Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus-Istoria Incepe de Oriunde o Privesti, Vol. 1

Full text of "Istoria incepe de oriunde o privesti, vol.
1"
See other formats
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus
lstoria incepe de oriunde o privesti
Vol. 1
Teologie pentru azi
Bucuresti
2012
Incepusem sa citesc ultima carte a lui Adrian
Cioroianu, Epoca de aur a incertitudinii ...si mi-am
dat seama ca acum am nevoie, printre alte nevoi de
constiintd ale mele, sa ma umplu de atentie istorica,
de date, de relatari diverse... care sa-mi astampere
dorinta de cunoastere, de stiintd despre trecut si
prezent.
Si am inceput sa scriu la cartea de fata...
...Pe 15 februarie 2012...
...Sa scriu cu dorinta de a cunoaste, de a strange
in fata mea...date si idei care sa ma faca sa reflectez,
sa contemplu realitati diverse.
Pentru ca nu ma intereseaza datele in sine.. .ci

datele care firwra'f la adancul persoanelor si la
realitatea pe care ele au trait-o.
Liam Warriner a protestat politic in mod inedit.
Cum? „Si-a dat jos pantalonii §i a alergat 50 de metri,
pana la escorta de motociclete, cu un steag australian
intre fese" 2 . Era escortata regina Elisabeta a Il-a a
Marii Britanii in timpul vizitei sale in Australia. In
2011.
„La ie§irea de la tribunal, tanarul a afirmat ca
va relua gestul §i in cadrul altor vizite ale unor inalî
demnitari. „Tuturor celor care se cred important sau
care cred ca aparfin elitei, le voi arata fundul cu
placere!", a declarat acesta" 3 .
Insa gestul lui exprima, in mod foarte fidel,
aversiunea ideologicd a postmodernitatii fata de tot
ceea ce e stabil, vechi, demn, pretios...
Pentru ca se doreste ca totul sa fie rediscutat si,
in primul rand, negat. Negam... pentru ca sa vedem ce
mai ramdne. Si rediscutam ce mai rdmdne dupa ce
negam serios, in forta.
Adrian Cioroianu, Epoca de aur a incertitudinii. America si China, ideile
si Primdvara araba, Clio, Clausewitz si Lady Gaga la inceputul secolului
XXI, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 201 1, 375 p.
Elena Badea, A fast amendat pentru ca a alergat in fundul gol dupa
Regina Elisabeta a Il-a, cf. http://www.dcnews.ro/2012/02/a-fost-amendat-
pentru-ca-a-alergat-in-fundul-gol-dupa-regina-elisabeta-a-ii-a/.
3 Ibidem.
Liam Warriner este un barman din Sydney, de
22 de ani 4 .
Are cont pe Facebook 5 , unde are 874 de
prieteni acum...iar Herald Sun 6 , pe 24 octombrie 201 1
si Daily Mail 1 , pe 25 octombrie 2011, au scris despre
gestul lui si 1-au facut „celebru".
„Celebru"...din cauza unui gest iesit din comun,
neasteptat...dar bine gdndit...
„Celebru"...prin neprevdzutul situatiei, prin soc
umoristic... prin iesirea in decor...
A pldtit amendd pentru ca sa fie „cunoscut" de
marele public. S-a introdus strategic in decorul
reginei... pentru ca sa iasd din anonimat.
S-a luptat ca numele sau sa fie legat de numele
reginei... si de vizita acesteia in Australia.
Si...„areusit"L.
Media 1-a facut „celebru"... pentru ca a vorbit
despre gestul lui...
Insa gestul lui nu conteaza, in fapt...dar ramane
in atentia publico, atata timp cat ramane online...^ in
mintea celor care l-au cunoscut, au auzit despre el...
Regina Elizabeth Alexandra Mary sau
Elisabeta a Il-a va implini 86 de ani pe 21 aprilie
2012, pentru ca e nascuta in 1926 8 .
Este suverana peste 16 state: „Regatul Unit,
Australia, Canada, Noua Zeelanda, Jamaica,

Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee,
Insulele Solomon, Tuvalu, Sfanta Lucia, Sfantul
4 Ibidem.
5 A se vedea: http://www.facebook.com/LiamLloydl01.
Jasmin Lill, 7 mooned the Queen', says protestor charged with public
nuisance, cf. http://www.heraldsun.com.au/news/more-news/i-mooned-the-
queen-says-anit-elite-protestor-charged-with-public-nuisance-in-
brisbane/story-fn7x8me2-1226175517912.
7 Richard Shears and Graham Smith, 7 mooned the Queen': Australian
protester charged after flashing monarch when she waved at him, cf.
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2052831/Liam-Warriner-moons-
Queen-Australian-protester-charged-flashing-monarch.html.
8 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_a_II-a.
Vincent si Grenadine, Antigua si Barbuda, Belize si
Sfantul Kitts si Nevis" 9 .
„Si cu toate astea", adauga doamna preoteasa 10 ,
cand i-am spus numarul statelor, „se comporta
normal, firesc.fara sa isi dea in petec precum
guvernantii nostri".
Ce ii fac insa pe oamenii alesi de catre noi sa
dea cu stdngul in dreptul la modul lamentabil, atunci
cand se afla la guvernare, daca stiu ca. guvernarea nu
tine mai mult de 4-5 anL.sau maxim 8-10 ani?
Cum de nu se gdndesc la ce-o sa se intample cu
ei dupa terminarea mandatului?

Simplu! Traiesc clipa.. .si nu le pasd de viitor.
De ce-o sa spund lumea dupa aceea. Pentru binele
statului la putere isi expulzeaza din minte orice
responsabilitate pentru viitor.
Cu alte cuvinte, a face un gest care contravine
moralitatii publice, fara a te gandi la consecinte se
naste din aceeasi perspectivd asupra vietii precum
gesturile politicienilor care nu se gdndesc la binele
public ci doar la eel personal.
Conteaza doar faptul de a da lovitura, de a se
imbogdti imediat, de a fi cunoscuti in mod mediatic,
fara prea mult efort.
Vedetizarea anonimilor.
Ajungerea cuiva in prim-planul atentiei publice
nu pentru ca e o valoare, nu pentru ca are o
performantd onesta, ci pentru ca a facut un gest
periculos, inuman sau scabros.
Saitul monarhiei britanice 11 . Fotografii sobre,
atent alese. Chestiune de imagine.
Inprincipiu poti sd-i scrii regineL.Numai ca nu
toti vor sa accepts filtrele de pana la regina.
9 Ibidem.
10 Sotia mea: Dr. Gianina Maria-Cristina Piciorus. A se vedea:
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-dr-gianina-maria-cristina-piciorus/.
11 A se vedea: http://www.royal.gov.uk/.
Pentru ca si in epoca exploziei informatiei...si a
comunicarii...intre cetdteni si reprezentantii lor se
comunica greoi.
Adrian Cioroianu (ca sa ma intorc la
cartea...care m-a facut sa imi constientizez nevoia de
a scn'e aceasta carte) incadreaza labilitatea asumatd a
exponentilor sociali ai prezentului in categoria de
manifestare publicd de tip Lady Gaga.
Pentru el, Jogica de tip Lady Gaga" 12
reprezinta „dirnensiunea spectaculara si
1 Q
imprevizibild" pe care o creeaza la nivel public
anumite capete de afis ale vremii noastre.
Aceste persoane foarte mediatizate, in mod
nedrept, care s-au inmultit si la noL.cauta
evenimentul, prezentul continuu, ca aparitiile lor
publice sa fie o surprizd cu rating.
Ele mizeaza pe ceea ce este imprevizibil,
transformand totul in ceva fulminant... ^fara. sa caute sa
demonstreze o racordare a trecutului lor la prezent 14 .
Conteaza numai prezentul, numai lucrurile prin
care capteaza atentia publicului...si nu cine sunt ele
de fapt.
Lady Gaga?!...E numele de scend al cantaretei
americane Stefani Joanne Angelina Germanotta,
nascuta pe 28 martie 1986 15 .
Si in ciuda tineretii ei a primit 5 premii

Grammy 16 , „a vandut peste 15 milioane de albume si
5 1 de milioane de discuri single in toata lumea" , are
peste 17 milioane de fani pe Facebook si 6 milioane
de abonati pe Twitter... iar pe 24 octombrie 2010 a
depasit numarul de 1 miliard de vizualizdri pe You
Tube 1 *.
si Primavara araba, Clio, Clausewitz si Lady Gaga la inceputul secolului
XXI, ed. cit., p. 8.
13 Ibidem.
14 Idem, p. 9.
15 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lady_Gaga.
16 Ibidem.
17 Ibidem.
18 Ibidem.
Lady Gaga se imbraca, da declaratii de presa si
canta provocator.
Dupa ce a fost stridenta catva timp prin hainele
sale kitsch... Lady Gaga a acceptat sa fe imbracata de
Giorgio Armani 19 .. .nascut in 11 iulie 1934 20 .
Adica de unul care ii poate fi... bunic...
Motivul pentru care Armani a vrut sa o imbrace
pe Lady Gaga? „Niciun alt artist nu mi-ar da

posibilitatea de a imagina astfel de creatii originals
si in afara normelor. Costumele lui Lady Gaga sunt
un pur exercitiu de creativitate, care-mi permite sa
9 1
schitez piese spectaculoase, aproape suprarealiste''' .
Intr-o conferinta de presa, la Tokyo, „artista a
tinut ochii inchisi pentru a-§i arata pleoapele pictate
[in negru] in a§a fel meat sa semene cu ochii
personajelor din desenele animate japoneze. Jurnali§ti
veniî sa o asculte nu §i-au putut abfine rasul, insa
acest lucru nu a parut sa o intimideze pe Lady Gaga,
99
care §i-a continuat impasibila discursul" .
In 2012 artista si-a exprimat dorinta ca vrea sa
aiba un copil prin fertilizare in vitro 23 ... si tatal
copilului sa fie italian 24 . Pentru ca tatal artistei este
italian...
La Berlin, intr-o alta conferinta de presa,
intrebata de un reporter daca e hermafroditd, Lady
Gaga a raspuns: „Superbul meu vagin se simte
9S
insultat de aceasta intrebare" .
19 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Giorgio_Armani.
20 Ibidem.
si Primavara araba, Clio, Clausewitz si Lady Gaga la inceputul secolului
XXI, ed. cit., p. 14, n. 1.
Laura Holban (Gdndul, 27 iunie 2011), De ce a tinut Lady Gaga o
conferinfa de presa cu ochii inchisi la Tokyo, cf.
http://www.gandul.info/magazin/de-ce-a-tinut-lady-gaga-o-conferinta-de-
presa-cu-ochii-inchisi-la-tokyo-8389949.
23 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fertilizare_%C3%AEn_vitro.
24 Ana Macovei (Agenda de presa mondena, 1 februarie 2012), Lady Gaga
vrea copil! Asteapta donator din Italia!, cf.
http://www.agentiadepresamondena.com/lady-gaga-vrea-copil-asteapta-
donator-din-italia/.
25 Sorin Filimon (7 Est, 16 septembrie 2009), Lady Gaga, la o conferinta de
presa: ,,Superbul meu vagin se simte insultat" [VIDEO], cf.
http://www.7est.ro/stiri/monden/8439_lady-gaga-la-o-conferinta-de-presa-
superbul-meu-vagin-se-simte-insultat-video.html.
Madonna - si ea, la timpul ei, o necunoscuta
excentricd cu o dorinta avida de notorietate - o
antipatizeazd pe Lady Gaga. Motiv pentru care, pe
fondul unei acuzatii de plagiat, Lady Gaga a facut-o
retardatd pe Madonna 27 .
Insa Lady Gaga e neimplinitd in dragoste: „Eu
am 28 acest eject [de intimidare] asupra oamenilor.
Totul incepe bine, iar apoi, cand am o relatie propriu-
zisd cu cineva care este creativ in felul sau, atractia
incepe sd se diminueze. Cred ca se simt intimidati.

Ajung chiar sd ma urascd. Cred ca aceasta este
problema. Cred ca ceea ce li intimideazd pe oameni
nu sunt gentile mele, ci mintea mea" .
E neimplinitd in dragoste... pentru ca ii
complexeazd pe barbati.
Dupa cum observam, se crede o persoana
inteligentd... si vrea sa fie considerata ca atare...in
ciuda aspectului neserios al intregii sale exprimdri
publice.
In videoclipul melodiei sale Judas/ Iuda, Lady
Gaga a jucat rolul Sfintei Maria Magdalena...care e
pomenita in Biserica Ortodoxa pe 22 iulie ca Sfdntd
Mironositd si intocmai cu Apostolii Domnului .
Single-ul a aparut pe 19 aprilie 2011, adica
Q 1
tocmai inainte de Pasti . Bineinteles: a vrut sd
deranjeze sensibilitatea religioasa a crestinilor...si a si
determinat-o...
26 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Madonna.
27 Libertatea (22 aprilie 201 1):
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/potrivit-presei-de-scandal-lady-gaga-
ar-fi-zis-despre-madonna-e-retardata-rau-331999.html.
28 Produc.
29 Christian Stan (Agentia de preset mondena, 2 decembrie 2011), Lady
Gaga, pictorial de senzatie pentru Vanity Fair!, cf.

http://www.agentiadepresamondena.com/lady-gaga-pictorial-de-senzatie-
pentru-vanity-fair/.
30 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Maria_Magdalena.
31 Idem: http://www.industria-muzicala.ro/muzica/single-nou-lady-gaga-
judas/. Ma refer la Pastiul ortodox, pentru ca Invierea Domnului a fost
praznuita in 201 1 in data de 24 aprilie. Insa si romano-catolicii au celebrat
Pastile in aceeasi zi.
In 2010, „Lady Gaga a uimit [..] audienêle
mondiale dupa ce a aparut la Premiile MTV Video,
imbracata in came.
Rochia, confecîonata in intregime din bucafi
de carne crudd, a fost realizata de designerii Franc
Fernandez si Nicola Formichetti si a fost conservatd
cu ajutorul unor metode speciale pentru a nu intra in
putrefacîe.
Lady Gaga a explicat, intr-un mesaj ulterior, ca
a purtat aceasta creafie vestimentard ineditd pentru ca
a vrut sa faca o declarafie publica: „Nu sunt o bucatd
de carne
/ " r
X
Aceasta e vestimentatia din carne crudd... si, de
data aceasta, protestul sau postmodern... are o nuanta
morala corectd: femeia nu trebuie vazuta ca un obiect
sexual.. .ci ca o persoand.
Pentru ca atunci cand vedem femeia doar ca
partenerd de sex...rm mai dorim sa ii cunoastem
trecutul, sufletul, capacitatile ei reale, profesia
ei...ceea ce vrea sipoate sdfacd.
32 Andrei R. Dobrogea {Click!, 5 noiembrie 2011), Nona moda la Berlin:
colier din caracatita. Ai purtasa a$a ceva?, cf.
http://www.click.ro/news/extern/moda-Berlin-colier-caracatita-
purta_0_1280272006.html.
Numai ca Lady Gaga a protestat in mod
socant... pentru ca vestimentatia ei sa fie mediatizata
ca un eveniment in sine.
Saitul lui Lady Gaga Q...dark...dax pronuntat
comercial in acelasi timp. Isi prezinta lista
concertelor viitoare... cat si locurile de unde se pot
cumpdra biletele la spectacole.
Cand intri in sait nu gasesti in prim plan
articole extinse scrise de ea sau despre ea...ci micile ei
insemndri facute pe Twitter 34 , care mfeedbackuri.
Ce cdntd Lady Gaga?
In Black Jesus/ Amen Fashion [Iisus Negru/
Moda Amin] 35 repeta, la inceput cantecului, de 12 ori
cuvantul „negru", dupa care afirma de 4 ori faptul:

„Iisus este noul negru".
De ce insa Mantuitorul lumii Q...negruV. Pentru
ca incepe sa fie considerat de catre tot mai multi un
minoritar...smx pentru ca invatatura Lui e resimtita ca
fiind very old in comparatie cu lipsa de perspectiva a
prezentului?
Lady Gaga ne raspunde:
„Dansez in [propria] mea revelatie,
[in] civilizatia pop underground.
Poezia concreta/ realista [concrete poetry] imi
hraneste mintea,
[caci] vechiul simbolism a ramas in urma" 36 .
Adica crestinismul, desemnat ca „old
symbolism", e de domeniul trecutului... si ea se bucura
de o perspectiva subiectivistd asupra existentei.
In Christmas Tree [Pomul de Craciun] ne
atentioneaza ca am vrea cu totii sa ne ascundem sub
pomul ei de Craciun... pentru ca el este „delicious"/
delicios 37 .
Repetitiile enervante, versurile banale si lipsa
unui mesaj coerent sunt caracteristicile cantecelor lui
Lady Gaga.
33 A se vedea: http://www.ladygaga.com/bornthiswayball/.
34 Idem: http://www.ladygaga.eom/default.aspx#Itweets-official.
35 Idem: http://www. ladygaga.com/lyrics/default. aspx?tid=23589846.
36 Ibidem.
37 A se vedea: http://www. ladygaga.com/lyrics/default. aspx?tid=15562284.
10
In Monster (Monstru)... vorbeste despre o
dragoste canibalicd.
Un baiat rau ii mandnca inima .
Are ochi rdi si e deghizat in lup .
De aceea: „acest baiat este un monstru" 40 ... vers
repetat de mai multe ori...
Numai ca baiatul „a fost un monstru in patul
meu/ [si] noi ne-am sarutat frantuzeste sub un tren de
metrou./ El mi-a rupt imediat hainele/ [si] mi-a
mancat inima mea, apoi mi-a mancat creierul" 41 .
Si pentru ca am amintit de Judas ...in acest
cantec Lady Gaga (care joacd rolul Sfintei Maria
Magdalena, dupa cum spuneam) declara ca il iubeste
pe Iuda 43 .
Cand e chematd de Iuda ea vine
imediat... pentru ca tpregdtitd sa ii spele picioarele cu
pdrul capului ei 44 . Aluzie evidenta la Lc. 7, 38.
Ea il iartd pe Iuda...desi a trddat-o de trei ori 45 .
Aluzie la Lc. 22, 55-62.

Insa Lady Gaga se declara „o nebuna
sfanta" 46 ...si situatia ei este „foarte cruda" 47 .
Isi vopseste parul in diverse nuante. Poarta
incaltaminte extravaganta, cu tocuri impracticabile .
Sau palarii imense. Iese in public in haine foarte
subtiri la temperaturi foarte scdzute. Poarta diverse
masti si insemne.
In 2009 in Malta, la o conferinta, s-a dus
mascatd in negru . In Mexic, in 2001, la o alta
conferinta de presa a venit intr-o rochie albastra
transparenta, fara sutien...si in niste cizme gigant 49 .
38 Idem: http://www. ladygaga.com/lyrics/default. aspx?tid=l 8497742.
39 Ibidem.
40 Ibidem.
41 Ibidem.
42 A se vedea: http://www.ladygaga.com/lyrics/default.aspx?tid=23592564.
43 Ibidem.
44 Ibidem.
45 Ibidem.
46 Ibidem.
47 Ibidem.
48 A se vedea: http://www.barfitoarea.ro/2009/07/08/lady-gaga-mascata-in-
malta/.
49 Idem: http://www.audculori.com/showbiz/iata-cea-mai-noua-tinuta-a-
artistei-lady-gaga/.
11
Insa extravaganta ei publica determina un mod
de comportament neglijent, sfiddtor si iresponsabil.
Cei care o copiaza...d& fapt universalizeaza
comportamentul ei social.
Zi de miercuri, 13 octombrie 1976. Parintele
profesor Alexander Schmemann 50 isi noteaza in
Jurnal despre extremismul ortodox rusesc... care s-a
universalizat intre timp...apoi despre prostia
diavolului.
Despre prima tema spune: „M-am gandit ce
vremuri ciudate, cat de multe se ndscocesc -
reducerea Ortodoxiei la Sfintii Pdrinti si
spiritualitate .
Sunt transformati intr-o caricaturd, in idoli,
intr-un panaceu, remediu al tuturor rautatilor.
Triumful sectar din zilele noastre [este eel] al

lui doar\
Doar Sfintii Pdrinti, doar Dobrotolubie 51 , doar
Typikon 2 .
' Sait dedicat memoriei sale: http://www.schmemann.org/.
Denumirea Filocaliei in limba rusa.
Tipicul bisericesc.
12
Plictiseald, mediocritate si lipsd de
seriozitate" 53 ...observ la acestia.
Din pacate si astazi observam aceleasi carente
la ortodocsii nostri. Maximalizeazd un lucru si
5 5 5
minimalizeazd o suta in jurul aceluia...creand senzatia
ca Ortodoxia e o lumefanaticd.
Iar maximalismul lor /z/wzY de seriozitate vine
dintr-o putind cunoastere plind de rdvnd.
Din imaturitate, din /zpsd de experientd...
Ei doresc so _/aca m«/fe...intr-un timp
record.. .dar nu stiu cwm. ..pentru ca nu se lasa mai
intdi modelati.
A doua tenia insa e prezentata mult mai

incitant: „Azi dimineata, in timp ce mergeam spre
Biserica, m-am gandit laprostie.
Cred ca este rodul eel mai infwrdtor al
pacatului originar.
Se spune despre diavol ca este inteligent. Nu,
adevarul este ca diavolul efoarte prost, iar nerozia lui
este tocmai swrsa puterii sale.
Daca ar fi fost inteligent, n-ar mai fi fost diavol;
s-ar fi edit de mult timp si s-arfi acoperit cu cenusd.
Sa te ridici impotriva lui Dumnezeu este, inainte de
toate, o mare prostie.
Esenta raului: mandrie, invidie, ura, goana dupa
libertate („a fi precum zeii") sta in prostie.
Stalin 54 era prost, la fel ca si Lenin 55 si Mao 56 .
Doar un prost metafizic poate fi stdpdnit total de o
idee, de o pasiune.
Insa prostia, fiind o simplificare, este foarte
puternicd. Intreaga lume cdzutd este nerozie, experta
in inventivitate.
Prostia este ofraudd, o amagire de sine.
~ Biografia unui destin misionar. Jurnalul Parintelui Alexander
Schmemann (1973-1983), trad., studiu introd. si com. de Felicia Furdui, Ed.
Reintregirea, Alba Iulia, 2004, p. 225.
54 Iosif Vissarionovici Stalin:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalin.
55 Vladimir Ilici Lenin:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin.
56 Mao Zedong:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mao_Zedong.
13
Diavolul este un mincinos din timpuri
imemoriale. Se minte pe sine si pe ceilalti
intotdeauna.
Iar minciunile sale ametitoare par inteligente,
mai ales pentru ca ofera o satisfactie rapidd. Prostia e
satisfdcutd intotdeauna, iar satisfactia este
impresionantd.
Ce poate fi mai ridicol decat multumirea de
sine, stupida, artificiala a comunismului?" 57 .
Parintele Alexander Schmemann vorbeste
despre prostia Satanei, despre excesele hilare ale lui
Lady Gaga (chiar daca nu a cunoscut-o), despre
extremismul nostru ortodox... pentru ca se refera in
mod transant la manifestarea prostiei in oameni.
Si daca diavolul nu ar fi atdt de prost... nu am
gasi peste tot exemple de prostie si de fanatism dintre
cele mai dramatice...
Reflectii care il readuc pe om la lucrurile
esentiale.
Lupta impotriva lui Dumnezeu, indiferenta
religioasd cu alte cuvinte e o prostie lucie. Si oricine

o pune in practicd se dovedeste un om care isi astupd
profunzimile.
Insa am observat in Jurnalul sau si traseul
relatiei sale cu Soljenitin 58 , care incepe prin simpatie
si entuziasm... si se termina prin detasare.. .si nuante
critice radicale.
Pe 10 ianuarie 1974 parintele Alexander
Schmemann era „surprins in mod placut defenomenul
Soljenitin" 59 . I se parea a fi „un om cu vederi atdt de
largi, cu o inima si cu o astfel de abordare a vietii [pe
care n-am mai intdlnit-o] de la Puskin 60 incoace. N-au
Biografia unui destin misionar. Jurnalul Parintelui Alexander
Schmemann (1973-1983), ed. cit., p. 225-226.
58 Aleksandr Isaievici Soljenitin:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aleksandr_Soljeni%C8%9B%C3%AEn.
Biografia unui destin misionar. Jurnalul Parintelui Alexander
Schmemann (1973-1983), ed. cit., p. 77.
60 Aleksandr Sergheevici Puskin:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin.
14
avut-o nici Dostoievski , nici Tolstoi ; ei sugerau
mai mult o ideologic" .
Pe 24 martie 1974 scrie in Jurnal (zi de
duminica) ca a primit o scrisoare de la N. Struve prin
care a fost anuntat ca Soljenitin vrea sa il vada si sd il

impdrtds eased pe el si familia sa 64 .
Dar asta dupa ce, cu o saptamana in urma, pe
17 martie 1974 65 scria ca a slujit „Liturghia darurilor
in East Meadow si am vorbit despre Soljenitin.
Biserica era plina" 66 .
30 martie 1974, zi de sambata, parintele
Alexander isi noteaza: „Am urmarit la televizor
sosirea la Zurich a familiei lui Soljenitin. El ii tinea in
brate pe baieti. Viziunea a ceva simplu, limpede, etern
- a vietii care nu este viciatd si ruinatd demonic de
agitatia si raul acestei lumi" .
Era vorba despre expatrierea lui Soljenitin...
Insa chiar in ziua de 30 martie 1974, cand
parintele Alexander Schmemann l-a vdzut la televizor
pe Soljenitin (in momentul in care acesta a ajuns la
Zurich, in Elvetia), Soljenitin i-a trimis o scrisoare
/TO
parintelui Schmemann .
Parintele Alexander a redat textul scrisorii lui
Soljenitin in insemnarea facuta in ziua de 5 aprilie
1974, o zi de vineri 69 .
Ce i-a scris Soljenitin lui Schmemann, pe data
de 30 martie 1974, in ziua expatrierii sale?
Textul scrisorii:
„Draga Parinte Alexander,
61 Feodor Mihailovici Dostoievski:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski.
Lev Nicolaevici Tolstoi:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi.
~ Biografia unui destin misionar. Jurnalul Parintelui Alexander
Schmemann (1973-1983), ed. cit., p. 77.
64 Idem, p. 91.
65 Idem, p. 90.
66 Idem, p. 91.
67 Idem, p. 93.
68 Ibidem.
69 Ibidem.
15
Va rog sa ma iertati pentru ca nu v-am scris mai
devreme. Insa e greu sa traiesti daca nu te simti
acasa.
Nu ma refer doar la munca serioasd, raspuns la
scrisori, ci chiar la despachetatul lucrurilor - toate ma
depasesc.
Nikita mi-a spus ca intentionati sa vizitati
Europa. As vrea sa veniti pe la mine, avem atatea de

discutat.
Ma confrunt cu problema greu de rezolvat -
numarul Bisericilor Ortodoxe de peste hotare. Dar si
mai important, vreau sa ma spovedesc si sa ma
impdrtdsesc impreuna cu familia mea. Este posibill
Cu sinceritate,
70
al Dumneavoastra A.S." .
Sa discute... si sa se spovedeascd si sa se
impartas eased: ne voile reale, presante ale unui
ortodox.
Fapt pentru care parintele Alexander a fost
foarte bucuros de scrisoare si si-a notat: „Sunt pldcut
impresionat de simplitatea, modestia si franchetea
acestei scrisori" 71 .
Pe 13 mai 1974 primeste o carte postald de la
Soljenitin. II asteapta la Ziirich...si ii promite cateva
79
zile la munte .
Pe 25 mai 1974, cu doua zile inainte de a-1
intalni, parintele Alexander declara ca e „destul de
emotionat" 73 de viitoarea intdlnire cu Soljenitin.
La intoarcerea acasa, pe 17 iunie 1974,
parintele Alexander spune ca s-a intors din Europa pe
16 iunie 1974 si ca intre 28 si 31 mai 1974 „am fost in
munti impreuna cu Soljenitin - doar noi doi" 74 .

Va scrie, in mod retrospectiv, din Caietul de la
Zurich, despre intalnirea sa cu Soljenitin 75 .
70 Idem, p. 93-94.
71 Idem, p. 94.
72 Idem, p. 97.
73 Idem, p. 99.
74 Ibidem.
75 Idem, p. 100-104.
16
28 mai 1974: ploaie marunta...si n-a dormit
toata noaptea de dinaintea intalnirii sale cu
76
Soljenitin . Si cand ajunge in casa luL.gaseste
77
simplitate .
29 mai 1974: ii cunoaste familia...si remarca
„simplitatea, vigoarea, nelinistea si preocuparea" lui
Soljenitin 78 . Are „un zambet incantator" 79 , gaseste
dezordine in casa sa, „destul de primitiva", de la
80
munte , pentru ca nu exista acolo „nici urma de
confort" 81 .
30 mai 1974: declara ziua precedents ca „zi de
neuitat" 82 . A discutat despre cartea pe care Soljenitin
o scria atunci 83 .
„S. este foarte politicos, preocupat de lucruri
marunte, pregateste cu stangacie cina, taie ceva si
prajeste. Este extraordinar de uman si de
impresionant. Forta si spirit de convingere''' .
Insa incepe sa observe extremismul lui
Soljenitin...
Pentru el „Occidentul nu exista. Nu-1
intereseaza" 85 , vrea sa traiasca in Canada si acolo sa
faca „o mica Rusie" , neaga cu totul democratia si
76 Idem, p. 100.
77 Ibidem.
78 Ibidem.
79 Ibidem.
80 Ibidem.
81 Ibidem.
82 Idem, p. 101.
83 Ibidem.
84 Ibidem.
85 Ibidem.
86 Ibidem.
17
on
este monarhist iar „criteriul religiei este salvarea
Rusiei" 88 .
S. „este ferm convins de misiunea lui" 89 .. .meat
considera ca „adevarata Rusie se afla acolo unde este
e r 90 . ^
II spovedeste indelung la apusul soarelui 91 . Nu
e un om prejacut... si parintele Alexander e cucerit de

simplitatea intalnirii cu Soljenitin .
Cand pleaca de la Zurich este „iarasi ploaie si
ceata" 93 .
Pe 5 iunie 1974 isi exprima mila fata de
Soljenitin 94 .
Pe 6 iunie 1974 primeste o scrisoare de la S. in
care acesta ii spunea ca el si familia lui il iubesc 95 .
Dar, in aceeasi zi, parintele Alexander noteaza
faptul ca „in Paris, S. starneste tot mai multd iritare.
Ivirea lui in vietile noastre nu promite [nimic] altceva
decat tulburdri si neintelegeri" 96 .
Intr-o zi de joi, pe 14 noiembrie 1974, parintele
Alexander isi exprima dezamdgirea fata de ideologii,
care sunt „daunatoare" tocmai pentru ca sunt
reductive ...dar mai ales fata de Soljenitin.
In urma ultimelor articole si scrisori ale MS. ,
parintele Alexander scria: „Credeam ca Soljenitin va
propovadui o eliberare de ideologii care au otrdvit
constiinta rusilor si a lumii in general. Dar, precum
este cazul atator filosofi si scriitori, fiecare este
determinat sd-si cristalizeze propria ideologic - pro
,,qq
sau contra .
Pe 20 ianuarie 1975 incep nuantele critice la
adresa lui S. „Discutiile avute cu Soljenitin mi-au
evidentiat diferenta esentiald dintre noi. Pentru el
87 Ibidem.
88 Ibidem.
89 Idem, p. 102.
90 Ibidem.
91 Idem, p. 103.
92 Ibidem.
93 Ibidem.
94 Idem, p. 104.
95 Ibidem.
96 Ibidem.
97 Idem, p. 117.
98 Ibidem.
99 Idem, p. 117-118.
18
exista doar Rusia. Pentru mine, Rusia ar putea
dispdrea, ar putea muri, si nimic nu schimbd viziunea
mea asupra lumii. [Caci] „chipul lumii acesteia
trece". Aceasta tonalitate a crestinismului ii este cu
totul straina" 100 .
Pentru ca nationalismul strict, fanatic al lui
Soljenitin il facea inapt de a intelege universalitatea
crestinismului si vocatia personald a fiecarei natii in
parte.
Pe 27 ianuarie 1975 scrie despre atacurile la
adresa lui S. 101 si despre faptul ca „Soljenitin nu ezita
sdjigneascd in modul eel mai nepoliticos" m '.
Cu toate acestea, pe 1 mai 1975, cand il suna
S. 103 , parintele A. isi noteaza: „Ca de obicei, in
momentul in care i-am auzit vocea, m-am simtit
impdeat cu el; toate indoielile, neintelegerile,
dilemele au disparut. II voi intdlni la Pasti in Canada
si atunci vom merge in Labelle" 104 .
S-a intalnit cu el (spune asta pe 6 mai 1975),
intr-o zi de luni 105 ...„S. este foarte bine dispus si
prietenos" 106 . Era un om al utilitdtii si nu ii placea sd
piardd timpul .
Dar...pe 12 mai 1975, rememorandu-si ultima
intdlnire cu S., parintele A. scria: „Comoara lui este
Rusia si numai ea, a mea este Biserica. El este
devotat comorii sale intr-un fel in care nimeni dintre
noi nu este devotat comorii noastre. Credinta lui, cred,
va muta muntii, in timp ce a noastra, a mea cu
,~ A 108
singuranta, nu
Dar pe 30 mai 1975, intr-o zi de vineri, scrie ca
S. „refuza cu brutalitate un interviu televizat si nu va
vorbi in Statele Unite deoarece Time nu i-a publicat
scrisoarea trimista editorilor. O gandire ingusta,
100 Idem, p
101 Idem, p
102 Ibidem.
103 Idem, p
104 Idem, p
105 Idem, p
106 Ibidem.
107 Idem, p
108 Idem, p
126.
127.
145.
145-146.
147.
147-148.
148.
19
suspiciune, fanatism. Ce-1 va face sa inteleagal Va
intelege vreodata7 ,m .
Parintele Alexander Schmemann a adormit pe
data de 13 decembrie 1983 110 ...si Jurnalul din care am
citat aici „a fost descoperit in biroul sau" 111 .
Boala care i-a produs moartea: cancerul...
Despre care a aflat cu un an in urma, pe 21
septembrie 1982 112 .
Aleksandr Isaievici Soljenitin a adormit pe data
de 3 august 2008, la Moscova, si a trait sa vada
dezmembrarea URSSului. Avea 89 de ani...
„Laureat al Premiului Nobel pentru Literaturd,
Aleksandr Soljenitin a decedat "ca urmare a unei
insufwienie cardiace acute", duminica, la ora locala
23.45 (24.45 ora Romaniei), a declarat fml sau
Stepan, citat de agenda Itar-Tass ,,n3 .
In anii '90 ai secolului trecut, Ruxandra
Cesereanu (nascuta pe 17 august 1963 la Cluj-
Napoca) 114 empatiza cu Soljenitin si Paul Goma 115 .
Apoi a respectat-o pe Monica Lovinescu 116 .
I-a admirat pe „luptatorii anticomunisti din
117 I i o
munti" si pe cativa /os*ft' si foste detinute politice .
Despre Lucretia Jurj 119 , femeie-partizan intre
1950-1954 si detinutd politicd intre 1954-1964, va
scrie in p. 29-30 ale cartii citate. Aceasta a adormit in
toamna anului 2004 120 ...
109 Idem, p. 154.
110 Idem, p. 11.
111 Ibidem.
112 Idem, p. 38.
113 A se vedea: http://www.mediafax.ro/cultura-media/marele-scriitor-rus-
aleksandr-soljenitin-a-incetat-din-viata-2847709.
114 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ruxandra_Cesereanu.
Ruxandra Cesereanu, Naravuri romanesti. Texte de atitudine, Ed.
Polirom, Iasi, 2007, p. 27.
116 Ibidem. '
117 Ibidem.
118 Ibidem.
119 Un interviu dat lui Octavian Coman: http://www.revista22.ro/trebuie-sa-
ai-curaj-trebuie-sa-spui-nu-1279.html.
Ruxandra Cesereanu, Naravuri romanesti. Texte de atitudine, ed. cit., p.
30.
20
191
S-a simtit „inrudita moral" cu Ana Blandiana
1 99
si Romulus Rusan , a fost Julburata de pamfletele
dureroase" 123 ale lui Horia Roman Patapievici din
Politicele ilA ... si il considera pe Marius Oprea „unul
dintre cei mai curajosi oameni din Romania, in
demersul sau de scotocire a adevarului in cazul
istoriei recente" 125 .
Si afirma toate aceste lucruri pentru ca sa
dovedeasca cititorului ca e animata de modelele etice
si nu de cele culturale .
Insa, dupa ce in adolescenta si tinerete fusese
complexata de faptul ca traieste intr-o tara cu o
197
„cultura mica" , acum, la maturitate, este enervata
de altceva: de faptul ca e considerate o provinciald.
Spune ea: „majoritatea scriitorilor bucuresteni
de astazi (mai bine de 50% dintre ei, vreau sa spun)
sunt dispretuitori fata de scriitorii din provincie. In
eel mai bun caz, manifesto indiferentd. Nu ii
intereseazd provincia decat in masura in care aceasta
ar putea fi un aliat sau, mai bine zis, un vasal al

Capitalei" 128 .
Dar complexul provincialismului in cultura e
iarasi o problemd /tf/sfl...Problema nu e de unde
vn...ci cat de autentice sunt cele pe care le scrii.
Nasul pe sus al scriitorului bucurestean,
parizian sau newyorkez, in lipsa operei, nu il face
geniu. ..ci doar unpenibil...
Paul Goma 129 (nascut pe 2 octombrie 1935, la
ora doua dimineata, „in catunul Mana, comuna Vatici,
judetul Orhei" 130 ) a devenit o prezentd online 131 ... cu
121
Idem, p.
28.
122
Ibidem.
123
Ibidem.
124
Ibidem.
125
Ibidem.
126
Ibidem.
127
Idem, p.
26.
128
Idem, p.
30-31.
129 A se vedea: http://www.paulgoma.com/bio-bibliografie/.
130 Idem: http://www.paulgoma.com/paul-goma-biografie-si-bibliografie-
1909-2007/.
131 Saitul sau: http://www.paulgoma.com/.
21
opera downloadabila in mod gratuit...desi unele dintre
cartile sale sunt si in rafturile librariilor romanesti.
Din ce in ce mai bolnav si mai obosit...ajutat
insa de fml sau, care manageriaza saitul, Paul Goma
ne daruie la sfarsitul fiecarei luni inca o parte din
Jurnalul sau, deopotriva cu insemndri personale si cu
largi preludri din media online sau din corespondenta
personald.
De ce Paul Goma a decis sa fie la indemdna
cititorului de azi? Pentru ca ii pasd de opera lui... si il
intereseazd ca ea sa infuzeze adanc in mentalitatea
romaneasca.
Iar viitorul e de partea lui Paul Goma... pentru
ca informatia si creatia artisticd sunt si vor deveni

din ce in ce mai mult valori universale la care se
poate accede instant la nivel online.
In curand, in mod sigur, se va rezolva si
problema traducerii la nivel larg. Utilitare online tot
mai specializate vor traduce instantaneu un text cu o
acuratete foarte mare.
Nu vor inlocui ele dexteritatea si delicatetea
unei traduced personale. ..dar ne va duce aproape de o
citire buna a unui text.
Atunci va fi nevoie doar de opera de
ardtat... pentru ca si chinezul si americanul si
francezul vor veni si vor citi, pe limba /or...ceea ce tu
ai scrispe limba ta...
22
Ce sentiment imi da Lista completd a unui
scriitor ca Paul Goma? Ca marea opera inseamna
truda... si ca fiecare carte e un fragment din viata
lui... of erit spre intelegere.
Dar, in acelasi timp, ca opera trebuie protejatd
si bine administratd pentru ca ea sa ajunga, in conditii
optime, la cititor.
Paul Goma ne ofera documente despre el, in
relatie cu fosta Securitate, mdrturii de viata,
publicisticd, 20 de volume de Jurnal, un dictionar, 19
romane, 3 dari de seama autobiografice si _/z/e video
personate.
De la scrisul mult... la prezenta video... de la
recuperarea istoriei la vehementa fata de diverse
derapaje umanc.Paul Goma este <?/ insusi, cu
autoritatea senind a celui care e trecut prin viata si
cunoaste nuantele profunde ale limbii romane.
Si pe cat pare de incisiv si de brutal cu
nedreptatile...pe atat e de delicat... si de omenos cand
vine vorba de relatiile interumane.
Citindu-i paginile de Jurnal am descoperit o
istorie vie, o istorie care wz poartd demnitatea cu
durere dar si cu incredere in viitor.
Pentru ca opera lui, daruita online, e cea mai
buna dovadd de incredere in viitor, in cei care s^ pctf
si ££ vor schimba prin /orto mdrturiei scrise sau
vizuale.
In 2011, Profesorii Ion Diaconescu si Ovidiu
Pop au editat o integrald a scrisorilor Sfantului
Ciprian al Cartaginei 133 .
E vorba de 81 de scrisori (65 ale sale si 16
primite) 134 ...si mi-au atras atentia numele, numele de
crestini care apar in aceste scrisori.
Daca prima scrisoare e datatd 249 d. Hr.,
ultima e din luna august a anului 258 d. Hr. 135 .
132 A se vedea: http://www.paulgoma.com/lista-completa/.
133 Sfantul Ciprian, Episcopul Cartaginei, Scrisori, trad, din lb. latina de
Prof. Ion Diaconescu si Prof. Dr. Ovidiu Pop, cu pref. de Prof. Ion
Diaconescu, Ed. Sofia, Bucuresti, 201 1, 431 p.

134 Idem, p. 13.
135 Idem, p. 21.
23
Deci despre nume crestine de secol III. Nume
latine... cu precadere.
In SI [Scrisoarea 7] gasim numele lui Geminus
Victor dar si pe eel al lui Geminius Faustinus .
S2 este dedicata „fratelui Eucratius" 137 iar S3
„fratelui Rogatianus" . Cf. n. 1, p. 28, ultimul nume
indica persoana PS Rogatianus de Nova.
In S4 sunt indicati Ceciliu, Victor, Sedatus,
Tertullus, Pomponius, Paconius
139
In S6: Sergius 140 si Felicissimus 141 .
142
Naricus era acoluthus sau paracliser . Papa
Ciprian (episcop al Romei) si ipodiconul sau
Crementius 143 . La sfarsitul lui S8: Bassianus 144 .
Din S10, Sfantul Ciprian incepe sa foloseasca
sintagma „Mama Biserica" 145 .
Mappalicus e numit „preafericit" tocmai pentru
ca a murit ca Sfdnt Mucenic .
136 Idem, p. 23.
137 Idem, p. 26.
138 Idem, p. 28.
139 Idem, p. 32.
140 Idem, p. 40.
141 Idem, p. 44.
142 Idem, p. 45. ..dar si n. 2, p.
143 Idem, p. 46.
144 Idem, p. 49.
145 Idem, p. 53.
146 Idem, p. 54.

45.
24
Si aici, in finalul scrisorii a 10-a, faptele de
curatie ale crestinilor sunt asemanate cu crinii, cu
crinii albi...pQ cand trandafirii rosii indica „sangele
jertfit al Martirilor" 147 .
Victor a fost facut din citet diacon . Preotii:
Donatus, Fortunatus, Novatus si Gordius 149 .
In SI 6. IV. 1 avem un pasaj foarte interesant, si
anume unul care relateaza despre vederi extatice
avute de copii: „Si astfel, asprimea lui Dumnezeu nu
inceteaza sd ne mustre nici noaptea, nici ziua 150 . Pe
langa viziunile/ vedeniile de noapte, chiar si in timpul
zilei, se umplu la noi de Duhul Slant copii aflati la
vdrsta nevinovdtiei, care in extaz vad cu ochii si aud
si graiesc cele prin care Domnul binevoieste sd ne
sfdtuiascd si sd ne invete" .
Numele lui Lucian apare in S21 . Tot aici:
Montanus 153 , surorile Numeria si Candida 154 , Statius,
Severianus, Macarie, Cornelia, Emerita, Saturninus,
Calpurnius si Maria 155 .
In S22: Celerinus, Sfantul Mucenic Pavel ,
martirizat recent si confident al autorului, Bassus,
Fortunio (intemnitat pentru credinta), alt Pavel
(interogat pentru credinta), Fortunata, Victorinus,
Victor, Herennius, Credula, Hereda, Donatus, Firmus,
Venustus, Fructus, Iulia, Martialis, Ariston 157 , Sabina,

Spesina, Ianuaria, Dativa, Donata, Uranius, Alexius,
Qumtianus, Colonica, Getulicus .
In S24 ii intalnim pe Felix, Victoria, sotia lui
Felix si Lucius.. .care au ajuns „credinciosi pribegi" 159
147 Idem, p. 56.
148 Idem, p. 72.
149 Idem, p. 76.
150 Era o vreme de prigoana...
151 Sfantul Ciprian, Episcopul Cartaginei. Scrisori, ed. cit., p. 83.
152 Idem, p. 95.
153 Ibidem.
154 Idem, p. 97.
155 Idem, p. 98.
156 Idem, p. 99.
157 Idem, p. 100.
158 Idem, p. 101.
159 Idem, p. 103.
25
in timpul persecutiei anticrestine a lui Decius 160 . Tot
aici o gasim si pe Bona 161 : nume de femeie.
S25 ii este trimisa lui Caldonius . In fmalul
lui S27 sunt amintiti „Fericitii Marturisitori Moise,
Maxim, Nicostratus" , alaturi de Saturninus si
Aureliu 164 .
S28 e trimisa preotilor Moise si Maxim
„preaiubiti frati marturisitori" 165 . ..pe cand in S29,
Sfantul Episcop Ciprian al Cartaginei ii anunta pe
„fratii preoti si diaconi" ca 1-a facut citet pe Saturus 166
1 (\1
si Jpodiacon pe Marturisitorul Optatus" .
Alaturi de preotii Moise si Maxim, deja
pomeniti, in S3 1 ii intalnim pe preotii Nicostratus si
1 /TO
Rufin si ei Marturisitori pentru credinta .
Satyrus era citet 169 . Preotul Gaius din Dida 170 .
Ipodiaconii Philumenus si Fortunatus si prietenul lor
Favorinus 171 .
In finalul lui S3 6 gasim numele episcopului
Privatus de Lambesa 172 , despre care, in n. 1, p. 143,
traducatorii romani ai Sfantului Ciprian spun ca a fost
condamnat ca eretic.
Futurus era un adept al lui Privatus 173 .
Aureliu era tanar dar Jncercat de acum de
Domnul si drag lui Dumnezeu" 174 .
„Preaiubitul nostru Celerinus" 175 a avut bunica
pe Celerina, cea care „a fost incununata de mult timp
160 Ibidem.
161 Ibidem.
162 Idem, p. 105.
163 Idem, p. 112.
164 Ibidem.
165 Idem, p. 113.
166 Idem, p. 116.
167 Ibidem.
168 Idem, p. 124.
169 Idem, p. 132.
170 Idem, p. 136.
171 Idem, p. 138.
172 Idem, p. 143.
173 Ibidem.
174 Idem, p. 148.
175 Idem, p. 151.
26
intru mucenicie" . Dar si unchiul sau dupa tata,
Laurentiu, cat si unchiul sau dupa mama, Egnatius 177 ,
au fost „adevarati si induhovniciti osteni ai lui
Dumnezeu" 178 .
In S41 sunt pomeniti, ca nume noi, Herculanus
si Numidicus 179 . Augendus intra intr-o factiune
extremista 180 .
In S42, Sfantul Ciprian anunta ca i-a exlus de la
comuniune/ i-a afurisit pe Felicissimus si pe
Augendus, pomenit supra, de asemenea pe Repostus,
Irene din Rutila si Paula, croitoreasa, alaturi de
Sophronius si Soliassus, ultimul fiind „impletitor...de
rogojini de papura" 181 .
S44 e dedicata lui Corneliu 18z si aici apar
numele lui Novatian, numele preotului Maxim, al
diaconului Augendus... dar si ale lui Machaeus si
Longinus, Pompeius si Stefan 183 .
Ipodiaconul Mettius si paracliserul Nichifor .
Ereticii Novatian si Novatus . Policarp .

i on
Marturisitorii Urbanus si Sidonius . Schismaticul
episcop Euaristus e inlocuit cu episcopul Zetus 188 .
1 °,Q
Fratele Antonianus primeste S50 .
Episcopul Corneliu 190 . Trofimus cade din
credinta dar se pocaieste 191 . Ahymnus, Privatianus,
Ninus, Clementinus, Floras 192 , Liberalis, Iunius,
176 Ibidem.
177 Ibidem.
178 Idem, p. 152.
179 Idem, p. 156.
180 Idem, p. 157.
181 Idem, p. 159.
182 Idem, p. 167.
183 Ibidem.
184 Idem, p. 173.
185 Idem, p. 176.
186 Idem, p. 177.

187 Idem, p. 180.
188 Idem, p. 184.
189 Idem, p. 196.
190 Ibidem.
191 Idem, p. 203.
192 Idem, p. 220.
27
Marrutius, Successus, Secundinus, Eutyches, Amplus,
Priscus, Victoricus, Manthaneus, Hortensianus,
Venanus, Iambus, Dimitrie, Monnulus .
Titlul scrisorii a 57-a e eel mai lung titlu de
pana acum si nu cuprinde decat 42 de nume.
Felicianus 194 . Iovinus il insotea pe ereticul
Privatus 195 . S61 e pentru fratele Lucius 196 iar in S62,
pe langa altii, ii saluta si pe fratii Ianuarius, Proclus,
Modianus, Nemesianus, Nampulus si Honoratus .
Fratele Fidus e salutat in S64 198 iar fratele
EpictetinS65 199 .
Destinatarii lui S66 sunt fratii Florentius si
Puppianus 200 .
Si in titlul lui S67 sunt nume foarte multe: 38.
Dintre care amintim pe Tenax, Faustus, Libosus,
Vincentiu, Geminius, Adelphius, Victoricus, diaconul
Aelius 251 .
Episcopii Vasilide si Martialis cazusera in
idolatrie . Faustmus era episcop de Lugdunum, de
Lyon . Episcopul Marcianus de Arelate intra in
secta lui Novatian 204 .
S69 e dedicata lui Magnus 205 . Si S70 are in titlu
multe nume, printre care si Cassius, Modianus,
Cittinus, Gargilius .
Episcopul Agrippinus 207 : „barbat de buna
amintire" 208 .
193 Idem, p. 223.
194 Idem, p. 251.
195 Idem, p. 252.
196 Idem, p. 271.
197 Idem, p. 274.
198 Idem, p. 294.
199 Idem, p. 299.
200 Idem, p. 304.
201 Idem, p. 313.

202 Ibidem.
203 Idem, p. 323.
204 Ibidem.
205 Idem, p. 328.
206 Idem, p. 344.
207 Idem, p. 352.
208 Ibidem.
28
Quintus era episcop de Mauretania 209 .
910
S73 e dedicata fratelui Iubaianus lar S74
fratelui Pompeius, despre care autorii spun ca
probabil e vorba de episcopul Pompeius de Sabrata,
911
in Tripolitania, Libia actuala .
575 e o scrisoare a lui Firmilianus, episcop de
Cezareea Capadociei 212 , catre Sfantul Ciprian 213 .
576 e o scrisoare a autorului catre confratii sai
intra episcopat Nemesianus, Felix, Lucius, alt Felix,

Litteus, Polianus, Victor, Iaderus, Dativus si alti
slujitori bisericesti chinuiti pentra credinta lor.. .si care
se aflau in inchisoare 214 .
In S78 e amintit ipodiaconul Herrenius,
Lucanus, Maxim, Amantius si Quirinus 215 .
In S80 e amintita martirizarea Sfantului
9 1 f\
Episcop Xistus iar in S81 nu apare niciun nume,
pentra ca e trimisa clerului si poporului credincios
inainte de martirizarea sa.
Istoria este memorie. Memoria istoriei insa se
zbate intre penurie de date, mistifwari si relatari
corecte.
Cum intuim adevarul din oceanul de
necunoscute? Pentra cati oameni istoria are mai multe
cunoscute decat necunoscutel
Parintele profesor Dumitra Staniloae adormea
la Bucuresti, la inceput de toamna, pe data de 4
9 1 7
octombrie 1993, pe la 11 seara .
Si ultimele sale cuvinte consemnate sunt: „Hai
sa vorbim... ,,2ig . Adica: Sa fie dialog] Sa nu se
intrerupa dialogul dintre noi...

209 Idem, p.
354.
210 Idem, p.
357.
211 Idem, p.
378. ..sin.
l,p.
378.
212 Idem, p.
388. ..sin.
l,p.
388.
213 Idem, p.
388.
214 Idem, p.
411.
215 Idem, p.
422-423.
216 Idem, p.
426.
217 Lidia
Ionescu Staniloae,
,,Lumina faptei
din
lumina
cuvdntului" .
Impreuna
cu fatal
meu
, Dumitru
Staniloae,
col
. memorii/
jurnale/
convorbiri, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000, p. 379.
218 Idem, p. 8.
29
La fmalul prohodirii din fata Palatului
patriarhal: sicriul sail, care exprima „smerenia si
9 1 Q
modestia care l-au caracterizat toata viata" .
Lidia si Dumitras, fiica si nepotul parintelui
Dumitru, sunt dusi la cimitir in acea zi cu microbuzul
lui Sorin Dumitrescu 220 .
„Era nespus de linistitor sa simti atintite asupra
991
ta priviri pline de simpatie, si nu cautari piezise" ,
rautacioase.
Ultima locatie in care a trait parintele profesor:
str. Cernica, nr. 6, etajul l 222 . Si e ingropat in cimitirul
Manastirii Cernica, aproape de Biserica din cimitir.
Fiica parintelui indreaptd ziua de nastere a
acestuia: 16 noiembrie 1903 (nu 17!), in comuna
223
Vladeni, judetul Brasov , ca „fiu mezin al lui Irimie
si al Revecai Staniloae"
224
In Wikipedia gasim data de 16 noiembrie
99S
1903 , adica forma corectatd de catre fiica.
Parintele profesor loan I. Ica jr., in a treia editie
a cartii Mica dogmatica vorbita. Dialoguri la Cernica
(titlul francez fiind, de fapt: Ose comprendre que Je
t'aime 226 ), citand Persoand si comuniune. Prinos de
226
' Idem, p. 9.
'idem, p. 13.
Ibidem.
: Idem, p. 15.
Idem, p. 17.
Ibidem.
' A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae.
In traducere: „Indrazneste sa intelegi ca Eu te iubesc".
30
cinstire Parintelui Profesor Academician Dumitru
Staniloae la implinirea vdrstei de 90 de ani, ed. Sibiu,
1993, indica drept zi de nastere: 17 noiembrie
997
1903 ...adica data incorectd.
Grafia numelui de familie: Staniloae. Insa in
ultimii ani ai vietii, parintele Dumitru a adaugat un i
la numele sau de familie... rezultand forma
Staniloaie 22S . Forma care apare, dupa cum am vazut,
si pe crucea mormantului.
In 1982 parintele Dumitru a fost in USA 229 .
a 9^0
Prietenia sa cu IPS Nicolae Balan , care a adormit in
1955 231 . De la Paris a luat ,/otocopiile manuscriselor
9^9
originale ale Sfantului Grigorie Palama" .

In 1928 a devenit Doctor in Teologie iar in
1929 profesor la Academia Teologicd din Sibiu. Nu
avea nici 27 de ani 233 ...
In 1937 a devenit rectorul Academiei
Teologice din Sibiu in locul PS Nicolae Colan, care e
hirotonit episcop de Cluj .
In 1947, in toamna, s-a mutat cu familia la
Bucuresti 235 . A fost fortat sa o faca...
Nu a fost legionar. „Niciodata si in niciun fel
tata n-a fost implicat in politica si n-a simpatizat cu
culorile vreunui partid" .
Parintele Dumitru avea si cunostinte de limbd
5 5 5
9^7 9^R
rusd . Petru Groza il antipatiza .
27 Pr. Marc-Antoine Costa de Beauregard si Pr. Dumitru Staniloae, Mica
dogmaticd vorbita. Dialoguri la Cernica, ed. a Ill-a, trad, [din lb. fr.] de
Maria-Cornelia lea jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2007, p. 5.
Lidia Ionescu Staniloae, ,,Lumina faptei din lumina cuvdntului".
Impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae, ed. cit, p. 17-18.

229 Idem, p. 29.
230 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%831an.
Lidia Ionescu Staniloae, „ Lumina faptei din lumina cuvdntului".
Impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae, ed. cit., p. 39.
232 Idem, p. 42.
233 Idem, p. 45.
234 Idem, p. 57.
235 Idem, p. 59.
236 Idem, p. 96.
31
Relatiile „foarte reci" 239 cu patriarhul Justinian
Marina. „De la inceput el [i]-a aratat tatei o raceala,
as spune chiar antipatie" 240 . Iar „tatei i-a lipsit
dintotdeauna stiinta de-a se pune bine cu cei mari. Nu
se pricepea nici sa linguseascd, nici sa de-a cu
periuta, dupa cum atdt de plastic se spune" . Adica
nu stia „sa profite"...pe masura operei si a
personalitdtii sale.
Cand a venit la Bucuresti, parintele Dumitru
publicase deja 4 volume din Filocalie.
Avea o situatie materials dezastruoasa .

„A incercat sa ceara de cdteva ori audienta la
patriarh. Existau case parohiale cu locuinte libere. Dar
n-a fast primit niciodatd. Dupa cum spuneam,
patriarhul n-avea timp. Astfel ca pentru Staniloae nu
s-a gasit niciodatd o altd locuintd si a stat acolo
aproape treizeci de ani, pana cand a reusit sd-si
cumpere cele doud cdmdrute din strada Cernica" .
A fost ridiculizat la Institutul Teologic din
Bucuresti (astazi Facultatea de Teologie Ortodoxa
Patriarhul Justinian Marina) pentru faptul ca e
„mistic" 244 .
,,245
„N-a bruscat niciodata intimitatea nimanui
A fost arestat in noaptea de 4 septembrie
>246
1958 . ,,Condamnat la cinci ani muncd silnicd, cinci
ani degradare civica si confiscarea averii pentru
947
infractiunea de uneltire contra ordinii sociale'" .

237 Idem, p. 139.
238 Idem, p. 163.
239 Idem, p. 166.
240 Ibidem.
241 Ibidem.
242 Idem, p. 168.
243 Idem, p. 174.
244 Idem, p. 184.
245 Idem, p. 210.
246 Idem, p. 255.
247 Idem, p. 263.
32
%248
Recursul: 21 ianuarie 1959
Cand a fost eliberat din

inchisoare era
-249
mrna .
anestezie
..In inchisoare a fost operat de hernie fara
250
In 1976 a putut sd reinceapd tiparirea
9S 1
Filocaliei . In 1978 a tiparit Dogmatica iar Ascetica
si Mistica in 1981 252 .
Prima zesz're in strdindtate: primavara lui 1967,
in Germania, la Universitatea din Freiburg, unde a
tinut conferinte .
Dupa ce primise titlul DHC [Doctor Honoris

Causa] la Salonic, Belgrad, Atena, Paris si distinctia
Crucea Sfdntul Augustin la Londra...„de-abia in 1992
a primit titlul de mai sus si la Universitatea din
Bucuresti dupa ce, cu un an inainte, fusese numit
membru de onoare al Academiei Romane" .
248 Idem, p. 264.
249 Idem, p. 275.
250 Idem, p. 277.
251 Idem, p. 290.
252 Ibidem.
253 Ibidem.
254 Idem, p. 336.
33
Eu am citit si recitit Dogmatica sa in editia a 2-
a a cartii. Primul volum a fost editat in 1996 si are
344 pagini. Volumele 2 si 3 au fost editate in anul
1997, al 2-lea volum avand 251 pagini iar al 3-lea:
308 pagini.
De la Revelatie la Eshatologie. Coperti de un
verde inchis. Editate la IBMBOR, Bucuresti, in seria:
Teologi ortodocsi romdni.

Cartea sa: Studii de Teologie Dogmatica
Ortodoxd am imprumutat-o de la Fericitul Hie
vazatorul de Dumnezeu si am xeroxat-o. E vorba de
prima editie, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1990.
Dumnezeiescul Hie o primise cadou de la Radu
Rotaru, pe data de 2 aprilie 1996, potrivit dedicatiei
de mana.
Am xeroxat 705 pagini din carte (probabil toate
paginile cartii), adica pana la ultima fila a Imnelor
simeoniene...dar in doua randuri.
Ziua primei copii xerox: 13 martie 2001 (numai
Imnele). Partea prima: pe 17 aprilie 2002.
Studiile hristologice, dedicate cu precadere
Sfantului Maxim Marturisitorul, se termina la p. 303.
De la p. 307 incepe introducerea la Imne... si textul
propriu-zis al Imnelor Sfantului Simeon Noul Teolog
e intre p. 329-705.
Cu comentarii personate la subsol. Comentarii
pe care trebuie sa le recuperdm si sa le transmitem
mai departe noilor generatii de teologi.
Pentru ca notele de subsol reprezinta
temperatura traducerii sau a scrierii. Reprezinta
sdrguinta personala, transpiratia ta pentru cititorii tai.
Modul onest de a le impdrtdsi cunostinte si de
a le ddrui experienta.
Cand am verificat cele doua traduceri romanesti
ale Imnelor simeoniene (a parintelui Dumitru si a
parintelui lea jr.) cu textul grecesc din SC. .mi-am dat
seama ca parintele Dumitru a tradus creator...^ cand

34
parintele lea jr. a mers aproape de literalismul
textelor.
Si am preferat literalismul parintelui lea jr.
...pentru ca ma intereseaza, de fiecare data, textul ca
atare...
Editia: Dumitru Staniloae, Iisus Hristos:
Lumina lumii si indumnezeitorul omului, Ed.
Anastasia, 1993... am imprumutat-o de la BCU-Litere
si am xeroxat-o pe data de 28 iunie 2005. Are 285
pagini pana la Cuprins.
Iar daca citesti numai cartile finale ale
Dumnezeiescului Dumitru Staniloae, unde repetitiile
abunda cat si generalizdrile, in care el a facut sinteze
de amploare fara trimiteri textuale, fara citari de
subsol, tragi concluzia proastd ca teologia inseamna
numai poveste, amintiri din tinerete... si deloc studiu
amdnuntit, acrivic, serios, documentat.
Insa tinerii teologi trebuie sa inceapa cu munca
pe texte. ..cu traduceri personale, cu compardri a mai
multe editii textuale si nu cu sinteze libere, fara
cenzura evidentei.
Pentru ca astfel se prolifereaza sarlatania... si
nu teologia.
Nu aveam scanat SC 174, pentru Imnele 16-40,
si am imprumutat volumul de la FTO Bucuresti. Nr.
de inventar: 64. 406/ Buc. 19. 399.

Ed. du Cerf, Paris, 1971, 499 p. Am xeroxat-o
pe 10 octombrie 2006.
PSB 80, Ambigua Sfantului Maxim
Marturisitorul. Adica extraordinarul sau comentariu la
pasaje grele din Sfantul Dionisie Areopagitul si
Sfantul Grigorie de Nazianz.
Unde Sfantul Maxim nu se indoieste deloc de
veridicitatea istoricd de secol I a Sfantului Dionisie
Areopagitul si, implicit, a operei sale.
Am imprumutat cartea de la Ion Nedelcu si am
xeroxat-o pe 3 ianuarie 2002. E vorba de ed. prima,
IBMBOR, Bucuresti, 1983, 372 pagini.
35
Am xeroxat si PSB 81, pe 21 ianuarie 2002.
Tot editia prima: IBMBOR, Bucuresti, 1990, 367 p.
Scrieri si epistole hristologice si duhovnicesti ale
Sfantului Maxim Marturisitorul.
PSB 80 si 81 sunt traduse de Dumnezeiescul
Dumitru. Ce a fost mai greu in teologie a tradus el.
Lui ii datoram, in mare parte, limbajul teologie apriat
de astazi.
Discrepanta dintre el si ceilalti teologi romani
ai secolului al XX-lea e uluitoare... pentru ca e
dumnezeiasca. E pe masura ostenelilor si a curatiei
interioare.
De aceea toata lumea l-a camfurat la ideL.sau
l-a preluat dupa putere.
Am cumparat Spiritualitatea Ortodoxd.
Ascetica si Mistica, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1992,
319 p. si o pagina de Cuprins pe 19 aprilie 1995.
Bineinteles e vorba de a doua editie.
Inainte de Introducere aflam ca tinem in maini:
„Carte tiparita cu osteneala Bisericii Ortodoxe a
Greciei pentru credinciosii Bisericii Ortodoxe
Romane".
Imi aduc aminte de o recitire a ei in Gara
Basarab... si apoi pe tren...in anul I de facultate.
Un albastru decolor at pe coperta...Adica nu a
avut parte de coperti prea frumoase in timpul
vietiL.Poate pe viitor. ..ca viitorul e mare. ..si
surprinzdtor...
Operele complete ale Sfantului Dionisie
Areopagitul, in traducerea parintelui Dumitru, ed.
Paideia, Bucuresti, 1996, 286 p. ...au fost avantajate
de o idee ingenioasa de spatializare tipografica...si
anume: punerea textului pe doua coloane.
Am cumparat cartea pe 20 iunie 2000... si mi-
am notat o terminare a recitirii ei in 20 iunie 2006.
O teologie prea mare pentru minti scurte.
36
Tocmai de aceea nu ma mai mira cei care nu-i
inteleg pe Sfinti, care ii contesta, care le gasesc
imaginare noduri in papura.
Eu ii tree la...„si altele" sau la „diverse".
Editura Paideia, prin negrul copertii si icoana,
bine aleasa, a Sfantului Dionisie...si prin textul atent
redactat...a produs o prima bucurie post-mortem
Fericitului Dumitru.
Despre Iisus Hristos sau restaurarea
omului... Lidia Staniloae aminteste in Lumina faptei
din lumina cuvdntului, ed. Humanitas, 2000, in p.
111.
Parintele Dumitru Staniloae
impreuna cu fiica sa, Lidia
Eu am cumparat ed. a Il-a a cartii, Ed.
Omniscop, Craiova, 1993. ..pe 16 octombrie 2001.
Are 430 pagini.
Prima editie: Sibiu, 1943. Adica a doua editie
la... fix 50 de ani.
Insa a fost editata la putin timp dupa adormirea
sa...lucru pe care editorii il subliniazd pe o pagina de
sine statatoare, inaintea Prefetei editiei prime,
semnata: Sibiu, Botezul Domnului, 1943.

37
Si am inceput citirea cartii pe 1 noiembrie
2001...'
Am cumparat de la un anticar: Dumitru
Staniloae, Viata si invatatura Sfdntului Grigorie
Palama. Cu patru tratate traduse, Ed. Scripta,
Bucuresti, 1993, 301 p. + Cuprins, o pagina.
De aceea, pe prima foaie: „De bucuria re-
vederii! Pentru Nicu [de la] Gabi". Tu, care cumperi,
nu stii nici cine e Nicu, nici cine e Gabi...dar te bucuri
ca ai cartea... si la un pret mai mic.
Foaie foarte proastd dar tiparitura e bunisoard.
Poti sd o citesti... si asta conteazd.
S-au dezlipit cateva foi pe la urma...am lipit-
o...a citit-o de la noi si Fericitul Hie.
Daca eu am subliniat-o cu stiloul... Fericitul Hie
a subliniat-o cupix rosu.
Este editia a doua, cu prefata revdzutdl
revizuitd de autor. Prima editie: Sibiu, 1938...
Adica intr-un deceniu in care romanii nu aveau
detalii concrete despre teologia si experienta
Sfantului Grigorie Palama.
Si daca un teolog nu ne traduce un Slant in
limba romdnd...Q ca si cum nu ar exista deloc... pentru
ca viata si teologia lui nu pdtrund in constiinta
bisericeasca la nivel larg.

Ce pasaje a subliniat Dumnezeiescul Hie din
cartea Dumnezeiescului Dumitru... pe care il iubea si
il aprecial
Primele doua sublinieri sunt la p. 58. E vorba
despre vederea luminii, care „se realizeazd cand
inceteazd toate lucrarile mintale". A facut o acolada
peste noua randuri.
A doua e peste 6 randuri. E vorba despre
pasajul in care se spune ca lumina dumnezeiasca nu e
cunoastere naturald si niciun produs al fanteziei
umane ci e vederea slavei lui Dumnezeu.
38
Sublinieri si la p. 59...dintre care: „exista
vedere maipresus de intelegere"' '.
ROUMANIE I ILlAjfJ r -' ROMANIA
4ARTIE « tOCHTlTATE IDtNTltf
D-iOLMIiri ««« TR ■* 0Q9359 C *"°
MDCANU I *■:.' 3 '■' . ' '. ■"
STAN PETBA-ST3 f ' M

loft t»*«l«*«'tJm* «* fltkij«»jP*:fhW™ ;
Irln. Timj P1^M-*A± Jud. Teieorman
«*@>™ ^?SiSSs u " w OS3SW82B38SJ
IDROI<ll'IOCANlJ«ILIE<r««<<«<«<< <<<<<
TRQ093S9<61 321 9Q8033H590B031 1 3432278
Cartea de identitate a
Fericitului Hie vazatorul de Dumnezeu
In p. 60 a subliniat 9 randuri: „exista deci o
vedere mai presus de lucrarile mintii"; „mintea are o
putere prin care se depdseste pe sine si prin care se
uneste cu cele mei presus de sine". Este o afirmatie
dionisiana... adica. a Sfantului Dionisie Areopagitul.
Despre unirea care intrece natura mintii... si:
„vederile sunt insa mai presus de ratiune. Vdzdtorii
(ol GecopriTLKOL) [ii] intrec pe teologi".
In p. 61 subliniaza un alt citat dionisian... despre
„intunericul adanc" al vederii dumnezeiesti, inca un
altul despre vederea misticd a Apostolilor de pe
Tabor... si alte 9 randuri, in care se vorbeste despre
intunericul dumnezeiesc in tratarea Sfantului Dionisie
Areopagitul.
Trei randuri subliniate in p. 62 si o acolada
pentru alte 3 randuri. E vorba despre vederile mistice
ale Sfantului Proroc Moise.

8 randuri subliniate in p. 63. Cea mai viguroasa
subliniere de aici fiind propozitia: „Vederile le
imprima Duhul Sfant in partea cea mai inaltd a
sufletului nostra", adica in duhul sau in spiritul
sufletului nostra.
Asa e textul tiparit aici: Jara diacriticel
39
In p. 64: ,Jntelegerea e superioara fata de
stiinta, nu fata de vedere". Adica intelegerea
duhovniceasca a vederilor mistice e superioara
stiintei teologice invatate din carti dar nu si
5 5 C 5 5 5
experientei directe, extatice. Pentru ca cea ma/ fwa/fcz
in teologie este experienta extaticd, mistica.
In p. 66 a subliniat 6 randuri si, in special,
despre turnarea sau varsarea harului in fiinta noastra
(Ioil 2, 28) si faptul ca „darul [lui Dumnezeu] e
intotdeauna numai o pdrticicd" pe care o primim.
In p. 67 a subliniat 6 randuri, unul in p. 68, 3 in
p. 73 si principala subliniere aici, la p. 73: „Toate
lucrarile lui Dumnezeu sunt necreate, dar nu toate
fdrd de-ncepuf\ adica vesnice.
8 randuri subliniate in p. 74: slava lui

Dumnezeu se vede prin puterea Duhului Sfant.
In p. 75: „Tatal...e intemeietorul Fiului"...in
sensul ca Fiul Isi primeste fiinta de la Tatal prin
nastere.
In p. 76, un singur rand: „Dumnezeu e si
neimpdrtdsibil si se si impartaseste".
In p. 77: „n-a spus ca se poate vedea insdsi
fiinta lui Dumnezeu, ci harul si slava Lui".
Se observa ca Fericitul Hie sublinia in
cunostintd de cauza.. .si lucruri care aveau de-a face
t t 5 J
cu el si cu experienta lui mistica.
Si cand ne intalneam...lua cartea si le aducea in
5 5
discutie. Le problematiza in fata mea...sau imi spunea
pe scurt concluzia lui.
In p. 78: „ci cu puterea Duhului Sfant".
Tree paginL.si apar 6 randuri subliniate si o
acolada peste 9 randuri.
In p. 95: 6 randuri, doua la p. 140 („Cel ce vede
propriu-zis nu mai e ochiul, ci Duhul Sfant venit in
om. In Duh le vede [pe] acestea dumnezeieste si mai
presus defire , \), 3 lap. 157, 5 lap. 160, 5 lap. 162.

40
Incep traducerile din Sfantul Grigorie Palama si
avem o acolada peste doua randuri si inca doua
randuri sublimate in p. 168. E vorba despre simtirea
harului in inima si despre Impdrdtia este induntrul
vostru.
O acolada peste 4 randuri in p. 169, e subliniat
pasajul: Jsihast e acela care se sileste sa-si inchida
partea netrupeascd [adica puterea mintii sufletului
n.n.] in trup [in inima]" in p. 170, in p. 176: „incearca
sa convinga pe cei neexperimentati, sa socoteasca
drept diavoleascd luminarea dumnezeiasca", adica
vederea extatica, in p. 176. ..si 1 1 randuri in p. 177.
Aici, in p. 177, se disting enunturile: „Precum
ochii vederii senzoriale vad soarele sensibil, tot asa
vad aceia [isihastii n.n.] cu ochii sufletului lumina
spirituala" si „depasirea de sine [adica extazul n.n.], o
poate realiza nu numai mintea Ingerilor, ci si cea
omeneasca, devenita ingereascd prin eliberarea de
pasiunF.
12 randuri sublimate in p. 178 (principal: „vad
insusi vesmdntul indumnezeirii lor, mintea lor fiind
umplutd de slavd si de strdlucirea nespus de
frumoasd ce izvoraste din harul Cuvantului"), 5 in p.
179, 12 in p. 180, 9 in p. 181,9 randuri si o acolada
de 7 si una de 8 in p. 182, 6 randuri in p. 184, doua in
p. 185, 9 in p. 187, 16 randuri in p. 188, 8 in p. 189,
12 in p. 190, 16 in p. 191, 9 in p. 192, 10 in p. 193, 7
in p. 194, doua in p. 195.
Doua randuri sublimate in p. 198, o acolada de
3, una de doua si 4 randuri sublimate in p. 201, 5

randuri in p. 202, 13 randuri si o acolada de 3 in p.
203, unul in p. 204, tot unul in p. 205, 5 in p. 206,
doua in p. 207, 6 randuri si o acolada de 4 in p. 210...
Mai sunt 100 de pagini din carte... si a mai facut
si alte sublinieri.
Cand le treci in revista...iti par
„enervante"...pentru ca sunt prea multe. Insa am vrut
41
sa dovedesc ceva prin numararea lor: ca atatea
rdnduri sublimate inseamna tot atatea adevdruri
teologice sau experience mistice pe care Sfantul
Grigorie Palama sau alti Sfinti i le confirmd.
Fericitul Hie nu sublinia orice... ci numai ceea
ce coincided cu crezurile si experienta sa.
Astfel sublinierile sale pe carti... anumite
sublinieri... pentru ca are mai multe feluri de
sublinieri... inseamna tot atatea mdrturii de
credinciosie sau confirmdri de experienta.
Iar toate sublinierile sale cu rosu, eel mai
adesea, se refera la realitdti teologice sau la
experience mistice de mare sfintenie.
Lada cu manuscrise eminesciene ajunge in
posesia lui Titu Maiorescu in toamna lui 1884, spune

Petru Cretia, si va ramane la acesta pana in data de 25
ianuarie 1902 , cand o doneaza Academiei
257
Romane .
Si potrivit scrisorii de donatie a lui Maiorescu,
manuscrisele eminesciene intrate in fondul Academiei
Petru Cretia, Testamentul unui eminescolog, Ed. Humanitas, Bucuresti,
1998, p. 141.'
257 Idem, p. 143.
42
au fost sub forma unor „carti cartonate, in caiete
cusute si in foi volante" .
Pe 28 mai 1904, Maiorescu doneaza Academiei
si 72 de carti vechi si 25 de volume vechi care i-au
5 5 5
apartinut lui Eminescu dar le-a donat ca apartinand
tatalui sau, loan Maiorescu .
Restaurarea adevarului a fost facuta de
Al.[exandru] Elian 260 , in Eminescu si vechiul scris
romdnesc, Studii si cercetdri de bibliografie, vol. I,
1995, p. 129-160, apud. n. *, p. 144.

O a doua donatie de carte din cartile care i-au
f 5
apartinut lui Mihail Eminescu a facut-o Matei
Eminescu, fratele lui, si el a oferit Bibliotecii Centrale
Universitare (BCU) din Bucuresti 37 de titluri in 142
de volume, dintre care BCU a retinut 16 titluri in 52
de volume 261 .
Insa „D.[umitru] Vatamaniuc ", spune
Cretia , „m-a informat ca a gasit la BCU carti
apartinand lui Eminescu ale caror insemndri
marginale, autografe ale lui Eminescu, au fost, eel
putin in cateva cazuri, sterse de bibliotecari" 264 .
Nu le-au pldcut insemnele eminesciene
bibliotecarilor...sau era ordin de susl
Foile volante ale lui Eminescu s-au transformat
in 10 volume manuscriptice ...numai ca ele au fost
comasate la intdmplare 266 .
Si asa au aparut miscelaneele 2254-2255, 2257-
2262 si 2264-2265 267 .
In lada s-au gasit 15. 270 de pagini de la
Eminescu, „dintre care scrise sunt, chiar daca e vorba
de notarea unui singur cuvdnt, 8. 661, dintre care, la
9/^Q
randul lor, cam 4.000 sunt de versuri" . Restul sunt
file goale 270 ...
258 Ibidem.
259 Idem, p. 143-144, n. *.
2 ° A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Elian.
Petru Cretia, Testamentul unui eminescolog, ed. cit, p. 144, n. *.
262 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Vatamaniuc.
263 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Cre%C8%9Bia.
Petru Cretia, Testamentul unui eminescolog, ed. cit., p. 144, n. *.
265 Idem, p. 145.
266 Ibidem.
267 Ibidem.
268 Idem, p. 147.
269 Ibidem.
270 Ibidem.
43
Astfel „zestrea eminesciana a Bibliotecii
Academiei se ridica la 50 de volume, carora trebuie sa
le adaugam cele 3 caiete originate 357 II 30 (I-III) de
la Biblioteca Centrald Universitara din Iasi, in care se
afla traducerea primei jumatati din gramatica
sanscrita a lui Fr.[anz] Bopp 271 si cdteva litere din
glosarul sanscrit-latin al aceluiasi, pe 572 (283) p." 272 .

Si in aceeasi carte testamentara, Petru Cretia isi
5 3 Z> 5 5
exprima urmatoarea dorinta fata de opera
eminesciana: „pentru a ni-l apropia pe Eminescu, este
nevoie de un om anume inzestrat pentru aceasta,
[care] sa scoata un sir de volume... in care sd
comenteze totul, poezie de poezie" .
In perioada Jurnalelor (cand am citit, in mod
programatic, paginile de jurnal ale anumitor
genii... sau marturii din apropierea lor) m-a
impresionat tenacitatea picturald a lui Eugene
Delacroix.
Jurnalul sau a fost tradus de Irina Mavrodin si
publicat de Ed. Meridiane, Bucuresti, 1977.
Suzana Mihailescu a tradus Noa-noa si alte
scrieri, a lui Paul Gauguin si a editat-o, in a doua
editie [cea pe care eu am citit-o], la Ed. Meridiane,
Bucuresti, 1994. M-a impresionat contactul lui
creator cu culorile vii din insula Tahiti.
Pe coperta prima mi-am notat: „noa-noa =
inmiresmat in limba tahitiana, [cf.] p. 125".
Brassai, in Convorbiri cu Picasso si 57 de
fotografii ale autorului, m-a ajutat mai mult prin
fotografii, la acea data, decat prin text.
Intuiam modul cum se comporta in public
Picasso...
Insa fotografiile m-au introdus in devdlmdsia
cu sens din camera de lucru a lui Picasso.

271 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Franz_Bopp.
Petru Cretia, Testamentul unui eminescolog, ed. cit.,p. 151.
273 Idem, p. 214.
Am citit editia Radu Ionescu si Yvonne Oarda,
5 5 3
Ed. Meridiane, Bucuresti, 1975, 322 p., in care au
tradus ed. Gallimard, 1964.
44
Pe 29 mai 1999 am cumparat, cu 5.000 de lei,
Insemndri. Scrisori de pe front a lui Franz Marc, in
trad, si note de Corneliu Galopenita, cu prefata de
Raoul Sorban, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981, 190 de
paginL.si pe care am terminat-o de citit pe 1 august
1999.
Tusele desenelor lui m-au marcat...si mi-am
subliniat urmatoarele texte: „Mirosul de stdrv
raspandit pe o raza de multi kilometri este lucrul eel
mai groaznic" (p. 23, insemnare din septembrie
1914); „am dormit pe fan" (p. 24); „totul e de un
mutism ingrozitor" si „Cand o sa ajung sd pictez iarV
(p. 25).
Pe 30 septembrie 1914: „A devenit firesc sd
974.
simt dusmanul in fata" [...] „Kandinsky se apropie
de arta lor [a vitraliilor], e chiar ciudat de aproape de
ea; am fost foarte surprins" (p. 27).
Vasili Kandinsky, Linie transversala
In p. 33 despre ganduri dureroase, zile pldcute
in p. 35, amintiri amuzante (p. 36). ..si din scrisoarea
catre mama lui am subliniat cuvintele: „am depus in
gand un mic buchetel deflorf (p. 41).
Pe 16 noiembrie 1914, Franz Marc considera
Primul rdzboiul mondial. ..nu doar „o treabd a
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wikiAVassily_Kandinsky.
45
Germaniei, ci ca pe un eveniment al intregii omeniri"
(p. 42)... si era de parere ca el va schimba Europa (p.
43).
Pe 15 decembrie 1914: „singuratatea...ma

predispune la visare" (p. 51). Dor de casd in p. 58 si,
tot aici: „vad tot mai mult in spatele lucrurilor".
In p. 73 marturiseste ca nu poate sa explice
decat mijloacele arteL.si nu arta, asa cum a facut-o si
Delacroix si van Gogh.. .si tot aici, ca „Tolstoi e acela,
care vede intotdeauna un scop in arta".
In p. 74 isi doreste puritatea in arta...caci „harul
capatat nu trebuie tinut in buzunar, ascuns ca un
giuvaier" (p. 75).
In p. 78: „trebuie sa reinvdt [curatia], adica sa
tree de la invdtdtura curatd la simtirea curatcT .
In p. 86 productivitatea artisticd „staruie" in el
„ca o boala"...iar „moartea lui August mi-a lasat un
gol in viata".
Despre muzica si sentimente in p. 89, iar in p.
96 despre puterea creatoare: „sed si clocesc viata
asta, cum isi cloceste pasarea oul si ceea ce mai fac si
mai gandesc [atunci], nu tine in esentd de mine.
Spiritul autentic n-are nevoie de trup pentru trairea
lui".
In p. 97 despre cuiburile randunicilor care aduc
noroc, despre sdngerarea interioara in p. 98 iar in p.
101: „Imi revin in memorie multe din aforismele mele
si cred ca inteleg limpede, abia astazi, ceea ce atunci
am intrezdrit doar foarte neclar".
Adica te maturizezi... si odata cu tine si
propriile tale idei.
In p. 108 isi exprima constiinta de sine cu mult
orgoliu...dar unul rdnit din punctul de vedere al
viitorului natiei: „Iar eu sunt unul dintre germanii

perfecti de acest fel, vechi, din lumea de visdtori, de
poeti si de ganditori, unul din tara lui Kant si Bach,
Schwind, Goethe si Holderlin - si acum banuiesc in
adancul sufletului meu ca slavii, si inainte de toate
46
rush, au sa ia conducerea spirituald a lumii, in timp
ce spiritul german se iroseste in actiuni negustoresti si
belicoase, fara nicio posibilitate de salvare".
Simte ca nu se mai poate intelege cu camarazii
sai (p. 108-109), vorbeste despre minunea limbii in
care te exprimi (p. 116), despre democratism fals"
(p. 117), despre „duplicitatea" fiintei sale (p. 129).
„Viata e totusi prea goaW (p. 130) iar „forta
amintirilor se pierde cu fiecare mijloc de
reproducere" (p. 15).
In p. 152 spune despre pictura lui Paul Klee
ca e o iradiere a vietii lui, cat si despre Kandinsky, ca
este un „punct central" care iradiazd „pana la
depdrtdri surprinzdtoare ([lucru] caracteristic
geniilor slave)" (Ibidem).
Desi recunoaste ca Luther a facut totul pentru
Scriptura iar Schlegel totul pentru Shakespeare, Franz
Marc subliniaza insa ca ambii „au violentat textul" (p.
154).
Franz Marc, Caprioare inpadure
Credea intr-o perfectionare continud in materie
de pictura (p. 155), ii placeau „peregrindrile gandirii"
275 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Paul_Klee.
47
ca lui Novalis (p. 15 8)... si moare pe front la data de 4
martie 1916, „dupa amiaza, la orele 4" (p. 176).
Inainte de a muri...si-a notat: „Ce frumos, ce
consolare unica sa stii ca spiritul nu poate sa moara,
sub niciun fel de torturi, de tagaduiri sau haos. A sti
aceasta, face plecarea usoara" (Ibidem).
Jurnalul lui Odilon Redon a fost tradus de
Tatiana Loreta Barbosa si editat la Ed. Meridiane,
Bucuresti, 1978, 186 p.
La p. Ill acesta spune: „A picta inseamna a te
sluji de un simt special, de un simt innascut pentru a
constitui o frumoasa substantcC iar in p. 119:
„Parasirea unui loc obisnuit a fost pentru mine
totdeauna un fel de moarte ,, ...\ucm in care ne
asemdndm.
Am multe sublinieri in carte... si m-au
impresionat umbrele la el.
Caci daca stii sa schitezi umbrc.stii sa pui in

evidenta si lumina.
Walter Mehring, in Picturd excomunicatd, Ed.
Meridiane, 1975...m-a facut sa il intalnesc pe Oskar
Kokoscnka...si sa iau mult mai in serios desenul
caracterologic.CQl din cateva tuse esentiale.
Multul, excesivul, dizgratiosuL.au creat in
mine nevoia de esential...D& aici esentialismul meu in
pictura si in poezie, apoi in teatru...
Scrisorile lui Ernst Barlach le-am cumparat pe
29 mai 1999, cu 5.000 de lei, tiparite la Ed.
Meridiane, 1984. ..cat si pe ale lui Edgar Degas, tot de
la Ed. Meridiane, Bucuresti, 1987, traducere si note
de Andreea Dobrescu-Warodin, care m-au indemnat
spre desen.
Scrisorile lui Nicolas Poussin le-am cumparat
tot pe 29 mai 1999 si tot cu 5.000 de leL.bineinteles
de la un anticariat...
Adica de la cineva care nu valoreaza cartile in
sine (din prostie, pentru ca nu le stie valoarea...si spre
bucuria noastra, a celor care le cumparam, pentru ca
luam cdrti mari... la preturi mici). ..ci le vinde cu
48
acelasi pret pe toatc.daca se incadreaza unei
asteptdri anume.
Insa prin asta minimalizdnd pe autorii cartilor...

In romana, in traducerea lui Radu Berceanu, cu
prefata si note de Petre Oprea...si editate la Ed.
Meridiane, Bucuresti, 1976, 136 de pagini.
Autoportretul lui Poussin, de pe coperta, mi-a
ramas in minte...pentru ca am inteles ca portretul are
nevoie doar de cdteva tuse pentru corp...dar trebuie sa
ma concentrez asupra fetei, asupra a ceea ce transmit
ochii in primul rand, fruntea si obrajii.
Am terminat de citit cartea pe 1 august 1999... si
la final, sub data si semnatura mea scurta: D. S. (adica
Dorin Streinu)... am scris: „Pictorii n-au timp... , \
In sensul ca orice pictura opreste timpul in
loc.prin ceea ce a surprins.
Mai multe sublinieri pe carte...
Pe 13 septembrie 1639, de la Roma, ii spunea
lui Paul Freart Chantelou (colectionar de arta si
49
admirator al sau infocat, cf. p. 130): „sunt impiedicat
de mari sldbiciuni trupesti" (p. 23).
In p. 25 vorbeste despre numeroasele schite la
care lucreaza iar in p. 27 despre pateul de cerb pe care
i 1-a trimis domnul de Costance.
In p. 32 spune ca Sfmxul pe care 1-a pictat

reprezenta „taina celor ascunse" iar in pagina
urmatoare vorbeste despre pictura sa „in camaieu",
adica despre pictura in tonuri gri.
Pe 20 martie 1642 vorbea despre contemplarea
artei: „Obiectele ce poarta in sine desdvdrsirea nu
trebuie privite in pripd, ci in tihnd, cu chibzuintd si
intelegere" (p. 38), pentru ca pe 4 aprilie 1642 sa
spuna: „sunt bun sa inovez, nu sa si copiez lucrurile
odata facute" (p. 40-41).
In p. 42, Poussin marturiseste ca indrageste
ordinea in mod firesc, iar in p. 55 vorbeste despre
bucuria ca un torent pe care o traia.
Isi ungea copiile picturale cu verniu (o unsoare
din plante rasinoase care lumina suprafetele pictate)
(p. 59) si desprindea hartiile lipite cu zeamd de
portocald (Ibidem).
Jacquelin ar trebui „spanzurat de boase" (p.
61)... si, cu toate ca batranetea il asalta, marturisea
faptul: sunt „pdtruns de dorinta infocata de a lucra
fdrd cusur" (p. 70), in mod desavarsit, in arta
picturala...
La Poussin, goliciunea este expozitivd... si, mai
ales, de un dinamism static. Toate personajele sale
pictate par impietrite... Sunt un fel de sculpturd
pictatd.
Pe 4 februarie 1646 spunea ca a vernisat un
tablou [cu sensul de: a acoperit culorile pentru ca sa
le protejeze si sa le dea stralucire] cu albus de ou (p.
83). Iar despre domnul Scarron, datorita cartii lui „de
batjocurd [si] plind de smintelf spune ca „are fundul
rotund si se scapa. patrat" (p. 86).

50
Pe 2 august 1648 isi marturisea dezamdgirea
fata de atmosfera veacului sau: „Ma tern insa de
duhul nefast al acestui veac. Virtutea, constiinta,
credinta in Dumnezeu sunt izgonite; dezmatul,
prefacatoria si dorinta de inavutire sunt cele ce-i
stdpdnesc pe oameni.
Totul este in van si mi-am pierdut nddejdea in
bine, mai ales ca necazurile curg la tot pasul. Niciun
leac nu are destuld putere sa dezradacineze rautatea.
Daca nu inlaturam pricina tuturor relelor [adica:
rautatea n.n.], ne pierdem vremea" (p. 101-102).
Pe 24 decembrie 1657, tot catre Chantelou: „Se
zice ca strigdtul lebedei este mai dulce atunci cand i
se apropie sfarsitul" (p. 120). ..iar dupa moartea sotiei
lui, care a suferit de „o tuse cu friguri" (p. 124),
marturisea ca se simte Jmpovarat de ani, paralitic, cu
tot soiul de betesuguri, strain si fdrd prieteni (caci in
acest oras [se referea la Roma n.n.] nu poti gasi asa
cevay (Ibidem).
Ultima scrisoare ii este adresata abatelui
Nicaise, pe 26 iulie 1665, de la Roma. Ii tremurau
mainile si se lasase de pictura (p. 129). „Nu-mi
ramane decat sa mor, singurul leac pentru caznele 276
ce ma incearca. Dumnezeu mi-o doreste degraba, caci
viata ma apasd tare mulf (Ibidem).
Eugen Lungu a antologat poetii de la Junimea
care au fost contemporani cu Mihail Eminescu . In
total: 18 persoane. A redat poeme de-ale lor, din

diverse editii, enumerate in p. 10-11. ..si la final a
creionat cate o scurtd prezentare a fiecaruia. Incepand
cup. 370...
Anton Naum [1829-1917] 278 . E primul evocat.
Paginile 14-19: poeme ale sale.
276 Chinurile/ suferintele.
Ma refer la Poeti de pe vremea lui Eminescu, antologie, prefata si
consemnari critice si adnotari de Eugen Lungu, Ed. Literatura Artistica,
Chisinau, 1990, 460 p., in format cartonat. O vom cita de aici incolo sub
titlul: Contemporanii lui Eminescu, p.
A se vedea date despre autor la adresa: http://www.sud-
est.md/echipa/elungu.html.
Contemporanii lui Eminescu, p. 370.
51
In pagina a 13 -a e o fotografie a sa (ca la
fiecare in parte): batran si cu mustata lunga. La Iasi,
?7Q
in 1 876, Anton Naum publica Aegri somnia .
In poemul Ideal: „geniul dumnezeiesc", p. 14/
„Un poet se naste-n lume, martor vitejiei crude,
/Caruia si pana astazi toti poetii se inchin , \ Ibidem/
ideea geniului filosof, p. 15/ „timidele aspiratii", p.

16.
Vasile Pogor [1833-1906] 280 (cu barbison in p.
20) s-a specializat in Drept la Paris si a tradus din
Baudelaire 281 . Pemele sale: p. 21-28.
9R9
„Eroarele" pentru erori . Un poem fara titlu...
„Statua 28, cea veche" 284 : in acelasi poem.
Izvorasul de apa „abia....arginteste ,,2S5 iarba. Iubita are
cosite negre . Citeste cu ochii in lacrimi numele
iubitei pe care ea insasi si l-a scris pe o stanca 287 .
Clopotul care suna in „linistea adanca" 288 a
orasului. Insa el „geme" in van... pentru ca nu a venit
nimeni la slujba . El intra insa in Biserica...si e
umplut „de tremur" 290 .
„Biata randunica" e o „pasaruica" cu „ruga
divina" 291 . Si el prefera sa piara credinta de „sub
bolta bizantina"...atata timp cat in „cuibul vesel" al
randunicii „se sterge-orice eroare"...si el reprezinta
„altarul" vietii 292 . Chiar asa?!...
279 Idem, p. 373.
280 Idem, p. 374.
281 Ibidem.
282 Idem, p. 21.

283 Statuia.
285 Ibidem.
286 Ibidem.
287 Ibidem.
288 Idem, p. 22.
289 Ibidem.
290 Idem, p. 23.
291 Ibidem.
292 Ibidem.
52
loan Ianov [1834-1903] 293 e tot cu barbison 294 .
Cu studii juridice la Viena si Paris . Poeme cornice
(p. 30-39).
Traieste cu „o suta de lei pe luna" la Iasi 296 .
„Slujbulita" si „amploeat" 297 .
Si ultima strofa:
„Dar nu-mi pasa, am protectori

Doua dame de onor,
Care drese si-n corseturi
Fac cu sefii mei ce vor.
Din armonia cea buna
Ce protectori, sefi unesc:
Am o suta lei pe luna
Si cu ei in Iasi traiesc" .
Un alt „cantecel comic" se numeste Nae
Sacatureanu 299 . . . Adica secatura.. .
Nae era „ministru" roman.
Si aici apar: „beata Adunare" care „se teme de
dizolvare" (e vorba despre Adunarea
parlamentara) 300 ; „guvernul se inchinal La politica
streina n ; „lefusoara" ; „Iar paraiele de lacrimil
Ce le varsa un popor/ Pentru-a sale grele patimi, I Nu
le vad sub nasul lor" 303 ; „ghibacie" 304 in loc de
dibacie; „budjet echilibrat" ; „romanul din natura/
E nascut cam bun de gura" 301 ; „slujbusoara" 308 ;
„Parca sunt un cdtelusl Care face vecinic sluf 09 " 310 ;
293 Idem, p. 375.
294 Idem, p. 29.
295 Idem, p. 375.
296 Idem, p. 30.

297 Idem, p. 32.
298 Ibidem.
299 Idem, p. 33.
300 Ibidem.
301 Idem, p. 34.
302 Ibidem.
303 Ibidem.
304 Ibidem.
305 Buget
rsugei.
307 Idem, p. 36.
308 Idem, p. 37.
309 Care slujeste intotdeauna.
53
jidanii sunt „ghibaci'7 dibaci pe cand noi, romanii,
•3 1 1
„sutem saraci .
Nicolae Scheletti [1837-1872] 312 e imbracat in
haina de ofiter...si are barbison . Se trage din
5 5 5 O
Chios 314 si a fost colonel 315 . Moare pe 20 iunie 1872
la Viena 316 .
A tradus pe Faust al lui Goethe impreuna cu
Vasile Pogor 317 . Dar a tradus si din Heine, Schiller,
Uhland, Lamartine .
„Ani de juneta", p. 41. Suvenir rimand cu
zefir 319 . Iubita e „zeitatea lui" si „credinta" pe care o
320
are .
Are un poem dedicat Sfantului Stefan eel Mare
care are numele: „Dedicatiune lui Stefan eel Mare" 321 .
11 5 5
Sfantul Stefan e vazut ca „erou" si „imagina
frumoasa" a romanilor 322 . Si romanii, sub conducerea

5 ~
sa, traiau „ziua luptei" ca „zi de serbare 323 " 324 .
Un alt poem dedicat muzei lui Alecsandri 325 ...si
altul lui Werther 326 .
Nicolae Gane [1883-1916] 327 are barba si
mustata in fotografia prezentata in p. 52 ca si in cea
de la p. 378. S-a nascut la Falticeni si studiaza
311 Ibidem.
312 Idem, p. 375.
313 Idem, p. 40.
314 Idem, p. 375.
315 Idem, p. 376.
316 Ibidem.
317 Idem, p. 377.
318 Ibidem.
319 Idem, p. 41.
320 Idem, p. 42.
321 Idem, p. 44.
322 Ibidem.
Ibidem.
323 Zi de sarbatoare.
325 Idem, p. 47.
326 Idem, p. 48.
327 Idem, p. 377.
54
Dreptul la Paris. A publicat in 1886, in 3 volume, 27
de nuvele 328 .
A tradus Infernul lui Dante. ..si moare la 78 de
ani, la 16 aprilie 1916 329 .
E prezent in carte numai cu poemul Primavara.
Si primavara are „zambit iubitor/ Ca si raza de la
'• ••,,330
zion .
Dimitrie Petrino [1838-1878] 331 avea
mustata...sipurtaochelari .
S-a nascut la Rujnita, Soroca 333 ...„si la 1 iulie

1875 Maiorescu il numeste director la biblioteca
centrala din Iasi, in locul lui Eminescu, care este facut
intre timp revizor scolar" 334 .
Insa el a facut tot posibilul ca Mihail Eminescu
sa fie demis 335 ... „si dupa ce-1 scoate din aceasta
functie pe Eminescu ii amdrdste zilele, deferindu-1
tribunalului printr-o invinuire falsa cum ca acesta si-
ar fi insusit o parte din carti si din mobilier. Se pare ca
Petrino a pus la cale afacerea cu multa minutie si tot
ce a urmat n-a fost un simplujoc al intdmplarii, ci un
atac bine gdndit si bine regizat" 336 .
La Cernauti, in anul 1870, Dimitrie Petrino
publica o „culegere de poesii" 337 numita Lumine si
umbre
Lui Petrino i s-au dedicat p. 55-100. Cel mai
extins spatiu editorial de pana acum.
„Versurele", p. 55; „termul inflorit", Ibidem;
„orfelin de-o maica", Ibidem; „panea de nutrire",
Ibidem.
328 Idem, p. 379.
329 Idem, p. 380.
330 Idem, p. 53.
331 Idem, p. 380.
332 Idem, p. 54.

333 Idem, p. 380.
334 Ibidem.
335 Idem, p. 384.
336 Ibidem.
337 Idem, p. 389.
338 Ibidem.
55
Are un poem dedicat satului sau natal, Rujnita
(p. 58-59), care e pentru el Jeagdn scump al vietii
mele" 339 . El e „loc de pace" si „cuibusor iubit" 340 .
„Manuta ta", p. 60; „plangand cu dor", p. 61;
poeme udate cu lacrimi si hrdnite cu sangele, cu viata
si cu dorul sau 341 ; „divina poezie/ Este un cinel 342 prea
sfant", p. 65; stelele „varsau lumine", p. 66; „valul
lacrimii", Ibidem; iubita e „Dumnezeu-mi sfant,/ Ce
cu fata defemeiel Se arata pe pdmdnf, p. 67.
Exista „scara de mister", p. 67.
Dar banii, adica „galbenii" 343 , sunt „picature de
,,344
noroc pentru omenire.
Si ei sunt atdt de importanti, spune poetul, meat

sunt „intelepciunea" celor care domnesc 345 si
„rugdciunea/ Sfintilor ce va cinstesc" 346 .
Fara bani „toate-s profane, I Inteleptii sunt
nebunij Popa nu face mdtane ,/ Cerul nu face
minuniV\ p. 68.
O ironie acidd, pentru ieri si azi, la adresa
preotilor care pun banii inaintea slujbei.
„Galbenas" 348 ...un sinonim al lui bdnisor.
Iar „rdsul ca si pldnsul meul Nasc numai din
cuvdntul tau", p. 69, al iubitei.
„In fundul noptii scade alba luna", p. 70;
„Bucovina adoratd", p. 71; „termure streine", Ibidem;
cand se intoarce in tara, Bucovina ii pare „un
... 349„350
tmtirim
339 Idem, p. 58.
340 Idem, p. 59.
341 Idem, p. 65.
Chimval... adica un instrument de percutie, alcatuit din doua discuri
metalice care se lovesc unul de altul.
344 Ibidem.
345 Ibidem.
346 Ibidem.
347 Metanii.
349 Un cimitir.
56
Si pentru ca „suvenirea 351 " lui zace in mormant,
si el se face „rece", sangele ii ingheata ' 52 , caci
„Pentru mine cerul tacel Omenirea s-a schimbat" 353 '.
Durerea mare, imensa, nu are patrie si nici
hotar 354 . A ajuns „singur pe lume, / Suflat de
vanturi" 355 .
In Mormdntul ei apare „copila balaioara ", p.
77. Un alt poem are titlul „Casa galbena" (p. 78-79).
Are si un poem dedicat satului Mihalcea (p. 80-81).
La Mihalcea, unde era „dulce-adapost
,,357
poetul a aflat „amor de inger, inger de-amor" 358 .
Ii este „scumpa" durerea pentru ca ea reprezinta
„umbra norocului trecut" 359 . Afericirii din trecut.
Prima strofa si ultima a poemului:
„Intre mine si-ntre tine
Este un abis profundi
Noaptea fdra de lumine
Ocean jam dejund ,,36 °.
In Rdsunete, Dimitrie Petrino vorbeste despre
inima sa „intristata" 361 , care cuprinde in sanul ei
„lume, cer si Dumnezeu" 362 ...dar in Suspinuri
vorbeste despre credinta la timpul trecut .
Theodor Serbanescu [1839-1901] 364 ...in
uniforma militara si cu barba mare . S-a nascut la
351 Suvenirul...iubita lui...
353 Ibidem.
354 Ibidem.
355 Idem, p. 75.
356 Cupar blond.
358 Ibidem.
359 Idem, p. 82.
360 Idem, p. 89.
361 Idem, p. 91.
362 Ibidem.
363 Idem, p. 100.
364 Idem, p. 395.
365 Idem, p. 397.
57
Tecuci, lupta la Plevna si ajunge colonel 366 . E prezent
in carte de la p. 102 la p. 151.
Numea Dunarea cu denumirea sa latina:
Danubiu . Are un poem numit Basarabia (p. 105-
107)...unde, in a doua strofa, apar versurile: „Biserica
din capul orasului, imi pare/ O gluga ciobaneasca in
varful unui par", p. 105.
Un poem dedicat lui Titu Maiorescu (p. 117-
1 19)...unde il face „olimpian" 368 .
Maiorescu are fata de om „cugetator", „o
tampla superba"...si „ochi scrutator" .

In Cruciulita evoca „cruciulita adorata" pe care
iubita i-a atarnat-o la gatul lui . In poemul In capela
se regaseste sintagma: „la poalele Dumnezeirii", p.
122. Iar ochii ei sunt „d-un azur ceresc", p. 123.
Cand el a sarutat-o...\una. s-a oprit pe loc . In
ultima strofa insa a aceluiasi poem, numit „Un
sarutat", tot din cauza sarutului: „Luna s-a schimbat
in soarej Aprinzandu-se pe loc" 372 .
„Tamaia dorului" in poemul Adio 313 . „0 durere
infernala" , p. 136; esala pentru exala, p. 137;
,^dmbiri de viata", p. 138; luna lumina „melancolic",
p. 140; „cu nesatiu", Ibidem; „dulci frumusete", p.
141.
In Magdalina... strofa a 4-a: „Dumnezeu are
atei...l Dar o fi ateu sub soare/ Sa nu creadd-n ochii
tei?". Ai Magdalinei...
366 Idem, p. 396.
367 Idem, p. 103.
368 Idem, p. 117.
369 Ibidem.
370 Idem, p. 120.
371 Idem, p. 124.
372 Ibidem.
373 Idem, p. 132.

58
Paltinul e „palten" in „Paltenul blestemat", p.
149. Iar in Copil fiind... ultimul sau poem antologat
'in A
aici, padurea il cheama „in farmecul si taina sa" .
Samson Bodnarescu [1840-1902] 375 : cu
'in f.
pieptanatura eminesciana si cu barba .
Si-a luat doctoratul in Filosofie in
Germania 377 ...si adevaratul sau nume de familie e
Bodnar 31 \ De la p. 153 la 184.
Viata ca o carte, care trebuie citita din scoarta
in scoarta, p. 153. Luna e „palida"...si: „dorul eel
cumplit" 379 . Apar ciocarliile cantand in Catra spic 3&0
iar vantul canta „vers duios" „printre crengile
uscate" 381 .
Brandusa iese din zapada, vazuta ca un
„culcus", si priveste cum primavara s-a intors in
tarina 382 . Dar Bodnarescu vorbeste si despre „salce"/
salcie...care sta langa balta „leganandu-se wôr" 383 .
Unde doarme Fat-Frumos? „In lunca/ Pe

'IQA
verdeata sub un tei" . Iar iarna, casele stau „tupilate"
„sub edeiuli de stun 385 si paie [...]/ Fumegand fumuri
balaie ,,3S6 .
Luna are „lumina blanda" in Haide, draga 3S1 .
Iar el, „cu dor salbatic", sta „pe malul singuratic" 388 .
Si poetul vede cum „se bolteste" infmitul „peste apele
marete" 389 .
374 Idem, p. 151.
375 Idem, p. 401.
376 Idem, p. 152.
377 Idem, p. 401.
378 Idem, p. 402.
379 Idem, p. 154.
380 Idem, p. 156.
381 Idem, p. 157.
382 Idem, p. 158.
383 Idem, p. 159.
384 Idem, p. 160.

385 Stuf.
387 Idem, p. 163.
388 Ibidem.
389 Idem, p. 164.
59
Mihai de Bonacchi [1 842-1 898] 39 ° era plinut si
cu mustata lunga 391 . A facut studii la Dresda si Berlin
si si-a publicat singurul volum de poezii la Galati 392 .
Iacob Negruzzi [1842-1932] 393 : par
scurt... mustata lunga 394 . Fiul lui Costache Negruzzi.
Face Dreptul la Berlin, in 1870 ajunge deputat, apoi
senator . In 1927 moare sotia lui, Maria Radu
Rosetti...iar el moare la cateva zile dupa ce a implinit
90 de ani, adica pe 6 ianuarie 1932 .
Mihail Eminescu i-a scris lui Iacob Negruzzi
pe cand acesta era redactor la Convorbiri literare .
Poemele lui Negruzzi: p. 188-220.
In Prozd si poezie afirma ca „nefericirea/ E un
dar ceresc", pe care numai poetii alesi o simt 398 .

„0 paserica", p. 197; „visuri de juneta",
Ibidem; „De ai o idee, in scris s-o pui indata", p. 200;
„slabele furnice", p. 201; Epistola II ii e adresata lui
Alecsandri (p. 213-216) iar Epistola IV lui Maiorescu
(p. 217-220).
loan Pop-Florentin [1843-1936] l-a suplinit un
timp pe Maiorescu la catedra de Filosofie a
Universitatii din Iasi 399 . Par cret, mustata lunga 400 . A
scris si nuvele 401 .
Stefan Vargolici [1843-1897] a facut studii la
Madrid, Berlin si Paris si a tradus, printre altii, si din
Ovidius, Cervantes si Lamartine 402 iar Mihail D.
Cornea [1844-1901] a scris si versuri in franceza 403 .
390 Idem, p. 407.
391 Idem, p. 185.
392 Idem, p. 407.
393 Idem, p. 408.
394 Idem, p. 187.
395 Idem, p. 408.
396 Idem, p. 411.
397 Idem, p. 412.
398 Idem, p. 192.

399 Idem, p. 417.
400 Idem, p. 419.
401 Idem, p. 418.
402 Idem, p. 420.
403 Ibidem.
60
Miron Pompiliu [1848-1897] a cules si
folclor 404 si are un poem intitulat: Dorul Romdniei (p.
241-242). Plopii sunt cu sot., .sunt doi in Plopii 405 ... si
ii dau lacrimile cdnd ascultd „cum ganguresc"
randunelele 406 .
Dumitru C. Ollanescu-Ascanio [1849-1908]: cu
barba...dar fara mustata 407 ...S-a nascut la Focsani 408 ,
doctor in Drept (studii la Paris si Bruxelles), primar
de Tecuci, s-a casatorit cu Eugenia Strat. Moare
inainte de a implini 59 de ani din cauza unui atac de
cord.
Ascanio a scris poezie, nuvele, teatru, cronici
teatrale si a facut traduceri. A lasat un roman
neterminat... intitulat: Fecior de bani gata 409 .
In Elegie vorbeste despre „cumplitul gol ce[-l]
lasa femeia-n urma ei" 410 . „Amintirile placute" sunt

Jcoane vii in minte" si poemul Ginta Latind ii este
41 ?
dedicat lui Vasile Alecsandn . Iar Satira I are moto
eminescian: „Iaranoi, noi, epigonii..." 413 .
Prima femeie a cartii e iubita lui Mihail:
Veronica Micle [1850-1889], nascuta la 22 aprilie
1850 in Nasaud, in Transilvania. Tatal: Hie
Cdmpeanu, cizmar iar Ana, mama, taranca.
Veronica, la Botez, a primit numele Ana, era
alintata Corina... si si-a ales numele Veronica atunci
cand a intrat in scoala primara 414 .
Fratele Veronicai se numea Radu, moare tatal
ei, familia sa ajunge la Targu Neamt si ea se
casatoreste cu Stefan Micle in 1864, pe cand ea avea
14 ani iar sotul ei: 44 de ani 415 .
404 Idem, p. 422-423.
405 Idem, p. 254.
406 Idem, p. 265.
407 Idem, p. 425-428.
408 Idem, p. 425.
409 Idem, p. 426.
410 Idem, p. 280.

411 Idem, p. 283.
412 Idem, p. 284-289.
413 Idem, p. 294.
414 Idem, p. 432.
415 Ibidem.
61
Veronica a avut doua fiice cu Micle: pe Valeria
[1866-1929] si pe Virginia Livia [1868-1937].
Se intalneste cu Mihail Eminescu la Viena, in
1872, pe atunci el fiind student. Dupa moartea lui
Micle, in 1879, ea se stabileste la Bucuresti in 1887.
7 7 i i
Dupa ce moare Mihail, Veronica se retrage la
Manastirea Varatec 416 si moare la 4 august 1889 417 .
Veronica a debutat cu schite, in 1872, in Noul
curier romdn si volumul sau de poeme a aparut la
A. 1 S ft
Bucuresti, in 1887 . In antologia de fata i s-au

dedicat paginile 302-339.
A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_V%C4%83ratec
de unde am preluat. ..monumentul eifunerar.
418 Idem, p. 433.
62
Poezia i-a fost unicul Dumnezeu 419 ...si privea
luna „cu ochi uimif ,42 °. „Lac-Oglinda" ii este dedicata
Valeriei, fiicei ei .
Matilda Cugler-Poni [1851-1931] s-a nascut la
Iasi, s-a casatorit cu Vasile Burla in 1872 si a debutat
in 1867, chiar in primul an al Convorbirilor
t 422 a • • -423
hterare . A sens si proza .
Si-a dorit sa fie ingropata „in padurea
dta" 424 si s
AD S
lacramioare" .
inverzita" 424 si sa ii fie semanate pe mormant „blande
„Durerea ne petrece prin viata la mormant" 426 ;
„un sarman de fluturel", p. 348; „blandetea toate le-
nblanzeste", p. 350; iar iarna, „alb, tacut si rece/
Pamantul zace-n giulgiul sau", p. 357.
Ultimul poet antologat aici, Nicolae Volenti
[1857-1910] 427 , cu barba si mustata 428 , s-a nascut la
Galati, a facut Dreptul la Paris si a debutat la 1 8 ani in
Convorbiri Hterare 429 . A tradus din Musset si
Hugo... si a murit la 21 septembrie 1910 430 .
In ultima strofa a poemului Placerile vietii
cdmpenesti, poetul ii spune amicului G. S., caruia i-a
dedicat poemul:
„Omul catafericirea in palate aurite
Eu, amice, am aflat-o in a cdmpului comori,
Caci acolo dimineata in zori dalbe, poleite,
Ea s-ascunde-n veselie, ea zambeste-n mdndre
r, -,,431
flori
419 Idem, p. 303.
420 Idem, p. 311.
421 Idem, p. 326.
422 Idem, p. 444.
423 Idem, p. 447.
424 Idem, p. 341.
425 Ibidem.
426 Idem, p. 344.
427 Idem, p. 448.
428 Idem, p. 358.
429 Idem, p. 448.
430 Idem, p. 449.
431 Idem, p. 368.
63
Insa o fi intuit vreunul dintre contemporanii lui
Eminescu, ce se ascunde in el?...
Nicolae Iorga a tinut o conferinta la societatea
Bucurestii Vechi, in 1930 si a publicat-o sub titlul:
Cum aufost si cum trebuie safie Bucurestii .

Si a inceput prin a vorbi despre „cdt de rdu a
facut, in societatea romaneasca, catedra" 433 . Catedra
universitara. Pentru ca, spunea el: „cunosc oameni
tineri, oamtnifoarte cum se cade, foarte modesti, pe
care i-am avut une ori elevi si cari, atunci cand au
ajuns sd se suie pe catedra, s'a petrecut in ei o
schimbare catastrofald: imediat s'au transformat in
genii revolutionare, in descoperitori de noi metode in
istoria Romdnilor si in Istoria universald" 434 .
Cu alte cuvinte, catedra universitara naste
„grandomani" 435 din persoane sldbute la invatatura si
la munca de cercetare.
Insa, pentru ca aceasta cuvantare o tinea „la
Archivele Statului" 436 mai zice ceva, adversativ, si
despre Biserica: ca e de acord cu plantatiile de aici,
de la Arhivele Statului, „orice ar zice Biserica
ortodoxd romdnd, care de o bund bucatd de vreme
vrea sd ne goneascd, cu Archive, cu asezaminte, cu
Musee de pretutindeni unde isi arogd un drept de
v ~ . ,,437
stapanire
Si dupa ce incurajeaza sddirea de pomi la
aceasta institutie si remarca nevoia unor reparatii la
cladire, Iorga subliniaza cu amaraciune decadenta
vremii lui: „se pare insa ca ruina Statului roman este
An o
inca mai evidenta decat ruina Archivelor Statului" .

Insa cine „prada mai mult" statul roman? Si
autorul e categoric: intelectualii 440 . Pentru ca au
N.[icolae] Iorga, Cum aufost si cum trebuie safie Bucurestii. Conferinta
tinuta in 1930 la societatea „Bucurestii Veci", Ed. Datina romaneasca,
Valenii de MuHi[n]te, 1932. Are 18 pagini.
433 Idem, p.
1.
434 Ibidem.
435 Ibidem.
436 Ibidem.
437 Idem, p.
1-2
438 Idem, p.
2.
439 Ibidem.
440 Ibidem.
64
cateodata doua catedre 441 ...si „aceasta este o
formidabild risipcT' . De bani...
Dar, dupa „palavre[le]...introductive" 443 , se
refera, si subliniaza asta, la „Vechii" Bucuresti si nu
1 , 1 11 11
la „vechiul" Bucuresti 444 . In detrimentul gramaticii...
Pentru ca „am sacrificat atata gramatica
bunului simt, meat a venit vremea sa sacrificam si
putintel bun simt, gramaticei" 445 .
Formula sa, cea pe care mizeaza, e: „Bucurestii
vechi" 446 .
Si hodoronc-tronc, ca si cum ne-am fi vorbit sa
, 1 ,
ti dea o lectie ex-premierului Romaniei Mihai Razvan
Ungureanu 447 , Iorga vorbeste despre non-pluralizarea
Iasului:
„Altceva este Iasul, care nu este la plural; 1-au
facut la plural domnii de acolo, cari, se stie, cei mai
multi sant cu desdvdrsire eterodocsi si prin urmare
eterodocsi si in acest domeniu.
Dar Iasul este tdrgul lui las, si n'au fost mai
multi Iasi; este o persoand, este mosul intemeietor al
Iasului" 448 .
Si de la Iasi trece la Bucuresti.
Bucurestii vechi „existau inca" pe la anii 1850-
1860 449 . Insa trecerea spre Bucurestii noi s-a facut
printr-o perioada de „iconoclasm" 450 .
„Caci am avut si noi iconoclasm, aceasta
sfdrdmare a tuturor lucrurilor in legatura cu trecutul
nostru. O neintelegere complecta, o ignoranta crasa, o
441 Ibidem.
442 Ibidem.
443 Idem, p. 3.
444 Ibidem.
445 Ibidem.
446 Ibidem.
447 Care 1-a intrebat in mod ironic, pe 13 martie 2012, pe Mihai Gadea, la
Sinteza zilei, despre pluralul lui Iasi.
N.[icolae] Iorga, Cum aufost si cum trebuie set fie Bucurestii, op. cit., p.
3.
449 Ibidem.
450 Ibidem.
65
pretentie obraznica au schimbat cu desavdrsire tot
caracterul terii" 451 . Tot modul de afi al romanilor...
Si, dupa cum era firesc, Nicolae Iorga pledeaza
pentru Bucurestii vechi, pentru autenticitatea
romaneasca, pentru ca „Vechii Bucuresti sant o
creatiune a natiei noastre, sant originalitatea noastra,
sant tot ce am fast in stare sa facem" 452 .
Cine sunt iconoclastii Bucurestiului? Bibescu
t 5
Voda si Stirbei Voda 453 . Si de la 1860 a inceput
dezastrul peste tot ...
„ Atunci au inceput a se strica vechile manastiri
ale noastre, atunci s 'a creat din nou Bistrita 455 , s'a dat
un nou caracter Tismanei 456 , atunci s'a pus
catapeteasma goticd inaintea mormantului lui Mihai
Viteazul si s'a acoperit cu o formidabild tencuiald,
foarte rezistenta, frescele de la Dealu 457 " 458 .
Dar, subliniaza autorul, Alexandru Ghica, cat a
domnit, nu a fost un demolator 459 '. Si el nu a dat voie
sd se intervind iconoclast in constructia Bisericii
episcopale de la Curtea de Arges 460 .
Interventiile arhitecturale insa ale lui Lecomte
du Nouy 461 la aceasta Biserica sunt caracterizate de
Iorga drept „procedee barbare" .
Si aminteste si de corespondenta lui Teodor 463
5 5 5 ±5
Aman 464 , pe care a citit-o, pictorul declarandu-se
„contra sistemului lui Lecomte du Noiiy" 465 .
451 Ibidem.
452 Idem, p. 3-4.
453 Idem, p. 4.
454 Ibidem.
Se refera la Manastirea Bistrita:
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bistri%C8%9Ba_
%28jude%C8%9Bul_V%C3%A21cea%29.
456 La fel:
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Tismana.
457 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dealu.
N.[icolae] Iorga, Cum aufost si cum trebuie safie Bucurestii, op. cit., p.
4.
459 Ibidem.
460 Ibidem.
461 A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Andr%C3%A9_Lecomte_du_No%C3%BCy.
66
Insa pe Iorga il intereseaza mobilul interior al
iconoclasmului. Cum de s-a ajuns aici...
Si raspunsul sau e: din cauza educatiei in
strainatate fara o cunoastere prealabila a realitatii
romanesti.
In termenii sai: „Motivul pentru care s'a
savdrsit aceasta asa de gravd gresala, este o educatie
in strainatate fara nicio pregdtire prealabila in tara.
Aceasta a prdpddit si Vechii Bucuresti, cum a

prapadit atdt de interesantul caracter al terii noastre
de la un capat la altul.
Multe familii boieresti si chiar negustoresti si-
5 5 O 5 t
au trimis copiii mici la Paris. Oamenii acestia au
crescut intr'o atmosferd revolutionara, anti-
religioasa, dusmand trecutului.
Au venit ca niste inovatori ridicoli, fara niciun
5 7
simt pentru desvoltarea trecutului istoric. Eu si astazi
sant impotriva invataturii in strainatate fara foarte
multe garantii" 466 .
Insa despre sine Iorga spune ca a fost in
strainatate... s-a intors si a ramas tot „autohton" 467 , tot
roman. Si ar vrea sa existe la vama, la intoarcerea in
5 ~
Romania, cineva cu ,foarfece autohtone, care sa taie
partea de nas care a crescut in strainatate si pe care ar
trebui s 'o trimitem inapoi, unde autohtonul si-a facut
studiile, dar unde n'a invatat saf-sij cunoascd
,,468
masura
I se pareau aiurea blocurile in Bucuresti... atata
timp cat orasul a fost „format din reuniunea mai
multor sate" 469 . Iar iconoclasmul arhitectural a distrus
aceste cartiere distincte de pana atunci 470 .

463 Asta e grafia lui Iorga... si nu Theodor.
464 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Aman.
5.
466 Ibidem.
467 Idem, p. 5-6.
468 Idem, p. 6.
469 Ibidem.
470 Ibidem.
67
Palatul Justitiei i se parea „o imensa cladire,
fara nicio perspectivd ,,41i . Raul Dambovita nu era
pietruit la acea data . Iar in locul copacilor, de pe
langa. rau, care surpau malurile...propune sa se
sadeasca flori 413 .
Si arunca bomba in mij locul audientei:
Bucurestiul de azi „nu mai samana a sat romdnesc, ci
a metropola tiganeasca" .
Ofera argumente. Carciumi pe langa Palatul
Justitiei 415 . Ministerele sunt „risipite" in multe
cladiri 476 . Nu mai se stie care sunt cartierele pentru
cumparaturi 477 . Cei bogati au inceput sa-si faca case
A no
ca la Paris . De aceea diversitatea arhitecturala fara
w-- • • .j 479
noima arata ca oamenii nu mai au bun gust .
Ignoranta si lipsa de gust si-au spus cuvantul in
„noii" Bucuresti 480 si au stricat caracterul, forma
initiala a orasului. Si, ca si azi, Bucurestiul lui Iorga
avea „multe case frumoase, dar care, in intregimea
lui, este lipsit complect de caracter n . Fapt pentru
care, „cel din urma sat [romanesc] are mai mult
caracter decat capitala Romaniei-Mari" .
Iorga propune ridicarea unui oras nou care sa
AQ'i
aiba o unitate arhitecturala . Si acest oras nou sa fie
unul comerciat u .
Si pentru ca si atunci eddea tencuiala de pe
cladiri in Bucuresti, autorul propune sa se
construiasca „o scoald de tencuiala, unde sa se invete
471 Ibidem.
472 Idem, p. 6-7.
473 Idem, p. 7.
474 Ibidem.
475 Ibidem.
476 Ibidem.
477 Idem, p. 8.
478 Ibidem.
479 Ibidem.
480 Ibidem.
481 Idem, p. 9.
482 Ibidem.
483 Ibidem.
484 Idem, p. 10.
68
„tencuialogia", care ar fi foarte folositoare: s'ar putea
tencui multe lucruri, s'ar putea tencui si unele
obrazuri, care au nevoie de o asemenea reparatie" .
Lauda Muzeul Bucurestilor . Si pledeaza
pentru conservarea caselor boieresti . Iar gradinile

din centrul orasului sunt „un element de estetica" 488 .
Si romanii, ca niste „bucheri tarzielnici" 489 ,
imita dupa 20 de ani ce distruge ApusuL.si ne trebuie
tot atata timp pentru ca sa refacem ceea ce Apusul a
. • .490
stricat .
Trebuie pastrate si inventariate casele cu
specific romdnesc 491 . Si odata cu ele Bisericile 492 .
Pentru ca Bisericile, odinioara, erau mai inalte decat
casele din jur...iar acum ele nu mai au evidenta de
odinioara 493 .
„Nicio biserica nu trebuie ddrdmatd" 494 . Si
Bisericile trebuie sa aiba venituri proprii... Si da
exemplu Biserica Zlatari, care avea imprejurul ei
pravalii, „din cari se hrdnia biserica, pravalii care si
astazi s 'ar putea face, insa joase, ca sa nu ia vederea
bisericii" 495 .
Intre timp, remarca el cu amaraciune, Biserica
si-a pierdut „misterul" in randul oamenilor 496 . Si-a
pierdut „acea obscuritate, [...] acel vag miros de
tamdie, care parea legat de preotia insasi. De aici acea
necesitate de a vorbi in soapte" 491 la Biserica.
485 Idem, p. 12.
486 Ibidem.
487 Idem, p. 13.

488 Ibidem.
489 Ibidem.
490 Ibidem.
491 Ibidem.
492 Idem, p. 14.
493 Ibidem.
494 Idem, p. 15.
495 Idem, p. 16.
496 Ibidem.
497 Ibidem.
69
Iar pdcatele impotriva datinilor romanesti,
pentru Iorga, erau urmatoarele:
Bisericile s-au prefdcut „intr'un fel de reclama
pentru preot. [...] Se ard lumdndri de dimineata si
pana seara, in care se face apel la un fel de misticism
nesdndtos, de culturd catolicd degeneratd, cum se
intalneste numai in terile in care catolicismul
provoaca o adevdratd boald a sufletului.
Bisericile in care, prin mijloace neiertate, se

castiga credinciosii, facand cu dansii un fel de
demagogie si in acelasi timp o stricare a echilibrului
sufletesc, de care au nevoie si credinciosii cei mai
piosi, bisericile acestea nu apartin traditiei noastre.
Si eu regret addnc ca nu se gaseste in
conducerea centrala a Bisericii destuld autoritate
pentru ca un preot care face teatru in biserica sa fie
frumos luat de guler si dat afara si, in locul preotului
acestuia tdndr, care stricd datinile bisericesti, sa se
aduca, dintr-un fund de sat, un preot bdtrdn, ca sa
invete preotii acestia tineri care este adevdrata
noastrd ortodoxie, fara reclama" 498 .
Gheorghe D. Bezviconi 499 a scris un studiu
foarte minutios despre Cimitirul Bellu din Bucuresti,
pe care 1-a publicat in 1958 500 . Si el numeste citimirul
Bellu drept cimitirul care „oglindeste trecutul tarii" 501 .
Nu e de acord cu Henri H. Stahl ca cimitirul
a luat fiinta in 1859 503 . Ci el a luat fiintd sau a fast
largit in 1851 504 . Iar aici, mai inainte, fusese o
grddind.. .si mai inaintea gradinii o Manas tire 505 .
498 Idem, p. 17.
499 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_G._Bezviconi.
500 [Gheorghe] D. Bezviconi, Cimitirul Bellu din Bucuresti. Muzeu de
sculpturd si arhitecturd, in ***Monumente si Muzee. Buletinul comisiei
stiintifice a muzeelor si monumentelor istorice si artistice, Ed. Academiei
RPR, Bucuresti, 1958, p. 185-204. Vom cita studiul: Cimitirul Bellu, p.
501 Idem, p. 185.

502 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_H._Stahl.
Cimitirul Bellu, p. 185.
504 Idem, p. 186.
505 Idem, p. 187.
70
Numele cimitirului vine de la numele
proprietarului locului: Barbu Bellu [ 1 825-1 900] 506 ,
ministru al Cultelor si al Justitiei...care a donat
terenul 507 .
Si autorul considera drept eel mai vechi obiect
din cimitir grilajul mormantului clucerului loan
Donea (figura 18, locul 21). E datat 1850. Iar cea mai
veche cruce din cimitir e a Eufrosinei Vizula (figura
40, locul 10), din 7&57 508 .
In noiembrie 1859, C. A. Rosetti cumpara un
loc de inmormdntare pentru fiica lui, Elena, iar in
aprilie 1861 pentru fiul sau, Anton 510 .
Cesar 511 Bolliac 512 , in aprilie 1860, isi
inmormanteaza aici sotia, pe Aristita (figura 30, locul
13) 513 .
C. Cantacuzino-Rifoveanu 514 isi muta aici
osemintele familiei in august 1863, dupa care face
acelasi lucru si Scarlat Rosetti 515 .

Arhitectul Ion Mincu [1853-1912] 516 are mai
multe constructii in cimitir... el insusi fiind
inmormantat aici.. .si in 1920 i s-a ridicat o troita de
c i n
lemn . Mincu a creat mausoleele familiilor Ghica,
Cantacuzino si Gheorghief, capelele lui Statescu si
Tache Protopopescu si, posibil, si capelele lui Vlasto
si Cristian Tell 518 .
506 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Barbu_Bellu.
508 Ibidem.
509 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosetti.
510 Cimitirul Bellu, p. 187.
511 Grafia autorului.
512 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Bolliac.
514 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_C._Cantacuzino-
R%C3%A2foveanu.
51 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mincu.
518 Ibidem.
71
Mausoleul beizadelei Grigore Sturdza, din
1901, este facut de sculptorul Gheorghe Boboc, care
era fml sau nelegitim .
Monumentul-bolta al familiei Linche e creatia
arhitectului Albert Galleron [1855-1904], eel care a
S90
zidit Ateneul bucurestean .
Capela Triandafil (figura 5, locul 32) e adusa
de la Viena iar capela San-Marin (figura 15, locul 50)
de la Paris 521 .
Capela Minciulescu (figura 35b, locul 8) e o
S99
simplificare a Bisericii Manastirii Curtea de Arges
iar in 1954 s-a distrus sarcofagul „filantropului Iosif
Niculescu" 523 .
Profesorul Karl Storck [1826-1887] este autorul
monumentelor sculp tate in marmura „reprezentand
ingeri, femei si diverse motive simbolice-
decorative" 524 . Si autorul indica 9 sculpturi semnate
de el si alte 16 posibile 525 .
Ion Georgescu [1856-1898] , „cel mai talentat
elev al profesorului Karl Storck" , a creat
„monumentul-poem" al Iuliei Hasdeu (figura 25,

S9S
locul 22) . Bustul Iuliei 1-a sculptat in 1889, pe cand
avea 33 de ani 529 .
Si printre cele peste 30 de sculpturi ale sale din
cimitirul Bellu ortodox, Ion Georgescu e autorul
medalionului de pe crucea lui Mihail Eminescu, a
con
chipului sau, sculptat in 1889 . Mormantul lui
Mihail e situat in figura 9, a scriitorilor, locul 24 .
519 Idem, p. 190.
520 Ibidem.
521 Idem, p. 191.
522 Ibidem.
523 Idem, p. 192.
524 Idem, p. 193.
525 Ibidem.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Georgescu.
527 Cimitirul Bellu, p. 194.

528 iu;A am
528 Ibidem.
529 Ibidem.
530 Ibidem.
531 Ibidem.
72
Carol Storck [1854-1926], fiul lui Karl Storck,
sculpteaza la 1900 (si e considerata capodopera lui)
pe Elena Izvoranu pldngdndu-si fiul [figura 24, locul
23] 532 . Si autorul enumera 70 de lucrari ale sale
existente in cimitir 533 .
Oscar Spathe 534 a redat in bronz chipul poetului
Cincinat Pavelescu . Johannes Hottart a facut
monumentul in bronz de pe mormantul Mariei
Carlova 536 .
534
535
536
: Idem, p. 195.
Idem, p. 196.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Oscar_Sp%C3%A4the.
Cimitirul Bellu,p. 197.
Idem, p. 199.
73
Iar monumentul in marmura de pe mormantul
lui G. Vernescu este lucrat de Adalbert]
Bartholome 537 .
Monahul Ioanichie era grec . Si la 6 aprilie
1722 cumpara „de la Despa, vaduva fiului lui Cirstea
Popescu vistiernicul, un loc invecinat cu casele
boerilor Greceni" 539 . Si acolo ridica „un han cu
etaj" 54 °.
In han insa, spune autorul, a ridicat paraclisul
cu hramul Sfantul Haralambie 541 .
Dar la 1 iunie 1724, boierul Grigore Greceanu
ii daruieste staretului Ioanichie un teren pentru
Biserica... pe care o ridica in acelasi an 542 .

Pe atunci domnea loan Nicolae Aliexandru al
UngrovlahieL.si pisania bilingva, greaca-romana, e
semnata: 30 octombrie 1724 543 .
Astfel lua fiinta Biserica Stavropoleos din
Bucuresti, careia la 9 iulie 1725, Maria, fiica
logofatului Radu Greceanu, ii daruia loc pentru
pivnitd si clopotnitd .
La 24 februarie 1726, aceeasi, ii vinde
staretului un alt teren in apropiere 545 iar in martie
1726 ddruie o mosie Manastirii 546 .
Din primavara lui 1726, de cand staretul
Ioanichie devine mitropolit de Stavropola si exarh a
toatd Caria...d& la numele mitropoliei si din acest an
Manastirea bucuresteana incepe sa se numeasca
Stavropoleos 541 .
537 Ibidem.
A se vedea: http://es.wikipedia.org/wiki/Albert_Bartholom%C3%A9.
538
Razvan Theodorescu, Biserica Stavropoleos, Ed. Meridiane, Bucuresti,

1967, p. 6.
539 Ibidem.
540 Ibidem.
541 Ibidem.
542 Idem, p. 7.
543 Idem, p. 8.
544 Idem, p. 9.
545 Ibidem.
546 Ibidem.
547 Ibidem.
74
In 1729 sau 1730 construieste absidele laterale
si pridvoruf A% ... iar din testamentul sau din noiembrie
1733 aflam ca Manastirea Stavropoleos din Bucuresti
avea han, un schit in Vlasca, mosii, case, pravalii,
locuri in Bucuresti 549 si „numerosi robi tigani primiti
in dar de la diferiti boieri" 550 .
Insa inchind Stavropoleosul Manastirii Gura
din Pogoniana, acolo unde fusese facut monah
actualul mitropolit 551 .
Ilinca, „sotia raposatului Mincu", a vandut „o

cascioara" 552 . Un zapis 553 din 14 ianuarie 1821...
A vandut-o cu 650 de taleri 554 . Si pentru ca nu
stia sd scrie...a iscalit „scriitorul" in locul ei, notarul,
„si eu mi-am pus deget[ul] in loc de pecete" 555 .
„2 parechi de case [...] s-au dezvdlit de
vijalie" 556 . Vijelie mare... codrosu...
Iar la plural: „casilor" in loc de caselor 551 . Si
trebuie indreptate si „tablile" 558 de pe case...
Insa la tablele de pe case...cuiele sunt
numdrate: „la fiestecare tabla cate 4 cuie her [de
fier]" 559 .
Lucrarea de reconstruire a caselor trebuie sa fie
„temeinica" 560 ...si nu la repezeald.
„La strasini" trebuie sa se bata „scanduri de
stejar". Balconul trebuie reconstruit. Captuseli de
tinichea la usa. Iar gheaburile caselor trebuie sa fie
functionale 561 .
548 Idem, p. 10.
549 Ibidem.
550 Ibidem.
551 Ibidem.
George Potra, Documente privitoare la istoria orasului Bucuresti (1821-
1848), Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1975, p. 55. O vom cita: Documente
de secol 19, p.
553 Document scris de mana.
Documente de secol 19, p. 55.
555 Ibidem.
556 Ibidem.
557 Ibidem.
558 Ibidem.
559 Idem, p. 56.
560 Ibidem.
561 Ibidem.
75
Documentul cu... vijelia e din 5 septembrie
1821 562 .
Pe 28 octombrie 1821, Gheorghe, vataful, i se
pldnge in scris lui Hagi Ahmet („maria sa Pasa") si ii
spune ca a pldtit 600 de taleri la niste mesterL.dar
ploaia tot ii intra in casa... pentru ca nu i s-a reparat
cum trebuie acoperisul 563 .
Mesterii (care zugravesc, repara, reorganizeaza
prin casele noastre), draga cititor, trebuie sa aiba

„stiinta buna" 564 . Sa cunoasca meserie. Asa se spune
intr-un act din 8 noiembrie 1821 565 .
„Muma noastra" a raposat „in mahalaoa
Batistii" 566 . Si ca sa facem rost de bani pentru a o
pomeni...„am vandut-o (se refera la casa raposatei)
parintelui Mihai Filimon de la sfanta biserica Ienei in
taleri 900... cu care bani sa i sa faca pomenirile
raposatii, la soroacele cele randuite" . Pomeniri
scumpe...
Insa ei nu au luat banii pe casa...ci i-au las at
preotului pentru ca sa o pomeneasca pe mama lor.
Pentru ca preotul, de fapt, niciodata nu a dat bani pe
casa...ci le-a spus cat costd pomenirile lui...
Act din 20 noiembrie 1821 568 .
Leibu era „ovreiu tenechegiu" 569 ... Tinichigiu
adica.... statura care, dupa cum zicea un presedinte al
Romaniei, este „o provocare" contemporana.
Dar contemporan cu el era si Nicolae,
sofragiul, adica servitor la mese , adica... ospdtar. Si
asta meserie... de prezent.
Insa mai exista si un al treilea: „Gheorghe
neamtul", care era „tamplaru" 571 / tamplar...Tot
bdnoasd si asta...
562 Ibidem.
563 Idem, p. 57.
564 Ibidem.
565 Ibidem.
566 Idem, p. 58.
567 Ibidem.
568 Ibidem.
569 Ibidem.
570 Ibidem.
76
Nicolae a cumparat de la Gheorghe 105 table
de fier pentru a le pune pe casa. Si fiecare tabla a
costat 75 parole .
In secolul al 19-lea se folosea Ipac... in loc de
Idem... 573 . Ipac, adverb = de asemenea, tot acesta.
Constandin era „condoragiu" 574 . Adica facea
pantofi femeiesti cu toe si brodati.
Nastase era „rachier" . Adica facea rachiu. ..ca
sa dormi in sant.
Petre era „vataf" ...sinonim cu agent de
paza...m curtea boierului.
Costache era „cavaf ' 577 , adica cizmar. Ion era
„salar" 578 / selar, adica facea si vindea sei de cai.
11 , , 1 i ,
Radu era „matasar" 579 : producea si vindea matase.

Dintr-un act din 3 martie 1822 aflam ca...s-au
clopotele Bisericii 580 . Se par
e o problema mai veche... la noi...
jurat clopotele Bisericii 580 . Se pare ca „nevoia de fier"
Raducanu Poenaru era „sardar" 581 , adica
comandant al ostilor caldri. Si acesta avea „o
pravalie pe locul manastirii Doamnii Balasii,
invecinata in dos cu pravaliile sale ce le are pe locul
sfintii Mitropolii" 582 .
Sardarul insa impiedica Mitropolia. Pentru ca
„Mitropoliia avand pivnitd mare, cu gdrliciu [intrare
in pivnita] corespunzator in curtea sardarului i-au luat
tot girliciul cu locul ce sa cuvenea a avea
571 Idem, p. 59.
572 Ibidem.
573 Idem, p. 62.
574 Idem, p. 64.
575 Ibidem.
576 Ibidem.
577 Idem, p. 63.

578 Ibidem.
579 Ibidem.
580 Idem, p. 65.
581 Ibidem.
582 Ibidem.
77
girliciul" 583 ...Pe scurt: i-a retezat sardarului intrarea
in pivnita.
Iar Mitropolia, dupa ce a scdpat de sardar, „au
dat locul cu pivnita la chiriasi, adeca stinjeni patru la
un popa Vlad si stinjeni opt la Stoian telalu [adica
negustor de haine vechi] ,,5S4 .
Dvornicul (mare dregator la curtea domneasca)
Scarlat Gradisteanu a venit la fata locului 585 . Si a
constatat ca „taietura in zid" e recentd... si nu e de la
inceputul pivnitei 586 .
con
Varlam era „ghinarar" , adica general. Iar
Nedelea avea „o casa in tigdniia Sfintei Mitropolii, cu
a locului chirie, insa cu tocmeala taleri 62"
588
Casa din „mahalaua Lucaciului" era „invalita
cu trestie" 589 . Insa a vandut-o cu 705 taleri si 20 de
parale 590 . Pentru ca, in ciuda trestiei...casa avea
si...„gart'7 gard 591 .
Dar actul de vanzare, din 14 septembrie 1822, a
fost semnat tot... cu degetul... din nestiinta de carte 592 .
Nestiinta aia impotriva careia noi luptdm... iar
altii se impotrivesc.
Doua carete 593 si o caleasca 594 au fost
cumparate cu 10.500 de taleri. Document din 20
noiembrie 1822 595 .
„Ne-am pliroforisit" 596 - ne-am lamurit, ne-am
documentat cum sta treaba...
583
Ibidem.
584
Idem, p.
66.
585
Idem, p.
67.
586
Ibidem.
587
Ibidem.
588
Ibidem.
589
Idem, p.
68.
590
Ibidem.
591
Idem, p.
69.
592
Ibidem.
93 Careta era o trasura inchisa, de lux, pe patru roti.
594 Caleasca era o trasura eleganta, cu arcuri flexibile, descoperita.
Documente de secol 19, p. 71.

596 Ibidem.
78
„Deapururea" 597 ; „seclitar" 598 = secretar;
„cinstita Aghentie"™ I Agentie...si banii „au
paradosit [au fost depusi] la vistierie" .
„Jalbile" 601 /jalbele...plangerile, reclamatiile...de
unde: „cu jalba in protap"; „in leaf 1820" 602 = in anul
1820; „Gligorie tabacuf , care se ocupa cu
tdbdcitul pieilor de animale, argasitor...mr lui Ionita
si lu' ala al Nicolii trebuie sa i se taie palimaru 604 ,
adica prispa casei.
Costache era „clucer" 605 , adica angajatul care il
aproviziona pe domn. Au semnat „nesiliti de
nimeni" 606 . „Pretenderesi" 607 in loc de a pretinde. Iar
„vel" insemna mare... si preceda un titlu sau un rang
boieresc. Aici: „vel spathar" ! "' = comandantul
suprem al armatei...atunci cand domnitorul tarii nu
era prezent.
Zapciul 609 era capitan de armatd sau agent de
politie. „Sa stie ca-1 vom pedepsi far de
milostivire" 610 . Chirita era zugrav 611 , Tudorache era
„/?rom-protopop" , adica /o^?-protopop, Chirita,
„jaluitorul" / reclamantul, nu avea „carti de
judecata" 614 iar Toma era argintar 615 .
Si din acest document, din care deja am citat,
datat 12 ianuarie 1823, aflam ca „preotii bisericii"

597 Ibidem.
598 Ibidem.
599 Idem, p. 72.
600 Ibidem.
601 Ibidem.
602 Ibidem.
603 Ibidem.
604 Ibidem.
605 Idem, p. 73.
606 Ibidem.
607 Ibidem.
608 Ibidem.
609 Idem, p. 74.
610 Ibidem.
611 Ibidem.
612 Ibidem.
613 Ibidem.
614 Ibidem.
615 Idem, p. 75.

79
aveau „case depdrtate de enoriasi" 616 . Adica nu se
amestecau cu ei.
Daca precupetului [vanzator ambulant hot, care
lua marfa ieftin de la tarani si o da scump la oras]
Icnatie i se spune „jupan" / jupan, adica domn, in
mod politicos... precum tiganilor nostri din piete sau
comerciantilor de drogurL.despre Iftimie bucatarul
aflam ca fusese „stolnic [bucatar sef] la sfanta
Mitropolie" 618 .
Dinu era „islicar" 619 . Facea cdciuli boieresti. Si
pe sotia lui o chema Pauna 620 . Pamantul „ohamnic" 621
era pamant inalienabil. Iar „biv" insemna fast. Un
cuvant slavon.
loan era „polcovnic" . Adica colonel. Iar
,624
Stanciu era „boiangiu" , adica vopsitor de materiale
textile
vesti.
textile. Pe cand pristav 625 - crainic, anuntator de
Si la 24 februarie 1823, domnitorul Grigorie
Dimitriu Ghica, a hotarat ca „nimeni de acum inainte
sa nu umble far de felinar de la doaa ceasuri din
noapte inainte" 626 .
loan Slavici publica articolul memorialistic
Alecsandri si Eminescu in Adevdrul literar si artistic,
seria a Il-a, an II (1921), nr. 30 (19 iunie), p. 2.
Acesta a fost inclus in editia: loan Slavici,
Amintiri (Amintiri. Lumea prin care am trecut. Fapta
omeneascd. Articole), ed. ingrijita, pref., note si indici
de George Sanda, Ed. pentru Literatura, Bucuresti,
1967, p. 78-82.
616 Ibidem.
617 Idem, p. 76.
618 Ibidem.
619 Idem, p. 78.
620 Ibidem.
621 Idem, p. 79.
622 Ibidem.
623 Ibidem.
624 Idem, p. 80.
625 Idem, p. 81.
626 Ibidem.
80
Si aici Slavici marturiseste faptul ca l-a
cunoscut pe poetul Vasile Alecsandri inainte ca
acesta sa implineascd varsta de 60 de ani .
Si-1 aminteste ca pe un „om plin de viata si
totdeauna voios, care se tine drept, isi poarta capul
ridicat, calca usor si pastreaza in gesturi, in cautatura
si in felul de a rosti vorbele toate semnele tineretelor
neistovite" 628 .
Avea „distinctiunea omului crescut [bine] si
trait in mijlocul unei lumi deprinse a pdstra pana in
cele mai mici amanunte formele bunei-cuviinte" .
Si pentru Slavici, Alecsandri nu a fost numai
poet ci si Jndrumdtor spre cele bune" .
Insa, remarca el, Alecsandri a fost primul care
si-a dot seama ca trebuie sa ne inspirdm in lucrarea
noastra literara din „viata sufleteascd a poporului
roman" 632 desi avea o educatie „franceza" 633 .
Dupa ce a venit din strainatate, Alecsandri „a
facut calatorii prin muntii Moldovei si a adunat
balade, legende, doine si chiote, pe care le-a luat drept
modele si in [cele din] urma le-a publicat" 634 .

Si aici autorul isi exprima admiratia fata de
urmatoarele poeme ale lui Alecsandri: Sentinela
romdnd (desi il incdntd.. .ii vede, cu ochi critic, si
neajunsurile), Dumbrava Rosie, Dan cdpitan de plai,
Balcanul si Carpatul, Sergentul, Pohod na Sibir si
Pastelurile 635 .
Insa, dupa ce a indicat numele acestor poeme,
Slavici vorbeste despre sursa inspirativa a lui
Eminescu pentru Epigonii: „Eminescu, admirator al
lui V. Alecsandri, scrisese Epigonii dupa ce citise
Sentinela romana" 636 .
627 loan Slavici, Amintiri, ed. cit. supra, p. 78.
628 Ibidem.
629 Distinctia.
630 loan Slavici, Amintiri, ed. cit. supra, p. 78.
631 Ibidem.
632 Idem, p. 79.
633 Ibidem.
634 Ibidem.
635 Idem, p. 79-80.
636 Idem, p. 80.

81
Diferenta de vdrstd dintre Alecsandri si
Eminescu era de 30 de ani 637 . Insa Alecsandri avea
„slabiciune" pentru Eminescu si il „socotea mai
presus de sine in ceea ce priveste cultura generald si
pregdtirea tehnica ,,63S .
Si, continua Slavici, desi „poet plin de avdnt,
[Alecsandri] in viata practica era om foarte cumpdnit,
care niciodata nu se avdnta" 639 .
Alecsandri accepta criticile lui Eminescu si
Caragiale la scrierile sale 640 . Si, intre junimisti,
Alecsandri si Caragiale erau „mari maestri in ale
povestirii. Eminescu mai putin, dar era o adevdratd
pldcere sa il vezi rdzdnd" 641 .
Si Slavici isi elogiaza prietenii la modul
magistral: „erau tot [cu totii] oameni care se
despdrteau cu anevoia, caci tineau unii la altii, pentru
ca lucrau cu toata inima in vederea aceluiasi scop,
tuturora scump: luminarea neamului romanesc si
indrumarea lui spre toate cele bune" .
Articol scris in ziua cand s-au implinit 100 de
ani de la nasterea lui Vasile Alecsandri 643 .
Doamna preoteasa a cumparat ieri, de la un
anticariat, printre altele, si Ion Pillat, Poezii. 1906-
1941. Editie definitiva ingrijita de autor, vol. II, 1918-
1927, Ed. Fundatia Regala pentru Literatura si Arta,
Bucuresti, 1944.
Si a fost atat de „umblat" acest exemplar in
secolul trecut...incat nimeni nu i-a tdiat nici macar
paginile. Erau unele lipite, ca pe vremuri...si trebuia
sa le to/...daca o citeai...
637 Ibidem.
638 Ibidem.
639 Idem, p. 81.
640 Ibidem.
641 Idem, p. 82.
642 Ibidem.
643 Ibidem.
82
O reflectie dureroasa despre cartL.si despre
lipsa noastra de asumare a traditiei...
Hartie sanatoasa si tipar bun. Clasic. Cuprinde
paginile 271-547, pentru ca e al doilea volum.
Sipe timp de rdzboi editata...
Volumul PeArges in sus (1918-1923) are 45 de
poeme. Satul meu (1923) are 54 de poeme. Bisericd
de altddatd (1923-1926) are 40 de poeme. Limpezimi
(1923-1927) cuprinde 63 de poeme. Atatea poeme

sunt in editia defatd.
Ultimul poem al editiei este: XII. De voi muri
iar primul: Ctitorii. Si in ultimul... Ion Pillat vrea sa
moara avand in mana o ghindd de stejar... pentru ca sa
rasara din el un stejar „cu ramuri tinere, spre soare"
644
In paginile 43-44 din Pe umerii lui Marx,
Adrian Cioroianu descrie, in tuse rapide si reci,
pastelul primei zile de razboi:
„Vineri, 1 septembrie 1939, la ora 5: 20 (ora
Poloniei si a Europei Centrale), un avion de
bombardament german a aruncat prima bombd a
viitoarei conflagratii mondiale asupra satului polonez
Puck - asezare de pescari si, in egala masura, baza
aeriand pentru aviatia poloneza.
La ora 5: 45, de pe vasul german Schleswig-
Holstein - aflat in fata portului Gdansk-Danzig - s-a
tras primul obuz asupra teritoriului polonez.
In cursul celor doua ore urmatoare, trupele
germane aveau sa treaca granita dintre cele doua
state.
Era o zi noroasd, cu oploaie usoard.
Incepea al Doilea Rdzboi Mondial, consecinta
oarecum fir eased a provizoratului diplomatic instituit
de invingatori dupa Marele Rdzboi din 1914-19 18" 645 .

644 Ion Pilat, Poezii, ed. cit. supra, p. 542.
Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere in istoria
comunismului romdnesc, ed. a Il-a, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2007, p.
43-44.
83
Important e ca putem s7'm/j'...ploaia...chiar daca nu stim nimic despre razboi...
L-am cunoscut personal pe Prof. Constantin Barbu in data zilei de 15 iunie 2012, pe la ora
11 si ceva, la Biblioteca Metropolitan^ din Bucuresti.
Tot atunci l-am cunoscut „pe viu" pe Prof. Adrian Nastasc.cu care m-am salutat si „ne-am re
cunoscut reciproc"...si m-am reintalnit, cu bucurie, cu Prof. Sorin Dumitrescu, care m-a in
vitat la un dialog...
Am ajuns primii (eu si doamna preoteasa) la „ziua lui Eminescu". ..si primul cadou pe care
mi 1-a facut Prof. Barbu a fost Lada cu manuscrisele si cdrtile lui Eminescu , pe care in a
ceeasi zi am publicitat-o online.
Si in discutia cu sine de la sfarsitul comemorarii am apreciat caracterul si disponibilitat

ea pentru ajutor a domnului Barbu... cand vine vorba de munca de cercetare. C&a.serioasa...
Maiorescu a tinut lada cu manuscrisele eminesciene „aproape 20 de ani" 647 .
Iar „prima donatie" a sa, cea din 25 ianuarie
1902 catre Academia Romdnd, s-a concretizat „in
celebrele 44 de caiete: Mss 2254 (896 p.), 2255 (970
p.), 2256 (116 p.), 2257 (902 p.), 2258 (526 p.), 2259
(734 p.), 2260 (658 p.), 2261 (674 p.), 2262 (434 p.),
2263 (158 p.), 2264 (876 p.), 2265 (610 p.), 2266
(328 p.), 2267 (330 p.), 2268 (114 p.), 2269 (156 p.),
2270 (328 p.), 2271 (240 p.), 2272 (240 p.), 2273
(142 p.), 2274 (202 p.), 2275 A (330 p.), 2275 B (200
p.), 2276 A (686 p.), 2276 B (48 p.), 2277 (288 p.),
2278 (166 p.), 2279 (234 p.), 2280 (70 p.), 2281 (288
p.), 2282 (292 p.), 2283 (310 p.), 2284 (134 p.), 2285
(370 p.), 2286 (186 p.), 2287 (192 p.), 2288 (100 p.),
2289 (178 p.), 2290 (178 p.), 2291 (144 p.), 2292
646 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2012/06/15/prof- constantin-barbu-lada-cu-m

anuscrisele-si-cartile-lui-eminescu/.
Constantin Barbu, Lada cu manuscrisele si cdrtile lui Eminescu, Ed.

Contrafort, Craiova, 2012, p. 6.
648 Ibidem.
84
(118 p.), 2306 (340 p.), 2307 (379 p.), 2308 (322
p.)" 649 .
Lor li se adauga inca 6 manuscrise, plus inca
ll 650 .. .si „pana la 76 sunt manuscrise inedite" 651 .
Celor „50 de manuscrise ce se afla in
Biblioteca Academier , spune autorul, li se adauga
cele 3 caiete in care Mihail a tradus ,,192 de paragrafe
din Gramatica sanscritd a lui Bopp si 4 litere din
Glosarul comparativ al lui Bopp" , care se afla la
BCU Iasi; caietul rosu de la BCU Cluj; cele doua file
de la BCU Cluj; cele 93 de scrisori editate de
Christina Zarifopol-Illas; manuscrise in diferite arhive
[manuscrisul Criticilor mei se afla la Freiburg];
versurile de la Biblioteca municipala din Turnu-
Severin; manuscrisul 10.285 de la Muzeul Literaturii
Romdne; „manuscrisul printesei Elisabeta, daruit de
Titu Maiorescu in 3/16 aprilie 1912" 654 .
A doua donatie maioresciana: 28 mai 1904. Ea
a constat in „carti si manuscrise din lada poetului" 655 .
Iar procesul verbal intocmit de Academia
Romdna la primirea donatiei aminteste de „25 volume
manuscripte si 72 de volume si brosuri tiparite,
ramase din biblioteca parintelui d-sale, loan
Maiorescu" 656 .
Iuliu Tuducescu intocmeste o lista de 25 de
manuscrise care i-au apartinut lui Eminescu 657 .
Alexandru Elian a stabilit „concordanta
(relevand identitatea) dintre manuscrisele din lista
Maiorescu si manuscrisele din Gastef .
649 Ibidem.
650 Idem, p. 6-7.
651 Idem, p. 7.
652 Ibidem.
653 Ibidem.
654 Ibidem.
655 Idem, p. 8.
656 Ibidem.
657 Idem, p. 8-10.
658 Idem, p. 10.
85
Moses Gaster 659 , „bun prieten cu Eminescu" 660 ,

va folosi in cartile sale din 1883 si 1891 manuscrise
5 5
din biblioteca lui Eminescu 661 .
„A treia donatie este donatia de carti din
11 5 5 5
biblioteca lui Eminescu si [aceasta] se datoreaza lui
Matei Eminescu" . Fundatia Universitard din
Bucuresti a acceptat 1 6 titluri in 52 de volume .
Intre cele 16 titluri gasim Operele complete ale
lui Montesquieu, in 3 volume, ed. Paris 1865 si
Operele complete ale lui Pascal, ed. Paris I860 664 .
Printre alte carti avute in posesie de Eminescu,
autorul enumera 3 volume de Mihail Kogalniceanu, 7
volume de geografie universale ale lui Malte Brun, 6
volume din Operele complete ale lui J. J. Rousseau,
un tratat de zoologie, un tratat de aritmetica 665 ...
Si pentru ca „donatia de la Fundatie a ars la
Revolutia din 1989" 666 , tocmai de aceea autorul si-a
,668
propus sa editeze Biblioteca lui Eminescu 661 '.
Acest proiect, „gandit de Noica-Barbu" DDO , are 6

domenii de editare: 1. Manuscrise de facsimilat (88
vol.); 2. Manuscrise de transliterat (63 vol.); 3. Opere
complete (50 vol.), 4. Comentarii la Eminescu (50
vol.); 5. Corpus eminescianum (50 vol.); 6. Biblioteca
salvata(418vol.) 669 .
Si autorul promite ca va tipari „inca 25 de
manuscrise inedite, [care au fost si ele] in vestita ladd
a lui Eminescu. Asadar, [vor fi] 63 msse + 25 msse =
88 msse" 670 .
659 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Moses_Gaster.
Constantin Barbu, Lada cu manuscrisele si cartile lui Eminescu, ed. cit.,
p. 10.
661 Idem, p. 10-11.
662 Idem, p. 11.
663 Ibidem.
664 Idem, p. 11-12.
665 Idem, p. 12-13.
666 Idem, p. 15.
667 Ibidem.
668 Ibidem. Se refera la Constantin Noica si la sine.
669 Ibidem.
670 Idem, p. 16.

86
Editia Perpessicius are „peste 100.000 de
greseli, unele capitate" 611 . Pe cand comentariile la
Eminescu, „in 50 de volume, au fost elaborate, timp
de 7 ani, impreuna cu Constantin Noica si se afla in
posesia noastra" 611 .
Iar daca acest ucenic al lui Constantin Noica
vrea sa probeze ucenicia sa prin 50 de volume la
Eminescu, de ce ceilalti „ucenici" ai sai o probeaza
doar printr-un... jurnaH
Si cand vorbeste despre excerptele lui
Eminescu (fragmente notate din diverse scrieri),
autorul enumera Sfinti Parinti ca Nicodim Aghioritul,
Vasile eel Mare, Maxim Marturisitorul, Grigorie
Palama, Dionisie Areopagitul, Isaac Sirul, Grigorie
Sinaitul ...drept invitatii pentru poetii recenti de a
citi teologic.daca vor sa sct'iq poezie de calitate.
De la p. 17 a cartii incepe Biblioteca lui
Eminescu.. .si pana la p. 38 sunt enumerate carti peste
carti, pe care nu le mai citeste aproape nimenL.si
care te impresioneaza.
Foarte multe carti in germana si franceza...
In p. 27: doua in neogreaca.
Avea O sezatoare la tara, Bucuresti, 1853,
partea I, a lui Anton Pann 674 .

In p. 29: o carte in italiana si alta in neogreaca.
In p. 30 se amintesc 3 carti in engleza. Cred ca
sunt primele carti in engleza amintite aici.
P. 32 incepe cu o alta carte in engleza. O carte a
lui Fichte 675 , 4 ale lui Kant 676 , 10 ale lui Schelling 677
si in p. 38 editia Shakespeare si comentariile la opera
lui ale lui Georg Gottfried Gervinus .
671 Ibidem.
672 Idem, p. 17.
673 Ibidem.
674 Idem, p. 28.
675 Idem, p. 32.
676 Idem, p. 32-33.
677 Idem, p. 33.
678 Idem, p. 38.
87
Primele 50 de volume din Biblioteca Eminescu
au fost lansate pe 15 iunie 2012. Urmeaza
urmatoarele...
Razvan Codrescu a transcris ultima predica a
Parintelui Profesor Constantin Galeriu si a editat-o
online pe data de 3 iunie 2009 . E vorba de o
predica la Cincizecime, „rostita in Biserica Sf.
Silvestru din Bucure§ti, la 3 iunie 2001".
Si Parintele Constantin incepea prin a vorbi
despre pogordrea harului Sfantului Duh ca despre
,/dgdduinfa a Tatalui prin Fiul Sau". Si apoi se refera
la moartea lui Hristos ca moarte transfiguratoare a
umanitatii Sale. Astfel ca in primele cuvinte ale
predicii s-a intors la teza sa doctorald vorbind despre
„starea de jertfa" a lui Hristos.
Prima subliniere a vorbitorului...dar si a
translatorului de text: „omul e om cand simte harul,
dumnezeiescul in el". Pentru ca predicatorul nostra
face aici introducerea spre esenta praznicului:
experienta profunda, intima a harului dumnezeiesc.
„Marginirea" e orizontul omului fara
Dumnezeu. Pentru ca omul credincios este chemat de
El la dezmdrginire, adica la faptul „de a fi dupd
chipul lui Dumnezeu §i a create la nesfdr§it in
asemdnare[a] cu El".
Dupa care introduce in discutie realitatea
„necreatului" de care omul se impdrtdseste... si
conceptia ortodoxa despre ontologie: aceea ca chipul
lui Dumnezeu din om nu s-a distrus prin pacat.
Intraparea Cuvantului si dogma de la Calcedon.
Si reajunge la moartea ca jertfa, pentru ca sa arate ca
umanitatea Lui s-a umplut de lumind si pe aceasta,
plina de lumina necreata, a indltat-o de-a dreapta
Tatalui.
Cf. http://razvan-codrescu.blogspot.ro/2009/06/ultima-predica-de-
rusalii-parintelui.html.
88
Nu se grabeste sa ajunga la Cincizecime. Leaga
Crucea de Inviere prin moartea ca jertfa, arata ca
umanitatea inviata e plina de lumind.. .si ca inaltarea
Sa la cer e ridicare a umanitatii Sale in Treime.
Vorbeste despre Cincizecime potrivit Crezului.
Si apoi despre Duhul Sfant potrivit Evangheliei lui
loan. Si leaga In. 14, 17 cu Fac. 1, 2 pentru ca ambele
sunt texte pvematologice. Dar Ps. 107, 1 nu mai e
adus ca argument pnevmatologic ci ca exprimare
ingenua a libertdtii harice.
Cand vorbeste despre darurile Duhului
foloseste forma „gre§elnicia". Corelativ al „caderii".
Al pacatuirii. Si de 5 ori foloseste cuvantul
„instinct"...in relatie cu viata si cu adevdrul.
11 , , ,
Ii citeaza pe Sfantul Augustin al Hipponei si pe
Sfantul Isaac Sirul ca sa sublinieze realitatea cum ca
bucuria vine din adevdr. Si fundamenteaza afirmatia
si cu Gal. 5, 22.
Tocmai acum ajunge la Evanghelia zilei, citand
In. 7, 37. Cincizecimea evreilor a devenit
Cincizecimea Bisericii. Pentru ca harul a coborat „de
la Tatal prin Fiul in Duhul Sfant". Si astfel revine la

tematizarea libertdtii harice... la iesirea cu adevarat
din robie.
Insa adevarata libertate e darul lui Hristos, Cel
care a biruit moartea in persoana Sa divino-umana. Si
citeaza In. 7, 37-38 ca sa arate ca harul necreat aduce
plindtatea interioard. Ca el e o simtire de mare
profunzime.
Si Parintele Constantin isi motiveaza audienta
spre impartasirea cu Hristos euharistic atata timp cat
subliniaza faptul ca noi primim acelasi trup al Lui
indltat in Treime.
Dar citand In. 8, 12, el aduce realitatea luminii
credintei in viata noastra. Pentru ca „credhn;a este
ochiul luminii care vine de la Dumnezeu, al luminii
necreate".
89
Si vorbind despre cei care impdrtdsesc credinta
Bisericii, despre Sfintii Parinti, predicatorul nostru
accentueaza ca nu suntem lipsiti nici azi de Parinti.
Fiindca „Sfinîi Paring nu au incetat. §i Parintele
Staniloae are sa fie in rdndul Sfinîlor Paring; §i toî
credincio§ii, §i intre [ei] dumneavoastra, oamenii
simpli".
In comparatie cu alte predici ale sale in care se
opreste pe cuvinte, pe amanunte.-.predica de fata e
una prin invdluire. A inceput mai multe piste, nu a
atacat razant evenimentul Cincizecimii, pentru ca a
vrut sa problematizeze mai multe lucruri, pe larg,

oarecum disparate, fara legatura intre ele.
Insa a plecat de la libertate... si s-a intors la
credinta pentru ca a dorit sa prezinte credinta ca pe o
realitate increatd, dumnezeiasca in om si nu ca pe o
ideologie, asa cum o considera multi. Caci credinta ne
da sa trdim efluviile dumnezeiesti ale harului coborat
in lume la Cincizecime.
Citeaza de doua ori din Sfantul Grigorie
Palama. Prima oara pentru a afirma faptul ca credinta
e putere vazatoare de Dumnezeu. Si credinta
imbrdtiseazd lumea cu iubire dumnezeiasca.
A doua citare o sprijina pe prima. Pentru ca ea
arata ca vederea lui Dumnezeu e reald, e experiabila.
Si in loc sa continue strategia reliefdrii
prezentei lui Dumnezeu in cei credinciosi, vorbitorul
nostru comutd central atentiei la relatia dintre Sfintii
Apostoli loan si Petra, pentru ca Evanghelia si,
respectiv, Apostolul zilei le apartin.
Ei sunt prezenti in Ghetsimani, la Rastignire,
fug spre mormdnt in ziua invierii Lui din morti.
Dar intoarcerea Parintelui Constantin spre cei
doi e pentru a arata ca Apostolii marturisesc
personalizat despre Hristos. Pentru ca „fiecare a
marturisit in felul lui, ca marturia [lor] sa fie
adevdratd , \
90
Si din Evanghelie trece in textul Apostolului
citand F. Ap. 2, 1-2. Iar acum intelegem de ce, in mod
invdluit, ne-a vorbit despre relatia dintre cei doi
Apostoli: pentru a ne arata ca evenimentul
Cincizecimii e prezentat in mod veridic de ambii
Martori ai Domnului. Si, totodata, pentru a- si
atentiona auditoriul ca intotdeauna Evanghelia si
Apostolul unei zile liturgice se completeazd reciproc
si nu sunt texte antagonice, disonante.
Iar Parintele Profesor Constantin Galeriu
subliniaza aici starea cotidiana a ortodoxului: aceea
de a fi „invaluit"/ cuprins/ imbratisat de Dumnezeu
prin slava Sa.
Si cand Li simtim slava Lui atunci intelegem, ca
si Sfantul Patriarh Avraam, cu acuitate maxima, ca
suntem pdmdnt si cenusd.
Ramane la Fapte si accentueaza pe „fara de
veste". Pentru ca Dumnezeu a decis clipa primirii
haruluL.desi Apostolii erau in asteptarea lui.
Si „furtuna" Cincizecimii nu a fost
meteorologicd ci extaticd. Pentru ca a fost
manifestarea luminii dumnezeiesti.
Nu se opreste asupra simtirii curente a
harului...ci asupra consecintelor lui extraordinare,
precum glosolalia. Iar propovdduirea cdtre neamuri a
Apostolilor din ziua Cincizecimii o prezinta in logica
liturgicd a zilei, adica drept un anti-Babel.
Dar nu dezvoltd nici aceasta tema ci sare la o
alta, descoperita in F. Ap. 2, 25-27: relatia Fiului cu
Tatal in perspectiva mortii. Caci, desi Domnul a
pogordt cu sufletul Sau la lad, trupul Sau nu a
cunoscut stricdciunea in mormant.

Ajunge la vorbirea despre pocdintd datorita F.
Ap. 2, 37 si, implicit, la cea despre Botez. Si cu
sublinierea faptului ca Botezul a fost nasterea din nou
a multimilor, Dumnezeiescul Constantin isi incheia
propovaduirea sa plind depatos in lumea aceasta.
91
Putinele ocazii in care 1-am vazut predicand pe
viu au fost pentru mine scoli predicatoriale profunde.
Pentru ca predica nu e o sumd de cuvinte ci e
prezentd vorbitoare. Si Parintele Constantin era o
constiintd vorbitoare, o inima care se epuiza pentru
multi pentru ca avea dorinta vie de a-i imbrdtisa pe
toti.
Mirel Banica si-a publicat jurnalul de
supravietuire 6U in 2011. Sau despre cum a inteles, in
Elvetia (apoi in Canada), ca „adevaratul capitalism
nu face cadourF .
Nu ii place cuvantul „jurnal" 683 si are oroare
fata de „banalitati" 684 , cand ele sunt normale intr-o
viata de om si ne definesc, intr-un anume fel,
existenta.
A facut tot felul de munci mizere in Occident.
A locuit in spatii care ii displdceau. Dar e unul dintre
sincerii vizitatori ai Occidentului...care nu i-a inflorit
murdaria.
„Geneva gri" este un „oras plin de viata,
baruri vesele, clandestine, sex-shop-uri cu lumina
violeta si kitsch, restaurante arabesti si chinezesti" .
Aici a trait intre „octombrie 2000 si iulie
2004" . Iar pe 9 septembrie 1999 autorul denumea
Bucurestiul drept „oras-avorton al Balcanilor cu
/TOO
pretentii de salon parizian" .
Insa si pe sine se va denumi astfel, pe 25 martie
2002, spunand: „sunt un avorton facut din scuipatul
/Ton
literar al lui Eliade si Cioran" .
Mirel Banica, Fals jurnal de capsunar, col. Texte de frontiera, vol. 42,
Ed. Institutul European, Iasi, 2011, 280 p.
Idem, p. 8. Aluzie la: „oameni de la care am invatat foarte mult si care
m-au ajutat sd supravietuiesc, uneori in sensul strict al termenului".
682 Idem, p. 18.
683 Idem, p. 11.
684 Idem, p. 172.
685 Idem, p. 27.
686 Idem, p. 35.
687 Idem, p. 192.

688 Idem, p. 39.
689 Idem, p. 96.
92
Are nervi labili, care il fac sa exagereze. Insa,
in acelasi timp, traieste si in medii care il scot din
sdrite.
Geneva este un „oras enervant de bogat, de
asezat si de burghez" 690 . Unde copiii „traiesc intr-o
lume suprasexualizata, hedonista" 691 .
A dat nas in nas cu ura fata de straini . S-a
simtit un sclav modern . Iar „mutra sa balcanica" a
speriat clientii supermarketului Migros 694 .
El, „taranul de Baragan" 695 , reactioneaza la
lucrurile contra/acute, la tot ce e non-natural. Vrea
mese comunionale ca la caminul din Galati 696 , ii e dor
de tara, vrea prieteni si relatii fires ti intre oameni.
De aceea cand ajunge in Canada si vede „lipsa
de generozitate" a celor de acolo, scrie cuvintele
memorabile care urmeaza: „a trebuit sa vin pdna aici,
in Canada, pentru a-mi da seama ce tara minunatd
este Romania!" 697 .
Si ne explica cum in „caminul studentesc
Moraud...al Universitatii Laval" din Canada, viata e
„exact ca in complexul Regie din Bucuresti" 698 .

Occidentul nu e pentru studentii sdraci din
Europa!, ne avertizeazd autorul. Daca vrei sa faci
„studii serioase", trebuie sa ai bani seriosi la tine si
„sa [nu] muncesti precar
La p. 102: despre avaritia elvetiand. La fiecare
sticla de vin, patronul a pus „capuson de ebonita
tare" 700 , pentru ca sa nu deguste angajatii.
EmmausxA de la Geneva este „anusul
capitalismului" pentru ca de aici iti poti cumpara
toate vechiturile.
690 Idem, p. 141.
691 Idem, p. 71.
692 Idem, p. 79.
693 Idem, p. 80.
694 Idem, p. 81.
695 Idem, p. 96.
696 Idem, p. 87.
697 Idem, p. 191.
698 Ibidem.
699 Idem, p. 100.
700 Idem, p. 102.

93
Face pe chelnerul „ocazional"...pus sa
zdmbeascd fals 102 . Observa faptul ca „chiar si cand
sunt antisemiti, catolicii par bdntuiti de erotism" .
Pdldria cu melc e semnul „parazitului social" 704 ... iar
mixerul de 25 de kilograme a trecut pe langa piciorul
lui 705 .
Are tendinta sa fie pedant... insa, cand ceva ii
repugna cu putere, il expediazd in cuvinte putine.
Excitatiile apar in Jurnal la formele dure ale femeilor
si tinde sa-si ironizeze coreligionarii chiar si atunci
cand nu e cazul.
Insa Mirel Banica resimte in mod sufocant
ideologiile de tot felul si evadeazd, eel mai adesea, in
amintirile pitoresti ale vietii sale.
In Preliminarii la Viata lui Titu Maiorescu, vol.
I 706 , Zigu Ornea 707 marturiseste ca „T.[itu] Maiorescu
este o pasiune din tinerete'" pentru el, datorita unui
„batran profesor" din Botosani, din timpul liceului
sau, care 1-a indemnat sa citeasca Convorbiri
literare 709 .
Cartea despre junimism a inceput-o „pe la
sfarsitul anului 1959 si, neavand, atunci, o locuinta
, , 7 7 7 ,
adecvatd, lucram mai ziua toatd la Biblioteca
Academiei" 110 .
A lucrat „cativa ani buni" la ea, in mod zilnic,
71 1
pe locurile 89-90, in sala de lectura nr. 1 . Pe la
inceputul lui 1962 cartea avea „vreo 250 de
pagini" 712 .
701 Idem, p. 105.
702 Idem, p. 108.
703 Idem, p. 113-114.
704 Idem, p. 115.
705 Idem, p. 118.
706 E vorba despre Z.[igu] Ornea, Viata lui Titu Maiorescu, Vol. I, Ed.
Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1986, p. 5-13.
707 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zigu_Ornea.
708 Idem, p. 5.
709 Ibidem.
710 Idem, p. 6.
711 Ibidem.
712 Ibidem.
94
Insa editura a considerat ca cartea lui era
„insuficient de critica" 713 . Fapt pentru care a refacut-
o. Si cartea a aparut in 1966 .
Dar Junimismul i-a schimbat optica in ceea ce
il priveste pe Titu Maiorescu 715 . In ciuda „criticilor
atoatestiutori" , intre 1973-1974 a scris Junimea si
717
junimismul, editata in 1975 .
In p. 10 aflam ca Maiorescu si-a ars din scrisori
si ca o parte din cele aflate la BAR, Ornea le-a
publicatinl979 718 .
In p. 13, autorul considera ca a contribuit „la
restaurarea statuii lui Maiorescu. [...] Am lucrat, nu
de putine ori, cu material inedit, cules cu truda [de]
acolo [de] unde statea depozitat, asteptand sa fie
explorat si utilizat".
Si isi semna prefata discutata pana acum ca pe
un text compus intre mai 1983-ianuarie 1986 719 .
Semn ca unii, in vechime, munceau timp indelungat
chiar si la. prefete... mi numai la capitolele cartilor.
BAR/ CRV 399 contine 50 de file. Iar intre
paginile 7-48 sunt cele 41 de file ale „primului"
Arhieraticon tradus in limba romana din limba
greaca.
Traducere greco-catolica, editata in 1777 la
Blaj.
Titlul complet: Arhieraticon, talcuit de pre
limba Elineasca pre limba Rumaneasca, Carele
cuprinde insine toata Slujba Arhiereasca, acum intaiu
tiparit. Cu Blagoslovenii Extelentii sale Prea
luminatului si Prea o sfintitului Domn Domnului
Mitropolit, G. Grigorie Maer 720 " 721 .
Exemplarul pe care il citim a fost donat
Bibliotecii Academiei Romane de Iosif Naniescu,
799
Mitropolitul Moldovei si al Sucevei , conform
713 Ibidem.
714 Ibidem.
715 Ibidem.
716 Idem, p. 7.
717 Ibidem.
718 Idem, p. 10-11.
719 Idem, p. 13.
720 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Maior.
721 BAR/ CRV 399, p. 5.
22 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Naniescu.
95
stampilei sale existenta pe pagina 5, pe pagina de
titlu.
Acesta cuprinde:
1. Randuiala care sa face la hirotonia cetetului
si cantaretului (7);
2. Randuiala care sa face la hirotonia
ipodiaconului (8-9);
3. Randuiala care sa face la hirotonia
diaconului (10-12);
4. Randuiala care sa face la hirotonia preotului
(13-15);
5. Randuiala care sa face la punerea
arhimandritului (15-17);
6. Randuiala hirotonii episcopului (18-24);
7. Slujba Sfantului Mir (25-27);
8. Iara materia Sfantului Mir (27-28);
9. Iara randuiala Mirului (28);
10. Randuiala care sa face la sfintirea
Antimiselor (29-31);
1 1 . Randuiala la sfintirea Bisearicii. Seara. La
Vecernie (32-33);
12. Randuiala si slujba care sa face la sfintirea
Bisearicii (34-45);
13. Slujba care sa face la sfintirea Discosului si
Potiriului nou (46);
14. AM slujba care sa face, la sfintirea
Discosului, si Potiriului celor noao, si ne atinse (47);
15. Slujba care sa face la sfintirea Icoanelor
cealor noao (48).
Dupa cum se observa, editia de fata vorbeste
numai despre hirotonie, atat cu privire la citet,
cdntaret si ipodiacon cat si cu privire la diacon, preot
si episcop.
In rugaciunea pentru citet sau cantaret,
arhiereul se roaga ca Dumnezeu sa il sfinteascd pe el,
ca acesta sa cugete si sa citeascd la slujbe „cu toata
intelepciunea si intelegerea" 723 .
Ipodiaconul a fost „randuit" 724 spre slujire de
catre Domnul si el trebuie „a pazi usile sfintei Tale
723 BAR/ CRV 399, p. 7.
724 Idem, p. 8.
96
79 S
Bisearici" si „a aprinde luminarea lacasului maririi
Tale" 726 .
La diacon, preot si episcop, editia de fata nu
797 79S
vorbeste despre rdnduire sau prohirisire ci
despre punere 129 in treapta de diacon, preot, episcop.
Exista o singura rugaciune la „sfintirea
Icoanelor" si ea are urmatorul continut:
„Doamne Inparatul nostru atot putearnice,
Parintele D[o]mnului si Mantuitoriului nostru IC XC,
carele ai poruncit robului tau Moisi, ca sd
Zugrdveascd chipuri de Heruvimi preste sfantul
Sicriiu, si noao D[o]amne asa neai lasat Icoanele
Sfmtilor spre pomenirea lor, rugamune tie Inparatul
nostru, ca sd trimiti darul Sfantului tau Duh, si ingerul
tdu preste aceasta sfanta Icoana ca sa fie (aici sa
numeaste sfantul carele iaste zugravit pe Icoana) spre
plinirea rugaciunii lui, prin darul si mila, si iubirea de
oameni a unuia nascut Fiiului tau, [a] D[o]mnului si
D[u]mnezeului si mantuitoriului nostru IC XC.
Ca tie sa cuvine toata cinstea, si inchinaciunea,
Tatalui, si Fiiului, si Sfantului Duh, acum si pururea
si in veacii veacilor, Amin" 730 .

Insa nici aici si nici in EvxoloyLou to Meycc, ed.
Iepo|i. SiTupLScovoc; ZepPoc;, BeveTia/ Venetia, 1891 nu
am gasit hirotesia intru Duhovnic, pe care o gasim in
Arhieraticon, ed. BOR 1993, la paginile 106-108.
In editia greceasca citata avem Vecernia,
Utrenia, Liturghiile, Botezul, Molitvele de exorcizare,
Sfantul Mir si apoi Hirotoniile, incepand cu pagina
160. Hirotonia intru diacon la p. 160-163. Intru
prezbiter/ preot la p. 163-166 si intru episcop la p.
166-181.
725 Ibidem.
726 Ibidem.
27 Cum e la hirotonia intru diacon si preot in editia: *** Arhieraticon,
tiparit cu aprobarea Sfantului Sinod si cu binecuvantarea PFP Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1993, p.
74, 79. Editie pe care o vom cita: Arhieraticon, ed. BOR 1993, p.
28 Cum e la hirotonia intru episcop, cf. Arhieraticon, ed. BOR 1993, p. 97.
729 BAR/ CRV 399, p. 10, 13, 22.
730 Idem, p. 48.
97
De la p. 181 incepe prohirisirea intru
egumen...si tine pana la p. 184. Intre p. 184-185 avem
prohirisirea eclesiarhului, a iconomului si a

chelarului.
La p. 185-186 rugaciunea pentru eel care intra
„intru slujirea bisericeasca", neregasibila in
Arhieraticonul romanesc citat, la p. 186-187 hirotonia
intru anagnost si psalt iar la p. 187-188 hirotonia intru
ipodiacon.
Dar nu se vorbeste despre hirotesia intru
Duhovnic in Evhologhionul grecesc citat supra si nici
nu se vorbeste despre hirotonia intru diacon, preot si
episcop ci despre prohirisire... folosm&xx-SQ forma:
iTpoxeipi.(eToa.
Pagina 160:
Hdeta X a P ts > "' "rotvTOTe f « acrQsvfi êpaTreiJouaa, xat
t« eXXetTrovxa avaTrXTipouVaj 7rpoxecpi£eTat { -civ oec-
va ) tov svXaSe'gaTov 'YTroStaxovov, sc's &dM.ovov ' eu£w-
[is9a ouv vVep ocuth, t'va e'Xffy lie' au'xdv if x a P £S T « ^ av -
Pagina 163:
H' Sttia x«pts, « TrawTore tot a'aOevri J&tpairtu'bffa xo»
ra AXet'7rovTa a'varrXjipBffa, Trpox«tpft eTat ( T< > v ^ e '"
va ) tov luXaeeffTaTov Ata'xovov ets npeff 6vTepov ' ev£»-
|«9a otJv uttb'p aursf, "va i'Xfa ik <xvtqii ii X*'?'* Tt * ~ aV ~
Pagina 179:
'H $ei'a X a P £S ' i' TravTOTe xa aVQsvfi SrepaTTEuao-a, xcw
toe g'XXeeVovTa a'vaTrXflpouera, 7rpex et P t ^ £Ta£ ( T0V &£iva ) *

tov ©EocpfXs'crTotTGv ITpsaÛTEpov, 'KTrt'cxoTTOV t^s SeocraJ-
<Ttoy ndXews (iris Se ) ' euSwyeOa ovv vrtip autou, tva
e'X9ri sV aurdv »' %dpis tou Travxytoii IlveuâTOs i
Insa hirotonia si prohirisirea sunt sinonime si
inseamna: punerea mdinilor de catre episcop peste
capul celor care sunt sfintiti pentru Preotie sau pentru
o a/fa slujire in Biserica.
98
Arhieraticonul manuscriptic al episcopului
greco-catolic Inochentie Micu-Klein este mai extins
decat eel din editia Blaj 1777. Insa nu in mod
considerabil.
Si incepe nu cu hirotonii ci cu „Randuiala
Sfmtei Ispovedanii pre scurt" 734 .
Iar ecfonisul dezlegdrii de pdcate al
Spovedaniei este urmatorul: „Domnul si Dumnezeul
nostru Isus Hristos iarte-te, fiiule, spre nevdzut, si eu,
nedestoinicul preot, cu putearea ce mi s-au dat de la
Domnul Hristos, te iert si te dezleg de toata
afurisaniia, in cat poci si tie ti-i de lipsa. Si iara te iert
si te dezleg de toate pdcatele tale cate inaintea mea ai
marturisit. In numele Tatalui si al Fiiului si al Duhului
Sfant. Amin" 735 .
Iar grafia cuvantului Iisus sub forma Isus e
specifica lui Micu-Klein, ea fiind regdsibild, spre
exemplu, si in: Inochentie Micu-Klein, Carte de
rogacioni pentru evlavia homului chrestin, Viena,
1779, p. 16:
fi ne vediiite lor. S'intr' u-
nul Domn Isus Chriftos Fi-
iul lui Dieu , iinul nafcut ,
Insa nu folosea grafia Hristos ci Christos, dupa
cum bine se poate observa.
A doua secventa a cartii e formata din
5 5
rugaciunea la dezlegarea de blestem . Unde
blestemul este Jegdtura ce easte pusa asupra lui" .
731 Citam editia: Inochentie Micu-Klein, Arhieraticon. Editie dupa
originalul manuscris, cu studiu introd. de loan Chindris si transc. textului
de Florica Nutiu si loan Chindris, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000, 131
p., sub forma: Arhieraticon, ed. Micu-Klein, p.
732 Arhieraticon, ed. Micu-Klein, p. 9.
Cf. Idem, p. 9 si p. 9, n. 8, manuscrisul e pastrat in Biblioteca Centrala
Universitara ,,Lucian Blaga" din Cluj-Napoca sub numarul de inventar:
Ms 5784.
733 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Inocen%C8%9Biu_Micu-Klein.
734 Arhieraticon, ed. Micu-Klein, p. 75-76.
735 Ibidem.
736 Idem, p. 76.
737 Ibidem.
99
Nu se mai vorbeste despre „hirotonia" citetului
si a cantaretului ca in eel din 1777 ci despre
„randuiala...la/7M«erea" 738 lor.
Insa a patra rubrica e dedicata „hirotoniei
ipodiaconului" 739 ca si in editia 1777.
Urmeaza hirotonia diaconului 740 , unde se
vorbeste despre alegere si rdnduire :
§i arhiereul, puindu-$i mana pe capul celuia ce va sa sa
hirotoneasca, §i zice cu glas mare:
Darul eel dumnezeesc, carele totdeaunaceale neputiiicioasa
tiimaduiaste si eeale iiedestoiniee plineaste, aleage <>i ramhiias fe
pe (c ii tare), eueearnieul ipodiaeon, intra diiaeon; ragamu-ne
pentru dansul ca sa vie spre dansul darul preasfantului Tau
Duh
Tot la fel si la hirotonia preotului . Iar eel
hirotonit preot este cinstit „in stepena [treapta]
preotiii" 743 .
Dupa hirotonia preotului nu urmeaza cea a
episcopului ci „Randuiala la punerea egumenului" 744 .
Dupa care randuiala la „blagosloveniia
Discosului si Potiriului nou" 745 , binecuvantarea
Antimisului 746 , „Randuiala Uleiului celui Sfant'

HAQ
materiile si randuiala pentru „Sfantul Mir" ,
randuielile la sfintirea Bisericii 749 .
Odata cu p. 118 ne intoarcem la hirotonii si
anume la hirotonia arhidiaconului, care, ca si
diaconul si preotul, este ales si rdnduit arhidiacon 750 .
Economul eel mare nu e hirotonit ci
7S 1
„radicat" / ridicat in treapta dar la ridicarea lui in
treapta se foloseste acelasi text liturgic al hirotoniei:
738 Idem, p. 77.
739 Idem, p. 78.
740 Idem, p. 80-83.
741 Idem, p. 80.
742 Idem, p. 84.
743 Ibidem.
744 Idem, p. 86-88.
745 Idem, p. 88-89.
746 Idem, p. 90-92.

747 Idem, p. 92-94.
748 Idem, p. 95-99.
749 Idem, p. 99-1 17.
750 Idem, p. 118.
751 Idem, p. 119.
100
"Darul eel dumnezeiesc, carele totdeauna cealc neputincioa-
sa tamaduiaste si ceale nedestoinice plineaste, radica pre
cucernicul (cutare) in econom mare sfintei episcopiii noastre
(cutare). Sa ne rugam dara pentru el, ca sa vie preste dansul
darul Sfantului Dull'".
Protopopul (nu protoiereul), si el, este ridicat
in treapta 752 dar tot prin textul hirotoniei:
"Darul eel dumnezeiese, earele totdeauna eeale neputincioa-
sa tamaduiaste si ceale nedestoinice plineaste, ridica pe tema-
toriul de Dumnezeu preotul (cutare) in protopop sfintei hesea-
ricii lui Dumnezeu. Sa ne rugam drept aceaea pentru el, ca sa
vie spre dansul darul Preasfantului Duh".
Si numai dupa acestea toate urmeaza hirotonia
episcopului , ca ultima rubrica a cartii. Episcopul,
prin hirotonie, fiind rdnduit episcop 754 :
"Darul eel dumnezeiesc, care totdeauna ceale neputincioase
tamaduiaste si ceale nedestoinice plineaste, randuiaste pe
iubitoriul de Dumnezeu preotul (cutare) episcop pazitei de

Dumnezeu cetati (cutare). Sa ne rugam pentru el ca sa vie peste
dansul darul Preasfantului Duh"
Sinopsisul de la Iasi, din 1746 , este o carte
de rugdeiuni si de invdtdturd liturgica, fapt pentru
care incepe cu „Rugaciimile deminetii" (p. 5-31).
La Impdrate ceresc. ..se cere curatirea „de toate
spurcaciunile" 756 .
„Marire" 757 si nu slavd in introducerea liturgica:
,JVLdrire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh".
Rugdciunile diminetii nu contin si psalmul 50
ca in Ceaslovul actual . La fel: exista si alte
rugaciuni, pe langa cele cunoscute in Ceaslovul
actual.
752 Idem, p. 120.
753 Idem, p. 121-130.
754 Idem, p. 121.
755 BAR/ CRV 245B unicat, 290 p.
756 Idem, p. 7.
757 Idem, p. 8.
758 j n *** Ceaslov, tiparit cu aprobarea Sfantului Sinod si cu binecuvantarea
PFP Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, ed. 1973, reeditata, in
ed. a 2-a, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1993, il regasim lap. 10-11.

101
Rugaciunea de luni (p. 32-40), de marti (40-
50), de miercuri (50-56), de joi (56-60), de vineri (60-
71), desambata (71-80).
Dupa care urmeaza „Rugaciiune den toate
zilile, catra nascatoarea de D[u]mn[e]zau" (80-85),
„Rugaciime mai inainte de marturisire " (85-90),
„Alta Rugaciiune catra Prea [s]fanta Ded[u]mn[e]zau
Nascatoarea foarte de folos Tuturor crestinilor" (90-
92), la pagina 92 facandu-se „sfarsitul rugaciiunilor
den toate zilile".
Si tot aici, la p. 92, gasim si urmatoarea vinieta:
De la p. 93 incepe invatatura liturgica:
„Invatatura. Cum si cu ce socoteala sacade casa
intre crestinul inbiiserica" (p. 93-99).
De la p. 99 pana la p. 107: pregatirea
crestinului pentru Vecernie.
O alta vinieta, care umple toata pagina 108:
759
760
Inainte de Spovedanie.
Cu ce intelegere si pregatire interioara.
102
De la p. 109 revenim la rugaciuni si avem de-a
face cu „Rugaciiunile D[u]mnezaestii S[l]ujbi" (109-
196) pe care le spune un credincios: la intrarea in
Biserica (109-110), mai inainte de a incepe slujba
Utreniei (110-112), la inceperea Sfintei Liturghii
(112-114).
De la p. 115 incepe psalmul: „Binecuvinteaza,
suflete al meu, pe Domnul...", adica Ps. 102 .
Intre p. 121-123, Ps. 145.
„Unule Nascut..." intre p. 123-124 iar Fericirile
intre p. 124-127.
Si textul Fericirilor, in cartea de fata, e
urmatorul:
„Fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora este
inparatia Ceriurilor.
Fericiti cei ce plang, ca acieaia savor mangaia.
Fericiti cei blanzi, ca acieaia vor mosteni
pamantul.
Fericiti cei ce flamanzasc, si insatosaza de
dreptate, ca acieaia savor satura.
Fericiti cei milostivi, ca acieaia savor milui.
Fericiti cei curati cu inima, ca acieaia vor vede
3 3 ~
pre D[u]mnezau.
Fericiti facatorii de pace, ca acieaia fiii lui
D[u]mnezau sa vor chema.
Fericiti cei cesagonesc pentru dreptate, ca
acelora este inparatiea ceriurilor.
Fericiti veti fi cand va vor ocara pre voi, si va
vor goni, si vor zice tot cuvantul rau inprotiva voastra,
mintind pentru mine".
Alte fragmente din slujba Liturghiei (127-132),
rugaciunea la vohodul mic (132-134), rugaciunea de
la Sfinte Dumnezeule (134-135), rugaciunea de
dinainte de Apostol (136-137) si de dupd Apostol
(137-139), de dupa Sfanta Evanghelie (139-141), de
la Heruvic (141), Heruvicul (141-142), rugaciunea
dupa Heruvic (142-146), rugaciunea la momentul
cand preotul pune Cinstitele Daruri pe Sfanta Masa
761 BAR/ CRV 245B unicat, p. 1 15-120.
103
(146-148), o alta rugaciune „dupa aducerea" Darurilor
(148-150), rugaciunea de dupa Crez (150-151), o alta
rugaciune la „Sfant, Slant, Slant..." (151-154),
rugaciune la „Luati, mancati..." (154-155), la
indicarea Potirului (155-156), la „Ale Tale..." (156-
157).
De la p. 157 avem rugaciunea credinciosului,
ca si pana acum, la „schimbarea Sfmtelor Taine" 762 ,
adica la invocarea harului Treimii. De la p. 157 pana
lap. 160.
Rugaciunea la pomenirea arhiereului locului
(160-162), rugaciunea „Tatal nostru..." introdusa intr-
o rugaciune mai larga, explicativa (162-168),
rugaciune la „Pace tuturor" (168-169), la „Cu darul si
cu iubirea..." (169-171), la „Sfanta Sfintelor" 763 (171-
174), la priceasna (174-178), rugaciune dupa
impartasire (178-183), la „Totdeauna..." (183-184), la
apolis (184-190), rugaciune inainte de iesirea din
Biserica (190-194).
Si rugaciunile credinciosului la Liturghie se
termina cu inchinarea la Sfintele Icoane, impreuna cu
rugaciuni lafiecare (195-196).
Urmeaza rugaciunile inainte si dupa masa de
pranz (197-200), inainte si dupa masa de seara (200-
204).
De la pagina 205 incepe „Cinstitul Paraclis".
Pana la p. 236. Iar de la p. 237 incepe sinaxarul
Sfmtilor. Al Sfintilor care se pomenesc peste tot anul.
Din septembrie pana in august, pe luni. Intre p. 237-
250.
Cele doua flori din josul paginii 250:
762 Idem, p. 157.
763 Idem, p. 172.
104
De la p. 251 incepe Selnno dromionul sau a
„umbletului si nasterea lunii[lor]" 764 . Pana la p. 278.
Paginile 279-281 sunt cu insemnari de mana in
limba greaca, pe pagina 282 e un nume scris de mana,
paginile 283-284 sunt goale, pe pagina 285 e scris de
mana, pagina 286 e goala, pe paginile 287-288 e scris
de mana, 289 e goala, 290 e copertafinala.
Mormantul, cu sarcofagul care adaposteste
Sfmtele Moaste ale Sfantului Apostol Petru
sub biserica Sfdntul Petru din Vatican.
765
este
Idem, p. 251.
' A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Peter%27s_tomb.
105
Trupul Sfantului Evanghelist Luca se afla in
766
abatia romano-catolica Sfanta Iustina' 00 din
Padova 767 , caput sau se afla in catedrala romano-
catolica Sfantul Vitus 768 din Praga 769 iar o coasta a sa
a fost adusa in 1992, in Thiva 770 , in Grecia, de
771
actualul Arhiepiscop al Greciei, Ieronim
Acesta este sarcofagul sau din Thiva

772.
769
770
771
Martirizata la anul 304 d. Hr., in timpul persecutiei lui Diocletian.
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Justina_of_Padua.
767 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Abbey_of_Santa_Giustina.
768 Sfantul Mucenic Virus a fost din Sicilia si a fost martirizat in 303 d. Hr.
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Vitus.
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/St._Vitus_Cathedral.
Idem: Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Thebes,_Greece.
A se vedea date despre primirea Sfintelor Moaste: http://www.traces-
cl.com/archive/2000/novembre/luca.htm.
Toate datele despre unde se afla acum Sfintele Moaste ale Sfantului
Apostol Luca le-am preluat de aici: http://en.wikipedia.org/wiki/St._Luke.
' Cf. sursa: http://www.johnsanidopoulos.com/2010/10/authenticating-
relics-of-saint-luke.html.
Fotografia e preluata din locatia:
http://thepinoycatholic.blogspot.ro/2010/10/st-luke-evangelist.html.
106
Iar doi dintre dintii Sfantului Luca au fost
,.773
analizati din punctul de vedere al ADN-ului.
Concluzia: „Genetic analysis suggests that
whoever is buried in the tomb did come from Syria,
which, according to historical records, was the
birthplace of the Evangelist. [...] According to radio
carbon dating, the body belongs to a person who died
between AD 72 and AD 4 1 6" 774 .
■775
Mormantul Sfantului Apostol Matei J este in
Salerno , o localitate in sud-vestul Italiei, intr-o
catedrala romano-catolica .
Presupun ca e aici...
" A se vedea: http://news.bbc.co.Uk/2/hi/science/nature/1600751.stm.
774 Ibidem. Traducerea textului din limba engleza: ,înaliza genetica
sugereaza ca eel care a fost ingropat in mormant a provenit din Siria,
[lucru] care, conform cu datele istorice, a fost locul de nastere al
Evanghelistului. [...] Conform datarii cu carbon radioactiv, trupul apartine
unei persoane care a murit intre 72 d. Hr. si 416 d. Hr".
775 Fotografia e preluata din locatia: http://www.cattedraledisalerno.it/visita-
virtuale/la-cripta.html.
776 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Salerno.
77 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Cathedral_of_Salerno.
pentru ca romano-catolicii au prostul obicei de
a nu da detalii exacte sau de a nu prezenta, in mod
explicit, locul Sfmtelor Moaste in biserica. Semn ca
„nu ii mai intereseaza" prea mult...
107
Sfantul Apostol Iacov, fratele Sfantului loan
Evanghelistul sau eel Mare, isi are Sfintele Moaste in
catedrala romano-catolica din Santiago de
Compostela, din Spania 778 .
A fost omorat prin decapitare, in anul 44. d.
Hr., el fiind Apostolul Spaniei

779
Aici sunt pastrate Sfintele sale Moaste
780.
Una dintre mainile Sfantului Apostol Iacov se
pastreaza in biserica romano-catolica Sfantul Petru
din Marlow, Maidenhead, in Anglia si e pusa spre
inchinare numai in anumite ocazii .
" s Idem:
http://en.wikipedia.org/wiki/Cathedral_of_Santiago_de_Compostela.
779 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Apostol.
780 Cf. paginei sursa:
http://upload.wikimedia.Org/wikipedia/commons/b/be/SantCompostela93.jp
g-
781 Idem: http://www.catholicherald.co.uk/catholiclife/201 1/08/15/relic-
returns-to-reading/.
108
Mare parte din Sfmtele Moaste ale Sfantului
Apostol Toma sunt in Italia, la Ortona, in biserica
romano-catolica Sfantul Apostol Toma . Sunt aici
'yon
din anul 1258, fiind aduse din insula Chios .
Iar un fragment din capul sau e la Sfanta
Manastire Sfantul loan Teologul din insula Patmos.
In fotografia infra avem fragmentul existent in
Patmos:
Intr-o alta catedrala romano-catolica din Roma,
in Santa Croce in Gerusalemme , se afla degetul
Sfantului Apostol Toma, pe care el l-a pus in coasta
Domnului dupa Invierea Sa din morti.
A se vedea:
http://it.wikipedia.org/wiki/Basilica_di_San_Tommaso_Apostolo.
783 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Chios.
784 Idem: http://www.crestinortodox.ro/diverse/moastele-sfantului-apostol-
toma-121671.html.
785 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Santa_Croce_in_Gerusalemme.

109
Cum arata, in septembrie 2006, mormantul
Sfantului loan Evanghelistul
786.
Care se afla in Efes, in Turcia, deasupra lui
Sfantul Imparat Justinian zidind o mare Biserica in
secolul al VI-lea 787 .
In catedrala romano-catolica Sfantul Andrei din
■788
Amalfi , Italia, se afla Sfinte Moaste ale Sfantului
Apostol Andrei. Acestea 789 :

In Biserica Sfantul Apostol Andrei din Patras,
.790
Grecia , se afla caput Sfantului Apostol Andrei, care
a fost adus spre inchinare si in Romania 791 .
Preluata de aici:
http://www.flickr.com/photos/francois_and_marie/246421665/in/set-
72157594289327169.
A se vedea: http://www.sacred-destinations.com/turkey/ephesus-
basilica-of-st-john.
Idem: http://www.sacred-destinations.com/italy/amalfi-cathedral.
Cf. locatiei: http://christchurchwindsor.ca/2010/l 1/30/saint-andrew-the-
apostle/.
789
110
Si tot aici, in Patras, exista si un fragment din
crucea in forma de X pe care Apostolul Romdniei a

fost rastignit.
A se vedea: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-sfantul-
apostol-andrei-patras-67710.html.
791 Idem: http://www.basilica.ro/en/the-cathedral-for-the-salvation-of-the-
nation/holy_relics_of_saint_andrew_the_apostle_met_by_the_patriarch_of
_romania_4738.html. Ultima oara in perioada 24-31 octombrie 201 1.
Ill
In biserica romano-catolica Sfdntul Pavel din
792
afara zidurilor, din Roma, Italia , se afla mormantul
Sfantului Apostol Pavel 793 .
Iar Radu Alexandru, autorul articolului ultim
794
citat, spune ca la Lateran se pastreaza caput
Sfantului Pavel 795 .
Sarcofagul Sfantului Pavel are 2, 55 metri
796
lungime, 1, 25 metri latime si 0, 97 metri inaltime .
797.
Inscriptia de pe mormantul sau :
Idem: http://www.sacred-destinations.com/italy/rome-san-paolo-fuori-
le-mura.
793 Idem: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/mormantul-sfantului-
apostol-pavel- 1 1 9938 .html.
794 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Archbasilica_of_St._John_Lateran.
795 Idem: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/mormantul-sfantului-

796 Idem:
http://www.vatican.va/various/basiliche/san_paolo/it/basilica/tomba.htm.
' 7 Idem: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/mormantul-sfantului-
112
Si tot aici gasim lanturile cu care Sfantul Pavel
a fost legat in drum spre martirizarea sa
798
Sfantul Apostol Filip a fost rastignitpe cruce in
Hierapolis, in Asia Mica 799 .
In 201 1, arheologul italian Francesco D'Andria
a descoperit mormdntul sau 800 .
Insa Sfintele sale Moaste si ale Sfantului Iacov

.801
eel Mic sunt acum intr-o biserica romano-catolica
din Roma, in biserica Sfintii 12 Apostolf 02 .
/y8 Ibidem.
99 A se vedea: http://www.johnsanidopoulos.eom/2009/l 1/fate-of-relics-of-
apostle-philip.html.
Idem: http://sspx.org/news/st_philips_tomb_discovered_8-l 1-
201 l/st_philips_tomb_discovered_8-l 1-201 l.htm.
801 Idem: http://orbiscatholicussecundus.blogspot.ro/2010/05/rome-tomb-of-
apostles-philip-and-james.html.
802
Idem:
113
803
Dar caput Sfantului Filip este in Cipru . In
Manastirea Sfdnta Cruce din Omodos
8 I**"" B««
804
http://sitemaker.umich.edu/margerykempesaintsandpilgrimages/church_of_
the_twelve_holy_apostles.
803 Idem: http://sspx.org/news/st_philips_tomb_discovered_8-ll-
201 l/st_philips_tomb_discovered_8-l 1-201 l.htm.
804 Idem: http://beingcreativesuzette.blogspot.ro/2012/06/cyprus-june-
2012.html.
114
Insa avem si in Romania, la Sfanta Manastire
Neamt, unul dintre degetele Sfantului Apostol
Filip 80 ' 5 .
Sfantul Apostol Bartolomeu a fost rastignit,
jupuit de piele si decapitat iar sfantul sail cap se
pdstreaza in Manastirea Caracallu [KapocKaAAou] din
Sfantul Munte Athos 807 .
Sfantul Apostol Simon Zilotul sau Natanael a
fost rastignit pe cruce in Georgia, el fiind Apostolul
,808
Georgiei. Aici e locul unde el a fost martirizat:
O parte dintre Sfintele sale Moaste sunt in
bazilica Sfantul Petru de la Roma iar o alta in
Manastirea Corona, in Carditsa [Kap6(.Toa] 809 ,
Grecia 810 .
Biserica Manastirii Corona
Idem: http://www.genuineorthodoxchurch.com/June30_12Apostles.htm.
806 Ibidem.
807 A se vedea:
http://orthodoxwiki.org/Karakalou_Monastery_%28Athos%29.
808 Idem: http://www.johnsanidopoulos.com/2010/05/saint-simon-zealot-
and-apostle-in.html.
809 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Karditsa.
810 Idem: http://www.genuineorthodoxchurch.com/June30_12Apostles.htm.
115
Sfantul Apostol Iuda sau Tadeu este fratele
Sfantului Iacov si el a fost crucificat in Ararat, in
Armenia . El este Apostolul Armeniei ...{armaria
sa dreaptd se pastreaza in patriarhatul armean de
Echmiadzim, pe cand o alta parte din Sfintele sale
O 1 Q
Moaste in bazilica Sfantul Petru din Roma .
Manastirea armeana Sfantul Tadeu din Iran, ridicata in
anul 68 d. Hr.
Mormantul Sfantului Apostol Mattias se
gaseste in abatia benedictina Sfantul Mattias din

814
Trier, Germania . Deasupra mormantului sau este
acest monument funerar 815 :
811 Ibidem.
812 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Thaddeus_Monastery.
813 Idem: http://www.genuineorthodoxchurch.com/June30_12Apostles.htm.
814 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/St._Matthias%27_Abbey,_Trier.
815 Idem:
http://upload.wikimedia.Org/wikipedia/commons/2/22/Trier_Sankt_Matthia
s BW 4.JPG.
116
Insa, potrivit unei traditii grecesti, Sfantul
Apostol Mattias a fost ingropat in Georgia, in castelul
Gonio-Apsaros 816 .
Capul Sfantului Apostol si Sfintit Mucenic
Titos/ Tit, ucenicul Sfantului Apostol Pavel, se
pastreaza in catedrala Sfantul Titus din Heraclion,

Creta 817 .
Dupa cum sta scris si pe Sfanta Icoana infra,
Sfantul Titos a fost primul episcop al Cretei.
816
817
Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Gonio.
Idem: http://www.johnsanidopoulos.com/2010/08/church-and-relics-of-
apostle-titus-in.html.
117
La Sfanta Manastire Bistrita, din judetul
Neamt, gasim particele din Sfmtele Moaste ale
010
Sfintilor Apostoli Pavel si Bartolomeu .

Tesu Solomovici, in Istoria Holocaustului din
Romania. Transnistria si Transilvania de Nord, Ed.
Tesu, Bucuresti, 2007, p. 348, spune urmatoarele
despre Ion Antonescu 819 :
„Maresalul Antonescu poate fi acuzat ca a fost
un dictator, criminal, antisemit, megaloman, ca a dus
un rdzboi prostesc pana in stepele Stalingradului si
inca de multe altele, dar evreii din Vechiul Regat si
Transilvania de Sud au rdmas in viafa".
Pentru ca „maresalul nu a permis ca deciziile
asupra sortii evreilor romani sa fie dictate de la
Berlin. [Aceasta] a fost marea sansd istoricd a
evreimii-romane" (p. 351).
In Comentariul la Iov al Sfantului loan Gura de
Aur, in I. 10, acesta spune ca diavolul „iubeste mai
ales pustietdtile, precum spune si Hristos: „umbla prin
locurifara de apd, cautand odihncC [Mt. 12, 43]. Si
aceasta este lucrarea purtdrii de grija a lui
Idem: http://www.trilulilu.ro/imagini-calatorii/sfinte-moaste-de-la-
manastirea-bistrita-neamt-sf-a.
819 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu.
118
Dumnezeu, faptul ca cei mai multi dintre demoni

890
locuiesc acolo" . Adica: in locuripustii.
In I. 20, Sfantul loan considera ca „insusi
diavolul este eel ce aduce vested'' Sfantului Iov ca
fiii si fiicele lui. ..au murit.
Din I. 26 aflam ca donatorii se semnau pe
Sfmtele Icoane ca si astazi: „Asa cum la icoane se
inscrie jos „cutare a oferit-o", asa si aici, zugravind
899
pn>z cuvinte icoana sufletului lui. . ." .
O alta afirmatie despre diavol din II. 3: „chiar
daca ar da gres de mii de ori, diavolul nu renunta
niciodata, ci stdruie fdrd rusine n in faptul de a te
ispiti spre pdcat. El incearca, din rasputeri, sa te faca
sd pdedtuiesti. Staruie cu nesimtire maxima in faptul
de a te momil de a te pdcdli.
„Tot o lucrare diavoleasca ,,S24 e si faptul ca
R9S
cineva sa fie „dispretuit si wra? Je to//" .
Comentariul de fata al Sfantului loan nu este
verset de verset ci stdruie asupra primelor doua
capitolc.dupa care le discuta in mod sintetic pe
celelalte.
Prieteni nedrepti. Pentru ca „prietenii lui voiau
sd il calce in picioare si sd sard asupra celui ce zdcea
• ,,826
JOS
Pacatul ca necaz 21 si deznadejdea ca mdnie 82 "
in Sfanta Scriptura.
Darul intelepciunii: „Daca Dumnezeu vrea sa
iti dea intelepciunea, nu ai nevoie de timp" 829 . Iti da
intelepciunea duhovniceasca intr-un timp record si de
la o vdrstd tdndrd.
820 Sfantul loan Gura de Aur, Comentariu la Iov, trad, din lb. gr. veche si
note de Laura Enache, cu studiu introd. de Dragos Mirsanu, col. Patristica,
vol. 2, Ed. Doxologia, Iasi, 2012, p. 40.
821 Idem, p. 49.
822 Idem, p. 55.
823 Idem, p. 59.
824 Idem, p. 63.
825 Ibidem.
826 Idem, p. 83.
827 Idem, p. 84.
828 Idem, p. 100.
829 Idem, p. 135.
119
Despre incercarea Sfintilor de catre
Dumnezeu 830 .
Iar in finalul lui XXX, 8, autorul afirma faptul
ca „psaltirea a fast odata cu Iov, mai inainte de el nu
a fast psaltire"* 31 . Si cand spune psaltire . . .Sfantul
loan se gandeste de fapt la psaltirion 832 , la
instrumental muzical, care a aparut in timpul vietii
Sfantului Iov.
Cum arata psaltirionul astazi, in Grecia.
In Sistemul sau Intocmirea religiei
muhammedane , Dimitrie Cantemir incepe cu viata
Q'XA
lui Muhammed si ii dedica 12 capitole .
Dupa care continua cu 6 capitole despre
Curan , pentru ca a treia carte sa o aloce
apocalipsului muhammedan , care are 10 capitole.
In varianta „eshatologica" a Coranului se
vorbeste si despre pogordrea lui Iisus Hristos, pe care
Cantemir o trateaza in III. 3.
Cartea a 4-a e dedicata teologiei muhammedane
si are 21 de capitole.
Daca primul capitol din a 4-a carte e dedicat

teologiei si al doilea lui Dumnezeu, penultimul capitol
Q'lH
e dedicat Iadului si ultimul Raiului .
A 5-a carte e dedicata religiei muhammedane si
oao
are 15 capitole iar a sasea carte si ultima are 41 de
830 Idem, p. 158.
831 Idem, p. 189.
832 A se vedea: http://www.squidoo.com/kanonaki-greek-folk-instrument.
Dimitrie Cantemir, Sistemul sau Intocmirea religiei muhammedane,
trad., studiu introd., note si com. de Virgil Candea, cu text rusesc ingrijit de
Anca Irina Ionescu, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1987, 710 p.
834 Idem, p. 13.
835 Ibidem.
836 Idem, p. 13-15.
837 Idem, p. 15.
838 Idem, p. 15-17.
120
capitole si se intituleaza: Despre alte rdnduieli ale
religiei muhammedane .
In capitolul „eshatologic" despre Iisus Hristos,
despre care deja am amintit, autorul spune ca
Muhammad „a vestit" ca la sfarsitul acestui veac „se
va cobori din cer Isa Mesih [Iisus Hristos] si...il vor
vedea pe el toti cum, punand mainile pe doi ingeri, ca
o strdlucire dumnezeiascd revarsata peste toata
lumea, va umple toate de strdlucirea luminii sale si
astfel, cu mare triumf si slava, se va arata oamenilor
mai intai deasupra Damascului" 840 .
Iisus se va cobori pe pamant si va intra in
Damasc 841 , „avand pe cap un acoperdmdnt verde si
fiind imbracat in haine albe, incins cu sabie si
armurd, tinand o sulitd in maini" . Adica va fi un
Iisus militarizat. . .si nu un Domn alpdcii.
Locuitorii intregii lumi vor veni „sa II vada" pe
Iisus in Damasc 843 . Aici, Iisus „se va comporta" ca un
islamic facand rugaciunea de la ceasul al 9-lea 844 .
Iisus va veni in Ierusalim cu ostire si il va ucide
cu sulita pe Dedjdjial...Si dupa ce vor fi ucisi toti
potrivnicii lui Iisus din Ierusalim... El va impardti
peste intreaga lume „timp de peste patruzeci de ani
si va judeca intru dreptate si adevar pe toti si va
indreptdti pe cei obiditi" .
Insa Iisusul musulman mai face ceva anapoda
si impotriva propriei Sale Evanghelii: „celor
necredinciosi [adica crestinilor n.n.], care socoteau ca
Iisus este Domnul lor, li se va porunci sa
marturiseasca credinta muhammedana. Cei ce se vor
supune vor fi mdntuiti, iar cei ce vor respinge credinta

muhammedana toti vor fi ucisi" . Si dupa ce va muri
Mehdi, Iisus si ostirea muhammedana vor merge, din
porunca lui Dumnezeu, in muntele Sinai 848 .
839 Idem, p. 17.
840 Idem, p. 71.
841 Ibidem.
842 Ibidem.
843 Ibidem.
844 Ibidem.
845 Ibidem.
846 Ibidem.
847 Ibidem.
848 Ibidem.
121
Profesorul Gheorghe Buzatu a inclus in cartea
sa Romania sub imperiul haosului textul scris de
ex-maresalul Ion Antonescu, in celula, dupa arestarea
sa, adica in ziua de 23 august 1944.
Paginile 244-248 din carte... care contin un text
scris in doua ore, pe o agenda gasita in celula 850 .

Din textul Insemndrilor rezulta ca maresalul a
venit in audienta la rege la ora 15. 30 in data de 23
august 1944 851 . 1-a vorbit doua ore regelui Mihai I 852 .
Mihai Antonescu a asistat la audienta .
Ion Antonescu admite ca tara i-a impus pe
legionari cat si rdzboiul .. .si ca el a fost mandatat sa
faca ceea ce a facut prin cele 3 milioane de voturi date
de catre tara 854 .
Insa nu accepta „propunerile [venite din partea
off QS/^
lui] Molotov " din cinci considerente:
1. Romania axpierde Basarabia si Bucovina 857 ;
2. nu vrea sa bage tara „pentru veci in robie,
fiindca clauzele de armistitiu contin si clauza
despdgubirilor de rdzboi neprecizate ,,85S ;
3. nu vrea sa intoarcd armele impotriva
Germaniei 859 ;
4. nu vrea sa ordone armatei romane sa se
predea rusilor 860 ;
5. nu vrea sa accepte prezenta rusilor pe
teritoriul romanesc pentru ca sa lupte impotriva
germanilor 861 .
849 Ne referim la: Gh.[eorghe] Buzatu, Romania sub imperiul haosului

(1939-1945). Studii si documente, Centrul de Istorie a Romanilor
„Constantin C. Giurescu", Ed. Rao, Bucuresti, 2007, 520 p.
Am consultat-o in format PDF din arhiva de carte personalis a autorului
daruita spre download in locatia:
http://www.cice-iasi.ro/defaultcicepagel9922007.php?id=32.
Cf. Idem, p. 244, n. 99, in care se reda o nota a generalului C. Pantazi,
care a spus ca a scris doua ore in celula aceste insemnari, dupa orele 20.
30... la care autorul cartii a adaugat ca e vorba de o „agenda legata".
851 Idem, p. 244.
852 Ibidem.
853 Idem, p. 245.
854 Ibidem.
855 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Viaceslav_Molotov.
856 Gh.[eorghe] Buzatu, Romania sub imperiul haosului (1939-1945). Studii
si documente, op. cit., p. 245.
857 i
858 i
857 Ibidem.
' Idem, p. 246.
859 Ibidem.
860 Ibidem.
122
Regele a iesit din camera si 1-a lasat sa.
vorbeasca cu generalul Sanatescu .
„Cand eram in curs de discutiuni si ma
plictiseam asteptand revenirea Regelui [in camera]
pentru a pleca [pentru ca. nu se astepta sa fie arestat
n.n.], Regele intra in camera §i in spatele lui apare un
maior din garda Palatului cu 6-7 soldati cu pistoale in
mdnd.
Regele a trecut in spatele meu, urmat de soldati,
unul din soldati m-a prins de brate pe la spate si
generalul Sanatescu mi-a spus: "D-le Maresal, sunteî
arestat pentru ca nu ati vrut sa faced imediat
armistitiu".
M-am uitat la soldatul care ma tinea de brate §i
i-am spus ca sa ia mdna de pe mine si, adresandu-ma
generalului Sanatescu, in obrazul Regelui, care trecea
in altd camera cu mainile la spate: "Sa-ti fie rusine;
acestea sunt acte care dezonoreazd un General". M-
am uitat fix in ochii lui si i-am repetat de mai multe
ori apostrofa.
Dupa aceea, bruscat, am fost scos din camera
pe culoar unde o bestie de subofiter mi-a spus sa scot

mdna din buzunar, ceea ce am refuzat.
Dupa aceea, impreund cu Dl Mihai Antonescu,
am fost bagat la ora 17 intr-o camera "Safe" Fichet §i
incuiafi cu cheile.
Camera nu are decat 3 m pe 2, este fara
fereastra §i fara ventilate.
Dupa 2 ore s-a deschis u§a §i ni s-au oferit
scaune aduse din afara" 863 .
Camera unde a fost inchis era „plina de praf si
intr-o dezordine organizata" 864 .
Regretul lui profund: „Iata cum a ajuns un om
care a muncit 40 de ani ca un martir pentru Tara lui,
care a salvat-o de 2-3 ori de la prapastie, care a
scapat de la o teribild rdzbunare pe membrii
Dinastiei, care a luat jurdmdntul tanarului Rege in
strigatele multimii, care imi cerea sa dau pe toti din
861 Ibidem.
862 Idem, p. 247.
863 Ibidem.
864 Idem, p. 248.
123
Palat pentru a fi linsati si care a servit timp de 4 ani,
cu un devotament si cu o munca de mucenic, Armata
infranta, Tara si pe Regele ei.
Istoria sdjudece.
Ma rog lui Dumnezeu sd fereascd Tara de
conseciniele unui act cu atdt mai necugetat cu cat
niciodata eu nu m-am cramponat de putere" 865 .
Venind la Bucuresti in 2009, la Simpozionul
international si interconfesional „Dumnezeu-Tatal si
viata Preasfintei Treimi" [15-17 octombrie 2009],
profesorul german Sigurd Bergmann (nascut in
Hannover, Germania...si care preda la o universitate
din Trondheim, Norvegia) 866 mi-a atras atentia cu
articolul sau scris intr-o maniera de lucru apropiatd
mie si anume aceea a multidisciplinaritdtii .
De altfel singurul participant la simpozion care
s-a raportat la teologie potrivit mentalitdtii curente,
introducand imagini si scheme explicative in studiul
sau.
Si, mai intai de toate, acesta a subliniat faptul
ca despre Dumnezeu Tatal se poate vorbi „numai
trinitar" 868 .
In al doilea rand, a reamintit adevarul cum ca
nu putem confunda imaginea noastra despre istorie cu
• . • 869
istoria .
Si vorbind, in mod expres, despre dogma
triadologica, autorul a evidentiat adevarul cum ca ea a
exclus dintru inceput o perspective^ dominatoare a

imparatului asupra supusilor sai 870 .
In a treia secventa a studiului sau a vorbit
despre cosmologia trinitard . Ea decurge din
triadologie . Fiindca „o detasare a Tatalui din
865 Ibidem.
866 A se vedea: http://www.ntnu.no/ansatte/sigurd.bergmann.
E vorba de: Prof. Dr. Sigurd Bergmann, In Duhul, prin Fiul, cdtre
Tatal. ..Patru aprecieri asupra spatiului dinamismului treimic intr-o creatie
care ,,asteapta cu dor mdntuirea", in Dumnezeu-Tatal si viata Preasfintei
Treimi, vol. coordonat de Pr. Prof. Dr. Stefan Buchiu si Pr. Asist. Dr. Sorin
Selaru, Ed. Trinitas, Bucuresti, 2010, p. 331-348.
868 Idem, p. 331.
869 Idem, p. 335.
870 Idem, p. 336.
871 Idem, p. 338.
872 Ibidem.
124
Treime, precum si o separare dintre El si Creatie
on A
sunt inacceptabile" .
Observa ca s-a neglijat „dimensiunea
87 S " R7l^
spatialitatii" . Caci spatiul nu este uniform ci in el
„domneste multitudinea vecinatatii si destinatia
877
multipld a miscarilor care s*e intersecteaza n .
Prof. Bergmann a publicat o carte recent, care
m-ar interesa pentru al doilea volum din A vedea si a
fi vazut: In the Beginning Is the Icon: A Liberative
Theology of Images, Visual Arts and Culture.
Equinox, London, 2009 878 .
Sfantul Dosoftei al Moldovei relateaza o
minune petrecuta la Manastirea Pobrata/ Probota la
care a fost martor ocular sm .
Hie, fiul staretului Manastirii Probota, a fost ca
mort 10 zile. Insa nu 1-au ingropat, pentru ca din cand
in cand se puteau sesiza miscdri „la varful pieptului"
lui Hie.
I-au slujit mai multe Masluri...fiind dus „cu
cerga" la Biserica precum un mort.
Insa pentru ca aveau un fragment dintr-un os al

Sfantului Arhidiacon Stefan in Manastire i 1-au pus pe
gura lui Hie. Si pana seara a inceput sa miste. . .
Iar dupa un an de zile, avand o viata foarte
curata, Hie a adormit cu adevdrat.
QQ 1
Colectia de Mdrturisiri de credintd initiata
de Henricus Denzinger incepe cu Epistola Apostolilor
[Epistola Apostolorum], care are urmatorul continut:
73 In loc de: „o separare dintre El si Creatie" propunem, mai degraba,
varianta: „o separare a Lui de creatie".
874 Prof. Dr. Sigurd Bergmann, In Duhul, prin Fiul, catre Tatal..., art. cit.,
p. 340.
875 Idem, p. 344.
876 Idem, p. 345.
877 Idem, p. 346.
878 A se vedea:
http://www.equinoxpub.com/PRTH/article/viewFile/9933/7739.
879 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Probota.
880 Intreaga marturie pe care o prezentdm aici e relatata in: Marturii
documentare privitoare la viata si activitatea Mitropolitului Dosoftei,
lucrare alcatuita de Prof. N. A. Ursu si Pr. Nicolae Dascalu, cu un cuv.
inainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Ed. Trinitas,
Iasi, 2003, p. 16.

125
„[Credimus]
In Patrem dominatorem universi,
et in Iesum Christum [salvatorem nostrum],
et in Sanctum Spiritum [Paraclitum],
et in sanctam Ecclesiam,
et in remissionem peccatorum" 882 .
Dupa cum se observa, aceasta concisa
marturisire de credinta este scheletul viitorului Crez
niceo-constantinopolitan.
In editia Molitvenic, Chi§inau, 1820, cf. BAR,
CRV 1077, Taina Sfmtei Spovedanii este intre p. 93-
105.
Iar rugaciunea de dezlegare in aceasta editie
are urmatorul text: „Domnul si Dumnezeul nostru
lis [us] Hr[istos], cu Darul si cu indurarile iubirii sale
de oameni, sati iarte tie fiiule, (Cutare,) toate gresalele
tale: si eu nevrednicul Preot, cu puterea lui ce ieste
data mie, te iert si te dezleg de toate pacatele tale, in
numele Tatalui, si al Fiiului, si al sfantului Duh,
amin" (p. 104).
In editia greco-catolica Evhologhion, Blaj,

1815, cf. BAR, CRV 875, gasim Spovedania intre p.
64-70. Iar rugaciunea de dezlegare e aceasta:
„Domnul Dumnezeu, si Mantuitoriul nostru
Iis[us] Hr[istos] cu darul, si cu indurarile iubirii sale
de oameni, sati iarte tie fiiule (Cutarele) toate pacatele
Citam: Enchiridion Symbolorum. Definitionum et Declarationum de
rebus fidei et morum, ed. Henricus Denzinger, editio XXXVI amendata, Ed.
Herder, Barcinone - Friburgi Briscoviae - Romae, MCMLXXVI [1976],
printed in Spain, 954 p.
882 Idem, p. 17.
126
tale: si eu nevreadnicul Preot cu putearea, carea miau
dat, te iert, si te dezleg de toate pacatele tale: in
numele Tatalui, si al Fiiului, si al sfantului Duh,
Amin"(p. 69-70). '
hhkVa Jlgiwr kV nV'T'i's^'* KAf£ iw«*V fl*ir 9 !ffill»t*»'WH n-t
Hi". rAKAir
fte<A<r f * h-oat* n*MirfA« ttaai : % H^mmi T*tzaVh» cub
in Molitvenic, Bucuresti, 1794, cf. BAR, CRV
579, dupa Botez urmeaza Logodna, Cununia, a doua

Nunta, Sfantul Maslu. . .
Tocmai de la p. 599, dupa multe slujbe si
rugaciuni avem si Taina Sfintei Spovedanii, cu titlul:
Invatatura pentru cei ce se spovedesc.
Iar rugaciunea de dezlegare e urmatoarea:
„Domnul si Dumnezeul nostru Iis[us] Hr[istos]. cu
darul si cu indurarile iubirii sale de oameni, sate iarte
pre tine fiiule (Cutarele) Si sa lase tie toate pacatele.
Si eu ne vrednicul Preot. Si Duhovnic. Cuputearea ce
iaste data mie te iert, Si te dezleg de toate pacatele
tale. Innumele Tatalui, si al Fiiului, si al sfantului
Duh, amin"(p. 617-618). '
"I «¥» "f I t > 1 II *
In Molitvenic, Bucuresti, 1741, cf. BAR, CRV
221, Spovedania nu este inclusd ci avem numai
Invatatura prescurt pentru Ispovedanie, situata intre
p. 543-545.
127
Insa urmeaza Rugdciune pentru cei ce sdnt
intru blestemuri, si pre cinesi cu jurdmdnt sau legat
(p. 546-547).
La fel se petrec lucrurile si in Molitvenic,
Ramnic, 1706, cf. BAR, CRV 150A: nu avem
randuiala Spovedaniei ci numai Invdtdtura prescurt
pentru Ispovedanie. Care incepe la p. 463 dar nu stim
unde se termind, pentru ca in volumul citat Invdtdtura
se termina inainte de final datorita unei defect de

pagind.
In Molitvenic, Iasi, 1749, cf. BAR, CRV 268
lucrurile se petrec aidoma ca in Molitvenic, Bucure§ti,
1741. Nu exista Randuiala pentru Spovedanie ci
numai Invdtdtura prescurt pentru Ispovedanie, p.
535-537, in ambele editii existand numai Troparele
de umilintd din Slujba Spovedaniei.
Liturghia romano-catolica 88 " incepe cu: „In
numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfantului Duh" 884 ,
cuvinte rostite de preot „cu fata la popor" 885 .
Doua binecuvantari triadologice si una in care
sunt pomeniti numai Tatal si Fiul .
Dupa binecuvdntdrile de inceput urmeaza
„actul penitential" 887 in care preotul si poporul se
cdiesc de pacatele lor.
In actul penitentei se foloseste sintagma
Dumnezeu atotputernicul sau atotputernicul
Dumnezeu de 4 ori 888 .
In p. a 1 1-a regasim Doxologia Utreniei noastre
intr-un mod partial iar in p. a 12-a trei formule
triadologice.
Liturghia cuvdntului incepe in p. a 13-a, cand
lectorul spune de la amvon: „Cuvantul Domnului".
Vom urmari: Ritualul Sfintei Liturghii si rugaciunile euharistice pentru
concelebrare, in limbile romana si latina, Ed. Sapientia, Iasi, 2009, 142 p.
884 Idem, p. 7.
885 Ibidem.
886 Ibidem.
887 Idem, p. 8.
888 Idem, p. 8-10.
128
Tocmai acum, dupa „Aleluia", „preotul pune
tamaie in cadelnita" 88 ' pentru prima data de la
inceputul slujbei.
Daca exista un diacon el spune Evanghelia 890 .
Omilie dupa citirea evanghelica .
Iar dupa predica: Crezul cu Filioque 892 .
In Crez: „Atotputernicul" si nu „Atottiitorul";
„Creatorul" §i nu „Facatorul"; „nu creat" in loc de „nu
facut"; „s-a coborat" si nu „S-a pogorat"; „cu marire"
si nu „cu slava"; „adorat si preamarit" in loc de
„inchinat si marit"; „catolica"...si aici au dreptate,
pentru ca asa e in textul grecesc... soborniceascd al
nostru fiind din limba slavond .
In p. 15 insa se spune, cu litere rosii, ca „in
timpul Postului Mare si in Timpul Pascal, se poate
folosi simbolul baptismal al Bisericii Romane, asa-
numitul Simbol al apostolilor".
Si se reda Crezul apostolic in p. 15-16, primul

care marturiseste despre Domnul ca „S-a coborat in
lad" 894 .
Dar sintagma „communionem sanctorum" 895 a
fost tradusa in romana, in editia romano-catolica de
fata, prin „impartasirea sfintilor" in loc de
„comuniunea sfintilor" 896 .
Liturghia euharisticd incepe odata cu p. a 17-a,
cand preotul ridica painea si II binecuvinteaza pe
„Dumnezeul universului" 897 .
In potir se toarna vin si apa 898 si se tamaiaza
darurile, crucea si altarul 899 . Adica nu exista
Proscomidie in Liturghia romano-catolica de astazi.
889
Idem, p.
13.
890
Idem, p.
14.
891
Ibidem.
892
Idem, p.
14-15.
893
Ibidem.
894 Idem, p. 16.
895 Regasibila in lucrarea Explanatio Symboli a Sfantului Nicetas de
Remesiana, cf. Enchiridion Symbolorum. Defmitionum et Declarationum de
rebus fidei et morum, ed. Henricus Denzinger, ed. cit., p. 24.
Ritualul Sfintei Liturghii si rugdciunile euharistice pentru concelebrare,
ed. cit., p. 16.
897 Idem, p. 17.
898 Ibidem.
899 Idem, p. 18.

129
Incepe Canonul roman (p. 19)...compus din
ceea ce in Liturghia noastra avem dupd Crez. Insa
rugaciunile euharistice sunt suprimate.
Doar relatia Tatdl-Fiul in textul: „Pe tine,
asadar, preamilostive Parinte, cu umilinta te rugam si
iti cerem, prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul
tau" 900 . Unde este Duhul Sfdntl
„Prinosuri" 901 , ca in acceptiunea actuala, si nu:
„prinoase". Prinosurile = daruri = sfinte jertfe
nepatate 902 .
E pomenit pentru prima data papa si episcopul
locului .
Se evita adresarea directd. In loc de:
„Dumnezeule eel vesnic, viu si adevarat" avem
„Dumnezeul eel vesnic, viu si adevarat" 904 .
Sfintii chemati sd mijlo ceased: Maica
Domnului, Sfantul Iosif, Apostolii Petru, Pavel,
Andrei, Iacob, loan, Toma, Iacob, Filip, Bartolomeu,
Matei, Simon si Tadeu si Martirii Lin, Clet, Clement,
Xist, Corneliu, Ciprian, Laurentiu, Crisogon, loan,
Paul, Cosma si Damian...pomeniti cu numele...si
totii Sfintii (in general) 905 .
Si tot pentru prima data auzim vorbindu-se de

„meritele" 906 Sfintilor.
Lipseste rugaciunea serioasd, consistenta, plina
de teologie in Liturghia romano-catolica actuala. E
plina de declamatii dar nu de rugdciunel
Cuvintele de instituire sunt subliniate cu viniete
rosii la litera de inceput 901 . Pentru ca in teologia
romano-catolica acestea reprezinta momentul
„sfmtirii" darurilor.
900 Idem, p. 19.
901 Ibidem.
902 Ibidem.
903 Ibidem.
904 Idem, p. 20.
905 Ibidem.
906 Ibidem.
907 Idem, p. 24.
130
Nu exista epiclezd.
„Oferim maiestatii tale preaslavite, din darurile

tale, o jertfa curata, o jertfa nepatata, painea sfanta a
vietii fara de sfarsit si potirul mantuirii vesnice" 908 .
Adica preotul realizeazd „euharistia" si nu
coboara harul lui Dumnezeu ca sa sfinteasca
darurile.
Din pagina a 26-a aflam ca un Inger „duce
jertfa" pe Altarul ceresc si ea nu e primitd direct de
Prea Sfanta Treime: „sa fie dusa, prin mainile
sfantului tau inger, pe altarul tau ceresc, in fata
maiestatii tale dumnezeiesti".
In pagina a 27-a se cere unirea cu „sfmtii tai
apostoli si martiri: cu loan, Stefan, Matia, Barnaba,
Ignatiu, Alexandru, Marcelin, Petru, Felicitas,
Perpetua, Agata, Lucia, Agneza, Cecilia, Anastasia si
cu toti sfmtii tai".
Se repeta de multe ori Cristos.
Dar „noutatea" bizara a Liturghiei romano-
catolice actuale consta in aceea ca are mai multe
variante ale rugaciunii euharistice.
Noi am mers pe prima varianta .. .Insa exista si
a doua (p. 29-34), a 3-a (p. 35-40), a 4-a (p. 41-46),
una „pentru reconciliere" (p. 47-51), a doua „pentru
reconciliere" (p. 52-56), „pentru diferite necesitati"
(p. 57-61), a doua „pentru diferite necesitati" (p. 62-
66), a treia „pentru diferite necesitati" (p. 67-71), a 4-
a „pentru diferite necesitati" (p. 72-76), prima pentru
liturghiile cu copii (p. 77-81), a doua pentru liturghii
cu copii (83-88), a 3-a pentru liturghii cu copii (89-
94).
Insa dupa atatea variante asemanatoare si
neavenite facem un pas mai departe si anume spre

1 a ww • -,,909
„ntul impartasaniei
Se rosteste Tatdl nostru.. 910 . E identica cu a
noastra la nivel textual... numai ca, la final, se scrie
908 Idem, p. 25.
909 Idem, p. 95 sq.
131
sintagma „Cel Rau" cum se vede, cu litere mari,
...cand „tau" si „ta", cu adresa la Dumnezeu, sunt
nemajusculate. Ii dau Satanei...maz multa importanta
decat lui Dumnezeu?
A 01 1
In varianta latina e „sed libera nos a maid''' :
adica. fara majuscula.
Asteptarea venirii Domnului 912 .
Preotul binecuvinteaza . Dupa care fringe
ostia si pune o particica in potir 914 .
O rugaciune „in taina" a preotului 915 . E o
rugaciune catre Fiul in care sunt amintiti si Tatal si
C 5 5 5
Duhul 916 .
Dupa ce arata ostia poporului si spune ca e
„Mielul lui Dumnezeu" 917 , preotul mananca din ostie,
apoi bea si din potir.
Se impartasesc credinciosii din ostie... la ei
putand sa impartaseasca si diaconul pe credinciosi 918 .
In prescriptia 135 se spune: „Daca sunt
persoane ce se impartasesc sub ambele specii (din
ostie si potir n.n.), se respecta ritualul descris la locul
respectiv" 919 . Dar de ce trebuie sa faca separatia asta
intre preoti si credinciosi... sau impartasire „la
cerere", cand lucrul normal e sa ii impartaseasca pe
toti cu ambelel
>
In josul paginii 98 se spune ca „preotul, cu
bratele deschise, spune rugaciunea de dupa
Impartasanie" 920 . Dar ea lipseste din textul de fata.
910 Idem, p. 95.
911 Ibidem.
912 Ibidem.
913 Idem, p. 96.
914 Ibidem.
915 Idem, p. 97.
916 Ibidem.
917 Ibidem.
918 Idem, p. 98.
919 Ibidem.
920 Ibidem.
132
Ultima parte a Liturghiei: „ritualul
incheierii" . Avem aici o binecuvdntare treimicd:
„Sa va binecuvinteze atotputernicul Dumnezeu, Tatal,
si Fiul, si Duhul Slant" 922 .
Ultimul cuvant al preotului sau diaconului:
„Liturghia s-a sfarsit. Mergeti in pace!" . Adica nu
exista apolis la Liturghie.
O slujba sdracd de teologie si de rugaciune...O
liturghie pentru oameni grdbiti si care nu vor sd
adastel sd se afunde in rugaciune si in evlavie.
Cunosc trei ipoteze despre ziua de nastere a lui
Moses Gaster 924 . Petre Florea vorbeste despre data de
17 septembrie 1856 . Istoricul Moses Schwarzfeld
despre data de 16 septembrie 1856, iar Max Ludovic,
sora lui, despre data de 25 august 1856 927 .
Bunicul lui se numea Asriel Gaster (sinonimul
grecesc al lui Asriel fiind Teofil) 92 " si in copilarie
Moses a locuit pe strada Sticlari din Bucuresti 929 .

Cunostea ebraica, romana, engleza si
germana 930 . Si cand era copil citea cartile editate de
anticarul Pinath dar si de la anticarul Zwiebel , de
unde a capatat pasiunea pentru folclor .
A studiat la Liceul Gheorghe Lazdr intre 1867-
1871 934 . Si Elisabetha Manescu spune ca data de
nastere a lui Moses, conform foil matricole de la
liceu, e aceea de 77 septembrie 1856. Nascut in
Bucuresti 935 .
921 Idem, p. 99 sq.
922 Idem, p. 99.
923 Idem, p. 100.
924 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Moses_Gaster.
25 M. Gaster, Studii de folclor comparat, ed. ingr., pref. si note de Petre
Florea, Ed. Saeculum I. O., Bucuresti, 2003, p. 5.
926
927
A se vedea: http://www.crispedia.ro/Moses_Schwarzfeld.
Elisabetha Manescu, Dr. M. Gaster, Viata si opera sa, Ed. Bucuresti,

Bucuresti, 1940, p. 8.
928 Idem, p. 9.
929 Idem, p. 11.
930 Ibidem.
931 Ibidem.
932 Idem, p. 12.
933 Idem, p. 11.
934 Idem, p. 12.
935 Ibidem.
133
In liceu a invatat si greaca si latina .
Apoi a studiat cursul superior la Liceul Matei
Basarab, de pe strada Lucaci din Bucuresti, intre anii
1871-1872 937 . Insa pe foaia matricold de la acest al
doilea liceu apare ca data de master e 12 septembrie
1856, ca s-a nascut la Amsterdam, in Olanda si ca
locuieste pe strada Calea Vacaresti, nr. 49 .
Clasele 6-8 de liceu le-a facut la Colegiul
National Sfdntul Sava din Bucuresti 939 .
La 19 ani studia la Breslau 940 , in Polonia, ca
„student al seminarului rabinic" . Adica in anul

1876 942 . Din Polonia trimitea articole in tara pentru
revista Columna lui Traian 943 a lui Hasdeu 944 .
In acelasi 1876 isi publica prima sa carte:
Cdteva rectifwdri la etimologiUe grece, turce si
maghiare ale lui Rosier. Multe fragmente din ea deja
aparusera in revista lui Hasdeu 945 .
In 1879 devine Doctor in Litere la Leipzig ,
in Germania . Titlul tezei: Zur rumaenischen
Lautgeschichte: die Gutturale Tenuis [Guturalele
tenuis conform istoriei romanesti], pe care o va tipari
in Zeitschrift fur Romanische Philologie [Revista de
Filologie Romaneasca] 948 .
Se intoarce in tara si intre 1881-1885
colaboreaza cu revistele Anuarul pentru israeliti si cu
Revista pentru istorie, arheologie si filologie 949 .
Insa Gaster e important pentru mine datorita
prieteniei lui cu Mihail Eminescu. Despre aceasta
936 Ibidem.
937 Idem, p. 13.
938 Ibidem.
939 Idem, p. 13-14.
940 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wroc%C5%82aw.
941 Elisabetha Manescu, Dr. M. Gaster, Viata si opera sa, op. cit, p. 15.
M. Gaster, Studii de folclor comparat, op. cit., p. 5.

943 Despre revista a se vedea:
http://www.muzeulhasdeu.ro/index.php7meniirf2.
944 Elisabetha Manescu, Dr. M. Gaster, Viata si opera sa, op. cit., p. 15.
945 Idem, p. 15-16.
946 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Leipzig.
947 Elisabetha Manescu, Dr. M. Gaster, Viata si opera sa, op. cit., p. 19.
948 Ibidem.
949 Idem, p. 20.
134
prietenie Elisabetha Manescu scrie la p. 22-23 in
cartea sa. Si Gaster e citat aici cu un pasaj in care isi
aminteste despre „manuscriptele cele vechi" si despre
Vietile Sfintilor pe care Mihail le detinea 950 .
In 1885 este expulzat din tara . A trait la
Paris, apoi la Londra. Viata austera, cu multe griji 952 .
In 1890 se casatoreste cu Lucy Fridlaender, in
Londra, cu care va avea 13 copii 953 .
A QS4.
In 1921 viziteaza Romania , dupa 36 de ani
de exil, la invitatia lui Octavian Goga, pe atunci
Ministru al Artelor si al Cultelor, pentru a sustine o

serie de conferinte despre filologie si folclorul
955
romanesc .
A conferentiat doua ore despre cuvantul spic,
din punct de vedere filologie 956 , in romana si doua
ore, pe aceeasi tenia, in germana. Insa fara sa se
pregateasca in prealabil 957 .
Si a conferentiat in 1921 la Arad, Timisoara,
Bucuresti, Valenii de Munte, Sighetul Marmatiei,
Chisinau, Iasi, Cernauti si Oradea .
1 ~ 5 ~ 5 5
Pe 25 mai 1929 insa este ales membru onorar/
onorific de catre Academia Romdnd . In primavara
lui 1939, Gaster moare la Londra 960 . Academia
Romdnd 1-a comemorat in sedinta sa din 10 martie
5 5
1939 961 . Elogiul i-a fost facut de C. Radulescu
Motru 962 .
Petre Florea citeaza in n. 2 963 a Prefetei sale
din: Moses Gaster, Memorii (fragmente).
950 Idem, p. 23.

951 Ibidem.
952 Idem, p. 82.
953 Ibidem.
954 Idem, p. 85.
955 Idem, p. 89.
956 Ibidem.
957 Idem, p. 89-90.
958 Idem, p. 90.
959 Idem, p. 79.
960 Idem, p. 101.
961 Idem, p. 104.
962 Ibidem.
^ Ibidem.
M. Gaster, Studii de folclor comparat, op. cit, p.
5,11.2.
135
Corespondentd, ed. ingrij. si adnotata de Victor
Eskenasy, Bucuresti, 1998.
A fost expulzat pe 19 octombrie 1885 964 . Dar in
februarie 1936 a donat 206 manuscrise Academiei
Romdne 965 , 16 dintre ele fiind imprumutate de la
Mihail Eminescu si pe care nu a mai putut sd i le
.-. • 966
restitute .
...Si a murit „in timp ce mergea la Cambridge
spre a tine o conferintd despre literatura populard
- ^,967
romana
In Precuvdntare la Literatura populara
romana , Moses Gaster spune ca a lucrat mai multi
ani la aceasta carte, si in tara si in strainatate, cu
scopul de „a arata ca poporul nostra sta pe aceeasi
indltime a culturei, pe care stau cele alte popoare ale
Occidentului.
Poporul Roman nu s 'a isolat [izolat] de ori ce
contact cu cele alte popoare si nu s'a hranit in cursul
secolilor cu fdrdmituri, cazute de pe masa anticitatei
[antichitatii] clasice.
Din potriva vedem pe poporul Roman intr'o
vecinicd [vesnica] miscare, desvoltand o energie
intelectuala, cum e proprie tuturor popoarelor pline

i •«■ «■ • i .. 5,969
de vuata si de vutor
A se retine: sunt vorbele unui evreu... despre
viata si creatia poporalui roman.
Si pentra a scrie cartea si-a strans de unul
singur sursele, citind astfel numeroase texte
manuscriptice si si-a cumpdrat toata literatura straina
citata in carte 970 . Literatura straina citata care Jipseste
cu desdvdrsire in bibliotecele noastre" 971 .
964 Idem, p. 8-9.
965 Idem, p. 12.
966 Idem, p. 13.
967 Idem, p. 13-14.
Dr. M.[oses] Gaster, Literatura populara romana, cu un apendice:
Voroava garamantilor cu Alexandru Machedon de Nicolae Costin, Librar-
editor Ig. Haimann, Bucuresci, 1883, 605 p.
969 Idem, p. V-VI.
970 Idem, p. VI.
971 Ibidem.
136
Precuvdntarea o scria la Bucuresti, in
decembrie 1882 972 .
Isi imparte cartea in trei mari capitole: I.
Literatura estetica; II. Literatura etica si III: Literatura
1- • -973
religioasa .
Introduce Alexandria, Varlaam si Ioasaf si
Floarea darurilor la literatura estetica, fabulele lui
Esop, proverbele si ghicitorile la literatura etica si la
literatura religioasa include: Zidirea Lumei, Adam si
Eva, Melhisedec, Avram, Epistolia Maicii Domnului,
Epistolia Domnului nostru Isus Hristos, Legenda
Vinerei, Minunile Sf. Sisoe, colinde, balade, etc. 974 .
Despre Epistolia Maicii Domnului, Gaster
spune ca e un text format din trei apocrife 91 " si
imparte discutia in doua: Cdldtoria Maicii Domnului
prin iad (p. 362-366) si Visul Maicii Domnului (p.
366-370).
Si autorul considera ca e un text bogomilic
Cdldtoria Maicii Domnului prin iad pentru faptul ca
Sfantul Arhanghel Mihail joaca un rol important in
descoperirea muncilor Iadului 976 .
Referitor la Visul Maicii Domnului, autorul
spune ca nu se cunoaste originalul grecesc al acestui
text 977 .
Epistolia Maicii Domnului insa s-a tiparit

pentru prima data la noi in 1 862 si autorul cunostea
Q7R
inca 20 de editdri ale textului in limba romana . Dar
el detinea un manuscris al textului din 1784, intr-o
i • -979
redactie mai scurta .
In Prefata din 1911 la Oameni cari au fast ,
Nicolae Iorga spune ca „adevarului i-am jertfit multe
972 Idem, p. VIII.
973 Idem, p. IX-X.
974 Idem,p.IX-XII.
975 Idem, p. 362.
976 Idem, p. 366.
977 Idem, p. 367.
978 Idem, p. 369.
979 Ibidem.
980 In doua volume: N. [icolae] Iorga, Oameni cari aufost, vol. I, ed. ingrij.,
pref. si note de Ion Roman, Ed. pentru Literatura, Bucuresti, 1967, 349 p. si
137
prietenii" 981 . Pentru ca multi s-au desolidarizat de el
datorita lucrurilor pe care le-a scris de-a lungul
timpului.
In primul volum a scris despre Eminescu,
Anton Pann, Alecsandri, Kogalniceanu, Hasdeu, Ion
Creanga, Densusianu, Spiru Haret, Caragiale si multi
altii. In al doilea volum, la fel, multe nume, printre
care si Titu Maiorescu, C. Giurescu, Delavrancea,
Cosbuc, Teodor Aman, A. D. Xenopol, Duiliu
Zamfirescu, loan Slavici, Vasile Parvan.
In vol. I, Iorga ii dedica 5 fragmente lui Mihail
Eminescu: de lap. 34, 43, 104, 216 si 247.
Poetul Eminescu era pentru Iorga un om „cu o
experienta larga si nenorocita 9g2 " 983 ', care scria poeme
„in ritmuri de o muzica imbatatoare si tainica" 984 .
Prietenia lui cu Creanga .
Membrii Junimii, afara de unul, il considerau
pe Eminescu drept un poet cu „ceva talent" dar care
nu e „stapan pe un scris limpede", care are minusuri
in ceea ce priveste limba si gustul pentru literatura si
care are idei cam inapoiate 9 ^ 6 .
Hasdeu avea „un adanc dispret" 987 pentru
poemele lui Mihail. . .iar de la aparitia primului volum
de poeme, editat de Maiorescu, a inceput „cultul"
pentru Eminescu 988 .
Eminescu, „marele cetitor, era si un mare
comunicativ [comunicator], un foarte harnic

scriitor" 989 . Text editat pe 16 noiembrie 1903.
In al doilea text, Iorga vorbeste despre cele 60
de poeme perfecte ale lui Eminescu 990 . Pe langa poet,
N. [icolae] Iorga, Oameni cari au fast, vol. II, ed. ingrij. si note de Ion
Roman, Ed. pentru Literatura, Bucuresti, 1967, 405 p.
981 N. [icolae] Iorga, Oameni cari aufost, vol. I, ed. cit, p. 3.
982 Cu sensul de: nefericita.
v83 N. [icolae] Iorga, Oameni cari au fast, vol. I, ed. cit., p. 36.
984 Ibidem.
985 Ibidem.
986 Ibidem.
987 Ibidem.
988 Idem, p. 37.
989 Idem, p. 38.
138
Eminescu a fost „un cugetator, un luptator, un
profet" 991 . Insa Iorga exagereazd in mod impardonabil
cand considera ca Eminescu a fost ca unul dintre
Sfintii Profeti ai Scripturii 992 .

Mihail avea un suflet „cald, comunicativ,
razboinic" 993 . El a scris Geniu pustiu la Viena, pe
cand era student, pe la 19-20 de ani 994 . Textul lui
Iorga e din 1 1 ianuarie 1904 995 .
De la p. 104 autorul scrie despre primul volum
de prozd al lui Mihail, editat de I. Scurtu sub titlul:
Scrieri politice si literare 996 .
Eminescu a fost „om mare" 997 , de aceea s-a
putut intelege cu foarte putini 998 . Un om genial 999 .
Dintr-un articol al lui Iorga din data de 10 iulie 1905.
In alt articol al lui Iorga, din 19 iunie 1909 ,
Eminescu apare ca „genialul inaintas
[predecesor]" 1001 .
Si tot in 1909 1002 , Iorga scrie articolul In
amintirea lui Eminescu, un articol la 20 de ani de la
moartea poetului 1003 .
Si incepe cu o fraza cutremuratoare prin
adevdrul ei, pentru ca e valabild si astazi: „Nu suntem
in stare inca a-l prdznui [pe Eminescu] - cand din
punctul de vedere moral nu formam inca un popor,
caci prin instrdinare ne lipseste clasa de sus, iar clasa
de mijloc romaneasca, intru cat se poate incdlzi de
amintirea gloriilor noastre intelectuale, se reduce la
un numar destul de restrdns de carturari" 1004 .
990 Idem, p. 43.
991 Idem, p. 44.
992 Ibidem.
993 Ibidem.
994 Idem, p. 45.
995 Idem, p. 47.
996 Idem, p. 106.
997 Ibidem.
998 Idem, p. 107.
999 Idem, p. 108.
1000 Idem, p. 218.
1001 Idem, p. 217.
1002 Idem, p. 253.
1003 Idem, p. 247.
1004 Ibidem.
139
Eminescu a adus „un element nou" in tara, care
era stdpdnitd pe atunci de moda franceza, prin sufletul
sau „irnbogatit de reflexivitatea germana" 1005 .
Iar Eminescu era „deplin constient de valoarea
operei sale si de indreptdtirea [de nevoia indreptatita
a] unui grai format din cetirea intregii noastre

literaturi si din ascultarea romanilor de
pretutindeni'' 1006 .
Tot in p. 250. . .despre Eminescu:
Marele singuratec si neinêles patrunse printr-o inêle-
gere dureroasa in viaâ timpului sau, si revoluîa pe care
trebuia s-o indeplineasca in cugetarea, §i mai ales in
toata simtirea noastra, Incepu.
Iar Iorga marturiseste in articolul de fata ca el a
cunoscut opera poetica a lui Eminescu pe cand era in
clasa a 5-a de liceu, adica in 1886 1007 .
a i nno
In revista Luceafdrul din aprilie 1964 Prof.
Dan Zamfirescu 1009 isi publica articolul Eminescu si
Literatura romdnd veche mo .
In el citeaza un articol al Acad. Alexandra
Elian 1011 despre donatia Gaster. Aceea care cuprindea
manuscrisele imprumutate de la Eminescu
Si aici autoral spune ca Hasdeu „poate fi
socotit, fara ezitare, creatorul istoriei culturii vechi
romanesti ca disciplind stiintificd ,,lon .
Iar Eminescu a citit „marea culgere a cronicilor
moldovene a lui Kogalniceanu" 1014 dar cunostea si
opera lui Hasdeu 1015 .
1005 Idem, p. 248.
1006 Idem, p. 250.

1007 Idem, p. 250-251.
Dan Zamfirescu, Studii si articole de literatura romdnd veche, Ed.
pentru Literatura, Bucuresti, 1967, p. 49. Cartea are, in total, 231 p.
A se vedea: http://biserica.0rg/Wh0sWh0/DTR/Z/DanZamfirescu.ntml.
Dan Zamfirescu, Studii si articole de literatura romdnd veche, op. cit.,
p. 35-49.
1011 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Elian.
Dan Zamfirescu, Studii si articole de literatura romdnd veche, op.
cit., p. 36.
1013 Idem, p. 39.
1014 Idem, p. 40.
1015 Idem, p. 41.
140
In p. 42-43, Zamfirescu prezinta „dovezi
directe" 1016 ale citirilor lui Mihail Eminescu din
literatura romdna veche.
In p. 42:
Exista dovezi directe x ca Eminescu citise :
— din literatura originala a Moldovei : Cronica
moldotpolond (singura cronica din secolul al XVLlea
cunoscuta la noi pina la loan Bogdan), pe Ureche,
Aiiron Costin (Letopisetul, De neamul moldovenilor,
Poema polona), Micolae Costin (si scrierile anonime care

i se atribuiau), Neculce, Amiras, Axinte Uricariul,
loan Canta, Enadhe Kogdlniceanu (toate se afla. in ediîa
a doua — 18,72—1874 — a cronicarilor lui Kogalni*
ceanu, unele fund reproduse din Arhiva lui Hasdeu);
pe Varlaam, Dosojiei 2 si Cantemir (Descrierea Moldovei
este utilizatasi citata, evident din traducerea recenta, care
forma volumul II al Operelor complete, Divanul fusese ree*
ditat de Hasdeu intrmn volum al Arhivei, consultat de
Eminescu si pentru alte chestiuni) ;
Inpaginile 42-43:
— din literatura X^rii Romanesti : Viata patriarhului
Nifon (editata in Arhiva $i citata in doua rinduri),
Invdtdturile lui Meagoe Basarab (cele trei capitole cu
caracter laic si politic, editate de Hasdeu In Arhiva,
din care extrage si reproduce un lung pasaj despre
mas a domneasca), Hronograful lui hdihail hdoxa, editat
de Hasdeu in vol. I din Cuvinte si folosit de Eminescu
in Scrisoarea III (dupa cum. de mult s*a aratat); Istoria
farii Rpmdnesti de stolnicul Constantin Cantacuzino
(editata de Kogalniceanu, care uo atribuia just, spre
deosebire de Hasdeu, ce pleda pentru paternitatea lui
Milescu); parcursese Indreptarea legii a lui Matei Basarab
(unele citate par a fi. folosite dupa Cipariu, dar cunoscutul
motto din Epigonii nu figureaza in Analecte). Din

traducerile importante avea in biblioteca personals de
manuscrise pe Varlaam si loasaf tradus de Udriste
Nasturel, cita (si citise) Ceasornicul domnilor, tradus
de Nicolae Costin, iar din Alexandria, I. D. Balan a
aratat ca poetul s*a inspirat pentru o cunoscuta imagine
din poezia Pe aceeasi ulicioara 1 .
Tot in p. 43:
Dintre cartile populare si apocrife cunoscute lui
Eminescu mai citam in afara. de Alexandria si Varlaam
si loasaf pe cele cuprinse in manuscrisele sale: Iliodor —
istoria etiopiceascd, Viata si minunile sftntului Vasile eel
Nou, Aiinunile Afaicii Domnului, Descoperirea sjintei
liturghii, Hronograful (tipul Danovici), Hronograful lui
Dimitrie de Rpstov*.
1016 Idem, p. 42.
141
Insa, conchide autorul, „titlurile semnalate mai
sus nu reprezinta, dupa parerea noastra, tot ce a citit
Eminescu din literatura veche" 1017 .
Iar ultima perioadd de creatie a lui Mihail
dovedeste „cunoasterea integrald si geniala folosire
in scopuri artistice a limbii [romdnej vechi" ms .
Motiv pentru care „opera eminesciana...[este]
cea mai traditionald si totodata cea mai revolutionard
a literaturii romane moderne" 1019 .
Caci Hasdeu a fost „primul cunoscdtor total si
primul cercetdtor prevazut cu pregdtirea
specialistului ideal in domeniul istoriei literaturii
romane vechi" 1020 , pe cand Eminescu a fost „cel
dintdi [care a avut] simtul dezvoltarii ei interioare,
lingvistica si artistica, pe toata intinderea unei
multiseculare evolutii" 1021 .
Despre influenta lui Eminescu asupra lui Gaster
in p. 48, unde il numeste pe Gaster: „ucenic
•,,1022
emmescian
Acad. Gheorghe Mihaila enumera cele 13
manuscrise ale Monahului Gavriil Uric 1024 de la
Manastirea Neamt 1025 in cartea sa Studii de lingvistica
sifilologie. Iar acestea sunt urmatoarele 1026 :
1. Omiliile Sfantului Grigorie Teologul, cu
comentariile lui Nichita al Heracleei, din 1424;
2. Tetraevanghelul copiat si impodobit cu
miniaturi „in 1429, pentru Marina, doamna lui
Alexandra eel Bun" 1027 ;

3. Tetraevanghelul din 1436;
4. Sbornicul din 1439, care cuprinde Vieti de
Sfinti si cuvinte de lauda;
1017 Idem, p. 44.
1018 Ibidem.
1019 Idem, p. 45.
1020 Idem, p. 47.
1021 Ibidem.
1022 Idem, p. 48.
1023 A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mih%C4%83il%C4%83.
1024 Idem: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/cuviosul-gavriil-uric-scriitorul-
manastirea-neamt.html.
1025 G.fheorghe] Mihaila, Studii de lingvistica si filologie, Ed. Facia,
Timisoara, 1981, p. 48. Cartea are 290 p.
1026 Idem, p. 50-51.
1027 Idem, p. 50.
142
5. Sbornicul din 1441, care cuprinde Vieti de
Sfmti si cuvinte ascetice;
55 1
6. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur
copiatin 1443;
7. Cuvdntdrile ascetice ale Sfantului Vasile eel
Mare copiate in 1444;
8. Mineiul pe februarie din 1445;
9. Leastvita/ Scara Sfantului loan Scararul din
1446;
10. Mineiul pe martie din 1447;
11. 10 foi dintr-un Sbornic, cu texte pseudo-
istorice si apocrife, din 1447;
12. Mineiul pe noiembrie din 1449 (care-a
dispdrut);
13. Sbornicul cu omilii ale Sfintilor loan Gura
de Aur, Vasile eel Mare si ale altor Sfmti Parinti,
~ 5 55?
atribuit anilor 1424-1437.
Si autorul conchide ca 8 dintre manuscrise sunt
acum la Bucuresti, 3 la Moscova, unul la Oxford iar
altul e pierdut 102 l
Petre P. Panaitescu 1029 isi publica in 1936 cartea
sa Mihai Viteazul 1030 '. De 269 p. Unde va trata

sistematic despre viata marelui domnitor roman.
Iar autorul acrediteaza opinia ca Mihai nu e fiu
A A 1031
de domn
Mama sa: Tudora din Tdrgul de Floci 1032 ,
despre care cronicarul ungur Szamoskozy spunea ca
era „o vanzatoare de rachiu" si ca tatal lui Mihai
era grec m4 .
Panaitescu declara drept „sigura" Jnrudirea lui
Mihai cu lane banul" 1035 , despre care crede ca era
unchiul sau
1028 Idem, p. 51.
1 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_P._Panaitescu.
1030 p p p ana it escu ^ Mihai Viteazul, Ed. Fundatia Regele Carol I,
Bucuresti, 1936.
1031 Idem, p. 13, 16.
1032 Idem, p. 12.
1033 Idem, p. 17.
1034 Ibidem.
1035 Idem, p. 20.
1036 Idem, p. 22.

143
Mihai a fost om foarte same, facand
negustorie 1031 . Stia limba turca dar si limba
greaca 103 *. Iar cand lane, in 1586, devine mare ban al
Craiovei, il face banisor al judetului Mehedinti pe
Mihai, nepotul sau 1039 .
La 26 de ani, in anul 1584, Mihai se casatoreste
cu Stanca, „o vaduva olteanca de neam mare" 1040 . Cu
aceasta va avea doi copii: Nicolae si Florica 1041 . Cu
Tudora din Tarsor o va naste pe Manila 1042 .
Doamna Stanca moare de ciuma in 1603 1043 . . .
Mihai e mare stolnic intre 1589-1591 1044 .
Devine mare postelnic, apoi mare aga 1045 .. .
Si autorul considera ca „oastea de mercenari"
pe care o avea Mihai era de circa 10-13.000 de
• 1046
oameni
La 1 noiembrie 1599, Mihai intra in Alba
Iulia 1047 . „Era calare pe un cal roib, imbracat cu o
manta alba pe care se vedeau cusuti cu fir de aur

chipuri de soimi. Avea o tunica din aceeasi materie si
ciorapi de matase alba, sabia ii atarna pe latura, era
batuta cu pietre scumpe, in cap avea o cusma
impodobita cu pene de cocos" 1048 .
Intre p. 98-108, autorul vorbeste despre relatia
Fericitului Mihai Viteazul cu Biserica Ortodoxa.
Cuvintele tulburatoare ale autorului: „Mihai
Viteazul a fost un cavaler crestin. Crescut in traditia
razboinica a boierimii oltene, din care facuse parte, a
fost reprezentantul ei, dar cei ce l-au ridicat fara sd-l
cunoascd bine, au aflat in fata lor pe eel mai mare
1037 Idem, p. 23.
1038 Ibidem.
1039 Idem, p. 23-24.
1040 Idem, p. 24.
1041 Ibidem.
1042 Idem, p. 25.
1043 Ibidem.
1044 Ibidem.
1045 Ibidem.
1046 Idem, p. 64.
1047 Idem, p. 83, 159.

1048 Idem, p. 159.
144
ostean ce 1-a dat neamul nostru, si un om al credintei
care se ridica mai sus de socotelile [asteptarile] lor.
[...] Frazele [scrisorilor lui] au ceva taios si
hotardt ca o sentinta, limpede ca o constiinta sigurd
de ea, in acelasi timp o credintd religioasd addncd,
zdngdnit de sabie si sunet de clopot" 1049 .
Victoriile lui Mihai impotriva turcilor 1050 .
La Calugareni el a avut o oaste de 10.000 de
oameni 1051 iar turcii de circa 20.000 de oameni 1052 .
Mihai a condus Ardealul 11 luni 1053 . Nu a mai
avut bani pentru ca sd isi pldteascd armata de
mercenari 1054 . El a mutat episcopia la Alba Iulia 1055 . A
cucerit Moldova in timpul verii 1056 .
Autorul spune ca Mihai a actionat dintr-un
„instinct" de „solidaritate romaneasca" 1057 cand a
cucerit Ardealul si Moldova insa nu a avut „o idee
hotdrdtd de unitate politicd romdneascd ,,ms .
Mihai e pdrdsit de toti si pleaca in Ardeal 1059 .
La 23 februarie 1601 e la Praga si avea un talmaci
care ii traducea vorbele in italiana 1060 . Imparatul
Rudolf al II-lea ii daruie 100.000 de taleri pentru ca sa

isi formeze o noud oaste de mercenari™ 1 .
De la Praga pleaca la Viena 1062 . Lupta de la
Goraslau a avut loc la 3 august 1601 1063 .
Insa avea... doar 43 de ani cand a fost ucis
Generalul Basta „a poruncit omorul" 1065 .
1049 Idem, p. 108.
1050 Idem, p. HOsq.
1051 Idem, p. 117-118.
1052 Idem, p. 118.
1053 Idem, p. 161.
1054 Idem, p. 173.
1055 Idem, p. 178.
1056 Idem, p. 184.
1057 Idem, p. 218.
1058 Ibidem.
1059 Idem, p. 237.
1060 Idem, p. 240.
1061 Idem, p. 240-241.
1062 Idem, p. 241.

1063 Idem, p. 244.
1064 Idem, p. 246.
145
Mihai e omorat in ziua de ,,9/ 19 august 1601,
inainte de rasaritul soarelui" 1066 ...cu halebardele 1067 .
Asa arata o halebarda:
Insa o Cronicd anonimd vorbeste despre faptul
ca i s-a infipt o sulitd in inima, apoi i s-a tdiat
capul 1068 . Si capul i-a fast adus la Manastirea Dealu
de catre Radu Florescu, un comis 1069 muntean 1070 .
In Liturghierul greco-catolic, editia Roma-Blaj
1996 1071 , apare forma „Spirit" 1072 in loc de „Duh" 1073
in sintagma Sfdntul Duh iar papa e pomenit la
proscomidie sub forma: „Preafericitul Parintele nostru
Papa (cutare)" 1074 . Dupa ce e pomenit papa e pomenit
si mitropolitul si arhiepiscopul greco-catolic 1075 .
La Liturghia Sfantului loan, strana nu spune:
Doamne, miluieste! la ectenia mare ci: Doamne,
indurd-te! . Imbina, la ectenia mica, cererea
1065 Idem, p. 247.
1066 Idem, p. 248.

1067 Ibidem.
1068 Ibidem.
1069 Comisul era un mare dregator in Tara Romaneasca si Moldova, care
ingrijea caii si grajdurile domnesti si czxefacea aprovizionarea cufuraje.
1070 C y p p p ana i tescu ^ Mihai Viteazul, op. cit, p. 248, n. 3.
*** Dumnezeiestile si Sfintele Liturghii ale celor dintru Sfinti Parintilor
nostri loan Gura-de-Aur, Vasile eel Mare si Grigorie Dialogul, precum si
Rdnduiala Vecerniei, Utreniei ca si altele de trebuinta la Sfintele slujbe, cu
binec. IPS Lucian Muresan, Arhiep. si Mitr. de Alba-Iulia si Fagaras,
Roma-Blaj, 1996, in PDF, 111 p., preluat din locatia:
http://www.documentacatholicaomnia.eu/04z/z_1999-ll-
21 Absens Liturghier_Greco_Catolic RO.pdf.html.
1072 Idem, p. 22.
1073 Toate comparatiile pe care le facem sunt cu Liturghierul ortodox, ed.
BOR 2000.
1074 Idem, p. 26.
1075 Ibidem.
1075 Idem, p. 28.
146
1 077
Nascatoarei cu Pe noi insine si unul pe altul . . . ca
in Liturghierul grecesc.
„Si spiritului tau" in loc de: „Si duhului
1 078 1 07Q
tau" . Spun „catolica" , in ectenia catehumenilor,
acolo unde ortodocsii romani folosesc:
„soborniceasca".
„Cerbice" 1080 in loc de „grumaji",
„constiinta" 1081 in loc de „cuget", „placeri" 1082 in loc
de „desfatari", „marire" 108 ' in loc de „slava",
„nesangeroasa" 1084 in loc de „fani de sange", „pretios"
in loc de „scump" 1085 , „te impartesti" 1086 in loc de „Te
imparti
■>•>
cererilor.
1 087
„De la Domnul sa cerem" in ectenia
„Tarie" 1088 in loc de „vartute",
„atottinatorul" 1089 , in Crez, in loc de „Atottiitorul",
„Isus" 1090 in loc de „Iisus".
In aceasta editie Crezul estefara Filioque 1091 .
„Dar" 1092 in loc de „har"...si apare acest semn
(+) cand preotul trebuie sa binecuvinteze darurile 1093 .

Epicleza e la locul ei 1094 .
„Celor ce se vor cumineca" 1095 in loc de „celor
care se vor impartasi". „Repauzati" 1096 in loc de
adormiti, „Doamna noastra" 1097 in loc de „stapana 109i
1077 Idem, p. 29.
1078 Idem, p. 32.
1079 Idem, p. 33.
1080 Ibidem.
1081 Idem, p. 34.
1082 Ibidem.
1083 Ibidem.
1084 Ibidem.
1085 Idem, p. 35.
1086 Ibidem.
1087 Idem, p. 37.
1088 Ibidem.
1089 Ibidem.
1090 Ibidem.
1091 Idem, p. 38.

1092 Ibidem.
1093 Idem, p. 39.
1094 Idem, p. 39-40
1095 Idem, p. 40.
1096 Ibidem
1097 Ibidem!
Stapdna ar fi trebuit si la noi cu majuscula.
147
noastra" si e pomenit peste tot „Regele nostra" 109 ''
desi Romania nu mai e condusa de regalitate de
cateva decenii...
„Unirea credintei" 1100 , „cu cei de pe ape
impreuna pluteste ,,im , s-au adaugat inca doua
rugaciuni inainte de impartasire 1102 , ,,cuminecu-ma
eu" 1103 , Proroci cu dublet de o la primul 1104 ...si in
apolis nu-i avem pomeniti pe Sfintii zilei 1105 .
In anul 1722, ieromonahul Silvestru si monahul
Nicodim, monahi rusi, au trecut prin Moldova spre

Constantinopol si Ierusalim 1106 si au scris aproape
douapagini despre drumul lor prin Moldova.
Autorii volumului de fata au tradus textul dupa
textul rus reeditat de Ghenadie Enaceanu in rev.
Biserica Ortodoxd Romdnd, nr. XII (1883), p. 782-
784 1107 .
Drumul pana la Soroca era „primejdios din
cauza haidamacilor" 1108 . Cine erau haidamaciil Hoti
la drumul mare!
De aceea au tocmit/ platit patru cdldreti care i-
au pazit de la Nemirov pana la Soroca. Adica 12
mile 1109 .
De la Soroca au ajuns la Iasi, „capitala
Moldovei, cale de 15 mile. Acest drum spre Iasi este
foarte frumos, deoarece sunt dealuri destul de mari,
campii vesele si pe alocuri de amandoua partile
*** Dumnezeiestile si Sfintele Liturghii ale celor dintru Sfinti Parintilor
nostri loan Gura-de-Aur, Vasile eel Mare si Grigorie Dialogul, precum si
Rdnduiala Vecerniei, Utreniei ca si altele de trebuinta la Sfintele slujbe, ed.
cit., p. 41.
1100 Idem, p. 42.
1101 Ibidem.
1102 Idem, p. 44.
1103 Idem, p. 45.

1104 Idem, p. 47.
1105 Ibidem.
In Calatori straini despre Tarile romdne, vol. IX, vol. ingrijit de f
Maria Holban (redactor responsabil), M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru,
Paul Cernovodeanu, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1997, p. 143. Vol.
are 703 p.
1107 Idem, p. 143, n. 1.
1108 Idem, p. 143.
1109 Ibidem.
148
drumului se afla pdduri; numai campia Qstefara apa,
aceasta lipsind cu desavarsire" 1110 .
Au intrat la domnul Tarii 1111 , Mihai Racovita
(1716-1725) 1112 , au spus unde se due... si au primit 5
lei si un carutas cu un cal, care i-a dus pana la Galati
calede20dem'ile 1113 .
Insa monahii rusi dau detalii despre Manastirile
si Bisericile din Iasi. Spun ca Iasiul avea 7 Manastiri
si 50 de Biserici parohiale la inceputul secolului al
XVIII-lea 1114 .
Manastirea Golia 1115 era inchinatd Muntelui
Athos, alaturi de Manastirea Sfintii Trei Ierarhi 1116 .

1117
Manastirea Barnovschi era inchinatd
Ierusalimului.
Celelalte 4 Manastiri erau Sfdntul Sava eel
Sfintit, Galata, Cetdtuia si Manastirea macedoneana
a Sfdntului loan Gurd de Aur in care au poposit cei
1 1 1 Q
doi monahi calatori
De la Iasi au plecat spre Roman. Si despre
drumul spre Roman spun ca „pe acel drum se vinde
mult vin; de-a lungul drumului, in camp, sunt multe
puturi de apa si multe biserici pustii" 1119 '.
Apele romanesti pe care le-au cunoscut:
Nistru 1120 , Prut, Siret, Moldova, Bistrita, Trotus,
Putna 1121 .
La Galati au asteptat o saptamana imbarcarea
1 1 79
spre Constantmopol
Stiau si faptul ca Dunarea se varsd in Marea
Neagr^ 1123 .
1110
Idem, p.
144.
un
Ibidem.
1112
Idem, p.
144, n. 5.
1113
Idem, p.
144.
1114
Ibidem.
1115
A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Golia.
1116 Idem: http://manastireasftreiierarhi.ro/.
1117 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Barnovschi.
Calatori straini despre Tarile romane, vol. IX, op. cit., p. 144.
1119 Ibidem.
1120 Idem, p. 143.
1121 Idem, p. 144.
1122 Ibidem.
149
La 8 iunie 1722 au plecat cu o corabie, pe
Dunare, pana la Isaccea. De aici la Tulcea...si au
vazut, in departare, orasul Ismail. Si au calatorit pe
Dunare 5 zile pana au ajuns in mare. Varna, la Galati,
la imbarcarea in corabie, a fost de 6 taleri

Nicolaus Olahus (1493-1568) 1125 , in scrierea sa
Ungaria (1536) , dupa ce vorbeste despre Ungaria
si cetatile ei vorbeste si despre Tarile romane.
5 5 5 5 ± 5
Si el, fiind arhiepiscop romano-catolic, de
origine romana, spune urmatoarele despre ortodocsii
romani: „Valahii sunt crestini, doar ca ii urmeaza pe
greci in [ceea ce priveste] procesiunea [purcederea]
Sfantului Duh si, in unele pasaje mai de ingaduit, se
deosebesc de biserica noastra" 1127 .
Si dedica capitolul al Xlll-lea al cartii
Moldovei. De trei sferturi de pagina.
Si aflam astfel vecinii Moldovei, unul dintre ei
5 ~
fiind Muntenia, ca eel care o conduce se numeste
3 5
„voievod", ca „moldovenii au aceeasi limba, rit [si]
religie ca muntenii" dar ca se deosebesc, in mod
partial, in ceea ce priveste portul im .
Iar moldovenii se socotesc pe ei insisi ca fiind
„de vita mai aleasa si mai harnici si mai buni calareti
11 , 5 5 5
decat muntenii" 1129 .
In capitolul urmator se discuta Transilvania si
aici autorul atesta urmatoarele denumiri: Somes, Cris,

5 ' 5 '
Poarta de Fier, Mures 1130 , Sieu, Bistrita, Aries,
Tarnava, Dej, Calata, Osorhei, Tisa, Gilau, Almas,
Huedin, Izvorul Crisului 1131 , Oradea, Abrud, Gyula,
Lupsa, Turda, Alba Iulia, Vint, Deva, Arad 1132 ,
Sancrai, Aiud, Miraslau, Cluj, Cluj-Manastur, Reghin,
1123 Ibidem.
1124 Idem, p. 145.
1125 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_01ahus.
1126 Citam editia: Nicolaus Olahus, Ungaria. Atilla, editie bilingva [latina-
romana], trad., cuvant inainte si note de Antal Ryongyver, Ed. Institutul
european, Iasi, 1999, 282 p.
1127 Idem, p.
91
1128 Ibidem.
1129 Ibidem.
1130 Idem, p.
93
1131 Idem, p.
95
1132 Idem, p.
97
150
Targu Mures, Odorhei, Medias, Brasov, Corona,
Zemigethusa, Sibiu, Sebes, Sighisoara, Orastie 1133 .
Apoi Turnu Rosu, Olt 1134 , Ocna Sibiului 1135 ,
— 1 1 ^(-\
Fagaras, Baia Mare, Baia Sprie , Salaj, Zalau, Satu
Mare, Debretin, Carei, Bihor 1137 .
Se aminteste despre Severin si despre podul lui
Traian li3S . Apoi despre Orsova si Banat...si se reda
inscriptia imparatului Traian de pe pod 1139 :

PROVIDENTIA
AUG.
VERE. PONTIFICIS
VIRTUS. ROMANA
QUID. NON. DOMET
SUB. IUGUM. ECCE
RAPITUR. ET
DANUVIUS
Care are urmatoarea traducere: „Din grija
Augustului, a adevaratului pontifex, cate nu
imbldnzeste virtutea romana? lata, si Dunarea este
subjugata\"
In Transilvania si in Ungaria se bea vinuri „de
soi, dulci, acrisoare, mijlocii intre acestea doua, tari,
usoare, potrivite, cantitatea celui alb fiind, totusi, mult
1 y I a
mai mare decat a celui rosu''' . Insa bere se bea
foarte putin 1142 .
Cumanii beau „un fel de bautura din mei -
presat dupa stiinta lor - si apa, pe care o numesc
bozcT lu \
Aminteste despre variatele soiuri de bostan si
de pepene. Pivnitele racoroase. Gheata din beci pentru

• 1144
vin
1133 Idem, p. 99.
1134 Idem, p. 101.
1135 Idem, p. 103.
1136 Idem, p. 105.
1137 Idem, p. 107.
1138 Idem, p. 113.
1139 Idem, p. 114.
1140 Idem, p. 115.
1141 Idem, p. 117.
1142 Ibidem.
1143 Ibidem.
151
Exista „o puzderie de fazani, potarnichi de
padure si de camp, cocosi de munte, sturzi si alte
felurite pasari alese"

Pasuni vaste. Cantitate de fan imensa 1146 . Se
dadea foe, ca si astazi, fdnului necosit si, tot ca si
astazi, padurile luau foe din cauza neglijentei
oamenilor, care nu supravegheau focul
Paduri imense si lemne de foe pentru toti.
Albine si miere din destul. Cai buni si rapizi 1148 . Si cei
mai apreciati erau „cei crescuti in Transilvania, in
Secuime si in Muntenia" 1149 .
Cirezi de vite, de oi si capre 1150 . Abundenta de
peste. Raci 1151 . Ape termale, mori pentru cereale,
resurse imense de aur, argint, fier, cupru, straniu,
vitriol, marmura alba si rosie, plumb
Si autorul marturiseste ca a avut o forma solidd
de aur curat de marimea unui ou de gaind 1153 .
Nicolaus Olahus ii scrie prima scrisoare lui
Desiderius Erasmus (1467-1536) in data de 1 iulie
1530, de la Augsburg 1154 . In care ii spune ca regina
Maria a apreciat scrierea lui Despre vdduva
crestind 1155 si, totodata, ca el il citeste asiduu si il
pretuieste foarte mult 1156 .
Erasmus ii raspunde scurt, pe 7 iulie 1530, de la
Friburg 1157 . E bolnav dar „am de gand sd inscriu
1 1 CO
numele tau intre cei mai alesi prieteni ai mei"
Tot o scrisoare scurta ii scrie si Olahus in data
de 20 septembrie 1530, de la Augsburg si in care ii
lauda virtutile si umanitatea 1159 '.

1144 Idem, p. 119.
1145 Ibidem.
1146 Ibidem.
1147 Idem, p. 119-121.
1148 Idem, p. 121.
1149 Ibidem.
1150 Ibidem.
1151 Idem, p. 123.
1152 Idem, p. 125.
1153 Ibidem.
Nicolaus Olahus, Corespondenta cu umanisti batavi siflamanzi, cuvant
inainte, antologie, note si bibliografie de Cornelia Albu, trad, din latina de
Maria Capoianu, Ed. Minerva, Bucuresti, 1974, p. 92.
1155 Idem, p. 90.
1156 Idem, p. 91.
1157 Idem, p. 92.
1158 Ibidem.
152
li mai scrie o alta peste o zi, pe 21 septembrie
1530, in care il numeste pe Erasmus „prieten
preastimat" 1160 .
Ii raspunde Erasmus in prima sa scrisoare
lunga. Datata: 9 octombrie 1530, Friburg . In
aceasta il considera pe Olahus drept unul dintre cele
„cateva spirite sincere si cinstite in acest secol" 1162 .
Ii spune cum fostii lui prieteni acum ii sunt
dusmani , ca are „o fire deschisa" si ca il „desfata
prietenia oamenilor cinstiti" 1164 si ca s-a bucurat de
lingura si de furculita pe care Olahus i le-a fdcut
cadou
Olahus ii scrie de la Augsburg, pe 13 octombrie
1530 1166 . Si ii intelege „tulburarea sufleteasca" 1167 a
lui Erasmus, pentru ca 1-a citit „cu atentie si cu
dragoste" 1168 .
Pe 19 noiembrie 1530 ii scrie din nou lui
Erasmus 1169 , scrisoare in care ii spune: „pe drept
cuvdnt esti socotit eel mai invdtat dintre toti
contemporanii nostri" 1170 .
Urmatoarea scrisoare i-o scrie de la Ratisbona,
pe 25 martie 1531 1171 , si ea contine expresia:
„oamenii se schimbd odata cu timpurile, desi
1179
statornicia celor buni este totdeauna aceeasi"
Si ii spune ca i-a trimis lingura si furculita nu

ca dar ci pentru ca „sa-ti aduci aminte de mine cand
pranzesti si cand cinezi" 1173 .
E surprinzator de frumoasa prietenia si
increderea reciprocd dintre Olahus si Erasmus.
De la Bruxelles, Olahus ii scrie pe 25 iulie 1531
si se semneaza: „tezaurar de Alba" 1174 .
1159 Idem, p. 92-93.
1160 Idem, p. 93.
1161 Idem, p. 95.
1162 Idem, p. 94.
1163 Ibidem.
1164 Ibidem.
1165 Idem, p. 95.
1166 Idem, p. 96.
1167 Idem, p. 97.
1168 Ibidem.
1169 Idem, p. 99.
1170 Idem, p. 99.
1171 Idem, p. 101.

1172 Idem, p. 100.
1173 Ibidem.
1174 Idem, p. 101.
153
O noua scrisoare lungd de la Erasmus, pe data
de 11 decembrie 1531. De la Friburg
Si aici Erasmus vorbeste despre faptul ca nu s-a
indoit de „bunavointa unica" a lui Olahus si ii
doreste „sa continui a fi Olahus, caci in acest nume
1 1 17
sunt cuprinse toate binefacerile prietenier
Spre finalul scrisorii vorbeste despre moartea
„preotilor Zwingli 1178 si Oecolampadiu 1179 " 1180 .
Olahus ii raspunde, tot lung, de la Bruxelles, pe
12 februarie 1532 1181 . Si ii spune lui Erasmus: „doresc
fierbinte ca preabunul si atotputernicul Dumnezeu sa-
ti ingaduie sd te bucuri multa vreme de aceasta
sanatate, dorita de atata vreme"
Si pentru ca ii vorbise despre cei doi, Olahus ii
spune: „Nu numai eu, ci top, oamenii de bine se

bucurd ca ati scapat de ciuma zwingliand si
oecolampadiand. O, de ar scapa biserica celor sldbiti
si de ceilalti persecutoril" 1183 .
„Bucuria" necinstitd a catolicului de moartea
protestantilor. . .
Erasmus ii raspunde si mai lung...p& 27
februarie 1532 1184 . Si isi incepe scrisoarea cu o fraza
in care apar cuvintele: „am sdrutat aceasta inimd a ta
cum nu se poate mai curatd ,,n85 .
Nu a primit niciun ban din pensia fixata de
imparat si o subventie i-a fost suprimata, „cu o
nemaipomenitd nerusinare, [de] Petrus Barbirius,
decanul din Tournoi, teolog si un prieten atdt de bun
pana atunci, incat n-as fi stat la indoiald sa-i
incredintez zece vieti, daca as fi avut zece ,,n86 .
Si asa ramai in posteritate cu figura de neam
prost... daca. te arati nesimtit cu cele mai insemnate
spirite ale lumii!
1175 Idem, p. 103.
1176 Idem, p. 101.
1177 Idem, p. 102.
1178 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Huldrych_Zwingli.
1179 Idem: http://fr.wikipedia.org/wiki/%C5%92colampade.
Nicolaus Olahus, Corespondenta cu umanisti batavi si flamanzi, op.
cit., p. 103.
1181 Idem, p. 105.
1182 Idem, p. 103.
1183 Idem, p. 105.
1184 Idem, p. 108.
1185 Idem, p. 105.
1186 Idem, p. 106.
154
Nu-1 iartd Erasmus nici pe arhiepiscopul
Aleander, „de la Brundusi", care „odinioara n-a
scdpat nicio ocazie ca sa ma piardd si nu ma indoiesc
ca [n-]ar face-o din nou oricat de bine reuseste sa se
r - ,,1187
prejaca acum
Recenzarea dura continual
Cartea lui Albertus Pius e „de o tampenie
remarcabila ,,im si asta datorita faptului ca cei de la
Sorbona au \asat-o... sa treaca 189 . Cei de la facultate
il coplesesc „cu invidia" iar lucrurile din facultate nu
se pun la cale inauntru ci de catre „un decan nebun si
de Bedda, un om pur si simplu turbaf ,im . Bedda e
NoelBeda 1191 .
Iulius Caesar Scaliger a scos la Paris „o fituica"

„plina toata de minciuni nerusinate, de injurii
furioase, [in] asa fel ticluite meat nici minciuna insasi
n-ar fi putut minti cu mai multa nerusinare si nicio
furie nu s-ar fi putut dezlantui mai furios. Stilul, in
intregime, il tradeaza pe Aleander [pe arhiepiscop] de
autor, asa cum il tradeaza pe un om chipul lui" 1192 .
Erasmus astepta bani de la tipografia din
Frankfurt 1193 si despre protestanti spune: „adeptii lui
Zwingli sunt putin mai bldnzi, dar ma tern sa nu se
inrdiascd din nou. Oecolampadius are deja urmas: pe
sotul vaduvei lui" 1194 .
O alta scrisoare a lui Erasmus. Din 3 martie/
mai 1532, de la Friburg 1195 . Din care observam ca
rdspunde unei scrisori a lui Olahus care lipseste din
colectia de fata.
Ii vorbeste despre „dragul meu Levinus" si
ii spune lui Olahus ca a auzit ca studiazd limba
greaca 1197 .
1187 Idem, p. 106-107.
1188 Idem, p. 107.
1189 Ibidem.
1190 Ibidem.
1191 A se vedea: http://fr.wikipedia.org/wiki/No%C3%ABl_B%C3%A9da.
cit., p. 107.
1193 Ibidem.
1194 Idem, p. 108.
1195 Idem, p. 109.
1196 Ibidem.
1197 Ibidem.
155
Urmeaza scrisoarea lui Olahus, foarte lunga,
scrisa de la Bruxelles, pe 26 iulie 1532 1198 . Despre
Levinus...pe care l-a ajutat pentru ca i l-a
recomandat Erasmus 1199 . Si care s-a indragostit de o
fata „cinstita" 1200 dar cu „o zestre mica" 1201 .
Si Olahus ii spune lui Erasmus ca nu va scapa
de jignirile calugarilor la adresa lui, pentru ca a scris
adesea impotriva , , calugarilor fatarnici" 1202 .
Erasmus, pe 29 august 1532. De la Friburg 1203 .
Ii cere sa fie alaturi de Levinus 1204 . Si la scrisoare i-a
anexat Tragedia din Basileea 1205 . Un caz real, in care
sotul si-a ucis sotia gravida si fiica de patru ani, apoi
s-a sinucis aruncandu-se de pe acoperisul casei 1206 .
Insa sinucigasul nu a fost ingropat ci a fost
„bagat intr-un sac simplu" si „a fost aruncat in
n- 1207„1208
Alte doua consecinte dramatice ale cazului:
socrul asasinului a paralizat iar fratele sotului si-a

iesit din minti de durere 1209 .
Doua scrisori ale lui Olahus. Prima, scurta, din
26 noiembrie 1532 1210 iar a doua, mai lunga, din 31
ianuarie 1533 1211 .
In prima, in prim-plan, este „Quirinus al
1 9 1 9 A
tau" . In a doua: despre posibila intoarcere a lui
Erasmus acasa 1213 .
Erasmus, de la Friburg, ii scrie in ziua de 7
,1214
februarie 1533 . E bolnav...si are trupul „mai
gaurit ca un ciur vechi" 1215 .
1198 Idem, p. 114.
1199 Idem, p. 110.
1200 Idem, p. 112.
1201 Ibidem.
1202 Idem, p. 113.
1203 Idem, p. 115.
1204 Idem, p. 114.
"'idem, p. 115-117.
1205
1206
1207
1208
Idem, p. 115-117.
Idem, p. 116.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rin.
,p. 116.
cit., p. A , ...
1209 Ibidem.
1210 Idem, p. 117.
1211 Idem, p. 119.
1212 Idem, p. 117.
1213 Idem, p. 118.

1214 Idem, p. 120.
1215 Idem, p. 119.
156
Olahus ii scrie de la Bruxelles lui Erasmus, pe
29 martie 1533 1216 si ii vorbeste despre tratativele lui
cu regina in favoarea intoarcerii sale
Erasmus ii raspunde pe 19 aprilie 1533 1218 si ii
vorbeste despre Friburg ca despre un oras „friguros",
cu aer „stricat" si cu „popor neospitalier" 1219 .
Ura reciprocd cu oecolampadianii 1220 . Clerul
are oroare de venirea lui . Si Erasmus ii numeste
evanghelici pe protestanti: „Nimeni nu-i intrece pe
1999
acesti evanghelici in vorbarie si ingamfare" . Si
nimic nu s-a schimbat, se pare, din mentalitatea lor. . .
Erasmus e categoric, ca si noi, in urmatoarea
chestiune: „sunt in total dezacord cu autorii de
secte ,,i223 . Adica cu cei care presupun ca apard
Biserica in timp ce o scindeazd si o denigreazd.
Si „autorii de secte" ai vremii unelteau multe
impotriva lui Erasmus si erau oameni foarte
rdzbundtori
Ii pare rau ca Levinus e „atat de usor la

mime" 1225 .
O a doua, a lui Erasmus, din 1 iunie 1533 1226 . In
care il numeste pe Olahus: „ocrotitorul meu" 1227 .
Olahus ii scrie de la Bruxelles, pe 21 iunie
1533 1228 si il cheama in mod urgent in tara 1229 .
Erasmus ii scrie pe 23 august 1533 1230 si ii
spune ca e pregdtit sa piece 1231 . La final:
„neasemuitule protector" 1232 .
Tot de la Erasmus, pe 7 noiembrie 1533 1233 .
Despre mai multe incendii 1234 .
1216 Idem, p. 124.
1217 Idem, p. 122.
1218 Idem, p. 126.
1219 Idem, p. 125.
1220 Ibidem.
1221 Ibidem.
1222 Ibidem.
1223 Ibidem.
1224 Ibidem.
1225 Ibidem.
1226 Idem, p. 127.

1227 Ibidem.
1228 Idem, p. 128.
1229 Ibidem.
1230 Idem, p. 130.
1231 Idem, p. 129.
1232 Idem, p. 130.
1233 Idem, p. 131.
157
A treia a lui Erasmus, din 23 ianuarie 1534 1235 .
Ii spune lui Olahus ca si-a scris testamentul si ca i se
va publica tratatul Despre pregdtirea pentru
. 1236
moarte
O foarte scurta scrisoare a lui Olahus. Din 23
februarie 1534 . Ingrijorat de sanatatea lui
Erasmus 1238 .
O alta scrisoare, lunga, a lui Olahus, din 12
martie 1534 1239 . In care ii spune lui Erasmus un zvon,
care se va dovedi foarte real: „se spune ca regele
Angliei a interzis zilele trecute sa se mai faca in
biserici rugaciuni si slujbe pentru papa, asa cum era

obiceiul pana acum.
Manastirile le-a impdrtit baronilor sai, care sa
le darame si sa le foloseasca cum vor.
A emis apoi un edict prin care se porunceste ca
nimeni sa nu-l recunoasca pe papa decat doar ca
episcop al Romei.
Si se mai spune ceva: ca trei sau patru principi
ai lui, dupa ce s-au despdrtit de sotiile lor legitime,
urmandu-i exemplul, s-au insurat cu altele. Daca asa
stau lucrurile, mi se pare ca acestia l-au intrecut cu
mult pe Martin [Luther], schimbandu-si sotiile dupa
cum le vine pofta si cum e obiceiul la popoarele
pagane si barbare. Ce se va intampla nu se stie. Nu
putem spera nimic bun din lucruri care au inceput
v ,,1240
rau
Si astfel s-a format anglicanismul 1241 ...care
astazi a ajuns la „hirotonirea" femeilor.
Erasmus ii raspunde pe 22 aprilie 1534 1242 si ii
da dreptate, in parte, despre ce se intampla in
Anglia 1243 . Erasmus da vina pentru despartirea
1234 Idem, p. 130-131.
1235 Idem, p. 132.
1236 Idem, p. 131.
1237 Idem, p. 132.

1238 Ibidem.
1239 Idem, p. 135.
1240 Idem, p. 133.
1241 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Anglican%C4%83.
cit., p. 136.
1243 Idem, p. 135.
158
Angliei de papa pe cardinalii trimisi in Anglia cu 7
- • a \ ..1244
am in urma si vrea impacarea cu englezn
A fost bolnav de Pasti, se temea de paralizie si
„[Martin] Luther a publicat o scrisoare pur si simplu
furioasa din care nu respira altceva decat ura
. . ,w„l245
paricida
Ultima scrisoare din acest epistolar publicat aici
e a lui Olahus catre Erasmus si e datata 25 iunie 1534.
E trimisa de la Bruxelles 1246 .

Si ii spune ca [Thomas] Morus 1247 e si acum
intemnitat si ca nu trebuie sa ii mai fie frica de
intrigi 1248 . Trebuie sa se teama, mai degraba, de
„luptatorii luterani" si de ura lor 1249 .
Nu urmeaza nicio explicatie . . . asupra faptului
de ce scrisorile dintre ei s-au oprit aici.
In Alfavita sufleteasca, Sibiu, 1803 , prima
problema luata in discutie a fost aceea a pricinilor/ a
motivelor caderii lui Adam 1251 .
Si aminteste cateva: necredinta , calcarea de
porunca, mandria, iubirea de marire 1253 .
Dar din faptul ca autorul (nu stim cine a scris-
o) nu ia niciuna dintre aceste pricini in calcul, ci
spune ca pricinile caderii Protoparintelui nostru sunt
„nebunia si nesocotinta tuturor lucrurilor" 1254 ,
intelegem ca el discutd mai multe opinii vehiculate
pentru a lamuri adevarul lor.
In a doua chestiune: Sfantul Adam, in Rai,
trebuia „cu cunostinta sa lucreaze, ca sa cunoascd
ceai ce este bine, si sa pdzeascd porunca" 1255 . Tot aici
se spune ca din „nelucrarea mintii" a crescut in Adam
1244 Ibidem.
1245 Ibidem.
1246 Idem, p. 138.
1247 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morus.

cit., p. 137.
1249 Ibidem.
1250 Urmarim un exemplar din biblioteca IPS Iosif Naniescu, Mitropolitul
Moldovei, care a fost daruit Bibliotecii Academiei Romdne in anul 1894. E
vorba despre Alfavita sufleteasca, Sibiu, 1803, in BAR, CRV 656, 289 p.
1251 Idem, p. 19.
1252 Ibidem.
1253 Idem, p. 20.
1254 Ibidem.
1255 Ibidem.
159
necredinta si din ea nelucrarea si cdlcarea de
poruncd . Si prin cdlcarea de poruncd s-a produs
„cddearea dela darul lui Dumnezeu si instreinarea
dela dragostea lui cea Dumnezeiasca" 1257 .
Daca Adam nu ar fi pacatuit, el „nu ar fi cdzut
in moarte" 1258 . In moartea sufleteascd si apoi in cea
trupeascd.
„Si cine sau cunoscut pre sine, cu adevarat aw
cunoscut pre Dumnezeu: iara eel ce au cunoscut pre
Dumnezeu, si pre sine sau cunoscuf\Si cine s-a
cunoscut pe sine cu adevarat a cunoscut pe
Dumnezeu, iar eel ce a cunoscut pe Dumnezeu si pe

sine s-a cunoscut] 1159 .
Cunoastere de sine prin curatirea de patimi,
iluminare si umplere continua de har si nu doar prin
introspectie psihologica. Deci o cunoastere
ontologico-eclesiald si nu psihologizantd.
Iar la cunoasterea de sine desavdrsita, se
continua aici, se ajunge cand venim „intru cunostinta
faptelor" 1260 , adica cand ajungem la ea prin faptele
bune.
Apoi urmeaza o pledoarie ferma pentru o
cunoastere totalizatoare a celor create de Dumnezeu,
caci „pentru aceasta au pus [le-a pus] Dumnezeu
inaintea ochilor nostrii" 1261 .
In pagina urmatoare avem raspuns la intrebarea
de unde „sa naste credinta": „din fiinta [din firea
noastra] si din cunostinta" , din cunoasterea
teologica.
In pagina a 24-a suntem invatati ea trebuie sd
imbindm „osteneala cea din afara" cu „lucrarea
mintii". Adica osteneala fizicd, asceza trupului (post,
metanii, inchinaciuni, munca fizica) cu asceza mintii,
1256 Ibidem.
1257 Ibidem.
1258 Idem, p. 21.
1259 Ibidem.
1260 Ibidem.
1261 Idem, p. 22.
1262 Idem, p. 23.
160
care e formata din citire teologica, rugaciune,
contemplatie, intelegere duhovniceasca.
Trebuie sa ne ostenim ca sa dobandim
Jntelepciune dreapta, si sa tinem adevdrul, si sa
petreacem intru dansul neincurcati pana la sfarsit" 1263 ;
pana la sfarsitul vietii noastre.
„Rau socotitori" 1264 , „pohteste" [pofteste] 1265 ,
„amaruntul" [amanuntul] , „a socoti" cu sensul
de a gdndil a considera.
In pagina a 31 -a se subliniaza faptul ca
„intelepciune neintelegatoare" este aceea „nelucrata"
zilnic si „indelungata vreame...«ecwra/^«". Pentru ca
mintea noastra are nevoie de lucrare continud dar si
de curdtire duhovniceasca.
In PG 150 (Paris, 1865), Sfantului Grigorie
Palama, „Thessalonicensis Metropolita" , i s-au
alocat col. 771-1372. Si catolicul nu il numeste
„Sfant", pentru ca il considera „Hesychastarum et
Messalianorum Omphalopsychorum patronus" 1269 si ii
gaseste „mai multe erezii".
Lista scrierilor sale: col. 775-786.

Dupa care lista adversarilor sai: 785-788.
Insa cea mai interesanta lista, din care reiese
vasta sa cunoastere teologica si atasamentul fata de
Traditie, e lista autorilor patristici din care citeazd.
Care se afla intre col. 787-800.
Printre care se regasesc: Sfantul Anastasie
Sinaitul, Sfantul Andrei Criteanul, Sfantul Atanasie
eel Mare, Sfantul Dionisie Areopagitul, Sfantul
1 970
Vasile eel Mare, Sfantul loan Gura de Aur , Sfantul
Clement Alexandrinul, Sfantul Cosma de Maiuma,
Sfantul Chiril al Alexandriei, Sfantul Chiril al
1263 Idem, p. 26.
1264 Ibidem.
1265 Idem, p. 28.
1266 Idem, p. 29.
1267 Ibidem.
1268 PG 150, col. 771-772.
1269 Ibidem.
1270 Idem, col. 787-788.
161
Ierusalimului, Sfantul Diadoh al Foticeei, Sfantul
Efrem Sirul, Sfantul Epifanie al Salaminei, Eusebiu
de Cezareea, Sfantul Gherman al Constantinopolului,
Sfantul Grigorie Teologul, Sfantul Grigorie al Nyssei,
Sfantul loan Damaschin, Sfantul Iustin Martirul si
Filosoful, Sfantul Fotie eel Mare, Sfantul Maxim
1 97 1
Marturisitorul , Sfantul Sofronie al
Ierusalimului 1272 .
Si bineinteles ca nu sunt toti cei pe care i-a
cunoscut, prin scrierile lor, Sfantul Grigorie Palama.
De la col. 779 si pana la col. 844 se prezinta
tilurile operei sale. Iar de la col. 843 incepe o scriere a
lui Achindin impotriva sa. O alta a lui Leonis Allati,
de la col. 861.
Astfel ca prima lucrare a Sfantului Grigorie
incepe, de fapt, de la col. 909, cu Theophanes, sub
forma dialogica. Theophanes intreaba si Theotimus
raspunde. Tine pana la col. 966.
Dupa care incepe Prosopopoeiae, de la col.
965, conceputa ca un dialog extins. Pana la col. 988.
De la col. 989 incepe Viata Sfantului Petru
Athonitul. Pana la col. 1040.
Despre patimi si virtuti de la col. 1043, in col.
1045 amintind despre Origen. De la col. 1089
Decalogus christianae legis... la. col. 1096 gasind

sintagma: „Dumnezeului-om Iisus Hristos" [tou
OeavGpcoiToi) Tnoou XpLorou].
De hesychastis de la col. 1101. De la col. 1117:
De oratione et puritate cordis. De la col. 1121:
Physica, theologica, moralia etpractica capita CL.
La col. 1129-1130 gasim o realitate rara in
cartile patristice si anume o forma grafica, unde un
cere mic este inclus intr-unul mai mare. Prin aceasta
se explica textul.
Dupa cele 150 de capitole, care se termina
odata cu col. 1226, de la col. 1225 incepe
Hagioriticus Tomus, pe care 1-am recitit recent. Pana
la col. 1236. La final sunt numele celor care au
semnat textul Sfantului Grigorie in semn de acord
total cu el.
1271 Idem, col. 789-790.
1272 Idem, col. 791-792.
162
De la col. 1239 insa avem capitolele Sfantului
Grigorie Sinaitul in numar de 137, si tot ale sale, de la
col. 1299, alte capitole, pe diferite teme, in numar de
7. O a treia lucrare a Sfantului Grigorie Sainaitul, De
quiete et oratione, incepe la col. 1303. Nu stiu de ce
sunt intercalate aici.

De la col. 1347 se revine la Sfantul Grigorie
Palama, col. 1372 incheind volumul.
In PG 1 5 1 se continua opera Sfantului Grigorie
Palama de la col. 9 pana la col. 1186. Iar de la col. 9
avem Omiliile sale. 43 de Omilii pana la col. 550.
De la col. 551 incepe encomionul Sfantului
Patriarh Filotei pentru Sfantul Grigorie Palama. Pana
la col. 678.
De la col. 679 tomosurile celor 3 sinoade, pe
care Parintele Profesor lea jr. le-a editat recent in
Sfantul Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice - Viata
- Slujba, Scrieri I, studiu introd. si trad, de Diac. loan
I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2009, cartea avand 741 p.
Textele celor 3 tomosuri se incheie in col. 770.
Urmeaza 12 texte ale Sfantului Filotei al
Constantinopolului impotriva lui Gregoras. Si dupa
doua apendice si un epilog... se ajunge la col. 1186,
unde, in Cuprins, se spune ca se termina opera
Sfantului Grigorie Palama.
Insa, se observa, ca e numai o parte din ea, ca
nu exista scrisori ale sale si alte opere, in schimb,
avem alte texte patristice incluse in spatiul sau
editorial.
CSEL = Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum
Latinorum. Si in primul volum al colectiei, aparut la
Vindobona 127 ' 3 , in MDCCCLXVI [1866], s-au editat
Sulpicius Severus {Chronicorum, Epistolae Tres si
Dialogi), Minucius Felix (Octavius) si Iulius Firmicus
Maternus (De errore profanarum religionum).
Sulpicius Severus este autorul Vietii Sfantului
Martin de Tours 1274 .

1 73 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Vindobona.
1-/4 Idem: http://www.documentacatholicaomnia.eu/04z/z_0360-
0425 Sulpicius_Severus De_Vita_Beati_Martini_Liber_Unus MLT.p
df.html.
163
In vol. al 3-lea, partea I, editat in 1868, avem
opera Sfantului Ciprian al Cartaginei. Dupa
introducerea de 89 de pagini a lui Guilelmus Hartel,
urmeaza Vita Caecili Cypriani. La p. 114-118 gasim
opera sa trecuta in revista.
Incepe cu Ad Donatum, a 5-a e De Catholicae
Ecclesiae unitate, urmeaza De lapsis, in total 15
lucrari. Dupa acestea urmeaza epistolele, in numar de
81. „Opera spuria" e formata din 17 lucrari, printre
ele fiind 4 scrisori si 6 imne.
Cu opera sa sunt 842 de pagini din acest volum.
Vol. 3, parte a 2-a, editat in 1871, contine
Epistolele Sfantului Ciprian. O coincidenta frumoasa:
tot 842 de pagini.
In vol. 3, partea a 3 -a, gasim tot opere ale
Sfantului Ciprian. Incepe cu De spectaculis. 325
pagini.
Vol. 4 e dedicat lui Arnobius 12 ' (Adversus
nationes, in 7 carti, 285 de pagini in editia de fata).
Publicatin 1875.
In vol. 5, editat in 1882, il avem pe Paulus
Orosius, cu Historiae adversus paganos, in 7 carti.
Adica 680 de pagini in editia de fata.
In Evhologhionul eel Mare, Venetia, 1891, p.
39, prima mirida, dintre cele noua, este a Puterilor
ceres ti:
E?toc Xa6»v p'. ccppa-ycSa, Mac afpwv ppi'Sac cxc'av e£
au'riis, Tc'Gndcv auxriv ev tco ocpwTEfxp [AEpsc xou a'71'ou
A'proii, 7rX»cn'ov autoS, dicivayxt tvis p.gpc'&os t>is ©eo-
toxo-j • xac ttocgSv a'px*iv xris rpcdryjs ra'lews, Xe^sc "
£('s xcpjv l xat prfpiv tcov 7rajji[i£7c'(TT»v Tagtapx«v
McâiiX xac FaSpcnX, xac racrcov tcov sVcrjpavc'wv Auva-
JASCOV 'A(TC0[AaTC0V .
In Liturghierul grecesc, editat la Roma in
1950, avel acelasi text liturgic:
EIto Xa^wv rpfTnv npoatpopav, Kal aTpwv el; aOTfiq npuTnv
MspfSa, Tlflnaiv aurhv ey t<£ dpiaTsptji mepei tou 6ylou 'ApTOu,
nXriafov Tqq pEcrnq auToy, noiuv apxhv Tri^ nptirns rdâjg Kal
Xeyer
El^ THJrjv Kai jjv^riv tmv na^cyicrTuv
TotJjiapxwv Mtxai^X Kat Tappii^X, Kai naotiv tojv

enoupavicov Auvapatov 'AaeojjiiiTwv.
1275 -
' Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Arnobius.
' Pagina 14, cf. sursa: 1
Rome 1950/htm/14.htm.
1276 Pagina 14, cf. sursa: http://www.patronagechurch.com/DL-Chrysostom-
164
In Liturghierul de la lasi, 1818, cu text
indreptat de Fericitul Veniamin Costache 1277 ,
mitropolitul Moldovei, avem urmatorul text la mirida
intai a Proscomidiei: „A cinstitului slavitului proroc
inainte mergatoriului si botezatoriului Ioann"
Vorbind despre istoria Proscomidiei in cartea
sa: Liturghiile bizantine privite istoric in structura §i
rdnduiala lor 1279 , Parintele Profesor Petre Vintilescu
spune urmatoarele despre prima miridd mo :
Cu privire la proscomidirea de miride pe nurnele stinfilor,
pe Jiumele viilor si al morjilor, o instructiune formulata expres o
intalnim pentru prima oara abia in regulele redactate de patriarhul
Nicolae Gramaticul, Dupa ce da indicatiuni asupra scoa-
terii agnejului din prima prosfora si a miridei penlru Sfanta Fecioara

din a doua, prescrie intrebuinfarea celor de a treia si a patra pentru
miridele sfintilor, iar alte prosfore pentru vii si pentru mort-i, Astfel,
„ prosfora a treia" — zice el: „Primeste, Doamne, jertfa aceasta
pentru rugaciunea mijlocitoare (rjj jrpes[3eiq;) a sfintelor si cerestilor
puteri Mihail, Gavriil si a celorlalte cete, spre iertarea pacatelor
aceluia care a adus" (aceasta prosfora), , .Prosfora a patra : Pri-
Cu alte cuvinte, adevdrul primei miride e de
partea Liturghierului grecesc si prima mirida trebuie
sa fie inchinata Puterilor ceresti.
Putin mai incolo, acelasi autor spune ca in
Liturghierul de la Sofia, din 1928 si in Liturghierul
romanesc, din 1937, s-a preluat traditia greceasca si
prima mirida, dintre cele noua, a fost dedicatd
1 TO 1
Puterilor ceresti
In Liturghierul de la Blaj, din 1756, prima
mirida ii este inchinata Sfantului loan Botezatorul 1282 .
WmVKT^H CUM CMMT^/tin ITfOfOM '"M A«
J*ro'f Wrftfti j lilH CoTC^XTOf (*^H iWlHi o
1277 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costache.
1278 Cf. BAR, CRV 894, p. 83.
1279 jj t j u j integral: Pr. Prof. Petre Vintilescu, Liturghiile bizantine privite
istoric in structura si rdnduiala lor, cu rezumat in franceza, Ed. Tipografia
cartilor bisericesti, Bucuresti, 1943, 143 p.

I280 ' Idem, p. 30.'
1281 Idem, p. 36.
1282 Cf. BAR, CRV 300, p. 70.
165
Si din editiile 1756 si 1818 ale Liturghierului se
5 5 5 O
observa faptul ca grafia romaneasca e Proroc si nu
Prooroc, asa cum gasim in cartile liturgice din secolul
al XX-lea cat si azi.
In Liturghierul de la Iasi, din 1747, il avem
1 98^
pomenit tot pe Sfantul loan Botezatorul :
Si in Liturghierul de la Tdrgoviste, din 1713, al
Sfantului Antim Ivireanul 1284 . . .
« 4nOH A AfcQAW HfHK$f1 ZfiKKH^ky
4 fHHfTH«rMH IUH tAlhnW^H TlffOKl. UIH ^HJlHTi
A\ffrwrQ(ttA%H f UIH KOWf^VTOpMA^H IWAHHk •

...cat si in Liturghierul de la Rdmnic, din 1817, p.
81 1285 , gasim acelasi lucru: pomenirea Sfantului loan
Botezatorul.
Intrebarea e urmatoarea: de c««<i si de /a erne
am inceput noi sa pomenim cm dowd miride pe Sfintii
Proroci, daca am tradus textele liturgice dupa editiile
grecesti si acolo, prima mirida, e dedicata Puterilor
cerestil
Alexandru Dragomir (1916-2002) isi noteaza,
pe 30 iulie 1977, despre inotul la Snagov „printre
nuferii calduti ca-n jungla" . Vede maniheismul
1 987
gandirii lui Marx pe 10 ianuarie 1978
183 Cf. BAR, CRV 255, p. 59.
1284 Cf. BAR, CRV 164, p. 67.
1285 Downloadat din arhiva online a Manastirii Stavropoleos din Bucuresti,
cf. locatiei:
http://www.stavropoleos.ro/files/DVD_carti%20de%20slujba/146_liturghie
r_rimnic_l 8 1 7 .pdf .
1286 Alexandru Dragomir, Seminte, ed. ingrij. de Gabriel Liiceanu si Bogdan
Minca, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2008, p. 12. Cartea are 268 p.

1287 Idem, p. 20.
166
Considera poetii drept „nebunii" care stiu „sa
fie psihiatrii lumii" 1288 . Si pe 17 ianuarie 1984 se
intreba daca „ascunsul (sexualitate, perversiune,
droguri, spionaj)" este un surogat pentru „radacini
1 98Q
(traditie, familie, patrie)" . Da, cu siguranta!
Si II numeste pe Dumnezeu drept
„Atemporalitate universale" 1290 in data de 7 februarie
1984.
Astepta carti care „sa rasuceasca lumea" 1291 .
1 9Q9
Despre efemeritatea luminii la impresionisti
Numea absurdul „zona neintrebarii" 1293 . Si includea
constiinta si memoria in miscare . Fara de care
t t 5 5
miscarea/ existenta personala nu isi asumd nimic si
nici nu retine ca important vreun detaliu.
Pe 18 decembrie 1985 intuia faptul ca noi nu ne
judecam pe noi insine niciodata la modul definitiv asa
cu o fac cei dinjurul nostru 1295 . De aceea si gresesc in

relatie cu noi, socotind ca nu mai putem surprinde
prin nimic.
Insa, paradoxal, considera ca nu exista genii „in
exegeza si in critica" pentru ca „textul
margineste" 1296 . Dar critica si exegeza pot crea enorm
tocmai pentru ca sunt o raportare foarte personala la
texte si, in primul rand, la autorii textelor.
Troleibuzul 87 te ducea pana la Bellu in
1986 . Istoria vazuta ca „democratie a
timpului" . In sensul ca istoria e formata „dupa
parerile multora" 1299 . Adevarata intelegere a textului o
ai atunci cand „simti ca-l mostenesti" 1300 . Pentru ca
1288 Idem, p. 49.
1289 Idem, p. 73.
1290 Ibidem.
1291 Idem, p. 94.
1292 Idem, p. 97.
1293 Idem, p. 101.
1294 Idem, p. 102.
1295 Idem, p. 103.
1296 Idem, p. 104.
1297 Idem, p. 106.
1298 Idem, p. 109.

1299 Ibidem.
1300 Idem, p. 110.
167
numai cand simti ca a devenit una cu tine nu mai poti
sa il uiti.
Nu exista nicio insemnare din decembrie 1989.
Ar fi trebuit sa fie in p. 120.
Pe 6 mai 1991 o singura propozitie:
„Singuratatea sporeste instinctul autodistrugerir 1301 .
„Greselile inteligentei" . Despre masinile pe
care le folosim fara sa stim cum functioneaza
„Ideile fundamentale" ca „ulcele" 1304 . Cultura s-a
muzealizat 1305 pe cand „natura a devenit turism si
rezervatie" 1306 . Despre cum noi, romanii, „traim
traditional, [si] nu istoric"
fraze. . .cu care sunt de acord.
traditional, [si] nu istoric ,,i301 . Si se explica in cateva
Pe 12 februarie 1995 face o insemnare care ne
vizeaza: „Este ceva stdtut in orice cler. Prin institutie
si profesionalizare. O lipsa de prospetime in credinta,
un transfer al credintei de la individual la

institutional" 130 *. Fiindca ajungem sa slujim pentru ca
suntem preoti si nu pentru ca suntem oameni ai
credintei in primul rand. Devenim niste profesionisti
ai slujbei, care nu mai traim ingenuu actele credintei
ci rutinizat, obositi de atatea slujbe.
Pe 6 mai 1995 intuieste bine faptul ca
„intelectualul rasaritean (inclusiv al nostra) sta sub
hipnoza „genialului"...[cand] nevoia cea mare este
cea a stratului mijlociu" . Insa romdnul mediu vrea
sa fie genial din orgoliu si nu pentru ca ii place
schingiuirea interioara a creatiei. Tocmai de aceea
ratarea lui e un orgoliu rdnit.
1301 Idem, p. 125.
1302 Idem, p. 126.
1303 Idem, p. 128.
1304 Idem, p. 134.
1305 Idem, p. 138.
1306 Ibidem.
1307 Idem, p. 144.
1308 Idem, p. 150.
1309 Idem, p. 152.
168
Pe 4 decembrie 1995 autorul considera ca
romanul joaca teatru 1310 . Pe 21 februarie 1997 afirma
ca orice idee este minora pentru ca „ne vine de
ill')
undeva si are consecinte n
Nicio insemnare despre contemporanii recenti.
Ar fi facut acelasi lucru daca...s-ar fi publicat in
timpul vietiil
Cioran e amintit in treacat. La fel si Noica,
tatal. Iar despre GDS, in abreviere, la p. 208.
Dar iata ca m-am inselat cu. . .recentW.
La p. 232 apare Hopa, tradus la n. 45 ca:
Horia-Roman Patapievici. L-a vazut la TV si i-a
dedicat un sfert de pagina.
La p. 236 despre fraza lui Plesu si
rationamentul lui Patapievici. Si despre Liiceanu pe
pagina urmatoare.
Peste o pagina: despre chiliasmul/ hiliasmul lui
Cioran si I. D. Sarbu 1313 .
In p. 243 despre Caragiale, Stan si Bran. In p.
255 despre comunist, care „vorbeste tare si se
monteaza singur"; se pune in scena de unul singur.
Iar fanaticul e „nedialogabil" 1314 .
Nina 1315 e sotia autorului? O numeste „singura

oaza" . Si in aceeasi pagina, la polul opus Ninei, si
o taioasa la adresa lui C. T. Popescu: „Ce
tragicomedie: sa te erijezi in judecatorul suprem,
atoatehotardtorul, si sa te cheme Popescu (Cristian
Tudor)" 1317 .
In p. 262 e ce n-a fost in toata cartea:
minimalizari si maximalizari de recenti. Cei luati in
1310 Idem, p. 157.
1311 Idem, p. 165.
1312 Ibidem.
1313 Idem, p. 239.
1314 Idem, p. 255.
1315 Idem, p. 261.
1316 Ibidem.
1317 Ibidem.
169
batjocura: Zoe Petre, Emil Constantinescu, Ana
Blandiana, C. V. Tudor, Paler, Dinescu, Alecu
Paleologu, M. Sora, Razvan Theodorescu, Stelian
Tanase. Dar „Romania adanca" e formata din:
„Patapievici, Liiceanu, Plesu, Sorin Vieru". Si acum e

normal de ce il publica „cu atentie" si d-1 Liiceanu. . .
In p. 263 e incondeiat si „Conu' Leonida
Brucan". Ultimul rand e in franceza 1318 .
Constantin Noica, spune Gabriel Liiceanu intr-
o prefatd la alta carte a lui Dragomir, avea „trei
calitdti care ar fi facut din el profesorul ideal de
filosofie" 1319 .
Prima: disponibilitate pentru studenti, a doua:
„o enorma vocatie didactica , \ a 3 -a: isi apropria
gandirea filosofica a altora si te invata sa devii tu
insuti dupa ce ai parcurs filosofia 1320 .
Insa Noica nu a reusit niciodata „sa pdtrundd in
universitate" 1321 ...
Amintirile lui Alexis de Tocqueville (1805-
1859), in romana, au 375 de pagini 1322 .
Si autorul incepe sa le scrie pe cand era „retras
pentru moment de pe scena publica" . O scriere
personala: „asternute pe hartie decat pentru mine" 1324 .
Nu vrea sa ii flateze nici pe altii si nici pe
sine 1325 . Si isi scrie viata... pentru ca posteritatea
„retine indeobste doar marile crime, nu si viciile
marunte" . Presimte revolutia din anul 1848
1318 Idem, p. 265.
1319 Alexandru Dragomir, Crase banalitati metafizice, prelegeri reconstruite
de Gabriel Liiceanu si Catalin Partenie, pref. de Gabriel Liiceanu, postfata
de Andrei Plesu, ed. a Il-a, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2008, p. XXVIII.
Prima editie e din 2004. Aceasta a doua editie are 260 p.

1320 Ibidem.
1321 Ibidem.
1322 Citam: Alexis de Tocqueville, Amintiri, trad, din lb. fr., studiu introd.,
cronologie si note de Cristian Preda, Ed. Nemira, Bucuresti, 2007. S-a
tradus ed. Paris, 1893.
1323 Idem, p. 41.
1324 Ibidem.
1325 Idem, p. 41-42.
1326 Idem, p. 43.
1327 Idem, p. 47.
170
despre care, cu un an inainte, spunea ca. e vulcanul
peste care Franta doarme 132S .
Nu s-a amestecat in „agitatia banchetelor" 1329 .
Pe 22 februarie 1848 oamenii incep sa iasa pe
strazi in Paris... si apar primii ucisi si raniti 1330 . Pe 23
februarie agitatia a sporit i33i . Decizia de a se forma
1332
un nou guvern
Fiind in Camera Parlamentului, autorul isi
vedea colegii politici ca pe „o haita de cdini carora li
se smulge din gura pe jumatate plina hrana ce le
fusese aruncata"
Si guvernul a fost demis „in doar doua minute",
dupa „8 ani de putere" 1334 .
Iar autorul considera ca revolutia franceza de la
1848 a fost produsa de „emotia populara" si nu
premeditatd 1335 .
Insa pe 24 februarie 1848, autorul afla de la
bucatareasa lui 1336 ca „guvernul masacra
saracimea" 1337 .
Si „n-am apucat sa pun bine piciorul in strada
ca am si simtit, pentru intaia data, atmosfera
revolutiilor. Mijlocul strazii era gol. Nicio pravalie
nu-si deschisese portile. Nu se zarea nicio trasura si
nici un trecator. Lipseau de asemenea tipetele
obisnuite ale negustorilor ambulanti. In fata portilor,
stransi in grupuri mici, vecinii discutau cu vocejoasd,
1 TOO
iar pe chipuri li se citea spaim,a"
Incepand cu ora noua dimineata se darama
gheretele pentru a se construi baricade 1339 . Cine
construieste baricadele? „Razvratitii" 1340 . Si cand a
auzit cum vorbeste clasa de mijloc, autorul si-a dat
1328 Idem, p. 47, 50.
1329 Idem, p. 53.

1330 Idem, p. 63-63.
1331 Idem, p. 64.
1332 Idem, p. 65.
1333 Idem, p. 66.
1334 Ibidem.
1335 Idem, p. 69.
1336 Ibidem.
1337 Idem, p. 70.
1338 Ibidem.
1339 Idem, p. 71-72.
1340 Idem, p. 73.
171
seama ca „in Franta un guvern greseste daca se va
sprijini doar pe interesele particulare si pe pasiunile
egoiste ale unei singure clase"
Revolutionarii patrund in Camera deputatilor,
„cei mai multi [fiind] inarmati" . Intors acasa, pe
24 februarie 1848, autorul a fost trist ca niciodatd 1343 .
Insa pe 25 februarie 1848 a asistat la faptul cum
„poporul de jos" a „devenit, peste noapte, singurul

stdpdn al Parisului" 1344 .
Principesa fuge 1345 ...Iar „monarhia din [luna]
iulie [1848] a cdzut, deci, fdrd luptd, surpandu-se mai
degraba singurd" 1346 .
IPS loan al Evhaitelor sau Mavropus se referea
la „pco|jmK:fj Suvaoreia" [dinastia romaica] 1347 cand
vorbea despre Imperiul Roman de Rdsdrit, pe care, in
mod impropriu, multi il numesc „bizantin".
Sfantul Teofilact al Ohridei spunea despre sciti
ca sunt „odrasle ale stancilor si ale stejarilor" 1348
atunci cand sunt atacati de dusmani. Adica se retrag
in locuri pustii, singuratice, din care atacd.
Checavmenos [Keicauijevoc;] numea Imperiul
,\Pco|j,avi.a" 1349 / Romania. Si tot el spune despre cum a
aparut „o stea cometa [dotrip KO|ir|Tr|c]" pe cer, care
„era mare, asemanatoare intrucatva cu o grindd si
aparea infiecare seard ca luna" 1350 .
Ioannis Schilitsis/ loan Skylitzes aminteste
despre faptul ca Sfanta Protomartira Tecla e pomenitd
la 24 septembrie 1351 .
Iar Teodor Prodromos, poet romeic, care a
adormit in jurul anului 1166, ca monah 1352 , spune ca
1341 Idem, p. 74.
1342 Idem, p. 84.
1343 Idem, p. 97.

1344 Idem, p. 102.
1345 Idem, p. 87.
1346 Idem, p. 93.
*** Izvoarele Istoriei Romaniei, vol. Ill, Scriitori bizantini (sec. XI-
XIV), publicate de Alexandru Elian si Nicolae-Serban Tanasoca, Ed.
Academiei RSR, Bucuresti, 1975, p. 2.
1348 Idem, p. 19.
1349 Idem, p. 22.
1350 Idem, p. 28-29.
1351 Idem, p. 59.
1352 Idem, p. 187.
172
vecinul lui, un cizmar, fierbea vinul cu piper si manca
„brdnzd vlaha de un ban" . Insa poetul avea si
manta tesuta la razboi de catre femeile vlahe
Ioannes Zonara/ loan Zonaras aminteste despre
convertirea scitului Keyevr|/ Chegeni/ Kegen si despre
botezarea lui la Constantinopol 1355 .
Nichitas Honiatis/ Nichita Choniates vorbeste
despre „obiceiul" scitilor: pradau totul in cale si
incarcau prazile pe cai 1356 . Si autorul presupunea ca

„barbarii" sciti, cand mergeau la lupta, beau sdngele
propriilor lor cai si isi implineau „pofta animalica" cu
iepele pe care le calareau 1357 .
si din arcuri incovoiate si sageti. SInt si unii care, in lupta, agita si invirtesc
in jurul lor si sulite. §i acelasi cai 11 $i poarta pe scit, duclndu-l prin viltoarea
luptei fi ii da 51 hrana, din vinele deschise ", dupa cum se spune, ba chiar,
daca e verba de o iapa, Implinejte, se pare, si pofta animalica a barbarului.
Pentru trecerea fluviului, scijii se folosesc de un burduf de piele, umplut cu
Tot el vorbeste despre cum Petru si Asan „s-au
ndpustit spre Istru [Dunare] si trecandu-1 s-au unit cu
scitii din vecinatate"
Sergios Colivas/ Sergios Colyvas aminteste
despre KaAAioiTri/ Calliopi, muza lui 0|j,ripLKri/
Homer 1359 .
Eftimios Tornichis/ Euthymios Tornikes
vorbeste despre „gloata scitilor" 1360 iar Gheorghios
Acropolitis/ Georgios Akropolites spune ca scitii sunt
„inarmati mai usor [decat italicii]" incat „sunt mai
liberi in miscdri cand sar asupra vrajmasilor" 1361 .
Jurnalul Parintelui loan Pintea , abia aparut,
cuprinde insemnari de dinainte si de dupa 1989, fara
o periodizare stricta. Doar cateodata apar ani si locuri
bine determinate.
1353 Ibidem.
1354 Ibidem.
1355 Idem, p.
220-221.
1356 Idem, p.
249.
1357 Ibidem.
1358 Idem, p.
259.
1359 Idem, p.
376-377.
1360 Idem, p.
383.
1361 Idem, p.
401.
1362 [Pr.] loan Pintea,
Proximi
Map. si
martur
isiri,
col.
Jurnal & Memorii.

, Ed.
Cartea romaneasca, Bucuresti, 2012, 307 p.
173
„Parul bdtrdn de la casa parohiala" e prima
imagine a cartii. La Chintelnic 1364 .
Eruditia isi face simtitd prezenta.
„Gandurile urate''' sunt „asemenea pdsdrilor
negre croncanitoare si hraparete" . Crucea simpld a
lui Steinhardt si interesul mantuirii . A scris
Canonul Sfdntului Pahomie de la Gledin
Dupa Sfantul Ieronim...„lectura proaspdtd din
Novalis" . Despre jurnalul, in doua volume, al lui
Alexandra Baciu 1369 . Cu Steinhardt a inceput din
prima pagind si acesta revine in paginile sale.
A fost de Hanukkah la sinagoga ...dar
exagereaza blasfemic atunci cand spune ca „muzica
lui Mozart e o „divina degajare", e ca DuhuF
[Sfant] 1371 .
Relatia Parintelui Nicolae Steinhardt cu Sfantul
Mare Mucenic Mina 1372 . Nu-mi place privirea de sus
din sfdrsitul acesta de fraza: „spunea si radea ca un
copil zdpdcit care si-a aflat jucariile pierdute".
Include scrisori decontextualizate in Jurnal.
Prima e „Catre Andrei" 1373 . ...Si autorul reuseste sa
11 , 5 5
fie mai mult literat decat preot in scrisorile sale.
Parintele Nicolae Steinhardt a fost facut monah
fdrd acordul PS Teofil al Clujului . Despre drum si
carare . Dar nu vrea sa scrie in Jurnal despre
1 'inf.
momentele sale de supdrare . Adica vrea sa ne dea
o imagine retusatd despre sine. Pe langa manierismul
scrisului sau.
1363 Idem, p. 5.
1364 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Chintelnic,_Bistri%C8%9Ba-
N%C4%83s%C4%83ud.
[Pr.] loan Pintea, Proximitati si marturisiri, op. cit., p. 6.
1366 Idem, p. 6-7.
1367 Idem, p. 7.
1368 Idem, p. 9.
1369 Idem, p. 10.

1370 Idem, p. 11.
1371 Ibidem.
1372 Idem, p. 12.
1373 Idem, p. 13. La Alexandru Vakulovski, in romanul sau Bong (Polirom,
2007), am vazut, in acelasi fel, introducerea de emailurifara specificatii.
1374 Idem, p. 15.
1375 Idem, p. 15-16.
1376 Idem, p. 17.
174
II gaseste „foarte ortodox" pe Caragiale in
schitele lui . La care doamna preoteasa adauga:
„il urmeaza pe Steinhardt in aceasta pozitie, pentru ca
Fericitul Nicolae Steinhardt a comentat O scrisoare
pierdutd si a considerat gestul Zoei de a-l ierta pe
Catavencu drept un gest foarte crestinesc". . .
Sfarsitul p. 22 e dedicat unui enorias din
Chintelnic: loan Ciocan. Autorul gasind de bund
numai zicerea...dar unde nu avem nicio referintd
despre autorul ei. Sa fie oare mai buna zicerea decat
autorull
Prima eroare grafica: hasti in loc de Pasti.
Pagina 24.
Dupa prea mult Steinhardt, 8 randuri despre
Jurnalul lui Gala Galaction 1379 , pe care 1-am citit si
eu. Semn ca Jurnalul sau nu e diacronic.
Despre betivi intorsi la Hristos . Despre carti
de rugaciuni indelung folosite i3U . II considera pe
Parintele Alexander Schmemann „preotul inimii
mele" 1382 . Preocuparea de a citi de dupa liceu 1383 . A
fost cu Ion Pop la inmormantarea lui loan
Alexandra 1384 .
Insa la p. 39, datorita Prof. Ion Pop 1385 , apare
prima enervare lingvisticd a autorului pe un confrate:
„la un moment dat un brav ieromonah, sosit tocmai
de la Bucuresti, priceput la toate, mereu aflat in
treabd, obraznic si fdrd mdsurd, a. inceput „sa-i dea
lectii" despre poezie tocmai lui Ion Pop"
Bineinteles: ieromonahul n-are nume in carte. Iar
autorul ar fi avut „multe de zis". . .pe care le-a lasat in
afara earth.
1377 Idem, p. 18.
1378 Sotia mea. A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-dr-gianina-
maria-cristina-piciorus/.
1379 [Pr.] loan Pintea, Proximitati si marturisiri, op. cit, p. 30.
1380 Idem, p. 31.
1381 Idem, p. 32.

1382 Idem, p. 34.
1383 Idem, p. 38.
1384 Ibidem.
1385 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Pop.
1386 [Pr.] loan Pintea, Proximitati si marturisiri, op. cit., p. 39.
175
A scris si Slujba Sfantului Mucenic Atanasie
din Bichigiu, care a fost executat „pe dealul Mocirla
de langa Salva la varsta de 104 ani . Si autorul
aminteste de mai multe ori despre Rune, satul in care
s-a nascut.
De ce Lui cu majuscula in formula: „crucea Lui
Hristos a preaslavit" ? E o forma de legdturd aici. . .
Corespondents cu Robert Lazu si reciteste
Jurnalul lui Theodor Pallady 1389 .
Falsa smerenie in expresia: „un mic si
nevrednic preot de tard" 1390 . Ce are locul in care esti
cu teologia pe care poti s-o scrii sau cu cultura pe care
o poti dobdndil
„Ucenicia se face" 1391 . Cartile lui Sora si
„Violeta, sotia mea" . „Prefdcdtoria necesard si
minciuna de necesitate'''' fundamentate pe
Convorbirile Sfantului loan Cassian . Am avut
aceeasi reactie, cand le-am citit, cu a autorului.

Prea laudativ la adresa lui Orbitor - aripa
dreaptd 1394 cat si la adresa Rdsului Patriarhilor 1395 .
nq/ i '^Q'7
„Delusor" , „orice fragment e orgolios" , il
gaseste pe Cioran „viguros si tonifianf , a vizitat
casa lui Cioran din Rasinari si a vazut bustul „mic si
pipernicit" din fata casei parohiale
1399
„Poezia e o cheitd de aur cu care poti deschide
,1400
inima omului" . Putin mai incolo: „postul adevdrat
inseamna sd te lasi de ceea ce nu te poti ldsa ,,i401 .
1387 Ibidem.
1388 Idem, p. 40.
1389 Idem, p. 41-42.
1390 Idem, p. 43.

1391 Idem, p. 45.
1392 Idem, p. 46.
1393 Idem, p. 49.
1394 Idem, p. 47.
1395 Idem, p. 51.
1396 Idem, p. 54.
1397 Idem, p. 55.
1398 Idem, p. 56.
1399 Idem, p. 56-57.
1400 Idem, p. 59.
1401 Idem, p. 62.
176
Insa autorul isi retine sensibilitatea eel mai adesea si
mizeazd pe atentie.
„Tanti Letitia" aduce metaniile in prim-plan 1402 .
Rugaciunea pentru sotiile noastre 1403 . In curte la
Dionis a fost primul text al lui Eliade pe care 1-a
citit 1404 . Suferinta si prohodirea „tanti Ana" 1405 . Nu-i
place monstruoasa veselie a cimitirului de la
Sapanta 1406 . Iar „versurile de pe cruci. . .sunt, cu putine
exceptii, insailari maneliste" 1401 . De acord! Ele arata

gradul nostru scdzut de reflectie teologicd. De unde sa
invete romanul de rand sa gdndeascd teologic... daca
e openurie de predici cu organicitate teologicdl
Scufunddri in copilaria sa 1408 . Dupa „lectia de
optimism" 1409 a lui Steinhardt „plecarea in
Olanda" 1410 . ,Maretia Liturghiei" consta in aceea ca
e o vorbire cu Dumnezeu
In tinerete nu a vrut sa citeascd poemele
Veronicai Micle pentru ca o considera „doar amantd,
neinteresanta, umbritd din toate punctele de vedere de
Eminescu" 1412 . Dar si-a schimbat opinia...si s-a
fotografiat la Varatec, acolo unde cei doi isi aveau
„intalnirile de taina" 1413 .
La moartea Monicai Lovinescu scrie p. 82-84.
Despre Amsterdam: „un oras ingrozitor de
1 il 1 4. A
aglomeraf . Gesturile de politete cu IPS
Bartolomeu Anania 1415 .
Despre „cazul Corneanu" si a episcopului de
Oradea p. 90-91. Si autorul intreaba de ce nu a venit
1402 Idem, p. 64.
1403 Idem, p. 65.
1404 Idem, p. 66.
1405 Idem, p. 69.
1406 Idem, p. 73.

1407 Ibidem.
1408 Idem, p. 74-76.
1409 Idem, p. 76.
1410 Ibidem.
1411 Idem, p. 78.
1412 Idem, p. 81.
1413 Ibidem.
1414 Idem, p. 84.
1415 Idem, p. 85.
177
niciun ierarh sau preot romano sau greco-catolic sa se
impdrtdseascd la ortodocsi dupd acest eveniment?
„Cele mai pline, mai consistente si mai
frumoase zile din tineretea mea le-am petrecut la
RoMa" . ,,Dragii mameF la inceputul predicii
Parintelui Hie Cleopa...sau despre paternala-
maternitate a Parintilor duhovnicesti 1418 .
Prima data a citit din Psaltire in clasa intai 1419 .
L-a vizitat pe sihastrul Proclu Nicau si nu i-a placut
ca minimalizeazd Sfanta Liturghie . Insa cred ca
mai degraba a vrut sa-i spuna ca „rugaciunile de

noapte" au de-a face cu curdtirea de patimi, cu
asceza. . .care nu se face doar la Sfanta Liturghie.
Sunt de acord cu faptul ca „unitatea credintei
noastre sta in trecuf ,142i , fara ca prin asta sa nu vad
cat de prezent e trecutul nostra teologic si
duhovnicesc.
- 1 ADO A
Discutie cu sotia . In fmalul p. 1 15 incepe sa
vorbeasca despre Primejdia mdrturisirii, pe care a
scris-o la 23 de ani 1423 si pe cand Steinhardt avea 72
de ani 1424 .
Vrea rdbdarea de cand era copil si pazea
vacile . Si lauda Sfanta Liturghie a Darurilor mai
inainte sfintite pentra ca ii ofera „credinta dulce si
senind.. . [a] intdlnirii cu Hristos"
1426
Primul si singural poem al cartii e dedicat

1427
parintilor lui: Anchidim si Floarea . O mica zicere a
Parintelui Staniloae despre exprimarea in termeni
poetici a maretiei lui Dumnezeu
1416 Idem, p. 91.
1417 Idem, p. 95.
1418 Idem, p. 96.
1419 Ibidem.
1420 Idem, p. 97-98.
1421 Idem, p. 99.
1422 Idem, p. 113.
1423 Idem, p. 116.
1424 Idem, p. 117.
1425 Idem, p. 119.
1426 Ibidem.
1427 Idem, p. 120-121.
1428 Idem, p. 125.

1428
178
Primul an al jurnalui apare in p. 127: 1987.
Despre Liviu Antonesei in p. 128, despre Culianu in
p. 130 si despre ierarh, in viziunea Parintelui
Steinhardt, in p. 131.
Si acesta spunea ca ierarhul ortodox se
cunoaste dupa: 1. curaj; 2. atentia la nevoile turmei
sale; 3. solidaritatea cu turma; 4. prezenta in locurile
de primejdie; 5. capacitatea infruntarii autoritatilor de
stat; 6. zelul pentru Hristos; 7. apdrd Biserica cu orice
■ 1429
rise
Femeia care nu a mai avortat din cauza
clopotelor 1430 . Cu sotia la Prislop 1431 . In vizita la casa
lui Alecsandri 1432 . Iar intr-o zi de sambata zbura cu
avionul in Italia 1433 .
Al doilea acces de indignare e cauzat de acel
„terchea-berchea,...un fitecine", care l-a dat in
judecatd pe Eugen Simion pentru Caietele
Eminescu
Din marturia lui Sorin Lavric, Maica Benedicta
a lasat cu gura de moarte . . .ca sd-l apdrdm pe Mihail
Eminescu 1435 .
De la Cluj la Venetia, cu avionul, a facut „cam
o ora si treizeci de minute" . Insa autorul are
reverentd fata de „Sfantul Anton" de Padova, caruia ii
saruta mormantul 1437 .
Pagina 147 e cu a treia explozie de indignare.
Impotriva celor care sunt, in Biserica, „ghicitori,
pravilari, insi fara scrupule, exersati si invechiti
fariseic in tehnici absolute de inseldtorie" . Pentru
ca eel care „pozQaza.. . .in fdcator de minunf este, de
fapt, „un amagitor, un pacalici, un cotcar" 1439 .
1429 Idem, p. 131.
1430 Idem, p. 135.
1431 Idem, p. 136-137.
1432 Idem, p. 137-138.
1433 Idem, p. 139.
1434 Ibidem.
1435 Ibidem.
1436 Idem, p. 140.
1437 Idem, p. 141.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_de_Padova.
1438 Idem, p. 147.
1439 Ibidem.
179
Conferentiaza la Cluj 1440 , din nou despre pdrul
din curtea Bisericii 1441 , „domn' Parinte" 1442 , a vizitat
gradinile imperiale de la Viena , pe 26 iunie 1997
era in Grecia 1444 .
Pagina 159: dedicata ingropdrii Parintelui
Nicolae Steinhardt. E vorba de 2 aprilie 1989, ora 12.
30 1445 . Participantii formeaza o adunare „suspect de
amestecata" 1446 . Slujba a fost condusa de un singur
ierarh: PS Justinian Chira. Printre cei veniti:
Alexandra si Toader Paleologu, Mihai Sora, Adrian
Marino, Stelian Tanase... Adrian Paunescu a trimis o
-1447
coroana
Si Monahul Nicolae Steinhardt i-a las at
mostenire manuscrisele sale Parintelui loan Pintea 1448 .
Cum aratau? Un „geamantan urias, burdusit cu
manuscrise si dactilograme" 1449 . Le-a primit dupa ce
1-au inmormantat.
Admird scrisul lui Costion Nicolescu 1450 , a
vizitat Salzburgul si biserica unde a fost botezat
Georg Trakl 1451 , cu sotia la Ierusalim 1452 , e luat prin
surprindere de textul lui Badilita in care acesta cerea
canonizarea Parintelui Nicolae Steinhardt 1453 si
despre neobosirea lui la Sfanta Liturghie 1454 .

In vizita la Parintele Teofil Paraianu , caruia
ii vorbeste despre limbajul de lemn si stilul pompos
„al unor teologi" 1456 .
La Manastirea Nicula 1457 , despre filmul
Patimile lui Hristos al lui Mel Gibson 1458 , la
1440 Idem, p. 148-149.
1441 Idem, p. 154.
1442 Ibidem.
1443 Idem, p. 155.
1444 Idem, p. 156.
1445 Idem, p. 159.
1446 Ibidem.
1447 Ibidem.
1448 Ibidem.
1449 Ibidem.
1450 Idem, p. 161.
1451 Idem, p. 168.
1452 Idem, p. 171.
1453 Idem, p. 172.
1454 Idem, p. 177.

1455 Idem, p. 182.
1456 Ibidem.
180
Manastirea Petru Voda 1459 , la casa lui Mircea
Ivanescu din Sibiu 1460 si ii considera pe Teodor
Baconschi, Cristian Badilita, Lazu, Neamtu si Mircea
Platon drept „theoliterati" drc
pune pe toti in aceeasi oala . . .
Platon drept „theoliterati" dragi siesi 1461 . Eu nu i-as
Tot la fel consider o exagerare afirmatia: „sunt
foarte putini calugari imbunatatiti in manastirile
noastre" 1462 . De unde sa stim asta? Cum, la fel, de
unde sa stim cum traieste fiecare ortodox in
intimitatea lui?
Despre Parintele Serafim Man in p. 226-230, pe
care il descrie drept om „darnic, vertical, curajos,
bland, smerit, bun sfatuitor, mare duhovnic" 1463 .
Si autorul a fost hirotonit diacon, la Rohia, de
catre PS Justinian Chira si preot de catre IPS

Bartolomeu Anania 1464 .
Iar in bucuria participarii la Liturghie si a unei
pasari... autorul introduce si „o rugaciune" catre
„Sfantul Francisc" din Assisi 1465 . Si atunci care mai e
diferenta dintre ortodox si catolic, daca noi le cinstim
„sfmtii", pe care Ortodoxia nu-i recunoastel
Acasa, la Rune 1466 . Fiica sa: Ioana
Alexandra 1467 . Despre adormirea Parintelui Nicolae si
manuscrisele din geamantan 1468 . Desi corespondenta
lui Steinhardt i-a fost daruita autorului, la insistenta
staretului Justin el a lasat-o Manastirii Rohia 1469 .
,M& deranjeaza colportajul despre Apocalipsa
si despre 666" 1470 . Si pe mine! Pentru ca nu are de-a
1457 Idem, p. 185.
1458 Idem, p. 188-189.
1459 Idem, p. 190.
1460 Idem, p. 204.
1461 Idem, p. 225.
1462 Idem, p. 226.
1463 Idem, p. 230.
1464 Idem, p. 229.
1465 Idem, p. 232.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Francisc_de_Assisi.
1466 Idem, p. 234.
1467 Idem, p. 249.
1468 Idem, p. 250-251.
1469 Idem, p. 251.
1470 Idem, p. 264.
181
face cu viata duhovniceascd ci cu obsesia pe fond
religios.
„La, cules de prune in cimitir" 1471 , informatia ca
Vasile Voiculescu a refuzat Sfanta Euharistie pe patul
mortii , la Viena , adoarme IPS Bartolomeu
Anania 1474 , la Mangalia si Balcic 1475 ...si l-au pdrdsit
„cativa adulatori" 1476 .
Si cartea se termina cu Runcul si cu pdrul de
langa Biserica...dar cu alt paroh langa par 1477 . Pentru
ca din coperta prima intelegem ca autorul e acum
parohul Bisericii Sfintii Trei Ierarhi din Bistrita.
Jurnalul Parintelui loan Pintea insa sufera de
grija exageratd de a nu parea mai putin intelectual
decat este. O fobie intalnita la multi preoti care sunt
mai mult literati decat oameni duhovnicesti. Pe viitor
ar putea sd uite cine este... si sa se descopere, cu
uluire, asa cum este. Cu siguranta, ceva mai natural
decat acum...
A i AHQ
In Post-Reformation Digital Library , care ne
ofera, in mod gratuit, operele teologilor protestanti,
Jean Calvin (1509-1564) apare cu 349 titluri si 767 de
volume la surse primare, 18 surse secundare si 4
v -1479
saituri
Si din editia 1857 a A Book of Public Prayer 14 *
[Carte de rugdciune publico], editata la New York,
aflam ca in anul 1559 Calvin a editat si Formele
rugdciunilor Bisericii si ale administrdrii
Sacramentelor l4S1 , dupa cum e titlul ei in limba
1471 Idem, p. 278.
1472 Idem, p. 286.
1473 Ibidem.
1474 Idem, p. 289.
1475 Idem, p. 290.
1476 Idem, p. 294.
1477 Idem, p. 306-307.
1478 A se vedea: http://www.prdl.org/author_view.php?a_id=l.
1479 Ibidem.
1480 A se vedea: http://archive.org/details/bookofpublicprayOOpresrich.
i48i .jf.jf.jf ^ BqqJc qf Public Prayer, compiled from the authorized formularies
of worship, of the Presbyterian Church, as prepared by the reformers
Calvin, Knox, Bucher, and others, with supplimentary forms, Ed. by
Charles Scribner, New York, 1857, p. XI.
182
engleza. Adica si-a scris rugdciuni pentru noua sa
„biserica".
In pagina urmatoare se vorbeste despre „the
Liturgy of Calvin" si speram sa o gasim in cartea
de fata, care are 360 de pagini.
Si, cu adevarat, dupa o rugaciune a lui Calvin
din p. 28, de la p. 29 incepe: The Order of Divine
Service on the Morning of the Lord's Day [Randuiala
slujbei dumnezeiesti din dimineata zilei Domnului
(adica de duminicd dimineata)].
The minister! slujitorul, corelativul preotului
nostra, incepe cu o rugaciune brodata pe textul Ps.
120 1483 . Dupa care se citeste Decalogul (Ies. 20, 1-
17) 1484 si se subliniaza ca implinirea Legii se rezumd
la iubirea lui Dumnezeu si a aproapelui nostru (Mt.
22, 37-40) 1485 .
Si congregatia/ credinciosii din biserica se aud
pentru prima data, ei spunand sau cantand cuvintele:
„Doamne, Dumnezeul nostru, fi cu noi! Nu ne lasa pe
noi si nici nu ne pdrdsi pe noi. Caci catre Tine ne
plecdm [incline] inimile noastre, ca sa mergem intra

toate caile Tale si sa tinem porancile Tale" 1486 .
Slujitorul ii indeamna la „umilinta si la
pocainta inimii" 148? pe credinciosi. Dupa care
rosteste o rugaciune catre Dumnezeu Tatal pentru
pacatele lor 1488 , dupa modelul celei existente in
Liturghia romano-catolica.
Continutul ragaciunii de pocainta:
„Dumnezeule [eel] atotputernic si vesnic, noi
cunoastem si marturisim, inaintea sfintei slavei Tale,
ca suntem saraci, pacatosi netrebnici, zamisliti si
nascuti in faradelegi, inclinati spre rau, neputinciosi
de a face ceva bun. Si ca prin continua cdlcare a
sfintelor Tale porunci meritam dreapta Ta hotarare de
condamnare si moartea.
1482 Idem, p. XII.
1483 Idem, p. 29.
1484 Idem, p. 30-31.
1485 Idem, p. 31-32.
1486 Idem, p. 32.
1487 Ibidem.
1488 Idem, p. 32-33.
183
Dar, o, Doamne, vrem sa ne po cairn si ne pare
rau pentru ofensele/ pacatele noastre. [Caci] ne
condamnam pe noi insine si faradelegile noastre, cu
adevarata pocainta, cerandu-Ti Tie, prin harul Tau,
ajutor [intru] neputintele noastre.
[De aceea], miluieste-ne pe noi, Dumnezeule,
Parinte al milostivirilor! Pentru dragostea iubitului
Tau Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos.
Sterge pacatele noastre! Iarta-ne toate caderile
noastre! Si sporeste zilnic in noi darurile Sfantului
Tau Duh.
Si pana la sfarsit acestea [facand] noi,
cunoscand din toata inima noastra nedreptatile
noastre, sa fim atinsi de o durere vie [pentru ele]. Si
fiind morti pentru pacat, sa putem sa scoatem acele
roduri ale dreptatii si sfmteniei, care Iti sunt
bineplacute Tie, prin Iisus Hristos, Domnul nostru".
Congregatia raspunde cu: Amin! la aceasta
rugaciune de pocainta a slujitorului. Rugaciune care,
in comparatie cu ritualul romano-catolic actual inclus
in Liturghie, e mult mat bogatd in continut si
apropiatd de limbajul teologic al Scripturii si al
Ortodoxiei.
Dupa care slujitorul aminteste In. 3, 16, pentru
ca „Iisus Hristos a venit in lume ca sa mdntuiascd pe
cei pacatosi" 1489 . Si incheie cu: „Harul Domnului
nostru Iisus Hristos sa fie cu voi cu toti!", la care se
raspunde prin „Amin!" 1490 .
Urmeaza o citire scripturala din Psalmi, o
pericopa din Noul sau Vechiul Testament, un imn sau

o rugaciune de multumire 1491 . O paleta larga de
alegeri.
Apoi o rugaciune de cerere si multumire
[supplication and thanksgiving], cu urmatorul
cuprins:
„Dumnezeule prea milostive [si] Tatal nostru
eel ceresc, in Care singur locuieste toata plindtatea
luminii si a intelepciunii, ne rugam Tie, lumineaza
1489 Idem, p. 34.
1490 Ibidem.
1491 Ibidem.
184
mintile noastre, prin Duhul Tau eel Sfant, in
adevarata intelegere a Cuvantului Tau!
Da-ne noua harul de a o primi pe aceasta 1492 cu
reverenta si neprefdeuta umilintd [humility
unfeigned].
Du-ne pe noi sa ne punem toata increderea/
nddejdea numai in Tine.
Si astfel sa Iti slujim si sa Te cinstim pe Tine,
ca ne-ai dat sa slavim numele Tau si sa zidim pe
aproapele nostru prin pilda evlaviei noastre.
Si astfel sa ne numeri pe noi in poporul Tau,

[eel] in stare si pregatit sa Iti plateasca Tie cu
dragoste si recunostinta care se cuvine noua, ca fii ai
Tatalui nostru si ca slujitori ai Domnului nostru" 1493 .
Urmeaza o alta rugaciune de multumire, tot
catre Dumnezeu Tatal 1494 . Aici gasim expresia
„Preamilo stive Parinte" si ideea de a sluji si de a
sfinti „sfant numele Tau"
1495
Slujitorul si poporul zic impreuna rugaciunea
Tatal nostru 1496 . Se canta un imn si se predica 1497 .
Dupa predica urmeaza 7 rugaciuni spuse de
catre slujitor 1498 . Prima e tot catre Tatal. La fel si a
doua. In aceasta a doua rugaciune, Hristos Domnul
fiind numit „Imparatul imparatilor si Domnul
domnilor" 1499 .
A treia rugaciune, si prima de la inceputul
slujbei, e catre Fiul, numit: „Mantuitor
atotputernic" 1500 .
A patra e iarasi catre Tatal, numit din nou
„Parinte al milostivirilor" 1501 .
A cincea e catre Dumnezeu Duhul Sfant unde
El este numit „Mangaietorul a toate" 1502 .
A sasea e catre Fiul iar a 7-a catre Tatal.
Se refera la luminarea mintii.
i«3 *** A Book f PubUc p ra y er ^ e d. cit, p. 34-35.

1494 Idem, p. 35-36.
1495 Idem, p. 36.
1496 Ibidem.
1497 Ibidem.
1498 Idem, p. 37-41.
1499 Idem, p. 38.
1500 Ibidem.
1501 Idem, p. 39.
1502 Ibidem.
185
Dupa rugaciuni intreaga biserica rosteste
Crezul 1503 . Care are urmatorul continut:
„Cred in Dumnezeu, Tatal Atotputernic,
Facatorul cerului si al pamantului;
si in Iisus Hristos, singurul/ unicul Sau Fiu,
Domnul nostra; Care a fost conceput/ zamislit de la
Duhul Sfant [si] nascut de Fecioara Maria; [Care] a
suferit sub Pontiu Pilat, a fost rastignit, a murit si a
fost ingropat, S-a pogorat in lad, a inviat a treia zi
dintre cei morti, S-a inaltat intra cer si sade de-a
dreapta lui Dumnezeu, Tatal Atotputernic, [si] de

acolo El va veni ca sa judece viii si mortii.
Eu cred [si] in Duhul Sfant, [in] Sfanta Biserica
Catolica, [in] comuniunea Sfintilor, [in] iertarea
pacatelor, [in] invierea trupului si [in] viata vesnica.
Amin".
Se mai canta un imn, si daca nu se
administreaza „Cina Domnului", se spune aici, se fac
3 binecuvantari finale, ultima dintre ele fiind: „Haral
Domnului Iisus Hristos, si dragostea lui Dumnezeu, si
comuniunea Sfantului Duh, sa fie cu voi cu toti!" 1504 .
Cu alte cuvinte am aflat continutul „intregii
Liturghii" a lui Calvin dar nu stim cum se impartasea.
Urmeaza in carte: „alte forme" ale slujbei de
duminica. Care incep cu Fericirile (Mt. 5, 3-1 1) 1505 .
Se citeaza apoi din Mt. 5, 20; Lc. 6, 36; Mt. 5, 44, 6,
3-4,6, 18, 19, 25, 32-33; 7, 1,7, 12.
Variante de ragaciune.
Si la p. 56-59 gasim o lunga ragaciune catre
„Preasfanta, Binecuvantata si Slavita Treime" 1506 .
Cuprinde expresia „Trei Persoane si un singur
Dumnezeu" 1507 dar si cererea: „Fa ca imparatiile lumii
sa devina imparatiile Domnului si ale Hristosului
Sau. Fa ca ateii, idolatrii, mahomedanii, evreii si toti
oamenii neevlaviosi sa se converteasca" 150 * .
1503 Idem, p. 41-42.
1504 Idem, p. 42.

1505 Idem, p. 42-43.
1506 Idem, p. 56.
1507 Ibidem.
1508 Idem, p. 57.
186
Si rugaciunea urmatoare aminteste despre
„orbirea paganilor, a mahomedanilor, si a tuturor
necredinciosilor" 1509 .
Rugaciunile acestea sunt mai mari decat
primele.
Urmeaza slujba de seard din duminici 1510 dar
nu si Cina Domnului. Unde avem din nou Tatal
nostru 15n sipredica 1512 .
Si slujba de seara are variante textuale. Care
incep cup. 73.
Cina Domnului e regasibila de la p. 89. Si, in
prefata ei, se spune ca ea trebuie celebratd frecvent,
ca nestiutorii si cei de rusine nu trebuie primiti sa se
1C1Q
impartaseasca si ca ea trebuie anuntata anterior
Care e slujba? Se canta un imn apoi se rosteste
rugaciunea de invocare i5U . Continutul acestei

rugaciuni e urmatorul:
„Dumnezeule Atotputernice, [Cel] al Carui
Preaiubit Fiu Si-a dat o singurd data trupul si sangele
Sau pe Cruce spre iertarea pacatelor noastre, si acum
le-a invrednicit pe ele spre mancarea si bautura
noastra spre viata vesnica, da-ne noua harul, cu inimi
curate si dorinte aprinse, ca sa primim aceasta mare
binecuvdntare a mainilor Tale!
Da-ne noua, cu credinta vie, sa ne impdrtdsim
de trupul si sangele Sau, da, ale Lui, [ale Celui care
este] Dumnezeu adevarat si om [adevarat], adica
numai [cu] Pdinea din cer, care da viata sufletelor
noastre.
Caci nu mai suportam sa trdim in noi insine
dupa inclinatiile/ aplecdrile firii noastre corupte/
cazute si pacatoase ci [vrem ca] El sa trdiascd in noi
si sa ne duca pe noi la viata, adica la cea sfdnta,
binecuvdntatd si neschimbatd in veci.
Ca astfel sa putem fi partasi noului si vesnicului
Testament/ Legamant, care este Legdmdntul harului.
1509 Idem, p. 60.
1510 Idem, p. 64 s.u.
1511 Idem, p. 66.
1512 Idem, p. 71.
1513 Idem, p. 89.
1514 Idem, p. 89-90.

187
Si astfel sa ne incredintezi pe noi de bunavointa
Ta vesnica [aceea] de a fi preamilostivul nostru
Parinte.
[Ca sa] nu ne imputi noua pacatele noastre ci ca
fii si mostenitori iubiti ai Tai [sa ne ai], daruindu-ne
noua, [impreuna] cu toate lucrurile folositoare spre
binele nostru, ca prin faptele si cuvintele noastre sa
marim numele Tau.
[Si] daruie-ne noua, Parinte ceresc, la acest
ceas ca sa slujim binecuvantata pomenire a iubitului
Tau Fiu.
Intareste-ne pe noi intru bine ca sa contempldm
iubirea Lui si sa aratam binefacerile mortii Sale, ca
primind noua intdrire a tariei in credinta Ta si in toate
faptele bune, sa putem cu [si] mai mare incredere sa
Te chemam pe Tine, Parintele nostru, si intotdeauna
sa ne veselim intru Tine, prin Iisus Hristos,
Mantuitorul nostru. Amin".
Urmeaza Crezul 1515 , acelasi ca mai inainte,
dupa care slujitorul e sfatuit pe cine sa primeascd la
Cina si pe cine nu 1516 .
Urmeaza cuvintele de instituire. Dar nu din
Evanghelii ci de la I Cor. 11, 23-29 1517 .
Dupa care, odata cu p. 93, incepe Indemnul
[The Exhortation]. Pana la p. 96. In acesta,

credinciosii sunt invatati ca cei care nu sunt
5 5 5
credinciosi nu trebuie sa se apropie de „this feast"
[acest ospat] 1518 .
Si slujitorul li avertizeazd ca sunt neaveniti
urmatorii: „toti idolatrii, blasfemiatorii, dispretuitorii
lui Dumnezeu, ereticii (sic!), toti cei care sunt
rdzvrdtiti (sic!), neastamparati, galcevitori, injuriosi si
toti care au vieti corupte si rele" 1519 .
Si in p. 93 cat si in p. 94, Cina e Masd. In p. 94,
pentru prima data, apare sintagma: „acest sfant
Sacrament" cu privire la Cina.
1515 Idem, p. 91.
1516 Ibidem.
1517 Idem, p. 92.
1518 Idem, p. 93.
1519 Ibidem.
188
In josul p. 94 ni se spune ca trebuie sa privim
„acest Sacrament ca pe un medicament'. Iar Calvin
marturiseste ca la Cina se primeste trupul si sangele

lui Hristos, incat „E1 traieste in noi si noi in El" 1520 .
Din p. 96 aflam ca masa pe care sunt puse
„elementele" Cinei trebuie sa fie „decently covered"
[acoperita in mod decent]. Cu cuviinta. Si ca painea
trebuie pusa in vase iar vinul in cupe/ potire
Slujitorul rosteste „rugaciunea de
consacrare" : „Doamne, Dumnezeule, Parinte al
Domnului nostru Iisus Hristos, Tu care ai infmita
bunatate si iubire desavarsita, aducem Tie jertfa
rugaciunii noastre si [Iti] daruim [Tie] darul
multumirilor noastre, pentru inestimabilul/ nepretuitul
Tau dar de a-L trimite pe Fiul Tau in lume, pentru a
ne scapa de moarte pe noi toti, si pentru a ne chema
pe noi sa participam la roadele Indreptarii/ Ispasirii
Sale, la Masa acestui slant ospat.
Doamne, cine suntem noi, ca sa primim astfel
de daruri fara depret din mana Ta? Sau cum ne vom
invrednici sa aratam multumirea noastrd [in fata] Ta?
[Iar] cerurile si pamantul, Doamne, sunt pline
de mdrturiUe bunatatii Tale. Caci, mai mult decat atat,
Tu Ti-ai aratat iubirea Ta inca pe cand noi eram
pdcdtosi, Hristos murind pentru noi.
Primeste, Doamne, Dumnezeul nostru,
multumirea poporului care Te adora pe Tine! Si da-ne
noua ca, impartasindu-ne de acest sfant Sacrament, la
care noi am fost chemati de harul Tau, sa ne unim
acum prin legdturile [the bonds] credintei vii si ale
adevaratei sfintenii de Mantuitorul nostru.
Ca astfel nu numai sa avem viata intra noi
insine, ci ca El sa poatd trdi in noi si sa ne duca pe
noi la a.CQa.fericita viata, care nu se va sfarsi.

Parinte al milostivirilor, Care nu numai ca nu
L-ai crutat pe singurul-nascut Fiu al Tau ci L-ai dot
pe El mortii pentru noi toti, si ne-ai adus pe noi intra
comuniune cu El, ca noi sa putem dobandi viata
vesnica, noi, slujitorii Tai, cu intelegere/ simtire vie a
1520 Idem, p. 95.
1521 Idem, p. 96.
1522 Ibidem.
189
scumpului Tau dar, fa sa ne sfintim noi insine, in
intregime, intru Tine.
[Caci] noi Iti daraim Tie trupurile noastre, si
sufletele noastre, ca o jertfa vie si sfanta. Si astfel Tu,
Cel care ne-ai iubit pe noi atat de mult, [ne-ai dat sa]
cunoastem ca suntem indemnati sa ne iubim unul pe
altul.
[De aceea], intipareste inimile noastre,
Dumnezeule, cu aceste sfinte inclinatii, ca astfel sa
celebram/ sa slujim pomenirea iubitului Tau Fiu, ca
credinta noastra sa creasca puternic, mila noastra sa
sporeasca, sfmtirea noastra sa creasca si sa fim facuti
desavarsiti, pana cand vom fi in stare de mostenirea
sfintilor Tai in lumina vesnica.
Auzi-ne pe noi, Parinte al milostivirilor, [caci]
cerem toate in numele Preaiubitului Tau Fiu, Iisus

Hristos, Domnul nostra, Caraia, impreuna cu Tine si
cu Sfantul Duh, unuia Dumnezeu, fie cinstea, lauda si
slava, acum si purarea si in vecii vecilor. Amin"
Slujitorul rupe painea in ochii celor credinciosi
si spune Lc. 22, 19 1524 . Luand cupa spune Lc. 22,
2q1525 g e j m pa r taseste slujitorul. Dupa care, probabil
in timp ce se impartasesc credinciosii, slujitorul
rosteste niste ..sentences"/ maxime
Dupa care urmeaza ragaciunea de multumire
1 S97
(p. 102), dupa care alte maxime in timpul colectei
Iar in ragaciunea de multumire impartasirea
este numita „hrana spre viata vesnica" 1528 .
Se canta un psalm sau un imn sau ceva din
Evanghelii 1529 si „binecuvantarea" fmala e aceasta:
„Acum, Dumnezeul pacii, care ne-a introdus din nou
in moartea Domnului nostra Iisus Hristos, Care e
marele Pastor al oilor, prin sangele legamantului eel
vesnic, sa ne faca desavarsiti in fiecare lucra bun
facut dupa voia Sa, lucrand in voi prin Cel care este
1523 Idem, p. 96-98.
1524 Idem, p. 98.
1525 Idem, p. 99.
1526 Idem, p. 101.
1527 Idem, p. 102-104.

1528 Idem, p. 102.
1529 Idem, p. 104.
190
prea placut in ochii Sai, prin Iisus Hristos, Caruia fie-
I slava in veci de veci. Amin!" 1530 .
Si Cina Domnului are variante textuale.
Incepand cu p. 105 in aceasta editie.
Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov
secolul al 13-lea d. Hr., nascandu-se
1531
a trait in
in satul
Basarabov, in Bulgaria, aproape de cetatea Rusciuc/
Ruse de azi 1532 .
Pastorul vitelor satului 1533 . Strivirea puilor de

pasare 1534 si nevointa pe care si-a luat-o 1535 . Devine
I31U Ibidem.
- *** Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov cu Sfintele Moaste la Bucuresti.
Viata. Istoricul Moastelor. Minunile. Acatistul. Paraclisul, ed. ingrij. de L.
S. Desartovici, ilustratii de Calin Vadan, Ed. Sofia, Bucuresti, 2009, 246 p.
1532 Idem, p. 11.
1533 Idem, p. 12.
191
1 CO/-
monah, unde are tot ascultarea de pastor la vite
Spre sfarsitul vietii locuieste intr-o pestera, aproape
de Manastirea lui 1537 .
Adoarme in pestera lui, Sfintele sale Moaste
sunt luate de apa Lomului si pentru ca au fost vazute
de oameni ca „o licarire de lumina" au fost scoase din
apa 1538 .
Sfantul Dimitrie isi incepe lucrarea sa
dumnezeiascd in posteritate prin aceea ca o vindecd
pe copila demonizata 1539 .
Tentativa de a aduce Sfintele sale Moaste in

Tara Romaneasca, oprirea de la fantana din Ruse 1540
si intoarcerea lor in Basarabov
Hagi Dimitrie si IPS Grigorie al II-lea al
Ungrovlahiei primesc de la generalul Saltikov
Sfintele sale Moaste in afara de mdna dreaptd a
Sfantului, care a fost trimisa la Kiev si e pdstratd la
Lavra Pecerska 1542 .
Ziua cand Sfintele sale Moaste au fost asezate
in Mitropolia Ungrovlahiei a fost aceea de 13 iulie
1777: o zi de duminicd
In 1821, racla Sfantului a fost dusa in Biserica
Sfantul Dimitrie din Islicari. Nu se stie cand s-a intors
la Mitropolie 1544 .
Pe 17 februarie 1918, Mitropolitul Primat
Conon Aramescu il anunta pe feldmaresalul August
von Mackensen ca in noaptea precedentd (sambata
spre duminica) Sfintele Moaste au fost luate cuforta
de vreo 15-20 soldati bulgari inarmati 1545 .
Bulgarii au pus racla intr-un „camion
automobil" indreptand-se spre Giurgiu 1546 . Pentru ca
au schimbat automobilul cu o cdrutd, rapitorii au fost
1534 Idem, p. 13.
1535 Idem, p. 15-16.
1536 Idem, p. 16.
1537 Idem, p. 17.

1538 Idem, p. 21-23.
1539 Idem, p. 23.
1540 Idem, p. 29.
1541 Idem, p. 30.
1542 Idem, p. 32.
1543 Idem, p. 33.
1544 Idem, p. 34.
1545 Idem, p. 36-38.
1546 Idem, p. 41.
192
prinsi la Daia, langa Calugareni 1547 . Cel care i-a prins
a fost locotenentul german Rhefeld 1548 .
Dupa 3 zile racla a revenit la Bucuresti, mii de
bucuresteni au intdmpinat-o 1549 si pelerinajul la
Sfantul Dimitrie a durat o luna 1550 .
Mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793) \-a
proclamat pe Sfantul Dimitrie „ocrotitor al
Capitalei" 1551 .
PS Ghenadie Petrescu (Ghenadie al II-lea al
Argesului) a schimbat in 1880 racla de lemn a

Sfantului cu una din argint masiv, care a costat 22.
800 lei 1552 .
Argintarul care a facut-o se numeste Teodor
Filipov, rus de neam si care a fost casatorit cu o
romanca 1553 , tot el facand si racla Sfintei Filofteia de
la Curtea de Arges 1554 .
Pe 28 februarie 1950, Sfantul Sinod a hotarat
generalizarea cultului Sfantului Dimitrie Basarabov
in toata Romania si acest lucru s-a implinit efectiv in
data de 9 octombrie 1955, cand Biserica Ortodoxa
Romana a implinit 70 de ani de autocefalie 1555 .
Pe 27 octombrie 1989, din cauza lui Ceausescu,
Sfmtele Moaste au fost duse in Biserica Sfantul
Nicolae 1556 , pentru ca din 1990 pelerinajul la Sfantul
Dimitrie sa ia amploare 1557 .
Editura Fundatiei Anastasia a reeditat in 2012
Omiliile Sfantului Grigorie Palama in 3 volume.
Si in primul volum sunt incluse omiliile 1-
20 1558 , in al doilea: 21-35 1559 , in al 3-lea: 36-63 1560 .
1547
Ibidem.
1548
Ibidem.
1549
Idem,
P-
42.
1550
Idem,
P-
43.
1551
Idem,
P-
54.
1552
Idem,
P-
59-61.
1553
Idem,
P-
61.
1554
Idem,
P-
62.
1555
Idem,
P-
67-68.
1556
Idem,
P-
85.
1557
Idem,
P-
86.
1558 §^ ntu j Grigorie Palama, Omilii, vol. 1, [omiliile 1-20], cu o introd. de
Pr. [Constantin] Galeriu, trad, din lb. gr. de Dr. Constantin Daniel, revazuta
de Laura Patrascu si stilizata de Razvan Codrescu, Ed. Anastasia,
Bucuresti, 2012 (reed, a ed. 2004), V-XXXVII + 272 p.
193
Prima omilie e despre pacea obsteasca (p. 3-
10), a doua despre parabola vamesului si a fariseului
(p. 11-24), atacand tacleala in Biserica, la slujbe (p.
13). A 3-a omilie e despre fiul risipitor (p. 25-39), a
4-a despre a doua venire a Domnului (p. 40-55), a 5-a
e la Intdmpinarea Domnului (p. 56-67), a 6-a e despre
post si facerea lumii (p. 68-79), a 7-a tot despre post
(p. 80-87), a 8-a despre credintd (p. 88-96), a 9-a
despre post si rugdciune (p. 97-104) si a 10-a despre
vindecarea sldbdnogului (p. 105-117).
Adica Sfantul Grigorie a scris deopotriva
predici tematice si exegetice.
In a 1 1-a este despre Sfdnta Cruce (p. 1 18-137),
despre scoaterea demonilor in a 4-a duminica din
Postul Mare (p. 138-148), despre milostivire in a 5-a a
Postului Mare (p. 149-157), a 14-a este la Bunavestire
(p. 158-168), a 15-a e la Florii (p. 169-179), a 16-a
este despre iconomia mdntuirii (p. 180-208), a 17-a e
despre taina Sdmbetei si a Duminicii (p. 209-224), a
18-a e /a Duminica Mironositelor (p. 225-235), a 19-a
e la femeia samarineancd (p. 236-252) si a 20-a,
ultima din primul volum, e o predica exegetica la
Duminica Orbului (In. 20, 11-18) (p. 253-262).

Al doilea volum incepe cu omilia a 2 1-a, la
Indltarea Domnului (p. 9-19). A 22-a e tot la Indltare,
vorbind despre patimi si virtuti (p. 20-30), a 23-a e
despre „razboiul potrivnicului prin simturi si prin
minte" (p. 31-40), a 24-a e la Cincizecime, despre
pocdintd (p. 41-52), a 25-a e la Duminica tuturor
Sfintilor (p. 53-63), a 26-a e despre vara
duhovniceascd (p. 64-72), cand trebuie sa aratam ca
ne coacem pentru Domnul si a 27-a e despre secerisul
duhovnicesc (p. 73-83).
A 28-a omilie palamita e la pomenirea Sfintilor
Petru si Pavel (p. 84-93), aceasta fiind prima sa
predica aghiologicd.
A 29-a e despre sldbdnogul din Capernaum si
„despre intristarea dupd Dumnezeu''' (p. 94-104), a
1559 Sfantul Grigorie Palama, Omilii, vol. 2, [omiliile 21-35], trad, din lb. gr.
de Parascheva Grigoriu, Ed. Fundatiei Anastasia, Bucuresti, 2012 (reed, a
ed. 2004), 173 p.
1560 gf£ ntu j Grigorie Palama, Omilii, vol. 3 [omiliile 36-63], trad, din lb. gr.
de Parascheva Grigoriu, Ed. Fundatiei Anastasia, Bucuresti, 2012 (reed, a
ed. 2007), 363 p.
194
30-a e la vindecarea celor doi orbi si despre faptul ca
„nu exista credinta cu adevdrat in afara faptelor de
pocainta" (p. 105-115), a 31-a e la litania din prima

zi a lunii august (p. 1 16-1287).
A 32-a omilie e la Duminica a 9-a dupd Rusalii
si despre ispite (p. 129-139), omilia a 33-a e o predica
la Litie, in care a vorbit despre virtuti si patimi (p.
140-149), a 34-a e la Schimbarea la fata si despre
lumina necreatd (p. 150-161) iar a 35-a e tot la acelasi
praznic foarte iubit de Sfantul Grigorie, unde a vorbit
despre faptul ca lumina dumnezeiasca necreata nu e
fiinta lui Dumnezeu ci energia Lui (p. 162-173).
Al 3-lea volum, eel mai consistent, incepe cu
omilia a 36-a, despre datornicul nemilostiv, reaua
pdtimire si milostivire (p. 7-17). A 37-a e la
Adormirea Prea Curatei (p. 18-31), a 38-a e despre
faptul ca Botezul nu e de ajuns pentru mantuire ci
trebuie si implinirea poruncilor dumnezeiesti (p. 32-
41), a 39-a e o alta omilie la Litie dar despre plaga
mortii (p. 42-51), a 40-a e la martirizarea Sfantului
loan Botezatorul (p. 52-70).
Omilia a 41 -a e la Duminica a 14-a dupd
Rusalii (p. 71-82), a 42-a e la Nasterea Maicii
Domnului (p. 83-92), a 43-a e despre femeia
canaaneiancd (p. 93-103), a 44-a e la Sfantul
Evanghelist loan si despre iubirea pentru Dumnezeu
si pentru aproapele (p. 104-114).
In a 45-a e despre Lc. 6, 31 si impotriva
cdmdtarilor (p. 115-123), a 46-a e despre invierea
fiului vdduvei din Nain (p. 124-132), a 47-a e despre
pilda Semdndtorului (p. 133-145), a 48-a e despre
bogatul nemilostiv si sdracul Lazdr (p. 146-157), a
49-a e la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie (p. 158-
173), a 50-a despre vindecarea demonizatului (p. 174-
181), a 51 -a despre rugdeiunea neincetatd si
psalmodie (p. 182-192).

In a 52-a omilie vorbeste despre Intrarea
Maicii Domnului in Bisericd (p. 193-203), a 53-a e tot
despre intrarea ei in Sfanta Sfintelor si despre cum a
petrecut acolo (p. 204-250), cea mai lunga dintre
omilii, a 54-a e despre venirea Domnului si despre
Drepti si necredinciosi, patimi si virtuti (p. 251-262),
a 55-a e la Duminica Protopdrintilor (p. 263-270), a
195
56-a e despre Sfanta Euharistie (p. 271-282), a 57-a e
despre genealogia Domnului si despre nasterea Sa
din Fecioard (p. 283-295), a 58-a e la Nasterea
Domnului (p. 296-306), unde cddereo. Protoparintilor
e prezentata ca inselare „din nebdgare de seamd si
din sldbiciune" (p. 302-303).
A 59-a omilie grigoriana e despre Botez si
pocdintd (p. 307-316) dar unde gasim si discutarea
Tainei Sfintei Mirungeri in urmatorii termeni: eel
botezat „departdndu-se de toata rautatea si alergand
cu toata puterea catre desavdrsita bundtate, ierarhul il
unge pe el cu Sfantul si Marele Mir al Mirungerii,
lasandu-le preotilor ungerea restului trupului. Este
limpede ca Mirungerea este pregdtirea pentru sfintele
lupte" (p. 309) ale nevointei ortodoxe.
In a 60-a omilie vorbeste tot despre Botez (p.
317-330), omilie in care afirma: „intrarea lui Hristos
in apd, preinchipuie pogordrea Lui la lad. La fel,
deci, si iesirea Lui din apd [din apa Iordanului, la
Botez n.n.] preinchipuie invierea Lui din mortr (p.
320). ^
In a 61 -a discuta vindecarea celor 10 leprosi
(p. 331-340), in a 62-a despre indreptarea si
mdntuirea vamesului Zaheu (p. 341-351), pentru ca in
ultima, a 63 -a, sa problematizeze despre ce se petrece
cu noi in imprejurdrile de totfelul (p. 352-363).
Parintele Profesor loan I. Ica jr. a tradus si
publicat in Maica Domnului in teologia secolului XX
si in spiritualitatea isihastd a secolului XIV: Grigorie
Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, Ed.
Deisis, Sibiu, 2008, p. 325-433, 7 omilii mariale
incluse si in editia Anastasia prezentata anterior. Si
anume e vorba despre Omiliile 53, 42, 52, 57, 14, 18
si 37.
Insa introdusese Omilia 53 si in Sfantul
Grigorie Palama, Fecioara Maria si Petru Athonitul -
prototipuri ale vietii isihaste si alte scrieri
duhovnicesti, Scrieri II, cu studiu introd. si trad, de
Diac. loan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2005, p. 173-
216. Iar Omilia 16 a. tradus-o si a editat-o in ultima
editie citata intre p. 219-246.
196
Pentru a-si descrie prima sa calatorie in Tara
Sfanta Parintele Grigore Pisculescu/ Gala Galaction a
scris Scrisori catre Simforoza. In Pamdntul
fagaduintei 1561 .
A plecat spre Constanta pe 16 aprilie 1926. La
miezul noptii . Si a fost insotit de „sotii Isachie, fiii
mei duhovnicesti" 15 3 . Au calatorit cu trenul 1564 .

S-a luminat de ziua cand a ajuns trenul pe
podul de la Cernavoda. . .si pleaca pe mare cu vaporul
Dacia 565 . Locuieste intr-o cabina cu doua paturi, de
unul singur 1566 ...si drumul pe mare a fost de cinci
nopti si 3 zile, traversand Marea Neagra, Marmara,
Arhipelagul si Mediterana
Pe 17 aprilie 1926, o zi de sambata...are parte
de ceatd la intrarea in Bosfor. Dupa ce se ridica ceata
vede pamantul Asiei 1568 .
Cand vede fosta catedrala Sfanta Sofia o
compara cu „profilul unei matroane vaduve" 1569 .
Din pagina 23 aflam ca Isachie e pictor 1570 .
Daca fosta Sfanta Sofia are 4 minarete,
i en i
moscheea lui Ahmed are 7 . Biserica Sfanta Irina a
fost transformata de turci intr-un muzeu militar . E
vorba de Biserica in care s-a tinut Al doilea Sinod
Ecumenic si in care Sfantul Grigorie de Nazianz a
rostit Cuvdntul sdu de adio
Trenul turcesc 1574 , „vantul plesneste si miorlde
in jurul nostra" , „sofragerie" pentru
Vom cita: Gala Galaction, Scrisori catre Simforoza. In Pamdntul
fagaduintei, ed. a Il-a, Ed. Cugetarea, Bucuresti, f. a., 275 p. A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala_Galaction.
1562 Idem, p. 12.
1563 Idem, p. 13.

1564 Ibidem.
1565 Idem, p. 13-14.
1566 Idem, p. 14.
1567 Idem, p. 16.
1568 Idem, p. 17.
1569 Idem, p. 20.
1570 Idem, p. 23.
1571 Idem, p. 23-24.
1572 Idem, p. 24.
1573 Ibidem.
1574 Idem, p. 27.
1575 Idem, p. 29.
1576 Ibidem.
197
sufragerie .. .si spre ora 7 seara se apropie de
Dardanele 1577 .
Cum arata Asia, care venea spre el?
„Colturoasa, neagrd si invaluita in neguri reci" 1578 .

„Stelele ard a. sarbatoare" 1579 .
Duminica, pe 18 aprilie 1926, vorbeste despre
„vantul hain" care sufla 1580 . Trece pe langa insulele
Chios 1581 , Nikaria 1582 , Levita 1583 . . .
Luni, 19 aprilie 1926, se trezeste la 5
dimineata 1584 . Aproape de Cipru 1585 ...si ne
marturiseste ca a asteptat aceasta calatorie vreo 22-23
j -1586'
de am
Si marti, 20 aprilie 1926, scrie ca se apropie de
,1588
Haifa . Iar „un vant mai mult umed decat rece bate
usor peste largul apelor'
Vede in zare „spinarea Carmelurui" 1589 si isi
aduce aminte de Sfantul Hie. Apa marii e „verde ca
lipanul si ca frunzele de nuc" 1590 .
La Haifa ajunge la 9 dimineata 1591 ... „marea e
calma ,,i592 , merge pe „strazi neregulate si inguste" 159 ''
si ramane „sfios si circumspect... in fata acestor
, ,. ,,1594
nasuri si priviri de vultur
Se reintalneste cu o fosta eleva a sa 1595 . Se

indreapta spre Carmel 1596 . Si intra cu sfiala in Grota
Profetilor, care este venerata si de crestini si de evrei
si de mahomedani pentru ca ii Jamaduieste pe cei cu
mintea tulburatd" 1591 .
1577 Ibidem.
1578 Idem, p. 30.
1579 Ibidem.
1580 Idem, p. 32.
1581 Idem, p. 33.
1582 Idem, p. 34.
1583 Idem, p. 35.
1584 Idem, p. 37.
1585 Idem, p. 39.
1586 Idem, p. 43.
1587 Idem, p. 45.
1588 Ibidem.
1589 Idem, p. 47.
1590 Idem, p. 48.
1591 Idem, p. 49.
1592 Idem, p. 50.

1593 Idem, p. 51.
1594 Ibidem.
1595 Idem, p. 52.
1596 Idem, p. 53.
1597 Idem, p. 54.
198
Trece pe langa maicile carmelite, observa
„garduri[le] uriase de cactusi", apoi pe langa
inchisoarea orasului , traverseaza cdmpia de
maci 1599 . . .dar grupul lor nu e lasat sa intre la grota
Sfantului Hie Tesviteanul 1600 .
Si in p. 67, din senin, autorul isi aduce aminte
de plaiurile natale:
§tii, iubita Simforoza, ca am venit pe
lumea aceasta in chiliile unui fost schit de
calugari din Teleorman §i ca toata copi-
laria mea am trait-o printre fo§tii robi ai
schitului... Poate mai t" minte ca intre bu-
catile mele literare exista una — „X*g an " a —
in care povestesc unele din tntamplarile,
din spaimele %\ din vicisitudinile copilariei
mele petrecute in lumea aceea de semi-
nomazi §i de nomazi... Ei, iata, in fa(a

De aceea, acum, in Silistea Gumesti 1601 avem o
Manastire de monahi 1602 .
Autorul asemuieste barca cu o coajd de
1603
pepene
Insa in p. 71, Sfintia sa descrie un vis pe care
doamna preoteasa 1-a avut la Bucuresti in data de 20
spre 21 aprilie 1926. In care i s-a spus ca parintele
Grigore a murit.
Noapte cu luna 1604 . Ajunge in locul unde
Sfantul Apostol Petru a avut vedenia primirii
neamurilor in Biserica 1605 . Apoi la metocul Patriarhiei
Ierusalimului 1606 .
1598 Idem, p. 57.
1599 Idem, p. 58.
1600 Idem, p. 59.
1601 A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sili%C8%99tea_Gume%C8%99ti,_Teleorman.
Idem: http://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea-sfantul-
pantelimon-silistea-gumesti-117576.html.
Gala Galaction, Scrisori catre Simforoza. In Pamantul fagaduintei, ed.
cit. ant., p. 69.

1604 Idem, p. 71.
1605 Idem, p. 73.
1606 Idem, p. 75.
199
Merge in vizita la redactia ziarului Haaref °" '.
Despre strazile Tel-Avivului 1608 si vastele gradini de
. r 1609
portocali
La acea vreme, ca sa iti cumperi materiale de
constructie pentru o casa cu trei camere, o terasa si un
dus, trebuia sa platesti 150 de lire egiptene 1610 .
Fete de 20-25 de ani construiau lespezile de
ciment pentru viitoarele trotuare ale Israelului 1611 .
Iar in 1926, evreii vindeau „teancuri de foi de
1 (\ 1
tutun" dar si miere din flori de portocal . Cresteau
si viermi de matase adusi „din India si aclimatizati in
, , 11 , t
Palestina. Particularitatea lor e ca traesc [grafia
autorului n.n.] nu pe frunzele de dud, ci pe frunze de

■ • ,,1613
ncin
Marmura rosie de Metula 1614 . „01eandri inalti
si vigurosf ,m5 . Orzul, in luna aprilie, era „aproape
copt" iar graul se apropia „de secera" 1616 .
Trenul dinspre Ierusalim . Unde a fost
I/T10
capistea lui Dagon . Si ne spune despre cvuta
sionista pe care a vazut-o, adica despre „colonia
comunista", care avea „o laptarie prospera si o
gradina-pepiniera" [ 6 19 .
O podgorie „de peste 5.000 de dumani (un
duman = 900 de metri patrati)" 1620 . Lamaii erau „plini
1 (\7 1
de roada" .Si scrie ca a doua zi va vedea
Ierusalimul 1622 ...
Pe 22 aprilie 1926 parintele Grigore a intrat in
Ierusalim 1623 . Calatoreste cu fratele Nicolae 1624 , cu
1607 Idem, p. 78. A se vedea saitul celui de azi: http://www.haaretz.com/.
1608 Idem, p. 79.
1609 Ibidem.
1610 Ibidem.
1611 Idem, p. 80.
1612 Idem, p. 81.
1613 Ibidem.
1614 Ibidem.
1615 Idem, p. 83.
1616 Idem, p. 85.
1617 Ibidem.
1618 Idem, p. 85-86.
1619 Idem, p. 86
1620 Idem, p. 87
1621 Idem, p. 88
1622 Idem, p. 89.
1623 Idem, p. 90.
1624 Ibidem.
200
trenul de clasa a Ill-a, calatoria costand 17 piastri si
jumatate 1625 .
Drumul intre Jafa si Ierusalim „este jumatate
drum de camp si jumatate de munte" . „Vad lanuri
de ovaz, petece de grau si gradini potagere [de
zarzavat n.n.], printre livezi de maslini si de
migdali" 1627 .
Trece prin Ludd, adica prin vechiul Lydda,
unde Sfantul Apostol Petru l-a vindecat pe Eneia [F.
Ap. 9, 33-34] 1628 .
Femeile arabe due „crosne [sarcini de lemne
duse cu spatele n.n.] fantastice de maracini" 1629 .
„Proecte" in p. 102. Mai multe scrisori de
recomandare 1630 . Catedrala Jrista si dezolata ca toate
templele protestante"
Si tot in p. Ill:
E pustiu §i tragic un templu protestant !...
Comoara cea nepreûita, focul eel dum-
nezeesc §i viu facator Iisus Christos euha-
ristic tiu mai repauzeaza in locaûrile pie-
tajii reformate ! De prisos sunt aceste bolte,
acest simulacru de altar §i toata pseudo-
liturghia cu care se amagesc biejii angli-
cani ! Dumnezeul eel viu, Mielul eel fara
„Ulite intortochiate, pavate cu pietre cari au
culoarea sapunului de casa si cari sunt lunecoase ca
niste codri de sapun"
Manastirea Patriarhiei avea „o scara cu trepte
1 /TOO
de marmora trandafirie"
Ajunge la un hotel cu Biserica si biblioteca
teologica 1634 . E vorba de ziua de 23 aprilie 1926,

autorul amintindu-si ca in 1925, in aceasta zi, trecea
prin Budapesta in drum spre Vizegrad 1635 .
1625 Idem, p. 91.
1626 Idem, p. 92.
1627 Ibidem.
1628 Idem, p. 93.
1629 Idem, p. 98.
1630 Idem, p. 103.
1631 Idem, p. 111.
1632 Idem, p. 115.
1633 Ibidem.
1634 Idem, p. 129-130.
1635 Idem, p. 131.
201
Scrie familiei prima sa scrisoare din
Ierusalim 1636 . Cele 275 de trepte ale turnului de 60 de
metri 1637 . Ajunge pe Muntele Maslinilor 1638 .
Valea Chedron, grajdurile lui Solomon,

moscheea El-Acsa si cele doua Ierusalime 1639 .
Compara Ierusalimul cu „un stup urias" 1640 .
Viziteaza mormintele regilor 1641 . Si prezentul sta
„cocotat in spinarea noastra" 1642 . . .
Viziteaza apoi Muzeul de antichitdti si
Biblioteca Nationald, infiintata in anul 1892 si care,
in 1926, avea circa 120.000 de volume
1644
1645
Ajunge la colonia templierilor . „Starita" in
In p. 150: „abondenta" si
1646
loc de star eta
„conmesean".
Verbul a soroci 1641 . „Don Quichotte", p. 152.
Despre „Zidul Plangerilor" incepand cu p. 156.

„Sunt sute de ani, de cand Evreii vin si pldng in
fiecare Vineri seara, la Zidul plangerilor . . ," 1648 .
Si, la urma tuturor, autorul se apropie de Zidul
plangerilor si „sdrut, pe piatra simbolica, inelul
logodnei indisolubile pe care Dumnezeu a binevoit
s'o faca cu neamul omenesc" 1649 .
Pe 24 aprilie 1926, Parintele Grigore a vazut
Marea Moarta, Iordanul si Ierihonul 1650 . Trece prin
„valea Mormintelor" 1651 , vede mormantul Prea
Curatei, monumentul lui Absalom, mormantul
Sfantului Proroc Zaharia 1652 . In Gradina Ghetismani,
atunci cand el a vizitat-o, mai erau doar „opt maslini
strabunF . Adica de 2.000 de ani.
1636 Ibidem.
1637 Idem, p.
1638 Idem, p.
1639 Idem, p.
1640 Idem, p.
1641 Idem, p
1642 Idem, p.
1643 Idem, p.
1644 Idem, p.
1645 Idem, p.
1646 Idem, p.
1647 Idem, p.
1648 Idem, p.
1649 Idem, p
1650 Idem, F
1651 Ibidem.
1652 Idem, p.
1653 Ibidem.
136.
138.
139.
142.
143-144.
145.
145-146.
147.
148.
149.
151.
158-159.
160.
161.
162.
202
Descifreaza inscriptiile de pe morminte 1654 .
Viziteaza Bethania, unde vede casa lui Simon
Leprosul, casa Sfintelor Marta si Maria si mormantul
Sfantului Lazar 1655 . Si in ziua in care el a vizitat
Bethania era tocmai Sdmbata lui Lazar dupa
calendarul Mian 1656 .
Vede Piatra odihnei, acolo unde Domnul a
intdlnit-o pe Sfanta Marta, cf. In. 11, 17-20
„Furtunosi sofeuri arabi", p. 165.
Si isi da seama ca avea o imagine total eronatd
despre Marea Moarta. In loc sa fie „lugubra, fara
culori" , dupa ce o vede o descrie astfel: „E
strdlucitoare ca o plasd de ibrisin verde, cusuta cu
fluturi de aur; pluteste subt imensitatea cerului
albastru si la adierea unor zefiri dezmierdatori face
unde mici si crete, cari vin sa mdngdie tarmul de
pietricele...Seamana cu lacurile cele mart pe cari le-
arn vazut si seamana cu tdrmii nostri dela Constanta

si dela Mangalia" 1659 .
„Bratara de sare" pe care Marea Moarta o lasd
la tarmuri 1660 . Barci in ruina, caldura „suportabila",
1661 despre Iordan de la p. 172.
„Valea Iordanului" e ca „o coama lunga si
zbarlita" 1662 . „Loc salbatec" 1663 . Ajunge acolo unde
Domnul S-a botezat in Iordan 1664 .
Malul Iordanului e „argilos" iar pinii de pe mal
sunt „plecati deasupra apei" 1665 . Si „Iordanul nu e lat,
nici cat Argesul, nici cat Ialomita, nici macar cat
Topologul...Mi se pare tot atat de mare cat Vedea,
din copilarie, atunci cand ploua la deal si venea putin
umflatd. Tot ca Vedea, Iordanul e tulbure, dar e mult
mai repede" 1666 . Iar eu stiu ce spune Parintele Grigore
1654 Ibidem.
1655 Idem, p. 163.
1656 Ibidem.
1657 Idem, p. 164.
1658 Idem, p. 170.
1659 Ibidem.
1660 Ibidem.
1661 Idem, p. 171.
1662 Idem, p. 172.

1663 Ibidem.
1664 Idem, p. 173.
1665 Idem, p. 174.
1666 Ibidem.
203
despre Vedea, pentru ca amandoi suntem din acelasi
judet si pe langa Scrioastea mea trece. . . Vedea. . .
De la pagina 179 despre „Ierichon". Vede
fantana Sfantului Elisei 1667 , „ostrovul de portocali si
de bananieri" , „chinoviile de pe culmea celor
Patruzeci de zile ,,i669 si un „sarman targusor
vulgar" 1670 .
Pe 25 aprilie 1926 intra in Biserica Sfantului
Mormant din Ierusalim, la praznicul Intrarii
Domnului in Ierusalim, unde slujeste si se
impartaseste la Sfanta Liturghie 1671 .
Se inchina la lespedea Sfantului Mormant 1672 .
Apoi acolo unde a fost infiptd Sfanta Cruce pe
CaW 673 .
In altarul unde slujeste vesmintele erau langa
Proscomidiar 1674 . Slujba e condusa de patriarhul
Ierusalimului, pe care il vazuse la Bucuresti
Se vede „incet si ageamiu" 1676 la gesturile
liturgice in comparatie cu gesturile repezi ale celor

care slujeau cu patriarhul.
La Liturghie au slujit, alaturi de patriarhul
Damianos , 6 ierarhi, 10 preoti si 8 diaconi
Insa la Dumnezeiasca Liturghie au slujit numai
arhiereii 1679 . Parintele Grigore a urmarit doar
Liturghierul 1680 .
Dupa slujba a participat la procesiunea cu
,1681
„ramuri lungi de palmier" ° , moment in care au
ocolit Biserica Sfantului Mormant
„Ma domiresc", p. 194, pentru ma dumiresc.
1667 Idem, p. 179.
1668 Idem, p. 180.
1669 Idem, p. 181.
1670 Idem, p. 182.
1671 Idem, p. 185.
1672 Idem, p. 186.
1673 Idem, p. 187.
1674 Idem, p. 188.

1675 Ibidem
Ibidem.
1676 Ibidem.
1677 Al 137-lea Patriarh al Ierusalimului potrivit Orthodox Wiki. A se vedea:
http://ro.orthodoxwiki.org/List%C4%83_a_patriarhilor_Ierusalimului.
Gala Galaction, Scrisori catre Simforoza. In Pamantul fagaduintei, ed.
nit anf n 188
cit. ant., p. 188.
1679 Idem, p. 191.
1680 Ibidem.
1681 Idem, p. 192.
1682 Idem, p. 193.
204
Asupra carui fapt se dumireste? Acela ca
„femeile si fetele arabe vocalizeaza ca
privighetorile"
Si Parintele Grigore consemneaza faptul ca la

Sfanta Liturghie a slujit si Parintele Vasile, parohul
Bisericii Sfintii Voievozi din Bucuresti 1684 .
Procesiunea prin care il conduc pe patriarh la
l/TQf A
resedinta lui . In jur: „lumea pestritd si
J , .' w„i686
navalnica
In resedinta patriarhala e servit cu „mastica
[bautura alcoolica aromata n.n.], apa si rahat" l .
Patriarhul e „taciturn" 1688 . . .
In acea duminica, autorul s-a plimbat „pe
zidurile Ierusalimului" 1689 . Unde a fost inchis Sfantul
Proroc Ieremia 1690 ...si pe zid cresc „iarba, pini,
loboda, cactusi, liliac, musetel si margarete" 1691 .
Priveste catre Muntele Maslinilor 1692 . Poarta lui
Irod 1693 . Moscheea lui Omar 1694 . Si a cules, „de pe
ziduri, un buchet intreg de spice si de flori" 1695 .
Poarta Leilor, Via Dolorosa, cetatea
Antonia 1696 .
Pe 26 aprilie 1926, o zi de luni, pleaca in
Samaria 1697 . Era tocmai ziua cand samaritenii isi
serbau pastiul lor pe muntele Garizim, unde jertfeau 7
• • -'1698
miei grasi
„Dela Ierusalim pana la Nablus sunt 62 de
kilometri, adica aproximativ, depdrtarea dintre
Bucuresti si Ploesti" 1699 .
5 5 5
Tree pe langa satul Safat, fostul Nob, pe langa
vechea Gabaa, pe langa mormantul Sfantului Proroc
1683 Idem, p. 194.
1684 Ibidem.
1685 Idem, p. 195.
1686 Ibidem.
1687 Idem, p. 196.
1688 Idem, p. 197.
1689 Idem, p. 198.
1690 Ibidem.
1691 Ibidem.
1692 Idem, p. 199.
1693 Idem, p. 200.
1694 Idem, p. 201.
1695 Ibidem.
1696 Idem, p. 202.

1697 Idem, p. 204.
1698 Ibidem.
1699 Idem, p. 207.
205
Samuil 1700 . Pe langa Bethel 1701 ... si aproape de Nablus
e fantana Sfantului Iacov 1702 .
Si autorul gaseste ca „Nablus e un Ierusalim
mai mic" 1103 . Urea pe Garizim 1704 ...si spune ca mai
erau vreo 170 de samariteni, stransi in jurul unei
familii preotesti, atunci cand el a fost in Palestina 1705 .
Nu vede cum au fost junghiati cei 7 miei dar ii
vede „la pamant, in mainile sacerdotilor, manjiti de
sange, cari ii jupoaie si le examineaza
maruntaele" 1706 .
Si ospatul „pascal" al samaritenilor incepe la
1 707
miezul noptii . Samaritenii de acum vorbesc
araba 1708 . Si cand autorul ii spune ca si el e preot,
preotul samaritean ii spune ca „preotia este
ereditarcT 1109 . Adica excludea orice alta preotie in
afarade alui...
„Fenomenul sionist" 1710 . Note din data de 27
aprilie 1926 1711 ...si ajunge in Sevastia 1712 .

Trece pe langa Dothan, locul unde a fost vdndut
Sfantul Iosif 1713 . Vede izvorul lui Ghedeon 1714 , din
1 71 S
nou despre o colonie comunistd si urea pe muntele
Tabor pe data de 4 mai 1926, intr-o zi de marti 1716 .
Asemuie Muntii Carmelului cu Valea Moldovei
1717
vazuta de pe culmea Pascanilor
Vede Nazaretul, Cana Galileei 1718 ...si in Anexd,
care incepe odata cu p. 263, Parintele Grigore incepe
sd recompund imaginile din Scriptura pe baza
experientelor avute in Palestina.
1700 Idem, p. 210.
1701 Idem, p. 211.
1702 Idem, p. 213.
1703 Idem, p. 214.
1704 Idem, p. 217.
1705 Idem, p. 218.
1706 Idem, p. 219.
1707 Ibidem.
1708 Idem, p. 221.
1709 Idem, p. 221-222.
1710 Idem, p. 229.
1711 Idem, p. 230.
1712 Idem, p. 231.
1713 Idem, p. 234.
1714 Idem, p. 236.
1715 Idem, p. 238.
1716 Idem, p. 250.
1717 Idem, p. 253.
1718 Idem, p. 257.
206
In traducerea la Sfantul Matei 1719 a PS Genadie/
Ghenadie al Argesului 1720 numele Domnului este
„Iisus Christos"
„Abraam", „Iesse" 1722 , in 1, 17 foloseste
„generatiuni" 1723 , la 1, 18: „s'a aflatu avendu in
pantece din Spiritul Santu" 1724 .
Josef ' la 1, 19, „Mariam" la 1, 20, „profetul"
la 1, 22, „Feci6ra" si „Emmanuel" la 1, 23, si tot aici

„Dumnedeu". La 1, 24: „muierea sa" 1725 .
La 2, 1 avem „Betleemul Iudeei". Irod este
„Erod" si magii au venit dupa „steoa lui"
In 2, 4 Irod „se informa"/ s-a informat de la
arhierei si carturari. La 2, 6: „un Duce", la 2, 7: „cu
scumpetate" 1727 , la 2, 18: „lamentare siplangere" 1728 .
Archelau 1729 , 3, 2: „penitentiati-ve" pentru
pocaiti-va iar „nutrimentul" Sfantului loan
Botezatorul era format din „locuste si miere
selbatica" 1730 .
La 3, 6 oamenii isi confesau pacatele. La 3, 8:
„fructe demne de penitenta" 1731 . La 3, 12 se vorbeste
despre vdnturatoare, Sfantul Duh „descendendu ca un
columbu" 1732 iar Domnul a fost „condus in desertu de
Spiritul, spre afi tentatu de Diavolul" 1733 .
In 4, 3 Satana e „tentatorul". In 4, 5 Diavolul //
transportd pe Domnul in Sfanta cetate. „Va ordona"
,,1734
la 4, 6 si „Pei [pieri n.n.] dinaintea mea, Satano
Ingerii // serveau la 4, 11. „Galileia gintelor" la
4, 15, „in laturea si in umbra mortii" la 4, 16 si
Santa Evangelie de la Matteiu, p. 1-1 95, in Evangelia populara sau
Sacra Scriptura a Noului Testamentu, tradusa dupa originalul elenescu, si

insofita de Argumente si de Reflexiuni morale, de Genadie, Episcopul de
Argesu, Ed. Typografia lone Weiss, Bucuresci [Bucuresti], 1868.
1720 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghenadie_Petrescu.
Santa Evangelie de la Matteiu, op. cit., p. 1.
1722 Ibidem.
1723 Idem, p.
2.
1724 Ibidem.
1725 Idem, p.
3.
1726 Idem, p.
4.
1727 Idem, p.
5.
1728 Idem, p.
6.
1729 Ibidem.
1730 Idem, p.
9.
1731 Ibidem.
1732 Idem, p.
10.
1733 Idem, p.
13.
1734 Ibidem.
207
Domnul ii vede pe Simon si pe Andrei „arucandu
reteoa in mare" la 4, 18 1735 .
„Pescari de omeni" la 4, 19, dupa cum gasim si
in Biblia de la Bucuresti [1688]: „pascari de oameni",
GNT: „akieiQ avGpcoiTcov", in GNV: „fishers of men",
NEG: „pecheurs d'hommes", TNT: „fisshers of men",
VUL: „piscatores hominum", LND: „pescatori di
uomini".
Insa la Sfantul Varlaam al Moldovei, in
Invatatura la Duminica a H-a dupa Rusalii, gasim
sintagma: „vanatori de oameni"
Ei isi lasa „vasul", nu corabia, la 4, 22 si II
urmeaza. „Fama lui" pentru faima Lui. „Demoniaci"
pentru demonizati, „glote multe" pentru gloate multe
de oameni
„Umili cu spiritul" la 5, 3, „se vor consola" la
5, 4, „persecutati pentru dreptate" la 5, 10 1738 . Adica
PS Ghenadie folosea un limbaj foarte neologic pentru
vremea lui pe care nici astazi nu-lputem asuma.
„Insulta si persecuta" la 5, 11, „luminarea"
pusa „sub modiu" la 5, 15, „sa glorifice" la 5, 16, „sa
abrogu"la5, 17 1739 .
Insa cui i se adresa autorul nostru cu o
asemenea limba compozitd, o adevarata pdsdreascd
pentru popor, cand (ca si acum) credinciosii Bisericii,
in majoritatea lor, nu excelau printr-o mare
cunoastere lingvistical
Culpabili dejudecatd in 5, 20. „Geena focului"
(5, 22), sergentul (5, 25) 1740 , „si celui ce voesce a se
imprumuta de la tine, nu'i intorce dosuf (5, 42), „Fiti
dar voi perfecti, precum Tatal vostru cellu din ceruri
perfectu este" (5, 48)
La 6, 2: cand „faci milostenie, nu trompeta
inaintea ta" 1742 . „Facarnicii" (6, 5) pentru
fatarnicii 1743 .
1735 Idem, p. 14.
Slantul Varlaam al Moldovei, Carte romaneasca de invatatura, ed.
ingrijita si glosar de Stela Toma, pref. si studiu de Dan Zamfirescu, vol. 2,
Ed. Roza Vanturilor, Bucuresti, 201 1, p. 129.
Santa Evangelie de la Matteiu, op. cit, p. 15.
1738 Idem, p. 18.
1739 Idem, p. 19.
1740 Idem, p. 20.
1741 Idem, p. 22.
1742 Idem, p. 27.
208
Cum arata Tatal nostru in aceasta editie:
„Tatal nostru, carele esti in ceruri,
santeasca-se numele teu.
Vie imperatia ta,
faca-se voea ta
precum in ceru si pre pamentu.
Panea nostra cea spre fiinta
da-ne-o noue astadi:
Si ne erta noue gresalele nostre,
precum ertamu si noi gresitilor nostri:
Si nu ne duce pre noi in tentatiune,
ci ne deliberd de cellu Reu.
Ca a ta este imperatia, si puterea, si marirea,
in seculi, amin" 1744 . De nerostit in ziua de
azi..
Iar daca atunci mizau in mod neavenit pe

noutate lingvistica, acum, la polul opus, foarte multi
predicatori ortodocsi se scufunda in limbajul
arhaizant.
Ceea ce arata ca nu prea avem simtul realitdtii,
ca solilocviem mai degraba decat sd predicdm . . . sau
nu ne intereseazd daca suntem intelesi si acceptati ca
atare de cei care ne asculta sau ne citesc.
Ne apucam de vorbit... si daca cineva ne
intelege sa fie sdndtos . . .Dar nu facem eforturi spre a
fi intelesi si pldcuti in discursul nostru, adica actuali.
Alexandra V. Boldur (1886-1982) 1745 a editat la
Madrid, in 1970, o carte despre viata Sfantului Stefan
eel Mare 1746 . Si aici spune ca, potrivit traditiei, Sfantul
Stefan s-a ndscut si a copildrit „prin partile
Borzestilor din tinutul Bacdu-XvJT
Iar mama lui, doamna Oltea, a intrat in
monahism cu numele de Maria 74i '.
1743 Idem, p. 28.
1744 Ibidem.
1745 Despre autor a se vedea: http://personalitatibasarabene.info/alexandru-
v-boldur-1886-1982-istoric-si-jurist-%E2%80%93-cercetator-de-seama-a-
drepturilor-istorice-ale-basarabiei_03_201 1 .html.
1746 E vorba despre: Alexandru V. Boldur, Stefan eel Mare, Voievod al
Moldovei (1457-1504). Studiu de istorie sociala si politicd, Ed. „Carpatii"
Traian Popescu, Madrid, 1970, 356 p.
1747 Idem, p. 11.

1748 Ibidem.
209
Dupa ce tatal sau, Bogdan II al Moldovei (12
oct. 1449-oct. 1451) a fost ucis de Petru Aron la
Reuseni 1749 , Sfantul Stefan „a pribegit la unguri" si
„s-a oprit la curtea lui Iancu de Hunedoara", apoi a
venit in Tara Romaneasca, la Vlad Tepes, cu 6000 de
ostasi, ca sa lupte impotriva celui care i-a ucis
tatal' 1750 .
Si la 12 aprilie 1457 il invinge pe Petru Aron
dar el scapa impreuna cu un grup de boieri 1751 .
Lap. 15:
pecetea lui §tefan eel Mare,
Autorul merge pe mdna lui Ureche si
crediteaza alegerea Sfantului Stefan de pe Cdmpia
Dreptdtii
Sfatul Domnesc, in timpul lui, era compus din
23 de boieri 1753 .
Pe 27 februarie 1470, intr-o zi de marti, Sfantul
Stefan a cucerit si daramat Braila 1754 .
El a avut 8 vornici. Pe Goian, Crasnes, Isaia,
Bode, Hrana, Dragos Boul, Boldur si Juri Lungul 1755 .

In pagina 36 gasim date despre cum se facea
inchinarea in fata domnitorului:
1749 Ibidem.
1750 Idem, p. 13.
1751 Idem, p. 14.
1752 Idem, p. 16.
1753 Idem, p. 17.
1754 Idem, p. 29.
1755 Idem, p. 33.
210
Dupa ce In biseriea domnitorul imbraca caftanul domnese,
ceremonia continua in palatul domnese.
Cind domnul se aseza in fotoliul princiar, poala dreapta a
caftanului lui o tinea hatmanul, iar poala stinga-marele pos-
telnic. Boierii, care asistau la aceasta ceremonie, se apropiau
pe rind de domnitor pentru a-i demonstra respect §i supune-
re (omagiu) si urma ceremonia sarutarii de mina, a domnului
si a poalei caftanului lui.
In documentele istorice romane deseori se intrebuinteaza
cuvintul "inchinare", adica supunere (hommage, comenda-

tio) . Inchinarea celui slab domnului, care era socotit puternic,
superior, ispi gasea i?i o forma de exteriorizare. Din omagiu pe
care 1-au adus regelui polonez §tefan Voievod si boierii sai
in 1485, se vede ca boierii moldoveni s'au inchinat regelui
pina la pamint, ceea ce nu e de mirare. Inchinarea pina la pa-
mint a existat la multe popoare, nu numai la polonezi si
moldoveni.
De exemplu, la rusi expresiunea "celobitie" insemna in-
chinare pina la pamint In a§a fel ca fruntea sa atinga pa-
mintul.
La aceasta se mai adauga §i Ingenunchierea, care in cazul
Inchinarii de mai sus a fost facuta, dupa cum ne atesta do-
cumentele poloneze, de moldoveni "suq more", adica dupa
obiceiul propriu al moldovenilor (1).
Pe 3 septembrie 1473, domnitorul nostra daraie
Manastirii Putna „morile sale proprii de pe Siret, in
targul Siretului, si un mertic [o ratie n.n.] anual de 12
buti de vin" 1756 . '
Pe 23 aprilie 1460, printr-un act, „confirma
manastirii Bistrita veniturile dela vama Tazlaului"
Dupa ce a fost infrdnt de turci la Razboieni, in
1476, Sfantul Stefan a vrut sa intre in cetatea Neamt
1 7SS
si mama lui nu l-a las at . A plecat la Sfantul Daniil
Sihastru, s-a spovedit la el si l-a intrebat daca trebuie
sa inchine tara turcilor 1759 . Si Sfantul Daniil i-a
profetit ca „razboiul va fi a[l] lui", adica va birui si ca
trebuie sa construiasca o Manastire cu hramul Sfantul
Mare Mucenic Gheorghe 1760 .
Insa autorul spune ca episodul cu mama

Sfantului Stefan e legendar, pentru ca ea a murit in
1465, fapt pentru care nu putea fi vie in 1476. Dar ca
faptul ca a fost la Sfantul Daniil ar „putea sa fi avut
loc in realitate" 1761 .
In 1488 Sfantul Stefan eel Mare construieste
Manastirea Voronet
1756 Idem, p. 39.
1757 Ibidem.
1758 Idem, p. 44.
1759 Ibidem.
1760 Ibidem.
1761 Ibidem.
1762 Ibidem.
211
Proprietatile Bisericii si ale boierimii aveau
Jmunitati administrative, fiscale, judiciare,
comerciale" 1763 .
Mostenirea de la tata se numea „ocina", de la
bunic „dedina" si „uric" insemna „calitatea de
ereditate" . In p. 68, autorul concluzioneaza ca
ohaba insemna gestul domnitorului tarii de a renunta

la dreptul sau de a retrage pamantul boierului.
Si il contrazice pe Iorga in ceea ce priveste
averile Sfantului Stefan. Nicolae Iorga considera (in
Istoria lui Stefan eel Mare, Bucuresti, 1904, p. 219)
ca Sfantul Stefan era „om sarac".
Insa autorul spune ca el detinea „satul Baicenii
pe Siret, morile pe Siret, branistea [padure rara n.n.]
de la Bohotin, seliste [pasune n.n.] langa Nistru cu
numele Gromobitnaia, Verescecanii pe Siret cu mori
si Ungurenii pe care le da mitropoliei Sucevii,
primind in schimb Jicovul de Jos, Cosminul din
tinutul Cernautilor si morile din targul Siretului,
5 5 5 G ~
daruite manastirii Putna" 1765 . Tododata si „satul
Negoiestii la Trotus si o jumatate din satul Costesti",
„satele Borzesti, o parte din Onesti, Patrascani si
Radeani" 1766 .
Veniturile de la vami erau ale domnitorului
Vamile unde se pldtea pestele erau la Bacau,
Barlad, Siret si Cernauti. Iar strainii plateau vama in
bani pe cand moldovenii in bani sau in natura 1168 .
Numai domnitorul vdna animale salbatice. Cine
incerca sa vaneze si era prins era pedepsit cu
gloaba 1769 .
Cele mai inzestrate Manastiri si care beneficiau
de tot felul de privilegii erau „Bistrita, Putna, Neamt,

1 770
Moldovita, Pobrata, Tazlau, Homor si Voronet"
S 3 ~ ~ 5 5
Si cand vorbim de privilegii ele constau in danii
si confirmari de sate, dreptul de a face comert, scutiri
de vama, incasarea darii vladicai, dreptul de a judeca,
1763 Idem, p. 64.
1764 Idem, p. 66.
1765 Idem, p. 70-71.
1766 Idem, p. 71.
1767 Idem, p. 72.
1768 Ibidem.
1769 Ibidem.
1770 Idem, p. 73.
212
dreptul de a lua gloabd cand se incalcau canoanele
1 77 1
bisericesti
Episcopia din Radauti detinea 1 1 sate, cea din
Roman 8 sate si jumatate „cu mori, pod umblator si
vama din comert" iar mitropolia din Suceava detinea
„8 sate cu mori si pive [piue n.n.], 2 prisaci si viile
deasupra Hirlaului" 1772 .
Sfantul Stefan eel Mare, subliniaza autorul, „nu
lua prizonieri turci in ciuda nenumaratelor lupte
1 77^
impotriva lor" . Iar „robii erau domnesti, boeresti si
v - ,. ,.,,1774
manastiresti
In timpul domnitorului nostru, in Moldova,
circula „rubla de argint genoveza si continea 20
florini de arginf iar „un florin se schimba cu 100 de
dinarF 1115 . Tot genovezi erau si zlotii, zlotul fiind o
moneda de aur egala cu lira de argint . In
Transilvania circulau „ducati, galbeni, florini,
ughi" 1 "'.
Sfantul Stefan a incurajat schimburile
comerciale facute in orase 1778 . Si pentru a mari
numdrul populatiei i-a primit pe „emigrantii religiosi
si nu scapa prilejul sa aduca robi prin incursiuni in
tarile vecine" 1779 .
Asezarea bulgarilor in Moldova si a
1 7 SO 1 7S 1
husitilor . Tatarii si polonezii luati robi

1 789
Populeaza locurile pustii din tara
Din Polonia se importa piperul si postavul 1783 ,
Marea Neagra era pe atunci „lac turcesc" 1784 si se
cunosc din registre un numar de „94 de negustori
moldoveni" 1785 .
1771 Ibidem.
1772 Idem, p. 74.
1773 Idem, p. 80.
1774 Ibidem.
1775 Idem, p. 85.
1776 Ibidem.
1777 Ibidem.
1778 Idem, p. 91.
1779 Idem, p. 92.
1780 Idem, p. 93.
1781 Idem, p. 94.
1782 Idem, p. 95.
1783 Idem, p. 96.

1784 Idem, p. 97.
1785 Ibidem.
213
Cutite de Stiria, vinul moldovenesc era exportat
in tarile rusesti 1786 si despre unde aveau strainii locuri
■ , 1787
comerciale
Distinctia militara de „viteaz" era acordata
boierilor dar si neboierilor, „care au luptat pe campul
de lupta" 1788 . Iar neboierul distins cu titlul de viteaz
era facut si boier m9 .
Dupa victoria din 1475 impotriva turcilor,
Sfantul Stefan zideste Biserica Sfantul loan
Botezatorul din Vaslui.
In 1481 zideste Biserica Sfantul Procopie din
Suceava. Dupa 1485 zideste Biserica Sfantul Nicolae
din Iasi, in 1487 Biserica domneasca de la targul
Harlaului si in 1497 Biserica Sfantul Dimitrie din
Suceava 1796 .
Manastirea Voronet o zideste in 1488, dupa
1467 ridica o Biserica la Baia, la Piatra intre 1497-
1498 si Manastirea de la Razboieni 1791 .
De la cronicarul Grigore Ureche aflam ca
Sfantul Stefan eel Mare a zidit 44 de Biserici 1191 .

In p. 339 a cartii, autorul se raporteaza la cele
„patm sinteze ale domniei lui Stefan eel Mare"
realizate de „A. D. Xenopol, N. Iorga, I. Ursu si C. C.
Giurescu" 1793 .
Vizavi de Xenopol 1794 , autorul spune ca are mai
„multe consideratii gresite" in prezentarea istoriei
Sfantului Stefan 1795 . La fel il taxeaza si pe Iorga 1796 .
Note critice si vizavi de Ursu 1797 , insa la
Giurescu incepe cu faptul ca sinteza lui „se distinge
1 TOR
prin multe calitati pozitive"
In p. 352, autorul vorbeste despre prima sotie a
Sfantului Stefan: „in izvoarele istorice i se spune
1786 Idem, p. 98.
1787 Idem, p. 99.
1788 Idem, p. 122.
1789 Ibidem.
1790 Idem, p. 154.
1791 Ibidem.
1792 Ibidem.
1793 Idem, p. 339.

1794 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_D._Xenopol.
1795 Alexandru V. Boldur, Stefan eel Mare, Voievod al Moldovei (1457-
1504). Studiu de istorie sociala si politico., op. cit., p. 339.
1796 Idem, p. 342-344.
1797 Idem, p. 345-346.
1798 Idem, p. 346.
214
Marusca sau Marica. Legatura lui Stefan cu Marusca
cade intre anii 1457-1463. Din aceasta legatura a
resultat [grafia autorului n.n.] primulfiu al domnului
-Alexandru"
„Alexandru a fost casatorit cu fiica lui
Bartholomeu Dregfyy de Belthewn, voievod al
Ardealului, pe care cronicile romane il poreclise[ra]
Birtoc ,,mo . El trebuia sa fie fie domnitor al
Moldovei...Insa moare la 26 iunie 1496 si a fost
inmormantat la Manastirea Bistrita 1801 .
Tot cu Marusca, spune autorul, se prea poate sa
o fi avut si pe fiica lui, Ana, pentru ca aceasta e
inmormantata, ca si Alexandru, la Bistrita si nu la
Putna ca ceilalti membri ai familiei sale
Despre Marusca insa autorul afirma: „nu se stie
daca prima sotic.a fost legitima" . Dar despre a
doua, despre Evdochia/ Avdotia afirma ca i-a fost
sotie legitima si se tragea „din neamul princiar al

Olelkovicilor din Kiev" 1804 .
Cu sotia sa Evdochia, Sfantul Stefan s-a
1 OAf /V
casatorit pe data de 5 iunie 1463 . Insa aceasta
moare dupa 4 ani de zile, pe data de 25 noiembrie
1467, cu ea avand-o pe Elena/ Olena si pe Petru/
Petrascu. Petru a murit pe la 13-14 ani, pe 21
noiembrie 1480 1806 .
Intre 1467-1472, adica timp de 5 ani de zile,
Sfantul Stefan a fost necasatorit. Insa pe 14
septembrie 1472 se casatoreste cu Maria de Mangup.
Si ea, ca si Evdochia, moare foarte repede, adica pe
19 decembrie 1477. Cu Maria 1-a nascut pe Hie, care a
1 R07
trait aproape doua luni de zile
„A treia si ultima sotie legitima a domnului a
fost Maria- Voichita, fiica lui Radu eel Frumos, domn
1799 Idem, p. 352.
1800 Ibidem.
1801 Ibidem.
1802 Ibidem.
1803 Ibidem.
1804 Ibidem.
1805 Idem, p. 353.
1806 Ibidem.
1807 Idem, p. 354.
215
al Tarii Romanesti" 1808 . Casatoria lor, spune autorul,
„a avut loc, probabil, in 1478" 1809 .
Cu aceasta, Sfantul Stefan 1-a avut pe Bogdan-
Vlad si alte doua fiice frumoase, una dintre ele fiind,
„probabil, Maria-Cneajna" 1810 . Si ultima sa sotie a
muritinl511 1811 .
Si tot aid, lap. 355:
In afara de sfftiUe de mai sus, Stefan avea o concubina la
HlrlSu-Maria Rares, softa unui negustor de peste. I-a nascut
pe Petre viitorul domn al Moldovei (1527-1538, 1541-1546).
Petru Rares, fiind o personalitate marcanta, a relnviat tim-
purile de glorie ale tatalui sau. El a lost un diplomat fin si
un conducator de osti viteaz si dirz. Intreaga istorie a acestui
domnitor stS dovadS vie a Insusirtlor lui politice mari.
§tefan eel Mare a mai avut un flu cu numele §tefan, care
si el a domnit In Moldova (1538-1540). Este cunoscut in istorie
sub porecla de "Lacusta". Dela ce femeie s-a nSscut nu se stie.
Istoria Bucurescilor, de G. I. Ionnescu-

Gion 1812 , are 818 pagini 1813 si primele 4 capitole ale
cartii due istoria Bucurestiului de la 1500 pana la
1 800. E vorba de primele 92 de pagini. . .
Daca Roma e zidita langa Tibru, Londra intre
balti, Parisul intre ape, Bucurestiul e pe
Dambovita 1814 . Si enumerand mai multe coline, garle,
balti si paduri din Bucuresti, autorul trage concluzia
ca orasul nostru „au fost ua statiune preistorica" 1815 .
Colinele vechi ale Bucurestiului: Gorganul,
colina Mitropoliei, a lui Radu Voda, cea de la Curtea
1 R 1 f\
Veche si cea de la Manastirea Mihai Voda
Padurile Daciei, „selbatice si nepetrunse", pe
care le-au cunoscut romanii 1817 . De unde padurile
Cotroceni, Grozavesti, Lupesti, Vacaresti, Brosceni,
Vlasia, Cocioc etc.
1818
1808 Idem, p. 355.
1809 Ibidem.
1810 Ibidem.
1811 Ibidem.
1812 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ionescu-
Gion_%28istoric%29.
1813 Vom cita: G. I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucurescilor, Bucuresci, Ed.
Stabilimentul grafic I. C. Socecu, 1899. Editura se afla pe Strada Berzei, nr.
59... si e dedicata „Maiestatei Sele Regelui Carol I- 111 ". Primele doua pagini
sunt cu litere chirilice.
1814 Idem, p. 3-4.
1815 Idem, p. 5.
1816 Ibidem.
1817 Idem, p. 6.
1818 Ibidem.
216
Padurea de la Sfantul Elefterie era foarte
mare . In martie 1632, Paul Strassburgh, trimisul
regelui Suediei la Bucuresti, vorbea despre padurile
din apropierea Bucurestiului 1820 .
In 1595, Mihai Viteazul si Sigismund au facut
doua zile de la Bucuresti la Giurgiu, urmarindu-1 pe
Sinan Pasa spre Dunare, tocmai datorita padurilor
vaste 1821 . '
Hasdeu ofera informatia cum ca de la cumani
5 5
avem cuvantul Deli-Orman, care a devenit
Teleorman, si care inseamna pdduri nebune
Iar tot el spune ca Ddmbovita, in slavona veche
(sec. V-VIII d. Hr.), inseamna foaie de stejar 1823 , Ilfov
inseamna aninl arin iar Bdrdgan inseamna
. ' -,,1824
„sterpa
In timpul romanilor, orasul Rusii de Vede/
Rosiorii de Vede se numea Sornum, Pitum se numea
5 7
orasul Pitesti, Jusidava era langa Slobozia Ialomitei,
Nentidava era Oltenita
Hunii au poposit in muntii Buzaului ,
vizigotii au trecut si prin Bucuresti, slavii au numit
raul Ddmbovita, la anul 1.000 d. Hr. cumanii erau la
Bucuresti 1827 .
In sec. 13 au venit in pamanturile romanesti
tatarii, numiti jidovi, capcauni sau uriasi . La
Jilava, in judetul Ilfov, exista o movila facuta de
tatari. Se enumera mai multe aici, in p. 13 a cartii.
Mamaia Floarea Piciorus imi vorbea despre
movila de pamant facuta de „uriasi", aflata in
apropierea satului ei, Putineiu (judetul Teleorman).
Adica istoria a devenit basm pentru romani. . .
Din 1315 Bucurestiul devine cetate a
Basarabilor, ca si Campulung, Curtea de Arges,
Pitestiul si Targovistea 1829 .

5 5 C 5
1819 Ibidem.
1820 Idem, p. 7.
1821 Ibidem.
1822 Idem, p. 8.
1823 Ibidem.
1824 Ibidem.
1825 Idem, p. 10.
1826 Ibidem.
1827 Idem, p. 11.
1828 Idem, p. 13.
1829 Idem, p. 15.
217
Negru Voda a fondat romdneste Bucurestiul,
dupa ce fusese ocupat, pe rand, de goti, slavi, cumani
si tatari 1830 .
Despre Biserica Sdrindar

Bucur a fondat satul Bucuresti din judetul
Tecuci 1832 . Insa mai e un sat Bucuresti si in judetul
Valcea, despre care scrie un hrisov din anul 1392.
Exista un Bucuresti si pe raul Vedea, in judetul
Teleorman, despre care aflam dintr-un document din
sec. al 17-lea, care, pe atunci, era mosia vel-comisului
Bunea Gradisteanu.
Exista un Bucuresti si in judetul Ramnicul
Sarat, altul in Braila, altul in judetul Falciu 1833 .
In p. 19-20: ipoteze despre fondatorul orasului
Bucuresti.
Inainte de anul 1.400 existau mai multe
Manastiri in jurul Bucurestiului 1834 . Autorul considera
ca Manastirea Snagov e anterioard anului 1400 1835 .
Cf. p. 22, n. 6, Manastirea Cascioarele a fost
ziditala 1431.
In p. 30:
Ibidem.
Ibidem.
Idem, p. 18.
Idem, p. 19.
Idem, p. 21.
Idem, p. 22.
218
Despre vitregiile continue pe care le-au trait
orasele-cetate romanesti 1836 .
De la anul 1500 incep sa se taie padurile in
Bucuresti pentru ca sa se poata zidi case 1831 .
Mihnea eel Rau, fratele lui Radu eel Mare,
stapanea mosia Manescil Manesti, adica Buftea de
azi 1838 . Pe aceasta, nepotul sau, Alexandru II, care era
fiul lui Mircea Voda Ciobanul, o da Manastirii Sfanta
Treime prin hrisovul semnat de el pe data de 15 mai
1577 1839 .
In p. 40, despre doamna Kiajna , sotia lui
Mircea Voda (lucru afirmat in p. 39), autorul spune ca
e „faimosa Mircioia [Mircioaia]". O femeie a istoriei
noastre care imi suscita de mai mult timp interesul. . .
In pagina anterioara, aceasta e catalogata drept
„desteapta si voinica".
Iar daca Manastirea, acum in refacere, de langa
linia de tren dintre Chiajna si Bucuresti, e Manastirea
Sfanta Treime despre care se vorbeste aici, in p. 40-
41, atunci aceasta a fost „una din cele mat frumose si,
mai cu sema, una din cele mai bogate biserici ale
Bucurescilor si chiar ale terilor romane" 1841 .
A fost construita de Alexandru Voda, fiul lui
Mircea Ciobanul si al Doamnei Kiajna si a fost
impodobita de fiul sau, Mihnea Voda si de fiul
acestuia, Radu Voda 1842 .
In p. 41 se vorbeste despre domnitorul Vintila
al Tarii Romanesti care a domnit doar. . A zile...

Ulita Mare la 1588 si pravaliile lui Jipa
Portarul 1843 .
Insa din pagina 42 rezulta faptul ca Manastirea
Sfanta Treime, despre care am presupus ca e cea de
langa linia ferata actuala, era construita in Bucuresti,
pentru ca era situata langa viitoarea Manastire Radu
Voda, existenta si astazi.
1836
Idem, p.
34.
1837
Idem, p.
36.
1838
Ibidem.
1839
Ibidem.
1840 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Doamna_Chiajna.
1841 G. I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucurescilor, op. cit., p. 41.
1842 Idem, p. 40-41.
1843 Idem, p. 41.
219
Ba, mai mult, aflam tot de aici, ca Alexandra
Voda a zidit Manastirea Sfanta Treime din Bucuresti
cu gandul ca ea sa fie catedrala mitropolitand si ca ea
• w 7 . -1844
era construita pe o colina
In data de 13 noiembrie 1593, Mihai Viteazul ii
invinge pe turci la Bucuresti 1845 .
Case incdpdtoare, boieresti, existau la anul
1600 pe locurile de azi ale strazilor Calea Calarasilor,
Mina, Stelea si Domnita 1846 .
Dupa ce Mihai Viteazul a cdstigat lupta de la

Calugareni s-a retras, in zi de Sfanta Maria (nu se
spune daca mare sau mica, adica in august sau in
septembrie), pe dealurile Vacarestilor, pentru ca
„orasul era aprope pustiu ,,mi .
Mihai sta 3 zile la Vacaresti . Si dintre cele
150 de cdmile cu care Sinan Pasa a venit la Bucuresti,
100 sunt capturate de catre Mihai 1849 .
Si fugarindu-i Mihai pe turci spre Giurgiu,
autorul spune ca „drumul de la Targoviste la
Bucuresci si de la Bucuresci la Giurgiu era plin de
cadavre ,,mo . Ale turcilor...
Insa cand se intorc Mihai si Sigismund de la
Giurgiu... nu au mai gasit niciun bucurestean in
Bucuresti. In cuvintele autorului: „nu mai era nicipui
de Bucurescen" 1851 .
Pentru ca Bucurestiul nu mai era locuibil,
Mihai Viteazul face iarna lui 1595 si primavara lui
1596 la Targoviste 1852 .
O acalmie scurta... pentru ca in anii 1596 si
1597 vin tdtarii, care pradd Braila, Buzaul si
Bucurestiul . Tatarii robesc 30.000 de romani din
Tara Romaneasca 1854 . Casele, Bisericile si Manastirile
bucurestene sunt ddrdmate de tatari 1855 .
1844 Idem, p. 42.
1845 Ibidem.
1846 Idem, p. 42, 44.

1847 Idem, p. 46.
1848 Ibidem.
1849 Idem, p. 48.
1850 Idem, p. 49.
1851 Ibidem.
1852 Ibidem.
1853 Idem, p. 50.
1854 Ibidem.
1855 Ibidem.
220
La 1605 e atestata sdrdcia cumplitd care
domnea in Bucuresti si in tara. Si pentru ca nu mai
5 5 5 5 X
aveau ce mdnca taranii se vindeau boierilor impreuna
cu toate ale lor 1856 .
De la anul 1609 Bucurestiul incepe sa se
extinda. Apare mahalaua sdpunarilor si aceea a
scaunelor de carne iS51 .
Radu Voda Mihnea zideste Manastirea Radu

5
Voda „pe ruinele bisericei bunicului seu" Alexandru
Voda Mircea . Si ctitorul manastirii ii lasa fiului
sau, Alexandru, un milion de galbeni pentru a termina
podoabele Manastirii Radu Voda 1859 .
Biserica Sfanta Ecaterina de azi, din Bucuresti,
a fost Manastirea lui Pana mo .
Iar in p. 58 avem stipulat faptul ca Biserica
Sfintei Treimi, despre care am mai discutat, e Biserica
de dinainte de Manastirea Radu Voda.
In 1640, un episcop catolic, spunea ca sunt
12.000 de case in Bucuresti si circa 100.000 de
5 5
locuitori . Si tot el da marturia ca existau o sutd de
Biserici si Manastiri in Bucuresti dar nu exista si o
5 5 5
resedintd de episcop ortodox 1862 .
Autorul spune ca datele acestea, pe care ni le da
episcopul catolic Pietro Bogdan Baksici sunt
„esagerate" dar admite faptul ca Bucurestiul a
cunoscut o situatie infloritoare in timpul celor 8 ani
de domnie ai lui Matei Voda

Litre 1654-1655 domnitorul Constandin Voda
ridica catedrala mitropolitand, actuala resedintd
patriarhald
Paul din Aleppo vorbea insa numai de 40 de
Biserici si Manastiri in Bucuresti si despre gdrla
Dambovita care il traverseaza m5 .
Din p. 60 a cartii aflam ca tatal Sfantului
Constantin Voda Brancoveanu se numea Papa. Din p.
1856 Idem, p. 54.
1857 Ibidem.
1858 Idem, p. 55.
1859 Ibidem.
1860 Idem, p. 56.
1861 Idem, p. 58.
1862 Ibidem.
1863 Ibidem.
1864 Idem, p. 60.
1865 Ibidem.
221
61 aflam ca Papa era postelnic. Adica marele boer
care ingrijea de camera de dormit a domnitorului si
care li organiza audientele.
In iunie 1660 erau in Bucuresti turci si tatari,
dimpreuna cufoamete si ciumd
Postelnicul Constantin Cantacuzino scapa Tara
Romaneasca de situatia dramatica de a fi transformata
in pasaldc turcesc. E ales domnitor Grigorie
Ghica m7 .
In p. 65 e amintita Mdndstirea Snagov.
De la Zlatari la Sarindar (adica pe actuala
Calea Victoriei) apar case si gradini boieresti
Grecii Pavel si Balasake erau „odiosi
, 11 ,
Bucurescenilor" 1869 . Manastirea lui Pana era inchinatd
Muntelui Sinai 1870 .
In 1676 Bucurestiul ramane pustiu din cauza
ciumii. Oamenii pleaca in alte parti. . .
In 1677, la Boboteaza, ciuma inceteazd . . .iar
Duca Voda repard si mdreste Curtea domneasca
Apare Podul lui Serban Vodd, care se va numi
1 879
mai apoi Podul Beilicului . Mahalaua Scortarului,
Hanul lui Serban Voda, Podul Mogosoaiei... si in
1689 ne ataca nemtii pentru prima oara, care se arata
1 87^
mai rdi decat turcii si tatarii cu tot crestinismul lor
Iar nemtii, la Bucuresti, li tdrau cufunia de gat
pe boieri, pe arhimandriti si pe mai marii negustori ai
orasului 1874 . Motivul? „Pentru ca nu dedeserd fdind si
1 87S
came din destul" . Venisera cu foamea-n gat, se
pare... Tot in p. 69:
Suferintele Romanilor si, in deosebl, ale Bucurescenilor de la
,Nemtii iVmmm", aTi rSmas nesterse in memoria poporuM, care
are locutiunl de batjooura wi de ura in contra aeestor noome-
nosl cre^tinl.
Briincoveiiu cliiama pe
Tatari cu care, pare-se, pu-
tea sB se Intelega mai bine.
Cand audira ca, vin Tatarlf,
Nemtii generalilor Page si
Hausler o luara la san8-
tosa.
1866 Idem, p. 65.
1867 Ibidem.
1868 Ibidem.
1869 Idem, p. 66.
1870 Ibidem.
1871 Idem, p. 67.
1872 Idem, p. 68.
1873 Ibidem.
1874 Idem, p. 69.
1875 Ibidem.
222
In p. 70 apare Biserica Lucaci si ulita
Blejoianchii. In aceeasi pagina:
1 QHf.
Mahalaua Popescului , mahalaua Caliceasca
[calicii = saracii], dealul Lupescilor, Biserica
Oltenilor sau a Protopopului, Targul Mosilor, Podul
Calicilor, drumul Mehedintilor, mahalaua Fantana
Boului, Sipotul Fantanelor, „deluletele" pe care erau
situate „viile boierilor Cretulesci" 1877 .
Manastirile secolului al 18-lea (p. 74):

Ca si'n secolul trecnt, Manastirile, adica puteruioa si bogafca
Manastire a ku Radu-Voda, Mitropolia, Mihal-Voda, Sftul Sava,
Sfta Ecaterina, ' adica fosta Manastire alul Pan a, Manastirea Grecii,
Sffc. lon-cel-Mare, Sft. Spiridon-Veohiti, de aoum Sft. Gheorghe-
Nou; precum si manastirile inconjuratore: Cotroceni, Cernica,
Marcnta, Plnmbnita, si altele ca: SaagoTUl, Caldarusanit, Tiganescil,
Delul, Glavaoiocnl, p§nS cMar si Aninosa ot Musoel, — erafi,
unele mal mult, altele mat pnlln, marile proprietors ale locurilor,
pravaliilor, caselor, pimnitelor. gradinclor si morilor in Bucuresci.
Mahalaua Aga Nita, Biserica lui Coltea
Clucerul, Biserica grecilor, mahalaua Trambitasilor,
podul de Nuiele, Biserica Scaunelor 1878 .
Dupa care, tot in p. 75, sunt insirate si familiile
boieresti: Argetoianu, Balaceanu, Baleanu, Brailoiu,
Bratasanu, Brezoianu, Bucsanu, Bujoreanu, Buzescu,
1876 Idem, p. 73.
1877 Idem, p. 74.
1878 Idem, p. 75.
223
Campineanu, Candescu, Cantacuzino, Corbeanu,
Cornescu, Cretulescu, Dudescu, Falcoianu,
Farcasanu, Filipescu, Florescu, Glogoveanu,
Gradisteanu, Greceanu, Golescu, Milescu, Nasturelu,
Negoiescu, Orescu, Olanescu, Obedeanu,
Parscoveanu, Poenaru, Popescu, Rudeanu, Slatineanu,

Stirbei, Topliceanu, Urdareanu, Vacarescu, Varzaru si
Zatreanu.
Del Chiaro, pe cand era in Tara Romaneasca,
spune ca Bucurestiul avea o populatie de 50.000 de
oameni dar si ca apa din puturi era rea
apa de acum, de la robinet. . .
In p. 77... Bucurestiul de la 1717:
1879
La fel e si
Bucurescil la 1717=1.
Golestii, Balenii, Bujorenii si alti boieri se
revolta impotriva „grecului venetic", adica a lui
Nicolae Voda Mavrocordat . Boierii amintiti vor sa
aduca domnitor neamf .
Despre Sfantul Antim Ivireanul in p. 78.
1718: anul secetei cumplite. In Bucuresti
oamenii mor, la propriu, din cauza foametei 1882 . Iar
dupa seceta si foamete a aparut ciuma

Mahalaua Foisorului...si in 1738, in noiembrie,
turcii jefuiesc Bucurestiul mai ran decat in vremea lui
Mihai Viteazul 1884 .
33.000 de oameni mor din cauza ciumei
■1885
1879 Idem, p. 76.
1880 Idem, p. 77.
1881 Idem, p. 78.
1882 Idem, p. 79.
1883 Ibidem.
1884 Idem, p. 80.
224
Tdrgul din Nduntru (langa Curtea Domneasca),
Tdrgul de Sus (dinspre Hanul lui Serban Voda),
Tdrgul Cucului (langa Sfantul Gheorghe Nou), Tdrgul
de Afard (la Obor) ... si la Bucuresti intalneai greci,
evrei, arnauti, turci, nemti, unguri, sarbi, bulgari,

lOO'l
francezi, italieni
Bucurestenilor nu le-au placut fanariotii m8 . Si
inrdirea lor in fata abuzurilor pe care le faceau
conducatorii 1889 .
La. 11 noiembrie 1769 rusii intra pentru prima
oard, cu armata, in Bucuresti 1890 . Ataca Curtea
domneasca, il aresteaza pe Grigore Voda Ghica, si
guverneaza tara prin generali si administratori 1891 .
In timpul lui Alexandru Voda Ipsilanti,
Bucurestiul e impartit, „poate" pentru prima oara,
spune autorul, in 67 de mahalale 1892 . Existau pe atunci
28 de Manastiri, 31 de Biserici de piatra, 20 de
Biserici de lemn, 10 Schituri, un palat al Principelui,
o scoala publica, 35 de case mari de boieri si 7 hanuri
de piatra in Bucuresti 1893 .
In 1789 erau 88.000 de locuitori in Bucuresti, 3
scoli mari, spital, casa pentru orfani, 16 hanuri, 17
Manastiri, 9 Paradise, 58 de Biserici de piatra, 13
Biserici de lemn, 17 fantani (publice, probabil), 3 bai
si un foisor de foe 1894 .
Si in p. 92 autorul spune ca bucurestenii au trait
si vremuri atdt de grele din punct de vedere financiar
incat isi vindeau pana si cerga cu care se inveleau
noaptea, pentru ca sd pldteascd dajdiile catre
stapanire.
Dambovita se re varsa... incat cei care locuiau la
Izvor trebuiau sd isi reclddeascd, anual, colibele si
cascioarele 1895 .
1885 Ibidem.
1886 Ibidem.
1887 Idem, p. 80-81.
1888 Idem, p. 82.
1889 Idem, p. 83.
1890 Idem, p. 84.
1891 Ibidem.
1892 Idem, p. 86.
1893 Ibidem.
1894 Ibidem.
1895 Idem, p. 92.
225
Dupa anul 1800 apar tdlhari in Bucuresti: ai lui
Pasvantoglu, Carjalii, Manafii lui Ibrahim Pasa,
Rush 1896 .
Bucurestiul a luatfoc in martie 1847 1897 .
Panihida din 1948 189h are 134 de pagini cu
Cuprinsul, scris cu litere mari, viniete si ilustratii, si

comitetul de redactie a fost format din PS Athanasie
Barladeanul, delegatul Sfantului Sinod, membrii:
Prof. I. D. Stefanescu, Arhim. Dr. Vasile Vasilachi,
Pr. Dr. Dimitrie Fecioru, Asist. Univ. Iorgu D. Ivan,
plus administratorul Institutului biblic Diac. Atanasie
Preda 1899 .
Comitetul isi cere iertare pentru „greselile
ramase", la nivel textual, in cartea editata de el 1900 .
„Deslegat" (p. 2), „mantueasca" (p. 2),
„gresala" (p. 2), „Carele" (p. 3) in loc de Care.
„Nu este om care sd vietuiascd si sd nu
greseasca" (p. 3).
Vozglas in loc de ecfonis 1901 . Insa in p. 4 se
vorbeste despre otpust. Iar otpustul e eel de
sambata 1902 , din el lipsind referinta la Sfantul Lazar,
eel a patra zi inviat din morti.
Din p. 5 aflam ca, la Biserica, eel mort e pus in
pridvor si nu in mijlocul naosului, ca acum.
„Milueasca" (p. 4), „locuesti" (p. 5), „pentruca"
(p. 8) si de la p. 15 incep Binecuvdntdrile
Inmormdntdrii si se termina in p. 17.
„Junghiati" si „deadinsul" in p. 15. „Ranele
pacatelor" in p. 16. „Pe dansul" si „gresalele" in p.
17. „Omul, faptura amestecatd intre smerenie si intre
martfe" (p. 19). „Carele ai inaltat crucea [nu fruntea,
ca acum] credinciosilor Tai" 1903 .
1896 Ibidem.
1897 Ibidem.
1898 Adica: *** Panihida, cuprinzand Sfintele slujbe de Inmormantare si
pomenire, tiparita in vremea pastoriei Inalt Prea Sfintitului Nicodim,
Patriarhul Romaniei, cu aprobarea Sfantului Sinod, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1948.
1899 Idem, pagina de titlu.
1900 Ibidem.
1901 Idem, p. 3.
1902 Idem, p. 4.
1903 Idem, p. 19.
226
„Desartaciune" (p. 20), si Ingerii cat si Sfintii
sunt scrise cu litem mica, „dumnezeeasca" (p. 22),
„pesna 6" (p. 23), „strig Tie" (p. 23) pe cand azi:
„strig catre Tine", „facand tanguirea cea deasupra
gropii [cu] cantarea" (p. 25), „intr'o clipeala" (p. 28),
„lacrameaza" (p. 29), „desmierdarea" (p. 29),
„proorocul" (p. 30).
„Incepatura si stat" (p. 30), „insuflarea" (p. 30),
„laturea celor vii" (p. 30), „zavistia diavolului" (p.
31), „mormanturi" (p. 31), „intunerec" (p. 33), „ca cu
foe va sa lamureasca toate" (p. 33), Duhul Sfant
„straluceste impreuna cu Tatal si cu Fiul" (p. 33).
Asa arata vinieta p. 35. Vinieta de la

Evanghelie.
„A trecut din moarte in viata" (p. 35), „dela" (p.
35), „proestosul" (p. 35), ,,1-ai inchipuit intru podoaba
si frumusete" (p. 36), „sa nu treci zidirea Ta [ca nu
cumva] sa fie inghitita de piericiune" (p. 37),
„lacatuit" (p. 37), o eroare de redactare, in loc de
„alcatuit", „asijderea" (p. 38), „pricina oarecare" (p.
38) si in p. 39: „sarutarea cea mai de pe urma".
„Ne despartim" (p. 39), „ne tragem din Adam"
(p. 41), „rudenile" (p. 41), „slobodul" (p. 41), „Maica
Soarelui celui neapus" (p. 42), „mostean" (p. 42),
„unde nu este fatarie" (p. 43),.
Nici in otpustul de la p. 44 nu este amintit
Sfantul Lazar. In Molitfelnic, ed. BOR 2002, apare
urmatoarea formula: „ale sfantului si dreptului Lazar
eel inviat a patra zi din morti" (p. 240). Ea lipseste in
editia 1948 a Panihidei.
227
Tot din p. 44 a Panihidei aflam ca, dupa otpust,
se spunea de 3 ori: „Vesnica pomenire tie, vrednice
de fericire si pururea pomenite frate al nostru". Noi
cantam azi numai „Vesnica pomenire" intreit.
Si in drum spre inmormantare se canta: „Sfinte
Dumnezeule...si celelalte" 1904 . Care „celelalte"?
Rugaciunile incepatoare? Alte cantari bine precizate?

Preotul arunca pamant cu lopata, in mod cruris,
peste tronul celui adormit, dupa ce el fusese cobordt
in groapa 1905 . Si, dupa pamant, se „varsa peste trup
candela [Care? De unde?], sau cenusd de cddelnitd
sau vinul zis paus ,,m6 . . .cand azi se stropeste cu vin si
ulei trupul mortului, pe marginea gropii, inainte ca sa
i sepund capacul.
Preotul nu pleca odata cu cobordrea mortului
in groapa! Pentru ca din p. 44-45 aflam ca: „si asa
acopere dupa datind groapa zicand inca troparele: Cu
duhurile dreptilor... si celelalte... si otpustul: Slavd lui
Dumnezeu, Carele asa a binevoit". Asta pana ce se
punea tot pdmdntul peste tron. . .
Ultima nota la Inmormdntarea mirenilor (p.
45):^^^^^^^^^^^^^^^
Nota. Aceasta randuiaia, precum s'a
ar&tat mai sus, se canta §i la femei si la
copiii ortodocsjlor, ce sant cu varsta mai
mari de §apte ani, schimbcindu-se la rug3-
ciuni numai numele sj altceva nimic.
Din p. 46 incepe „Slujba inmormantarii
pruncilor". In p. 49:
S3 nu plangem pe prunci, ci mai
vartos pe noi inline, care pacS-
tuim deapururea, sa ne tanguim,
ca sa ne izbavim de gheena.
1904 Idem, p. 44.

1905 Ibidem.
1906 Ibidem.
228
Iar urmatoarea cantare spune: daca 1-ai lipsit,
Doamne, pe pruncul acesta „de desfatarile
pamantesti" atunci „invredniceste-l pe dansul de
bunatatile cele ceresti" 1907 .
Despre tristetea imensd a parintilor care isi
1 1908
mgroapa pruncul
„Svetilna" (p. 58), Apostolul este I Cor. 15, 39-
45 (p. 60), Evanghelia: In. 6, 35-39 (p. 61) iar dupa
Sfanta Evanghelie, in p. 61-62, avem urmatoarea
rugaciune a preotului:
Tp\ oamne, cela ce pazesti pruncii in
jlJ viata de acum §i in ceeace va sa
fie, pentru nerSutatea mintii lor §i
nevinovajia, umpland sanurile lui Avraam
§i sala§luindu-i in locuri luminoase, intru
care petrec sufletele dreptilor ; prime§te cu
pace §i sufletul pruncului (n), ca Tu ai
zis : Ca a unora ca acestora este impara-
tia cerurilor.
Vozglas :
Ca a Ta este tmparatia si puterea si
slava, impreuna cu Parintele Tau
m&m eel fara de inceput si cu prea
Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii
vecilor, Amin.
Ea e in locul celor 3 de la Inmormdntarea
mirenilor. Dupa care primeste sdrutarea cea mai de
pe urmd (p. 62). In p. 63:
j\ôartea pruncilor este usurare ca s'au
aratat neimpartasiti de relele lumesti,
si la odihna au ajuns si cu bucurie cerea-
sca in sanurile lui Avraam se bucura, §i
cu cetele cele dumnezeesti ale sfintilor
prunci acum se veselesc, §i cu credinta
dantuesc, ca s'au dus curati de stricaciu-
nea cea iubitoare de pacat.
1907
Idem, p. 49.
1908 Idem, p. 53.
229
Si aceasta rdnduiala a pruncilor... sg face

a ~ a a , , - .1909
pentru copm care mor pana in varsta de 7 am
De la p. 65 incepe „Slujba Inmormantarii de
Sfintele Pasti si de peste toata Saptamana Luminata".
Dupa binecuvdntarea mica avem troparul
Invierii de 3 ori 1910 . Pe drum, spre Biserica, se canta
A 1 Q1 1 A
Canonul Invierii . Insa la Biserica odata ajunsi se
incepe Canonul Invierii de la capdt m2 .
Apostolul este eel al zilei, pe cand Evanghelia
este Mt. 28, 16-20 1913 . Si ele sunt situate dupa
cantarea a 6-a a Canonului Invierii.
Dupa svetilna/ lumindnda Invierii avem
Binecuvdntdrile Invierii (p. 78-79). Otpustul Invierii
si, in drum spre groapa, se canta Hristos a
'a . . 1914
inviat...
Rdnduiala Parastasului incepe odata cu p. 83.
Si in p. 84 se spune ca parastasul se face „vineri
seara dupa sfarsitul vecerniei, imbracandu-se preotul
in felon [lucru care presupune si epitrahilul], iar
diaconul in stihar [si cu orarul], si luand cadelnita si
tamaie, se due in pridvor" si acolo il slujesc.

Dar ca sa faci parastase in pridvor .. .trebuie sa
ai pridvor mare, larg. Insa pentru ca nu prea avem asa
ceva in Bisericile noastre recente...facem parastasele
in naos. Si acum nu se mai fac vineri seara... ci
sdmbdtd dimineata.
Parastas cu catisma a 17-a cantata pe glasul al
2-lea 1915 . Nu am vazut niciodatd acest lucru... pus in
practical
In p. 94: „raposatilor". Si Parastasul de aici e
aproape toata slujba Inmormantarii. . .
Si tocmai in apolisul Parastasului e pomenit si
Sfantul Lazar 1916 . Vesnica pomenire de 3 ori 1917 , ca
1909 Idem, p. 64.
1910 Idem, p. 66.
1911 Idem, p. 67.
1912 Ibidem.
1913 Idem, p. 73.
1914 Idem, p. 82.
1915 Idem, p. 88.
1916 Idem, p. 109.
1917 Ibidem.
230
acum. Iar in p. 110-111 avem o ectenie aparte, care se
spune „La Sambata Mosilor" 1918 .
In p. 1 12 gasim „Molitfa ce se citeste la hainele
ce se imparte de pomana dupa incetarea din viata a
fiecarui om":
Doamne lisuse Hristoase, Dumne-
zeul nostru, Cela ce stapanesti
mortii §i vii, Carele dai hrana
celor flamanzi §i imbracaminte
celor goi, binecuvinteaz& hai-
nele acestea spre purtarea celor ce le vor
tmbraca; sj pe adormitul robul Tau (N)
imbraca-1 in vestmantul nestricaciunii §i in
haina tnfrumusetata cu lumina ; si-1 a§eaz&
in cSmara Ta, ca sa se bucure in veci in-
tru desfatarea bunStatilorTale sj intru odihna.
Binecuvinteaza, Doamne, sj celelalte lueruri
cate se vor mai imparl pentru adormitul
robul Tau (N), ca sa-i fie lui de pomenire
si de rascumparare. Darueste, Doamne, sa-
nitate si celor ce vor purta aceste daruri
de haine, spre pomenirea numelui ador-
mitului. Darue§te §i adormitului raspuns
bun la infricosata judecata Ta; usureaza-1,
Doamne, de pacatele ce a facut cu lucrul,
cu cuvantul sau cu gandul Ca numai Tu
singur e§ti fara de pScat, Hristoase Dum-
nezeul nostru si Ji Q s ' ava inaltam, Tat&lui
sj Fiului §i SMntului Dun, acum sj pururea
sj in vecii vecilor, Amin.
De la p. 113 incepe Litia Mica pentru morti. Ea

se face „seara dupa apolisul vecerniei sau dimineata
dupa apolisul utreniei" 1919 .
Si aceasta slujba se face „in tinda" 1920 Bisericii,
adica in pridvor, ca si parastasul.
1918 Idem, p. 110.
1919 Idem, p. 113.
1920 Idem, p. 114.
231
De la p. 119 incep Evangheliile care se citesc la
Stdlpi. Prima Evanghelie: Mt. 28, 16-20, a doua: Mc.
16, 1-8; a treia: Mc. 16, 9-20; a 4-a: Lc. 24, 1-12; a 5-
a: Lc. 24, 12-35; a 6-a: Lc. 24, 36-53; a 7-a: In. 20, 1-
10; a 8-a: In. 20, 11-18; a 9-a: In. 20, 19-31; a 10-a:
In. 21, 1-14; a 11-a: In. 21, 15-25. ..si a 11-a
Evanghelie se termina la p. 133, aceasta fiind ultima
fila a cartii. Cuprinsul e la p. 134.
Pefoaia de titlu a cartii scrie:
„Liturgica Bisericei Ortodoxe. Cursuri
universitare, de Dr. Vasile Mitrofanovici, fost
profesor p. o. teologia practica la facultatea teologica
din Cernauti, prelucrate, completate si editate de Prof.
Dr. Teodor Tarnavschi si acum din nou editate si
completate de Dr. in Teologie si Filosofie Nectarie
Nicolae Cotlarciuc, Arhiepiscop si Mitropolit al

Bucovinei, fost profesor universitar pentru Teologia
practica, Ed. Consiliului eparhial ort. rom. din
Bucovina, Cernauti, 1929" 1921 .
Cartea are 908 pagini, de la 909 la 926 gasim
un Indice de nume numit Registru.
Tabla de materii, adica Cuprinsul, se afla la p.
XXI-XXXII, pus la inceputul cartii.
Si dupa problemele introductive urmeaza
Liturgica generald. Care are mai multe sectiuni:
persoanele liturgice, timpurile liturgice, ajunari si
posturi, zilele mortilor, locuri liturgice, lucruri
liturgice.
Formele fundamentale incep odata cu p. 297. Si
sunt acestea: rugaciunea liturgica, cantarea liturgica,
citirea Sfintei Scripturi, predica.
Liturgica speciald incepe cu p. 454 si cuprinde:
cele 7 Laude bisericesti, Sfanta Liturghie, diverse
Randuieli bisericesti, Sfintele Taine (Botez, Mir,
Euharistie, Pocainta, Preotie, Cununie si Maslu),
Euhologii sau Sacramentalii de la p. 854, cu care se
termina cartea.
Despre autorul de drept al cartii, Dr. Vasile
Mitrofanovici, avem doar aproape o jumatate de
pagind de informatii. Situata dupa Introducere .
O vom cita: Liturgica, ed. Mitrofanovici, p.
232
De aici aflam ca s-a nascut in 1831, in Budenit,
o localitate in Bucovina, a facut liceul la Cernauti si s-
a specializat in Teologie practica la Viena.
In 1856 a fost hirotonit preot si a inceput
suplinirea la catedra de Teologie practica a
Institutului Teologie din Cernauti.
In 1859 a devenit administrator parohial la
Vicovul de Sus, in 1861 a devenit profesor agregat
iar in 1 864 profesor titular al Institutului.
Se infiinteaza Universitatea de la Cernauti in
1875 si autorul devine profesor universitar titular al
Facultdtii de Teologie din Cernauti.
In anii 1876-1877 si 1882-1883 a fost decanul
1 Q99
facultatii, in 1879 primeste distinctia DHC iar in
1880 e hirotesit arhiprezbiter stavrofor.
A fost si deputat in Parlamentul din Viena si a
murit in 1888 la Marienbad, din cauza unei boli de
inima.
Portretul sau...prezent in carte inainte de datele
biografice:
Instituirea Euharistiei [Mt. 26, 27; Mc. 14, 22;
Lc. 22, 19; I Cor. 11, 23], a Botezului [Mt. 28, 19], a
'" Titlul de Doctor Honoris Cusa. A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Doctor_honoris_causa.
233
Pocaintei [Mt. 18, 18], a Preotiei [Mt. 28, 19; Mc. 16,
15; In. 20, 21, 22; Efes. 4, 11; I Cor. 1, 17; F. Ap. 20,
28] 1923 .
Punerea mdinilor la binecuvantare [Mt. 19, 15;
Lc. 24, 50; Mt. 16, 18]; nopti petrecute in rugaciune
[Lc. 6, 12; 22, 41]; ridicarea ochilor spre cer la
rugaciune [In. 17, 1]; ingenuncherea la rugaciune [Lc.
22, 41]; caderea cu fata la pamdnt in timpul
rugaciunii [Mt. 26, 39]; venirea la Biserica [In. 2, 13;
Mc. 3, 1]; ravna pentru Biserica [In. 2, 13]; moduri de
rugaciune [Mt. 6, 5; Lc. 11, 2], rugaciunea in comun
[Mt. 18, 19]; indemn spre rugaciune [Lc. 11, 9; 22,
40; Mt. 26, 41]; predica in Biserica [Mc. 6, 2; In. 7,
15]; tinerea sarbatorilor [Mt. 26, 18; Mc. 6, 2; In. 7,
14], po^ si fapte bune [Mt. 4, 2; 17, 21; Mc. 9,
29] 1924 .
„Sinagogele" (p. 8), „Christos" (p. 8),
„persecutiune" (p. 9), „Cartago" (p. 10) pentru
Cartagina, „Moisi" (p. 11).
Volumul pe care il consult e subliniat cu rosu
din belsug.
„Cultul cuprinde inima poporului si o

stdpdneste" '(p. 18).
Foloseste pe harismatic si sacramental in p. 19,
pune cratimd intre crestin si ortodox (p. 19),
„sfmtenia mistica" (p. 19), „punctul de culminatiune
al serviciului dumneze[i]esc" (p. 19)...iar limba de
lemnl scolasticd a cartii se regdseste si in Liturgica de
mai tarziu, editata de Parintele Profesor Ene
Braniste 1925 .
Daca nu as sti despre ce e vorba in cultul
Bisericii...mi-as face o parere foarte contorsionatd
din manualele lui Mitrofanovici si Braniste.
„Nicolae Cavasilas" (p. 48), „Simeon
Tesalonicheanul" (p. 48), citeaza, la subsol, titlurile
cartilor patristice in limba greacd, stia bibliografia
liturgica pdnd la vremea lui, citeaza si carti in limba
rush la subsol... iar ultimul manual cu care era la
1923 Liturgica, ed. Mitrofanovici, p. 6-7.
1924 Idem, p. 7.
1925 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ene_Brani%C8%99te.
234
curent era eel al lui Badea Cireseanu, aparut la
Bucuresti.
Cartea prezinta o bibliografie impresionantd

pentru Teologia liturgica. Citeaza si carti in limbile
latina, germana, franceza, italiana, engleza.
Lectori = anagnosti = citeti (p. 87). Despre
exarhi (p. 90), patriarhi si arhiprezbiteri (p. 91),
sinceli (prezbiterii care isi au chilia langd cea a
episcopului) (p. 92), protosinceli, igumeni si
arhimandriti (p. 93), arhidiaconi (p. 94), acoluti (p.
95), exorcisti (p. 96) si ostiari (p. 97).
Despre protopsalti, canonarhi si
inmormantatori 1926 . Ecclesiarhul (p. 100), cantorii (p.
103), serbarea duminicii de la p. 111.
Apusenii au praznuit, la inceput, Nasterea
Domnului la 25 decembrie iar rasaritenii la 6
■ 1927
lanuane
„Legea mosaica" (p. 122), in p. 129 e citata
omilia Sfantului loan Gura de Aur in care acesta
vorbeste despre nestricarea Sfintei Agheasme,
Intdmpinarea Domnului a inceput sd se prdznuiascd
in Rasarit incepand cu secolul al V-lea d. Hr. (p. 132)
iar despre Duminica stdlpdrilor sau a floriilor avem
date de la Sfantul Ambrozie, de la Sfantul loan Gura
de Aur, de la Sfantul Epifanie al Salaminei
Stabilirea datei pascale (p. 139), evreii, de
Cincizecimea lor, isi impodobeau sinagogile si casele
cu ramuri, verdeturi si flori, pentru ca Legea s-a dat
cdnd toate erau inflorite (p. 147), incepand cu secolul
al V-lea avem omilii patristice la Schimbarea la fata
(p. 148) iar catolicii au inceput sa aiba praznicul de pe
6 august tocmai in secolul al 15 -lea, datorita papei

Calixt III, dupa ce crestinii i-au invins pe turci la
Belgrad,inanull457 1929 '.
Despre Adormirea Preacuratei incepand cu p.
159 si foloseste „ajunare" pentru post, de aceea, in p.
1926 Liturgica, ed. Mitrofanovici, p. 98-99.
1927 Idem, p. 119.
1928 Idem, p. 134.
1929 Idem, p. 149.
235
185, incepe subsecventa care se refera la „Ajunarea
patruzecimii".
Autorul citeaza Sfmte canoane, Sfinti Parinti,
~ 5 5 ~
teologi si manuale de tot felul ceea ce face din acest
manual unul profund stiintific.
Despre locasul bisericesc de la p. 207. Despre
amvon (p. 229), tetrapod = proschinitar (p. 230),
„tinterime" (p. 235) pentru cimitire, despre lumdnare
(p. 238-240), despre tdmdie (p. 241-242).
Lumanarea, spune autorul, simbolizeaza trupul

lui Hristos 1930 iar in p. 241 spune ca Sfantul Ambrozie
a vorbit in Comentariul sau la Luca despre tdmdierea
in Bis erica.
Insa in n. 3, a p. 241, si Mitrofanovici, din
pacate, il considera „pseudo" pe Sfantul Dionisie
Areopagitul, citand PG 3, unde Sfantul Dionisie nu
apare sub specia „pseudo". Adica despre cum
mistificd adevarul Sfintilor cineva, cand nu citeaza
sursele in mod acurat, ci se ia dupa „moda" teologica
a timpului sau.
Cei care se impotrivesc lui Dumnezeu o
sfarsesc rau. In Cronografia sa 1931 , Sfantul Teofan
Marturisitorul ne exemplified acest lucru.
Imparatul persecutor Diocletian (c. 22
decembrie 244-3 decembrie 31 1) 1932 a innebunit, „a
renuntat impreuna cu Heraclius la imparatie, incepand
sa traiasca ca un om obisnuit. Si unul si-a sfarsit viata
t 5 5 5 5
in spdnzurdtoare, iar Diocletian s-a ofilit/ s-a
consumat de o boald lungd. Ghelasie, episcopul
aceleiasi Cezarei, spune ca, razgandindu-se si vrand
din nou sa impdrdteascd, au fost omordti prin votul
comun al senatului"
Galerius Maximian (c. 250-5 mai 313) 1934 , fiind
urmdrit de Sfantul Constantin eel Mare, a fost
1930 Idem, p. 239.
1931 Sfantul Teofan Marturisitorul, Cronografia, trad, din lb. gr., studiu
introd. si note de Mihai Tipau, in col. PSB, serie noua, vol. 7, Ed. Basilica a
Patriarhiei Romane, Bucuresti, 2012, 502 p.
1 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Diocletian.
1933 Sfantul Teofan Marturisitorul, Cronografia, op. cit., p. 34.
1934 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Galerius.
236
pedepsit de ,,mania divina" 1935 . Pentru ca
„aprinzandu-i-se o flacara din mijlocul maruntaielor
si a maduvei sale, cu o durere de nesuportat a fost
pus pe burta la pamant, rasufland greu, iesindu-i
amandoi ochii si lasandu-1 orb pe eel lipsit de evlavie.
Iar carnea lui, putrezita din cauza fierbintelii fara
masura, a cazut de pe oase si, astfel, putrezit de tot,
si-a dat sufletul eel care lupta impotriva lui
Dumnezeu" 1936 .
Despre moartea ereticului Arie (c. 250/ 256-
336) 1937 , Sfantul Teofan spune: „dreptatea divina 1-a
mutat pe Arie in locuri vrednice de cele ce se
scurgeau prin limba [sa], taindu-1 din viata in prezent
si in viitor; i-au cazut pejos mdruntaiele in murdarie,
in timpul in care voia sa intre cu nevrednicie in
1Q1Q
lacasurile sfinte" . Moartea lui petrecandu-se in „al
treizeci si unulea an al [domniei] Marelui
Constantin" 1939 .
Iulian Apostatul (331-26 iunie 363) 1940 , eel cu

viata „spurcata" 1941 , „fiind dincolo de hotare [de
hotarele imperiului], a fost omordt prin dreptatea
divina" 1942 .
Eunucul, „care il insultase si il amenintase cu
indrazneala pe [Sfantul] Afraate 1943 , coborand sa
pregateasca baia imparatului [eretic Valens], afectat
fiind la minte, a murit aruncdndu-se singur in apa
fierbinte" 1944 .
Fiul lui Valens, Galates, a murit „suferind rdu,
iar sotia [lui], Domnica, s-a imbolndvit grav" 1945 . Iar
imparatul Valens „a fugit cu cativa [oameni] intr-o
casa mica [de pe campul de lupta]. Ajungandu-1
barbarii [gotii] si ddnd foe casei, fara sa stie [ca
Valens e acolo], i-au ars pe toti" 1946 .
1935 Sfantul Teofan Marturisitorul, Cronografia, op. cit, p. 38.
1936 Ibidem.
1937 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Arius.
1939 Ibidem.
1940 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulian_Apostatul.
1942 Ibidem.
1943 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Aphrahat.
1944 sfantul Teofan Marturisitorul, Cronografia, op. cit., p. 84.

1945 Idem, p. 85.
1946 Idem, p. 86.
237
Parintele Constantin Bobulescu (8 mai 1882-1
decembrie 1958) 1947 publica in 1933, la Chisinau, Din
viata Mitropolitului Veniamin Costachi. Neamul,
copilaria, tineretea si episcopatul 194 * .
Si acesta spune ca mitropolitul Veniamin avea
porecla Negel 1949 . Aversiunea lui Neculce vizavi de
neamul Costachi 1950 .
Dar „neamul Costachi facea parte prin nastere
si prin legdturile lui de rudenie, din familiile cele mai
de seamd ale Moldovei, din protipendada chemata la
conducerea tarii" 1951 .
Despre genealogia sa mitropolitul spune ca se
trage din Consta 1952 . Gavril, mare vornic 1953 , a
transformat numele Consta in Costachi 1954 '.
Tatal mitropolitului Veniamin se numea
Grigoras. Era fiul lui Vasile Costachi 1955 .
Din p. 47 aflam ca Grigoras e alintul si ca tatal
mitropolitului se numea Grigorie Costachi.
Mama mitropolitului a fost Maria
Cantacuzino 1956 si ea moare inaintea sotului ei,
Grigorie Costachi 1957 .

Copiii lui Grigorie si ai Mariei: monahul
Chesarie Costachi, Matei, mitropolitul Veniamin,
monahia Elisaveta si Sarban, eel mai mic dintre ei 1958 .
55 Z>
Tot in p. 50 se vorbeste despre mdsurarea viei
1959
in. . .pogoane
1947 A se vedea:
http://biserica.orgAVhosWho/DTR/B/ConstantinBobulescu.html.
1948 Referinta completa: C.fonstantin] Bobulescu, Din viata Mitropolitului
Veniamin Costachi. Neamul, copilaria, tineretea si episcopatul, Ed.
Tipografia Uniunii clericilor ortodocsi din Basarabia, Chisinau, 1933, 160
^ 949 Idem, p. 4.
1950 Idem, p. 6.
1951 Idem, p. 7.
1952 Idem, p. 8.
Supraveghetor al Curtii domnesti cu functii judecatoresti.
C.[onstantin] Bobulescu, Din viata Mitropolitului Veniamin Costachi.
Neamul, copilaria, tineretea si episcopatul, op. cit, p. 9.
1955 Idem, p. 46.
1956 Idem, p. 48.

1957 Idem, p. 50.
1958 Ibidem.
1959 A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Unit%C4%83%C8%9Bi_de_m%C4%83sur%
C4%83_rom%C3%A2ne%C8%99ti_vechi. In Moldova pogonul era de
6441 mp iar in Tara Romaneasca de 5012,08 mp.
238
In p. 60, autorul nostru prezinta un document,
de dupa 1840, care vorbeste despre „un blestem"
asupra casei Costachi si a casei Brancoveanu.
Si documentul spune ca mitropolitul Veniamin
ar fi „izgonit" monahii de la Agapia, pentru a face din
Manastire o Manastire de maici pentru sora lui, pe
care a facut-o stareta 1960 .
Insa locasul era sub „blestem ctitoricesc",
pentru ca nu trebuia sa intre femeie in Manastirea
Agapia 1961 .
In p. 62 incepe o sectiune despre locul nasterii
IPS Veniamin Costachi. Pentru ca la Manastirea
Adam 1962 , pe un Chiriacodromion editat la Neamt, pe
data de 30 ianuarie 18 18 1963 s-a facut o insemnare din
care rezulta ca mitropolitul Veniamin s-a nascut in
„satul Mdldiastii din tinutul Falciuluf A964 .
Asta ar schimba lucrurile fundamental, pentru
ca se considera drept loc natal Rosiestii 1965 . Pentru ca,

in Testamentul sau, mitropolitul ne spune ca s-a
nascut in satul Rosiesti din Falciu, pentru ca acesta
este „satul parintesc'7 parintesc 1966 .
Autorul a mers in satul TupUati, care era
„mostenire[a] parinteasca" a mitropolitului 1967 . Si in
Biserica satului a gasit un Triod de la 1798, editat la
Bucuresti si un Apostol din 1794, editat la Ramnic.
Ambele daruite de spataru Negel, adica de fratele
mitropolitului Veniamin.
Din mai multe insemndri redate in p. 65-66, de
pe cartile de slujba gasite la Tupilati, autorul conchide
ca mosia Tupilati i-a fost ddruitd de bund voie lui
Sarban, fratelui mai mic, de catre mitropolit, care
locuia in Malaiesti, dar se ingrijea de Biserica din
Tupilati. El, Sarban, a cumpdrat cartile liturgice ale
Bisericii Tupilati si in 1806 clopotul 1968, .
Neamul, copilaria, tineretea si episcopatul, op. cit., p. 61.
1961 Ibidem.
1962 A se vedea: http://www.edj.ro/index.php/mnstirea-adam.
1964 Ibidem.
1965 Ibidem.
1966 Ibidem.
1967 Idem, p. 64.

1968 Idem, p. 66.
239
Dupa Tupilati, autorul a facut munca de
cercetare la Malaiesti 1969 . Si la Biserica din Malaiesti
5 5 5
gaseste un Chiriacodromion editat la Bucuresti, in
1801, daruit de mitropolitul Veniamin, pe 17
decembrie 1803, „spre a noastra vecfijnicd
pomenire" 1910 '. Semnatura sa: „f Nevrednicul intre
arhierei Veniamin Costachi Mitr[opolit al]
Moldaviei" 1971 .
Tot pe 17 decembrie 1803 mitropolitul daruie
Octoihul editat la Bucuresti, in 1792, care se afla la
Biserica din Tupilati 1972 .
Mai multe insemnari ale lui Serban, de pe
cartile liturgice, gasim in p. 67-68.
Insa Stefan Petru Andronachi, un barbat de 80
5 '
de ani, ii spune ca mitropolitul e din Malaiesti 1911 '.
Autorul ajunge si in satul Rosiesti, intr-o zi de
praznic: 15 august 1974 . Aici a gasit un Penticostar de
la 1800, editat la Bucuresti, daruit de mitropolitul
Veniamin Costachi la 21 iunie 1803 1975 .

Din pagina 76 aflam ca exista doud variante
textuale pentru copildria mitropolitului. Una scrisa in
1830, dictata de cineva din apropierea mitropolitului
iar a doua fiind facuta dupa moartea sa, in Iasi, la
1850 1976 .
Iar in p. 78 autorul spune ca cea din 1830 e cea
care trebuie luatd in calcul fiindca ea este confirmatd
de Testamentul sau din 1 844.
In p. 79: „Iacob Stamate, predecesorul
Mitropolitului Veniamin, este hirotonit la 15 ani ca si
urmasul sau la scaunul mitropoliei Moldovii, Dositei
Obradovici si Naum Rimniceanu de asemenea".
Exista un tablou cu chipul mitropolitului la 60
de am 9 ' 1 si alaturi de el chipul sau de cand era tdndr
ieromonah.
Adica acesta:
1969 Ibidem.
1970 Ibidem.
1971 Idem, p. 67.
1972 Ibidem.
1973 Idem, p. 69.
1974 Ibidem.
1975 Idem, p. 73.
1976 Idem, p. 76.
1977 Idem, p. 85.
240
1 Q7R
Mitropolitul Veniamin Costachi se naste in
1768, in apropierea Nasterii Domnului si nasa sa a
fost Elena Costachi 1919 '.
Adica s-a nascut pe 20 decembrie 1768 si a fost
botezat pe 1 ianuarie 1769 1980 .
A fost hirotonit diacon, in martie 1784, de PS
Iacob Stamati, pe cand avea 75 ani si 3 lum 9U .
A fost 3 ani si 3 luni diacon in episcopia
Husului, pana in iunie 1787, cand avea 18 ani si 7
luni 1982 .
E hirotonit ieromonah, pe data de 26
septembrie 1788, de catre IPS Paisie, fost mitropolit,
slujind la mitropolie 1983 .
Din martie 1789 pana in 27 iunie 1792 este
egumen la Sfdntul Spiridon din Iasi 1984 .
Episcop de Husi este intre 27 iunie 1792-1
iunie 1796 1985 .

Episcop de Roman intre 1 iunie 1796-19 martie
1803 1986 . Autorul nu mai discuta si perioada sa ca
mitropolit.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costache.
1982
1983
1984
1985
Idem, p.
Idem, p.
Idem, p.
Ibidem.
Idem, p.
Idem, p.
95.
130-131.
131.
143.
145.
241
Liturghierul pastoral 1981 ', ed. Trinitas 2004, are
618 p. + Cuprinsul (p. 619-622). Avem de-a face cu
un Liturghier extins.
Si prezinta urmatorul continut: Randuiala
Privegherii, Randuiala slujbei de seara, Randuiala
slujbei de dimineata, Slujba Sfintei Liturghii,
Randuiala Sfintei Spovedanii, un acatist, un paraclis,
3 canoane, Randuiala Sfintei Impartasiri, otpusturi,
stihuri, tropare si condace, Alte randuieli si rugaciuni,
Adunari de cereri la felurite trebuinte din viata omului
(ultimele doua secvente fiind specifice
Molitfelnicului) si se incheie cu Sinaxarul anual.
La p. 476-478 gasim Randuiala binecuvdntdrii
masinii. Se face sfintirea mica a apei, binecuvantarea
mica, rugaciunile incepatoare, Doamne miluieste (12
ori), Slavd...Si acum...Veniti sd ne inchindm...Fs.
106 1988 .
Dupa care preotul zice urmatoarea rugaciune:
„Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, Care ai
poruncit robului Tau Noe sa faca corabia spre
mdntuirea lumii si ai binevoit ca din lemne multe sa
fie alcatuita ca un singur lemn, Insusi Stapane al
tuturor, Care ai binevoit a cdrmui lemnele cele
neinsufletite si cu dreapta Ta cea tare a mdntui
neamul omenesc, pdzeste si acum masina aceasta si
da ei Inger bun si pasnic.

Pdzeste pe cei care vor calatori cu ea; da-le lor
sd ajungd sdndtosi acasa.
Cu rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre,
Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria;
cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu
ajutorul cinstitelor, cerestilor, intelegatoarelor Puteri
cele fara de trup; al Sfantului, maritului Proroc,
Inaintemergatorului si Botezatorului loan; al Sfmtilor,
maritilor, si intru tot laudatilor Apostoli; al Sfmtilor,
maritilor, bunilor biruitori Mucenici; al Cuviosilor si
Purtatorilor de Dumnezeu parintilor nostri; al
1986 Idem, p. 151.
1987 .jf.jf.jf Liiufgfoigrui pastoral, tiparit cu binecuvantarea IPS Daniel
[Ciobotea], Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Ed. Trinitas, Iasi, 2004.
1988 Idem, p. 476.
242
Sfantului (N), a carui pomenire o savarsim, si al
tuturor Sfintilor Tai.
Ca Tu esti Cel care ocdrmuiesti si sfintesti
toate, Dumnezeul nostru, si Tie slava si multumire si
7 7 , , ,,,
inchinaciune inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului

Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin" 1989 .
Dupa care preotul stropeste cu Sfanta
Agheasma masina, in timp ce spune: „Se
binecuvinteaza masina aceasta prin stropirea cu
aceasta apa sfintita, in numele Tatalui si al Fiului si al
Sfantului Duh. Amin" 1990 .
Anastasimatarul Manastirii Neamt 1991 are 271
pagini si o erata de doua pagini. Si cuprinde Vecernia
si Utrenia pe cele 8 glasuri ale muzicii psaltice.
Asa arata troparul Invierii, pe glasul al 6-lea,
de la p. 176:
Troparul Invierii
Jl ' Ju i
Pu te ri le in ge re$ti la - Mor man tul Tau si stre ja
* **^ ^^^ ^^^ ^^~^ A "» ■ ' ■> ~-* V ~* "* "^^"v "» ~» -» -^J "V
Hi - au a mor fit $i Ma ri ia - sla - la Mor mant
ca u tand prea cu rat tru pul Tau pra da t-ai ia - - . dul
ne fi^ ind - - - is pi tit de dan - sul Fn tarn pi na
"^S __ , * „ ^ t V« ^
t-ai pre - - - Fe cioa ra da ru ind - - - vi ia (a Ce
laceaiinvi iat din morji Doam ne ma ri re Ti - - e -

Dupa cele 8 glasuri, care se incheie la p. 254,
urmeaza Podobiile celor opt glasuri. Intre p. 255-271.
Dimitrie Suceveanu 1992 s-a nascut la 1816/1820,
la Suceava, si a murit la Iasi in 1898. Tipareste
Ideomelarul in 1856, la Manastirea Neamt.
1989 Idem, p. 477-478.
1990 Idem, p. 478.
1991 *** Anastasimatarul Sfintei Monastiri Neamtu, tiparit in zilele
arhipastoriei I. P. S. S. D. D. Nicodim [Munteanu], Patriarh al Romaniei,
[care reprezinta o] prelucrare dupa Dimitrie Suceveanu si alti autori
renumiti [de muzica psaltica] din trecut, de Protos. Victor Ojog, absolvent
al Academiei de Muzica Religioasd din Bucuresti, aprobat de Sfanta
Patriarhie [a Romaniei], [prin actul] cu nr. 286, din 21 februarie 1942, Ed.
si tiparul Sfintei Monastiri Neamtu, 1943.
243
Insa, desi s-a vorbit despre faptul ca lucrarea de
fata e o compilatie psaltica a mai multor autori, chiar
„renumiti", singurul nume care apare in
Anastasimatar e eel al lui N. Severeanu. . .tocmai in p.
264. Pana acolo se poate presupune ca sunt toate ale
lui Suceveanu, daca nu a mai aparut alt nume.
N. Severeanu e Nicolae Severeanu si a murit in
5
1941. Din locatia Psaltica. ro 199i am downloadat 1994
cursul sau de muzicd psaltica 1995 , care are 32 de
pagini in format PDF. Nu stiu daca etot...
Si a scris un manual tocmai pentru ca a
constatat Jipsa totala a unei carti de teorie a musicei
orientale" 1996 / psaltice in spatiul romanesc.
In p. 6, semnele suitoare: oligonul, petastiul,
cele doua chendime, chendima si ipsiliul iar cele
pogordtoarel cobordtoare: apostroful, iporoiul,
elafronul si hamiliul.
In p. 7 despre cele 8 glasuri. Apoi despre
mdrturiile scarilor diatonice si cromatice, despre
scara diapazonului, tact, semnele de prelungire si de
prescurtare a sunetelor.
Semnele temporale, in p. 9: clasma, apliul,
dipliul, tripliul, gorgonul, digorgonul, trigorgonul,
argonul. Le prezinta grafic si le explica. Metoda lui
va deveni clasicd... pentru ca asa le-am invdtat si noi
in seminar si facultate.
De la p. 11 incep exercitiile de intonatie. Al 12-
lea exercitiu de intonatie are urmatorul continut:
5 5 t
12.
Pa vu ga di ke zo ke di ga vu ga di ke zo ni zo
-» -» -»>—-fc >—.■>—.>--«>.—.->. -» -, -»>— .■ . .v.— .^— . ^ ji
ke 01 ga di ke zo 111 pa ni zo ke di ke zo ni pa vu pa 1
pa ni zo ke di ga di ke zo ni zo Ice di ga vu ga di ke
zo ke di ga vu pa vu ga di ke di ga vn pa ni pa ™
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Suceveanu.
1993 Idem: http://psaltica.ro/.
1994 Idem: http://psaltica.ro/index.php/download/cat_view/8-carti-muzica-
bizantina.
Curs elementar de Musica Orientala (Bisericeasca), aprobat de Sf.
Sinod, pentru usul [uzul] seminariilor si scoalelor de cantareti, prin ord. no.
150 din 12 maiu 1900, lucrat de Nicolae Severeanu, Profesor de Musica
Vocala la Liceu, Cantaret si Dirigintele Corului Vocal al sf. Episcopil
Buzeu, Ed. Tipografia Alessandru Georgescu, Buzeu [Buzau], 1900.
1996 In Prefata cartii, in PDF, p. 2.
244
Semnele de expresie sunt 4: varia, omalonul,
antichenoma si psifistonul iar eteronul e legato de
expresie.
UrmeazS exercitii pentru intelegerea semnelor
de expresie. In p. 21: despre pauze sau tdceri in

cantarea psaltica. Si pauzele, foarte importante in
cantare, sunt insemnate in textele muzicale prin cruce
si varia cu apli.
De la pagina 23: toralele [ftoralele]. Prin
intermediul lor se trece dintr-o scarS melodicS in
alta 1997 .
Prima ftora tratatS: mustarul. Se pune
intotdeauna pe Di. Agemul se pune pe Ga si Zo 1998 .
Nisaburul se pune pe orice nota insS locul lui e
pe Di. Hdsarul se pune pe orice nota insa locul lui e
pe Ke. General dies se pune pe Ga iar General ifes se
v 1999
pune pe Ke
Incepand cu p. 25 se trateazS cadenta... adicS
discutarea glasurilor.
Glasul unu e diatonic, pentru cS are nota
fundamentals pe Pa 2000 .
Glasul doi e cromatic, cu nota fundamentals pe
M. Melodia incepe intotdeauna din Di, Di-ul fiind
„fundamentala glasului" 2001 .
Glasul 3 are o scara diatonic-enarmonicd,
avand ca nota fundamentals pe Ga.
Glasul 4 e diatonic, cu nota fundamentals in
Di, in melodia papadicd si in Vu in melodia
stihiraricd si irmologica 2002 .
Glasul 5 e diatonic -enarmonic si are drept nota
fundamentals pe Pa in melodia papadicS si stihiraricS

si pe Ke in melodia irmologicS 2003 .
Glasul 6 e cromatic, avand notS fundamentals
pe Pa 2004 . E glasul in care sufletul meu se simte eel
mai bine... Pentru cS e glasul pocdintei. E glasul in
1997 Idem, p. 23.
1998 Ibidem.
1999 Idem, p. 24.
2000 Idem, p. 25.
2001 Idem, p. 26.
2002 Ibidem.
2003 Idem, p. 27.
2004 Idem, p. 28.
245
care sufletul se expune in fata tuturor, isi arata
durerile si bucuriile cele mai profunde.
Glasul 7 e diatonic -enarmonic si are drept nota
fundamental^ pe Ga in scara enarmonica si pe Zo in

scara diatonica 2005 .
Glasul 8 e diatonic si are drept nota
•2006
fundamental^ pe Ni . Uneori glasul 8 incepe si de la
Ga, cantandu-se de la Ga ca de la Ni 2007 .
Diesul si ifesul in p. 30. Un fel de fto rale... dar
care influenteaza numai sunetele pe care sunt
puse. . .fara sa schimbe scara melodica 2008 .
In p. 31: despre organele care emit sunetul. Si
acestea sunt pldmdnii, laringele si faringele.
Cand am inceput sa scriu la cartea de fata am
crezut ca va fi doar un prim volum.. .Insa, spre finalul
ei, mi-am dat seama ca va fi o colectie.
Pentru ca am nevoie sa Strang la un loc
diversele date istorice pe care le citesc si le aud, pe
care le inteleg, pentru ca ele sa fie o mdrturie clard a
cercetarilor mele teologice, culturale, filosofice,
stiintifice, existentiale...
Va multumesc ca sunteti alaturi de mine in
bucuria cunoasterii. . .
2005 Ibidem.
2006 Idem, p. 29.
2007 Ibidem.
2008 Idem, p. 30.
In aceasta carte
am scris despre:
cartea lui Adrian Cioroianu din 2011 (2, 5),
Liam Warriner (2-3), Regina Elisabeta a Il-a (3-4),
politicieni indiferenti (4), saitul monarhiei britanice
(4), Lady Gaga si ce reprezintd ea (5-11).
Despre extremism si prostie potrivit Jurnalului
parintelui profesor Alexander Schmemann (11-13).
Apoi despre relatia de prietenie dintre parintele
Alexander Schmemann si Aleksandr Soljenrfin (11-
19).
Despre Ruxandra Cesereanu (19-20), Paul
Goma (20-22), numele crestine latine in opera
Sfantului Ciprian al Cartaginei (22-28), memoria
istoriei (28), Dumnezeiescul Dumitru Staniloae (28-
32), date despre cum i-am citit opera (33-37) si
despre sublinierile Fericitului Hie vazatorul de
Dumnezeu la o carte a Fericitului Dumitru Staniloae
(37-41).
In paginile 41-43 am vorbit despre lada cu
manuscrise eminesciene potrivit marturiei lui Petru
Cretia, despre dorinta lui Cretia pentru opera poetica
eminesciana (43), despre perioada Jurnalelor si
Jurnalul lui Eugene Delacroix (43), despre Noa-noa a
lui Gauguin (43), cartea lui Brassai despre Picasso

(43-44), scrisorile de pe front ale lui Franz Marc (44-
47), jurnalul lui Odilon Redon (47), Walter Mehring
si esentialismul meu (47), despre scrisorile lui Ernst
Barlach si cele ale lui Edgar Degas (47).
Despre scrisorile lui Nicolas Poussin (47-50),
despre poeti contemporani cu Mihail Eminescu (50-
63), despre conferinta lui Nicolae Iorga despre
Bucuresti (63-69).
Despre cimitirul Bellu (69-73), Biserica
Stavropoleos (73-74), documente de secol 19 din
Bucuresti (74-79), Alecsandri si Eminescu in
memoriile lui loan Slavici (79-81) si despre volumul
al doilea al poemelor lui Ion Pillat (81-82).
Despre cum a inceput al doilea razboi mondial
(82-83), prima intdlnire cu Constantin Barbu si
Adrian Nastase, reintalnirea cu Sorin Dumitrescu
(83), donatiile lui Maiorescu si Matei Eminescu din
manuscrisele si cdrtile lui Eminescu (83-87), ultima
predica a Parintelui Profesor Constantin Galeriu (87-
91).
Apoi despre Jurnalul lui Mirel Banica (91-93),
despre o prefatd a lui Zigu Ornea (93-94), despre
Arhieraticonul greco-catolic de la 1777 (94-96),
despre editia Venetia 1891 a Evhologhionului celui
Mare (96-97), despre Arhieraticonul lui Inochentie
Micu-Klein (98-100), despre Sinopsisul de la Iasi, din
1746 (100-104).
Dupa care am scris despre mormintele si
Sfmtele Moaste ale Sfmtilor Apostoli ai Domnului
(104-117), despre pozitia lui Tesu Solomovici fata de

maresalul Ion Antonescu (117), despre afirmatii ale
Sfantului loan Gura de Aur din Comentariul la Iov
(117-119), despre cartea lui Dimitrie Cantemir
referitoare la islam (119-120), despre Insemndrile din
celuld ale ex-maresalului Ion Antonescu (121-123).
M-am referit apoi la un studiu, la maniera de
lucru si la o carte a Prof. Sigurd Bergmann (123-124),
la o minune descrisa de Sfantul Dosoftei al Moldovei
(124), la Epistola Sfmtilor Apostoli (124-125), la
rugdciunea de dezlegare a Sfintei Spovedanii in
Molitfelnice romanesti vechi (125-127).
Dupa care am scris despre Liturghia romano-
catolicd actuald (127-132), despre viata lui Moses
Gaster (132-135) si o carte a aceluiasi (135-136),
despre o carte de memorialistica a lui Nicolae Iorga
(136-139), despre un articol al lui Dan Zamfirescu
(139-141), despre manuscrisele Monahului Gavriil
Uric (141-142), despre cartea lui P. P. Panaitescu
referitoare la viata lui Mihai Viteazu (142-145),
despre un Liturghier greco-catolic recent (145-147).
Am scris apoi despre insemnari de secol 18
referitoare la Moldova (147-149), despre scrierea
Ungaria a lui Nicolaus Olahus (149-151), despre
epistolarul dintre Olahus si Erasmus (151-158),
despre Alfavita sufleteascd (Sibiu, 1803) (158-160),
despre opera Sfantului Grigorie Palama existenta in
PG (160-162), despre continutul unor volume din
CSEL (162-163), despre prima mirida a
Proscomidiei, din cele 9, la greci si romani (163-165),
despre o carte a lui Alexandra Dragomir (165-169).
Dupa care am scris despre profesorul

Constantin Noica vazut de Gabriel Liiceanu (169),
despre Amintirile lui Alexis de Tocqueville (169-
171), despre vol. Ill din Izvoarele Istoriei Romdniei
(171-172), despre Jurnalul, editat pe 2012, al
Parintelui loan Pintea (172-181), despre Liturghia lui
Calvin (181-190), despre Sfantul Dimitrie Basarabov
(190-192), despre Omiliile Sfantului Grigorie Palama
(192-195), despre prima vizitd a Parintelui Grigore
Pisculescu/ Gala Galaction in Tara Sfanta (196-205).
Am scris apoi despre Santa Evangelie de la
Matteiu in traducerea PS Ghenadie al Argesului, ed.
Bucuresti, 1868 (206-208), despre ce a spus
Alexandra Boldur despre viata Sfantului Stefan eel
Mare (208-215), despre istoria Bucurestiului a lui
Gheorghe Ionescu-Gion (215-225), despre Panihida,
editia 1948 (225-231), despre Liturgica lui Vasile
Mitrofanovici (231-235), despre cum mor persecutorii
si ereticii in Cronografia Sfantului Teofan
Marturisitoral (235-236).
Dupa care am scris despre datele biografice
referitoare la Mitropolitul Veniamin Costachi oferite
de catre Parintele Constantin Bobulescu (237-240),
despre Liturghierul pastoral (241-242), despre
Anastasimatarul Manastirii Neamt si Dimitrie
Suceveanu, Nicolae Severeanu si cursul sdu de
muzica psaltica (242-245)... si cuvintele la final de
prim volum (245).
Pe coperta prima este tabloul votiv, cu Sfantul
Domnitor Neagoe Basarab si sotia sa, Doamna
Despina, tinand in mana Biserica Manastirii Curtea de

Arges 2009 .'
2009 Imaginea a fost preluata din locatia: http://www.basilica.ro/stiri/tabloul-
votiv-al-lui-neagoe-basarab_1075.html.
Teologie pentru azi
http://www. teologiepentruazi. ro/
2012
Editia de fata este o editie
5 5 J
online gratuitd
si e proprietatea
Ea nupoatefi tiparita
si comer cializata
fara acordul direct
al
Teologie pentru azi
Toate drepturile rezervate

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus-Istoria Incepe de Oriunde o Privesti, Vol. 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus-Istoria Incepe de Oriunde o Privesti, Vol. 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus-Istoria Incepe de Oriunde o Privesti, Vol. 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Full text of "Istoria incepe de oriunde o privesti, vol.

See other formats

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus

lstoria incepe de oriunde o privesti

Teologie pentru azi

Incepusem sa citesc ultima carte a lui Adrian

Cioroianu, Epoca de aur a incertitudinii ...si mi-am

dat seama ca acum am nevoie, printre alte nevoi de

constiintd ale mele, sa ma umplu de atentie istorica,

de date, de relatari diverse... care sa-mi astampere

dorinta de cunoastere, de stiintd despre trecut si

Si am inceput sa scriu la cartea de fata...

...Pe 15 februarie 2012...

...Sa scriu cu dorinta de a cunoaste, de a strange

in fata mea...date si idei care sa ma faca sa reflectez,

sa contemplu realitati diverse.

Pentru ca nu ma intereseaza datele in sine.. .ci

realitatea pe care ele au trait-o.

Liam Warriner a protestat politic in mod inedit.

Cum? „Si-a dat jos pantalonii §i a alergat 50 de metri,

pana la escorta de motociclete, cu un steag australian

intre fese" 2 . Era escortata regina Elisabeta a Il-a a

Marii Britanii in timpul vizitei sale in Australia. In

„La ie§irea de la tribunal, tanarul a afirmat ca

va relua gestul §i in cadrul altor vizite ale unor inal^i

demnitari. „Tuturor celor care se cred important sau

care cred ca aparfin elitei, le voi arata fundul cu

placere!", a declarat acesta" 3 .

Insa gestul lui exprima, in mod foarte fidel,

aversiunea ideologicd a postmodernitatii fata de tot

ceea ce e stabil, vechi, demn, pretios...

Pentru ca se doreste ca totul sa fie rediscutat si,

in primul rand, negat. Negam... pentru ca sa vedem ce

mai ramdne. Si rediscutam ce mai rdmdne dupa ce

negam serios, in forta.

Adrian Cioroianu, Epoca de aur a incertitudinii. America si China, ideile

si Primdvara araba, Clio, Clausewitz si Lady Gaga la inceputul secolului

XXI, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 201 1, 375 p.

Elena Badea, A fast amendat pentru ca a alergat in fundul gol dupa

Regina Elisabeta a Il-a, cf. http://www.dcnews.ro/2012/02/a-fost-amendat-

Are cont pe Facebook 5 , unde are 874 de

prieteni acum...iar Herald Sun 6 , pe 24 octombrie 201 1

si Daily Mail 1 , pe 25 octombrie 2011, au scris despre

gestul lui si 1-au facut „celebru".

„Celebru"...din cauza unui gest iesit din comun,

neasteptat...dar bine gdndit...

„Celebru"...prin neprevdzutul situatiei, prin soc

umoristic... prin iesirea in decor...

A pldtit amendd pentru ca sa fie „cunoscut" de

marele public. S-a introdus strategic in decorul

reginei... pentru ca sa iasd din anonimat.

S-a luptat ca numele sau sa fie legat de numele

reginei... si de vizita acesteia in Australia.

Media 1-a facut „celebru"... pentru ca a vorbit

despre gestul lui...

Insa gestul lui nu conteaza, in fapt...dar ramane

in atentia publico, atata timp cat ramane online...^ in

mintea celor care l-au cunoscut, au auzit despre el...

Regina Elizabeth Alexandra Mary sau

Elisabeta a Il-a va implini 86 de ani pe 21 aprilie