COLEGIUL ŞTIINŢIFIC: CUPRINS

Academician Dan Berindei Brigada de informaţii militare – răspuns integrat la necesitatea

transformării domeniului informaţii pentru apărare .............................3
Academician Florin Constantiniu Dr. Gheorghe SAVU
Cercetător ştiinţific gr. I dr. Napoleon Pop
Informaţiile pentru apărare în era societăţii bazate pe cunoaştere........9
Prof. univ. dr. Ioan Mircea Paşcu
Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI
Gl. (r) prof. univ. dr. Sergiu Medar
Gl. lt. prof. univ. dr. Teodor Frunzeti Securitatea climatică - o miză strategică primordială, planetară ........ 18
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU
Gl. mr. conf. univ. dr. Gheorghe Savu
Prof. univ. dr. Vasile Puşcaş Noul Concept Strategic 2010: teme pe agenda de lucru a NATO ...... 27
Dr. Sergiu Nicolae VINTILĂ
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu
Prof. univ. dr. Vasile Secăreş Securitate energetică - Petrolul, un subiect la ordinea zilei................ 36
Gl. bg. prof. univ. dr. Adriean Pârlog Filofteia REPEZ

Prof. univ. dr. Teodor Repciuc

Securitatea umană - de la concept la acţiune...................................... 40
Col. (r) prof. univ. dr. Constantin Hlihor Marinel Adi MUSTAŢĂ
Dr. Liviu Mureşan
Imaginea Recunoscută a Mediului în războiul viitorului ................... 47
Dr. Iulian Chifu
Marin ALNIŢEI

Contrainformaţiile militare - “to be or not to be” .............................. 54

Ovidiu-Ionel TĂRPESCU, Cornel CUCU
REDACŢIA
Director onorific: Prof. univ. dr. Teodor REPCIUC
Redactor-şef: Marius-Andrei DIAMESCU Activitatea de contrainformaţii militare şi procesul de transformare a
Redactori: Cătălin ANDRONIC acesteia .............................................................................................. 63
Alina IONIŢĂ Marian VOICULESCU
Ion NIŢU
Anca Monica POPA
Iuliana Maria POPA Utilizarea capabilităţilor IMINT în activitatea de intelligence ........... 67
Aureliu RADU Virgil CARAIVAN, Roni - Jenel PÎRVU

Consideraţii privind protecţia informaţiilor de securitate naţională ... 71

Adresa redacţiei Maricel PRODAN

Bulevardul Vasile Milea nr. 7B, cod 061342, sector 6,
Bucureşti
Tel. / fax (+40) 021 316 58 05
E-mail: [email protected]

Revistă trimestrială editată de Direcţia Generală de Informaţii a Apărării

I.S.S.N. 2065 – 3395
Reproducerea oricărui material din această publicaţie este interzisă fără acordul prealabil al redacţiei.
Răspunderea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor.
 INFOSFERA

BRIGADA DE INFORMAŢII MILITARE - RĂSPUNS INTEGRAT

LA NECESITATEA TRANSFORMĂRII DOMENIULUI
INFORMAŢII PENTRU APĂRARE
General maior dr. ing. Gheorghe SAVU*
Mediul actual de securitate este caracterizat
de schimbări majore care influenţează semnificativ
sistemele de securitate euroatlantice şi europene.
Provocările mediului de securitate şi natura acţiu-
nilor desfăşurate de Armata României în operaţiile
din afara teritoriului naţional necesită dezvoltarea
unui sistem care să răspundă nevoilor de informaţii
ale tuturor beneficiarilor, de la câmpul tactic de
luptă, până la decidentul politico-militar. În acest
context, serviciilor de informaţii, componentă esen-
ţială a sistemului securităţii naţionale, le revine
ca principală misiune avertizarea oportună a
autorităţilor competente cu privire la ameninţările şi
vulnerabilităţile care pot genera riscuri la adresa
valorilor şi intereselor fundamentale ale statului,
prevenirea acestora, precum şi protecţia adecvată
împotriva unor astfel de pericole. ∗
Transformarea Armatei României, coroborată
cu procesul de transformare la nivelul Alianţei capacităţi militare perfect adaptate nevoilor de
Nord-Atlantice şi cu evoluţiile specifice la nivelul securitate şi apărare naţională, suficientă şi credi-
politicii europene de securitate şi apărare, reprezintă bilă în dinamica mediului strategic din care ţara
un proces continuu de dezvoltare, adaptare şi noastră face parte.
integrare de noi concepte, strategii, doctrine, Pentru a veni în întâmpinarea acestei
sisteme manageriale şi capabilităţi, al cărui scop necesităţi, Direcţia generală de informaţii a apărării
îl reprezintă creşterea capacităţii de apărare în şi-a adaptat şi dezvoltat permanent procedurile
vederea satisfacerii nevoilor de securitate ale ţării. pentru pregătirea şi conducerea misiunilor speci-
Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare1, fice, în conformitate cu exigenţele NATO şi ale
obiectivul principal al transformării militare constă Uniunii Europene.
în realizarea de capabilităţi cu un grad ridicat de Transformarea Armatei României presupune
sustenabilitate şi interoperabilitate, flexibile, şi procesul de remodelare a activităţii de informaţii
mobile, uşor de desfăşurat în zona de operaţii, în pentru apărare cu toate elementele sale, parte
măsură să participe eficient la întreg spectrul de distinctă şi definitorie a securităţii şi apărării
operaţii şi misiuni naţionale, ale ONU, NATO şi naţionale prin funcţia sa de avertizare timpurie
UE sau ale altor organizaţii internaţionale. şi de prevenire a surprinderii strategice.
România trebuie să asigure, prin procesul de Procesul de transformare în domeniul
transformare a Forţelor Armate, realizarea unei informaţiilor pentru apărare presupune remodelarea
structurală şi acţională a sistemului informaţiilor
∗ pentru apărare, desfăşurată în trei etape succesive:
General maior dr. ing. Gheorghe SAVU este Directorul
general al Direcţiei generale de informaţii a apărării. - realizarea unui sistem al informaţiilor pentru
1
Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010, p. 18. apărare, respectiv a unor structuri de informaţii,
3
INFOSFERA

contrainformaţii şi securitate militare flexibile NATO şi al UE), afirmarea unor interese concuren-
şi modulare, apte să răspundă cerinţelor naţio- ţiale în zone de interes strategic pentru România.
nale de securitate şi integrate în procesul de Principiile transformării au vizat optimizarea
planificare operaţională al NATO şi al UE; raportului dintre structurile informativ-operative
- dezvoltarea schimbului de informaţii în timp şi cele de suport, flexibilitate, creşterea puterii de
real, la nivel naţional şi aliat, având la bază adaptare şi sporirea interoperabilităţii, precum şi
un sistem viabil de furnizare de informaţii afirmarea Direcţiei generale de informaţii a apărării
credibile, oportune şi relevante; în cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI),
- dezvoltarea structurilor de sprijin de informaţii prin contribuţii semnificative şi prin diferite progra-
având capabilităţi de HUMINT, IMINT şi me naţionale sau protocoale în format bilateral.
SIGINT, puse la dispoziţie în comun, precum În acest context, în România au avut loc
şi fuziunea capacităţilor de colectare şi analiză1. recent două evenimente importante pentru trans-
Pe măsură ce ameninţările actuale au devenit formarea domeniului informaţiilor pentru apărare:
din ce în ce mai complexe şi mai dinamice, operaţionalizarea Centrului de Excelenţă NATO
Direcţia generală de informaţii a apărării a HUMINT (HCOE) la Oradea şi constituirea Brigăzii
trebuit să îşi adapteze misiunile la o nouă de informaţii militare, în urma fuziunii batalioa-
paradigmă de abordare a securităţii naţionale, nelor HUMINT, IMINT şi a celui de Război
pentru îndeplinirea următoarelor obiective: electronic (Electronic Warfare - EW) şi SIGINT.
- prevenirea surprinderii strategice; La începutul anului 2010, a avut loc
- prevenirea şi contracararea culegerii de operaţionalizarea Centrului de Excelenţă NATO
informaţii din domeniul militar de către HUMINT, la Oradea, moment de referinţă pentru
serviciile de informaţii adverse; Armata României, marcând finalizarea unui
- protecţia obiectivelor şi personalului Ministe- proiect de anvergură menit să sprijine procesul de
rului Apărării Naţionale pe teritoriul naţional şi transformare a Alianţei Nord-Atlantice în domeniul
în teatrele de operaţii, a intereselor economice informaţiilor militare. Constituirea Centrului reflectă,
în primul rând, încrederea şi reputaţia de care se
şi patrimoniale ale Armatei;
bucură Armata României în rândul statelor aliate
- prevenirea şi combaterea actelor de terorism
şi capabilităţile sale în domeniul culegerii de
în cooperare cu celelalte structuri cu atribuţii informaţii din surse umane (HUMINT). Beneficiind
în domeniul securităţii naţionale; de o experienţă recunoscută în acest domeniu,
- nu în ultimul rând, prevenirea şi contracararea probată în diferite teatre de operaţii (Kosovo,
ameninţărilor transfrontaliere, pe linia asigurării Bosnia şi Herţegovina, Irak şi Afganistan), România
securităţii informaţiilor clasificate şi a sistemelor şi-a exprimat disponibilitatea de a prelua respon-
informa-tice şi de comunicaţii, precum şi pe sabilitatea de a înfiinţa un Centru de Excelenţă
direcţia promovării şi apărării intereselor NATO în domeniul HUMINT, demersurile în
politico - militare şi militare naţionale. acest sens începând în anul 20052. Prin programul
Pentru îndeplinirea acestor deziderate, la său de lucru şi activităţile planificate, HCOE
nivelul Direcţiei generale de informaţii a apărării urmăreşte să devină principalul agent de transfor-
este în desfăşurare un proces de optimizare mare a Alianţei în domeniul de expertiză specific,
instituţional-organizatorică pentru adaptarea la prin dezvoltarea, promovarea şi implementarea de
provocările mediului de securitate: riscuri şi politici, concepte şi strategii noi, în scopul îmbună-
ameninţări asimetrice, dinamica ridicată a eveni- tăţirii capabilităţilor operaţionale, servind în final
mentelor cu impact asupra securităţii naţionale
(misiuni în teatrele de operaţii, cooperarea internă
şi cu parteneri externi), provocări la adresa 2
Acreditarea Centrului ca structură afiliată NATO şi activarea
securităţii naţionale din perspectivă politico- sa ca Organizaţie Militară Internaţională supusă reglementărilor
militară (a calităţii statului român de membru al Protocolului de la Paris urmează să fie realizată în cursul
anului 2010, implicând transferul deplin al autorităţii
1
Gheorghe Savu, „Direcţia generală de informaţii a apărării operative dinspre partea română către Comitetul Director
- Prezent şi perspective”, revista Infosfera nr. 3 / 2009. al naţiunilor participante.
4
 INFOSFERA

la atingerea dezideratelor de interoperabilitate în operabilităţii cu structurile de informaţii ale

domeniul HUMINT1. Alianţei;
- generarea şi regenerarea elementelor de infor-
maţii militare destinate augmentării structurilor
militare la nivel operativ şi tactic, precum şi
încadrarea corespunzătoare a structurilor puse
la dispoziţia NATO/UE, conform angajamentelor
asumate;
- sprijinul acordat celorlalte elemente ale
sistemului naţional de apărare, prin folosirea
capabilităţilor de informaţii militare avute la
dispoziţie;
- asigurarea contrainformativă a misiunilor şi
personalului Brigăzii atât în ţară, cât şi în timpul
participării la misiuni în teatrele de operaţii.
Pe timp de pace, domeniile de responsa-
bilitate ale Brigăzii sunt:
- planificarea şi desfăşurarea, într-o concepţie
unitară, a instrucţiei, exerciţiilor şi aplicaţiilor
Din analiza evoluţiei structurale a Armatei
specifice domeniului informaţii pentru apărare;
României, se observă clar tendinţa creşterii impor-
- implementarea Obiectivelor Forţei pe linie de
tanţei structurilor de tip „mare unitate tactică”,
informaţii militare;
şi anume brigada. Totodată, respectarea cerinţelor
- gestionarea programelor de înzestrare cu tehnică
NATO de realizare a structurilor de forţe luptătoare
specifică a unităţilor din subordine;
şi de sprijin de luptă, precum şi necesitatea asigurării
- prioritizarea şi folosirea eficientă a resurselor
unui raport optim între structurile luptătoare şi
de informaţii militare de toate tipurile (umane,
cele de sprijin de luptă şi logistice au impus
materiale, tehnice, financiare) la nivel operativ
constituirea unei brigăzi de informaţii militare.
şi tactic;
Recent constituita Brigadă de informaţii
- participarea la elaborarea manualelor de luptă
militare se află în subordinea nemijlocită a Statului
şi a instrucţiunilor pentru unităţile subordonate;
Major General, în structura de forţe a Statului
- generarea şi regenerarea structurilor de informaţii
Major al Forţelor Terestre şi cu subordonarea
militare destinate teatrelor de operaţii.
operaţională la Direcţia generală de informaţii a
apărării. Brigada reprezintă rezultatul fuziunii
celor trei batalioane de informaţii specializate
existente (HUMINT, IMINT şi cel de Război
electronic şi SIGINT), reprezentând o structură
nouă, mai eficientă, cu aceleaşi atribuţii, destinată
sprijinului cu informaţii al factorilor de decizie.
Noua structură permite îndeplinirea misiunilor
specifice, la nivel tactic şi operativ, concomitent
cu constituirea, la nivel strategic, a unei capacităţi
de informaţii care să respecte principiul conducerii
unitare şi pe cel al concentrării eforturilor.
Misiunile noii structuri sunt, în principal,
În situaţii de criză, noua structură trebuie
următoarele:
să asigure:
- sprijinul cu informaţii pentru luptă la nivelurile
- planificarea şi conducerea unitară a forţelor şi
operativ şi tactic şi, implicit, asigurarea inter-
mijloacelor de informaţii militare din subordine,
în scopul obţinerii datelor şi informaţiilor
1 necesare elaborării şi planificării răspunsului
Adriean Pârlog, „Centrul de Excelenţă NATO HUMINT”,
revista Infosfera nr. 2 / 2010. la respectiva situaţie de criză;
5
INFOSFERA

- planificarea şi conducerea forţelor şi mijloacelor Batalionului HUMINT dislocate în teatrele de

de informaţii militare din subordine pentru operaţii şi-au desfăşurat misiunile din anul 2001
culegerea datelor şi informaţiilor pe direcţiile până în prezent, asigurând sprijinul cu date şi
probabile de acţiune ale potenţialului adversar; informaţii în vederea desfăşurării operaţiilor conduse
- asigurarea managementului integrat al informa- de NATO în cadrul coaliţiilor multinaţionale,
ţiilor obţinute de către structurile din subordine, precum şi protecţia contingentelor naţionale
precum şi a celor puse la dispoziţie de către participante la misiuni în teatrele de operaţii2.
eşaloanele superioare; Având în vedere că sistemul militar de
- sprijinul cu informaţii pentru luptă al benefi- informaţii trebuie să reacţioneze rapid la cerinţe
ciarilor de la nivel tactic şi operativ, care au specifice de informare oportună şi selectivă a
primit ca întărire structuri de informaţii militare, decidenţilor politico-militari, cu datele necesare
pentru planificarea eficientă a acţiunilor de luării deciziilor potrivit responsabilităţilor stabilite,
răspuns la criză. a devenit necesară stabilirea unor priorităţi la
În timp de război, misiunile Brigăzii de nivelul organismului militar, printre care se află
informaţii militare constau în: şi cea de realizare a unor structuri, reţele de
- planificarea şi conducerea, într-o manieră sisteme, cu rolul de a monitoriza, identifica,
integrată şi unitară, a forţelor şi mijloacelor selecta, indica şi evalua situaţiile de stare şi
de informaţii militare pentru a răspunde cerinţelor activităţile din aria de interes naţional strategic3.
de informaţii prioritare ale structurilor militare, Astfel, în 2005, a fost constituit Batalionul
la nivel operativ şi tactic, şi pentru pregătirea IMINT (Imagery Intelligence) ca un răspuns
informativă a câmpului de luptă; integrat la iminenţa unor noi riscuri, ameninţări
- cooperarea, sprijinirea şi colaborarea în teatrele şi vulnerabilităţi atât în plan regional, cât şi la
de operaţii, cu elemente ale structurilor naţionale nivel global. Din punct de vedere operaţional,
de informaţii, în vederea asigurării necesarului batalionul era subordonat Direcţiei informaţii
de informaţii la nivel operativ şi tactic; militare, iar administrativ, Statului Major al
- asigurarea managementului integrat al informa- Forţelor Terestre. Înfiinţarea structurii a reprezentat
ţiilor pentru luptă; o nouă etapă de succes în domeniul informaţiilor
- asigurarea sprijinului informaţional al coman- militare. Aceasta s-a datorat, în mare parte, calităţii
danţilor care au primit ca întărire sau sprijin personalului şi ambiţiei continue de a promova o
structuri de informaţii militare. concepţie coerentă şi unitară de dezvoltare în
După cum am afirmat mai sus, cele trei domeniul informaţiilor pentru apărare.
batalioane care acţionează întrunit în noua Progresele tehnologice în domeniul militar
structură de tip brigadă sunt HUMINT, IMINT au condus la creşterea abilităţii comandantului
şi EW/SIGINT. Constituit iniţial sub forma de „a vedea dincolo de orizont” şi de a avea acces
Detaşamentului de informaţii militare1, batalionul la un volum mare de informaţii referitoare la
HUMINT avea misiunea de a obţine informaţii numărul, echipamentele şi dispunerea adversarului.
militare de interes strategic şi de a participa,
prin acţiuni directe, de scurtă durată, la
2
contracararea unor factori de risc şi ameninţări Batalionul HUMINT a participat la misiuni în teatrele de
operaţii, începând cu anul 2001, cu următoarele structuri:
la adresa securităţii naţionale; de asemenea, îi
Detaşamentul de informaţii militare - operaţiunea „Enduring
revenea misiunea de a genera şi pregăti forţele Freedom” - Afganistan - Kandahar; Detaşamentul Special
destinate pentru asigurarea sprijinului, cu date şi „Irak” - operaţiunea „Iraqi Freedom” - Irak; Detaşamentul
informaţii obţinute prin tehnici şi procedee Special „Kabul” - misiunea ISAF Afganistan; Detaşamentul
specifice HUMINT, a operaţiilor conduse de Special „Kosovo” - misiunea KFOR din provincia Kosovo;
Detaşamentul Special „Bosnia” - misiunea EUFOR -
NATO în cadrul unor coaliţii multi-naţionale,
Bosnia şi Herţegovina; Detaşamentul Special „Zabul” -
concomitent cu menţinerea nivelului de misiunea ISAF Afganistan; RONIC Irak, Afganistan, Kosovo
operaţionalizare a structurilor destinate NATO / şi Bosnia şi Herţegovina; misiuni independente în cadrul
UE. Structurile de informaţii militare ale comandamentelor multinaţionale din SUA, Irak, Afganistan,
Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Congo.
3
Edward Calotă, Vasile Călin, „Păsări de fier - o perspectivă
1
În baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M- modernă asupra spaţiului de luptă informaţional”, revista
116/31.07.2001. Infosfera nr. 2 / 2010.
6
 INFOSFERA

Noile tehnologii pot furniza comandantului acestui proces, informaţia prelucrată, este distribuit
cunoştinţe despre adversar, la orice moment din la timp şi într-un format uşor de asimilat celor
zi şi din noapte. În urma procesării datelor şi care l-au solicitat, în vederea planificării sau
informaţiilor se pot evalua intenţiile şi posibili- angajării în operaţii.
tăţile inamicului. Informaţiile prelucrate nu sunt Activitatea componentei IMINT, în special
o simplă speculaţie şi nici o descoperire accidentală în teatrul de operaţii din Irak, s-a bucurat de un real
pe baza evaluării fragmentelor aleatorii de succes, în ciuda dificultăţilor de asigurare materială
informaţii. Pentru a furniza informaţii prelucrate, cu care s-a confruntat şi a demonstrat faptul că
acestea trebuie culese în concordanţă cu nevoile nivelul de pregătire atins de personalul Batalionului
misiunii şi cu cerinţele comandantului. În continuare, IMINT, profesionalismul şi devotamentul acestuia,
informaţiile sunt supuse unui proces analitic, în au permis executarea misiunilor primite şi au
care judecata umană, bazată pe cunoaştere şi probat interoperatibilitatea cu alte structuri care
experienţă, joacă un rol major. În final, produsul au operat în aceeaşi zonă de responsabilitate.

În ceea ce priveşte cea de-a treia structură electromagnetic prin cercetare radio. Acest moment
din componenţa Brigăzii de informaţii militare poate fi considerat drept începutul conturării
(Batalionul EW şi SIGINT), aceasta are la bază componentei SIGINT în cadrul batalionului.
Compania 951 Radio, constituită în 1957. De-a Nevoia de îndeplinire a misiunilor specifice de
lungul timpului, batalionul a cunoscut o serie de SIGINT a determinat amplificarea activităţii
transformări organizatorice în concordanţă cu Centrului Operativ din organica unităţii. Prin
cerinţele modernizării Armatei României, primind executarea misiunilor specifice în cadrul
pe rând diverse denumiri. În 1995, în structura Serviciului de Luptă - Supraveghere Electronică
unităţii a fost înfiinţată o componentă care avea s-a creat, dezvoltat şi actualizat permanent o
misiunea de a executa serviciul de luptă operativ solidă bază de date utilizată pentru cunoaşterea
în scopul obţinerii de informaţii din spectrul şi evaluarea ameninţărilor din spaţiul electro-
7
INFOSFERA

magnetic din zona de interes informativ şi, din De asemenea, această nouă structură va pregăti
zona de responsabilitate informativă. Astfel, au personalul militar în domeniul HUMINT, IMINT,
crescut rolul şi importanţa componentei SIGINT EW şi SIGINT şi va genera structuri flexibile şi
din cadrul unităţii, prin contribuţia semnificativă independente, care vor acţiona în sprijinul unor
la monitorizarea şi avertizarea timpurie a structuri combatante naţionale, multinaţionale,
factorilor de decizie asupra potenţialelor ameninţări NATO şi UE, care îndeplinesc misiuni atipice.
la adresa securităţii naţionale. În 2005, unitatea Trebuie, în acelaşi timp, să subliniem
primeşte denumirea de ,,Batalionul EW şi SIGINT”, faptul că constituirea Brigăzii de informaţii militare
în a cărui structură este creată compania SIGINT. nu presupune un efort financiar suplimentar,
Totodată, Centrul se transformă în Centrul de unitatea fiind dislocată în aceeaşi garnizoană,
Operaţii de Război Electronic, cu misiunea beneficiind de elementele comune de comandament,
executării Serviciului de Luptă - Supraveghere logistice, financiare şi acţionând întrunit.
Electronică pe domeniul SIGINT şi OSINT. Pentru asigurarea coerenţei activităţii de
Anul 2009 a constituit, de asemenea, un moment informaţii militare, Direcţia generală de informaţii
de referinţă pentru impulsionarea activităţii a apărării, prin noua structură de tip brigadă, va
informative, centrată pe capacitatea unităţii de asigura coordonarea şi eliminarea redundanţelor
îmbunătăţire a procesului de culegere a informaţiilor în activităţile specifice din acest domeniu de
obţinute prin cercetarea semnalelor electro- importanţă majoră pentru securitatea naţională.
magnetice. Informaţiile prelucrate obţinute prin Constituirea unei structuri de tip „mare unitate”
interceptarea, procesarea şi analiza datelor din asigură funcţionarea, în parteneriat instituţionalizat,
comunicaţii radio, precum şi din informaţiile a unităţilor de informaţii militare existente, care
publice disponibile, a constituit unul dintre îşi păstrează atribuţiile şi misiunile specifice,
obiectivele principale ale Batalionului EW şi concomitent cu o mai bună coordonare a activităţii
SIGINT. Batalionul EW şi SIGINT desfăşoară de informaţii militare la nivel strategic.
acţiuni de identificare a factorilor de risc şi a Orientarea activităţii pe priorităţile şi direcţiile
ameninţărilor externe, militare şi non-militare, generale de acţiune menţionate asigură îndeplinirea
la adresa securităţii naţionale, prin supravegherea misiunii şi atribuţiilor care revin Direcţiei generale
electronică a comunicaţiilor militare (COMINT), de informaţii a apărării, contribuind la îndeplinirea
prioritatea aparţinând forţelor terestre ale statului obiectivului strategic al Guvernului în domeniul
ţintă, precum şi prin monitorizarea surselor apărării, privind continuarea procesului de transfor-
deschise (OSINT). mare a Armatei României pentru dezvoltarea, la
Prin constituirea Brigăzii de informaţii un nivel ridicat, a capacităţii de decizie şi acţiune a
militare creşte ponderea forţelor luptătoare şi, în organismului militar, în vederea afirmării intereselor
acelaşi timp, se creează condiţiile pentru realizarea României şi valorificării oportunităţilor, în cadrul
unui management eficient al carierei personalului de comunităţii europene şi euro-atlantice.
informaţii militare din Armata României.

8
 INFOSFERA

INFORMAŢIILE PENTRU APĂRARE ÎN ERA SOCIETĂŢII

BAZATE PE CUNOAŞTERE
General-locotenent prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI*
mondial din anul 2003, urmat de întâlnirea pe
1. Delimitări conceptuale
aceeaşi temă din 2005, organizat de către ONU
Caracteristicile mediului de securitate se
şi Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii, a
află într-o permanentă schimbare determinată de
cuprins în titlu sintagma „societate informaţională”3.
evoluţiile tehnologice, sociale, economice şi politice
Societatea informaţională permite accesul
ale societăţii umane în globalizare. De aceea,
informaţia în sine şi, în special, informaţiile larg la informaţie, amplificând globalizarea, şi
este caracterizată prin democratizarea informaţiei,
pentru apărare joacă un rol crucial în asigurarea
securităţii la toate nivelurile şi în toate domeniile. a comunicării, dar şi prin promovarea înţelegerii
Analiza importanţei informaţiilor pentru apărare şi cooperării. Aşadar, aceasta reprezintă mai
într-o lume în globalizare nu poate fi realizată mult decât progresul tehnologiei şi al aplicaţiilor
fără a aduce în discuţie două concepte deosebit informaţionale şi de comunicaţii, integrând şi
dimensiunile economică, socială, culturală şi
de importante: societatea cunoaşterii şi societatea
informaţională. Deşi, dacă de la general la ecologică. În ceea ce priveşte dimensiunea
particular, societatea cunoaşterii o include pe economică, societatea informaţională presupune
cea informaţională, din punct de vedere cronologic, dezvoltarea unor noi paradigme ale economiei
digitale, dar şi ale noii economii bazate pe
cea din urmă o precedă pe prima. ∗
cunoaştere, inovare, cultura antreprenorială şi
Termenul de societate informaţională a
managerială, educarea consumatorului şi a
fost introdus în anul 1973 de către Daniel Bell1
cetăţeanului, în general. Dimensiunea socială
potrivit căruia principala axă a funcţionării şi
are impact asupra sănătăţii populaţiei, solidarităţii
dezvoltării societăţii va fi cunoaşterea teoretică.
şi protecţiei sociale, muncii şi pieţei muncii,
Acesta avertiza că serviciile bazate pe cunoaştere
educaţiei şi formării continue. În strânsă legătură cu
vor constitui structura centrală a unui nou tip de
aceasta, dimensiunea culturală vizează conservarea
economie şi a unei societăţi informaţionale în
şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional şi
care ideologiile vor fi inutile2.
internaţional, promovarea pluralismului cultural,
Reapariţia termenului în anii ’90 s-a
produs în contextul dezvoltării tehnologiilor
informaţionale şi de comunicaţii. În anul 1995,
acesta a fost inclus pe agenda întâlnirilor G7, iar
organizaţii precum Comunitatea Europeană,
diverse agenţii ale ONU, Banca Mondială şi
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică au acordat un spaţiu amplu discuţiilor
pe această temă. De asemenea, Summit-ul

∗
General-locotenent profesor universitar dr. Teodor
FRUNZETI este rectorul (comandantul) Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”.
1
Daniel Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A
Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973.
2 3
Frank Webster, Theories of the Information Society, Pentru mai multe detalii, a se vedea website-ul Summit-
Routledge, Oxon, 2005, pp. 30-31, extras Google Books. ului: http://www.itu.int/wsis/index.html.
9
INFOSFERA

dar şi dezvoltarea industriei multimedia şi a în articolul 26 al Declaraţiei menţionate, cât şi

producţiei cu conţinut informaţional. În fine, în articolul 13 al Pactului Internaţional cu privire
dimensiunea ecologică se referă la utilizarea la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale. De
judicioasă a resurselor, concomitent cu protejarea asemenea, dreptul la liberă participare la viaţa
mediului înconjurător. culturală a comunităţii, conform articolului 27 al
Deşi a fost folosit pentru prima dată cu Declaraţiei, presupune deopotrivă accesul la
peste 20 de ani înainte de către Peter F. Drucker1, acţiunile culturale şi ştiinţifice şi la beneficiile
termenul de „societate a cunoaşterii” a fost pe care acestea le implică. Implementarea eficientă a
introdus la sfârşitul anilor ’90 ca alternativă a drepturilor şi libertăţilor de bază în societatea
celui de „societate informaţională” şi reprezintă cunoaşterii este augmentată de existenţa altor
sfera mult mai largă în care aceasta din urmă concepte şi abordări ce au dat naştere la noi
există. În timp ce societatea informaţională are strategii: dezvoltarea umană şi abordarea bazată
preponderent o latură tehnologică şi inovatoare, pe împuternicirea oamenilor.
societatea cunoaşterii include o dimensiune a Deşi atât societatea cunoaşterii, cât şi
transformării sociale, culturale, economice, politice societatea informaţională se bazează şi promovează
şi instituţionale, precum şi o mult mai pronunţată drepturile omului, aşa-numita „diviziune digitală”3,
perspectivă pluralistă şi de dezvoltare, ilustrând care se referă, în primul rând, la accesul diferenţiat
mult mai fidel complexitatea şi dinamismul al indivizilor la infrastructura de comunicaţii,
transformării prin care trece omenirea. creează mari discrepanţe şi inegalităţi. La începutul
În cadrul UNESCO, prima organizaţie care secolului XXI, peste două miliarde de oameni
a adoptat acest termen, este folosită şi sintagma nu au posibilitatea de a folosi reţelele de electricitate
„societăţi ale cunoaşterii”, ce desemnează ce reprezintă condiţia de bază pentru a putea
societăţile umane ce se hrănesc, se dezvoltă pe folosi noile tehnologii, astfel că doar 11% din
baza propriei diversităţi şi capacităţi2. Această populaţia lumii are acces la Internet, dintre care
definiţie porneşte de la ideea că, întrucât fiecare 90% exclusiv din ţările industrializate. De
societate are un capital propriu de cunoştinţe, asemenea, omenirea nu se confruntă numai cu
este necesară conectarea tuturor formelor de problema accesului şi conectivităţii, ci şi cu cea
cunoaştere existente şi dezvoltarea unora noi. a „diviziunii pe baza cunoştinţelor”4, barierele
Astfel, o societate a cunoaşterii trebuie să poată educaţionale, culturale şi lingvistice făcând
integra toţi membrii săi şi să promoveze noi Internetul inaccesibil grupurilor marginalizate.
forme de solidaritate atât pentru generaţiile prezente, Astfel, nu numai că societatea cunoaşterii
cât şi pentru cele viitoare. Cunoştinţele devin, în constituie mediul din care informaţiile pentru
acest fel, un bun public, disponibil fiecărei apărare sunt parte integrantă, dar şi o sursă de
persoane. riscuri, pericole şi ameninţări la adresa apărării
Societatea cunoaşterii este bazată pe respec- şi securităţii statelor. Noile tehnologii informa-
tarea drepturilor omului, în special pe libertatea ţionale, în funcţie şi de accesul la ele, pot afecta
de opinie şi expresie, dreptul la educaţie şi semnificativ modalitatea în care informaţia este
dreptul de a participa liber la viaţa culturală a colectată, împărtăşită, analizată, folosită sau chiar
comunităţii. Libertatea de opinie şi expresie, din manipulată de către agenţiile guvernamentale de
articolul 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor securitate, ca răspuns la riscurile, pericolele şi
Omului, este corelată cu libertatea de informare, ameninţările terorismului transnaţional, criminalităţii
pluralismul media şi libertatea academică. organizate, cyberterorismului sau operaţiilor
Dreptul la educaţie şi corolarul său, accesul informaţionale ostile direcţionate împotriva
liber la educaţia de bază şi progresul în ceea ce intereselor naţionale sau globale. Aşadar, în
priveşte participarea neîngrădită în toate acest context, valoarea informaţiei este crucială.
celelalte niveluri de educaţie, sunt prevăzute atât Întreg sistemul de securitate şi apărare al unei
ţări este dependent de informaţie, iar informaţiile
pentru apărare reprezintă una dintre cele mai
1
Peter. F. Drucker, The Age of Discontinuity, Harper and
Row, New York, 1969.
2 3
UNESCO World Report, Towards Knowledge Societies, Idem, p. 29.
4
2005, UNESCO, Paris, p.17. Ibidem.
10
 INFOSFERA

importante componente ale acestui sistem întrucât obiectivele de atins şi sarcinile concrete de
urmăresc nu numai domeniul militar al securităţii, îndeplinit. De aici, nevoia de a concepe, organiza,
ci şi pe celelalte cu care se află într-o profundă conduce şi desfăşura un ansamblu coerent şi
interdependenţă. Din acest punct de vedere, este concertat de operaţii de informaţie. La culegerea,
deosebit de important să analizăm, pe de o parte, procesarea, stocarea şi utilizarea informaţiilor
rolul informaţiilor pentru apărare într-o lume în de apărare se folosesc cu succes noile tehnologii
globalizare, iar pe de altă parte, modalitatea în ale informaticii şi ale comunicaţiei. De aceea,
care sistemul acesta se adaptează la schimbările astăzi, armatele ca şi societatea în care acestea
ce se desfăşoară în mediul de securitate. fiinţează sunt semnificativ dependente de sistemele
de informaţii. Această dependenţă face orice
2. Rolul informaţiilor pentru apărare în era
ţară vulnerabilă la operaţiile de informaţii ce ar
societăţii bazate pe cunoaştere
putea fi duse de părţi ostile. Aceste grupuri ar putea
2.1 Argumente privind necesitatea informaţiilor să caute să se infiltreze în sistemele civile sau
pentru apărare în era societăţii bazate pe militare care exploatează tehnologiile informaţiei
cunoaştere (inclusiv cele utilizate în scopuri C3IRSR2 şi de
Astăzi, mai mult ca oricând, informaţia logistică) pentru a modifica sau manipula datele,
joacă un rol foarte important în toate sectoarele a ataca infrastructurile esenţiale sau pentru a
de activitate umană. Practic, informaţia înseamnă perturba procesul de luare a deciziei sau capacită-
„putere”, adică capacitatea de a prevedea, prognoza, ţile de culegere sau de gestionare a informaţiei.
estima, concepe, organiza şi conduce o activitate, o Operaţiile de informaţii pot lua trei forme:
instituţie sau o organizaţie, ori de a guverna un stat atacuri împotriva infrastructurilor (de exemplu:
de o manieră eficace, flexibilă şi inovatoare. Aceste atacuri contra reţelelor informatice, război electronic
afirmaţii privesc şi domeniul apărării naţionale. şi distrugere psihică); înşelătorie (de exemplu:
În opinia noastră, informaţiile pentru apărare operaţii de propagandă în mijloacele de comunicare
sunt necesare pentru ca apărarea naţională să poată publice, difuzarea de false informaţii, zvonuri
fi concepută, organizată, condusă şi desfăşurată etc.); operaţii psihologice (de exemplu: luarea
potrivit prevederilor legale şi Strategiei Naţionale de ostatici sau distribuirea de pamflete, difuzarea
de Apărare, precum şi a obligaţiilor asumate de de emisiuni radio sau de televiziune sau utilizarea
România, prin tratate internaţionale, în materie altor media pentru a semăna frică şi disensiune).
de apărare şi securitate colectivă. Printre argumentele Cunoaşterea stării concrete şi a tendinţelor
ce vin în sprijinul necesităţii informaţiilor pentru de evoluţie a mediului de securitate necesită
apărare în era societăţii bazate pe cunoaştere date şi informaţii care sunt culese, procesate,
menţionăm: instituţia militară este parte intrinsecă stocate şi utilizate de către comunitatea de
a societăţii în care fiinţează. Într-o anumită informaţii, pentru a le oferi factorului politic în
măsură şi într-un anume fel, chiar în cazul vederea fundamentării deciziilor în materie de
profesionalizării Armatei, această instituţie este apărare şi nu numai. Mediul de securitate
o copie fidelă a societăţii din care provine şi pe internaţional actual este afectat de o serie de
care o slujeşte cu credinţă în orice moment şi transformări considerabile petrecute în ultimii
împrejurări. Prin urmare, dacă societatea păşeşte ani. În acest sens, amintim: declinul războaielor
în era cunoaşterii, în care informaţia are un rol inter-statale, accelerarea integrării economice
major, atunci şi Armata trebuie să urmeze acest internaţionale, influenţa crescândă a actorilor
parcurs. nonstatali, ca şi revoluţia în domeniul militar şi
Pe de altă parte, într-o lume ce se caracte- al tehnologiilor informaţiei.
rizează prin incertitudine şi instabilitate, cunoaş- Toate acestea au contribuit la crearea de
terea constituie prima linie de apărare a oricărui noi ameninţări pentru state, forţele armate şi
stat, iar în această primă linie, ca întotdeauna, se populaţia civilă. Printre acestea, un loc aparte
află armata în întregul său, inclusiv comunitatea revine provocărilor asimetrice care capătă o
de informaţii; natura, conţinutul şi forma misiunilor importanţă specială pentru fiecare stat. Printre
pe care armata le îndeplineşte atât la nivel aceste noi provocări se află ceea ce analiştii
naţional, cât şi internaţional impun deţinerea numesc „ameninţări asimetrice”. Această expresie
informaţiilor absolut necesare şi suficiente despre desemnează mijloacele utilizate de către state,
11
INFOSFERA

grupuri teroriste sau indivizi pentru a perpetua acţiunile asimetrice. Într-adevăr, o înţelegere a
atacurile împotriva inamicilor mai puternici cu inamicilor potenţiali, a motivaţiei lor, a strategiilor şi
evitarea unei confruntări directe. Acţiunile în metodelor, a obiectivelor lor şi, mai ales, a
discuţie vor căuta să minimizeze avantajele adversa- contextului lor cultural este probabil mai importantă
rului şi să-i exploateze slăbiciunile. Perspectiva decât orice avantaj tehnologic.
confruntării cu aceste ameninţări netradiţionale Comunitatea de informaţii evoluează într-un
determină numeroase provocări la adresa comu- context internaţional complex şi instabil. Membrii
nităţilor de apărare naţionale şi colective, acestei comunităţi sunt prezenţi în teatrele de
îndeosebi în termeni de protecţie a forţelor. criză şi de conflicte. Ei se interesează de fenomene
Găsirea unor modalităţi de a proteja eficient şi procese complexe, interdependente şi dinamice.
personalul desfăşurat împotriva acestor factori Este vorba, în principal de: terorismul internaţional;
asimetrici ocupă un loc central în spiritul strategiilor proliferarea armelor de distrugere în masă; crimina-
militare care se străduiesc să-şi pregătească litatea organizată, îndeosebi cea transfrontalieră;
forţele armate să ducă operaţii pe câmpul de conflictele îngheţate; migraţia clandestină interna-
luptă al viitorului. De altfel, puţin importă genul ţională. Astăzi, informaţia constituie noua prioritate
de ameninţare, cele mai bune capacităţi de strategică în calitate de funcţie de cunoaştere şi
informare se impun pentru a anticipa şi contracara anticipare în materie de apărare.

În acest context, comunitatea de informaţii pendenţă de apreciere posibilă a situaţiilor. Noile

se confruntă cu patru provocări în îndeplinirea tehnologii ale informaticii şi comunicaţiilor oferă
sarcinilor specifice1. instrumentele tehnice necesare şi suficiente atingerii
Prima provocare o constituie nevoia ca aceasta acestui scop. De aceea, asemenea echipamente
să dispună de mijloace de culegere a informaţiilor trebuie să fie înlocuite ori de câte ori este nevoie.
în măsură să depăşească pragurile ştiinţifice şi A doua provocare este ubicuitatea. În timp
tehnologice din ce în ce mai exigente şi complexe, real, comunitatea de informaţii este prezentă
în absenţa cărora nu există autonomie şi inde- peste tot unde crizele ameninţă să se extindă şi
să se dezvolte. În Afganistan, Irak, Orientul
1
Erard Corbin de Mangoux, Les nouveaux défis du renseigne- Apropiat, Balcani, Caucaz, de exemplu, focarele
ment extérieur, http://www.defense.gouv.fr/dgse/articles_ proliferează, se aprind adesea şi se sting rar.
publication/les_nouveaux_defis_du_renseignement_exteri Aceste situaţii solicită ca echipele comunităţii
eur_les_cahiers_de_mars_dec_2008, pp.1-2.
12
 INFOSFERA

de informaţii să nu fie niciodată „în repaus”, pe muncă, răbdătoare şi scrupuloasă, de culegere şi

de o parte, şi impun adaptarea constantă a dispo- procesare este afectată de inexactităţi, sau, mai
zitivului său de cercetare, pe de altă parte. Este rău, de dezinformare. De aceea, comunitatea de
vorba atât ca această comunitate să se manifeste informaţii acţionează constant pentru protejarea
reactiv, faţă de urgenţele prezente, cât şi perspicace, surselor sale şi a condiţiilor de culegere.
pe termen lung. Într-adevăr, comunitatea de 2.2 Arhitectura de informaţii pentru apărare
informaţii păstrează obligaţia imperioasă de a în era societăţii bazate pe cunoaştere
evalua raporturile de forţe viitoare şi de a anticipa Succesul în orice activitate umană, inclusiv
crizele ce se pot ivi. Tensiunile ce încep să suscite în „apărarea naţională şi apărarea colectivă”,
emergenţa pe scena mondială a noilor puteri impune ca acestea să se întemeieze pe informaţie.
regionale, rolul „crizogen” al politicilor energetice În acest scop, obţinerea informaţiilor de care
concurente sau impactul securitar nebănuit, de conse- este nevoie trebuie să urmeze procedurile şi
cinţe culturale, al globalizării sunt câteva dintre directivele şi să primească validările, aprobările
noile priorităţi pe care autoritatea politică trebuie să şi sprijinul necesare. Altfel spus, este necesară o
le gestioneze. Acesta este sensul noii conduceri a gestionare adecvată a informaţiei, iar pentru
comunităţii de informaţii, ce pune autoritatea în aceasta este primordial să se fixeze obiective
poziţia de a exercita un asemenea arbitraj. concrete şi realiste.
Cu o astfel de agendă, a treia provocare a În opinia noastră, gestionarea adecvată a
comunităţii de informaţii este, în mod paradoxal, informaţiei înseamnă: optimizarea informaţiei
de ordin intern. Faţă de lumea haotică, imprevi- pentru ca personalul comunităţii de informaţii să
zibilă şi în evoluţie constantă, comunitatea de facă ceea ce trebuie şi cum trebuie. Ea înglobează tot
informaţii este chemată să inventeze o organizare ceea ce relevă informaţia în organizare: căutarea
care să poată fi atât perenă, cât şi reactivă. Ea informaţiei, crearea, recepţia şi achiziţia sa, ca şi
trebuie să ajungă să unească, în jurul metodelor controlul său, clasificarea în scopul gestionării
de lucru şi al regulilor deontologice comune, documentelor, indexarea sa pentru nevoi de
personalul său, competenţe şi calificări necesare gestionare a conţinutului, protecţia sa pentru
foarte diverse. De calitatea acestui aliaj subtil motive de securitate, verificarea exactităţii sale,
depinde capacitatea sa de adaptare la urgenţele organizarea sa, utilizarea sa, difuzarea sa, publicarea,
actuale şi viitoare. De mulţi ani, recrutarea, transferul, arhivarea şi eliminarea sa; administrarea
altădată foarte omogenă, s-a deschis la competenţe informaţiilor în funcţie de liniile directoare, de
şi profiluri, civile şi militare, din ce în ce mai politici, constrângeri, resurse, referinţe; existenţa
variate. Faptul că, astăzi, comunitatea de informaţii unui personal înalt calificat în cadrul comunităţii
concentrează într-o singură mână ansamblul de informaţii; apelul la noile tehnologii ale
mijloacelor de culegere a informaţiilor umane, informaticii şi comunicaţiei în întregul proces
tehnice şi operaţionale a fost, de asemenea, de culegere procesare, stocare şi folosire a
exploatat în sensul unei sinergii crescute. datelor şi informaţiilor pentru apărare. Practic,
Profesii şi specialităţi, iniţial distincte, au fost gestionarea adecvată a informaţiei pentru apărare
regrupate în cadrul echipelor interdisciplinare. se defineşte prin: căutare, creare, recepţie, achiziţie,
Comunitatea de informaţii caută de acum înainte control, clasificare în scopuri de gestionare a
să împărtăşească această dinamică cu ansamblul documentelor, indexarea pentru nevoi de gestionare
serviciilor partenere de informaţii. Folosindu-şi a conţinutului, protecţie, verificare, organizare,
echipamentele, infrastructurile şi formaţiunile stocare, acces, folosire, colaborare, transmitere,
pentru îndeplinirea misiunilor sale specifice, difuzare, publicare, arhivare şi eliminare a
dezvoltă, totodată, parteneriate cu servicii datelor şi informaţiilor pentru apărare.
complementare centrelor sale de interese. Gestionarea adecvată şi eficientă a informaţiei
Ultima provocare este cea a concurenţei pentru apărare impune, în mod absolut necesar,
legitime între informaţii şi informare. Munca de ca fiecare serviciu de specialitate, în calitate de
informaţii realizată de către comunitatea de parte a comunităţii de informaţii, să dispună de
informaţii nu-şi află sensul şi utilitatea decât prin o arhitectură de informaţie. Prin acest grup
modul în care este folosită de către beneficiarii lexical, înţelegem legătura clară între nevoile şi
săi şi interesul pe care aceştia i-l poartă. Această resursele în informaţii prin mijlocirea activităţilor
13
INFOSFERA

unui personal înalt calificat profesional, într-un scopul gestionării documentelor, indexare
context optimizat prin gestionarea documentelor şi pentru nevoile gestionării conţinutului, protecţie,
tehnologiilor informaţiei, potrivit principiului verificare, organizare, stocare, acces, utilizare,
dezvoltării durabile. Se cuvine precizat că arhitectura colaborare, transmitere, difuzare, publicare,
de informaţie nu este un scop în sine. Ea este transfer, arhivare şi eliminare;
destinată să faciliteze gestionarea judicioasă a - resursele umane. Acestea sunt persoanele
informaţiei. De aceea, comunitatea de informaţii care administrează informaţia. De asemenea,
trebuie să aibă un solid mediu de informaţie trebuie îmbinate responsabilităţile şi resursele
pentru a optimiza utilizarea acesteia. Acest umane în funcţie de mandat şi sarcinile acestor
mediu de informaţie se bazează pe o arhitectură resurse. Altfel spus, resursa umană trebuie să
concepută şi constant adusă la zi, în funcţie de 6 conceapă un sistem complet de gestionare a
parametri1: informaţiei. Trebuie să se accepte că angajaţii
- legislaţie şi politici: elemente impuse pentru au nevoie de norme, de educaţie şi de formare
a le aplica; pentru a administra bine informaţia acestea sunt
- mandat organizaţional: nevoi ale comunităţii componentele centrale ale arhitecturii informaţiei;
de informaţii; tehnologia informaţiei este un mecanism
- responsabilizare: nevoile utilizatorilor; fundamental; gestionarea documentelor este un
- interdependenţă: elemente impuse pentru a mecanism de bază ce se impune folosit cu
evita suprapunerile de sarcini între serviciile eficacitate;
de profil ce alcătuiesc comunitatea de informaţii; - în fine, arhitectura informaţiei va fi asigurată
- constrângeri: elemente impuse pentru a în spiritul dezvoltării durabile, graţie
asigura rentabilitatea; planificării următoare: strategie operaţională,
- posibilităţi: elemente impuse pentru a se ţine strategie de gestionare a informaţiei, orientare
la zi în raport cu restul lumii. şi conducere, formare, mediile de derulare a
Aceste principii conduc la următoarea activităţii specifice comunităţii de informaţii.
structură a arhitecturii de informaţii pentru apărare: De fapt, dezvoltarea durabilă vizează să opti-
- contextul operaţional. Acesta creează nevoile mizeze constant coeziunea socială, climatul
de informaţie. În acest scop, trebuie să examineze psiho-social şi calitatea relaţiilor interpersonale
procesele organizaţionale şi sectoarele de din cadrul fiecărui serviciu de informaţii şi al
activitate, în aşa fel încât să se faciliteze comunităţii acestora precum şi gestionarea
analiza şi să optimizeze fondurile şi fluxurile adecvată a informaţiei pentru apărare.
de informaţie;
- nevoile în informaţie. Acestea trebuie să fie 3. Modalităţi de adaptare a sistemului de
inventariate şi ţinute la zi, prezentate fără informaţii pentru apărare la schimbările
referinţă la suport şi descrise în funcţie de sectoa- din mediul de securitate
rele de activitate şi de procesele operaţionale; În actualul sistem internaţional, existenţa
- resursele în informaţie. Ele sunt strâns şi exacerbarea unor fenomene precum terorismul
legate de nevoi. Este vorba de toate resursele şi crima organizată determină reconfigurarea
(baze de date on line, cărţi, sisteme de informaţii politicilor de securitate şi apărare naţionale şi
integrate, documente imprimate etc.) ce răspund internaţionale. Din păcate, aceste fenomene nu
la nevoi. De asemenea, ele trebuie să fie sunt singurele care generează riscuri, pericole şi
inventariate şi ţinute la zi. Atât la nivelul ameninţări la adresa securităţii. Gama lor este
fiecărui serviciu de informaţii, cât şi la cel al extrem de largă: de la fenomene sociale, precum
comunităţii de informaţii; migraţia ilegală, la cele care afectează mediul
- activităţile de gestionare a informaţiei. înconjurător, precum încălzirea globală. Toate
Ansamblul acestora vizează căutare, creare, acestea sunt potenţate de societatea cunoaşterii
receptare, achiziţie, control, clasificare în care, pe de o parte, deschide noi posibilităţi de a
contracara riscurile, pericolele şi ameninţările la
1
Patrick Cornier, La voie de l’avenir pour la gestion de
adresa securităţii, dar, pe de altă parte, oferă accesul
l’information, http://www.journal.forces.gc.ca/vo6/no3/inform facil la informaţii ce, în contextul şi cu corelaţiile
at-fra.asp, p. 6.
14
 INFOSFERA

potrivite, le pot exacerba pe acestea din urmă. sensul că liniile de demarcaţie dintre diversele
Mai mult, într-o societate a cunoaşterii, tipuri de riscuri, pericole şi ameninţări devin din
mediul de securitate capătă noi caracteristici care ce în ce mai neclare, în special în ceea ce le
pot genera noi tipuri de riscuri, pericole şi ameninţări priveşte pe cele militare şi cele nonmilitare. Din
la adresa indivizilor, grupurilor, statelor şi grupărilor acest punct de vedere, sistemul de informaţii pentru
de state. Aceste caracteristici pot fi sintetizate în apărare este pus în faţa unor situaţii complexe,
trei tendinţe semnificative. ce necesită răspuns de aceeaşi natură.
În primul rând, este vorba despre dezvoltarea În fine, cea de-a treia tendinţă importantă ce
unei noi concepţii asupra securităţii, ce nu mai se manifestă, în prezent, în mediul de securitate este
pune accent exclusiv pe stat, ci şi pe actorii accentuarea caracterului transnaţional al riscurilor,
individuali şi grupali. De aici rezultă creşterea pericolelor şi ameninţărilor la adresa securităţii.
gradului de plurivalenţă a acţiunilor informative Dispariţia diferenţelor dintre intern şi extern deter-
destinate pregătirii, prevenirii şi răspunsului la mină extinderea plajei de acţiuni pe care sistemul
ameninţările la adresa securităţii unei game mult de informaţii pentru apărare trebuie să le realizeze
mai largi de subiecţi. astfel încât să poată contribui la sporirea gradului
În al doilea rând, se poate afirma că noua de securitate a tuturor indivizilor, grupurilor,
concepţie de securitate este multicontextuală, în statelor şi grupărilor de state.

Figura nr. 1: Forţele schimbării globale conform Agenţiei de Informaţii pentru Apărare a SUA1

1
Defense Intelligence Agency of USA, Vector 21: A Strategic Plan for the Defense Intelligence Agency, 2008, p. 2,
http://www.fas.org/irp/dia/index.html.
15
INFOSFERA

În Planul Strategic al Agenţiei de Informaţii pentru apărare care, în condiţiile actuale, trebuie
pentru Apărare a SUA, Vector 21, sunt identificate să se adapteze în permanenţă la evoluţia
forţele schimbării ce reflectă circumstanţele mediului de securitate. În opinia expertului
variate la care trebuie să se adapteze întreg sistemul american Calvin Andrus, acest lucru este posibil
se securitate şi apărare naţională, şi implicit sistemul prin respectarea a cinci principii de bază: auto-
informaţiilor pentru apărare (figura nr. 1). organizare, schimb de informaţii, feedback,
Conform acestui document, schimbările utilizare de tehnici şi proceduri specifice şi
globale determină un răspuns naţional în cadrul leadership2. Adoptarea acestor principii presupune
căruia informaţiile pentru apărare vor fi centrate ca procedurile ce decurg din ele să fie aplicate
pe o orientare regională, pe cele mai novatoare şi începând chiar de la nivelul indivizilor implicaţi
sofisticate tehnologii şi pe adaptarea rapidă la toate în activitatea de culegere şi analiză a informaţiilor.
aspectele legate atât de politicile de securitate, cât Astfel, poate fi asigurat un feedback eficient de
şi de cele mai noi modalităţi de ducere a operaţiilor. la mediul înconjurător, ca unică modalitate de
Aceste aserţiuni sunt valabile pentru întreaga învăţare şi adaptare la schimbările ce se petrec
comunitate internaţională ce împărtăşeşte respectul aici în materie de securitate.
pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale Un asemenea model este deosebit de util
omului, nu doar pentru SUA. Astfel, adaptarea pentru adaptarea sistemului de informaţii pentru
sistemului de informaţii militare la schimbările apărare la schimbările strategice din mediul de
intervenite în mediul de securitate trebuie să ţină securitate, deoarece complexitatea lumii moderne
seama nu numai de noile tipuri de riscuri, pericole depăşeşte actualele modele informaţionale. Un
şi ameninţări, ci şi de respectarea drepturilor şi exemplu elocvent este constituit de reacţia la criza
libertăţilor individuale în cadrul răspunsului la financiară şi economică mondială, una dintre
acestea. principalele ameninţări actuale la adresa
Printre modalităţile de adaptare la schimbările securităţii. Economia modernă a devenit mult prea
enunţate enumerăm reorganizarea şi adaptarea. greoaie şi imprevizibilă, chiar şi pentru cei care se
Dintre acestea, în viziunea lui Calvin D. Andrus, consideră a fi experţi, din cauza abordărilor
nu reorganizarea, ce este prin natura sa predictibilă rigide, bazate pe reguli şi metode unice, ce
şi greoaie, ci promovarea unui comportament ignoră caracterul complex şi haotic al lumii. De
adaptativ complex (figura nr. 2) reprezintă soluţia1. asemenea, terorismul se înscrie în aceeaşi sferă
Într-adevăr, deşi toate marile restructurări se a ameninţărilor care, pentru a fi contracarate,
bazează pe asumpţia că trecutul recent poate fi necesită un răspuns flexibil, bazat pe o
folosit pentru a prezice viitorul, volatilitatea permanentă învăţare şi adaptare. Perceperea şi
specifică mediului de securitate în perioada reprezentarea ameninţării la adresa unei ţări
actuală face ca orice aşteptare privitoare la viitor determină necesitatea dezvoltării unor activităţi de
să poarte cu sine o marjă de eroare semnificativă. pregătire şi prevenire din ce în ce mai complexe
Întreaga comunitate de informaţii şi, implicit, şi mai eficiente. În plus, răspunsul în sine la
sistemul de informaţii pentru apărare trebuie să ameninţări poate avea consecinţe precum
se reinventeze dinamic prin continua învăţare şi potenţiala schimbare a naturii şi caracterului atât
adaptare la schimbările din mediul de securitate a actorului ameninţat, cât şi a celui care
naţional şi internaţional. La baza acestui model ameninţă. Astfel, este necesară evaluarea măsurii
se află teoria complexităţii, mai precis a sistemelor în care activităţile specifice sistemului
adaptative complexe. De la ecosistemele naturale la informaţiilor pentru apărare sunt acceptate de
grupările teroriste, cea mai mare parte a către populaţia pe care trebuie să o protejeze. Cu
sistemelor reale sunt adaptative complexe, iar această cât sistemul se dezvoltă şi adoptă inovaţiile
calitate se aplică şi sistemului informaţiilor tehnologice de ultimă oră, cu atât riscul ca
măsurile de pregătire, prevenire şi răspuns la
ameninţări să devină mai invazive pentru cetăţeni,
1
Calvin D. Andrus, „Toward a Complex Adaptive existând posibilitatea ca reacţia acestora să potenţeze
Intelligence Community”, Studies in Intelligence, vol. 49, respectivele riscuri, pericole şi ameninţări.
nr. 3, 2005, https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-
of-intelligence/csi-publications/csi-studies/studies/
2
vol49no3/html_files/Wik_and_%20Blog_7.htm. Idem.
16
 INFOSFERA

Figura nr. 2: Modelul comportamentului adaptativ complex1

În consecinţă, adaptarea sistemului de şi la spaţiile de stocare a informaţiei, noţiunea de
informaţii de apărare la schimbările din mediul societate a cunoaşterii evocă fiinţele umane,
de securitate naţional şi internaţional reprezintă culturile şi formele de organizare şi de comunicare,
un proces complex, ce nu presupune o simplă informaţia fiind determinată în funcţie de societate
reorganizare, ci o continuă învăţare, adaptare şi, şi nu invers.
în consecinţă, reinventare dinamică, care să respecte Comunitatea de informaţii trebuie să se
1
ritmul schimbării caracteristicilor mediului. adapteze, într-o primă etapă, şi apoi să se integreze
societăţii cunoaşterii, de o manieră flexibilă,
Concluzii eficace şi inovatoare. În acest sens, realizarea
„Societatea cunoaşterii” (knowledge society) unei arhitecturi de informaţii constituie o prioritate
este un termen utilizat în special în mediile univer- pentru această comunitate. Înfăptuirea unui
sitare, ca alternativă, considerată preferabilă de asemenea obiectiv va conduce la optimizarea
unii, noţiunii de „societate a informaţiei”. De întregii activităţi de culegere, procesare, interpretare
asemenea, dezbaterile nu s-au terminat, existând şi analiză a informaţiei pentru apărare, precum
încă, pe plan teoretic, un dezacord, deşi folosirea şi la implementarea acestui tip de informaţii în
primului termen s-a impus şi niciunul dintre cele adoptarea deciziilor politice în materie de apărare
două nu a putut să fie obiectul unui consens. În şi securitate.
timp ce optica mai mult tehnică a societăţii infor-
maţiei face referire la date, canale de transmitere

1
Idem.
17
INFOSFERA

SECURITATEA CLIMATICĂ:
O MIZĂ STRATEGICĂ PRIMORDIALĂ, PLANETARĂ
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU*
Un consens, la nivel naţional şi internaţional, unei probleme vitale, de supravieţuire, de o urgenţă
este pe cale a se cristaliza în privinţa considerării extremă la orizontul temporal al deceniilor următoare.
problematicii schimbărilor climatice drept o Ordinea mondială actuală, în toată diversitatea,
componentă a securităţii naţionale şi internaţionale, complexitatea şi intensitatea tensiunilor sale, cunoaşte,
o nouă provocare strategică globală primordială. prin noua provocare, şi şocul major indus de
Riscurile pe care le implică încălzirea coliziunea dintre nevoile şi limitele impuse de
atmosferei planetei afectează tot mai mult sta- procesul ecoclimatic şi respectiv caracterul finit
bilitatea regională şi internaţională, generând al resurselor geologice (vizând nu numai petrolul,
crize alimentare, înmulţirea evenimentelor meteo- cărbunele şi gazul natural). Şi aceasta, în situaţia
rologice extreme, migrări ecoclimatice etc. în care criza ecoclimatică se înscrie în paradigma
Drept urmare, problematica securităţii climatice definitorie a epocii actuale a limitelor exploatării
a devenit o preocupare prioritară şi a organis- umane a mediului şi se manifestă sub forma
melor internaţionale. ∗ atingerii pragului capacităţii limitate a atmosferei
Spre deosebire de provocările de până de a absorbi emisiile de gaze cu efect de seră
acum la adresa securităţii, cea ecoclimatică este (GES), fără modificarea rapidă, ireversibilă şi
primordială prin amploarea sa planetară şi catastrofală a climei. Inedita „tensiune esenţială”
caracterul ei vital, în sensul că prevenirea catas- care se manifestă în acest mod, alimentează noi
trofei naturale şi gestionarea viabilă a efectelor conflicte şi le amplifică pe cele existente, de natură
schimbărilor climatice, alături de soluţionarea politică, socială, ideologică şi chiar militară, care se
celorlalte imperative environmentale fundamentale, exacerbează în contextul accelerării mutaţiilor la
condiţionează însăşi prezervarea, în limitele toate eşaloanele sistemului social. Sunt impulsionate
admisibile, a condiţiilor de viaţă pe Terra1. Pentru şi capătă noi aspecte de manifestare extremismele
prima dată, global warming presupune rezolvarea preexistente de tot felul (precum cele religioase
şi naţionaliste în domeniul petrolului), care
∗
erodează autoritatea statului şi coeziunea socială,
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU este preşedintele Universităţii
generând surse de insecuritate suplimentare.
Ecologice din Bucureşti.
1
Începând cu raportul Clubului de la Roma din 1972, The 1. Urgenţa şi amploarea fenomenului
Limits of Growth, care relevă limitele modelului de dezvoltare ecoclimatic
rapace şi fără limite faţă de resursele naturale şi până la
perceperea şi instrumentalizarea fenomenului ecoclimatic, Noua etapă a studierii şi abordării problemei
s-au cristalizat elementele componente ale teoriei calificării ecoclimatice porneşte de la două concluzii general
epocii actuale drept „antropocen”. Ideea (2002) a aparţinut acceptate în plan ştiinţific şi oficial: a) legătura
savantului danez Paul Creutzen (Premiul Nobel pentru directă, cauzală, dintre schimbările climatice în
chimie), iar conceptul a fost validat, în 2008, de prestigioasa curs, cu tendinţa rapidă şi globală, şi activităţile
Geological Society din Londra. Potrivit acesteia, prin
expansiunea şi activităţile sale, omenirea a intrat în umane consumatoare de combustibili fosili şi
interacţiune cu ansamblul dimensiunilor geofizice şi biologice producătoare de GES, stabilită ca o probabilitate
ale planetei; prin sporirea rolului tehnicii şi energiei de 90% în ultimul raport, al IV-lea, al Panelului
bazate pe combustibili fosili, concentraţiile de poluanţi, în Interguvernamental privind Schimbările Climatice
special CO2, în atmosferă au ajuns până la nivelul în care (Intergovernmental Panel on Climate Change -
ecosistemul nu le mai poate absorbi, generându-se astfel
schimbările climatice relevante, care afectează major IPCC) din 2007; b) fixarea pragului admisibil
negativ ciclurile de temperatură, apă şi interdependenţa de creştere a temperaturii medii globale la 2oC
dintre vegetale, animale, bacterii şi specia umană.
18
 INFOSFERA

(consacrat prin Acordul de la Copenhaga din sistemului climatic planetar), a cărei suprafaţă
decembrie 2009), dincolo de care evoluţiile spre tinde să se reducă masiv după anul 2000.
catastrofă devin incontrolabile şi implacabile. Toate aceste schimbări ecoclimatice se
În acelaşi timp, sporirea frecvenţei şi repercutează masiv asupra raporturilor geostrategice
accentuarea intensităţii fenomenelor meteorologice globale. Astfel, în Arctica, dezgheţul calotei
extreme, ca expresie a dereglării sistemului climatic, polare deschide pasajul Nord - Vest şi permite
interacţionează cu vulnerabilităţile proprii societăţii accesul la bogatele resurse naturale ale zonei,
moderne, diversificându-le şi amplificându-le printre care aproape 21% din rezervele mondiale
efectele, până la a crea altele noi, de tip ecoclimatic. de hidrocarburi, care ar putea să devină astfel
Evenimentele climatice extreme, precum canicula accesibile exploatării în următorii 30 de ani. În
din vara anului 2003 şi consecinţele sale din unele acest mod, spaţiul arctic dobândeşte, via global
ţări vest-europene, marile incendii din Europa warming, un nou statut strategic, devenind obiectul
centrală şi sudică din 2007 şi 2008, seceta pluri- unor noi sisteme de influenţă şi concurenţă între
anuală din Australia şi continentul american, statele limitrofe: SUA, Rusia, Canada, Norvegia şi
inundaţiile din Europa centrală şi de est din Danemarca (stat ce deţine Groenlanda ca teritoriu
2005, 2006 şi 2010, distrugerea oraşului New autonom). Din punct de vedere juridic, principala
Orleans în urma uraganului Katrina din august- problemă o reprezintă delimitarea apelor teritoriale,
septembrie 2005 ş.a. au reprezentat momente operaţiune definită în dreptul mării, dar a cărei
cheie în înţelegerea politică şi afirmarea dimensiunii aplicare revine statelor implicate, care determină
strategice a provocărilor climatice. Lor li se liniile de bază1. În Oceanul Arctic, în loc ca aceste
adaugă un fenomen cu implicaţii geostrategice
globale, majore şi evidente: topirea rapidă a
1
banchizei arctice (unul din principalii regulatori ai Pentru aspectele juridice, a se vedea: C.Vedrine, „Ressources
en Arctique et revendications étatiques de souveraineté”,
19
INFOSFERA

linii să fie trasate pe zona terestră a coastelor, unilaterale3 şi până la deschiderea procedurilor
ele îşi au ca reper gheaţa (pentru Canada, SUA juridice internaţionale aferente4. De asemenea,
şi Rusia), criteriu tot mai contestabil în contextul interesul arctic este proclamat oficial şi asimilat
schimbărilor climatice. Totodată, topirea calotei componentelor securităţii naţionale5. Diplomaţiile
glaciare a Terrei riscă să modifice relieful întregii naţionale pregătesc deja „dosarul arctic”, iar
planete: ridicarea nivelului apei mărilor şi
oceanelor va redesena peisajul costier, trasarea
noilor linii de demarcare a apelor teritoriale operaţional interarme însărcinat cu apărarea continentală
terestră, maritimă şi aerospaţială a organizat pentru prima
devenind o problemă mondială. dată manevre aeronavale pe tema securizării căilor
În privinţa Arcticii, mizele energetice şi maritime deschise ca urmare a manifestării fenomenului
strategice sunt deja majore. Dacă în timpul încălzirii globale a climei.
3
Războiului Rece, Arctica era un spaţiu strategic Canada a trasat liniile de demarcaţie în jurul arhipelagului
important (inclusiv pentru faptul că peste acesta arctic, conferind pasajului Nord-Vestic un statut pur
puteau fi lansate rachete nucleare între URSS şi teritorial. Prin modificări legislative interne (respectiv, în
principal, a legii din 1970 privind poluarea apelor arctice)
SUA), la un secol de la descoperirea Polului se extinde suveranitatea asupra apelor arctice de la 100 la
Nord (în 1909) interesul strategic al zonei a 200 mile maritime, care dobândesc statutul de ape interioare
dobândit noi dimensiuni. Fiecare dintre cele ori aferente mării teritoriale sau zonei economice exclusive
cinci state limitrofe revendică cea mai mare canadiene; Federaţia Rusă a desemnat liniile pentru a
suprafaţă posibilă, înglobând insulele din larg, îngloba ca mare teritorială ruta Mării Nordului şi pasajul
presărate în ocean. Servind drept bază de calcul, Nord-Est; în 2005, Canada şi Danemarca au revendicat
suveranitatea lor asupra insulelor Hans; SUA contestă
acestea le permit să pretindă o suveranitate extinsă liniile de bază stabilite de statele vecine, apele respective
asupra Arcticii. Interese în zonă manifestă şi fiind considerate a avea statut de strâmtoare internaţională, al
celelalte trei state membre permanente ale cărei regim juridic rămâne de determinat pe cale interstatală;
Consiliului Arctic, care deţine regiuni dincolo în Marea Barents, Rusia şi Norvegia nu calculează în acelaşi
de cercul polar (Suedia, Finlanda, Islanda), precum mod zonele lor maritime: diferenţa de calcul reprezintă o
suprafaţă (zona gri) de 176.000 km2; Marea Britanie şi
şi cele cu statut de observator (de exemplu,
China au început, la rândul lor, să revendice drepturi de
China). În mod semnificativ, dacă UE şi suveranitate asupra insulelor Spitzberg, aflate deja în dispută,
organizaţiile ecologiste reclamă liberul acces la încă din 1920, în privinţa zonelor maritime aferente, între
apele şi resursele zonei, adoptarea unui tratat Rusia şi Norvegia. De altfel, aceasta din urmă a devenit, în
general privind protecţia Arcticii şi exploatarea aprilie 2009, primul stat care a fixat limitele fundurilor sale
durabilă şi echitabilă a resurselor sale naturale, maritime, ţinând seama de a se opri la 550 km de Polul
Nord revendicat atât de Rusia, cât şi de Danemarca.
toate cele cinci ţări riverane şi China se opun 4
Potrivit Convenţiei asupra dreptului mării (1982),
unui asemenea proiect, ceea ce relevă interesul cererile referitoare la problemele privind limitele platoului
strategic naţional crescut în zonă. continental sunt soluţionate, conform unei proceduri
Semnalele revendicărilor de suveranitate specifice, de un comitet al ONU special instituit în acest
şi/sau ale manifestării interesului geostrategic în scop. Federaţia Rusă a fost primul dintre statele membre
zonă sunt de cele mai diverse feluri: de la expediţii riverane Arcticii care, încă din 2001, a depus o cerere
pentru valorificarea drepturilor suverane pretinse în zonă.
ştiinţifice1, manevre militare2, acte naţionale
Comitetul a solicitat date suplimentare pentru a putea
instrumenta cererea. La rândul lor, Canada şi Danemarca
în Revue Générale de Droit International Public, n.1/2009, au declanşat demersul de culegere a datelor cartografice
p.147-158; H. de Poeter, L’Emprise des États côtiers sur necesare şi intenţionează să îşi depună cererile cel mai
l’Arctique, Editions A. Pedone, Paris, 2009. târziu în 2013 pentru Canada şi 2014 pentru Danemarca.
1
De exemplu, în 2007 o expediţie ştiinţifică rusă, al cărei Cum SUA nu au ratificat (încă) Convenţia privind dreptul
scop oficial era studiul efectelor încălzirii globale în mării, ele nu pot revendica o extindere a platoului lor
regiune, a trimis un submarin de buzunar să depună un continental în condiţiile convenţiei, dar nimic nu le
drapel rus, confecţionat din metal, la extremitatea dorsalei împiedică să o facă de facto.
5
Lomonosov, afirmând astfel drepturile şi prerogativele „SUA sunt o ţară arctică cu interese mari şi fundamentale în
Rusiei asupra resurselor naturale submarine ale zonei; regiunea arctică, unde vom căuta să îndeplinim nevoile
deşi numai aspirantă la statutul de observator în Consiliul de securitate naţională, să protejăm mediul, să exploatăm
Arctic, China a preconizat pentru 2010 cea de-a IV-a sa responsabil resursele, să fim responsabili faţă de comunităţile
expediţie ştiinţifică în Arctica şi exprimă punctele de indigene, să sprijinim cercetarea ştiinţifică şi să consolidăm
vedere oficiale asupra problemelor zonei. cooperarea internaţională pe diverse probleme” (National
2
În 2004, US Northern Command, comandamentul Security Strategy, White House, 27 May, 2010).
20
 INFOSFERA

diplomaţi specializaţi, inclusiv ambasadori, sunt Declaraţia respectivă a susţinut ca reuniunea

însărcinaţi cu negocieri pe problemă. Cazului COP15 să ajungă la încheierea unui document
concret, dar elocvent, i se adaugă semnificaţiile cu valoare juridică (tratat internaţional) al cărui
interdependente ale mizei şi crizei energetice obiect să fie restabilirea echilibrului environmental,
globale, cruciale pentru dezvoltarea viitoare a lumii. social şi economic al planetei prin mijloace durabile
Procesul general al gestionării problematicii şi echitabile din punct de vedere ecologic şi social.
ecoclimatice arată, totodată, afirmarea tot mai Alături de lucrările forumului propriu-zis
viguroasă, alături de state, a actorilor nestatali, din timpul Conferinţei, ONG-urile au formulat
inclusiv în contextul negocierilor internaţionale şi publicat numeroase propuneri în vederea
pe aceste teme. Astfel, în cadrul conferinţelor clarificării problemelor care făceau obiectul
internaţionale privind clima, a devenit deja o tradiţie negocierilor, definirii condiţiilor unui nou acord
ca, simultan cu reuniunile reprezentanţilor politico internaţional eficace şi echitabil, ori exprimării
-diplomatici, să se desfăşoare adunări ale trimişilor de orientări privind un atare document3.
societăţii civile, în scopul evident de a face În fine, alături de această reacţie organizată şi
presiuni şi a influenţa negocierile multilaterale. substanţială a reprezentanţilor societăţii civile,
Semnificative rămân, în acest sens, manifestaţiile la Copenhaga s-a înregistrat şi o prezenţă a
organizate sub egida „Klimaforum 09 People’s media fără precedent pentru acest tip de
Summit” din cadrul Conferinţei de la Copenhaga conferinţe internaţionale, care a contribuit şi ea,
(decembrie 2009)1. Pe lângă mobilizarea opiniei în mod specific, la diseminarea informaţiilor
publice mondiale asupra problemei şi sensibilizarea privind criza ecoclimatică globală, modul de
lumii politice faţă de subiect (printre altele, preşe- abordare a căilor de rezolvare din partea factorilor
dintele Obama trebuind să-şi schimbe programul, politici şi responsabilizarea, în consecinţă, a
în sensul de a reveni asupra intenţiei iniţiale de a ansamblului societăţilor - naţionale şi internaţionale.
fi prezent la Copenhaga în a 4-a zi a summit-ului,
2. Securitatea climatică - o preocupare
în trecere spre Oslo, unde urma să i se decerneze
oficială, care tinde să devină prioritară
Premiul Nobel pentru Pace, şi a participa la Raţiunile pentru care preocupările eco-
penultima zi a reuniunii, având astfel o contribuţie climatice au devenit o nouă miză strategică
majoră la deznodământul negocierilor), Declaraţia majoră a relaţiilor internaţionale sunt diverse,
popoarelor a avut un impact deosebit asupra parti- dar fundamentele rămân cel puţin trei: a) noua
cipanţilor, făcând apel la găsirea soluţiilor adecvate paradigmă pune în discuţie, în mod radical,
la criza climatică, bazate pe o utilizare securizată, modelul de producţie (fondat esenţialmente pe
curată, regenerabilă şi durabilă a resurselor naturale, energie având la bază hidrocarburile), conjugat
precum şi pe o tranziţie către o suveranitate cu modelul de dezvoltare economică productivist
alimentară şi energetică, funciară şi hidrică2. (rapace cu resursele environmentale); b) afirmarea
unei noi contradicţii Nord – Sud şi imperativul
1
Conform alin. 6 al art. 7 din Convenţia - cadru privind unui dialog adecvat pe această temă, permanent
schimbările climatice, un număr de 345 de ONG-uri au şi complex (care a cunoscut o ilustrare elevocventă
fost admise în calitate de observator pe lângă conferinţă.
Constituindu-se ca un contra-summit, forumul a permis prin negocierile ante- şi post-Copenhaga);
reprezentanţilor societăţii civile şi populaţiilor direct afectate
de consecinţele schimbărilor climatice să schimbe puncte nefaste asupra tuturor grupurilor şi populaţiilor vizate; c)
de vedere şi să-şi facă mai bine înţelese doleanţele lor în privinţa respingerea falselor soluţii tehnice şi a celor bazate pe piaţă,
viitorului climatic al planetei. Klimaforum-ul a reunit peste care reprezintă un pericol, precum cea a energiei nucleare,
50.000 de persoane şi ONG-uri, în cadrul său desfăşurându-se a agrocarburanţilor, a captării şi stocării carbonului, a
mai bine de 200 de conferinţe şi dezbateri, precum şi 70 mecanismelor dezvoltării curate, „carbonului verde”, seminţelor
de expoziţii şi ateliere. El a permis participanţilor să contribuie „adaptate genetic” la climă, a geo-ingineriei şi a mecanismului
la elaborarea „Declaraţiei popoarelor”, semnată de 363 de REDD (Reducerea emisiilor rezultând din despăduriri şi
ONG-uri şi prezentată Conferinţei la 14 decembrie 2009. degradare forestieră) care agravează conflictele sociale şi de
2
Declaraţia propune, în principal: a) abandonarea completă a mediu. Pentru textul declaraţiei: http://09.klimaforum.org.
3
combustibililor fosili în următorii 30 de ani, cu obiective De exemplu, UICN a realizat şi prezentat, în octombrie
clare şi obligatorii pe o perioadă de 5 ani (respectiv o reducere 2009, documentul Etapele cheie ale unui acord echitabil,
a GES din partea ţărilor industrializate cu cel puţin 40% până University of South Walles - Climate Change Research
în 2020, în raport cu nivelurile din 1990); b) recunoaşterea, Center, The Copenhagen - Diagnosis: Updating the World on
plata şi compensarea datoriei climatice şi a efectelor sale the Latest Climate Science, november 2009 ş.a.
21
INFOSFERA

c) impunerea unei dimensiuni etice tot mai importante ultimele decenii, multe ţări manifestă reticenţe şi
problematicii în cauză, afectând decisiv dreptul ridică obiecţiuni faţă de o astfel de posibilitate.
la supravieţuire al fiecărui om şi al omenirii ca Noul Concept Strategic al NATO, în curs
specie între specii, schimbările climatice au de elaborare, plasează „neglijarea protecţiei mediului”
implicaţii asupra drepturilor esenţiale ale omului. printre noile vulnerabilităţi, iar schimbările
În această perspectivă, dincolo de dreptul climatice printre ameninţările care prezintă un
egalităţii de supravieţuire terestră, sunt afirmate grad de risc sporit3.
regulile deplinei egalităţi naturale, nediscriminării, La nivel naţional, în special în rândul
tratamentului egal şi responsabilităţii comune, dar marilor puteri, schimbările climatice sunt tratate
diferenţiate a indivizilor şi statelor, mărginite de şi percepute ca o miză strategică mai ales în
imperativul supravieţuirii pe planeta noastră. ultimii ani. Interesul asupra subiectului nu este
Într-adevăr, în situaţia în care cantităţile însă nou, situându-se în prelungirea semnificaţiilor
de emisii de GES per capita cunosc o discrepanţă conceptului de „securitate environmentală”, forjat
extraordinară, o rezolvare a responsabilităţilor în anii 1990, în contextul lărgirii prin alte patru
asumate pe baza criteriului echitabilităţii numărului domenii - politică, economie, societate, mediu -
de locuitori, ca persoană luată drept unitate de a noţiunii de securitate, rezervată până atunci
exprimare a nevoilor şi împărţire a responsa- zonei militare. Treptat dar sigur, problematica
bilităţilor, apare drept cea mai binevenită. aferentă securităţii naţionale s-a „înverzit”, statele
La nivelul Adunării Generale a Organizaţiei trebuind şi acceptând să includă în problematica
Naţiunilor Unite, prin rezoluţia din 3 iunie 2009, aferentă tot mai largă aspecte privind mediul şi
Schimbările climatice şi repercusiunile lor eventuale componentele sale4.
asupra securităţii, s-a stabilit o legătură între Un moment important l-a constituit în
securitatea internaţională şi problema ecoclimatică, acest sens înscrierea, pentru prima dată, pe lista
invitându-se, în consecinţă, organismele ONU să-şi pericolelor care ameninţă securitatea SUA, întocmită
dubleze eforturile, potrivit competenţelor lor, la fiecare patru ani de Pentagon şi publicată la 1
pentru a se interesa şi a face faţă schimbărilor februarie 2010, a schimbărilor climatice, identi-
climatice, în special repercusiunile pe care acestea ficate astfel ca o ameninţare potenţială, alături şi
le-ar putea avea asupra securităţii1. Posibila de calibru asemănător cu terorismul nuclear,
asumare a unei asemenea responsabilităţi de către pandemiile şi atacurile biologice5.
sistemul ONU generează discuţii asupra naşterii
unei noi forme de ingerinţă, cea environmentală, 3
Acesta va fi adoptat în noiembrie, la Lisabona şi va lua
după modelul „ingerinţei umanitare”, afirmate în considerare adaptarea Alianţei la „ameninţările difuze
la începutul anilor 1990. Mai exact, s-a ridicat şi globale”. Conceptul are la bază concluziile Grupului de
întrebarea dacă grave atingeri aduse mediului, cu experţi, prezidat de fostul secretar de stat american
Madeleine Albright, publicate la 17 mai 2010. Potrivit
repercusiuni transnaţionale, ar putea să justifice,
acestui document „Ca alianţă, NATO nu îşi asumă un rol
de pildă, trimiterea de forţe de stabilizare pe formal în regularizarea emisiilor de GES, considerate de
baza unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al experţi ca fiind cauza încălzirii globale. NATO ar putea,
ONU2. În condiţiile absenţei unei democratizări pe de altă parte, să fie solicitată să intervină pentru a
reale a Consiliului respectiv şi a experienţei din ajuta la rezolvarea problemelor de securitate cauzate de
consecinţele schimbărilor climatice, precum topirea
calotei glaciare, furtunile catastrofale sau alte dezastre
1
Nations Unies, Assemblée Générale, Les changements naturale. Alianţa trebuie să aibă în vedere asemenea
climatiques et leurs répercussions éventuelles sur la variante în pregătirea planificărilor de urgenţă” (NATO
sécurité, A/RES/63/281, 3 juin 2009. 2020: Assured Security; Dynamic Engagement, Analysis
2
Adoptarea acestei rezoluţii a urmat dezbaterii publice and Recommendations of the Group of experts on a new
organizate de Consiliul de Securitate al ONU, la 17 aprilie strategic concept, May, 2010).
4
2007, pe tema „Energie, securitate şi climă” şi confirmă, De pildă, Tunisia în 1998, din asemenea raţiuni, a înscris
astfel, ideea că variaţiile climatice reprezintă un risc problema deşertificării în doctrina sa de securitate naţională.
pentru securitatea internaţională (Nation Unies, Conseil De asemenea, în acelaşi context, Brazilia a considerat că
de Sécurité, CS/9000, 17 avril 2007). De menţionat că despăduririle necontrolate asupra terenurilor proprietate
Grupul celor 77, mişcarea ţărilor nealiniate şi grupul ţărilor de stat reprezintă o atingere a suveranităţii sale naţionale
africane s-au pronunţat contra acestei iniţiative, temându-se (pe larg: Romain Lalanne, Quand la sécurité devient verte,
că aceasta să nu deschidă calea periculoasă a „ingerinţei „Revue de Défense Nationale”, No. 2, février 2010, p.51-58).
5
environmentale”. Problemele ecoclimatice au devenit o miză strategică
22
 INFOSFERA

La rândul său, China a reacţionat în domeniu, exemplu, cazul statului California şi al celor 166
mai ales începând cu 2009. Atunci, autorităţile de mari oraşe americane care şi-au elaborat şi
de la Beijing au cerut oficial Universităţii Naţionale implementat măsuri proprii de reducere a
de Apărare să se preocupe, prin realizarea de lucrări emisiilor de GES şi combatere a efectelor
adecvate, de problematica ecoclimatică şi a instituit schimbărilor climatice.
în cadrul forţelor armate un comitet de experţi
3. Cazul SUA
însărcinat să studieze consecinţele încălzirii Ansamblul sistemului american de securitate
globale asupra misiunilor respectivelor forţe. naţională ţine cont de problematica încălzirii
Mai mult sau mai puţin sub bagheta NATO, globale şi a schimbărilor climatice. O asemenea
şi alte state membre precum Franţa (prin cercetările concluzie se degajă mai ales din demersurile
efectuate în domeniu de structuri precum Delegaţia pertinente şi poziţiile exprimate de Departamentul
pentru afaceri strategice), Marea Britanie, Germania Apărării. Astfel, în 2004, Office of Net Assessment,
ori Belgia acordă prioritate cercetărilor privind Biroul de cercetare şi analiză doctrinară (care
impactul schimbărilor climatice asupra securităţii activează de peste 50 de ani) a prezentat raportul
naţionale. La nivel regional, Africa, de exemplu,
An Abrupt Climate Change and its Implications
suportă schimbările climatice şi efectele lor în for United States National Security, care ajungea la
termenii secetei (zonele septentrională şi australă) concluzia că încălzirea climei va pune în pericol
şi inundaţiilor (Africa australă), biodiversitatea capacitatea diferitelor state de a răspunde nevoilor
fiind considerată ca un element al rezilienţei lor de apă potabilă, hrană şi energie, ceea ce „ar
ecosistemelor la variabilitatea climei1. antrena o creştere dramatică a tensiunilor la nivel
Nu poate fi ignorată, în acest context, nici internaţional”2. Concluziile sale au cunoscut unele
dimensiunea subnaţională a problematicii, în sensul ajustări în cadrul următorului demers de acest
perceperii specificului ameninţării ecoclimatice în gen, publicat în 2007, sub titlul National Security
plan local şi zonal şi organizării unei reacţii and the Threat of Climate Change, dar de
adecvate, dimensionate pe acest palier. Este, de această dată fiind sub influenţa celor mai înalte
eşeloane ale ierarhiei politico-militare3.
Într-o perspectivă mai extinsă, deopotrivă
americană după 30 de ani de preocupări şi evoluţii în domeniu.
Debutul l-a constituit lansarea, în 1979, a unui program de a zonelor de interes a serviciilor de informaţii şi
reflexie asupra climei „ca factor agravant al riscurilor implicaţiilor posibile, directorul National Intelli-
securitare”. Primul război din Golf (1990) a jucat un rol gence (coordonatorul ansamblului agenţiilor de
important în sporirea acestui interes prin mobilizarea informaţii ale SUA) a prezentat Congresului, în
opiniei publice de peste ocean în dezbaterea problemei iunie 2008, raportul The National Security
impactului poluării asupra sistemului climatic; incendierea
puţurilor de petrol kuweitiene şi formarea în urma acestui Implication of Global Climate Change Through
fapt de vaste mase de nori negri au fost considerate drept 2030. În viziunea documentului, problema
„crime ecologice”. Administraţia Bill Clinton (1992-2000), climei şi a energiei priveşte nu numai câmpul
având ca vicepreşedinte pe Al Gore, a accelerat implicarea militar, dar şi pe cel al „intelligence”-ului, al
oficială americană în materie ecoclimatică; serviciilor de informaţiilor, prevenirii şi previziunii de către
informaţii li s-a trasat, astfel, şi o misiune environmentală,
iar CIA s-a dotat cu o agenţie preocupată de problemele cele 16 mari agenţii de informaţii americane.
„verzi”. În 2003, Pentagonul s-a implicat în problema Din punct de vedere politic, depăşind impasul
scenariilor pe termen lung (până în 2010) a evoluţiilor administraţiei 2001-2009 şi continuând preocupările
climei, la cererea sa un think tank californian influent,
Global Business Network, elaborând şi publicând un
2
raport care preconizează o perspectivă contrară celei Raportul, a priori confidenţial, „scurs” în presă şi pe
publicate de IPCC, printr-un scenariu de răcire globală a Internet, a arătat şi contradicţiile majore existente între aripa
climei, cu precădere în emisfera nordică a planetei, din „conservatoare progresistă” a Pentagonului şi poziţia
cauza perturbării curenţilor oceanici. Poate nu fără nicio oficială a administraţiei Bush II de atunci, dependentă de
aluzie strategică, printre zonele cele mai afectate, potrivit cercurile petroliere, care contesta oficial însăşi veridicitatea
documentului, s-ar afla Europa (care, confruntată cu frigul ştiinţifică a global warming!
3
siberian, ar intra într-o criză profundă ce ar conduce, printre Efectuarea raportului a fost comandată de Robert Gates,
altele, la destrămarea UE) şi China (care, pentru a-şi succesorul lui Donald Rumsfeld, şi privea tot riscurile pe
satisface nevoile vitale, ar deveni gata să invadeze Rusia). care clima poate să le aducă pentru securitatea naţională,
1
P. Hugon, Géopolitique de l’Afrique, 2e édition, Ed. unui panel de ofiţeri superiori în retragere, inatacabil în
Armand Colin, Paris, 2010, p.184. termenii competenţei şi ai libertăţii de expresie.
23
INFOSFERA

preşedinţiei B. Clinton - Al Gore, actualul din punct de vedere economic să-şi asume
Preşedinte B. Obama a menţionat în discursul obiective ambiţioase de reducerea GES, finanţarea
său de investire, din 20 ianuarie 2009, lupta efortului ţărilor în curs de dezvoltare în acest
împotriva încălzirii globale printre priorităţile scop şi promovarea principiului reacţiilor comune,
mandatului său, anunţând lansarea unei diplomaţii dar diferenţiate şi raportate la capacităţile şi
speciale - „alături de prietenii noştri... dar şi de responsabilitatea fiecărei ţări în această
vechii duşmani”, în scopul de a schimba starea problemă planetară2.
climei. În consonanţă cu el, D. Blair, consilierul
4. Ce consecinţe de ordin militar ar putea
pentru securitate naţională, declara că „încălzirea
avea schimbările climatice?
globală se numără printre primele ameninţări”, Iată o întrebare tot mai actuală şi care
iar secretarul de stat H. Clinton a făcut din comportă, de urgenţă, răspunsuri cât mai adecvate
problematica ecoclimatică un punct prioritar al şi mai complexe. Într-o primă evaluare, experţii
relaţiilor SUA cu China şi Uniunea Europeană. militari de prestigiu relevă că problema climatică
Noua strategie americană de securitate este opusul Războiului Rece. Dacă înainte era
naţională, National Security Strategy, publicată suficientă abţinerea de la acţiune, acum, din
la 27 mai 2010, utilizează, în cele 52 de pagini contră, este obligatorie acţiunea în vederea
ale sale, de aproape 30 de ori sintagmele climate evitării unor consecinţe teribile3. Totodată, dacă
change sau climate goals. Strategia include
în timpul Războiului Rece ţintele vizate erau
schimbările climatice printre provocările globale
bine identificate, realitatea apare mai confuză în
cheie, alături de extremismul violent, proliferarea
privinţa „războiului verde”. Pentru fiecare dintre
armelor nucleare etc.” Pericolul schimbărilor statele ameninţate, insecuritatea environmentală
climatice - se arată în document - este real, urgent (prin creşterea nivelului mărilor, instalarea
şi sever. Schimbarea determinată de încălzirea deşertificării ş.a.) va fi cu atât mai dificil de
planetei va conduce spre: noi conflicte în ceea caracterizat cu cât este de origine exogenă. În
ce priveşte refugiaţii şi resursele; noi suferinţe măsura în care se declanşează dintr-odată la
legate de secetă şi foamete; dezastre naturale eşalon local, naţional, regional şi global ea va fi
catastrofale; degradarea pământului pe întregul deci, contrar insecurităţii militare, o ameninţare
glob. Statele Unite vor combate schimbările fără duşmani4.
climatice bazându-se pe o orientare ştiinţifică Orientările de acest gen sunt astfel descrise
clară şi pe cooperarea cu toate naţiunile, pentru într-un document al Delegaţiei pentru afaceri
că nu există soluţii eficiente la schimbările strategice din cadrul Ministerului francez al Apărării,
climatice care să nu depindă de asumarea intitulat „Prospectivă geostrategică la orizontul
responsabilităţii de către toate statele pentru următorilor 30 de ani”, capitolul „Resurse şi mediu”:
propriile lor acţiuni şi pentru planeta pe care o „Zonele de producţie şi căile de aprovizionare cu
vor lăsa urmaşilor”1. În acest sens, sunt enumerate,
produse de interes major pentru Franţa şi Uniunea
ca obiective interne: stimularea economisirii
Europeană (UE) vor trebui să aibă capacitatea
energiei, revigorarea industriei nucleare, creşterea
de a fi securizate (...), UE depinzând, în proporţie
standardelor de eficienţă, investirea în energiile
de 90%, de comerţul internaţional maritim, iar
regenerabile şi stimularea transformării energiei
protejarea căilor maritime, a strâmtorilor strategice
curate într-una profitabilă. Aceste măsuri vor
(Pas-de-Calais, Ormuz, Bab-el-Mandeb etc) şi a
permite reduceri semnificative ale emisiilor, cu
canalelor (Panama, Suez) va fi primordială”5.
17% până în 2020 şi cu peste 80% până în 2050.
Conflictele născute din şi pe teme ecoclimatice
În plan extern, la nivel regional sunt preconizate
antrenează implicaţii militare adecvate şi pe măsură,
noi parteneriate de energie curată în Asia,
America, Africa. La nivel global se au în vedere
priorităţi precum implementarea Acordului de la 2
Idem.
Copenhaga, structurarea unui efort interna- 3
G. Dyer, Alerte - Changement climatique: la menace de
ţional eficient, prin care toate statele importante guerre, Ed. Robert Laffont, Paris, 2009.
4
Romain Lalanne, „Quand la sécurité devient verte”,
Revue de Défense Nationale, No. 2, février 2010, p.51-58.
1 5
National Security Strategy, The White House, Washington, M.-B. Baudet, J-P. Stroobants, „Réchauffement: un nouvel
May 2010, p.47. enjeu stratégique”, în Le Monde, Dossier spécial, 2010.
24
 INFOSFERA

precum în cazul revendicărilor în perimetrul arctic1. 2005 cu aproximativ 0,5oC (0,05oC/deceniu), în

O explorare sintetică a diferitelor analize medie pe ţară şi proiectează pentru orizontul
efectuate pe această temă ne permite să conclu- temporal 2021 - 2050 o creştere a temperaturii
zionăm că marile puteri se pregătesc cu prioritate medii anuale a aerului în România cu valoarea
în două direcţii principale: securizarea nevoilor cea mai probabilă de 1,4oC (± 0,4oC) faţă de perioada
lor primare (precum apa, terenurile, energiile) 1961-1990, iar pentru orizontul temporal 2071-
şi, respectiv, protejarea teritoriului lor (de 2100 creşterea temperaturii medii anuale proiectată
conflictele interstatale generate de probleme precum este de 3,1oC (± 0,7oC). În concordanţă cu asemenea
accesul la resurse, deplasarea populaţiilor ş.a.)2. previziuni se aşteaptă o creştere a frecvenţei şi
intensităţii unor evenimente extreme (media
5. Situaţia României
temperaturilor maxime / minime zilnice, frecvenţa
Strategia naţională de apărare a României,
anuală a zilelor cu temperaturi maxime zilnice
aprobată de CSAT la 23.06.2010, se mărgineşte
>30oC, valuri de caniculă, inundaţii ş.a.)
să enumere (pe ultima poziţie) printre principalele
Câteva probleme se afirmă cu evidenţă în
riscuri şi ameninţări ale României: „degradarea
acest context, având un impact major asupra
mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv
securităţii naţionale: tendinţa de aridizare (preludiu
cele generate de schimbările climatice”3.
la fenomenele de deşertificare) a unei importante
părţi a Câmpiei Române şi a Câmpiei de Vest
(atentat grav la securitatea alimentară), reconfi-
gurarea zonelor de culturi agricole, virulenţa,
amploarea şi frecvenţa deosebită ale inundaţiilor
(vulnerabilitate deosebită prin pagubele mari
provocate şi pericolul permanent creat pentru
populaţii), ori persistenţa şi intensitatea valurilor
de caniculă (ameninţare la adresa sănătăţii).
Printre priorităţi se prefigurează, în această
perspectivă, situaţia Deltei Dunării (ameninţată
cu inundarea parţială ca urmare a ridicării nivelului
apelor Mării Negre, ceea ce poate genera probleme
şi tensiuni în delimitările teritoriale aferente),
Realităţile ecoclimatice din ultimul deceniu degradarea litoralului românesc, precum şi cea a
şi previziunile pentru viitor arată că schimbările fluviului Dunărea (cu precădere în privinţa
climatice se transformă într-o ameninţare majoră amenajării sale împotriva inundaţiei).
pentru securitatea naţională.
Astfel, prima evaluare ştiinţifică a manifestării
fenomenului global warming în România4 a
concluzionat înregistrarea unei creşteri semnificative
a temperaturii medii naturale pe perioada 1901 -

1
De exemplu, Canada a instalat un câmp de antrenamente
militare la Resolute Bay. Principalele arme de cucerire
efectivă a zonei devin spărgătoarele de gheaţă, propulsate
de energia nucleară; SUA care nu deţineau decât o
asemenea navă au decis achiziţionarea a încă trei; Rusia
pregăteşte o nouă generaţie de spărgătoare de gheaţă operabile
în 2015; Danemarca cheltuieşte, din 2004, în fiecare an,
2,7 milioane euro pentru colectarea de probe de susţinere
a revendicărilor sale teritoriale arctice.
2
M.-B. Baudet, J-P. Stroobants, op.cit., p.169; 6. Concluzii
3
4
Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010, p. 13. Primele iniţiative de receptare a aspectelor
A. Busuioc, M. Caian, S. Cheval, R. Bojariu, C. Boroneanţ, vizând protecţia mediului în studiile strategice
M. Baciu, Al. Dumitrescu, Variabilitatea şi schimbarea
climei în România, Editura Pro - Universitaria, 2010, p.205;
au avut loc în contextul lărgirii noţiunii de securitate
25
INFOSFERA

şi a semnificaţiilor sale. Într-adevăr, demersul Planetară întrucât, prin gravitatea sa,

unei securităţi globale („comprehensive security”) global warming poate provoca o catastrofă care
are în vedere toate formele de insuficienţe şi să ameninţe distrugerea actualei formule de
instabilităţi, indiferent că sunt sau nu de natură viaţă pe Terra, putând genera astfel cea de-a
militară, şi afectează toate domeniile de intervenţie şasea extincţie majoră, poate cea mai amplă a
a statului: securitate umană, environmentală, formelor de vieţuitoare cunoscute în istoria naturală
economică, alimentară, energetică ş.a., cu un impact a planetei. Din păcate, pericolul ecoclimatic nu
corespunzător asupra funcţiilor acestuia de a este perceput în mod corespunzător şi pe măsura
preveni şi/sau atenua vulnerabilităţile care îl gravităţii şi periculozităţii sale. Explicaţiile sunt
ameninţă. Intersectarea problemelor de protecţie a diverse, de la cele de ordin psihologic, până la
mediului cu diversele mize strategice - energie, cele de nefericită şi inconştientă conjugare a
relaţii diplomatice, migraţii, gestiunea apelor, intereselor economico- strategice.
producţia alimentară ş.a. a făcut tratarea lor Atitudinea fermă a cvasiunanimităţii frontului
indisociabilă; penuria de resurse naturale, inclusiv ştiinţific, conştientizarea şi activizarea opiniei
în urma poluării lor generează conflicte deopotrivă publice, precum şi evidenţa dereglerării sistemului
în cadrul naţional şi în cel al relaţiilor internaţionale. climatic, dincolo de unele dispute care mai persistă
Acutizarea problematicii ecoclimatice în şi vor continua să existe asupra ponderii diferitelor
ultimul deceniu (şi conjugarea ei cu criza energetică cauze şi a efectelor posibile, au determinat apariţia
majoră) a făcut din efectele schimbărilor climatice şi a unei reacţii din zona de securitate şi strategie.
şi efortul corespunzător de adaptare al societăţii Deşi timide la început, evoluţiile în domeniu se
umane, neobişnuite prin amploarea şi rapiditatea dovedesc rapide, din ce în ce mai consistente, şi
cu care trebuie să se producă, o miză de problema va ocupa locul ce i se cuvine în
securitate şi geopolitică primordială şi planetară. doctrinele şi strategiile de securitate ale statelor
Primordială pentru că, spre deosebire de şi scenariilor geostrategice mondiale. Efectele
elementul environmental tradiţional care se acestui fenomen planetar se manifestă cu o serie
raporta în mod esenţial la calitatea vieţii umane, de particularităţi în context local, naţional,
miza ecoclimatică pune în joc, în perspectiva regional şi mondial, iar percepţia şi gestiunea
unui secol, capacitatea mediului de a mai suporta lor, din perspectiva diminuării şi adaptării la
„amprenta” omului ca specie şi pe cea a civilizaţiei acestea, trebuie dimensionate ca atare.
umane de a se adapta la condiţiile şi limitele
echilibrului ecologic global.

26
 INFOSFERA

NOUL CONCEPT STRATEGIC 2010:

TEME PE AGENDA DE LUCRU A NATO
Dr. Sergiu Nicolae VINTILĂ*
După 60 de ani de existenţă, NATO îşi decadă, cu perspectivă pe termen lung şi va stabili
consolidează raţiunea esenţială de a fi: apărarea direcţionările politice pentru misiunile fundamentale,
colectivă a tuturor membrilor. Cea mai puternică obiectivele şi operaţiunile NATO.
alianţă a lumii a contribuit decisiv la realizarea Împreună cu Tratatul de la Washington,
proiectului politic al unei Europe întregi şi din aprilie 1949, Conceptul Strategic în vigoare
libere. Articolul 5 al Tratatului de la Washington, constituie cea mai importantă direcţionare, nu
întărirea relaţiilor transatlantice, continuarea doar pentru politica de securitate generală, ci şi
extinderii zonei de pace şi prosperitate în Europa, pentru priorităţile de planificare a apărării. Deşi
asigurarea rolului de for aliat de consultări de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 şi
securitate şi gestionarea crizelor, inclusiv prin schimbările dramatice subsecvente ale mediului
dezvoltarea capabilităţilor militare necesare sunt, global de securitate impuneau o nouă strategie
în continuare, obiective fundamentale ale Organizaţiei pentru Alianţă, multe state membre au fost
Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste misiuni reticente, până în ultimul moment, să lanseze
şi valorile democratice ale comunităţii euroatlantice procesul de elaborare a unei noi viziuni strategice
au rămas şi vor rămâne neschimbate.∗ pentru a evita dezbateri care ar fi pus sub
semnul întrebării multe „vaci sacre”, negociate
şi agreate cu mare dificultate pentru Conceptul
de la Washington din aprilie 1999. Totodată,
având în vedere rolul esenţial al NATO pentru
funcţionarea relaţiilor transatlantice, era aproape
imposibil de imaginat o rediscutare a misiunilor
sale esenţiale într-un moment de criză a
relaţiilor dintre Statele Unite şi aliaţii europeni.
Summit-ul de la Strasbourg-Kehl a marcat
însă un moment prielnic pentru un dialog politic
constructiv şi substanţial, odată cu revenirea
Mijloacele de realizare ale acestor obiective Franţei în structura militară integrată şi cu noua
trebuie însă adaptate constant pentru a răspunde perspectivă de cooperare a Administraţiei Obama.
schimbărilor, deseori impredictibile, ale mediului Intrarea în vigoare, la 1 decembrie 2009, a
internaţional de securitate. La reuniunea aniversară Tratatului de la Lisabona, care oferă Uniunii
a şefilor de stat şi de guvern din statele membre Europene oportunitatea unei acţiuni mult mai
NATO1, din anul 2009, s-a decis elaborarea unui coerente în politica externă şi de securitate comună,
Nou Concept Strategic al Alianţei (NCS), care accentuează necesitatea unei noi mari strategii
urmează să fie aprobat în noiembrie 2010, la summit-ul pentru NATO.
de la Lisabona. NCS 2010 va fi documentul de Elaborarea NCS 2010 a fost proiectată ca
referinţă al Alianţei pentru identificarea un proces cu trei faze: reflecţie, consultare cu
ameninţărilor şi riscurilor pentru următoarea capitalele aliate, negociere finală pe text. În faza
iniţială, un rol cheie l-a jucat Grupul de Experţi2
∗
Dr. Sergiu VINTILĂ a fost şeful Secţiunii Militare din
cadrul Reprezentanţei Permanente a României la NATO,
2
în perioada 2002-2005. Grupul include 12 „experţi eminenţi”, aleşi de secretarul
1
Summitul NATO de la Strasbourg-Kehl, 4 aprilie 2009. general (cel puţin declarativ) datorită calităţilor personale.
27
INFOSFERA

(GoE), prezidat de fostul secretar de stat american colective a NATO a fost obiectivul fiecăruia
Madeleine Albright, care a reunit într-un prim dintre cele şase concepte strategice adoptate de
document de reflecţie concluziile unei serii de Alianţă în cei 60 de ani de existenţă. Primele
conferinţe publice, organizate pentru dezbaterea patru concepte strategice, elaborate în timpul
subiectelor cheie ale NCS. Acest document1, Războiului Rece (1949, 1951, 1957, 1968) au
prezentat public la mijlocul lunii mai 2010, fost documente militare clasificate strict secret şi
reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea conţineau strategia generală şi planurile de apărare
unui raport propriu al secretarului general al ale zonei euroatlantice4. Elementul de continuitate
NATO, bază de consultare cu capitalele aliate prezent în toate documentele strategice ale
şi, după vacanţa de vară, a elaborării unui prim NATO este că acestea au definit modul în care
draft al Conceptului şi a negocierii finale pe text. Alianţa trebuie să asigure apărarea zonei euro-
În egală măsură, relevantă a fost şi activitatea atlantice. Conceptele Războiului Rece aveau infor-
Strategic Advisors Group (SAG) al Atlantic maţii mult mai precise şi detaliate, fapt permis de
Council, unul dintre „motoarele” dezbaterii caracterul clasificat al documentelor. Pentru
strategice transatlantice pentru NCS2. Raportul acestea, Tratatul de la Washington oferea cadrul
Grupului de Experţi şi documentul concept politic necesar, iar elementele de schimbare ţineau
STRATCON 2010 al SAG3 permit identificarea de adaptarea operaţională la schimbările tehnologice
în această fază de elaborare, încă preliminară, a şi la balanţa raportului de forţe cu Uniunea
temelor potenţiale de pe agenda de lucru a Alianţei Sovietică. Analiza evoluţiei istorice de la strategia
pentru viitorul Concept Strategic. Setarea agendei iniţială de descurajare şi specializare a apărării
pentru elaborarea oricărui document strategic al din decembrie 1949, până la strategia răspunsului
unei organizaţii multilaterale este însă, prin flexibil (ultimul concept strategic al Războiului
definiţie, un act politic, un subiect de negociere Rece, aflat formal în vigoare până la aprobarea
între statele membre. Este evident că viitorul Conceptului de la Roma din 1991), oricât de
Concept Strategic nu va aduce doar schimbări relevantă ar fi pentru înţelegerea modului în care
marginale, după cum este evident că procesul de s-a adaptat NATO la schimbările internaţionale,
realizare a consensului aliat poate stabili o depăşeşte obiectivele prezentului studiu5. Concep-
ordine de importanţă distinctă a temelor propuse tele Strategice de la Roma şi de la Washington
de Grupul de Experţi. au fost şi instrumente de diplomaţie publică, fiind
Necesitatea reconstruirii unei identităţi concepute ca documente neclasificate6.
Conceptele Strategice reiau elementele
importante stabilite în reuniunile ministeriale şi
S-a asigurat o pondere echilibrată între personalităţile care celelalte decizii de mai mică importanţă luate de
au fost implicate în mecanismele decizionale ale NATO şi la agrearea ultimului document în vigoare.
cele care au venit din afara cadrului instituţional: reprezentanţi
Există astfel posibilitatea ca un concept strategic
ai comunităţii de afaceri, mediul academic şi think-tank-uri.
1
NATO 2020: Assured Security; Dynamic Engagement. să includă mai degrabă elemente necontrover-
Analysis and Recommendations of the Group of Experts
on a New Strategic Concept for NATO, disponibil la:
4
http://www.nato.int/strategic-concept/expertsreport.pdf, Documentele de planificare colectivă aliată au fost declasifi-
accesat la 18/05/2010. cate şi făcute publice în 1997. În prezent pot fi consultate
2
Strategic Advisors Group reuneşte personalităţi de prestigiu folosind portalul http://www.nato.int/archives/strategy.htm.
5
din domeniul apărării şi securităţii din Statele Unite şi Pentru o introducere avizată vezi: Pedlow, Gregory, The
Europa pentru a oferi consiliere strategică liderilor şi pregăti Evolution of NATO Strategy 1949-1969, disponibil pe
oficiali de rang înalt civili şi militari. Fondat în 2007 de http://www.nato.int/docu/stratdoc/eng/intro.pdf, accesat la
generalul James L. Jones, sub egida Atlantic Council, grupul 06 / 05 / 2009.
6
SAG a finalizat, în luna aprilie 2010, documentul STRATCON În context, precizăm că atât GoE, cât şi SAG au
2010 care defineşte elementele critice ale dezbaterii subliniat importanţa dimensiunii de diplomaţie publică
transatlantice de pregătire a Conceptului Strategic al NATO. pentru Conceptul de la Lisabona, documentul urmând să
3
LINDLEY-FRENCH, Julian and BOYER, Yves, asigure o mai mare vizibilitate a Alianţei pentru opinia
STRATCON 2010: An Alliance for a Global Century. A publică din statele membre (esenţială pentru asigurarea
Report of the Atlantic Council Strategic Advisors Group sprijinului politic şi a resurselor necesare atât pentru
(SAG), Atlantic Council, Washington, 2010, disponibil la operaţiuni, cât şi pentru procesul de transformare) şi să
http://www.acus.org/publication/stratcon-2010-alliance- comunice lumii exterioare NATO că organizaţia şi
global-century, accesat la 27/04/2010. partenerii ei lucrează pentru a construi o lume mai sigură.
28
 INFOSFERA

sate, decât orientări şi direcţii strategice novatoare.

Strategic Advisors Group punctează
diferenţa calitativă esenţială a viitorului document
faţă de cele precedente: „Conceptul Strategic
2010 va fi prima dată când Alianţa consideră în
mod adecvat rolul său într-un context global şi
trebuie să consolideze angajamentul aliaţilor de
modernizare a forţelor şi structurilor NATO,
având în vedere învăţămintele desprinse din
operaţiile multiple ale ultimei decade (...) Conceptul
Strategic 2010 trebuie să încheie odată pentru
totdeauna vacanţa strategică post-Război Rece
a multor membri şi să restabilească un contract
clar între toţi membrii comunităţii euro-atlantice,
în care cei mici au acces la securitatea celor
mari în schimbul unei participări echitabile la
asumarea responsabilităţilor”1. Prin urmare,
Conceptul Strategic 2010 va stabili pentru prima
dată rolul şi locul NATO pe plan global.
A doua diferenţă calitativă esenţială este
dată de revitalizarea scopului fundamental al
Alianţei, respectiv apărarea colectivă. Dacă
ultimele două decade au urmărit transformarea
de la apărarea statică, teritorială, spre dezvoltarea
de capabilităţi expediţionare (cu succes relativ
limitat), viitoarea strategie va trebui să stabilească
un echilibru funcţional între cele două dimensiuni
- apărarea teritoriului şi apărarea la mare distanţă structurale pentru sistemul internaţional cum au
de zona de responsabilitate directă euroatlantică. fost perioada interbelică sau cea de constituire a
Toate conceptele strategice post-Război bipolarismului. Cum va fi redistribuită puterea
Rece au acoperit un orizont de timp de cel puţin în sistem, care vor fi polii care vor stabili
o decadă. În 2010, vor trebui aprobate direcţionări configuraţia viitoarei ordini internaţionale, toate
politice clare şi realiste pentru a menţine Alianţa aceste întrebări, deşi descriu scenarii cu un grad
relevantă pentru anii 2020. Perioada următoare de impredictibilitate extrem de ridicat, nu pot fi
va fi probabil la fel de densă în schimbări eludate de decidenţii din statele membre în
contextul negocierii şi aprobării viitorului
Concept Strategic. Rob de Wijk apreciază că
NATO va trebui să răspundă la trei provocări de
securitate „dramatice”, care vor avea un impact
major asupra intereselor de securitate ale statelor
membre: (1) ridicarea unor noi poli de putere în
sistemul internaţional, (2) competiţia pentru
resurse limitate a puterilor majore, respectiv (3)
modul în care schimbările climatice vor afecta
securitatea internaţională şi interesele Alianţei2.
Este evident că ordinea internaţională, aşa cum

2
De Wijk, Rob, The Challenge: NATO in the Realm of
New Geopolitical Realities, SAG STRATCON 2010,
1
Julian Lindley-French, Yves Boyer, STRATCON 2010, februarie 2010, disponibil la: http://www.acus.org/files/
www.acus.org/files/publication_pdfs/3/STRATCON2010 publication_pdfs/403/TheChallengeSAGIssueBrief.PDF,
REPORT_FINAL.pdf accesat la 23/02/2010.
29
INFOSFERA

o ştim, începe să dispară pentru a lăsa locul unei la colapsul Uniunii Sovietice. (...) Cu toate acestea,
lumi noi, lipsită de certitudini şi, în consecinţă, nu există nici o contradicţie inerentă între proiecţia
impredictibilă. Negocierile pentru noul document forţei şi apărarea colectivă, de vreme ce fiecare
strategic vor constitui un test serios al modului conflict va necesita forţe dislocabile. Totuşi,
în care statele membre doresc să transforme Conceptul Strategic trebuie să fie clar că Articolul
Alianţa pentru viitoarea lume multipolară. 5 chiar înseamnă ceea ce spune: un atac
Modul în care NATO va răspunde oricărei împotriva unuia este un atac împotriva tuturor.
situaţii prevăzute de Articolul 5 al Tratatului de Conceptul trebuie să meargă mai departe şi să
la Washington (clauza de apărare colectivă) va întărească credibilitatea Articolului 5 prin planuri
fi indicatorul ultim al credibilităţii Alianţei în de apărare (contingency planning) adecvate,
viitor. Aşa cum demonstrează membrii SAG, prin exerciţii militare şi dezvoltarea forţelor”3.
Ioan Mircea Paşcu şi Edgar Buckley (fost secretar Paşcu şi Buckley precizează paşii pe care
adjunct al NATO pentru politica de apărare şi Alianţa ar trebui să-i facă pentru a reconfirma
planificare)1, cea mai importantă prevedere legală strategic relevanţa Articolului 5 (strategic reassu-
a NATO nu poate fi realizată fără asigurarea rance), în funcţie de consilierea militară: furnizarea
capabilităţilor militare, a strategiilor şi dislocărilor / revizuirea planurilor de apărare pentru anumite
operaţionale necesare pentru descurajarea adecvată state în eventualitatea unei ameninţări teritoriale,
a ameninţărilor. Războiul din Georgia, din incluzând un nivel adecvat al infrastructurii
august 2008, precum şi desfăşurarea de către F. Rusă statice; efectuarea de exerciţii periodice şi de
a celor mai mari exerciţii militare de la încheierea dislocări ale forţelor multinaţionale pentru
Războiului Rece care vizau state NATO (de instrucţie; asigurarea de sisteme de avertizare
exemplu, simularea unui atac nuclear şi a unei timpurie şi consolidarea cooperării regionale.4
invazii a Poloniei în septembrie 20092) au Indiscutabil, dezvoltarea acestor capabilităţi nu
determinat unii aliaţi, îndeosebi pe cei care au trebuie făcută în detrimentul celorlalte misiuni
frontiere comune cu Rusia, să ceară o reconsolidare ale NATO. Aliaţa nu va supravieţui dacă nu va
a dimensiunii aliate de apărare teritorială sub avea succes şi în operaţii de tip non-articol 5, în
Articol 5. Una dintre mizele principale ale particular în Afganistan5.
noului Concept Strategic va fi asigurarea unui Problematica Articolului 5 în NCS are
echilibru între investiţiile pentru operaţii de două dimensiuni: pe de o parte, reconfirmarea
apărare colectivă şi operaţii expediţionare tip importanţei apărării împotriva unei ameninţări
non-articol 5. În condiţiile unor resurse din ce în teritoriale (dar cu mijloace dislocabile, expedi-
ce mai limitate, alegerea între cele două opţiuni: ţionare) şi, în al doilea rând, regândirea sferei de
„aduceţi NATO înapoi acasă!” şi „un NATO cuprindere a situaţiilor care pot fi incluse sub
expediţionar cu zonă de acoperire globală” a fost incidenţa Articolului 5.
considerată de unii autori a fi una mutual Cu alte cuvinte, în ce situaţii non-
exclusivă. De fapt, cele două dimensiuni se tradiţionale ar trebui NATO să invoce clauza de
completează reciproc, din punct de vedere militar: apărare colectivă ? După cum se cunoaşte,
„Ştiu că unii văd o tensiune între aceste misiuni Articolul 5 a fost invocat o singură dată, în urma
noi şi obiectivul fundamental al apărării teritoriului atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Ar
statelor membre de atacuri - un punct care a putea fi invocat acest articol pentru a răspunde
devenit mai relevant după ce Rusia a invadat
Georgia şi după exerciţiile recente ale acesteia
3
la graniţa NATO, cele mai mari de acest tip de NATO Strategic Concept Seminar, Remarks as Delivered by
Secretary of Defense, Robert M. Gates, National Defense
University, Washington, D.C., Tuesday, February 23,
1
Buckley, Edgar şi Paşcu, Ioan Mircea, Article 5 and Strategic 2010, disponibil la http://www.defense.gov/speeches/
Reassurance, SAG STRATCON 2010, Atlantic Council, 23 speech.aspx?speechid=1423m, accesat la 24 / 02 / 2010.
4
februarie 2010. Disponibil la http://www.acus.org/ publication/ Edgar Buckley şi Ioan Mircea Paşcu, Article 5 and
article-5-and-strategic-reassurance, accesat la 23 / 02 / 2010. Strategic Reassurance, SAG STRATCON 2010, Atlantic
2
Russia 'simulates' nuclear attack on Poland, 1 November Council, 23 februarie 2010, disponibil la http://www.acus.org/
2009, disponibil la http://www.telegraph.co.uk/news/world publication/article-5-and-strategic-reassurance, accesat la 23 /
news/europe/poland/6480227/Russia-simulates-nuclear- 02 / 2010, pag. 2.
5
attack-on-Poland.html, accesat la 02/11/2009. Ibidem.
30
 INFOSFERA

unor atacuri cu rachete balistice sau acţiunilor de suverane ale statelor membre NATO sau a celor
blocare a accesului la resurse energetice vitale1 sau care doresc să devină membri ai Alianţei.
chiar a capabilităţilor spaţiale2? Părerile analiştilor Ultima implicaţie majoră, propusă de
sunt împărţite şi, cu mare probabilitate, cele ale autorii citaţi pentru luarea în considerare în
statelor membre vor fi, de asemenea, divizate. procesul de elaborare a NCS (în legătură cu
Respingerea ab initio a oricărei extinderi a apărarea colectivă), se referă la evaluarea
posibilităţii de invocare a Articolului 5 este la situaţiilor în care Alianţa ar trebui să ia în calcul
fel de hazardată ca şi includerea în NCS a unor folosirea forţei în mod preemptiv. NATO a
condiţii specifice de extindere, care ar risca să agreat deja că ar putea recurge la acţiuni
lase neacoperite un număr mare de situaţii preemptive (inclusiv pentru situaţii de tip
actualmente neprevăzute. Soluţia raţională şi Articol 5), dar doar dacă ar avea o justificare
flexibilă ar fi de păstrare a posibilităţii evaluării legală, iar orice decizie să fie luată prin consens
ameninţărilor specifice, atunci când apar, şi de a de Consiliul Nord Atlantic.
lăsa la latitudinea Consiliului Nord Atlantic decizia Evoluţia situaţiei din teatrul de operaţiuni
de a invoca sau nu apărarea colectivă3. Raportul din Afganistan. Dependenţa credibilităţii (sau
Grupului de Experţi urmează aceeaşi logică: conform unor analişti, în ultima instanţă, chiar a
„Cu certitudine nu există nimic ambiguu într-un existenţei) NATO de realizarea obiectivelor
atac militar peste frontieră al forţelor armate întrunite operaţionale ale ISAF va fi reiterată cu siguranţă,
ale unui stat ostil. Cu toate acestea, pot exista cu maximă seriozitate şi gravitate, în toată perioada
îndoieli dacă un pericol nonconvenţional - cum ar de desfăşurare a negocierilor pentru Conceptul
fi un atac cibernetic sau evidenţa că teroriştii Strategic şi în apropierea summitului din luna
planifică o lovitură - declanşează mecanismele noiembrie a.c.. Problema împărţirii echitabile a
de apărare colectivă ale Articolului 5. În acest caz, poverii financiare şi operaţionale (burden sharing),
aceasta (declanşarea apărării colective n.n.) va colaborarea cu alţi actori internaţionali prezenţi
trebui stabilită de Consiliul Nord Atlantic”. în teatru şi stabilirea liniilor directoare atât pentru
GoE şi SAG subliniază că un corolar realizarea obiectivelor imediate ale Alianţei, cât
important al revitalizării Articolului 5 pentru şi pentru « strategia de ieşire », respectiv pentru
apărarea teritorială este transmiterea, simultan transferarea graduală a responsabilităţilor asigurării
cu luarea măsurilor necesare la nivelul Alianţei, securităţii către armata naţională şi forţele de
a unui mesaj politic F. Ruse de consolidare a poliţie afgane vor fi un factor cheie în considerarea
încrederii şi parteneriatului, inclusiv prin intermediul strategiei aliate pentru Afganistan. Pornind de la
Consiliului NATO-Rusia. Nu trebuie lăsată nici învăţămintele rezultate din experienţa operaţională
o îndoială că o creştere a nivelului de din Afganistan şi din alte teatre de operaţii, Grupul
operativitate a forţelor care pot fi folosite pentru de Experţi recomandă stabilirea în cadrul NCS a
apărarea teritorială ar însemna transmiterea din unui set de direcţionări pentru misiuni în afara
partea NATO a unui semnal de răcire a relaţiilor zonei euroatlantice, pentru informarea procesului
cu Moscova. Totodată, mesajul politic subsecvent decizional în perspectiva asumării unor noi
este că F. Rusă nu trebuie să înţeleagă că ar avea responsabilităţi operaţionale. Dezvoltarea partene-
dreptul de a modifica sau influenţa deciziile riatelor va constitui, totodată, un element cheie
al Conceptului de la Lisabona.
1
Gradul de sincronizare a percepţiilor aliaţilor
Preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului asupra riscurilor şi ameninţărilor actuale va fi
SUA, Richard G. Lugar, a solicitat, în contextul summitului
un barometru sensibil al realizării consensului
NATO de la Riga din noiembrie 2006, o regândire a
clauzei de apărare colectivă, astfel încât un stat membru care intra-aliat pentru NCS. Directiva Politică
are accesul blocat la resurse energetice să poată invoca Generală (Comprehensive Political Guidance -
Articolul 5, Vezi Dempsey, Judy, „U.S. senator urges use CPG) a descris evoluţia mediului de securitate
of NATO defense clause for energy”, International de la Conceptul Strategic din 1999 până la
Herald Tribune, Tuesday, November 28, 2006. sfârşitul anului 2005 (când s-au încheiat negocierile,
2
Articolul 5 protejează nu doar teritoriile, ci şi populaţia documentul fiind andorsat la cel mai înalt nivel
şi forţele, inclusiv cele dislocate. Atacul asupra sistemelor
spaţiale ar fi inclus în aceeaşi logică.
în 2006). Realizarea consensului asupra noilor
3
Edgar Buckley şi Ioan Mircea Paşcu, op.cit. riscuri şi ameninţări globale nu a fost foarte
31
INFOSFERA

dificil de realizat, având în vedere că terorismul, necesară o folosire mai creativă şi mai regulată a
proliferarea armelor de distrugere în masă consultărilor autorizate de Articolul 4 al Tratatului
(principalele ameninţări) instabilitatea generată de la Washington. Consultările, care evidenţiază
de statele eşuate, crizele regionale şi conflictele, funcţia de comunitate politică a Alianţei, permit
de întreruperea fluxului de resurse vitale etc. o evaluare a riscurilor nonconvenţionale (fără a
(riscuri şi provocări) se regăseau în documentele aştepta o ameninţare iminentă de tip Articol 5)
strategice naţionale ale statelor membre şi ale şi a situaţiilor care ar putea solicita un răspuns
altor organizaţii de securitate (UE, ONU). Conform internaţional urgent.
Raportului Grupului de Experţi: “cele mai probabile „Abordarea cuprinzătoare” - relaţia cu
ameninţări la adresa aliaţilor în următoarea UE şi “diviziunea muncii”. NCS 2010 va trebui
decadă vor fi neconvenţionale. Principalele trei să stabilească parteneriatele NATO cu alte
tipuri de ameninţări sunt: 1) un atac cu rachete organizaţii, modul în care vor coopera atât în teatrele
balistice (armate sau nu nuclear); 2) atacuri ale de operaţiuni, cât şi în asumarea responsabili-
grupurilor teroriste internaţionale; 3) atacuri tăţilor de asigurare a securităţii pe plan global.
cibernetice cu grade diferite de severitate. Alte Abordarea strict militară nu poate asigura
ameninţări includ întreruperea liniilor energetice succesul operaţiunilor de stabilizare şi reconstrucţie
şi a celor maritime, consecinţele nefaste ale fiind necesară cooperarea strânsă civili-militari.
schimbării climatice şi criza financiară“. Perspectiva abordării cuprinzătoare (comprehensive
Un foarte probabil element de noutate al approach) include, pe de o parte, necesitatea
noului Concept Strategic va fi confirmarea apărării cooperării între diferitele agenţii guvernamentale
teritoriale antirachetă ca «misiune esenţială» a ale unui stat care contribuie la operaţiune, iar pe
Alianţei. SUA au propus ca noul plan american de altă parte, într-un alt sistem de evaluare -
pentru apărarea antirachetă în Europa să devină: cooperarea dintre diferiţii actori prezenţi în
„o contribuţie finanţată de Statele Unite la apărarea teatre: organizaţii internaţionale guvernamentale:
antirachetă a NATO, care este critică pentru ONU, NATO, UE, OSCE, etc., organizaţii non-
misiunea de apărare colectivă (s.n.) pentru guvernamentale, agenţiile statului gazdă, etc3.
protejarea populaţiilor, teritoriilor şi forţelor Dimensiunea civilă a asigurării securităţii şi
noastre”1. Includerea apărării împotriva rachetelor stabilităţii într-un stat post-conflict devine din ce
balistice ca o misiune de apărare colectivă a în ce mai importantă. Miza politică majoră a
NATO (vezi şi discursul actualului Reprezentant contribuţiei NATO la abordarea cuprinzătoare
Permanent al SUA în Consiliul Nord Atlantic)2, este modul în care va asigura cooperarea cu
va reprezenta un element de transformare a noului actorii care dispun de capabilităţi civile.
Concept Strategic, odată aprobat de statele membre. Consolidarea capacităţii de descurajare
Totodată, protejarea sistemelor proprii de credibile - atât convenţionale, cât şi nucleare (o
comunicaţii şi comandă şi dezvoltarea capabilităţilor problemă care se anunţă în mod particular dificilă
statelor membre de detectare şi descurajare a politic, având în vedere poziţiile controversate ale
atacurilor cibernetice vor fi foarte probabil unora dintre aliaţii europeni, îndeosebi Germania4)
agreate în NCS ca direcţionări importante ale
răspunsului aliat la noile ameninţări. 3
Datorită opoziţiei ferme a Franţei şi a altor aliaţi europeni în
Corelată inevitabil cu problematica noilor
perioada de vârf a tensiunilor transatlantice, NATO a blocat
ameninţări, dimensiunea adâncirii consultărilor orice demers de dezvoltare a unor capabilităţi civile proprii.
inter-aliate pentru prevenirea sau gestionarea 4
În noiembrie 2009, acordul coaliţiei guvernamentale
crizelor va fi o altă temă prioritară a NCS. Este germane - CDU, CSU, FDP - afirma că „în procesul de
dezvoltare a unui nou Concept Strategic NATO, vom urmări
atât în alianţă, cât şi împreună cu aliaţii americani, retragerea
1
NATO Strategic Concept Seminar, Remarks as Delivered armelor nucleare care mai sunt staţionate în Germania”.
by Secretary of Defense Robert M. Gates, National Pentru o analiză şi o critică a deciziei germane, vezi Miller,
Defense University, Washington, D.C., Tuesday, February Franklin, Robertson, George şi Schake, Kori, Germany Opens
23, 2010, disponibil la: http://www.defense.gov/speeches/ Pandora’s Box, februarie 2010, disponibil la http://www.
speech.aspx?speechid=1423m, accesat la 24/02/2010. cer.org.uk/pdf/bn_pandora_final_8feb10.pdf, Accesat 20 /
2
Daalder, Ivo, Permanent Representative to North Atlantic 02 / 2010. Pentru o estimare a forţelor nucleare pe plan
Treaty Organization (NATO), Special Briefing on the Future global, vezi Bulletin of the Atomic Scientists, disponibil la:
of NATO, February 23, 2010, accesat la 24/02/2010. http://thebulletin.metapress.com/content/xm 38g50653435657
32
 INFOSFERA

şi continuarea procesului de transformare estimăm că se va regăsi în noul Concept va fi că

militară vor fi priorităţi ale NCS. În context, se NATO va rămâne o organizaţie de apărare a
impune o reconsiderare în NCS a raportului intereselor şi valorilor comune ale statelor
între rolul regional - de apărare a zonei membre, inclusiv prin desfăşurarea de acţiuni la
euroatlantice, şi capacitatea Alianţei de a mare distanţă de zona de responsabilitate
acţiona global. Este deja evident că NATO va definită de Tratatul Nord Atlantic. Asigurarea
rămâne o organizaţie de securitate regională şi unui răspuns militar credibil va impune continuarea
nu îşi va asuma un rol de actor global (pentru demersurilor de transformare pentru trecerea la
care nu există nici consens politic şi, totodată, forţe, doctrine şi capabilităţi expediţionare. Un
nici resursele necesare - Alianţa întâmpinând accent particular va fi pus pe prioritizarea
deja dificultăţi majore în conducerea operaţiilor eficientă a resurselor limitate.
în desfăşurare şi nedispunând de capabilităţi Nodul gordian al negocierilor unui nou
necesare pentru întreaga gamă de operaţii de Concept Strategic va rămâne, ca întotdeauna în
stabilizare, inclusiv civile). Nivelul actual de istoria Alianţei, realizarea unui acord asupra
ambiţie (Level of Ambition - LoA) presupune priorităţilor politice transatlatice în domeniul
asigurarea capacităţii de a acţiona la mare securităţii şi apărării. NCS 2010 va fi primul
distanţă de zona euroatlantică.1 Concluzia care document strategic al NATO definit în condiţiile

în care viabilitatea relaţiei de securitate transatlantice

/ fulltext.pdf, accesat la 20 / 02 / 2010. nu mai pare să fie o primă prioritate, nici pentru
1
Conform Directivei Politice Generale (CPG), NATO ar Statele Unite, nici pentru aliaţii europeni (cel
trebui să asigure capabilităţile necesare pentru cel puţin 2 puţin pentru o mare parte dintre aceştia).
operaţii majore întrunite şi 2 de mai mică amploare. În
termeni reali, începând cu 2006, s-a funcţionat pe o Ridicarea noilor puteri şi reconfigurarea graduală a
formulă de 2+6, în care distanţa strategică la care urma să echilibrului global de putere determină o mutare
se deplaseze forţele aliate ar fi de 15000 de km de la Bruxelles. a centrului de interes strategic prioritar al SUA
Vezi: Ringsmose, Jens şi Rynning, Sten, Come Home dinspre Europa spre Asia, în mod particular spre
NATO? The Atlantic Alliance’s New Strategic Concept, China. Această tendinţă se va accentua, probabil, în
DIIS Report 2009: 04. Disponibil la: http://www.diis.dk/
graphics/Publications/Reports2009/DIIS_report_200904_Ring următoarea decadă datorită interdependenţei
moseRynning_NATO_web. pdf, accesat la 10 / 09 / 2009. economice din ce în ce mai accentuate. În ceea
33
INFOSFERA

ce priveşte relaţia cu aliaţii europeni, tendinţa va interne, respectiv de reorientări strategice predicti-
fi, probabil, de extindere a cooperării directe a bile, nici Statele Unite, nici Europa nu pot abandona
SUA cu Uniunea Europeană, inclusiv în aspecte relaţia transatlantică şi, în consecinţă, nici NATO.
cheie ale securităţii. Interesul SUA pentru Cele 28 de state membre ale NATO vor
dezvoltarea unei complementarităţi a capacităţilor avea posibilitatea să aprobe la Lisabona un
civile cu cele militare în operaţiunile de stabilizare Concept cu adevărat transformator. Nu putem
va fi materializat printr-o relaţie directă cu Uniunea însă exclude scenariul unui blocaj rezultat din
şi nu folosind canalele NATO. lipsa de consens asupra unor teme esenţiale, fapt
Relaţia NATO - UE a fost una dintre temele care poate diminua voinţa politică de lansare a
mult aşteptate pentru a fi regândite în contextul unei noi mari strategii şi o menţinere a conceptului
noului Concept. Una dintre ideile vehiculate a într-un cadru „aşezat”, birocratic. În următoarele
fost de a se revizui acordurile „Berlin Plus” pentru luni rezultatul va fi evident. Probabilitatea
a confirma noua greutate a UE în domeniul transformării reale este mai mare decât cea a
securităţii şi apărării (mai ales în contextul unui fiasco ascuns sub o retorică demagogică şi
intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona) şi sperăm că această oportunitate nu va fi irosită.
a asigura o mai eficientă cooperare atunci când Reconfirmarea credibilităţii Articolului 5
cele două organizaţii acţionează în aceleaşi şi asigurarea strategică a statelor membre va impune
teatre de operaţii. O posibilitate ar fi fost chiar continuarea actualului demers de transformare.
stabilirea unui acord Berlin Plus „à l’envers”, în Apărarea teritoriului statelor membre şi misiunile
care NATO ar avea accesul asigurat la capabilităţile în afara zonei de responsabilitate vor necesita,
civile ale UE, iar Uniunea ar menţine un acces în egală măsură, forţe dislocabile şi sustenabile.
la capabilităţile de planificare şi comandă şi Actualii şi viitorii membri NATO vor trebui să-şi
control aliate (mult mai puţin interesant, de dezvolte capacitatea de a interveni militar
altfel, având în vedere conturarea unui acord eficient atât acasă, cât şi la mare distanţă.
european pentru înfiinţarea rapidă a unui centru Noul Concept Strategic va considera
operaţional al Uniunii pentru misiuni civile şi pentru prima dată rolul NATO pe plan global.
operaţiuni militare, care va fi integrat în Alianţa răspunde acum unor noi provocări de
Serviciul European de Acţiune Externă). Există securitate, unor noi riscuri şi ameninţări, deseori
semnale că această opţiune a ieşit din calcul la mii de kilometri distanţă de zona sa tradi-
pentru moment, ambii parteneri preferând o ţională de responsabilitate. Succesul operaţiunilor
relaţie directă SUA-UE în asigurarea accesului şi misiunilor din Balcani, confruntarea unui
la resurse în care fiecare parte are un avantaj inamic asimetric în Afganistan (pentru stabilizarea
comparativ faţă de cealaltă. ţării şi pentru a preveni retransformarea acesteia
Revenim la întrebarea esenţială a acestui într-o gazdă sigură a terorismului global),
studiu: va oferi noul Concept Strategic o perspectivă combaterea pirateriei în largul coastelor somaleze,
cu adevărat transformatoare pentru NATO ? Un misiunile de instruire militară în Irak şi Afganistan,
răspuns neangajant ar susţine imposibilitatea acordarea de sprijin logistic în Darfur, ajutorul
unei predicţii având în vedere multiplele variabile de urgenţă furnizat Pakistanului după cutremurul
implicate şi posibilitatea apariţiei unor evenimente devastator din 2005 - toate au impus o transformare
politice majore care să deturneze atenţia comunităţii a capabilităţilor, doctrinei şi modului de operare
transatlantice de la obiectivul regândirii rolului al NATO. Furnizarea de forţe şi capabilităţi
şi misiunilor NATO. Deşi riscant din punct de adecvate şi fără limitări operaţionale pentru orice
vedere academic, răspunsul nostru preliminar misiune de apărare colectivă şi pentru operaţiunile
este că Alianţa va avea un nou Concept transfor- în desfăşurare sunt şi vor fi priorităţi strategice.
mator, a cărei principală idee va fi de revenire la Transformarea capabilităţilor militare rămâne
esenţa vitală a Organizaţiei Tratatului Atlanticului o provocare strategică pentru NATO şi în
de Nord - respectiv apărarea colectivă, inclusiv condiţiile reconfirmării viabilităţii relaţiei trans-
cea teritorială. Dacă interesul vital de securitate atlantice. Dezvoltarea şi punerea la dispoziţia Alianţei
al unor state membre nu ar fi respectat, NATO a capabilităţilor expediţionare este influenţată de
nu va mai avea sens să existe. Dincolo de toate marea politică, dar menţine un important grad
dificultăţile cooperării, de confuzii şi competiţii de autonomie, fiind determinată de factori
34
 INFOSFERA

interni în fiecare stat membru. Diminuarea (burden sharing) atât pentru sistemul de planificare
bugetelor pentru apărare, în mod particular în colectivă, cât şi pentru operaţiuni, chiar şi în
condiţiile actualei recesiuni economice, percepţiile condiţiile actualei crize economice şi financiare.
diferite asupra riscurilor şi ameninţărilor, reticenţa de Apărarea colectivă şi misiunile non-articol
achiziţionare a echipamentelor costisitoare, precum 5 vor impune şi în decadele următoare o acţiune
şi obiectivele uneori divergente ale planificării coordonată a instrumentelor civile (politice,
apărării pentru a realiza simultan priorităţi naţionale, economice, de reconstrucţie şi dezvoltare) şi
aliate sau, pentru membrii interesaţi, în cadrul militare. Toate operaţiunile viitoare vor implica
Uniunii Europene, sunt provocări dar şi stimulente cooperarea cu alte organizaţii internaţionale,
ale accelerării procesul de transformare. integuvernamentale sau ONG. Obiectivul
Transformarea militară va continua să transformării militare pentru a genera capabilităţi
reprezinte o provocare strategică şi pentru naţiunile expediţionare, îndeajuns de flexibile pentru a fi
membre. Forţele armate naţionale şi instituţiile adecvate misiunii şi pentru a se coordona cu
de apărare trebuie să continue transformarea internă. actorii non-militari, va rămâne, în consecinţă, un
Este în egală măsură necesară respectarea angaja- element de continuitate al noului Concept Strategic
mentelor asumate politic de fiecare stat membru şi una dintre puţinele ţinte fixe în această lume
şi împărţirea echitabilă a contribuţiilor naţionale aflată în continuă schimbare.

35
INFOSFERA

SECURITATE ENERGETICĂ - PETROLUL,

UN SUBIECT LA ORDINEA ZILEI
Filofteia REPEZ*
“Petrolul a devenit universal şi internaţional.
Toate ţările au început să-l caute frenetic în solul
lor, căci el aduce independenţă economică şi bogăţie”.
Edward Ward

Petrolul sau ţiţeiul, metaforic numit “aurul care o provoacă şi prin ameninţarea că într-o
negru”, face parte împreună cu cărbunii şi bună zi această materie se va epuiza.
gazele naturale din zăcămintele de origine Istoria petrolului nu este una recentă;
biogenă care se găsesc în scoarţa Pământului. ∗ primii care au cunoscut şi folosit petrolul au fost
Suveran între combustibili, materie primă chinezii care, folosind o tehnică rudimentară, au
primordială pentru economia modernă, factor săpat la adâncimi de 500 sau 900 de metri. La
important al progresului şi prosperităţii secolului Surahani, în peninsula Apcheron (Caucaz), se
XX, petrolul a dezvăluit, în timp, două laturi găsea vestitul “templu al focului”1. Mărturii
opuse: una strălucitoare, de izvor de lumină, de scrise despre petrol vin de la scriitorii antici,
energie şi bază a petrochimiei, cealaltă închisă, printre care Herodot, Diodor din Sicilia, Strabon,
tenebroasă, datorită crizelor şi conflictelor Pliniu cel Bătrân şi Plutarch. În Antichitate,
militare pe care le-a generat, prin poluarea pe ţiţeiul avea întrebuinţări multiple: de la mortar,

∗ 1
Lector universitar, Universitatea Naţională de Apărare http://www.askmen.ro/Din_istoria_petrolului-a1181.html,
“Carol I”, Bucureşti. accesat pe 5 iunie 2010.
36
 INFOSFERA

mijloc de combatere a igrasiei, la călăfătuirea camionului asupra căii ferate”3. De asemenea,

corăbiilor, conservarea cadavrelor, iluminarea în acest război mondial s-a evidenţiat necesitatea
prin torţe sau opiate, asfaltarea drumurilor în deţinerii petrolului de orice stat, deosebindu-se
Persia. Ţiţeiul a fost folosit la tratarea a numeroase state care dispuneau de petrol şi care căutau să-l
boli ca: astma, guta, reumatismul, dizenteria, oprirea apere de pericolul acaparării străine, valorificându-l
hemoragiilor, râia etc. conform intereselor naţionale şi state cărora le
Forţa dominatoare a petrolului nu a apărut lipsea acest combustibil lichid şi care s-au
dintr-o dată; petrolul a devenit dorit şi râvnit pe străduit să-şi asigure aprovizionarea în două
măsură ce descoperirile tehnice şi ştiinţifice au moduri: fie acaparând terenuri petrolifere străine,
scos la iveală calităţile sale. Aşadar, ascensiunea fie prin schimburi comerciale.
rapidă a petrolului s-a datorat avantajelor multiple1 În cel de-al Doilea Război Mondial, rolul
pe care le are faţă de cărbune, ca producător de petrolului a devenit crucial. Dacă “Primul Război
energie: Mondial a pus în lumină importanţa decisivă pe
→ randament superior (1 kg ţiţei=1,7 kg cărbune); care a câştigat-o petrolul în viaţa modernă, cel
→ extracţie mai uşoară; de-al Doilea Război Mondial a demonstrat că el
→ uşor de transportat şi în timp scurt, cu minim a devenit sângele însuşi al războiului”.4 Pentru
de pierderi; Germania lui Adolf Hitler, de exemplu, petrolul
→ transport pe mare în condiţii mai avantajoase; românesc şi fierul suedez au fost doi factori de
→ prin calităţile lor, produsele petroliere asigură interes vital. Contribuţia României la cauza
vaselor comerciale sau de război o rază de comună, pe lângă sângele soldaţilor, a constituit-o
acţiune superioară şi o mare mobilitate; petrolul; în plus, resursele petrolifere din România
→ materie primă ce serveşte la prelucrarea celor au devenit un obiectiv important în prognozele
mai diverse produse (cauciuc, solvenţi, economice de război şi ale altor puteri europene,
detergenţi, explozibili etc.); situaţie care a generat accentuarea rivalităţii
dintre grupul anglo-francez, grupul italo-german
→ preţios izvor de energie.
şi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice.
În ultimii 100 de ani, petrolul s-a impus ca
La începutul secolului al XX-lea, petrolul
un produs extrem de căutat şi ca un factor important
rusesc însemna petrolul din Caucaz. Potrivit
al politicii internaţionale, generând conflicte
opiniei unor observatori, petrolul a fost o cauză
diplomatice, economice şi chiar militare. Petrolul a
a războiului ruso-cecen: “decizia Rusiei de a
constituit atât o industrie a păcii, atunci când a
trimite trupe în Cecenia atât în 1994, cât şi în
servit, spre exemplu, pentru iluminat, cât şi o indus-
1999 a fost motivată de dorinţa Moscovei de a-şi
trie a războiului, atunci când “aproape toate statele
asigura controlul asupra industriei de petrol a
şi naţiunile au căpătat conştiinţa reală a valorii
acestei republici”.5
lui”2 şi au devenit parte a unor conflicte militare.
Crizele energetice ce au avut loc din 1970
Incontestabil, petrolul a contribuit la
până astăzi (criza petrolului din 1973-1974, cauzată
schimbarea desfăşurării războaielor, deschizând
de embargoul impus OPEC-ului de majoritatea
o nouă dimensiune strategiei militare terestre,
statelor arabe producătoare de petrol, ca răspuns
aeriene, la suprafaţă şi în adâncul mărilor şi
la sprijinul acordat Israelului de către Occident
oceanelor. În acelaşi timp, petrolul a devenit o
în războiul de Yom Kippur; criza petrolului din
parte integrantă a conceptelor de securitate naţională
1979-1980, ca urmare a revoluţiei iraniene;
a statelor, dar şi a planificării strategice militare,
explozia preţurilor din 1990, cauzată de războiul
influenţând permanent deciziile politice şi
din Golf; creşterile importante ale preţurilor
activitatea diplomatică şi economică.
resurselor energetice (2001-2007) pe fondul
Primul Război Mondial a arătat însemnătatea
stagnării producţiei mondiale de petrol, corelat
militar-strategică a petrolului, rolul acestuia ieşind
cu creşterea cererii în SUA, China şi India)
în evidenţă în urma Bătăliei de la Verdun din
vara anului 1916, când s-a consacrat “triumful
3
Ibidem, p. 32.
1 4
Gheorghe Buzatu, O istorie a petrolului românesc, Editura Ibidem, p. 282.
5
Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p.12. Lucian Stăncilă, Doina Mureşan, Marius Titi Potîniche, Cecenia,
2
Ibidem, p.19. independenţă refuzată, Editura Moroşan, Bucureşti, 2009, p. 62.
37
INFOSFERA

constituie o altă dovadă a puterii petrolului de a mijloc. Pe de o parte, petrolul, principala resursă
influenţa viaţa internaţională. primară a planetei, a devenit mai rar. De cealaltă
parte, ritmurile alerte de dezvoltare din Asia şi
războaiele îi îndeamnă pe oameni să creadă că
ceea ce este acum rar va deveni şi mai rar în viitor.
Iar când peste o mişcare naturală se suprapun
factorii psihologici, preţurile cresc exponenţial.
Cu peste o jumătate de secol în urmă,
geologul american Marion King Hubbert aprecia,
în urma unor calcule, că va veni un timp în care
rezervele de petrol se vor epuiza. Dacă omenirea
este sau nu pregătită pentru o epocă fără petrol,
vom vedea. Cert este că, în prezent, 37% din
producţia mondială de energie se bazează pe
petrol şi că statele dezvoltate caută noi zăcăminte
de petrol. Câmpurile petroliere care au fost
descoperite în largul coastei Braziliei (în 2007)
Cu uşurinţă se constată că petrolul, acest
au propulsat această ţară ca putere regională. În
“tezaur mai blestemat decât aurul Rinului din
2009, industria petrolieră mondială a fost
legenda Nibelungilor”1 a constituit cheia multor
revigorată după ce mai mult de 200 de zăcăminte
evenimente petrecute pe plan internaţional, deşi
petroliere au fost descoperite3.
cei implicaţi neagă faptul că acesta ar fi motivul.
De remarcat că între crizele mondiale şi
creşterea preţului petrolului există o strânsă
legătură. Războiul din Coreea, Războiul din
Vietnam, Războiul de Yom Kippur, Revoluţia
islamică din Iran, Războiul dintre Iran şi Irak,
Războiul din Golf au avut ca efect creşterea
bruscă şi în salturi a preţului petrolului.
Preţul petrolului va fi întotdeauna legat de
elementele fundamentale din plan internaţional,
însă persistă o corelaţie ridicată cu evoluţia
monedelor, declara, în iulie 2009, Ben Westmore,
economist în cadrul National Australia Bank2.
Prin urmare, de petrol se leagă şi puterea O lume fără petrol este imposibil de
dolarului şi, mai recent, a euro. Irakul a fost imaginat, chiar dacă utilizarea lui provoacă
prima ţară din Organizaţia Ţărilor Exportatoare poluări masive ale aerului. Gazele de eşapament
de Petrol (OPEC), care a renunţat la dolarul evacuate de autoturisme şi de alte maşini cu
SUA şi a început să vândă petrol pe euro (de la combustie internă conţin gaze otrăvitoare, cum
6 noiembrie 2000, când un euro era 0,8 dolari ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse,
SUA); Irakul a pierdut mulţi bani atunci, însă a oxizi de azot şi plumb. Unii dintre aceşti agenţi
fost o investiţie foarte curajoasă pentru că, între de poluare reacţionează la lumina soarelui
timp, euro a depăşit dolarul SUA. producând acel smog neplăcut, fotochimic, care
Adevărul despre fluctuaţiile de creştere pluteşte deasupra multor oraşe. Atunci când
sau scădere a preţului petrolului este undeva la acizii de azot se combină cu picăturile de apă
din nori, ia naştere ploaia acidă care poluează
1 lacurile şi râurile, distrugând şi pădurile. Pentru
Gheorghe I. Brătianu, Acţiunea politică şi militară a României
în 1919 în lumina corespondenţei diplomatice a lui Ion
diminuarea efectelor negative s-au făcut paşi
I.C. Brătianu, Editura Corint, Bucureşti, 2001, p. 56.
2
http://www.zf.ro/business-international/pretul-petrolului-a-
3
atins- maximul-ultimelor-opt-luni-4607871, accesat pe 29 http://www.ziare.com/articole/petrobras, accesat pe 28 iunie
iunie 2010. 2010.
38
 INFOSFERA

importanţi pentru a micşora efectul gazelor de pătrime din rezervele mondiale de petrol) - 2006
eşapament; astfel se produce benzină fără plumb, vizita preşedintelui chinez Hu Jintao, 2007
iar unele maşini sunt dotate cu filtre catalitice vizita preşedintelui rus Vladimir Putin, 2008
care transformă gazele nocive în gaze inofensive. vizita preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi a
Însă eficienţa acestor îmbunătăţiri este diminuată preşedintelui american George W. Bush - şi
de creşterea consumului de petrol. declaraţiile făcute de aceştia ce susţin creşterea
Nu trebuie să neglijăm faptul că petrolul, producţiei petroliere a Arabiei Saudite, confirmă
un lux de care încă ne bucurăm, este o energie acest lucru şi conduc la concluzia că omenirea
epuizabilă. nu dispune de un combustibil sau de vreo
Statisticile arată că SUA consumă un sfert tehnologie ce ar urma să înlocuiască petrolul ca
din petrolul de pe glob, în condiţiile în care principală sursă de creştere şi întreţinere a
deţin doar trei procente din rezervele mondiale. bunăstării şi progresului societăţii umane.
Încă din 2001, într-un raport finanţat de În concluzie, petrolul lumii şi lumea
Consiliul Naţiunilor Unite, în care se prezenta petrolului sunt subiecte de actualitate. Indiscutabil,
implicaţiile declinului rezervelor petroliere, se petrolul rămâne o valoare permanentă fără de
specifica faptul că “daca cerinţa globală pentru care nu se poate concepe energia şi mişcarea.
petrol continuă să crească, lipsa petrolului ar putea Bibliografie
reduce SUA la starea de ţară fără posibilitate … NICOLESCU, George, În culisele “Celor şapte
de a se dezvolta”. Raportul mai preciza că surori”, Editura Politică, Bucureşti, 1984
asumându-şi „un rol de conducător în formarea … DE LAUNAY, Jacques, Jean-Michel Charlier,
noilor reguli ale jocului, SUA vor preveni alte Istoria secretă a petrolului 1859-1984, Editura
puteri să profite de dependenţa ei de petrol”.1 Politică, Bucureşti, 1989
Sunt şi voci optimiste (Uniunea Europeană … BUZATU, Gheorghe, O istorie secretă a petrolului
românesc, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) care
… BRATIANU, Gheorghe, Acţiunea politică şi militară
apreciază că petrolul îşi va menţine rolul de resursă a României în 1919 în lumina corespondenţei
dominantă de energie în viitor şi că există suficiente diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu, Editura Corint,
rezerve pentru a face faţă cererii mondiale2. Bucureşti, 2001
Aurul negru înseamnă adesea dificultăţi … HARVEY, David, Noul imperialism, Editura BIC
pentru statele deţinătoare. Multe ţări producătoare ALL, Bucureşti, 2004
de hidrocarburi sunt marcate de o dezvoltare … STĂNCILĂ, Lucian, Doina Mureşan, Marius Titi
economică nesustenabilă şi de conflicte violente. În Potîniche, Cecenia, independenţă refuzată, Editura
viitor, ne putem aştepta ca, odată ce producţia Moroşan, Bucureşti, 2009
de hidrocarburi va atinge cotele maxime, iar Pagini internet:
consumul va continua să crească şi preţurile să … http://www.askmen.ro
continue trendul ascendent, disputele şi conflictele … http://www.ziare.com/articole/petrobras
pe marginea resurselor petroliere să sporească şi … http://www.zf.ro/business-international/pretul-
să constituie o constantă pe agenda de securitate petrolului
… http://www.euractiv.ro/uniunea-
ale comunităţii internaţionale.
europeana/articles
Frecvenţa cu care s-au succedat vizitele … http://www.financiarul.com/articol_13922/miza-
celor mai puternici lideri politici ai planetei în suprema---petrolul.html
Arabia Saudită (statul ce deţine aproximativ o

1
http://www.financiarul.com/articol_13922/miza-suprema--
-petrolul.html, accesat pe 29 iunie 2010.
2
http://www.euractiv.ro/uniunea-
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_10438/U
E-si-OPEC-considera-ca-petrolul-isi-va-mentine-rolul-si-
in-viitor.html, accesat pe 24 iunie 2010
39
INFOSFERA

SECURITATEA UMANĂ - DE LA CONCEPT LA ACŢIUNE

Marinel Adi MUSTAŢĂ*
însemna lipsa unei astfel de ameninţări. De
I. ONU şi conceptul de „securitate umană”∗
asemenea, scăderea sumelor cheltuite de state
Deşi sintagma „securitate umană” fusese
pentru înarmare, noile cuceriri ale tehnologiei,
folosită şi în surse bibliografice anterioare1,
dezvoltarea economică, ameliorarea condiţiilor
documentul care i-a conferit cu adevărat forţa
de trai, precum şi înmulţirea regimurilor democratice
necesară pentru a face obiectul dezbaterilor în
şi pluraliste constituie oportunităţi care trebuie
relaţiile internaţionale a fost Raportul ONU
valorificate. Omenirea se confruntă însă, cu multe
publicat în anul 1994, The Human Development
alte probleme nu mai puţin grave: insecuritate
Report2. Documentul, preambul al World
alimentară, traficul de droguri, insecuritate
Summit for Social Development, care urma să
personală, insecuritatea sanitară, disparităţi în
aibă loc în martie 1995, la Copenhaga, propunea
dezvoltarea economică şi implicit în distribuţia
o agendă de subiecte-cheie, printre care cel de
bogăţiei, degradarea mediului, terorismul etc.
„securitate umană” era de maximă relevanţă:
Situaţia lumii este aşadar marcată de
„For too long, the concept of security has been
schimbări majore, de emergenţa unor noi preocupări
shaped by the potential for conflict between
ale speţei umane, aceste evoluţii trebuie să
states. For too long, security has been equated
reflecte şi să fie dirijate de modul în care
with the threats to a country's borders. For too
concepem securitatea. Practic este vorba de o
long, nations have sought arms to protect their
schimbare de paradigmă (dacă anterior a existat
security. For most people today, a feeling of
una, în sensul unei interpretări globale, unitare şi
insecurity arises more from worries about daily
satisfăcătoare4) în interpretarea securităţii, o
life than from the dread of a cataclysmic world
discontinuitate care trece în plan secund preocuparea
event. Job security, income security, health security,
pentru situaţia statului-naţiune, a lipsei ameninţărilor
environmental security, and crime - these are
la adresa unităţii şi independenţei acestuia şi
the emerging concerns of human security all
care aduce în prim-plan situaţia oamenilor.
over the world”3.
Statul, fie el şi în variantele sale contemporane,
Analiza prezentată în raport începe cu
s-a dovedit a fi incapabil de a rezolva probleme
afirmarea desuetudinii interpretărilor dominante
ale indivizilor pe care ar trebui să îi reprezinte.
despre securitate la vremea respectivă. Realităţile
Este aşadar nevoie să ne decentrăm de pe acesta,
sociale şi militare ale momentului impuneau
să punem la îndoială premisa ascunsă potrivit
necesitatea unei noi viziuni privind securitatea.
căreia securitatea unui stat implică securitatea
Într-o succintă analiză de tip diagnostic a stării
cetăţenilor săi şi să ne concentrăm asupra
omenirii din ultimii 50 de ani se prezintă paşii
situaţiei oamenilor.
înainte realizaţi de omenire, dar şi oportunităţile
Deşi necesitatea schimbării de paradigmă
şi problemele momentului. Astfel, cu toate că
anunţate este argumentată solid totuşi, apreciem, şi,
ameninţarea unui holocaust nuclear este foarte
prin aceasta, subscriem interpretărilor altor autori5,
puţin probabilă, securitatea globală nu mai poate
potrivit cărora raportul nu excelează la capitolul
∗
Marinel Adi Mustaţă este doctorand la Universitatea
4
Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti. A se vedea lucrarea lui Lucian Culda, Dimensiunea
1
M. Glasius, “Human Security from Paradigm Shift to epistemologică a interogării existenţei sociale a oamenilor,
Operationalization: Job Description for a Human Security Editura Licorna, Bucureşti, 2000 (n.a.)
5
Worker”, Security Dialogue, 2008; 39; 31. D. Gasper, Securing Humanity: Situating “Human Security”
2
Disponibil la http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr1994/. as Concept and Discourse’, Journal of Human Development
3
Human Development Report, 1994, p 3. 6(2), 2005, p 221-223.
40
 INFOSFERA

rigoare metodologică. Un prim indiciu al acestui siguranţă a respectivelor potenţe. Succesul sau
fapt îl reprezintă, de pildă, enumerarea caracteris- eşecul uneia atrage după sine succesul sau
ticilor esenţiale ale conceptului (universalitatea, eşecul în cealaltă în condiţiile în care cele două
interdependenţa, uşurinţa asigurării prin intervenţii stări se susţin şi se potenţează reciproc.
preventive, centrarea pe oameni) înaintea furnizării Asigurarea securităţii umane presupune,
unei definiţii riguroase a acestuia. În fapt, în înainte de toate, asigurarea libertăţii de acţiune a
legătură cu acest din urmă aspect, autorii raportului oamenilor, căci, în noua viziune, securitatea
recunosc dificultatea unui demers de definire al înseamnă responsabilitatea propriei vieţi, posibili-
unui concept care prin semnificaţiile sale poate tatea omului de a-şi purta singur de grijă. Prin
fi pus, alături de termeni precum libertatea aceasta, afirmă autorii raportului, i se conferă
umană, în categoria denumită de W.B Gallie drept conceptului în discuţie un caracter integrativ,
concepte esenţial-contestate (essentialy contested posibilitatea aplicării sale fiind asigurată de
concepts)1. Şi totuşi, instinctiv, cei mai mulţi consens, nu de forţa armelor.
oameni înţeleg ce înseamnă securitatea şi, pentru a De fapt, ideea de fond care stă la baza
susţine acest punct de vedere, este introdusă în conceptului de securitate umană nu este nouă,
conţinutul raportului o casetă text, cu titlul, ea fiind enunţată şi cu prilejul Conferinţei ONU
Securitatea umană - în accepţiunea oamenilor de la San Francisco din 1945, când s-a admis
(Human security-as people see it).2 faptul că securitatea durabilă a omenirii poate fi
asigurată doar dacă se îndeplinesc cumulativ
două deziderate (componentele securităţii umane),
exprimate sugestiv prin sintagmele: fredoom
from fear (libertatea faţă de frică) şi fredoom
from want (libertatea faţă de nevoi).3
În ceea ce priveşte ameninţările la adresa
securităţii umane, autorii raportului consideră că
ele pot fi grupate în şapte categorii majore (domenii
ale existenţei sociale a oamenilor), astfel:
- securitatea economică: asigurarea unui venit
minim garantat, provenind fie din activităţi
Cu toate acestea, în raport se încearcă o productive sau, în ultimă instanţă, din ajutoare
definiţie a conceptului de securitate umană din oferite de stat ca „o plasă de siguranţă”.
perspectiva extensiunii acestuia: siguranţa, adăpostul Şomajul, dar şi sub-utilizarea forţei de muncă
faţă de ameninţări cronice precum foametea, sau discriminarea pe diverse considerente
boala sau opresiunea, dar şi faţă de dezechilibre reprezintă principalele provocări ale domeniului.
negative (hurtful disruptions) în viaţa de zi cu - securitatea alimentară: asigurarea accesului
zi, în cămine, la slujbă sau în comunităţi. Un alt fizic, dar şi economic la hrană. Existenţa unei
mod de a clarifica semnificaţia conceptului de cantităţi îndestulătoare de alimente în lume
securitate umană este explicarea conexiunilor este o condiţie necesară a asigurării
acestuia cu conceptul de dezvoltare umană. În securităţii alimentare, dar nu şi suficientă,
primul rând, cele două nu trebuie confundate, deoarece, de multe ori, accesul la hrană este
iar legătura dintre ele trebuie interpretată ca o împiedicat de puterea de cumpărare scăzută sau
interdependenţă dinamică. În timp ce dezvoltarea de distribuţia ineficace a hranei.
umană este un concept mai larg prin care se - securitatea sanitară: asigurarea accesului la
caută identificarea şi valorificarea potenţelor asistenţa medicală, precum şi eliminarea unor
fiinţei umane, securitatea umană vizează asigurarea factori de tipul poluării sau subnutriţiei care
cadrului necesar manifestării în mod liber şi în produc boli.
- securitatea mediului: securitatea mediului
1
Asocierea cu opera lui Gallie (W. B. Gallie, Essentially înconjurător, cu accentul pe apa, solul şi aerul
Contested Concepts, Proceedings of the Aristotelian pe care societatea industrializată le consideră
Society, 1956, vol.56) ne aparţine, nefiind explicitată în
textul raportului.
2 3
Raport, p 23. Raport, p 24.
41
INFOSFERA

bunuri care i se cuvin, din ipoteză, regenerabile1. ar fi să identifice potenţialul de criză înainte ca
- securitatea personală: este poate domeniul aceasta să atingă apogeul. Ni se oferă astfel,
cel mai important care afectează fiinţa umană câteva exemple de indicatori cuantificabili (insecu-
în mod nemijlocit, fără deosebire de nivelul ritatea alimentară, insecuritatea slujbei şi a
de trai. Sunt inventariate ameninţările din venitului, violarea drepturilor omului, conflicte
partea statului, a altor state, tensiunile etnice, etnice sau religioase, inechitatea socială, cheltuielile
fenomenele de tip bande criminale, abuzurile militare) şi analize care exemplifică felul în care
săvârşite împotriva copiilor, a femeilor sau ei ar putea fi utilizaţi. În final, se accentuează
agresarea propriei persoane (suicidul). ideea necesităţii integrării oamenilor, ca mijloc
- securitatea comunităţii: natura fiinţei umane de realizare a securităţii prin aceştia, fiind lansate
este una socială şi, din acest considerent, două idei în acest sens: necesitatea formulării în
securitatea omului depinde şi de securitatea interiorul statelor a unor politici sociale echitabile
comunităţilor pe care acesta le generează şi şi cuprinzătoare, precum şi accesul la credit,
întreţine. Familia sau grupul etnic sunt astăzi interpretat ca un mijloc de stimulare a iniţiativelor
supuse unor presiuni puternice din partea individuale apte să combată sărăcia (considerată
unor instituţii sociale cu caracter economic, în raport ca fiind cauza fundamentală a tuturor
respectiv alte grupuri etnice, de unde pericolul ameninţărilor la adresa securităţii umane).
dispariţiei unui sprijin pe care individul, Deşi, la lansarea sa, conceptul de securitate
altminteri, putea conta în momentele dificile umană a fost primit în cercurile academice cu
ale vieţii. mult entuziasm, ulterior, critica Raportului analizat
- securitatea politică: asigurarea respectării în paginile anterioare şi, în special, a conceptului de
drepturilor omului, iar condiţia necesară şi securitate umană a devenit tot mai negativă.
suficientă indicată de Raport pare a fi Iniţiatorilor li se reproşează modul vag în care a
asigurarea unor guvernări de tip democratic. fost definit conceptul, de unde şi dificultăţile în
Dincolo de identificarea ameninţărilor la operaţionalizarea sa sau posibilitatea deturnării
adresa securităţii în interiorul statului-naţiune, sensului iniţial, prin justificarea unor intervenţii
raportul are meritul de a pune explicit şi problema aşa-zis umanitare, care în esenţă se foloseau
securităţii la nivel global, cu alte cuvinte la un doar de terminologia specifică noii paradigme
alt nivel de integrare al existenţei sociale, nivel convenabil de imprecisă. Uneori, criticile sunt
la care apar alte tipuri de consecinţe dezorganizante, nejustificate cum este cazul reproşului pentru
pe care le putem numi transnaţionale. Se au neluarea în considerare a violenţei fizice sau
astfel în vedere: creşterea necontrolată a populaţiei, armate (idei incluse în conceptul de securitate
disparităţile economice, migraţia internaţională personală). De asemenea, unii autori apreciază că
excesivă, degradarea mediului, producţia şi distincţia securitate umană - dezvoltare umană nu
traficul de droguri, terorismul internaţional. este suficient de clară, idee infirmată de
În ceea ce priveşte posibilitatea operaţiona- posibilitatea explicării celor două prin utilizarea
lizării concepţiei expusă în Raport, din identificarea conceptului de „potenţă a fiinţei umane”.2
ameninţărilor la adresa securităţii pe mai multe Din punct de vedere epistemic, la un alt
niveluri, rezultă şi necesitatea acţiunii pe nivelurile nivel de profunzime decât cel al caracterului
respective. Astfel, se conştientizează faptul că mai mult sau mai puţin explicit al termenilor
unele probleme pot fi rezolvate în interiorul utilizaţi3, apreciem demersul echipei de cercetare
statului-naţiune, pe când altele necesită un efort
conjugat din partea comunităţii internaţionale.
2
Aceste eforturi au sens numai dacă paradigma A se vedea lucrarea lui L. Culda, Potenţele fiinţei
umane, Editura Licorna, Bucureşti, 2003.
veche este înlocuită de cea nouă sau cel puţin 3
În definitiv, unele ambiguităţi conceptuale sunt inerente
este completată de aceasta. De asemenea, se unui demers atât de complicat precum cel aflat în discuţie.
avansează şi ideea unor „indicatori de avertizare De pildă şi demersul lui T. Kuhn de studiere a paradigmelor
timpurie” (early warning indicators) al căror rol comunităţilor ştiinţifice a fost primit cu acelaşi gen de reacţii,
treptat însă criticile succesive au decantat o interpretare
extrem de utilă a paradigmei şi a stadiului pre-paradigmatic a
1
Se observă că la momentul redactării raportului, ameninţarea unor interpretări-cadru, pentru ca la momentul anului
încălzirii globale nu se impusese în conştiinţa publică. 1994, termenul să fie utilizat şi în raportul în discuţie.
42
 INFOSFERA

ca fiind unul performant. Interpretarea umanităţii securităţii organizărilor umane, totuşi referirile
transcende cauzalitatea, fiind situată în orizontul sunt nesatisfăcătoare fiind prea restrânse (se rezumă
interacţionist de procesare. Au fost astfel sesizate la securitatea familiei şi a grupurilor etnice) şi
interdependenţele emergente atât pe orizontala, insuficient nuanţate. Emitem această interpretare
cât şi pe verticala organizării existenţei sociale a pornind de la premisa recunoaşterii caracterului
oamenilor. Soluţiile propuse sunt de fapt complexe social al fiinţei umane şi a pluralităţii nivelurilor
de măsuri prin care se intenţionează influenţarea de organizare a existenţei sociale a oamenilor.
unui sistem social hipercomplex din mai multe Securitatea individului depinde de securitatea
perspective. Nu subscriem interpretării materialiste tuturor socio-organizărilor în care acesta este
potrivit căreia sărăcia este cauza profundă a înglobat, inclusiv cea a organizaţiilor naţionale,
insecurităţii umane deoarece aceasta este a statului sau a organismelor transnaţionale.
falsificată relativ facil de invocarea tensiunilor Evident metodele prin care se asigură securitatea
religioase sau etnice. De asemenea, apreciem acestora din urmă trebuie reconsiderate.
faptul că securitatea umană nu trebuie să În concluzie, apreciem centrarea pe necesi-
primeze în raport cu securitatea colectivităţilor tăţile fiinţei umane în interpretarea securităţii ca
umane. De fapt, cele două sunt inseparabile. fiind corectă, însă ca nejustificată preconizata
Deşi în Raport se menţionează necesitatea asigurării decentrare de pe organizările sociale înglobante.

În anul 2005, în documentul rezultat în au menirea de a explica ceea ce numim generic

urma desfăşurării Adunării Generale a ONU se existenţa socială a oamenilor sunt „essentialy
afirmă: „We stress the right of people to live in contested concepts”, iar sintagma securitate
freedom and dignity, free from poverty and despair. umană nu face excepţie de la această regulă.
We recognize that all individuals, in particular Totuşi, lipsa consensului academic din jurul
vulnerable people, are entitled to freedom from conceptului nu a împiedicat unele state în a-l
fear and freedom from want, with an equal integra mai mult sau mai puţin explicit în politicile
opportunity to enjoy all their rights and fully lor de securitate. În fapt, caracterul atotcuprinzător
develop their human potential. To this end, we şi relativa plasticitate a conceptului în discuţie
commit ourselves to discussing and defining the favorizează utilizarea acestuia în discursul politic
notion of human security in the General Assembly”1. pentru statele cu preocupări similare celor din
extensiunea noţiunii. Practic, nu este nevoie de o
II. State care au integrat în politicile lor de
redefinire radicală a politicilor şi strategiilor de
securitate conceptul de „securitate umană”
securitate ale statelor, iar noutatea conceptului
În cvasi-majoritatea lor, conceptele care
conferă un plus de impact şi vizibilitate acţiunilor
actorilor care îl utilizează2. Aşa-numita „diplomaţie
1
United Nations General Assembly, Resolution 60/1:
2
2005 World Summit Outcome, A/Res/60/1, New York, 24 Javier Fabra Mata, Playing the Right Game? Human
October, 2005, http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/ Security Research and its Implications in Policy-making,
documents/UN/UNPAN021752.pdf. Paper presented at the International Studies Association
43
INFOSFERA

de nişă” este o strategie de concentrare a resurselor iniţierea de către Canada a proiectului The
statelor în domeniile considerate ca putând aduce Responsibility to Protect şi a raportului ce i-a
rezultatele cele mai consistente1, care însă, în mod urmat (Report of the International Commission
realist, îndeamnă la o reflecţie de profunzime on Intervention and State Sovereignty-ICISS5),
asupra intereselor statului respectiv şi, implicit, a document prin care se avansează ideea ˝încălcării˝
gradului de extindere a sferei noţiunii de securitate dreptului suveranităţii statelor (inclusiv intervenţii
umană în funcţie de respectivele interese. militare) în cazul unor situaţii prevăzute în
Canada este unul din statele cu cea mai Statutului Curţii Penale Internaţionale de la
consistentă implicare în promovarea noii viziuni Roma (genocid, crime de război, epurare etnică,
asupra securităţii. Încă din 1996, ministrul de crime împotriva umanităţii).
externe de la vremea respectivă, Lloyd Axworthy, De fapt, strategia Canadei în promovarea
propunea Adunării Generale a ONU noua concepţie securităţii umane pare a se baza pe doi piloni,
de securitate: „In the aftermath of the Cold War, primul fiind încercarea de a impune un astfel de
we have re-examined and redefined the dimensions subiect în dezbaterile din forurile internaţionale,
of international security to embrace the concept iar cel de-al doilea fiind reprezentat de stabilirea
of sustainable human security. There has been unor coaliţii de state şi actori statali transnaţionali
recognition that human rights and fundamental cu preocupări similare. În această din urmă
freedoms, the right to live in dignity, with direcţie, cea mai importantă iniţiativă a diplomaţiei
adequate food, shelter, health and education canadiene este reprezentată de constituirea aşa-
services, and under the rule of law and good numitei axe a securităţii umane creată prin
governance, are as important to global peace as semnarea Declaraţiei de la Lysøen (1998). Prin
disarmament measures. We are now realizing acest document, cele două state (Canada şi Norvegia)
that security cannot be limited to the state’s se angajează să întreţină un cadru flexibil de
domain, but must incorporate civil society”2. colaborare în următoarele domenii ale securităţii
După cum am arătat, securitatea umană în umane: minele anti-personal, Tribunalul Penal
accepţiunea sa cea mai largă are două mari Internaţional, drepturile omului, legislaţia umanitară
componente, desemnate prin sintagmele „fredoom internaţională, situaţia femeilor şi a copiilor în
from fear” şi „freedom from want” şi, deşi la conflictele armate, combaterea proliferării
nivel declarativ ambele dimensiuni sunt vizate armelor uşoare, copiii-soldaţi, minorii exploataţi
acţiunile Canadei denotă o mai mare aplecare prin muncă şi cooperarea nordică şi arctică.
către prima dintre dimensiunile amintite. De Dincolo de cadrul bilateral de cooperare,
referinţă în acest sens sunt contribuţia acestui Declaraţia de la Lysøen a reprezentat şi o premisă
stat la preliminariile şi negocierile care au dus la fundamentală care a condus la constituirea, în
semnarea Convenţiei de la Ottawa privind minele 1999, a Reţelei securităţii umane (Human Security
anti-personal (1997)3 şi adoptarea Statutului Network), la care au aderat, pe lângă cele două
Curţii Penale Internaţionale de la Roma naţiuni menţionate şi alte doisprezece state
(1998)4. De asemenea, de menţionat este şi (dintre care două cu statut de observator -
Thailanda şi Africa de Sud) şi organizaţii neguver-
namentale. Dintre preocupările actuale ale
(ISA) 48th Annual Convention Chicago, February 28 -
reţelei amintim: universalizarea Convenţiei de la
March 3 2007, http://www.allacademic.com/one/prol/prol01/
index.php?click_key=1. Ottawa privind minele anti-personal6, Tribunalul
1
Alan K. Henrikson, Niche Diplomacy in the World Penal Internaţional, protecţia copiilor în
Public Arena: The Global Corners of Canada and Norway, conflictele armate, controlul proliferării armelor
in J.Melissen (ed.), The New Public Diplomacy: Soft uşoare, lupta împotriva crimei organizate
Power in International Relations, Palgrave, London, 2006.
2 transnaţionale, dezvoltarea umană şi securitatea
L. Axworthy, Address to the 51st Session of the United
Nations General Assembly, New York, September 24, 1996.
Disponibil la: http://w01.international.gc.ca/minpub/List icc-cpi.int/NR/rdonlyres/EA9AEFF7-5752-4F84-BE94-
Publications.aspx?isRedirect=True&PubTypeId=262&Ye 0A655EB30E16/0/Rome_Statute_English.pdf.
5
ar=1999&language=E (Last Access: January 2007). Textul Tratatului poate fi consultat la adresa http://www.
3
Textul Convenţiei poate fi accesat la adresa http://www. iciss.ca/pdf/Commission-Report.pdf.
6
icbl. org/treaty/text. Sunt încă în lume 37 de state care nu au semnat sau
4
Textul Statutului poate fi accesat la adresa http://www. ratificat documentul.
44
 INFOSFERA

umană, educaţia privind drepturile omului, lupta despre securitate o întâlnim la primul ministru
împotriva HIV/SIDA, abordarea problemelor de de la vremea aceea (1995), Tomiichi Murayama.
implementare a legislaţiei internaţionale privind Adresându-se Adunării Generale a ONU acesta
drepturile omului şi prevenirea conflictelor1. declara6: „(…) a new concept of "human security"
În concluzie, deşi s-a emis ipoteza potrivit in addition to that of national security, has
căreia cele două state folosesc conceptul de emerged as a major challenge for the United
securitate umană în scopuri diplomatice înguste Nations. This concept, which embraces respect
(pentru a creşte influenţa statelor respective în for the human rights of every citizen on this
plan internaţional), apreciem totuşi că acţiunile earth and protection of each of us from poverty,
acestora sunt de profunzime şi au ca efect disease, ignorance, oppression and violence, is
derivat şi mai puţin ca scop în sine, „câştigul de consonant with my own political principles”.
imagine”. De exemplu, Canada, în actuala concepţie Strategia Japoniei de impunere în conştiinţa
de gestionare a securităţii naţionale Securing an globală a dezideratelor securităţii umane este
Open Society: Canada's National Security Policy una diferită de cea a statelor precedent analizate.
(2004)2, a integrat şi conceptul de securitate În primul rând, este vorba despre o centrare
individuală, securitatea naţională fiind interpretată aproape exclusivă pe cea de-a doua sintagmă
în conexiunile ei complexe cu aceasta, dar şi cu definitorie a conceptului, freedom from want, şi
securitatea internaţională, iar mijloacele de în al doilea rând, de un mai mare accent pus pe
acţiune pornesc de la nivel individ şi urmează oportunităţile furnizate de relaţia cu ONU.
treptele organizării sociale până la nivelul naţional Astfel, în 1998, primul-ministru Keizo
şi internaţional. Pe de altă parte, Norvegia s-a Obuchi definea securitatea umană ca fiind: „(…)
dovedit, la rându-i, a fi un actor perseverent în the key which comprehensively covers all the
promovarea ideii de securitate umană. Într-un menaces that threaten the survival, daily life
discurs prezentat de către ministrul afacerilor and dignity of human beings and strengthens the
externe norvegian, Jonas Gahr Støre, cu ocazia efforts to confront those threats”7.
aniversării a 10 ani de la semnarea Convenţiei Pe timpul mandatului succesorul lui Obuchi,
de la Ottawa privind minele anti-personal3, Yoshiro Mori, Japonia a iniţiat constituirea
acesta a reiterat angajamentul ferm al Norvegiei Comisiei pentru securitate umană (Commission
pentru promovarea securităţii umane. Dincolo on Human Security) a cărei activitate s-a
de acţiunile şi documentele amintite până în desfăşurat pe perioada a doi ani (2001-2003) şi
acest punct, trebuie avută în vedere contribuţia care a culminat cu raportul Human Security Now8.
acestei ţări şi la semnarea Rezoluţiei Consiliului În sumarul documentului se afirmă: „Human
de Securitate nr. 13254 privind drepturile femeii, security connects different types of freedoms -
în special în zonele de conflict, sau la iniţierea freedom from want, freedom from fear and
Procesului Kimberly5, care vizează interzicerea freedom to take action on one's own behalf. To
comerţului cu „diamantele însângerate” care do this, it offers two general strategies: protection
întreţin conflicte în ţări precum Angola, Coasta and empowerment. Protection shields people from
de Fildeş, R.D. Congo sau Sierra Leone. dangers. It requires concerted effort to develop
Un alt actor important, implicat în dezbaterea norms, processes and institutions that systematically
şi acţiunile din jurul sintagmei „securitate umană” address insecurities. Empowerment enables people
este Japonia. Prima referire la noua concepţie to develop their potential and become full

1 6
http://www.humansecuritynetwork.org/network-e.php. Disponibil la http://www.mofa.go.jp/announce/announce/
2
Disponibil la http://www.pco-bcp.gc.ca/index.asp?lang= archive_3/sp.html.
7
eng&page=information&sub=publications&doc=natsec- Opening remarks by Prime Minister Keizo Obuchi at
secnat/natsec-secnat-eng.htm#es. «An Intellectual Dialogue on Building’s Asia.
3
Disponibil la http://www.regjeringen.no/en/dep/ud/about_ Tomorrow-The Asian Crisis: Meeting the Challenges to
mfa/minister-of-foreign-affairs-jonas-gahr-s/Speeches- Human Security», December 2nd 1998. Disponibil la
and-articles/2007/mineaction.html?id=481024. http://www.mofa.go.jp/policy/culture/intellectual/asia981
4
Disponibilă la http://www.peacewomen.org/un/sc/1325. 2.html.
8
html#Full. Disponibil la http://humansecurity-chs.org/finalreport/English/
5
http://www.kimberleyprocess.com. FinalReport.pdf.
45
INFOSFERA

participants in decision-making. Protection and De menţionat este şi iniţiativa Finlandei de

empowerment are mutually reinforcing, and both a înfiinţa un Grup de studii privind capabilităţile de
are required in most situations”1. securitate ale Europei (2004), care a recomandat
Aşadar, ca noutate la cele două sintagme construirea concepţiei de securitate a Uniunii
caracteristice securităţii umane, devenite de pe Europene pe baza paradigmei securităţii umane.
acum clasice, se adaugă o a treia, freedom to take De asemenea, se fac eforturi de integrare a
action on one's own behalf (libertatea de acţiune eforturilor prin propunerea de reunire a iniţiativelor
a indivizilor). În lumina noii adăugiri şi strategia Japonia / ONU şi Canada-Norvegia într-un grup
de implementare a conceptului se îmbogăţeşte informal denumit „prietenii securităţii umane”3.
cu o nouă dimensiune, pe lângă cea de protecţie, În concluzie, considerăm că, în ciuda tuturor
şi anume cea a „împuternicirii indivizilor” problemelor pe care le presupune o schimbare
(empowerment). de paradigmă cu implicaţii atât de mari pentru
În scopul diseminării conceptului de securitate situaţia omenirii, precum şi operaţionalizarea
umană în sistemul ONU şi pentru a administra noului concept propus, forţa potenţială de care
United Nations Trust Fund for Human Security dispune ideea de securitate umană poate prevala,
(UNTFHS) a fost creată Human Security Unit, condiţia necesară şi suficientă fiind depăşirea
succedată de Advisory Board on Human Security, concepţiilor ideologice înguste care în prezent
la care Japonia a avut o contribuţie financiară subminează starea de securitate a omenirii.
consistentă, peste 200 milioane $, după unele surse2.

3
Takasu Yukio, Towards Forming Friends of Human
Security, speech given on the occasion of the 8th Ministerial
1
Disponibil la http://humansecurity-chs.org/finalreport/ Meeting of the Human Security Network, Bangkok, 1
Outlines/outline.html. June 2006; available at http://www.mofa.go.jp/policy/
2
Javier Fabra Mata, op. cit. human_secu/state0606.html.
46
 INFOSFERA

IMAGINEA RECUNOSCUTĂ A MEDIULUI

ÎN RĂZBOIUL VIITORULUI

Marin ALNIŢEI*
„Cunoaşte terenul... Cunoaşte vremea...
Cunoaşte inamicul...şi victoria va fi completă”
Sun Tzu

În cei 2500 de ani de când Sun Tzu a scris acestuia fiind un element de bază în crearea
aceste cuvinte, războiul s-a schimbat dramatic, superiorităţii informaţionale. În acest context, se
avansul în tehnologie oferind astăzi forţelor armate poate aprecia că REP furnizează un cadru de
capacităţi de mobilitate, desfăşurare şi putere de referinţă comun de informaţii consistente, coerente,
foc fără precedent. Cu toate acestea, chiar şi cele precise şi oportune, care stă la baza planificării
mai echipate forţe armate rămân subiectul constrân- şi executării misiunilor (operaţiilor).
gerilor impuse de teren (planimetrie, relief, hidro- Similar, o măsurătoare simplă a contururilor
grafie, vegetaţie), condiţii meteorologice etc.∗ plajelor reprezintă o activitate de culegere de
În era digitală, descrierea detaliată a informaţii geografice clasice, în timp ce procesul
câmpului fizic de luptă, necesară în sprijinul de selectare a plajei care se apropie de tiparul
operaţiilor militare, a fost clasificată sub denumirea necesar unei anumite activităţi, precum şi produsul
de Imaginea Recunoscută a Mediului (REP - rezultat în urma acestei analize pot fi clasificate
Recognized Enviromental Picture). Conform ca produse de „intelligence”.
definiţiei NATO, REP reprezintă o descriere Conceptul REP a fost dezvoltat de către
completă şi continuă a informaţiilor geospaţiale, NATO din nevoia de sprijin a misiunilor Forţei
oceanografice şi meteorologice (GEOMETOC) de Răspuns NATO (NRF). Este bine cunoscut
destinate planificării şi ducerii operaţiilor întrunite că NRF reprezintă o forţă multinaţională întrunită,
într-o zonă specifică şi la un moment specific, şi cu capacitate de reacţie rapidă, permanent la
care sprijină unitatea de efort în câmpul de luptă. dispoziţie, care cuprinde în jur de 25.000 oameni,
are componente terestre, aeriene şi navale, poate
Meteorologic fi desfăşurată în 5 zile de la notificare1 oriunde
Geospaţial REP pe glob, având capacitatea de susţinere logistică
Oceanografic proprie pentru minim 30 zile. În funcţie de tipul
Figura nr. 1 - Schema de bază a Imaginii Recunoscute de misiune pe care îl poate îndeplini, NRF poate
a Mediului - REP acţiona ca:
Culegerea, analiza, diseminarea şi integrarea a) forţă de sine stătătoare: apărare colectivă,
informaţiilor se constituie astfel în factori critici situaţii de crize umanitare, operaţiuni contra
de anticipare, limitare sau împiedicare a conflictelor terorismului;
(caracterizate de creşterea în complexitate a b) forţă iniţială de intrare: facilitează intrarea în
ameninţărilor şi riscurilor), pentru care sunt zona de operaţiuni a unor forţe de dimensiuni
necesare atât înţelegerea completă a mediului mai mari;
operaţional, cât şi abordarea proactivă din faze c) forţă demonstrativă: arată determinarea NATO
incipiente. Nevoia de informaţii “în timp real” de a stopa crizele, în scopul susţinerii diplomatice.
despre spaţiul de luptă este evidentă, cunoaşterea Un element important pentru susţinerea

∗ 1
Marin ALNIŢEI este şeful Direcţiei Topografice Militare. Autorizarea politică a misiunilor NRF este dată de către NAC.
47
INFOSFERA

unei forţe de reacţie rapidă (tip NRF) viabilă şi ca informaţii de mediu (EI), utilizatorilor angajaţi
eficientă, îl constituie accesul la date GEOMETOC, în toate activităţile NATO, incluzând interfeţele
precum şi la date de imagistică. Capabilităţile şi corespunzătoare cu procesul de planificare
informaţiile GEOMETOC actuale şi disponibile operaţională (OPP), sistemul NATO de răspuns
pot fi foarte fragmentate. REP este definit de în situaţii de criză (NCRS), sistemul NATO de
către NATO ca bază de informaţii controlate avertizare de intelligence (NIWS) şi planificarea
pentru datele GEOMETOC, arhitectura REP civilă pentru situaţii de urgenţă (CEP).
fiind atât flexibilă, cât şi deschisă. Deşi conceptul de REP se adresează în
Ca parte a scopului transformaţional al principal nivelurilor strategic şi operaţional,
Superiorităţii de Decizie NATO, conceptul de acesta are nevoie de extindere în toate nivelurile
REP asigură/va asigura furnizarea informaţiilor de comandă, incluzând interoperabilitatea cu
pentru cunoaşterea exactă, consistentă şi oportună a structurile forţelor naţionale la nivel tactic.
mediului ambiant, acolo unde este necesar, pentru a Deşi diferitele comunităţi de informaţii de
sprijini toate activităţile NATO la toate nivelele mediu (EI) pot avea abordări diferite în ceea ce
de comandă. Imaginea Recunoscută a Mediului priveşte REP, există câteva procese generice
furnizează informaţii geospaţiale (GEO), meteo- comune, ce sunt ilustrate în figura de mai jos,
rologice (MET) şi oceanografice (OC), desemnate săgeţile indicând fluxul de informaţii.

Procese speciale de Intelligence,

Date statice Cerinţe militare planificare şi conducere a operaţiilor
despre mediu

R
Achiziţie Procesare Construcţie Distribuţie E Utilizator
P final

Date dinamice
despre mediu

Figura nr. 2 - Procesul de realizare a Imaginii Recunoscute a Mediului (REP)

Prin urmare, se pot extrage din figura de informaţiile despre mediu pentru a furniza
mai sus patru procese esenţiale pentru realizarea nivelul necesar de suport ambiental şi informaţii
REP: achiziţia, procesarea, construcţia, distribuţia. solicitat de comandă. Rolul lor principal este să
Achiziţia. NATO are surse organice limitate integreze coerent şi să analizeze informaţiile în
şi se bazează în mare măsură pe naţiuni pentru a contextul unei misiuni particulare, odată cu
întruni cerinţele Alianţei Nord-Atlantice referitoare producerea de produse specifice. Aceştia vor
la informaţiile despre mediu. REP necesită dezvolta şi vor menţine produsele şi serviciile
identificarea cerinţelor şi ulterior a capacităţilor REP atât timp cât este necesar.
de producţie ale naţiunilor în ce priveşte informaţiile Distribuţia. Distribuţia va depinde de o
de mediu statice şi dinamice, precum şi a cerinţelor infrastructură sigură de comunicaţii capabilă să
de colectare a datelor în timpul operaţiilor. manevreze volume considerabile de date, inclusiv
Procesarea. O capacitate ridicată de proce- imagistică. Tehnicile dezvoltate vor influenţa necesi-
sare va coordona integrarea informaţiilor în tăţile de comunicare. Elementele fără conectivitate
forma REP din surse variate (statice sau dinamice). la această infrastructură sigură ar trebui să aibă
Specialiştii din staff-ul de comandă vor coordona acces la aceeaşi sursă neclasificată (clasificată)
sau executa pe sisteme funcţionale colaţionarea, de informaţii, care include REP, via purtători
asimilarea sau fuziunea informaţiilor de mediu în alternativi. Pentru o utilizare optimă şi o interpre-
produse şi servicii specifice ce susţin REP. tare corectă a REP, anumite nivele de expertiză
Construcţia. Specialiştii vor crea şi interpreta trebuie incluse în staff-ul utilizatorilor finali.
48
 INFOSFERA

Conceptului REP îi este asociată o asigurând şi o capacitate ridicată de identificare

arhitectură specifică (abreviată XREP), dezvoltată şi extragere a deficienţelor, proces în urma
în cadrul unui program experimental ce s-a căruia se pot stabili viitoarele cerinţe.
desfăşurat în două exerciţii NATO (JWID 04 şi Din punct de vedere tehnologic, stadiul
CWID 05). Participarea cu modelul experimental curent de implementare a XREP se materializează
XREP în două exerciţii NRF (Steadfast Jackpot prin cercetări asupra a trei procese ale conceptului
06 şi Steadfast Jaguar 06), a oferit posibilitatea de REP: procesare, construcţie şi distribuţie.
testării şi validării arhitecturii XREP, urmărind Conceptual, aceste procese pot fi proiectate în
totodată dezvoltarea conceptului. Suplimentar, cinci tipuri de servicii: colectarea; stocarea;
testările efectuate au condus la crearea unei fuziunea; analiza; publicarea.
platforme ce îmbunătăţeşte capacitatea de Corespondenţa între REP - concept şi XREP
cunoaştere şi utilizare în rândul utilizatorilor, - tehnologie poate fi vizualizată în tabelul de mai jos.
Procese Servicii
Descriere
REP XREP
Colectare Datele brute sunt introduse în sistemul XREP.
Procesare Stocare Datele şi produsele sunt stocate în sisteme avansate de management baze de date.
Fuziune Datele brute sunt transformate în produse relevante pentru structura de comandă.
Datele brute disponibile şi produsele rezultate din fuziune sunt analizate de experţi, în
Construcţie Analiză
raport cu relevanţa şi corectitudinea. Pot fi solicitate produse / date suplimentare.
Produsele îmbunătăţite şi chiar unele date brute sunt puse la dispoziţia
utilizatorilor XREP într-un format ce răspunde cel mai bine cerinţelor. Publicarea
Distribuţie Publicare este faza în care autoritatea de publicare stabileşte ce informaţii sunt potrivite
pentru distribuţia pe reţeaua NATO secretă (NSWAN). Este şi ultima fază în care
se poate executa controlul de calitate.

Surse de date
HQ

Colectare

Stocare Publicare

Fuziune
Colectare Fuziune
Stocare
Publicare

Figura nr. 3 - Procesul de replicare a datelor în cadrul sistemului XREP

Serviciile prezentate constituie baza pentru şi produsele derivate să fie copiate în cele mai
arhitectura actuală a sistemului XREP. Din exterior, apropiate locaţii de utilizatorul acestor informaţii
poate părea că este vorba de un singur serviciu (ex. DJTF HQ). Acest fapt evită accesul frecvent în
XREP, în fapt însă, este o cascadă de servicii care reţea şi mai mult, prin planificarea replicării pe
solicită alte servicii pentru executarea de operaţiuni cât posibil la ore în care reţeaua NATO este mai
specifice. Spre exemplu, un serviciu de replicare puţin utilizată, impactul distribuirii informaţiilor
a datelor nu poate fi privit ca un serviciu GEOMETOC unei audienţe largi poate fi redus
independent, el este însă un facilitator al publicării. semnificativ. Replicarea datelor reprezintă un
Replicarea datelor face ca datele GEOMETOC exemplu care arată cum un serviciu (în speţă,
49
INFOSFERA

publicarea) poate fi divizat în mai multe servicii anumit calcul, pentru o zonă mult mai mică.
similare, schematic reprezentat în figura anterioară. Utilizatorii XREP nu au foarte des nevoie
Cantitatea de informaţii pe fluxul prezentat de date în format binar (GRIB), fiind interesaţi
poate fi redusă prin limitarea transferului la ceea uzual în obţinerea unor produse care să poată fi
ce este cu adevărat necesar unui serviciu conex introduse în Imaginea Strategică Integrată -
sau unui anumit utilizator. Spre exemplu, serviciile COP cu care operează în cadrul misiunii. În
de fuziune nu au neapărat nevoie de toată gama figura de mai jos se poate observa cum un utilizator
de produse în format binar, pentru tot globul. primeşte a 1/1000 parte din cantitatea de informaţii
Astfel, fiecare serviciu de fuziune va avea ce poate fi oferită de furnizorul acesteia.
nevoie de asemenea date solicitate pentru un

Date GRIB
HQ

400 MB date GRIB 400 kB WMS date JPEG

Colectare Fuziune Publicare

200 MB date GRIB 1 MB date Shape

Figura nr. 4 - Procesul de partajare a datelor în cadrul sistemului XREP după principiul ”nevoii de a cunoaşte”
Pe de altă parte, trebuie menţionat că pe GEOMETOC folosite în sistemele NATO
măsură ce informaţia se apropie pe flux de operaţionale este una fundamentală, având în
utilizatorul XREP, conţinutul informaţional al vedere că în general sistemele au fost dezvoltate
datelor creşte. Acest fapt se datorează interacţiunii pe parcursul mai multor ani, în mod independent
informaţiei cu experţi pe diferite domenii, în unele faţă de altele, folosind de cele mai multe
diferite stadii ale procesării, în special în zona ori combinaţii de hardware şi software la
de fuziune a datelor. îndemână, cu costuri mici, de regulă comerciale.
Un factor important care influenţează Faptul a condus la apariţia unor sisteme non-
flexibilitatea şi costul arhitecturii XREP îl interoperabile, ce necesită informaţii într-o
reprezintă folosirea standardelor deschise. Este diversitate de formate cu diferite implementări
esenţial ca schimbul de informaţii între toate pentru aceeaşi funcţionalitate.
cele cinci servicii de bază să se fundamenteze În acest context, standardizarea formatelor
pe standarde deschise, fiind cunoscut că prin / informaţiilor / proceselor trebuie să fie în
aderarea la acest tip de standarde se obţine o mai concordanţă deplină cu cerinţele stabilite pentru
mare independenţă între serviciile sistemului, fiecare serviciu funcţional al sistemelor, fapt
precum şi un grad mare de flexibilitate în avut în vedere la implementarea conceptului de
implementarea acestora. REP în sistemele NATO.
În mod ideal, fiecare implementare a unui Scopul final al REP şi al implementării
serviciu furnizează o interfaţă bazată pe un sale în cadrul NATO (XREP) poate fi simplu
protocol XML care permite controlul operaţiilor formulat sub forma: „Informaţia potrivită, transmisă
sale. Astfel, interoperabilitatea este construită în utilizatorului potrivit, la momentul potrivit”.
sistem la nivelul de proiectare al nucleului (core Pentru a putea fundamenta o decizie, factorii de
design level). Arhitectura devine o chestiune de comandă trebuie să aibă acces la informaţii
configurare a sistemului XREP, în sensul de a consistente, precise şi relevante ce descriu spaţiul
determina ce componentă va fi folosită în aşa fel de luptă. În această categorie intră din punctul
încât să fie capabilă să răspundă unei cerinţe de vedere al REP, informaţiile GEOMETOC,
operaţionale declarate. precum şi informaţiile obţinute cu diverşi senzori
Problematica formatelor informaţiilor tip la distanţă, toate fiind informaţii cu impact direct
50
 INFOSFERA

/ indirect asupra misiunii. 25.000 (10 produse);

„Informaţia potrivită” din perspectiva b) Date vectoriale:
conceptului REP o reprezintă: - Hărţi vectoriale la scări între 1:5.000.000 şi
a) hărţi / informaţii geospaţiale obţinute din imagini; 1:10.000 (inclusiv VMap, MGCP, UVMap);
b) observaţii în timp real (cvasireal) ale suprafeţei - Hărţi vectoriale în formate tip DNC, AML,
Pământului; DAFIF, DVOF;
c) diverse straturi operaţionale; c) Date imagine:
d) vizualizarea mediului din perspectiva meteo- - Imagini pancromatice cu rezoluţie de 15 m;
rologică şi generarea modelului de date privind - Imagini multispectrale cu rezoluţie de 15 m;
starea vremii; - Imagini în format CIB cu rezoluţii în
e) predicţii obţinute pe baza senzorilor acustici; intervalul 1-5 m;
f) predicţii de performanţă ale senzorilor; d) Date matrice:
g) vizualizări şi analize ale zonelor costiere; - Elevaţii în format DTED nivel 0, 1, 2, 3;
h) valori critice meteorologice din punct de e) Alte seturi de date:
vedere întrunit (Joint) etc. - Limite administrative;
Informaţiile GEOMETOC, schematic repre- - Informaţii despre populaţie, inclusiv
zentate mai sus, acoperă un spectru foarte mare distribuţia acesteia;
de produse. Spre exemplu, în categoria Geo, din - Diverse tabele şi liste cu puncte de
perspectiva informaţiilor necesare unei Imagini triangulaţie etc.
Strategice Integrate - COP, se pot distinge mai În figura de mai jos este prezentat un
multe categorii de date, fiecare cu produse exemplu original de REP care integrează date şi
specifice, acoperind un interval de cerinţe de la informaţii multidisciplinare, în acelaşi format,
esenţial la nesolicitat expres: care dacă sunt interpretate şi analizate corect,
a) Date raster: pot furniza expertiza necesară pentru ca factorii
- Hărţi raster la scări între 1:20.000.000 şi 1: de comandă să ia cele mai bune decizii.

Figura nr. 5 - Reprezentarea Imaginii Recunoscute a Mediului ( REP) pe teritoriul României

Implementarea conceptului REP în cadrul Steadfast Jaguar 06) a urmărit cele două compo-
a două exerciţii NRF (Steadfast Jackpot 06 şi nente de interes ale sistemului: componenta statică,

51
INFOSFERA

reprezentată prin sistemul XREP complet (care are fiind aplicabile şi Imaginii Recunoscute a
şi capabilitate de dislocare) şi componenta mobilă, Mediului (REP).
reprezentată de sistemul XREP dislocabil. Responsabilitatea implementării REP aparţine
Sistemele dislocabile pot primi produse / Direcţiei Topografice Militare care a realizat
informaţii de la sistemul complet, securizat prin până în momentul actual, conform reglementărilor
reţeaua NATO secretă (NSWAN), ele putând de NATO şi naţionale următoarele documente:
asemenea să fie furnizori pentru sistemele de Documentul cu Nevoile Misiunii, Documentul
comandă şi control. cu Cerinţele Operaţionale, studiul tehnic pentru
Sistemul complet operează în domeniile sistemul GEOMETOC dislocabil (împreună cu
clasificat şi neclasificat, iar cel dislocabil, numai Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii
în domeniul clasificat. Militare) şi este în curs de definitivare studiul
concept pentru sistemul GEOMETOC static
Dezvoltarea şi implementarea REP în
(împreună cu Agenţia de Cercetare pentru
România
Tehnică şi Tehnologii Militare), ambele sisteme
Dezvoltarea şi implementarea REP în
fiind capabile să furnizeze sistemelor de
sistemele de comandă şi control (C2, C3I, C4ISR)
comandă şi control REP. Acestea au fost
trebuie să reprezinte şi în România un obiectiv
întocmite după o laborioasă documentare şi prin
prioritar, asumat de altfel în cadrul unei colecţii
schimburi de informaţii cu specialişti din NATO
de Obiective ale Forţei privind capabilităţile de
(NC3A, IFC for NATO) şi din statele membre
sprijin facilitate de reţea (NNEC - posibilitatea
NATO (S.U.A., Marea Britanie, Canada, Polonia,
tehnică şi cognitivă de a integra diferitele
R. Cehă). De asemenea, au fost valorificate
componente ale mediului operaţional de la nivelul
experienţa şi lecţiile învăţate din participarea
strategic până la cel tactic printr-o infrastructură
echipelor de analiză a terenului şi culegere a
de reţea şi informaţională).
datelor din teren încadrate cu specialişti topo-
Cele trei dimensiuni care descriu cadrul
geodezi din Direcţia Topografică Militară,
general conceptual al NEC (personal, informaţie
şi reţea) se suprapun şi sunt interdependente, conform tabelului de mai jos.
Rotaţie Pregătire Pregătire
Stand by
NRF naţională multinaţională
NRF 7 2005 sem. 2 2006 sem. 1 2006 sem. 2
NRF 8 2006 sem. 1 2006 sem. 2 2007 sem. 1
NRF 9 2006 sem. 2 2007 sem. 1 2007 sem. 2
NRF 10 2007 sem. 1 2007 sem. 2 2008 sem. 1
NRF 11 2007 sem. 2 2008 sem. 1 2008 sem. 2
În esenţă, realizarea REP dă asigurarea că mandată pentru a produce un efect de surpriză,
toate structurile participante (naţionale, partenere, se poate face în condiţii de siguranţă doar pe
aliate) într-o zonă de conflict folosesc acelaşi tip timpul nopţii, numai în perioada de reflux/maree
de informaţii GEOMETOC (actualizate, precise, joasă (pentru ca obstacolele să poată fi vizibile),
coerente şi compatibile) în orice tip de operaţie, în condiţii de vizibilitate bună, cer deschis şi mai
maximizând resursele şi minimizând riscurile mult decât atât, lună plină. Toate aceste constrân-
unor efecte colaterale. geri impun alegerea unei zone pentru acostare
Constrângerile impuse de planimetrie, relief, (debarcare) într-o marjă de timp limitată.
hidrografie, vegetaţie şi condiţiile meteorologice În cadrul Imaginii Recunoscute a Mediului
pot fi identificate şi analizate separat pentru trebuie să existe posibilitatea intrării unor informaţii
fiecare zonă de interes în parte, însă integrarea “locale” detaliate, care pot fi puse la dispoziţia
acestora poate aduce informaţii şi constrângeri tuturor utilizatorilor. Acest “REP local” poate
suplimentare, cu efecte importante în luarea deciziei. include informaţii de mediu, precum previziuni
Spre exemplu, planificarea acostării (debarcării) meteorologice locale, informaţii detaliate despre
într-o anumită zonă, despre care există informaţii clădiri, inclusiv numerele caselor şi destinaţia /
insuficiente sau conflictuale, dar care este reco- uzul acestora, când toate acestea sunt disponibile.
52
 INFOSFERA

Se poate obţine astfel un instrument extrem de … RĂDUCANU, Dan-Mihai, „Sistem integrat pentru
util în gestionarea situaţiilor de criză. aplicaţii IMINT”, Buletinul de Fotogrammetrie şi
Bibliografie Teledetecţie nr. 31, Bucureşti, 2006
… BELCIUGANU, Răzvan, „Ochiul românesc din
… RODRIGUEZ Alvaro, EUSC’s Journey from
cer”, Jurnalul Naţional, Bucureşti, 2009 IMINT to GEOINT: Reflections of a “Rookie”,
… BURROWS, Mark, GEOINT Services Concept, 2008, MC&G Workshop, Newbury, UK
2008, MC&G Workshop, Newbury, UK … TEUFERT, John, Jose BALSINHAS, Mourad
… CLAPPER, James R. jr., “Geospatial Intelligence TRABELSI, XREP STEADFAST, Steadfast Jackpot
Basic Doctrine”, GeoInt Publication 1, June 06, Steadfast Jaguar 06, 30 September 2007, Hague
2004, NGA Washington, S.U.A. … TUCAN, Constantin, „Capacităţile de Intelligence
… COWAN, Craig, UK GEOINT Concept, 26 în războiul bazat pe efecte”, revista INFOSFERA
September 2007, MC&G Workshop Prague, CZE nr.1, Bucureşti, 2009
… KEUHLEN, Daniel T. “Tex”, Oliver L. • *** Current GIS Requirements of the Functional
BRYANT, Kenneth K. YOUNG, The Common Services, NC3A, 31 March 2008, Hague
Operational Picture in Joint Vision 2020: A Less • *** Deployable GIS (DGIS), NC3A, December
Layered Cake, Joint Forces Staff College Joint 2007, Hague
and Combined Warfare School, Class 02-2S, 28 • *** Mapping Science Committee - Priorities for
May 2002 GEOINT Research at the NGA, 2006, NGA
… MASBACK, Keith, GeoInt: A New Way of Washington, USA
Doing Business, USA, 2008 • *** Dictionary of Military and Associated Terms,
… PÂRLOG, Adriean, „Sistemul informaţional al forţei US Department of Defense 2005
militare româneşti în operaţii multinaţionale”,
revista INFOSFERA, nr. 1, Bucureşti, 2009
… RĂDUCANU, Dan-Mihai, „România furnizează
date GEOINT în timp real”, Observatorul militar
nr. 20, Bucureşti, 2006

53
INFOSFERA

CONTRAINFORMAŢIILE MILITARE
- “to be or not to be” -
Ovidiu-Ionel TĂRPESCU*
Dr. Cornel CUCU**
Particularitatea activităţilor militare, începând vor fi judecaţi în faţa Consiliului de Război”2.
cu Epoca Modernă, a evidenţiat utilitatea creării La începutul secolului al XX-lea, au
şi funcţionării în cadrul armatelor a unor existat preocupări din partea conducerii armatei
structuri informative şi contrainformative, în de a reorganiza structura informativă prin trasarea
scopul identificării, prevenirii şi contracarării unor sarcini de contraspionaj, după modelul
riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la armatelor moderne. În urma intensificării acţiunilor
adresa organismului militar în ansamblul său, de spionaj austro-ungare, bulgare şi ruseşti pe
atât pe timp de pace, cât şi la război. ∗∗∗ teritoriul Regatului României, în perioada 1907-
Primele elemente instituţionale specializate în 1911, au fost identificate preocupări ale autorităţilor
culegerea informaţiilor au fost create la 12 noiem- militare române pentru contracararea spionajului
brie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domni- şi elaborarea unei legi a contraspionajului.
torului Alexandru Ioan Cuza, odată cu înfiinţarea Astfel, în anul 1911, Biroului 6 Informaţii din
Secţiei a II-a în cadrul Statului Major al Armatei Secţia a II-a a elaborat o instrucţiune pentru
Principatelor Române, care, pe lângă atribuţiile contracararea acţiunilor altor ţări pe teritoriul
informative, avea şi altele în care se regăsesc Regatului României, intitulată „Indicatorul general
astăzi originile mai multor direcţii centrale1. al unora din chestiunile militare asupra cărora
O caracteristică a derulării acestui fenomen diferiţi agenţi străini caută să obţină informaţii”3.
în Armata română a reprezentat-o desfăşurarea Ulterior, prin Înaltul Decret nr. 354 din 29
întrunită a activităţilor de informaţii cu cea de ianuarie 1913, la propunerea Marelui Stat Major, a
contrainformaţii şi securitate. Până la începutul fost promulgată „Legea contraspionajului în
secolului al XX-lea, în funcţie de evenimentele timp de pace”4.
politico-militare, structurile informative din Armata Acţiunile de culegere de informaţii din
română au parcurs o serie de discontinuităţi trans- Regatul României, coroborate cu neglijenţa sau
formări şi au avut ca misiune principală culege- trădarea unor ofiţeri români, au dus la
rea de informaţii pentru luptă şi despre armatele elaborarea Referatului nr. 89 din 20 ianuarie
moderne din Europa, în special din statele vecine. 1914, prin care şeful Secţiei a II-a avertiza că
Totodată, au fost semnalate primele preocupări „serviciul de informaţii din Armata română, aşa
pentru asigurarea secretului militar, materializate în
Ordinul de Zi nr. 1 din 14 aprilie 1877, prin care 2
Apud Horia Brestoiu, Vasile Bobocescu, Aspecte ale activităţii
se atenţionau ofiţerii că „pentru orice abatere de la de informaţii şi contrainformaţii puse în slujba luptei seculare a
păstrarea secretului operaţiilor militare aceştia poporului român pentru apărarea libertăţii, formarea statului
naţional şi cucerirea independenţei depline, Editura
SEPPRP / MI, Bucureşti, 1977, p. 109 în Documente
privind istoria României. Războiul de Independenţă, vol.
∗
Ovidiu-Ionel TĂRPESCU este expert în probleme de II, Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1952, p. 230-232.
3
securitate naţională în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Apud Mihaela Orjanu, “Culegerea şi protecţia informaţiilor
∗∗
Cornel CUCU este doctor în ştiinţe militare, expert în odată cu crearea Marelui Stat Major român, 1859-1918”,
probleme de securitate naţională în cadrul Ministerului Istoria Statului Major general în arhitectura organismului
Apărării Naţionale. militar român, 1859-2009, Editura CTEA, Bucureşti,
1
Ion Dohotaru (coord.), Emil Burghelea, Direcţia 2009, în CSPAMI, Fond 5418, d.126/1911, f.73.
4
Informaţii Militare între ficţiune şi adevăr, Editura A.M.R., Fond Biblioteca Arhivistică, Dosar Monitorul
C.E.A.T.E.P.T.A./MApN, Bucureşti, 1994, p. 18. Oastei nr. 5/1913, f. 13-17.
54
 INFOSFERA

cum era organizat, este departe de a fi la nivelul Siguranţei Generale şi a Marelui Stat Major,
serviciilor similare din armatele străine”1. subcomisarul Mihail Moruzov a pus bazele Biroului
Astfel, şeful Secţiei a II-a a propus Marelui Stat de Siguranţă al Deltei Dunării, la Ismail7.
Major un proiect de organizare a Biroului 5 În iulie 1917, Regele Ferdinand I a emis
Informaţii pe două diviziuni, centrat pe culegerea Ordonanţele nr. 13, 14, şi 15 în interesul siguranţei
de informaţii despre armatele străine, dar în care armatei, al apărării ţării şi ordinii publice, în
figura înfiinţarea unei structuri destinate contra- urma cărora în Armată s-au emis măsuri pentru
spionajului: Subdiviziunea 1 - Serviciul interior organizarea contraspionajului, ce cuprindeau: supra-
sau contraspionaj / Diviziunea II-a / Biroului 5 vegherea străinilor; supravegherea şi reglementarea
Informaţiuni2. Această propunere nu a fost pusă circulaţiei; cenzura presei şi corespondenţei;
în practică, dar ofiţerii din cadrul Secţiei a II-a măsuri contra indiscreţiilor; organizarea reţelelor
aveau sarcini de identificare a spionajului străin telefonice şi telegrafice; cercetări pentru a împiedica
în Regatul României, în cooperare cu Direcţia spionajul inamic; rolul şi repartiţia personalului
Siguranţă Generală a Ministerului de Interne3. Siguranţei Generale8.
Suprapunerea sarcinilor informative de În urma analizei critice a carenţelor şi
bază cu cele contrainformative ale Secţiei a II-a dificultăţilor întâmpinate în plan informativ şi
Informaţii din Marele Stat Major este confirmată în contrainformativ în Primul Război Mondial, au
perioada 1911-1915, când la structura de informaţii fost întreprinse măsuri de creare a primei structuri
a Armatei s-a întocmit un „Registru cu persoanele instituţionalizate de contrainformaţii militare.
dovedite că s-au ocupat cu spionajul în România”, Astfel, în baza Înaltului Decret nr. 1010
în care au fost înregistrate 93 de persoane4. din 1918, la începerea demobilizării generale a
Odată cu mobilizarea generală a Armatei, în Armatei, Marele Cartier General, prin Ordinul
august 1916, structura informativă a fost dispersată de Zi nr. 36 din 01 mai 1918, la Secţia a IV-a au
pe eşaloanele de luptă, astfel: în Eşalonul I - Biroul 2 fost organizate două birouri: Biroul 1 Informaţii
Informaţii / Secţia III Operaţii / Marele Stat Major şi Biroul 2 Contrainformaţii9. Primul şef al
şi în Biroul 5 Informaţii şi Supravegherea Biroului 2 a fost numit mr. Ţăranu Ioan, confirmat
Ştirilor / Marele Stat Major - Partea Sedentară5. şi în Ordinea de Bătaie a Marelui Stat Major, la
Cu toate eforturile şi preocupările conducerii 15 septembrie 1918. La această dată, Biroul 2
militare de a moderniza serviciul de informaţii, Contrainformaţii era încadrat cu 8 persoane din
la debutul campaniei din 1916, Armata nu dispunea care 5 ofiţeri, 1 subofiţer şi 2 translatori civili10.
de o structură distinctă de contrainformaţii şi La 01 noiembrie 1918, în Ordinea de Bătaie a
contraspionaj, totul fiind lăsat în sarcina Siguranţei Marelui Stat Major, Biroul 2 Contrainformaţii
Generale a Statului - înfiinţată în anul 1908, era încadrat cu 5 ofiţeri11.
care nu avea competenţe în domeniul militar. În 1918, Biroul 2 Contrainformaţii / Secţia a
La 20 februarie 1917, generalul Constantin IV-a / Marele Stat Major a elaborat „Instrucţiunile
Prezan, din Marele Cartier General, a aprobat o asupra organizării şi funcţionării Serviciului
reglementare în cadrul Ministerului de Război Secret”, în care s-a menţionat explicit existenţa
intitulată „Instrucţiuni asupra organizării şi unui serviciu de contrainformaţii şi că prin „contra-
funcţionării serviciului de informaţiuni”, în care spionaj se înţeleg măsurile ce se iau pentru a desco-
se menţiona că „în atribuţiile ofiţerului şef al peri şi urmări agenţii de spionaj inamic precum
serviciului informaţiunilor secrete de la Marele şi acelea pentru a împiedica activitatea lor”12.
Cartier General intră toate chestiunile spionajului
propriu-zis, cât şi acele ale serviciului de
7
contraspionaj - în zona armatelor”6. Ştefan Mariţiu, Nevian Tunăreanu, „Serviciile de informaţii
româneşti în primul război mondial”, revista Profil, anul
În martie 1917, din însărcinarea Direcţiei
3, nr. 9, noiembrie 2005.
8
A.M.R., Rola P-II.1.614, c. 688-698
1 9
A.M.R., Fond nr. 5417, Dosar 295, f. 3-5. A.M.R., Fond nr. 5417, Dosar nr. 564, f. 51.
2 10
A.M.R., Fond nr. 5417, Dosar 295, f. 6-7. A.M.R., Fond MStM, Secţia 2 Informaţii, Dosar nr. crt.
3
A.M.R., Rola P-II.1.521, c. 561-564. 368, f. 36-38.
4 11
A.M.R., Rola P-II.1.505, c. 347, 349-365. A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 276.
5 12
A.M.R., Fond 948/52, Dosar nr. 46, f. 165. A.M.R., Fond Divizia 1 Vânători, Dosar nr. 35/1918-
6
A.M.R., Fond nr. 5417, Dosar nr. 549, f. 19-26. 1919, f. 11-26.
55
INFOSFERA

Biroul 5 informaţii
asupra
armatelor străine

Diviziunea I Diviziunea a II-a Diviziunea a III-a

Studiul armatelor Serviciul interior de Serviciul exterior
străine informaţii de informaţii

Subdiviziunea I Subdiviziunea de
Studiul armatelor contraspionaj şi Agenţii de legătură
balcanice contrainformaţii

Subdiviziunea a II-a Biroul interpreţi, desenatori,

Studiul armatei ruse linografi, fotografi şi soldaţi Agenţi permanenţi
pentru lucru

Subdiviziunea a III-a
Studiul armatei
austro-ungare În RUSIA în BULGARIA

Ungheni Plevna
Subdiviziunea a IV-a
Studiul armatelor din Franţa,
Italia şi Germania Odesa Sofia

Chişinău Sumhla
Figura 1 – Schema de organizare a Biroului 5 Informaţii, cu propunerea înfiinţării primei structuri de contraspionaj şi
contrainformaţii, propusă de şeful Secţiei a II-a, la 20 ianuarie 1914
Prin Înaltul Decret nr. 1579 din 18 aprilie Război Referatul nr. 11312, care a fost aprobat, cu
1919, pe baza raportului ministrului de război, Planul organizării Biroului de Contrainformaţii,
A. Văitoianu, Regele Ferdinand I a aprobat în care a argumentat necesitatea continuării
modifi-carea şi completarea legii de organizare a activităţii şi funcţionării biroului în bune condiţii
Ministeru-lui de Război. Marele Stat Major era prin încadrarea cu personal strict necesar serviciului
organizat pe două diviziuni. În Diviziunea a II-a a (la sub-biroul 1 - 4 ofiţeri şi 1 civil; la sub-
fost inclusă şi Secţia a V-a Informaţii şi Contra- biroul 2 - 3 ofiţeri activi şi 2 ofiţeri în rezervă şi
informaţii cu două birouri. Biroul 2 Contrainformaţii ca personal inferior - 6 subofiţeri, 9 gradaţi /
avea două sub-birouri (1 - culegerea prin intermediul soldaţi, 2 funcţionari civili). Sub-biroul 1 / Biroului
agenţilor a informaţiilor secrete din ţările străine şi 2 Contrainformaţii - serviciul de spionaj, se
serviciul columbofil; 2 - serviciul de contrainformaţii, ocupa cu obţinerea de informaţii generale şi militare
contraspionaj, propagandă şi cenzură)1. Sub- şi starea de spirit externă, prin agenţi secreţi,
biroul 2 / Biroul 2 Contrainformaţii avea următoarele ataşaţi militari, ofiţeri de legătură. Sub-biroul 2 /
atribuţii: urmărirea în ţară a activităţii agenţilor de Biroului 2 Contrainformaţii - serviciul de contra-
spionaj ale armatelor străine; combate-rea spionajului spionaj, se ocupa cu aplicarea măsurilor preventive
în timp de pace; studii pentru împiedicarea de contraspionaj şi reprezenta biroul la procesele
spionajului în timp de război; controlul propagandei, de spionaj ca expert, controlul străinilor, circulaţia
cenzura presei şi corespondenţei particulare2. paşapoartelor, control frontieră, siguranţa la
La 30 martie 1920, şeful Biroului 2 Contra- comandamente, anchete de spionaj, starea internă
informaţii, mr. Ţăranu Ioan a înaintat ministrului de de spirit, mişcări sociale, cenzură3.

1 3
Ion Dohotaru (coord.), Emil Burghelea, op. cit., p. 63-64. A.M.R., Fond MStM, Secţia 2 Informaţii, Dosar nr. crt.
2
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 285. 368, f. 69-71.
56
 INFOSFERA

Secţia a V-a
Informaţii
şi contrainformaţii

Biroul 1 Biroul 2 Biroul 3

Informaţii directe Contrainformaţii Propagandă

Sub-biroul Sub-biroul
Studiul armatelor Culegerea informaţiilor Biroul 4
balcanice prin agentură din ţările Cifru
vecine
Sub-biroul
Studiul armatelor Sub-biroul
maghiare, poloneze Contrainformaţii, Registratură
şi cehoslovace contraspionaj,
propagandă şi cenzură
Sub- biroul
Studiul armatelor
ucrainene, germane
şi austriece

Sub-biroul
Tipărirea buletinului
informativ şi presă

Figura 2 – Schema de organizare a Secţiei a V-a Informaţii şi Contrainformaţii, în 1920

Diviziunea a II-a
din Marele Stat Major

Secţia a X-a Secţia a V-a

Contrainformaţii Informaţii

Biroul 1 Biroul 2
Biroul 1 Căutarea Informaţiilor Organizare, Mobilizare,
Contrainformaţii Instrucţie

Biroul 3 Biroul 4
Frontul de Est Frontul de Vest
Biroul 2
Propagandă Biroul 5 Biroul 6
Frontul de Sud Tratate

Biroul 3 Biroul 7 Biroul 8

Presă Cifru Radio

Figura 3 – Schema de organizare a Secţiei X-a Contrainformaţii / Diviziunea a II-a, în anul 1926
La 1 noiembrie 1920, în Ordinea de Bătaie fost organizată pe patru birouri: Biroul 1
a Marelui Stat Major, Secţia a V-a Informaţii a Informaţii Directe (6 ofiţeri, plus 15 ataşaţi

57
INFOSFERA

militari), Biroul 2 Informaţii Secrete şi Contra- statistici străine, interpreţi; Biroul 3 Cifru8.
informaţii (2 ofiţeri), Biroul 3 Propagandă (2 Începând cu 01 aprilie 1924, Biroul 2 Contra-
ofiţeri) şi Biroul 4 Cifru (2 ofiţeri)1. informaţii a fost condus de lt. col. Costescu Ştefan,
La 1 decembrie 1921, în Ordinea de Bătaie având încadraţi 5 ofiţeri şi 1 subofiţer9.
a Marelui Stat Major, şef al Biroului 2 Contra- În anul 1924, activităţile de contrainformaţii
informaţii a fost numit mr. Niculescu D. Constantin. şi securitate militară au crescut ca amploare şi,
Secţia a V-a Informaţii / Diviziunea a II-a a printre activităţile principale specifice Biroul 2
Marelui Stat Major era organizată pe trei birouri, Contrainformaţii, s-au enumerat: urmărirea şi
Biroul 1 Informaţii (7 ofiţeri), Biroul 2 Contra- completarea datelor referitoare la spionajul maghiar
informaţii (4 ofiţeri, 1 subofiţer), Biroul 3 Cifru şi rus; întocmirea lunar a „Buletinului evenimentelor
(5 ofiţeri), plus ataşaţii militari (14 ofiţeri)2. interne” cu starea de spirit în Armată şi populaţia
La 1 ianuarie 1922, în organizare şi dinamica civilă; întocmirea instrucţiunilor generale pentru
de personal a Secţiei a V-a Informaţii intervin împiedicarea acţiunilor de spionaj inamic; colabo-
modificări, conform Ordinii de Bătaie a Marelui rarea cu organele de poliţie, siguranţă, jandarmi,
Stat Major, astfel: Biroul 1 Informaţii Directe (7 grăniceri, vamă, poştă; mânuirea şi păstrarea
ofiţeri, 9 ofiţeri ataşaţi militari – reducere din corespondenţei secrete; controlul de zi şi de
motive de ordin financiar), Biroul 2 Informaţii noapte în comandamente şi corpuri de trupă pentru
Secrete şi Contrainformaţii (3 ofiţeri), Biroul 3 a se putea preveni actele de spionaj; reînnoirea
Cifru (3 ofiţeri)3. ordinelor cu privire la întărirea măsurilor de
La 1 aprilie 1922, în organizare şi dinamica pază şi împiedicarea acţiunilor elementelor teroriste;
de personal a Secţiei V Informaţii intervin alte înlăturarea personalului militar străin din birourile
modificări, conform Ordinii de Bătaie a Marelui Stat comandamentelor şi serviciilor; experimentarea
Major, astfel: Biroul 1 Informaţii (6 ofiţeri, 9 ataşaţi unui sistem de cifrare nou; elaborarea unor instruc-
militari), Biroul 2 Informaţii Secrete şi Contra- ţiuni cu privire la mânuirea şi păstrarea cifrului;
informaţii (3 ofiţeri), Biroul 3 Cifru (3 ofiţeri)4. întocmirea unui proiect pentru completarea şi
La 31 mai 1923, în organizarea Secţiei V reorganizarea serviciului de contrainformaţii10.
Informaţii intervin unele modificări în denumirea În 1924, Marele Stat Major hotărăşte
birourilor, conform Ordinului de Zi nr. 34, înfiinţarea unui serviciu civil de informaţii, condus
astfel: Biroul 1 Informaţii asupra armatelor străine, de Mihail Moruzov, ataşat Secţiei a II-a, după
Interpreţi, Biroul 2 Contrainformaţii, Biroul 3 modelul serviciului de informaţii civil francez11.
Cifru5. La 01 octombrie 1923 la Biroul 1 În 1925, serviciul de informaţii al Marelui
Informaţii asupra armatelor străine. Interpreţi Stat Major a fost ridicat de la rangul de secţie la
erau încadraţi 7 ofiţeri (din care 3 interpreţi), la acela de „diviziune”. Diviziunea a II-a din Marele
Biroul 2 Contrainformaţii erau încadraţi 3 ofiţeri Stat Major a funcţionat cu o Secţie de informaţii
şi 1 subofiţer, Biroul 3 Cifru erau încadraţi 3 compusă din 7 birouri şi o Secţie Contrainformaţii,
ofiţeri6. Din 28 noiembrie 1923, în cadrul Secţiei constituită din 3 birouri: Biroul Contrainformaţii,
V Informaţii a fost înfiinţat Biroul 4 Presă7. Biroul Propagandă şi Biroul Presă - Cenzură. Secţia
În urma experienţei acumulate şi a studiului de Contrainformaţii era condusă de lt. col. Costescu
din octombrie 1923, începând cu 1 ianuarie Ştefan şi era încadrată cu 5 ofiţeri şi 1 subofiţer12.
1924, organizarea Secţiei V Informaţii a fost În conformitate cu aprobarea ministrului
următoarea: Biroul 1 Informaţii şi Centralizare, de Război pusă pe Încheierea Comitetului Consul-
cuprinzând frontul de Est, frontul de Vest şi tativ al Marelui Stat Major, Procesul Verbal
frontul de Sud; Biroul 2 Contrainformaţii,
însărcinat cu contrainformaţiile, presa, propaganda, 8
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 355.
9
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 456.
1 10
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 292-293. A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 371-
2
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 299. 373, 389-391, 411-414, 430-431.
3 11
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 308-309. Gheorghe Marin (coord), Adriean Pârlog, Informaţii
4
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 315-316. militare / Enciclopedia Armatei României, Editura CTEA,
5
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 321. Bucureşti, 2009, p. 476.
6 12
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 326-327. A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 465-
7
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 344. 466.
58
 INFOSFERA

nr. 2 din 9 februarie 1926, materializat în Ordinul Biroul 3 Presă;

de Zi nr. 17 din 01 martie 1926, structura informa- - Secţia a V-a Informaţii, cu Biroul 1 Căutarea
tivă şi contrainformativă a Armatei a crescut ca Informaţiilor, Biroul 2 Organizare, Mobilizare,
amploare, astfel încât Diviziunea II-a cuprindea: Instrucţie, Biroul 3 Frontul de Est, Biroul 4
- Secţia a X-a Contrainformaţii, cu Biroul 1 Frontul de Vest, Biroul 5 Frontul de Sud, Biroul
Contrainformaţii, Biroul 2 Propagandă şi 6 Tratate, Biroul 7 Cifru, Biroul 8 Radio1.
Marele Cartier General

Div. II

Secţie inf. Secţie C1 Armată Aeron.

Sect. Inf.

Birou Birou studii Birou C1 Corp Aeron. S. Ascult. Secţie Secţie

căutare Armată Electr. geogr. Meteor.

B.2

Of. căut. Of. studii Of. C.Inf. Post Aeron. Ascult. Serv. Inf. Sect. Caval. C.A.
Obs. Ter. Electr. Art. Geogr.

Diviz.

B.2

Of. Căut. Of. C.Inf. Post. Obs. Aeron. Sect. Cav. Diviz.
Şi expl. Topografic.

Of. Inf. Of. Inf.

Brg. Inf. Av. însoţire. Av. Reglaj. Brg. Art.
P. Obs.. S. obs.

R1. Inf. R3. Inf. R. Art. Reg.

R2. Inf. Câmp Ob.

Unit. linia 1

Obs. Dir. Prin O=bs. prin proc.

simţiri specifice

Figura 4 – Schema organelor însărcinate cu căutarea şi centralizarea informaţiilor asupra inamicului, (1926-1927)
În 1927, Ministerul de Război a elaborat nivel divizie şi se sublinia că, în acelaşi timp, a1.
„Instrucţiuni provizorii asupra informaţiilor”, prin apărut lupta „contra investigaţiunilor adversarului,
care se recunoştea că practica lucrurilor a necesitat adică acţiunea contrainformativă, care se dezvoltă
dezvoltarea de noi organe de informaţii / contra- din ce în ce mai mult”2.
informaţii pentru interpretarea informaţiilor obţinute,
în care existau structuri sau ofiţeri de contra- 1
A.M.R., Fond MStM, Registrul istoric nr. 1041, f. 545-546.
2
informaţii de la Marele Cartier General până la Biblioteca CMN, Fond M, Cota II 224, Instrucţiuni
provizorii asupra informaţiilor, Tipografia MStM, Bucureşti,
1927, p.13-18, Anexa.
59
INFOSFERA

Până în 1 octombrie 1927, Diviziunea a II- nate direct Secţiei Informaţii a Marelui Stat Major,
a din Marele Stat Major a funcţionat pe cele care au fost dotate cu mijloace tehnice informative6.
două secţii, iar după această dată, Secţia a V-a În urma experienţei acumulate în ultimii ani,
Informaţii şi Secţia a X-a Contrainformaţii au în domeniul informaţiilor şi contrainformaţiilor, în
fost restructurate creându-se o singură secţie, ianuarie 1941, Secţia a II-a din Marele Stat Major a
Secţia a II-a, pe 5 birouri: Căutare, Contrainfor- pus în aplicare „Regulamentul de informaţii şi contra-
maţii, Studii informative, Instrucţie şi tratate, Cifru1. informaţii - A.5”, care evidenţia cu claritate necesi-
La 26 iunie 1930, a fost promulgată şi tatea activităţii contrainformative, căreia i-a acordat
publicată în Monitorul Oficial nr. 139 „Legea o parte considerabilă în cadrul regulamentului7.
contraspionajului şi trădării în timp de pace”, La intrarea României în cel de-al Doilea
care completa şi modifica Legea din ianuarie 1913, Război Mondial, la 22 iunie 1941, a luat fiinţă
cu implicarea directă a Ministerului Armatei2. Marele Cartier General al Armatei, compus din
În anul 1930, în cadrul Secţiei a II-a a luat două eşaloane, potrivit prevederilor Decretului
fiinţă Serviciul Special de Informaţii, iar în anul nr. 1798/1941. Secţia a II-a informaţii şi contra-
1931 acesta a ieşit din organica secţiei3. informaţii a fost organizată şi a acţionat în
În anul 1933, s-au înfiinţat trei centre de ambele eşaloane conform Ordinului de zi nr.
contrainformaţii la Iaşi, Bucureşti şi Cluj. Până 33/1941 al Marelui Stat Major8.
în anul 1935 nu s-au produs schimbări în organica După punerea în aplicare a Convenţiei de
Secţiei II-a, dar atribuţiile Biroului 1 Căutare au armistiţiu semnate la Moscova la 12/13 septembrie
fost extinse şi la probleme de contraspionaj şi 1944 cu URSS, Marea Britanie şi SUA, activitatea
ataşaţi militari4. militară a României, inclusiv cea din domeniul
La 9 octombrie 1940, Secţia II-a Informaţii şi informaţiilor şi contrainformaţiilor, s-a aflat sub
Contrainformaţii a fost reorganizată, în acelaşi supra-vegherea şi dirijarea Înaltului Comandament
timp au fost reformulate atribuţiile secţiei şi ale Aliat (URSS, Marea Britanie şi SUA) şi Comisia
compartimentelor sale, în conformitate cu noua Aliată de Control (URSS), până în septembrie 19479.
situaţie politico-militară a României. Organizarea Activitatea structurilor proprii de contra-
şi atribuţiile secţiei a fost următoarea: Biroul 1 informaţii în Armata României a fost întreruptă
Informaţii (cu cele 3 fronturi): urmărea şi semnala pentru mai mult de patru decenii, după terminarea
incidentele de frontieră, culegea informaţii asupra celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a
tratamentului românilor rămaşi în teritoriile intrării ţării în sfera de influenţă sovietică.
cedate; Biroul 2 Contrainformaţii şi studii: coordona În baza Decretului nr. 3506 din 29 nov.
activitatea contrainformativă în armată şi în 1946 şi a dispoziţiunilor articolelor 12 şi 24 din
afara armatei (cu cea mai mare dezvoltare) şi contra- Legea nr. 452/1946 cu privire la organizarea
spionajul; Biroul 3 Legături externe: coordona Ministerului de Război, a fost emisă o decizie
activitatea ataşaţilor militari români în străinătate, ministerială prin care Secţia a II-a informaţii şi
colabora cu ataşaţii militari străini din România contrainformaţii a fost eliberată de misiunea
şi rezolva cererile legaţiilor străine în România; contrainformativă în armată10. Prin Decizia minis-
Biroul 4 Organe de investigaţii: coordona activitatea terială nr. 2541 din 23 mart. 1947 a fost desfiinţat
centrelor informative şi birourilor statistice militare, Biroul 2 Contrainformaţii, ulterior sarcinile contra-
numai din punct de vedere tehnic şi administrativ; informative în Armată fiind preluate de Direcţia a
Biroul Adjustatură; Serviciul Radio. Biroul Cifru a IV-a Contrainformaţii11.
fost, la rândul său, reorganizat şi s-a transformat în
serviciu independent, ieşind din subordinea Secţiei
6
a II-a5. Au luat de asemenea fiinţă secţii de infor- 7
A.M.R., Fond MStM, Secţia a 2-a, crt. 837, f. 1,2, 199-200.
Regulamentul de informaţii şi contrainformaţii,
maţii la comandamentele marilor unităţi, subordo-
Biblioteca CMN, Fond M, Cota I 1718, A5.
8
Ion Dohotaru (coord.), Emil Burghelea, op. cit., p. 104-
1
A.M.R., Fond 948/52, Dosar nr. 46, f. 168. 105.
2 9
Legea contraspionajului şi trădării în timp de pace, Idem, p. 115-116.
10
Biblioteca CMN, Fond M, Cota II 6035. Ibidem, p. 121.
3 11
A.M.R., Fond 948/52, Dosar nr. 46, f. 168. Victor Negulescu, De la informaţii la contraspionajul
4
A.M.R., Fond 948/52, Dosar nr. 46, f. 169. militar - drumul anevoios al unui serviciu secret: 1990-1996,
5
A.M.R., Fond MStM, Secţia a 2-a, crt. 955, f. 48-53. Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2000, p. 25.
60
 INFOSFERA
Secţia a II-a
Informaţii şi contrainformaţii *

În eşalonul I În eşalonul al II-lea

al M.C.G. al M.C.G.

Biroul 1 Biroul 2 Biroul 1 Biroul 2

Informaţii Contrainformaţii Informaţii Contrainformaţii

Biroul 3
Adjustatură
Biroul 3 Biroul 4
Legături externe Studii şi căutare

Serviciul Biroul
radio Adjustatură

* conform O.Z. nr. 33 / 1941 al M. St. M.

** din 30.09.1941

Serviciul ataşaţi Serviciul

militari români propagandei **

Figura 5 – Schema de organizare a Secţie II-a informaţii şi contrainformaţii în anul 1941

Secţia a II-a
Informaţii şi contrainformaţii *
(1945)

În eşalonul I În eşalonul al II-lea

al M.C.G. al M.C.G.

Biroul 1 Biroul 2 Biroul 1 Biroul 2

Informaţii Contrainformaţii Informaţii Contrainformaţii

Serviciul cifrului Biroul Fronturile EST, Biroul 3

radio control VEST şi SUD Legături externe

Biroul
descifrare
Biroul 4 contra- Serviciul radio
informaţii**
* conform O.Z. nr. 277/
Biroul 08.08.1942 al M.St.M.
cifrare ** B4 Ci se ocupa de
munca cu agentura Biroul studii Biroul emisiuni
speciale

Figura 6 – Schema de organizare a Secţie II-a informaţii şi contrainformaţii în perioada 1942-1945

La 30 august 1948, prin Decretul nr. 221 a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului
privind înfiinţarea şi organizarea Direcţiei Generale Afacerilor Interne, a luat fiinţă Direcţia a IV-a

61
INFOSFERA

Contrainformaţii Militare1. … DOHOTARU, Ion (coord.), Emil Burghelea,

În perioada 1964-1989, activitatea contra- Direcţia Informaţii Militare între ficţiune şi adevăr,
informativă în Armata României a fost desfăşurată Editura C.E.A.T.E.P.T.A., Bucureşti, 1994
de Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare în … MARIN, Gheorghe (coord), Adriean Pârlog, ş.a.,
Informaţii militare / Enciclopedia Armatei României,
cadrul Departamentului Securităţii Statului.
Editura CTEA, Bucureşti, 2009
La 14 mai 1990, prin ordinul ministrului … MARIŢIU, Ştefan, Nevian Tunăreanu, „Serviciile de
Apărării Naţionale nr. M 41, se prevedea înfiinţarea, informaţii româneşti în Primul Război Mondial”,
începând cu 25 aprilie 1990, a Direcţiei Contra- Revista Profil, anul 3, nr. 9, noiembrie 2005
spionaj a MApN. Instituţional, Direcţia Contra- … NEGULESCU, Victor, De la informaţii la contra-
spionaj a funcţionat începând cu 15 iunie 1990, spionajul militar - drumul anevoios al unui serviciu
înfiinţată în baza Decretului nr. 100 / 07 februarie secret: 1990-1996, Editura Bibliotheca, Târgovişte,
1990 al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională 2000
şi a Ordinelor ministrului MApN nr. 41 / 1990, … PETRESCU, Stan, Arta şi puterea informaţiilor,
nr. 89 / 1990 şi MC 1166 / 1990, în scopul prevenirii Editura Militară, Bucureşti, 2003
scurgerilor de informaţii şi contracarării acţiunilor … PLĂVIŢU, Dan, Ilie Ovidiu Frăţilă, Serviciul de
de spionaj la adresa MApN”2. informaţii al Armatei României - tradiţie şi continui-
tate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009
În cadrul proceselor de transformare a
… TRONCOTĂ, Cristian, Istoria serviciilor secrete
Armatei României, structura contrainformativă româneşti de la Cuza la Ceauşescu, Editura Ion
şi-a schimbat denumirea, concomitent cu lărgirea Cristoiu, Bucureşti, 1999
atribuţiilor funcţionale, în Direcţia Protecţie şi … TRONCOTĂ, Cristian, „Momente, oameni şi
Siguranţă Militară (aprilie 1997), Direcţia Siguranţă fapte din istoria Războiului de Independenţă”,
Militară (februarie 2001) şi, în prezent, Direcţia Revista Intelligence, anul 5, serie nouă, nr. 12,
Contrainformaţii şi Securitate Militară (noiembrie septembrie 2008
2006). Totodată, începând cu luna iulie 1999, … ŞTEFĂNESCU, Paul, Istoria serviciilor secrete
Direcţia Protecţie şi Siguranţă Militară funcţionează româneşti, Editura Divers Press, Bucureşti, 1994
în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. … Revista Profil, anul 2, nr. 4, martie 2004
• *** Instrucţiuni provizorii asupra informaţiilor,
Bibliografie
Tipografia MStM, Bucureşti, 1927
… BRESTOIU, Horia, Vasile Bobocescu, Momente
• *** Legea contraspionajului şi trădării în timp
din activitatea organelor de ordine, informaţii şi
de pace, Monitorul Oficial nr. 139 din 26 iunie 1930
contrainformaţii româneşti în perioada 1878-
1918, Serviciul Editorial şi Cinematografic al MI, • *** A5 - Regulamentul de informaţii şi contra-
Bucureşti, 1979 informaţii, Editura Bucovina I.E. Torouţiu,
… CRISTESCU, Radu Constantin, Serviciile secrete
Bucureşti, 1941
din România şi scandalurile de corupţie - 1989-
2001, Editura Antet XX Press, 2002

1
Revista Profil, SRI, anul 2, nr. 4, martie 2004.
2
Radu Constantin Cristescu, Serviciile secrete din România şi
scandalurile de corupţie - 1989-2001, Editura Antet XX
Press, 2002, p. 166.
62
 INFOSFERA

ACTIVITATEA DE CONTRAINFORMAŢII MILITARE

ŞI PROCESUL DE TRANSFORMARE A ACESTEIA
Marian VOICULESCU*
Instabilitatea mediului de securitate de proceselor şi capabilităţilor specifice, în vederea
după Războiul Rece, caracterizat de un grad contracarării acestor noi tipuri de ameninţări şi a
ridicat de difuzie a puterii la nivelul sistemului sprijinirii procesului de elaborare a deciziei, potrivit
internaţional, precum şi de creşterea importanţei rolurilor asumate şi cerinţelor operaţionale
actorilor non-statali, generează riscuri şi ameninţări corespunzătoare.
difuze şi impredictibile.∗ În contextul demersurilor de identificare a
Asociate cu explozia informaţională, aceste celor mai eficiente modalităţi de adaptare şi
evoluţii au condus, pe de o parte, la multiplicarea transformare, a devenit evident faptul că riscurile
obiectivelor, ţintelor şi beneficiarilor activităţii şi ameninţările începutului de mileniu au caracter
de informaţii, iar pe de altă parte, la necesitatea preponderent asimetric, situaţie care face ca ele
creşterii vitezei de reacţie, flexibilităţii şi capacităţii să nu mai poată fi gestionate prin menţinerea
de adaptare. Evenimentele din 11 septembrie unor modele de organizare şi acţiune bazate pe
2001 au reprezentat un alt punct de referinţă; din o ierarhie rigidă şi pe clasicele mecanisme
acel moment trăsăturile mediului internaţional de birocratice.
securitate au impus reevaluarea rolului şi modului Un serviciu de informaţii trebuie să anticipeze
de funcţionare a serviciilor de informaţii1. viitoarele evoluţii ale mediului de securitate şi, de
În prezent, ameninţările la adresa lumii aici, condiţiile propriei transformări şi modernizări.
contemporane sunt mai complexe decât oricând, Cumulat, gândirea proactivă a liderilor şi antici-
fiind marcate nu numai de impredictibilitate, dar parea evoluţiilor viitoare, în vederea propriei
şi de amprenta diferenţelor culturale dintre adaptări structurale şi acţionale, vor găsi serviciul
entităţile care le generează şi cele asupra cărora pregătit la momentul solicitării, ca o precondiţie
se manifestă, de omnidirecţionalitatea acestora, a îndeplinirii misiunilor specifice.
de efectele colaterale pe care le pot provoca şi, Noua tipologie de riscuri şi ameninţări,
nu în ultimul rând, de modalitatea în care precum şi evoluţiile complexe ale mediului de
diferitele state sau grupări le pot utiliza pentru securitate intern şi, mai ales, internaţional impun o
realizarea unor interese strategice, cu efecte pe abordare integratoare, sistemică şi comprehensivă
termen mediu sau lung. a obiectivelor activităţii de contrainformaţii militare.
Trăsătura comună a acestor ameninţări o În contextul geostrategic actual, când războiul
constituie, fără îndoială, globalizarea lor, nu a căpătat noi forme, necesitatea dezvoltării
neapărat ca formă de manifestare ci, mai ales, capabilităţilor naţionale de contrainformaţii militare
din perspectiva efectelor. Chiar şi atunci când este indisolubil legată de sensul transformărilor
ameninţarea se manifestă la nivel local sau regional, Armatei României şi participării ei la misiuni
efectele unui eventual conflict pe care l-ar putea internaţionale alături de Alianţă.
provoca sunt, de cele mai multe ori, globale. De asemenea, în condiţiile în care, după
În domeniul informaţiilor, adaptarea la 1990, armata s-a situat în avanpostul schimbărilor
caracteristicile noului mediu vizează eficientizarea care s-au produs în societatea românească,
contrainformaţiile militare au parcurs o continuă
transformare; atât ca structură specializată care se
∗
Marian VOICULESCU este analist militar în cadrul adaptează la noul mediu, cât şi ca structură
Ministerului Apărării Naţionale. militară aflată în compunerea unei instituţii care
1
Ion Aurel Stanciu, „Posibile evoluţii ale terorismului
se reformează.
internaţional”, Infocom, sept. 2007, p. 22 – 36.
63
INFOSFERA

Intrarea României în NATO a reprezentat noi concepte, strategii, doctrine şi compatibilităţi,

cel mai semnificativ moment al procesului de care are ca scop major creşterea capabilităţilor
transformare; din acel moment, marea provocare a de intelligence necesare menţinerii şi dezvoltării
reprezentat-o interoperabilitatea cu structurile aptitudinilor de a răspunde provocărilor şi amenin-
similare ale statelor membre, fapt care a impus ţărilor dintr-un mediu de securitate dinamic, fluid
implementarea procedurilor Alianţei în domeniul şi greu predictibil, şi care evidenţiază necesitatea
contrainformaţiilor militare, trecerea la reevaluării informaţiei ca factor de putere.
managementul integrat al vulnerabilităţilor şi Ea vizează două domenii de interes major
ameninţărilor, precum şi dezvoltarea de capabilităţi - conceptual şi al capabilităţilor - şi generează
flexibile şi dinamice, apte să obţină, să prelucreze schimbări la nivelul doctrinelor, organizării
şi să valorifice oportun datele şi informaţiile dispozitivului informativ, activităţilor de culegere şi
necesare decidenţilor politico-militari şi militari analiză, instruirii şi managementului personalului.
în procesul de luare a deciziilor1. Pentru realizarea unui sistem informativ
De altfel, pentru a face faţă provocărilor viabil şi performant, este necesar să se acţioneze
induse de globalizare şi societatea informaţională, continuu pentru flexibilizarea fluxului informaţional,
în interiorul ţărilor sau în spaţiul euro - atlantic, optimizarea activităţilor de culegere, procesare,
activitatea de contrainformaţii militare parcurge evaluare, analiză şi diseminare a datelor şi
un proces complex de adaptare la noile mutaţii informaţiilor în vederea asigurării unei informări
ale mediului de securitate: riscuri şi ameninţări oportune a decidenţilor / beneficiarilor cu produse
asimetrice, dinamică ridicată a evenimentelor cu de intelligence tactic, operaţional sau strategic.
impact asupra securităţii naţionale (misiuni în Obiectivul acestei permanente transformări
teatrele de operaţii, cooperare internă şi cu este bine definit: crearea unor capabilităţi care
parteneri externi), provocări la adresa securităţii să permită reconfigurarea continuă a dispozitivului
naţionale din perspectivă politico-militară (calitatea informativ - operativ în funcţie de mutaţiile profunde
statului român de membru al UE şi al NATO), produse în interiorul organismului militar şi de
accentuarea competiţiei pentru accesul la resursele complexitatea şi dinamica în creştere continuă a
energetice şi pieţe de desfacere, afirmarea unor riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la
interese concurenţiale în zone de interes strategic adresa securităţii naţionale în domeniul militar,
pentru România. generate de terorism, spionaj, sabotaj, subversiune
De asemenea, au fost implementate proceduri sau crimă organizată.
NATO de contrainformaţii, fapt care a permis În contextul în care ameninţările actuale
dezvoltarea capabilităţilor de lucru în comun cu sunt tot mai complexe şi au un caracter tot mai
structurile militare aliate în teatrele de operaţii şi dinamic, activitatea de contrainformaţii militare
perfecţionarea managementului riscurilor, amenin- vizează prevenirea surprinderii strategice, prevenirea
ţărilor şi vulnerabilităţilor. şi contracararea culegerii de informaţii din
Astfel, transformarea vizează remodelări domeniul militar de către serviciile de informaţii
structurale şi acţionale care au ca obiectiv realizarea adverse, protecţia obiectivelor şi personalului
unor structuri de contrainformaţii militare flexibile Ministerului Apărării Naţionale pe teritoriul
şi modulare, apte să răspundă cerinţelor naţionale naţional şi în teatrele de operaţii, a intereselor
de securitate şi integrate în procesul de planificare economice şi patrimoniale ale Armatei, prevenirea
operaţională al NATO şi UE, precum şi şi combaterea actelor de terorism, în cooperare
dezvoltarea schimbului de informaţii în timp cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniul
real la nivel naţional şi aliat, având la bază un securităţii naţionale2.
sistem viabil de furnizare de informaţii credibile, În condiţiile în care nu pot fi anticipate cu
oportune şi relevante. precizie natura şi dimensiunea reală a ameninţărilor
Totodată, transformarea activităţii de viitoare, este necesară îmbunătăţirea procedurilor
contrainformaţii militare reprezintă un proces operaţionale care să permită obţinerea, identificarea
continuu şi complex de dezvoltare şi integrare de şi substanţializarea informaţiilor critice, precum

1 2
Stan Petrescu, Informaţiile - a patra armă, Editura Militară, Stan Petrescu, Arta şi puterea informaţiilor, Editura Militară,
Bucureşti, 1999, p. 40 - 51. Bucureşti, 2003, p. 214 - 218.
64
 INFOSFERA

şi transferul oportun al acestora către factorii de nalizare a personalului, condiţie necesară pentru
decizie cei mai potriviţi, astfel încât roadele sporirea capacităţii de adaptare la realităţile aflate
activităţii de contrainformaţii militare să dobân- într-o continuă dinamică, a determinat accelerarea
dească un caracter acţional. procesului de reformă în domeniul gestionării
Obţinerea informaţiilor şi analizarea vulnera- resurselor umane. În acest sens, au fost sporite
bilităţilor sunt condiţii prealabile în planificarea exigenţele în activitatea de selecţionare şi promovare
măsurilor preventive. Un program bine realizat, a personalului, concomitent cu elaborarea unui
care să cuprindă toate informaţiile riguros sistema- sistem integrat de pregătire de specialitate. Compe-
tizate, este esenţial pentru cunoaşterea naturii tenţele activităţii informative se formează şi se
oricărei ameninţări potenţiale, indiferent de dezvoltă în timp; ele nu pot fi create la comandă.
zona în care se acţionează. În continuare, activitatea de contra-
Eforturile viitoare trebuie concentrate în informaţii militare va avea ca obiectiv informarea
vederea identificării continue de noi cerinţe comandanţilor / şefilor de la toate eşaloanele
operaţionale, să vizeze promovarea transformărilor asupra intenţiilor serviciilor adverse de informaţii,
dinamice astfel încât activitatea de contrainformaţii a organizaţiilor şi indivizilor care, prin acţiuni
militare să nu fie un subiect pasiv al unui lanţ de de spionaj, sabotaj, subversiune, de natură teroristă
reforme post - factum. Transformarea creativă este şi din sfera crimei organizate, afectează starea
necesar să fie privită ca punct de plecare. Acest de securitate a structurilor pe care le conduc.
proces de reglare continuă poate răspunde noilor
cerinţe, limitări şi constrângeri şi, în acelaşi
timp, poate oferi soluţii pentru depăşirea lor,
scop în care trebuie întreprinsă o continuă
înnoire şi ajustare conceptuală la nivel doctrinar,
structural şi acţional, pentru maximizarea
propriei eficienţe.
Distilarea concepţiilor care au în vedere
viitoarele căi şi mijloace de acţiune şi definitivarea
unui sistem conceptual autoadaptativ în abordarea
ameninţărilor asimetrice sunt esenţiale în dezvol-
tarea capabilităţilor proprii.
Este evident că se aşteaptă mult, chiar
foarte mult de la un serviciu de contrainformaţii;
Exactitatea, precizia şi acurateţea
necesarul de informaţii este întotdeauna mai
informaţiilor promovate constituie o preocupare
mare decât se produce, iar informaţiile culese
importantă a managementului activităţii de contra-
sunt mai puţine decât am dori să avem. Noul tip
informaţii militare, dar trebuie conjugate cu
de conflict s-a computerizat şi a devenit asimetric.
efortul de a atinge şi alte tipuri de eficienţă.
Drept consecinţă, activitatea de contrainformaţii
Pornind de la realitatea procesului de realizare
beneficiază astăzi de numeroase îmbunătăţiri în
a interoperabilităţii acţionale cu structurile
colectarea, prelucrarea, exploatarea şi difuzarea
similare din NATO, se acţionează în continuare,
informaţiilor. În contextul progresului fără
în mod constant, pentru armonizarea cadrului
precedent al unei imense pieţe a informaţiilor,
normativ care vizează activitatea specifică şi
avem de-a face cu un real pericol al supra-
pentru intensificarea contactelor şi schimburilor
încărcării informaţionale - există mai multă
de experienţă cu aceste structuri, în scopul
informaţie decât poate fi prelucrată, consumată,
rezolvării problemelor de interes comun şi
utilizată, înţeleasă.
creării condiţiilor necesare pentru atingerea
Explozia dezvoltării infrastructurii informa-
standardelor de eficienţă ale Alianţei.
ţionale a determinat reproiectarea structurii organi-
Garanţia succesului participării la misiuni
zatorice, dar şi profunde modificări în conţinutul
internaţionale poate fi asigurată de eficienţa
activităţii de contrainformaţii militare şi în toate
propriilor acţiuni informative şi de nivelul integrării
direcţiile ei de exprimare.
acestora în operaţiile specifice ale aliaţilor sau
Imperativul creşterii gradului de profesio-
65
INFOSFERA

partenerilor. În acest sens, este necesar ca toate controlul real şi eficient al mediului actual de
structurile care execută misiuni internaţionale, securitate, în acord cu noile cerinţe de securitate
inclusiv celulele naţionale de informaţii, să aibă în şi cu standardele NATO.
componenţă elemente sau structuri contrainfor- În acelaşi timp, ea are în atenţie dezvoltarea
mative, capabile să gestioneze eficient aspectele componentei analitice şi de management al riscu-
specifice1. rilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, în scopul
Dezvoltarea unei structuri de contrainfor- creşterii capabilităţilor de evaluare, prognoză şi
maţii competitive reprezintă o opţiune şi o decizie avertizare timpurie, respectiv a informării oportune
politico-militară cu consecinţe semnificative în a beneficiarului militar şi politico-militar.
planul dezvoltării durabile a securităţii militare În concluzie, activitatea desfăşurată până
şi naţionale. O astfel de acţiune antrenează un în prezent şi realizările obţinute impun menţinerea
comportament proactiv, capabilităţi de diferenţiere şi dezvoltarea standardelor profesionale, precum
a operaţiilor informaţionale (defensive şi ofensive) şi redimensionări adaptate mediului de
şi valorizarea potenţialului militar, în scopul securitate, în permanentă schimbare.
realizării superiorităţii informaţionale2 şi ulterior a Piaţa de idei a secolului XXI are propria
celei decizionale. sa dinamică, în care un loc important îl ocupă
Ultimele mutaţii în procesul de transformare modul în care serviciile de informaţii trebuie să-şi
a organismului militar au la bază noile provocări adapteze activitatea pentru identificarea, controlul
la adresa securităţii naţionale şi internaţionale, şi contracararea riscurilor de securitate. În acest
depăşind cadrul militar. Este cunoscut faptul că context, în scopul îndeplinirii misiunilor primite
transformarea „presupune o repoziţionare simultană la standardele cele mai înalte, Direcţia contra-
a strategiei directe, în care forţa armată joacă informaţii şi securitate militară, organizaţie care
primul rol, şi a strategiei indirecte, în care, fără învaţă continuu, vizează trecerea de la manage-
a fi exclusă, forţa armată se află într-un plan mentul informaţiilor la managementul cunoştinţelor
secund”3. şi de la managementul proactiv la leadership.
Ca urmare, pe lângă interrelaţionarea cu În acest context, dinamica mediului de
celelalte componente ale sistemului securităţii securitate şi capacitatea ameninţărilor specifice
naţionale şi cu serviciile similare din Alianţa Nord - de a suferi mutaţii au impus o abordare nouă a
Atlantică, reevaluarea internă permanentă a activităţii de contrainformaţii, care porneşte de
activităţii de contrainformaţii militare vizează la acceptarea incertitudinii şi presupune crearea
noi principii şi norme specifice de lucru pentru unor capabilităţi în măsură să învingă neprevăzutul.

1
Misiunile acestora pot include operaţiuni de contra-
informaţii ofensive, defensive şi activităţi de investigaţii
non-rutină, cele din urmă fiind necesar a fi coordonate cu
activitatea de contrainformaţii a Comandamentului Aliat.
2
Realizarea superiorităţii informaţionale cuprinde două
componente egale ca importanţă: acumularea şi protecţia
capacităţilor informaţionale proprii şi degradarea capacităţilor
informaţionale ale adversarului.
3
Vasile Păun, Puterea informaţională - transformarea
sistemului securităţii naţionale, Editura Tritonic, Bucureşti,
2005, p. 62.
66
 INFOSFERA

UTILIZAREA CAPABILITĂŢILOR IMINT

ÎN ACTIVITATEA DE INTELLIGENCE
Virgil CARAIVAN
Roni - Jenel PÎRVU*
Nu este foarte dificil de stabilit momentul
apariţiei obţinerii datelor şi informaţiilor rezultate
din imagini, având în vedere că procesul fotografic
a fost inventat în secolul al XIX-lea, iar prima
consemnare a utilizării imaginii pentru executarea
de hărţi topografice provine din Franţa anilor
1840. Pe de altă parte, mijloacele de culegere a
informaţiilor din imagini s-au dezvoltat pe
măsură ce tehnica şi tehnologia au evoluat,
trecând de la reproduceri statice (fotografia) la
reproduceri dinamice (televiziunea) şi de la
„platforme terestre” (omul şi aparatul său de Figura 1- Zone de interes IMINT ale spectrului electromagnetic
fotografiat) la cele aeriene (baloane şi aeronave) Conform International Commission on
şi mai nou, la platformele cosmice (sateliţi).∗ Illumination, segmentele zonei de infraroşu sunt
Pentru sprijinul deciziei în domeniul denumite IR-A (0,7 μm - 1,4 μm), IR-B (1,4 μm
IMINT, considerăm utilă o trecere în revistă a - 3,0 μm) şi IR-C (3,0 μm - 1,0 mm), ultimul
principiilor de funcţionare a senzorilor şi a înglobând IR intermediar, IR cu lungime de
produselor acestora. undă mare şi IR îndepărtat.
1. Spectrul electromagnetic şi zona utilă
domeniului IMINT
Pentru a forma baza de abordare a proble-
maticii senzorilor IMINT, este necesar să reamintim
două elemente:
a) o porţiune a spectrului electro-magnetic,
„detectabilă” prin simţul uman, o reprezintă
lumina. Această zonă (figura 1) este impropriu
denumită „lumină albă”; în fapt, zona cu
lungimea de undă cuprinsă între aproximativ
0,4 şi 0,7 μm este compusă din mai multe
subzone, dificil de separat cu stricteţe, dar
acceptate scolastic ca fiind şapte benzi, fiecare Figura 2 – Zona de infraroşu a spectului electromagnetic
având o nuanţă de culoare, de la violet la roşu, Segmentul important pentru IMINT este
în sensul creşterii lungimii de undă. reprezentat de zona cuprinsă între 0,7 şi 15 μm,
b) o porţiune parţial „detectabilă” prin simţul uman, separată în două mari porţiuni, cu caracteristici
respectiv zona de „infraroşu”, zonă cuprinsă şi aplicaţii specifice:
între aproximativ 0,7μm şi 1mm (figura 2). - infraroşu reflectat, în care se pot exploata
puţinii fotoni existenţi, nesesizabili de ochiul
uman, imaginea fiind formată (mai ales în
∗
Autorii sunt experţi IMINT în cadrul Ministerului banda 0,7-1,4 μm, infraroşu apropiat, sau Near
Apărării Naţionale.
67
INFOSFERA

Infrared - NIR) prin „amplificarea”, chimică zona 3,0 - 5,0 μm, se situează corpurile
sau electronică, a amprentei acestor fotoni. fierbinţi, o aplicaţie a acestei zone fiind capetele
O aplicaţie care foloseşte acest principiu de termice pasive ale rachetelor, care se orientează
formare a imaginii este aparatura de vedere pe după jetul motoarelor aeronautice reactive.
timp de noapte (NVG - Night Vision Goggles). Nu trebuie confundate imaginile obţinute
- infraroşu emis, sau termic, în care se exploa- prin amplificarea luminii ambientale (senzori IR
tează elementul caloric. Sensul de „căldură” pasivi) sau prin iluminarea scenei cu o sursă cu
trebuie înţeles prin prisma faptului că toate emisie IR (dispozitiv activ) cu cele obţinute prin
obiectele au o temperatură superioară valorii exploatarea factorului caloric, o exemplificare a
de 0 absolut (-273,15º K), deci emit energie diferenţei dintre cele două metode fiind prezentată
în spectrul electromagnetic (3,0–15 μm). În în figura 3.

Figura 3 Stânga - amplificarea luminii ambientale Dreapta - exploatarea radiaţiei infraroşii emise
nare, senzorii se împart în două mari categorii:
2. Senzori şi imagini. Avantaje, dezavantaje
senzori pasivi şi senzori activi:
şi limitări
- senzorii pasivi se bazează pe proprietatea
2.1 Senzori obiectelor de a emite energie;
Domeniul IMINT presupune detecţia la - senzorii activi se bazează pe capacitatea
distanţă, respectiv obţinerea imaginii unui obiect obiectelor de a reflecta energia emisă de o sursă.
folosind un aparat care nu se află, fizic, în În funcţie de banda spectrului electromag-
apropierea acelui obiect (teledetecţia)1. Teledetecţia netic la care sunt sensibili, senzorii pasivi se
este, practic, o interacţiune între o formă de grupează în:
emisie electromagnetică (naturală sau creată de - senzori sensibili în spectrul vizibil (pancro-
om) specifică obiectelor sau fenomenelor de pe matici), care generează imagini în tonuri de
sau de sub suprafaţa terestră şi dispozitive gri (figura 4).
(senzori) special dezvoltate pentru a „înţelege” Aceşti senzori au fost şi rămân principala
emisia respectivă şi a o transforma în imagine sursă de date în IMINT.
accesibilă ochiului omenesc. - senzori sensibili în infraroşu, capabili să
În funcţie de principiul de bază de funcţio- preia imagini din zona de infraroşu reflectat
sau din zona de infraroşu emis (figura 5).
1
USA National Geospatial Intelligence Agency (NGA), Aceşti senzori permit analistului de imagine
www1.nga.mil – 20.01.2010. să detecteze şi să identifice activităţi pe
68
 INFOSFERA

baza semnăturii termice, un exemplu de obiectelor de a reflecta un fascicul de energie şi

utilizare în banda infraroşu emis fiind detectarea sensibilitatea senzorului la unda reflectată.
unui obiect camuflat sau o activitate recent Această tehnică utilizează undele radio
încheiată. (Radar cu Apertură Reală - Real Aperture Radar
- senzori multi-, hiper- sau ultraspectrali, care sau Radar cu Apertură Sintetică - Synthetic
separă spectrul în mai multe benzi, generând Aperture Radar) sau laser-ul, fiind un element
câte o imagine pentru fiecare bandă. de complementaritate pentru imaginile obţinute
cu senzori pasivi.
2.2 Imagini
Imaginile pot fi statice (fotografii înregistrate
pe film fotosensibil sau bandă magnetică) sau
Figura 4 - Scala de gri
dinamice (gen transmisiune TV).
Imaginile statice pot fi colectate cu oricare
dintre senzorii prezentaţi anterior, pe când pentru cele
dinamice nu s-au dezvoltat senzori multispectrali.
În general, imaginile statice sunt colectate
Figura 5 - Scala domeniului infraroşu cu senzori montaţi pe platforme aeriene cu
echipaj uman la bord sau pe sateliţi, iar imaginile
Această tehnologie permite analistului să
dinamice sunt obţinute cu senzorii platformelor
vadă semnături suplimentare şi să poată face
aeriene cu anduranţă (durată de zbor) mare, de
diferenţierea, de exemplu, între un avion real şi
obicei fără echipaj uman la bord.
o machetă, ca urmare a semnăturilor specifice
O altă abordare duce la gruparea imaginilor
diferitelor tipuri de substanţe. În figura 6 este
în imagini analogice, stocate pe suport fotosensibil
reprezentat schematic faptul că, în cadrul
sau bandă magnetică, şi imagini digitale, obţinute
fiecărei benzi, detaliile de semnătură sunt cu
prin reprezentarea cu ajutorul unei matrice de
mult mai bogate decât la senzorii pancromatici
puncte (figura 7), fiecare punct fiind descris pe
care generează imagini în tonuri de gri.
un număr de biţi, uzual între 6 şi 10. Numărul
Imaginile pot fi analizate separat (în tonuri
de biţi pe care se reprezintă un punct determină
de gri) sau pot fi recompuse, prin adiţie, într-o
numărul de tonuri redate în imagine.
imagine color, respectând tonurile iniţiale şi
Un alt aspect care intră în discuţie îl reprezintă
alocând benzii NIR tonuri de gri (true-color) ori
rezoluţiile ce pot fi asigurate de senzori, din
alocând benzii NIR una dintre cele trei culori de
acest punct de vedere imaginile putând fi discutate
bază (uzual se alocă roşu), obţinând o imagine
după rezoluţii spaţiale (capacitatea de a distinge
pseudo-color.
puncte diferite situate în vecinătate apropiată),
rezoluţii spectrale (numărul şi lăţimea benzilor
spectrale la care senzorul este sensibil) şi
rezoluţii radiometrice (numărul de tonuri în
care este redată imaginea).
Este important de menţionat faptul că
rezoluţia spaţială poate fi considerată o limitare,
dar numai dacă este discutată în raport cu ţinta,
deoarece aceeaşi rezoluţie poate fi mulţumitoare
Figura 6 - Principiul separării spectrale pentru o aeronavă, dar nesemnificativă pentru
Diferenţa dintre multi-, hiper- şi ultraspec- un echipament radar al adversarului. O altă rezoluţie,
trali provine din numărul de benzi în care este utilă analizei, dar care depinde de platformă,
separat spectrul electromagnetic pentru formarea este rezoluţia temporală, respectiv distanţa în
unei imagini. Cu cât numărul de benzi este mai mare, timp între cele două imagini ale aceluiaşi obiect.
cu atât numărul de detalii este mai mare, dar şi spaţiul Analizând capacitatea senzorului de a reda
ocupat pentru stocarea imaginii este mai mare. detalii (rezoluţia spaţială) ale obiectului cu
Cealaltă categorie de senzori, senzorii activi, dimensiuni minime conform tabelului, se poate
se bazează, aşa cum am arătat, pe capacitatea constata că valoarea informaţiei diferă în funcţie
69
INFOSFERA

de natura ţintei. Astfel, dacă se pot reda detalii Pe de altă parte însă, imaginile colectate
cu dimensiunea de 1,5 m, putem detecta un cu senzori pasivi pun mai puţine probleme la
vehicul, recunoaşte o aeronavă şi identifica un interpretare, fiind mai apropiate imaginii cu care
drum. Rezultă, astfel, limitările sistemului tehnic ochiul omenesc este obişnuit, pe când imaginile
generate nu de performanţele sale intrinseci, ci senzorilor activi sunt mai dificil de interpretat şi
de acelea care decurg din gradul de utilitate a presupun un antrenament foarte bun al analistului
mijlocului tehnic raportat la tipul ţintei. de imagine, ca urmare a distorsiunilor, inversiunilor
sau reflexiilor (figura 9)1, precum şi a reprezentării
nenaturale pentru ochiul uman2.

Figura 7 - Principiul imaginilor digitale

2.3 Avantaje, dezavantaje şi limitări
Comparând imaginile statice cu cele dinamice,
se poate spune că imaginile statice au, de regulă,
o rezoluţie spaţială superioară celor dinamice,
dar nu sunt disponibile imediat analistului, pe
când imaginile dinamice permit acestuia să
monitorizeze în timp real sau aproape real activităţi
de interes imediat, activităţi în desfăşurare sau
să urmărească o ţintă mobilă şi cu evoluţie rapidă.
Luând în discuţie tipul de senzor, imaginile Figura 9 - Dezavantajele senzorilor activi
senzorilor activi redau elemente care lipsesc în Un avantaj al imaginilor captate de senzorii
imaginile senzorilor pasivi şi pot fi captate în pasivi îl reprezintă rezoluţia spaţială superioară,
condiţii în care senzorii pasivi nu fac faţă aceştia având posibilitatea de a reda obiecte cu
(noaptea sau în prezenţa norilor) - figura 8. dimensiuni chiar mai mici decât 0,5 m.

1
Campbell, James, Introduction in Remote Sensing, third
edition, pp.209-211, 17.03.2010, http://books.google.ro.
2
Figura 8 - Avantajele senzorilor activi Tony Freeman, Jet Propulsion Laboratory, Radar Remote
Sensing, 02.02.2010, www.crisp.nus.edu.sg.
70
 INFOSFERA

CONSIDERAŢII PRIVIND PROTECŢIA INFORMAŢIILOR

DE SECURITATE NAŢIONALĂ
Maricel PRODAN*
România, ca membră a Uniunii Europene ale serviciilor secrete străine cu privire la politica
şi a NATO, a devenit o verigă importantă în de apărare a NATO. În acel moment, interesul
mediul de securitate internaţional, iar protecţia naţional al României a devenit interesul NATO
informaţiilor clasificate a căpătat o dimensiune şi al Uniunii Europene, iar protecţia informaţiilor
strategică. clasificate a devenit o misiune vitală pentru
Pentru asigurarea stării de securitate, protecţia stabilitatea şi securitatea naţională a tuturor
informaţiilor a devenit extrem de importantă, ea ţărilor membre. Din acest punct de vedere, în
fiind determinată de particularităţile mediului anii imediat următori se va continua activitatea
informaţional şi de diversitatea noilor metode şi de armonizare a mediului legislativ şi instituţional
tehnici de accesare neautorizată a informaţiilor cu cel european în vederea asigurării protecţiei
clasificate.∗ datelor şi informaţiilor specifice, ceea ce presupune
Asigurarea stării de securitate militară şi a identificarea şi aplicarea, la nivel organizaţional,
respectării intereselor naţionale ale României, a celor mai eficiente şi oportune soluţii de
NATO şi UE sunt elemente fundamentale ce securitate în domeniul informaţiilor clasificate.
stau la baza desfăşurării activităţilor în domeniul Actualele evoluţii interne şi internaţionale în
protecţiei informaţiilor clasificate. domeniul securităţii relevă caracterul dinamic,
Protecţia informaţiilor clasificate şi prevenirea complex şi fluid al riscurilor şi ameninţărilor cu
scurgerii acestora în activitatea de informare impact direct asupra modului de funcţionare a
publică se află în atenţia autorităţilor publice şi instituţiilor statului cu atribuţii în asigurarea
militare din toate ţările lumii şi este considerată securităţii naţionale şi, implicit, în asigurarea
una din condiţiile asigurării securităţii naţionale. securităţii informaţiilor clasificate, ca latură a
În prezent, în cadrul Ministerului Apărării securităţii naţionale.
Naţionale, se impune abordarea problematicii Informaţiile, ca expresie a intereselor
protecţiei informaţiilor clasificate într-un mod securităţii naţionale, cunosc în toate statele o
mult mai pragmatic, fapt datorat, în primul rând, protecţie juridică specială, fiindu-le stabilit un
schimbărilor legislative din domeniul securităţii regim aparte, acela al secretului de stat. Sistemul
determinate de aderarea ţării noastre la Alianţa instituţional aferent domeniului şi standardele
Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. elaborate în aplicarea legii asigură implementarea
Respectarea standardelor de protecţie a eficientă a măsurilor necesare realizării securităţii
informaţiilor clasificate garantează Ministerului protective a informaţiilor clasificate şi răspunde,
Apărării Naţionale, NATO şi UE, dar şi ţărilor cu deopotrivă, cerinţelor constituţionale, exigenţelor
care avem încheiate acorduri, faptul că informaţiile euro-atlantice, realităţilor şi intereselor societăţii
clasificate puse la dispoziţie sunt protejate conform româneşti. Dintr-o astfel de perspectivă, actualele
standardelor minime de protecţie a acestora. reglementări în materie instituie cerinţe, obligaţii,
Ca membru NATO, România a devenit, răspunderi şi proceduri specifice raportate la
cel puţin teoretic, ţinta ameninţărilor legate de diversitatea şi complexitatea aspectelor cu
spionaj, sabotaj, subversiune, terorism, crimă relevanţă în domeniu, în condiţiile respectării
organizată, corelate cu cerinţele de informaţii liberului acces al cetăţeanului la informaţia publică.
Cadrul conceptual în care se înscrie
∗
protecţia informaţiilor clasificate este fundamentat
Maricel PRODAN este expert în domeniul protecţiei
pe răspunderea directă şi explicită a autorităţilor
informaţiilor în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
71
INFOSFERA

şi instituţiilor publice, a operatorilor economici Protecţia informaţiilor clasificate în România,

cu capital integral sau parţial de stat, a celorlalte ca şi în orice alt stat de drept şi democratic, a
persoane juridice de drept public sau privat fost şi este privită ca o problemă de importanţă
deţinătoare de astfel de informaţii şi a fiecărei naţională, menită să asigure existenţa valorilor
persoane care emite, gestionează sau intră în fundamentale ale statului: suveranitatea, indepen-
posesia informaţiilor ce prezintă importanţă din denţa, integritatea teritorială şi unitatea naţională,
punct de vedere al securităţii naţionale şi fără de care atributele constituţionale nu se pot
apărării ţării. realiza.

Necesitatea protecţiei informaţiilor este ultimii ani în România, în toate domeniile vieţii
determinată de gradul de utilitate al acestora, economico-sociale, au impus reevaluarea concepţiei
având în vedere că ele oferă, de cele mai multe şi a modalităţilor de acţiune referitoare la protecţia
ori, atuul în jurul căruia se construiesc strategiile informaţiilor clasificate. Acest lucru a fost posibil
câştigătoare, cu ajutorul cărora se combat cu pe fondul acumulării unei expertize valoroase,
succes strategiile competitorilor, se controlează atât din relaţiile cu partenerii occidentali, cât şi din
comportamentele altora (indivizi, grupuri sau practica instituţiilor abilitate ale statului român.
organizaţii) şi reprezintă cea mai importantă La nivel internaţional, fiecare ţară are
sursă a puterii sociale. Prin diseminarea fără propriul sistem de clasificare a informaţiilor
control a informaţiilor pot fi afectate interesele secrete de stat. În procedurile de clasificare a
şi imaginea statului (securitatea naţională), ale informaţiilor, guvernele pornesc de la o clasificare
unei organizaţii (persoană juridică de drept foarte largă a acestora, însă o importanţă deosebită
public sau privat) ori ale unei persoane fizice. o au informaţiile speciale, pentru care sunt
Informaţia, cu atât mai mult cea clasificată, implementate măsuri speciale de acces. Este
fiind un element de decizie şi putere, este firesc vorba de acele informaţii ,,foarte sensibile” din
să fie protejată. Transformările înregistrate în domeniul nuclear şi cosmic, clasificate USI

72
 INFOSFERA

(ultra secret information) sau SCI (sensitive Răspunderea nemijlocită pentru asigurarea
compartmented information), ce necesită măsuri securităţii şi confidenţialităţii informaţiilor clasificate
speciale de protecţie şi a căror dezvăluire revine deţinătorilor acestora, care vor primi, în
neautorizată ar afecta securitatea naţională şi acest sens, asistenţa de specialitate a autorităţilor
stabilitatea internaţională. publice competente, în condiţiile legii.
În România, la începutul anilor 2000, Prin adoptarea legislaţiei privind protecţia
Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de informaţiilor clasificate, în România s-a realizat
stat devenise inoperabilă, întrucât se adresa o stare de normalitate, de ordine în domeniul
cetăţenilor unui alt tip de stat şi unor organisme datelor, informaţiilor, documentelor sau activităţilor
politice, sociale şi economice care nu mai care, prin natura, importanţa sau valoarea lor,
existau. Pe de altă parte, actul normativ în cauză necesită a fi reglementate şi apărate juridic, şi s-a
nu conţinea acele prevederi menite să reglementeze îndeplinit una din cerinţele de bază ale aderării
situaţia informaţiilor clasificate ce aparţin patrimo- la NATO şi ale acquis-ului Uniunii Europene.
niului privat şi care sunt, de asemenea, un bun În actele normative menţionate sunt prevăzute
naţional ce trebuie protejat. dispoziţii speciale prin care se interzice clasificarea
În prezent, protecţia informaţiilor a căror informaţiilor în scopul eludării legii, acoperirea
divulgare neautorizată sau compromitere ar putea erorilor administrative, privarea persoanelor de
aduce daune securităţii naţionale şi persoanelor drepturile lor legitime, sau în alte scopuri
juridice se fundamentează pe Legea nr. 182/2002 abuzive, realizându-se în acest fel corelarea cu
privind protecţia informaţiilor clasificate. De prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul
asemenea, în acelaşi context juridic s-a stabilit acces la informaţiile de interes public.
că răspunderea pentru aplicarea măsurilor de Dreptul la informaţie nu este o noutate, o
protejare a informaţiilor clasificate revine persoa- construcţie morală nouă, ci o concretizare a
nelor autorizate care le emit, le gestionează sau modului universal de comunicare dintre oameni,
intră în posesia lor. care are ramificaţii multiple în exercitarea tuturor
Pentru aplicarea Legii nr. 182/2002, au celorlalte drepturi fundamentale, reprezentând o
fost elaborate Standardele naţionale de protecţie preocupare cu totul deosebită pentru fiecare stat,
a informaţiilor clasificate în România, aprobate precum şi pentru comunitatea umană internaţională.1
prin H.G. nr. 585 din 13.06.2002 şi H.G. nr. 781 Modul de diferenţiere a informaţiilor clasi-
din 25.07.2002 privind protecţia informaţiilor ficate de cele publice este prevăzut în art. 22 şi
secrete de serviciu. 32 ale Legii nr. 182/2002, potrivit cărora autorităţile
Anterior adoptării Legii nr. 182/2002 a publice sunt obligate să-şi întocmească liste
fost adoptată H.G. nr. 353/15.04.2002 pentru proprii cuprinzând informaţiile clasificate pe
aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor care le deţin - secrete de stat, pe niveluri de
clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului secretizare şi, respectiv, secrete de serviciu.
de Nord în România. Întreaga legislaţie cu Una dintre problemele cele mai des întâlnite
privire la protecţia informaţiilor clasificate a fost - în special în ceea ce priveşte relaţia instituţiilor
elaborată ţinându-se seama de cerinţele exprimate statului cu societatea civilă - este înţelegerea
de organizaţiile cu atribuţii specifice ale NATO. sau, mai bine zis, neînţelegerea necesităţii de a
Prin reglementările privind protecţia apăra informaţiile clasificate împotriva riscurilor
informaţiilor clasificate, s-a avut în vedere consti- şi ameninţărilor ce le vizează. Găsirea echilibrului
tuirea sistemului naţional de apărare a secretului dintre nevoile de comunicare cu societatea civilă
de stat şi a secretului de serviciu, ca parte compo- (proprii unui regim politic democratic) şi cele de
nentă a activităţii de realizare a securităţii naţionale. protejare a informaţiilor clasificate (confidenţiale)
Actele normative menţionate se adresează, este şi va rămâne o chestiune delicată2.
în principal, autorităţilor publice şi altor instituţii
ale statului sau organizaţii care, prin natura
1
activităţii lor, elaborează, păstrează ori lucrează Meda Udroiu, Cristian Popa, Securitatea informaţiei
cu informaţii clasificate, iar în subsidiar autorităţilor electronice - fenomen şi infracţiune, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009.
şi persoanelor anume stabilite pentru a realiza 2
Mireille Rădoi, Serviciile de informaţii şi decizia politică,
protecţia acestei categorii de informaţii. Editura Tritonic, Bucureşti, 2005.
73
INFOSFERA

Nevoia de a creşte continuu cantitatea de activitatea specifică a ataşaţilor militari din

informaţii şi viteza de circulaţie a acestora, dar cadrul misiunilor diplomatice ale României şi a
şi solicitarea din partea multor persoane de a reprezentanţilor militari pe lângă organismele
avea acces la aceste informaţii, în cadrul fluxurilor internaţionale sunt realizate de către Ministerul
informaţionale şi decizionale din orice instituţie Apărării Naţionale.
în care se vehiculează informaţii clasificate, pot În vederea implementării măsurilor de
influenţa modul de aplicare a măsurilor procedurale securitate şi a organizării activităţii specifice
de protecţie a informaţiilor. protecţiei informaţiilor clasificate, fiecare autoritate
Pentru aplicarea prevederilor legale menţio- sau instituţie publică, operator economic cu
nate mai sus, a fost creat sistemul naţional de capital integral sau parţial de stat ori altă persoană
protecţie a informaţiilor clasificate, format din juridică de drept public sau privat care, prin
următoarele autorităţi învestite cu atribuţii şi natura activităţii sale, are acces la informaţii
sarcini specifice, astfel: clasificate, este obligată să constituie şi să
• Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, organizeze activitatea unei structuri de securitate1.
Guvernul şi Consiliul Suprem de Apărare a Structura de securitate este direct subordonată
Ţării stabilesc structuri şi măsuri proprii conducătorului unităţii, şeful structurii de securitate,
privind protecţia informaţiilor secrete de stat, respectiv funcţionarul de securitate, fiind un
potrivit legii. adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un
• Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afa- membru în consiliul de administrare al acesteia.
cerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Pentru a aplica măsurile concrete şi adecvate
Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de de protecţie a informaţiilor clasificate, personalul
Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii structurii de securitate trebuie să aibă o pregătire
Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de specială. Persoanele care lucrează în structura
activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri de securitate sau, după caz, funcţionarul de
pentru coordonarea şi controlul activităţii de securitate, sunt incluse în programe permanente
protecţie a informaţiilor secrete de stat, în de pregătire organizate de instituţiile învestite cu
conformitate cu prevederile legale. atribuţii de coordonare a activităţii şi de control
• Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor
Secrete de Stat, înfiinţat prin O.U.G. nr. clasificate.
153/2002, asigură implementarea unitară, la Întrucât securitatea nu este un domeniu
nivel naţional (pe zonele de competenţă abstract, ci se realizează pentru oameni împreună
militară şi civilă), a măsurilor de securitate a cu oamenii, Ministerul Apărării Naţionale are o
informaţiilor clasificate naţionale, precum şi contribuţie substanţială la realizarea educaţiei
a celor care fac obiectul tratatelor, înţelegerilor de securitate, prin organizarea de cursuri de
şi acordurilor bilaterale sau multilaterale la pregătire, convocări de specialitate, briefing-uri
care România este parte. pe teme specifice şi alte forme de pregătire
• Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură pentru personalul din structurile militare care
coordonarea, la nivel naţional, a programelor deţin şi gestionează informaţii clasificate.
de protecţie a informaţiilor clasificate. Educaţia de securitate se realizează prin
Protecţia informaţiilor nedestinate publicităţii, pregătirea şi instruirea personalului care gestionează
transmise României de alte state sau de organizaţii sau urmează să gestioneze informaţii clasificate.
internaţionale, precum şi accesul la informaţiile Aceasta se efectuează planificat şi are un caracter
acestora se realizează în condiţiile stabilite prin permanent, în scopul prevenirii, contracarării şi
tratatele internaţionale sau înţelegerile la care eliminării riscurilor de securitate, precum şi a
România este parte. ameninţărilor la adresa securităţii informaţiilor
Pentru reprezentanţele României în străi- clasificate. Activităţile de pregătire sunt efectuate
nătate, coordonarea activităţii şi controlul măsurilor permanent, dar diferenţiat în funcţie de atribuţiile
privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat
sunt realizate de către Serviciul de Informaţii Externe. 1
Hotărârea de Guvern nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru
Coordonarea şi controlul măsurilor referitoare aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor
la protecţia informaţiilor secrete de stat privind clasificate în România, art. 29.
74
 INFOSFERA

personalului şi de nivelul autorizaţiilor de celor naţionale, cât şi a celor aparţinând NATO,

securitate deţinute. Această activitate presupune UE sau ţărilor cu care avem încheiate acorduri
înţelegerea şi însuşirea corectă a standardelor de internaţionale de confidenţialitate. Asigurarea
securitate şi a măsurilor de implementare a respectării standardelor naţionale şi NATO cu
standardelor de protecţie a acestora, în vederea privire la protecţia informaţiilor clasificate se
eliminării oricăror incidente de securitate. O face în special prin conştientizarea personalului
atenţie specială se acordă şi funcţionarului de deţinător de informaţie cu privire la consecinţele
securitate şi persoanelor care fac parte din pierderii confidenţialităţii acestora şi la
structura de securitate, fiind organizate activităţi importanţa păstrării în siguranţă a informaţiilor
complexe de pregătire în cadrul instituţiilor cu clasificate.
atribuţii în domeniu. Fiecare organizaţie are propriile informaţii
sensibile. Sporirea competiţiei impune, din ce în
ce mai mult, utilizarea tehnicilor de culegere de
informaţii specifice serviciilor de informaţii.
Diverse persoane dintr-o organizaţie au acces la
informaţiile sensibile şi, în plus, au putere de
decizie. Concluzia se desprinde cu uşurinţă:
aceste persoane vor fi vizate de profesioniştii în
culegerea de informaţii, care lucrează pentru
realizarea intereselor unui stat sau ale unor
organizaţii private. În acest context, devine tot
mai evident că protecţia informaţiilor sensibile
începe prin pregătirea personalului propriu,
pentru că persoanele cu un nivel de pregătire
Conştientizarea faptului că lucrul cu necorespunzător sunt mult mai predispuse la
informaţii clasificate reprezintă un act de majoră dezvăluiri, într-o primă fază involuntare, dar
responsabilitate este imperios necesară. De care, prin presiuni ulterioare, capătă un caracter
aceea, existenţa unei culturi de securitate solide conştient şi intenţionat.
este de importanţă deosebită, atât în mediul civil Într-un mediu ostil şi evolutiv, în care
cât şi, mai cu seamă, în mediul militar. Instruirea şi ameninţările, vulnerabilităţile şi stările de pericol
pregătirea acestora este capitală în misiunea de a se redefinesc şi se amplifică permanent, protecţia
descuraja şi preveni orice încercare de accesare informaţiilor clasificate devine o sarcină deosebit
neautorizată a informaţiilor clasificate. Crearea de complexă. Cel mai adesea, pentru protejarea
şi dezvoltarea unei culturi de securitate acestora se recurge la soluţii bazate pe mecanisme
sănătoase va conduce în final la micşorarea de securitate deplină. Indiferent de strategia aleasă,
numărului incidentelor de securitate sau a mecanismele de securitate deplină trebuie să
încălcărilor reglementărilor de securitate şi, asigure integrarea funcţională, din punct de vedere
implicit, la minimalizarea efectelor negative ale al securităţii, a procesului ce trebuie protejat, pe
compromiterii informaţiilor clasificate, atât a baza reglementărilor legale în domeniu.

75