Catedra de Anestezie Si Reanimatologie nr2. SCR. Victor Cojocaru

PA 7.5.
1 DATA: ANUL 2016

PROGRAM DE INSTRUIRE POSTUNIVERSITARĂ PRIN
REZIDENŢIAT PAG. 1/107
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”
COORDONAT APROBAT
Ministrul Sănătăţii al R.Moldova Rectorul IP USMF „Nicolae Testemiţanu”
___________________________ __________________________________
„____” ____________ 2016 „____” ____________ 2016
PROGRAMA
DE INSTRUIRE POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT
SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Codul specialității: 711.3

Durata studii: 4 ani
Chişinău 2016
PA 7.5.1 DATA: ANUL 2016
Programa a fost discutată şi aprobată la:

şedinţa Consiliului metodic central al IP USMF „Nicolae Testemiţanu”
din „01.11.2012”, proces verbal nr. 2
Președintele Consiliului metodic central

Rector IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Academician AȘM
dr. hab. șt. med., profesor universitar __________________________ Ion Ababii
şedinţa Comisiei metodice de profil „Anesteziologie -Reanimatologie”

din 28.03.2012, proces verbal nr. 8
Președintele Comisiei,
dr. șt. med., conferențiar universitar _______________ Serghei Șandru
Ședința comună a catedrelor Anesteziologie-Reanimatologie „Valeriu Ghereg” și catedrei

Anesteziologie-Reanimatologie Nr.2, FECMF din 07.03.2012, proces verbal nr. 4
Președintele ședinței,
dr. hab. şt. med., profesor universitar ____________________________ Victor Cojocaru
Programa a fost elaborată de colectivul de autori:
Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. 2, Catedra Anesteziologie-Reanimatologie nr.1

FECMF „Valeriu Ghereg”
Prof. Victor Cojocaru Conf. Serghei Şandru
Conf. Mihail Borş Conf. Adrian Belîi
Conf. Virgiliu Guţan Conf. Ruslan Baltaga
Conf. Gheorghe Cazacu Conf. Tatiana Tăzlăvan
Conf. Nicolae Gurschi Conf. Doriana Cojocaru
Conf. Cornogolub Alexandru Asist. Alexandru Clim
Conf. Petru Rusu Asist. Sergiu Cobileţchi
Prefaţă
Având în vedere exigenţele actuale către procesul de formare a medicilor specialişti în

Anesteziologie şi Reanimatologie prin intermediul rezidenţiatului clinic, prin prezentarea acestui
autorii încearcă să răspundă acestor cerinţe, propunând o conduită unificată de instruire prin
rezidenţiat clinic in Anesteziologie şi Reanimatologie.
Programul a fost elaborat de colectivul de autori, în corespundere cu cerintele Comitetului
European pentru Educatie si Formare Profesionala in domeniul Anesteziologiei-reanimatologiei, cu
cele ale art. 281 si art. 42 ale Legii Invatamantului nr. 547 din 21.07.1995 si ordinului MS al RM nr.
811 din 27.10.2011, corespunde principiilor şi standardelor moderne internaţionale şi va servi ca
program unificat pentru instruirea postuniversitară prin rezidenţiat la specialitatea anesteziologie şi
reanimatologie în Republica Moldova.
Pregгtirea rezidenţilor se face în clinicile universitare, sub conducerea unui profesor.
Durata instruirii este prevăzută de 4 ani de studii (total 180 săptămini), 5 zile în săptămină, 7
ore de studii pe zi, din care 3,5 ore didactice şi 3,5 ore activitate clinică. Total in 4 ani rezidentul
acumulează 6328 ore de instruire (3164 ore didactice/3164 ore clinice) si pâna la 2880 ore
suplimentare de activitate clinică individuală.
În Program sunt prevăzute III compartimente de bază cu domenii şi module repartizate
corespunzător nivelului de complexitate pentru anii I-IV.
Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea se face prin cursuri,
seminarii, lucrari practice, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Reeşind din specificul specialităţii şi caracterul multidisciplinar a fost considerată necesară
introducerea în program pe lângă disciplinele de bază şi a unor noţiuni de fizică, fiziopatologie,
farmacologie clinică, anatomie topografică, morfopatologie, diagnostic funcțional şi imagistic,
precum şi alte compartimente ca cercetarea, statistica şi bioetica.
Astfel programul cuprinde 8 cicluri conexe şi 54 module de bază, divizate în 20 de domenii
şi subspecialităţi, cu repartizarea corespunzătoare a orelor conform cerințelor normelor didactice în
vigoare. Fiecare modul de pregatire, ciclu conex este finalizat cu un examen cu notă. După fiecare
an de studiu are loc o evaluare de etapa cu examen de promovare la următorul an.
Inclusiv, în acest program sunt elucidate volumul asistenței medicale acordate de medicii
rezidenți și limitele de competență la specialitatea Anestezie și Terapie Intensivă, pe ani de instruire.
Pentru toți anii de studii, competențele de asistență medicală acordată include:

Medicul rezident:
Realizează evaluarea preanestezică primară, după stabilirea indicațiilor pentru intervenția
chirurgicală (urgentă sau programată) a pacientului în secția de internare, secțiile chirurgicale sau
unitatea de terapie intensivă a spitalului.
Evaluează primar pacientul în secția de internare sau în secțiile spitalului, la solicitarea specialiștilor
de profil, în vederea stabilirii indicațiilor pentru internare în secția de tratament intensiv sau pentru
prescrierea de recomandări terapeutice sau diagnostice (împreună cu medicul responsabil).
Solicită consultațiile altor specialiști în vederea precizării stării, diagnosticului, planului de

investigații şi tratament. Împreună cu medicul responsabil, elaborează planul de investigații și
tratament al pacientului internat în unitatea de terapie intensivă, completează foaia de observație
clinică, cu inscripțiile necesare pe parcursul spitalizării în unitatea de terapie intensivă.
Monitorizează îndeplinirea acțiunilor prescrise.
Perfectează documentele medicale pe durata orelor de gardă, cu raportarea ulterioară a

evenimentelor șefului de secție, șefului clinicii, precum și la conferința de dimineață (raportul de
gardă).
Participă la vizita comună (reprezentanți ai administrației, șefului de secție, medici-

specialiști, medici de gardă, consultanți, rezidenți) a pacienților internați în unitatea de terapie
intensivă. Împreună cu medicul responsabil, completează primar foaia de indicații (prescripții) a
pacientului, cu completările ulterioare, zilnice. Împreuna cu medicul responsabil efectuează
manoperele diagnostice și curative de profil ATI, necesare la pacienții programați pentru intervenții
chirurgicale de urgență sau elective, la pacienții postoperatorii, sau la pacienții de divers profil,
internați în unitățile de terapie intensivă. Monitorizeaza și evaluează starea pacienţilor instabili, cu
indicarea suplimentară a acţiunilor necesare, împreună cu medicul responsabil (teste de laborator,
investigaţii etc.).
Competențele practice se divizează în 3 forme de executare: Interpretare – I, Asistare – A,
Executare – E;
Ținind cont de specificul specialității ATI, competențele și volumul de lucru practic
poate fi acumulat în baza la minim 4 gărzi pe lună (12 ore), din contul orelor suplimentare de
activitate clinică individuală, care vor fi efectuate în secțiile de Anesteziologie sau Terapie
intensivă în dependență de programul de studiu.
PLANUL TEMATIC GENERAL
Partea I. BAZA FUNDAMENTALA A SPECIALITATII ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Bazele teoretice preparatorii (fizica, fiziologia, patofiziologia, anatomia clinica si farmacologia în
Domeniul A
Anesteziologie-reanimatologie)
Modulul A1 Bazele fizicii aplicate în anesteziologie-reanimatologie
Modulul A2 Fiziologia si patofiziologia respiratiei.
Modulul A3 Fiziologia si patofiziologia circulatiei.
Modulul A4 Fiziologia si patofiziologia sistemului nervos central, periferic si jonctiunii neuromusculare.
Modulul A5 Fiziologia si patofiziologia sistemului reno-urinar.
Modulul A6 Fiziologia si patofiziologia sângelui si hemostazei.
Modulul A7 Fiziologia si patofiziologia sistemului digestiv.
Modulul A8 Fiziologia si patofiziologia sistemului endocrin si mediului intern al organismului.
Modulul A9 Fiziologia si patofiziologia sistemului imun.
Modulul A10 Farmacologia în Anestezie și Terapie Intensivă
Consultatia de Anestezie. Evaluarea preoperatorie si pregatirea pacientului cu comorbiditati pentru
Domeniul B
interventie.
Modulul B1 Evaluarea preoperatorie sistematizata si optimizarea conditiei pacientului cu comorbiditati.
Modulul B2 Standarde, recomandari, ghiduri si protocoale standardizate în anesteziologie-reanimatologie
Domeniul C Managementul intraoperatoriu si tehnicile de anestezie.
Modulul C1 Bazele fundamentale ale anesteziei. Tehnici de anestezie generala.
Modulul C2 Tehnici de anestezie loco-regionala.
Modulul C3 Structura si functionarea blocului operator. Dotarea tehnica a salii de operatii.
Modulul C4 Monitorizarea functiilor vitale si mentinerea homeostaziei pacientului.
Domeniul D Managementul postoperatoriu al pacientului si combaterea durerii perioperatorii.
Modulul D1 Transportarea intraspitaliera a pacientului critic sau dupa anestezie.
Modulul D2 Structura si functionarea salii de trezire. Dotarea tehnica a salii de trezire.
Modulul D3 Gestionarea medicala a perioadei postoperatorii precoce.
Modulul D4 Reabilitarea postoperatorie accelerata.
Modulul D5 Managementul durerii perioperatorii
Domeniul E Managementul starilor urgente si celor critice, inclusiv traumatismele, intoxicatiile si primul ajutor
calificat în arsuri.
Modulul E1 Organizarea acordarii asistentei medicale de urgenta în situatii obisnuite si exceptionale. Transportarea
interspitaliera a pacientului critic.
Modulul E2 Resuscitarea cardio-pulmonara si cerebrala. BLS, ALS, ATLS, PALS
Modulul E3 Conduita în urgente medicale si chirurgicale critice
Modulul E4 Toxicologia clinică
Modulul E5 Dezastre naturale, tehnogene, tulburari in masa si acte teroriste.
Domeniul F Manoperele invazive si noninvazive de baza în anesteziologie-reanimatologie
Modulul F1 Accesul vascular. Monitorizarea invaziva a functiilor vitale.
Modulul F2 Blocurile regionale si neuraxiale de tip single shot si de tip continuu
Domeniul G Tehnici manageriale, economia sanatatii, gestiunea calitatii (specificul în anesteziologie-reanimatologie)
Modulul G1 Economia sistemului de sanatate si rolul anesteziologiei-reanimatologiei
Modulul G2 Gestiunea calitatii în anesteziologie-reanimatologie si managementul durerii
Modulul G3 Tehnici manageriale în anesteziologie-reanimatologie
Domeniul H Siguranta pacientului, gestiunea riscului si managementul situatiilor de criza
Modulul H1 Teoria gestiunii riscului. Instrumentele de raportare, analiza si gestiune a riscului.
Modulul H2 Factorul uman. Gestionarea situatiilor de criza. Cultura securitatii si institutii de tip HRO
Domeniul I Profesionismul si etica. Dreptul medical si aspectele medico-legale în anesteziologie si reanimatologie
Modulul I1 Principiile eticii medicale. Declaratia de la Geneva. Protocolul Helsinki. Declaratia de la Montreal.
Modulul I2 Dreptul medical si aspecte medico-legale în anesteziologie-reanimatolohgie.

Modulul I3 Bazele comunicarii interindividuale. Gestiunea conflictelor.
Domeniul K Educarea, autoinstruirea si formarea in cercetare
Modulul K1 Modalitati de cautare a informatiei si studiul literaturii de specialitate.
Modulul K2 Bazele statisticii bio-medicale. Metodologia cercetarii. Raportarea informatiei (poster, articol, prezentare).
Partea II. ANESTEZIA ÎN FUNCTIE DE PACIENT SI DE SPECIALITATIE CHIRURGICALE
Domeniul L Anestezia în chirurgia toracica, cardiaca si vasculara
Domeniul M Managementul nonchirurgical si chirurgical al cailor aeriene dificile.
Domeniul N Anestezia în neurochirurgie
Domeniul O Anestezia în obstetrică
Domeniul P Anestezia la nou-nascut si copii
Domeniul Q Anestezia ambulatorie si asistenta anestezica inafara blocului operator.
Domeniul R Managementul multidisciplinar al durerii (durerea neuropata, durerea asociata cancerului)
Domeniul S Anestezia la pacientul de vârsta înaintata
Domeniul T Anestezia în chirurgia ORL, OMF si stomatologie
Domeniul X Anestezia în oftalmologie.
Partea III REANIMATOLOGIA SI TERAPIA INTENSIVA

Domeniul U Reanimatologia si terapia intensivă. Competențe generale.
Modulul U1. Reanimatologie şi terapie intensivă generală.
Modulul U2 Organizare, drepturi și responsabilități
Modulul U3 Evaluarea și etica
Domeniul V Competențe speciale
Modulul V1 Terapia intensiva a pacientului cu patologie renala si digestiva
Modulul V2 Terapia intensivă a pacientului cu patologie pulmonară
Modulul V3 Terapia intensivă a pacientului cu patologie cardiacă
Modulul V4 Terapia intensiva a pacientului neurologic, politraumatizat
Modulul V5 Terapia intensivă pacientului cu patologie metabolică, endocrină, imună.
Modulul V6 Terapia intensivă în obstetrica. Reanimarea nou-nascutului.
Modulul V7 Terapia intensivă în pediatrie.
Modulul V8 Infectiile sistemice. Sepsis-ul. TI a pacientului canceros
Modulul V9 Moartea cerebrala. Donatorul de organe. Terapia intensiva a pacientului transplantat.
Modulul V10 Terapia Intensivă în toxicologie
Modulul V11 Terapia Intensivă în urgențele mediului
Partea IV CICLURI CONEXE
Modulul 1 Farmacologie clinică
Modulul 2 Diagnostic funcţional - ECG
Modulul 3 Morfopatologie
Modulul 4 Anatomie topografică şi chirurgie operatorie
Modulul 5 Imagistica in practica anestezistului-reanimator (ecografia, radiografia, RMN, TC)
Modulul 6 Bioetica, cercetare şi statistică medicală in anestezie
Parte
BAZA FUNDAMENTALA A SPECIALITATII ANESTEZIOLOGIE-REANIMATOLOGIE
a I.
Dome
Bazele teoretice preparatorii (fizica, fiziologia, patofiziologia, anatomia clinica si farmacologia
niul
în Anesteziologie-reanimatologie)
A.
Modu Bazele fizicii aplicate în anesteziologie-reanimatologie
lul A1 Competență după atestarea modului
a) cunostinte teoretice b) abilitati practice c) comportament si
atitudini
 Fizica gazelor şi vaporilor aplicata  Monitorizarea gazelor
la anestezia prin inhalaţie. anestezice inspirate, expirate.
 Testarea aparatului de
anestezie înainte de utilizare.
 Identificarea defecţiunilor
apratului de anestezie,
monitoringului funcţiilor
vitale.
 Interpretarea rezultatelor
gazanalizatorului.
 Schimbarea absorberului de
CO2.
 Interpretarea datelor
pulsoximtetriei, ECG,
pletismografiei.
 Umidificarea amestecului
inhalat
 Legile fizicii aplicate dinamicii  Calcularea fluxului gazelor şi  Instituirea şi
gazelor şi fluidelor fluidelor. Modificarea menţinerea procedurii
parametrilor care influienţează de verificare a maşinii
fluxul. Importanţa practică în de anestezie înainte de
selectarea dimensiunii tubului utilizare.
endotraheal, cateterului venos.  Respectarea
prevederilor de
siguranţă electrică, anti-
incendiară în sala de
operaţie
 Noţiuni de fizică pentru anestezie.  Alicarea măsurilor de siguranţa

Definirea mărimilor şi unităţilor în electrică în sala de operaţie.
fizică. Stările de agregare ale
 Profilaxie, identificarea şi
substanţei. Gazul ideal. Temperatura
conduita în cazul incendiilor în
critică. Măsurarea presiunii în
sala de operaţie.
fluide. Gazele. Lichidele. Curgerea
fluidelor. Măsurarea volumelor de  Anestezia pentru chirurgia cu
gaz. Măsurarea debitului gazelor. LASER.
Măsurarea debitelor lichidelor.
Căldura şi temperatura. Vaporizarea.
Solubilitatea. Difuzia şi osmoza.
Umiditatea şi umidificarea.
Electricitatea. Incendii şi explozii.
 Aparatul de anestezie -
echipamentul anestezic, circuite
anestezice. Fiziologia clinică a
circuitului anestezic. Instalaţia
centrală de gaze. Reductoare de
presiune. Debitmetre. Vaporizoare.
Clasificarea vaporizoarelor.
 Particularităţile aparatelor de
anestezie contemporană în corelare
cu securitatea ei. Complicaţii
datorate aparatajului anestezic şi
prevenirea lor. Aparataj de
monitorizare al actului anestezic.
COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ

Volumul
(Nr. pacienți
/
investigații/
proceduri/
intervenții)
Testarea aparatului de anestezie înainte de utilizare. E 20

Monitorizarea gazelor anestezice inspirate, expirate. I 20
Identificarea defecțiunilor aparatului de anestezie, monitoringului funcțiilor vitale. E 20
Interpretarea rezultatelor gazoanalizatorului. I 20
Schimbarea absorberului de CO2. E 15
Interpretarea datelor etCO2 I 20
Interpretarea datelor pulsoximtetriei, ECG, pletismografiei. I 30
Umidificarea amestecului inhalat. I 20
Aplicarea măsurilor de siguranţa electrică în sala de operaţie. E 20
Calcularea fluxului gazelor și fluidelor. I 20
Profilaxie, identificarea și conduita în cazul incendiilor în sala de operație. E 20
Modu
lul A Fiziologia si patofiziologia respiratiei (Competență după atestarea modului)
2

atitudini
 Anatomia sistemului respirator.  Examenul clinic al sistemului  Explicarea pacientului

Mecanica respiraţiei. Volume şi resirator riscurile repsiratorii ale
presiuni pulmonare. Factori care  Intrepretarea testelor anesteziei.
influienţează capacitatea rezidual funcţionale pulmonare  Explicarea daunei
funcţională. Complianţa pulmonară (spirografia). fumatului, riscurile
şi surfactantul. Rezistenţa la flux.  Măsurarea volumelor şi asociate. Promovarea
Travaliul respirator. capacităţilor pulmonare. unui mod sănătos de
 Circulaţia pulmonară. Spaţiu mort.  Monitorizarea presiunii în viaţă fără tutun.
Ventilaţia alveolară. istribuţia căile aeriene.
ventilaţiei şi raportul V/Q. Şuntul  Interpretarea echilibrului gazos
pulmonar. şi acido-bazic.
 Controlul respiraţiei. Control  Oxigenoterapia.
central. Chemoreceptori periferici.  Interpretarea pulsoximetriei
Reflexe respiratorii. Vazoconstricţia  Interpretarea capnometriei.
pulmoară hipoxică.  Interpretarea radiografiei
 Schimbul de gaze (oxigen, bioxid de toracice
carbon). Transportul sanguin al
gazelor respiratorii.
 Influenţa anesteziei asupra
respiraţiei. (Controlul respiraţiei,
mecanica ventilatorie, raport
ventilaţie/perfuzie, transportul de
gaze şi schimbul de gaze).
 Zonele West pulmonare. Interpretare
clinică.
 Cascada oxigenului. Transortarea
oxigenului. Curba de disociere a
oxigenului. Factorii care o
influienţează. Eliminarea CO2.
 Funcţia nerespiratorie a plămânului
(echilibrul acido-bazic, metabolism,
filtrare, imunitate etc).
 Mecanisme de dereglare funcţională
şi instalare a insuficienţei
pulmonare. Interpretare clinică.
Algoritm clinic diagnostic. Analiza
funcţională complexă. Principii de
tratament şi corecţie funcţională
complexă.
 Medicamente cu acţiune asupra
sistemului respirator. Stimulante
respiratorii. Medicamente cu acţiune
asupra calibrului bronşic.
Medicamente cu acţiune asupra
vaselor pulmonare. Medicamente cu
acţiune asupra funcţiei mucociliare.

Volumul
(Nr. pacienți
/
investigații/
proceduri/
intervenții)
Examenul clinic al sistemului respirator E 50

Interpretarea testelor funcționale pulmonare (spirografia). I 20
Măsurarea volumelor și capacităților pulmonare. I 30
Monitorizarea presiunii în căile aeriene. E 20
Interpretarea echilibrului gazos și acido-bazic. I 30
Oxigenoterapia. E 30
Interpretarea pulsoximetriei. I 20
Interpretarea capnometriei. I 20
Interpretarea radiografiei toracice. I 20
Modu
lul A Fiziologia si patofiziologia cardiovasculară (Competență după atestarea modului)
3

atitudini
 Anatomia sistemului cardiovascular.  Examinarea clinică a a  Explicarea pacientului

Fiziologia şi fiziopatologia sistemului cardiovascular. riscurilor cardiace ale
sistemului cardio-vascular. Aprecierea riscului anesteziei în maneră de
 Sistemul vascular periferic. cardiovascular conform re-asigurare şi calmare
Controlul circulaţiei periferice. scorurilor. a pacientului.
Sistemul venos.  Monitorizare cardio-vasculară  Abilitatea de a răspunde
 Controlul circulaţiei centrale. non-invazivă. (ECG, Presiune la toate întrebările
Sistemul nervos autonom. Controlul arterială, pulsoximetrie, legate de monitoring
tensiunii arteriale. pletsimografie). cardiac, modificări şi
 Microcirculaţia şi circulaţia  Cateterizarea venoasă periferică consecinţe eventuale.
terminală. Legile curgerii în  Cataterizarea venoasă centrală
sistemul vascular. Rezistenţa prin metoda Seldinger, metoda
vasculară. Proprieţăle sângelui cu ultrasunet.
circulant.  Instalarea liniei arteriale
 Schimbul de substanţe şi lichide la periferice pentru monitorizare
nivelul microcirculaţiei. invazivă.
 Reglarea circulaţiei: locală, umorală,  Monitorizare presiunii arteriale
nervoasă. invazive.
 Inima. Electrofiziologia inimii.  Interpretare EKG (în derivaţii,
Ciclul cardiac. Circulaţia analiza de segment ST,
coronariană. Debit cardiac şi detectare de aritmii etc., ).
performanţa cardiacă. Evaluarea  Monitorizarea volumului bătaie
performanţei cardiace. şi calculul debitului cardiac,
 Răspunsul cardiovascular în condiţii indexului cardiac, rezistenţei
patologice şi anestezie (insuficienţa vasculare periferice,
cardiacă, cardiopatia ischemică, transportul, consumul, rata de
tulburări de ritm, efectul extracţiei a oxigenului.
medicamentelor şi anestezicelor,  Interpretarea ecocardio-gramei.
activitatea simpatică, ventilaţia,  Doppler cardiac, dopler
stimulare chirurgicală, anestezia vascular.
peridurală şi rahidiană).
 Medicamente cu acţiune asupra
sistemului cardiovascular şi asupra
sistemului nervos auronom
 Metode de identificare şi monitoring
cardiovascular. Dereglări
funcţionale ale sistemului
cardiovascular şi interpretarea lor
clinică. Algoritm clinic de
diagnostic. Analiza clinico-
funcţională complexă. Principii de
tratament şi corecţie.
COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ Volumul (Nr. pacienți /
investigații/ proceduri/
intervenții)
Examinarea clinică a sistemului cardiovascular. Aprecierea riscului 50

cardiovascular conform scorurilor. E
Monitorizare cardio-vasculară non-invazivă. (ECG, Presiune arterială, 30

pulsoximetrie, pletisimografie).
Cateterizarea venoasă periferică. E 50
Cateterizarea venoasă centrală prin metoda Seldinger, metoda cu 5
ultrasunet. A
Instalarea liniei arteriale periferice pentru monitorizare invazivă. A 10
Monitorizarea presiunii arteriale invazive. I 10
Interpretare ECG (în derivații, analiza de segment ST, detectare de aritmii 50
etc., ). I
Monitorizarea volumului bătaie și calculul debitului cardiac, indexului 5
cardiac, rezistenței vasculare periferice, transportul, consumul, rata de
extracție a oxigenului. I
Interpretarea ecocardiogramei. Doppler cardiac, dopler vascular. I 10
Modu
Fiziologia si patofiziologia sistemului nervos central, periferic si jonctiunii neuromusculare
lul A
(Competență după atestarea modului)
4
atitudini
 Anatomia sistemului nervos central.  Monitorizare EEG şi Comunicarea cu rudele

Creierul. Măduva spinării. interpretare. acientului în stare
 Fiziologia şi fiziopatologia  BIS monitoring gravă, cu leziuni
sistemului nervos. Structura şi  Interpretarea Tomografiei neurologice.
funcţia. Structura membranei şi Comuterizate şi IRM cerebral şi Anunaţarea pacientului
potenţialul electric transmembranar. colaonă vertebrală. şi familiei desre
 Propagarea impulsurilor prin axoni.  Evaluarea stării de conştienţă, riscurile neurologice şi
Transmisia sinaptică. aprecierea stării de comă. eventualele comlicaţii.
Neurotransmiţătorii. Receptorii şi  Aplicare şi interpretare a scalei Obţinerea
comunicarea intracelulară. de trunchi cerebral (scala consimţămîntului
 Sistemul somatosenzitiv şi motor. Pitsburg). informat.
 Sistemul nervos autonom.  Evaluarea gradului de sedare Comunicarea cu famila
 Presiunea intracraniană. Presiunea medicamentoasă conform pacientului aflat în stare
de perfuzie cerebrală. Factorii care o scorurilor de sedare. critică. Explicarea
influienţează. Bariera  Examinarea unui pacient riscurilor eminente
hematoencefalică. Epileptogeneza. neurologic. pentru viaţă, pronostic.
 Fluxul sanguin cerebral. Reglarea  Stabilirea diagnosticu-lui de Comunicarea cu
fluxului sanguin cerebral. moarte cerebrală. Evaluarea coordonatorul de
 Efectele anestezicelor asupra pacientului în vederea transplant a cazurilor cu
fluxului sanguin cerebral şi asupra perspectivei transplantului de potenţial de transplant
metabolismului cerebral. organe. Aplicarea protocolului de organe.
 Ischemia cerebrală. Hipertensiunea de transplant de organe.
intracraniană. Traumatismele cranio-  Puncţia lombară diagnostică.
cerebrale.  Monitorizarea tensiunii
 Dereglări de conştienţă. Obnubilare, intracraniene.
sopor, Coma. Stările vegetative.  Aplicarea hipotermiei
 Epilepsia. Moartea cerebrală.  Monitorizarea profunzimii
 Fiziologia transmiterii blocului neuromuscular.
neuromusculare. Farmacologia Echipament
transmiterii neuromusculare.
 Miorelaxante nedepolarizante,
antidepolarizante. Bazele
monitoringului neuromuscular.
Moduri de stimulare. Indicaţii
pentru monitoring neuromuscular.

intervenții)
Monitorizare EEG și interpretare. I 5

BIS monitoring. I 3
Interpretarea Tomografiei Computerizate și IRM cerebral și coloana 5
vertebrală. I
Evaluarea stării de conștientă, aprecierea stării de comă. E 10
Aplicare și interpretare a scalei de trunchi cerebral (scala Pitsburg). E 3
Evaluarea gradului de sedare medicamentoasă conform scorurilor de 10

sedare. E
Examinarea unui pacient neurologic. E 20
Stabilirea diagnosticului de moarte cerebrală. Evaluarea pacientului în 3
vederea perspectivei transplantului de organe. Aplicarea protocolului de
transplant de organe. A
Puncția lombară diagnostică. A 3
Monitorizarea tensiunii intracraniene. I 3
Aplicarea hipotermiei. A 3
Monitorizarea profunzimii blocului neuromuscular. I 5
Modu
lul A Fiziologia si patofiziologia sistemului reno-urinar (Competență după atestarea modului)
5
atitudini
 Compartimentele lichidiene ale  Examinarea clinică a sistemului 
organismului. Fiziologia şi urinar.
fiziopatologia sistemului renal.  Monitorizarea diurezei.
 Noţiuni elementare de anatomie şi  Interpretarea testelor urinare.
morfologie renală.  Argumentarea indicării şi
 Mecanismul filtrării glomerulare. interpretarea testelor şi
Reabsorbţia şi secreţia tubulară. examenelor paraclinice ale
Testele funcţiei renale funcţiei renale.
 Mecanisme de tulburări funcţionale.  Tratamentul diferneţial al
Leziune renală acută. Mecanisme leziunii renale acute în
fizioatologice. Algoritm clinic. dependenţă de cauză.
 Sindrom hepatorenal. Algoritm  Aplicare terapiei volemice,
clinic de diagnostic. Principiile de diureza dirijată.
tratament şi corecţie.  Aplicare metodelor extrarenale
 Influienţa anestezicelor asura de epurare.
rinichiului. Medicamente cu acţiune
asura rinichiului.
 Metode de de epurare extrarenale.

intervenții)
Examinarea clinică a sistemului urinar. E 10

Monitorizarea diurezei. E 20
Interpretarea testelor urinare. I 20
Argumentarea indicării și interpretarea testelor și examenelor paraclinice 20
ale funcției renale. E
Tratamentul diferențial al leziunii renale acute în dependență de cauză. A 5
Aplicare terapiei volemice, diureza dirijată. A 5
Aplicare metodelor extrarenale de epurare. A 2

Modu Fiziologia si patofiziologia sângelui si hemostazei. (Competență după atestarea modului)
lul A
6
atitudini
 Anemia. Variante genetice  Evaluarea anamnestică şi 
patologice de hemoglobină. examenul clinic al dereglărilor
 Hemostaza şi tromboza. de hemostază/
Mecanismul normal. Peretele  Evaluarea tendinţei la
vascular. Plachetele. Căiled e sângerare.
coagulare. Inhibiţia naturală a  Evaluarea riscului de
coagulării. Fibrinoliza. tromboembolism.
 Deregşări de coagulare.  Identificarea riscului de
Dereglări înăscute. tromboembolism.
Trombocitopenia. Dereglarea  Aplicarea riscului de
funcţiei plachetelor. Coagularea Tromboprofilaxie în chirurgie
intravsculară diseminată. şi terapie intensivă.
 Trombocitopenia indusă de  Aprecierea grupei de
heparină. sînge, Rh factor, efectuarea
 Tromboembolismul. testelor de compatibilitate.
Fizioatologie. Factori de risc  Efectuarea
 Terapie anticoagulantă. hemotrasnfuziei
 Anemia posthemoragică acută.  Managementul
Mecanisme fizioatologice. complicaţiilor hemotransfuziei
 Mecanimsul de acţiune al  Aplicarea protocolului de
sîngelui transfuzat. Dereglări transfuzie masivă.
posttranfuzioloane  Utilizarea componentelor
 Grupele sanguine (metode de de sânge.
determinare, principii de  Autotransfuzia.
compatibilitate  Indicaţia, recoltarea şi
 Sângele integral (recoltare, interpretarea rezultatelor
conservare ) probelor de coagulare.
 Fracţiunile de sânge (metode  Terapia fibrinolitică.
de preparare, indicaţii )
 Transfuzia de sânge şi
fracţiuni
 Transfuzia masiva
 Complicaţiile transfuziilor de
sânge şi fracţiuni
 Metode farmacologice de
reducere a sângerării şi transfuziei
 Metode de transfuzie autologă.

Volumul (Nr. pacienți /
intervenții)
Evaluarea anamnestică și examenul clinic al dereglărilor de hemostază. E 30

Aprecierea grupei sanguine și Rh-factor. Teste de compatibilitate. E 50
Determinarea timpului de coagulare după Duke. E 10
Determinarea timpului de coagulare după Lee-White. E 30
Evaluarea riscului de tromboembolism. I 50
Identificarea riscului de thromboembolism. I 40
Aplicarea protocolului de Tromboprofilaxie în chirurgie și terapie 30
intensivă. E
Efectuarea hemotrasnfuziei. A 10
Managementul complicaţiilor hemotransfuziei. A 5
Aplicarea protocolului de transfuzie masivă. A 5
Utilizarea componentelor de sânge. A 10
Autotransfuzia. A 5
Indicaţia, recoltarea și interpretarea rezultatelor probelor de coagulare. E 10
Terapia fibrinolitică. A 3
Modu Fiziologia si patofiziologia sistemului digestiv. (Competență după atestarea modului)
lul A
7
atitudini
 Anatomia şi fiziologia  Examenul clinic al 

sistemului digestiv. sistemului digestiv şi ficatului.
 Ficatul. Anatomia. Rolul  Argumentarea şi
ficatului în metabolismul proteic, interpretzarea testelor de
lipidic, sinteza bilei, metabolismul laborator şi paraclinice în
medicamentelor. Testele funcţionale evaluarea sistemului digestiv şi
hepatice. Indicatori ai lezoiunii a ficatului.
hepatice. Influienţa anesteziei  Gradarea severităţii
asupra funcţiei ficatului. suferinţei hepatice.
 Greţuri şi vărsături  Selectarea şi
postoperatorii. (GVP). Mecanism. argumentarea anesteziei la
Factori legaţi de pacient, de pacient cu suferinţă hepatică
intervenţie, de anestezie. Efectele  Inserarea sondei gastrice
adverse ale GVP. Profilaxia GVP. orale groase
Tratamentul GVP.  Aplicarea sondei
 Nutriţia clinică. Necesarul nasogastrice
caloric, plastic. Principiile moderne  Indicaţiile nutriţiei
ale nutriţiei clinice. enterale
 Identificarea pacienţilor
cu risc pentru GVP.
 Efectuarea profilaxiei
GVP.
 tratamentul GVP.

intervenții)
Examenul clinic al sistemului digestiv și ficatului. E 30

Argumentarea și interpretarea testelor de laborator și paraclinice în 30
evaluarea sistemului digestiv și a ficatului. E
Gradarea severităţii suferinţei hepatice. E 10
Selectarea și argumentarea anesteziei la pacient cu suferinţă hepatica. I 5
Inserarea sondei gastrice orale groase. E 20
Aplicarea sondei nasogastrice. E 20
Indicaţiile nutriţiei enterale. I 10
Identificarea pacienţilor cu risc pentru GVP. I 30
Efectuarea profilaxiei GVP. I 50
Tratamentul GVP. A 10
Modu Fiziologia si patofiziologia sistemului endocrin si mediului intern al organismului. (Competență
lul A8 după atestarea modului)
a) cunostinte teoretice b) abilitati c) comportament si
practice atitudini
 Fiziologia şi fiziopatologia sistemului 

endocrin. Metode de explorare clinică.
Mecanismele de dereglare a funcţiei sistemului
neuro-endocrin. Formele clinice.
 Diabetul zaharat. Afecţtarea autonomiei
cardiovasculare, a funcţiei renale.
 Afecţiuni suprarenale.
 Patogeneza hipo şi hipertireozei.. Hormonii
paratiroidieni. Patogeneza hiper şi hipocalcemiei.
Algoritm clinico -diagnostic. Principii de tratament
şi corecţie.
 Sistemul Renin –angiotensin-aldosteron.
 Examenul clinic al sistemului endocrine
 Argumentarea indicării şi interpretarea
testelor de laborator relavente pentru diabet
zaharat.
 Argumentarea indicării şi interpretarea
testelor de laborator în cadrul investigaţiilor
glandei tiroide.
 Argumentarea indicării şi interpretare în
context clinic a testelor specifice glandei
suprarenale.
 Efectuarea anesteziei la pacient cu diabet
zaharat.

intervenții)
Examenul clinic al sistemului endocrine. E 10

Argumentarea indicării și interpretarea testelor de laborator relevante 10
pentru diabet zaharat. I
Argumentarea indicării și interpretarea testelor de laborator în cadrul 10
investigațiilor glandei tiroide. I
Argumentarea indicării și interpretare în context clinic a testelor specifice 10
glandei suprarenale. I
Modu Fiziologia si patofiziologia sistemului imun, metabolismul, răspunsul stresor, termoreglarea
l A9 perioperatorie (Competență după atestarea modului)
atitudini
 Mecanismele imunităţii  Identificarea şi tratarea 

umorale şi celulare. Bariere reacţiilor de hipersensibilitate
anatomice şi fiziologice. Endocitoza imediată
şi fagocitoza. Răspunsul inflamator.  Managementul
Imunitatea dobîndită. Anticorpi. perianestezic al pacientul
Citokine. Receptori. imunodeficitar.
 Reacţii de hipersensibilitate.  Managementul
 Transplantul şi imunologia. pacientului alergic
 Hemotransfuzia şi  Monitoringul pacientului
imunocompetenţa postoperatorie. intraanestezic
 Imunologia în cancer.  Aplicarea metodelor de
 HIV/SIDA încălzire a pacientului pe masa
 Efectul imunomodulator al de operaţie.
anestezicelor.  Gestionarea pacientului
 Metabolismul lipidic, proteic, cu tremor postoperator.
glucidic. Glicoliza anaerobă.
 Termoreglarea în timpul
anesteziei şi la pacientul critic.
Tremorul postoperator.
 Răspunsul stresor la
intervenţie chirurgicală.
intervenții)
Identificarea și tratarea reacțiilor de hipersensibilitate imediată. I 5

Managementul perianestezic al pacientul imunodeficitar. I 5
Managementul pacientului alergic. A 10
Monitoringul pacientului intraanestezic. E 40
Aplicarea metodelor de încălzire a pacientului pe masa de operație. E 40
Gestionarea pacientului cu tremor postoperator. A 15
Modu Farmacologia în Anestezie și Terapie Intensivă (Competență după

l A10 atestarea modului)
a) cunostinte teoretice b) c) comportament
abilitati si atitudini
practice
Farmacologia clinică a remediilor medicamentoase cu acţîiune
asupra tonusului vascular
Etiologia şi patofiziologia hipertensiunii şi hipotensiunii
arteriale. Principiile scăderii tensiunii arteriale.
Preparatele ce acţionează prin intermediul simpaticului:
Preparatele cu acţiune centrală, ganglioplegicele,
simpatoliticele, agoniştii şi antagoniştii receptorilor alfa- şi
beta-adrenergicii.
Medicamentele vasodilatoare şi vasoconstrictoare ce
acţionează direct musculatura netedă vasculară, blocantele

canalelor calciului. Indicaţiile şi contraindicaţiile de
administrare. Alegerea preparatelor hipotensive şi hipertensive
în dependenţă de gravitatea afecţiunii patologice, de vârsta
bolnavilor, de starea funcţională a diferitor sisteme din
organism.
Asocierea preparatelor cu acţiune hipertensivă şi hipotensivă
cu alte medicamente folosite în anestezie generală şi terapie
intensivă (anestezicele generale, neurolepticele, sedativele,
nitriţii ş.a.).
Importanţa asociere adrenomimeticelor şi vasodilatatoarelor în
tratamentul contemporan al şocului.
Greşelile în terapia cu preparatele hipertensive, cauzele de
insucces. Reacţiile adverse, profilaxia şi tratamentul lor.
Farmacologia clinică ale remediilor antiaritmice.

Particularităţile utilizării lor. Asocierea lor cu anestezicele
generale.
 Variaţiile fiziologice ale ritmului cardiac. Mecanismele producerii
aritmiilor cardiace, clasificarea tulburărilr de ritm.
 Clasificarea antiarimicelor, mecanismul de acţiune, căile de
administrare.
 Legătura de proteinele plasmatice, distribuţia, metabolizarea şi
excreţia. Caracteristica farmacocinetică şi farmacodinamică a
principalelor antiaritmice (chinidină, amiodaronă, pracainamidă,
visopiramidă, lidocaină, beta-adrenoblocatori ş.a.). Indicaţiile şi
contrindicţiile lor în terapia intensivă a afecţiunilor şi în anestezia
generală asociate cu tulburări de ritm.
 Particularităţile terapiei cu antiaritmice ale fluterului atrial şi
ventricular, fibrilaţiei atriale şi ventriculare însoţite de colaps
aritmic.
 Utilizarea profilactică a antiaritmicelor în anestezia generală a
bolnavilor cardiochirurgicali cu maladii cardiace operaţi urgent.
Asocierea lor cu anestezicele generale, narcotice, digitalice, nitriţi,
neuroleptice, diuretice şi alte medicamente.
Farmacologie clinică a remediilor antimicrobiene.

Farmacoterapia stărilor septice.
 Clasificarea antibioticelor după spectrul de acţiune, structura
chimică, mecanismul de acţiune. Farmacocinetica şi
farmacodinamica principalelor grupe de antibiotce şi
chimioterapice. Particularităţile farmacocineticei şi
farmacodinamiei a chimioterapicelor antimicrobiene în stările
septice grave.
 Alegerea căilor de administrare, dozelor, intervalor adecvate a

remediilor antibacteriene, luţnd în consideraţie localizarea infecţiei,
particularităţile fiziologice şi patologice ale bolnavilor. Principiile
terapiei intensive a strilor septice grave (pneumonii acute, peritonite
şi alte patologii). Indicaţiile asocierilor de antibacteriene, regulile
asocierii. Utilizarea profilactică a antibacterienilor în infecţii
specifice şi în suprainfecţii nespecifice. Greşeli în antibioticoterapie
şi cauzele de insucces.
 Rezistenţa la remediile antibacteriene, mecanismul şi cauzele
apariţiei, profilaxia şi tratamentul rezistenţei. Particularităţile
antibioticoterapiei la femeile gravide, nou-născuţi şi prematuri,
bătrâni. Reacţiile adverse ale antibioticoterapiei, clasificarea,
tratamentul şi profilaxia lor.
Farmacologia clinică a remediilor cu acţiune asupra hemostazei:

anticoagulante, fibrinolitice, antiagregante, hemostatice,
inhibitoarele fibrinolizei, proteolizei.
 Medicaţia hemostatică în reanimare şi terapie intensivă. Caracterul
unor deficienţe ale procesului de coagulare, consolidarea peretelui
capilar cu ajutorul hemostaticelor cu acţiune sistemică.
Particularităţile aplicării preparatelor cu vitamina K a protaminei şi
fibrinogenului purificat, a concentratelor de complexe
protrombinice.
 Medicaţia antifibrinolitică. Particularităţile administrării
hemostaticelor cu acţiune asupra rezistenţei capilare.
 Medicaţia antitrombotică şi fibrinolitică în terapia intensivă şi
reanimare. Particularităţile clinico-farmacologice ale aplicării
anticoagulantelor cu acţiune directă şi indirectă a antiagregantelor
plachetare şi fibrinoliticelor. Aspectele farmacodinamice şi
farmacocinetice. Căile de administrare, biodisponibilitatea,
distribuţia, metabolismul, eliminarea. Aprecierea eficacităţii.
Dozarea optimă şi schemele de aplicare.
 Asocierile raţionale cu alte remedii medicamentoase.
 Reacţii adverse, profilaxia şi tratamentul lor.
Farmacologia clinică a substituenţilor de volum plasmatic.

Clasificarea, particularităţile administrării lor în terapia
intensivă. Reacţiile adverse, profilaxia şi tratamentul lor.
 Clasificarea substituenţilor de volum plasmatic şi caracteristica lor.
 Farmacocinetica şi farmacodinamia principalelor soluţii
electrolitice, soluţiilor cristaloide şi coloide (ser fiziologic, soluţia
Ringer, soluţia de glucoză, albumină umană, detrină ş.a.). Durata de
acţiune. Strategia terapiei intensive cu substituenţi de volum
plasmatic în asociere cu glucocorticoizi, adrenomimetice ş.a.
Aprecierea eficacităţii terpiei intesive cu substituenţi de volum
plasmatic. Particularităţile utilizării substituienţilor la bolnavii cu
maladii ale aparatului cardiovascular, respirator, insuficienţă
hepatică şi renală, la copii, femei, gravide, vârstnici.

 Principalele substanţe medicamentoase utilizate în alimentarea
parenterală. Formulele de calcul a necesităţii de proteine, glucide
şi glucoză.
 Reacţiile adverse provocate de substituienţii de volum plasmatic.
Profilaxia şi tratamentul lor.
Farmacologia clinică a remediilor psihoneurotrope

(neurolepticele, hipnoticele, sedativele). Reacţiile
adverse. Rolul lor în în terapia intensivă.
 Particularităţile farmacogenetice şi farmacodinamice
ale remediilor psihoneurotrope: administrarea şi
distribuţia în organism. Metabolismul de acţiune.
Eliminarea din organism. Importanţa şi rolul
neurolepticelor, hipnoticelor, sedativelor,
somniferelor în pregătirea preoperaţie, în terapie
intensivă ale stărilor patologice grave.
Individualizarea regimului terapeutic în dependenţă
de caracterul şi gradul de afectare funcţională şi
organică a SNC, de starea funcţională a ficatului,
rinichilor, de vîrstă şi alte. Variabilitatea răspunsului
clinic.
 Particularităţile de administrare, în timpul sarcinii, la
copii şi vîrstnici, în şocurile hipovolemice.
Interacţiune cu diferite grupe de medicamente (nitriţi,
vasodilatoare, spasmolitice, narcotice, anesteyice
generale şi alte).
 Complicaţiile şi reacţiile adverse, manifestările
clinice, profilaxia şi tratamentul lor. In toxicaţiile
acute, grave cu neuroleptice, somnifere, sedative,
principiile terapiei intensive.
Farmacologia clinică a anesteyicelor locale
generale, anelgezicelor opioide. Particularităţile
utilizării lor în terapia intensivă ale afecţiunilor
patologice grave.
 Conceptul de durere. Reacţia infarmaţiei
dureroase, căile durerii, integrarea superioară a
durerii. Modularea mesajelor nociceptive în sistemul
nervos. Rolul substanţei P şi de bradikininei în
modularea durerii. Rolul endorfinilar în transmiterea
durerii.
 Clasificarea chimică a anesteyicelor locale.
Farmacocinetica şi farmacodinamica lor. Tipurile de
anestezie locală.
 Clasificarea reacţiilor adverse provocate de

anestezicele locale, caracteristica lor, profilaxia şi
tratamentul.
 Asocierea anesteziei locale cu antiaritmicele,
glicozii cardiotonici. Clasificarea anestezicelor
generale, caracteristica lor. Mecanismul de acţiune,
fazele anesteziei generale, concentraţia optimală în
plasma sangvină.
 Legarea cu proteinele plasmatice. Metabolismul
şi exreţia anestezicelor din organism. Metodele
contemporane de control ale anesteziei generale.
Administrarea anesteziei generale în dependenţă de
vîrsta bolnavului, caracterul şi gravitatea afecţiunii, de
tioul şi durata intervenţiei chirurgicale, starea
funcţională a ficatului, rinichilor, sistemului
cardiovascular şi respirator.
Interacţiunea anestezicelor generale cu alte substanţe
medicamentoase (vasodilatatoare, adrenomimetice,
glicozice cardiotonice, nitriţi). Potenţarea efectului.
Particularităţile anesteziei generale la femeile gravide,
copii. Reacţiile adverse a anestezicelor generale,
manifestarea lor clinică. Profilaxia, carecţie, toleranţa,
dependenţa, sindromul de schimb.
Localizarea regională a receptorilor morfinici.
Mecanismul de funcţionare a receptorilor morfinici.
Analgezicele opioide şi antagoniştii. Efectele utile
terapeutice şi efectele nedorite ale analgezicelor
opioide. Particularităţile utilizării opiaceelor la copii,
vîrstnici, femei gravide, la bolnavi cu afecţiuni grave a
aparatului cardiovascular şi respirator. Reacţiile
adverse a analgezicelor opioide, profilactica şi
tratamentul lor. Sindromul de dependenţă la opioice,
intoxicaţia acută, profilactica şi tratamentul lor.
Incompatibilitatea remediilor medicamentoase

utilizate în anestezia locală
şi generală, în terapia intensivă şi reanimare.
Incompatibilităţile medicamentoase de ordin fizico-
chimic, înaintea pătrunderii medicamentelor în
organism şi de ordin farmacocinetic, farmacodinamie,
după pătrunderea medicamentelor în organism.
Particularităţile clinice a interacţiunilor
medicamentoase de ordin farmacocinetic la nivelul
proceselor de absorbţie distribuite, metabolizare,

excreţie, a principalelor grupe de medicamente
utilizate în anestezia generală şi reanimare (anestezice
generale, narcotice, vasoconstructoare şi
vasodilatoare, nitriţi şi alte).
Particularităţile clinice a incompatibilităţilor
medicamentoase de ordin farmacodinamic la nivelul
molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-
fiziologice.
Dependenţa interacţiunilor medicamentoase de
caracterul şi gradul de afectare a organelor interne, a
stării funcţionale a sistemelor de reglare, a vîrstei
bolnavului.
Principiile de bază a asocierilor medicamentoase
raţionale cu ţel de ridicare a eficacităţii tratamentului.

intervenții)
Montarea și administrarea preparatelor în seringă automată în bolus și 50

perfuzie continuă. E
Utilizarea blocantelor ganglioplegice. A 5
Utilizarea anticolinesterazicelor. E 10
Utilizarea anticolinergicelor.E 10
Utilizarea agoniştilor adrenergici, alfa – antagoniștii, beta - antagoniștilor, 10

antagoniștilor micști. A
Utilizarea blocantelor de calciu. E 5
Utilizarea simpaticoliticelor. E 5
Utilizarea medicamentelor vasodilatatoare. I 5
Calea de administrare a preparatelor utilizate în anestezie. E 20
Administrarea medicamentelor cardio-vasopresoare în timpul anesteziei. E 5
Utilizarea anestezicelor locale în cadrul infiltraţiei locale de anestezic. E 10
Utilizarea anestezicelor locale în cadrul anesteziilor regionale. A 10
Anestezia inhalatorie cu halotan. A 3

Anestezia cu isofluran. A 10
Anestezia cu sevofluran. A 10
Anestezie cu barbiturice. A 20
Anestezia cu propofol. A 20
Sedare cu propofol în terapie intensivă. A 10
Anestezia cu fentanil. A 10
Analgezie cu morfină. A 10
Administrarea de opioide în seringă automată. E 10
Utilizarea blocantelor musculare depolarizante. E 10
Utilizarea blocantelor neuromusculare nedepolarizante. E 10
Utilizarea decurarizantelor. A 10
Domeniul Consultatia de Anestezie. Evaluarea preoperatorie si pregatirea pacientului cu

B. comorbiditati pentru interventie.
Evaluarea preoperatorie sistematizata si optimizarea conditiei pacientului cu

Modulul B1
comorbiditati.
a) cunostinte teoretice b) abilitati practice c) comportament si atitudini
 Evaluarea preoperatorie  Identificarea şi  Recunoaşterea diferitor

 Metode de explorare depăşirea barierelor în elemente ale colectării
complexă a pacientului. comunicare anamnesticului relevante la
Identificarea riscului  Colectarea anestezie
anestezic şi chirurgical: anamnesticului  Gestionează opiniile
ASA, NCEPOD  Suplimentarea conflictuoase ale
 Argumentarea anamnesticului cu pacientului, rudelor asupra,
examenului paraclinic chestionare membrilor echipei
 Regimul alimentar-hidric  Asimilarea multidiscilinare.
preoperator anamnesticului din  Recunoaşterea şi
 Metode şi indicatori de surese multiple interpretarea comunicării
prezicere a intubaţiei (pacient, rude, membri non-verbale a pacientului şi
dificile. ai echipei rudelor
 Indicaţiile Inducţiei multidisciplinare)  Focusarea aspecteor
Secvenţiale rapide  Examinarea clinică a relevante ale anemnesticului
 Afecţiuni cu efect pacientului cu în pofida influienţelor
potenţial asura evoluţiei focusarea asupra multiple, frecvent
anesteziei. obesitate; informaţiei colectate contradictorii
diabet zaharat; astma; din anamnestic  Dezvolatearea abilităţii de
boala ischemică a  Stabilirea riscului conectare a informaţiei
cordului; hipertensiunea, anestezic anamnestice cu semnele
afecţiunile reumatismale,  Recunoaşterea clinice în vederea stabilirii
epilepsia etc. potenţialului de pericol diagnosticului şi a planuluid
 Managementul medicaţiei din partea pacientului e tratament
cornice a pacientului: asupra sa sau asupra  Dezvoltarea abilităţii de a
obesitate; diabeti ; celor din jur dezvolta o listă cu priorităţi
steroizi; anti-coagulante;  Solicitarea şi  Dezvoltarea gîndirii în
medicaţie interpretarea vederea aprecirerii dacă
cardiovasculară; epilepsie investigaţiilor pacientul este pregătirt
 Metode de minimizare a paraclinice pentru tipul dat de
riscului tromboembolic  Identificarea riscului de intervenţiei chirurgicală
perioperator greţuri şi vărsături  Dezvoltarea abilităţii de a
 Prezicerea riscului postoperatotorii şi face planul anesteziei şi a
efectelor nedorite a profilaxia lor. perioadei postoperatorii
medicamentelor (alergie,  Formularea,  Dezvoltarea abilităţii de a
apneea postsuxametoniu, argumentarea planului aprecia nivelul de pregătire
hipertermia malignă) şi opţiunilor anestezice a colegilor şi nivelul de
 Imlicaţiile anestezice ale şi îngrijiri încredere şi susţinere de
comorbidităţilor. postanestezice care vor avea nevoie.
 Rolul consultului  Stabilirea riscului de  Dezvoltarea aptitudinilor de
preanestezic al căi aeriene deificle a explica clar pacienţilor şi
specialiştilor  Identificarea rudelor opţiunile anestezice,
neanestezişti. afecţiunilor cu procedurile, riscurile şi
 Principiile chirurgie potenţial de imlicare în obţinerea
ambulatorii, selectarea
pacienţilor
 Factori de risc pentru
greţuri şi vărsături
postoperatorii
 Farmacologia aplicată a  evoluţia intra şi  comsimţămîntului.

grupurilor de postanestezică  Conştientizarea
medicamente utilizate.  Protocol de pregătire superiorităţii explicării şi
 Factori de risc pentru anestezică a pacientului liniştirii pacientului faţă de
reflux gastric şi strategiile cu diabet zaharat. administrarea sedativelor.
de reducere. Regimul de control  Înţelegerea necesităţii unui
 Protocolul de strict al glicemiei. examen clinic ţintit şi
tromboprofilaxie  Prescrierea şi relevant
 .Protocolul de efectuarea  Recunoaşterea limităţrilor în
Antibioticoprofilaxie premedicaţiei la adult efectuarea examenului
 Prescrierea şi complex şi depăşirea lor,
efectuarea precum şi suplimentarea cu
premedicaţiei la copii. metode instrumentale.
 Efectuarea  Recunoaşterea cazurilor
tromboprofilaxiei cînd pacientul are nevoie de
 Efectuarea însoţitor în postoperator
antibioticoprofilaxiei
chirurgicale
 Selectarea şi
prescrierea
anxioliticului adecvant
în cazurile indicate
 Stabilirea riscului
pulmonar, cardiac,
hepatic, renal
 Comletarea fişei de
examen preanestezic
COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ Volumul (Nr. pacienți / investigații/
ACORDATĂ proceduri/ intervenții)
Manoperele invazive si noninvazive de baza în

anesteziologie-reanimatologie
Puncția venoasă periferică, montarea perfuziei venoase. 20
E
Puncția și cateterizarea vaselor centrale prin metoda 5
Seldingher și cu ultrasunet. A
Cateterismul cardiac. A 1
Cateterizarea arterelor periferice. Măsurarea directă a 5
presiunii arteriale. E
Monitorizarea debitului cardiac. I 3
Consultația de Anestezie. Evaluarea preoperatorie si
pregătirea pacientului cu comorbiditati pentru
intervenție.
Evaluarea preoperatorie sistematizata si optimizarea
condiției pacientului cu comorbidități.
Identificarea și depășirea barierelor în comunicare. E 50
Colectarea anamnestic-ului. E 100
Suplimentarea anamnestic-ului cu chestionare. E 100

Asimilarea anamnestic-ului din surse multiple (pacient, 100
rude, membri ai echipei multidisciplinare). E
Examinarea clinică a pacientului cu focusarea asupra 100
informației colectate din anamnestic. E
Stabilirea riscului anestezic. E 100
Recunoașterea potențialului de pericol din partea 20
pacientului asupra sa sau asupra celor din jur. I
Solicitarea și interpretarea investigațiilor paraclinice. E 100
Identificarea riscului de grețuri și vărsături 100
postoperatorii și profilaxia lor. E
Formularea, argumentarea planului și opțiunilor 100
anestezice și îngrijiri postanestezice. E
Stabilirea riscului de căi aeriene dificile. E 100
Identificarea afecțiunilor cu potențial de implicare în 100
evoluția intra și post anestezică. E
Protocol de pregătire anestezică a pacientului cu diabet 5
zaharat. Regimul de control strict al glicemiei. A
Prescrierea și efectuarea premedicației la adult. A 100
Prescrierea și efectuarea premedicației la copii.A 10
Efectuarea tromboprofilaxiei.E 20
Efectuarea antibioticoprofilaxiei chirurgicale.E 20
Selectarea și prescrierea anxioliticului adecvat în 20
cazurile indicate.E
Stabilirea riscului pulmonar, cardiac, hepatic, renal.E 50
Completarea fişei de examen preanestezic.E 100
Modulul B2 Standarde, recomandari, ghiduri si protocoale standardizate în anesteziologie-
reanimatologie
atitudini
Ghiduri şi protocoale în  Aplicarea în practică a  Participare la

anestezie clinică ghidurilor şi protocoalelor instruirea
 Ghid de examen personalului a
preanestezic, ghidurilor
 ghid de căi aeriene
dificile,
 ghid de hipertermie
malignă,
 ghid de resuscitare
cardiopulmonară, ghid de
managementul
hemoragiei masive,
 ghid de insuficienţă
respiratroii acute,
 ghid de insufieinţă
cardiacă acută,
 ghid de insuficienţa
renală acută,
 ghid în alergie,
 ghid în şoc septic,
 ghid de analgezie
postoperatorie,
 ghid de control al
infecţiilor,
 ghid de tromboprofilaxie,
 ghid de transfuzie
masivă,
 ghid de trasnport intra şi
interspitalicesc.
COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ Volumul (Nr. pacienți /

ACORDATĂ investigații/ proceduri/
intervenții)
Aplicarea în practică a Protocolului standardizat în Anestezie; I 100

Aplicarea în practică Ghid de examen preanestezic;I 100
Aplicarea în practică ghid de căi aeriene dificile;I 20
Aplicarea în practică ghid de hipertermie malignă, I 20
Aplicarea în practică ghid de resuscitare cardiopulmonară, I 10
Aplicarea în practică ghid de management al hemoragiei 10
masive;I
Aplicarea în practică ghid de insuficiență respiratorie acută;I 5
Aplicarea în practică ghid de insuficiență cardiacă acută; I 5
Aplicarea în practică ghid de insuficiența renală acută; I 5
Aplicarea în practică ghid în alergie;I 5
Aplicarea în practică ghid în șoc septic; I 5
Aplicarea în practică ghid de analgezie postoperatorie;I 20
Aplicarea în practică ghid de control al infecțiilor;I 20
Aplicarea în practică ghid de tromboprofilaxie;I 50

Aplicarea în practică ghid de transfuzie masivă;I 10
Aplicarea în practică ghid de transport intra și interspitalicesc;I 20
Anul I (34 săptămîni). Baremul de competențe practice:
1. Recunoașterea stopului cardio-respirator, colapsului, alterării de cunoştinţă; Resuscitarea
cardiopulmonară şi cerebrală;
2. Recunoașterea stării critice sau cu potențial de agravare imediată a pacientului (permeabilitatea căilor
aeriene, hemoragie externă, suspecţie de hemoragie internă, hipotensiune arterială, aritmie cu pericol
vital, sepsis, insuficiență cardiacă acută, respiratorie acută, stare de șoc, alte urgențe medicale extreme) și
acordarea primului ajutor medical, până la venirea ajutorului şi/sau până la stabilizarea stării).
3. Identificarea pacientului cu stomac plin.
4. Dezobstrucţia căilor aeriene, protezarea căilor aeriene în condiţii de urgenţă extremă.
Domeniul C Managementul intraoperatoriu si tehnicile de anestezie
Modulul C1 Bazele fundamentale ale anesteziei. Tehnici de anestezie generală

atitudini
 Anestezia generală,  Pregatirea locului de lucru a  Explicarea
tehnici - tehnica anesteziologului. pacienţilor, rudelor,
anesteziei generale.  Acces venos periferic. aparţinătorilor a
Perioadele anesteziei.  Inducţia anesteziei generale. opţiunilor anestezice
Poziţia pacientului pe  Ventilarea manuala cu masca. pentru procedura
masa de operaţie şi Plasarea pipei Guedel. chirurgicală,
importanţa pentru  Inserarea măştii laringiene diagnostică concretă.
anestezie. Inducţia.  Intubaţie traheală Explicarea riscului
Metodele inducţiei. (orotraheală, nazotraheală) anestezic, momentele
Tehnica inducţiei.  Anestezie totală intravenoasă critice.
Accidente, incidente şi (TIVA) Explicarea
complicaţii la inducţie.  Inducţia intravenoasă. evoluţiei
Menţinerea anesteziei.  Inducţia inhalatorie. postoanestezice.
Metode, tehnici.  Instalarea sondei gastrice.
Incidente, accidente şi
complicaţii în perioada
menţinerii. Trezirea din
anestezie. Tehnica,
incidente şi complicaţii.
Perioada postanestezică
imediată.
 Incidente ale anesteziei 
generale: la premedicatie,
inductie, mentinere si
trezire. Complicatii
induse de preparatele
utilizate intravenos şi prin
inhalare. Accidente si
incidente respiratorii,
cardiovasculare,
homeostaza etc. Explozii,
incendii, defecte
aparatujului anestezic şi
de ventilare artificiala in
cadrul anesteziei,
 Abordarea căii  Montarea circuitului resirator
respiratorii. Anatomia  Ventilaţia cu masca
căii respiratorii  Intubaţie traheală
superioare. Arecierea (orotraheală, nazo-traheală)
riscului de căi aeriene  Intubaţie selectivă bronşică.
dificiel. Echipamentul  Intubaţie traheală cu
necesar pentru fibrobrohoscopul.
securizarea căilor aeriene.  Aplicarea măştii laringiene.
Intubaţia traheală.  Bronhoscopia
Indicaţii pentru intubarea  Cricotirotomia
traheală şi bronhială.  Traheostomia
Tehnică. Metode.  Alicarea algoritmului de
Intubaţia dificilă. conduită în căile aeriene
Algoritm de conduită în dificile
căile aeriene dificiele
 Incidente, accidente şi
complicaţii, prevenirea
lor. Reflexele fiziologice
ale instrumentaţiei căii
aeriene
Abordarea căilor venoase  Instalare de linii venoase
şi arteriale - centrale şi periferice.
periferice. Cateterizarea  Instalare de linii venoase
v. subclavia. centrale. (metodă tradiţională
Cateterizarea v. jugulare. şi cu ultrasunet)
Cateterizarea v.  Instalare de linii arteriale
subclavia. Cateterizarea pentru monitorizare TA.
v.femurale. Cateterizarea (metodă tradiţională şi cu
venelor periferice. ultrasunet)
Canularea arterială  Mentinerea liniei venoase şi
percutana.canularea a. arteriale
radiale. Indicatii
contraindicaţii tehnici şi
complicaţii.
 Poziţionarea pacientului  Poziţionarea pe masa de
pe masa de operaţie. operaţie
 Zonele anatomice expuse  Aplicarea metodelor de
riscului de lezare în protecţie a nervilor periferic
dependenţă de de compresiune şi lezare

poziţionare. Metode de  Metode de protecţie a ochilor
protejare a nervilor,  Aplicarea metodelor de
vaselor. încălzire a pacientului pe
 Termoreglarea în timpul masa de operaţie.
anesteziei
 Complicaţiile anesteziei  Monitorizarea continuă
generale - tulburări de intraanestezică
ritm, hipotensiune  Identificarea şi corecţia
arterială, hipertensiune dereglărilor apărute
arterială, hipervolemie.
Ischemia cordului, stopul
cardiac, embolia
(gazoasă, tromboză, etc,),
hipoxemia, hipercapnia,
hipocapnia, obstrucţia
respiratorie, probleme
legate de intubaţie,
barotrauma volutrauma,
aspiraţia conţinut gastric,
efectele medicamentelor
etc,. Hipotermia,
hipertermia malignă,
prezenţa pacientului în
anestezie. Probleme
legate de aparataj.
intervenții)
Pregatirea locului de lucru a anesteziologului. E 100

Acces venos periferic. E 50
Inducţia anesteziei generale. A 20
Ventilarea manuala cu masca. Plasarea pipei Guedel. E 100
Intubaţie traheală (orotraheală, nazotraheală). E 50
Anestezie totală intravenoasă (TIVA). A 50
Inducţia intravenoasă. A 50
Inducţia inhalatorie. A 5
Instalarea sondei gastrice. E 20
Montarea circuitului respirator. E 50
Ventilaţia cu masca. E 50
Intubaţie selectivă bronșică. E 20
Intubaţie traheală cu fibrobronhoscopul. A 3
Aplicarea măştii laringiene. E 5
Bronhoscopia. A 3
Cricotirotomia. A 3
Traheostomia. A 3
Aplicarea algoritmului de conduită în căile aeriene dificile. I 5
Instalare de linii venoase periferice. E 50
Instalare de linii venoase centrale. (metodă tradițională și cu 5
ultrasunet). E
Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA. (metodă 20
tradițională și cu ultrasunet). E
Menținerea liniei venoase și arteriale. E 20
Poziționarea pe masa de operație. Aplicarea metodelor de 30
protecție a nervilor periferic de compresiune și lezare. E
Metode de protecție a ochilor. E 50
Aplicarea metodelor de încălzire a pacientului pe masa de 50
operație. E
Monitorizarea continuă intraanestezică. E 50
Identificarea și corecția dereglărilor apărute. E 30
Modulul C2 Tehnici de anestezie loco-regionala.
atitudini
 Anestezia topică şi  Alicarea anesteziei topice cu Discutarea cu
locală: preparatele EMLA pacientul a
anestezice locale,  Anestezice locale în formă de opţiunilor
caracteristica gel pentru căile aeriene anestezice.
farmacologică şi chimică, Explicarea
anestezia de contact şi avantajelor,
prin infiltrare.  Alicarea blocului nn. Facial dezavantajelor,
 Teoria anesteziei de potenţialelor
conducere. complicaţii ale
anesteziei regionale
 Factorii fiziologici ce vs. Generale.
influenţează blocajul.
Farmacocinetica
preparatelor în
dependenţă de metoda de
utilizare.
 Tehnica şi caracterizarea  Blocaj de plex brahial metoda
clinică a anesteziei de parestezică, neurostimulator,
plex brahial, blocarea ultrasunet, single shot și
ganglionului stelat, de inserare de cateter:
plex lombar, blocarea  Blocajul nn. ischiadic şi
sciaticului. femural metoda parestezică,
 Echipament pentru neurostimulator, ultrasunet
anestezia locoregională single shot și inserare de
cateter:
 Rahianestezia. Tehnici,  Tehnici de rahianestezie
utilaj, preferinţă “single shot și cu cateter”
farmacologică,  Alicarea rotocolului de
particularităţi, comlicații, cefalee postpuncțională
conduită terapeutică.  Aplicarea “plombajului

epidural”
 Anestezia și analgezia  Alicarea metodelor de
epidurală. Tehnici, utilaj, identificare a sațiului epidural
preferinţă farmacologică,  Tehnici de anestezie epidurală
particularităţi, comlicații, “single shot și cu cateter”
conduită terapeutică
 Alicarea protocolului de
anticoagulare în caz de
anestezie sinală și epidurală
 Anestezia caudală.  Tehnici de punctie a spaţiului
Tehnici, utilaj, preferinţă caudal la adulți și copii.
farmacologică,  Identificarea și managementul
particularităţi comlicațiilor
intervenții)
Aplicarea anesteziei topice cu EMLA. E 10

Anestezice locale în formă de gel pentru căile aeriene. E 10
Blocaj de plex brahial metoda parestezică, neurostimulator, 15
ultrasunet, single shot și inserare de cateter; E
Blocajul nn. ischiadic și femural metoda parestezică, 15
neurostimulator, ultrasunet single shot și inserare de cateter; E
Efectuarea anesteziei regionale la membrul inferior single shot 15
și cu catater prin metoda parestezică electrostimulare și cu
ultrasunet. E
Tehnici de rahianestezie “single shot și cu cateter”. E 50
Aplicarea protocolului de cefalee postpuncțională. I 10
Aplicarea “plombajului epidural”. A 5
Aplicarea metodelor de identificare a spațiului epidural. E 20
Tehnici de anestezie epidurală “single shot și cu cateter”. E 20
Aplicarea protocolului de anticoagulare în caz de anestezie 10
spinală și epidural. I
Tehnici de puncție a spațiului caudal la adulți și copii. A 5
Identificarea și managementul complicațiilor anesteziei loco- 10
regionale. I
Modulul C 3  Structura si functionarea 
blocului operator.
Dotarea tehnica a salii de
operatii.
 Modele organizatorice ale 
blocului de operație.
 Sisteme de management
al blocului operator.
 Sisteme inginerești
pentru fucnționarea
eficientă a
echipamentului anestezic.
 Locul de lucru al
anesteziologului în sala
de operație. Cerințe,
suprafața.
 Echipamentul
anesteziologic, de
monitgoring, resuscitare,
încălzire a pacientului
intervenții)
Cerințele fașă de blocul operator I 1
Protocolul Standardizat în Anestezie. I 1
Anexele Protocolului standardizat în Anestezie I 1.
Modulul C4  Monitorizarea functiilor 

vitale si mentinerea
homeostaziei
pacientului.
 Standardul ASA de  Aplicarea și interpretarea datelor
monitoring monitoringului anestezic bazal
intraanestezic. (respirator, oxigenare, cardiac,
 Monitoringul anestezic presiune arterială, temperatura)
avansat. și avansat (VB, IC, EEG,
 Standard de monitoring al oximetrie cerebrală, potențiale
pacientului în perioada evocate
postoperatorie.
 Monitoring al pacientului
critic
intervenții)
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului respirator I 10
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului de oxigenare. 10

I
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului cardiac I 10.
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului arterial 10

invaziv
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului temperaturii 10
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului de oximetrie 5
cerebrală
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului cu potențiale 5

evocate
Aplicarea și interpretarea datelor monitoringului BIS 5
Domeniul D Managementul postoperatoriu al pacientului si combaterea durerii perioperatorii.
Transportarea pacientului.
atitudini
Modulul D1 Transportarea intraspitaliera a pacientului critic sau dupa
anestezie.
Transportul intraspitalicesc Pregătirea pacientului pentru Explicarea pacientului,
al pacientului critic. transportare intra şi rudelor asupra
Indicaţiile transferului. interspitalicească necesităpţii
Protocol, Condiţii necesare Efectuarea transportării transportării, condiţiile
pentru transportare. pacientului critic de transportare, risucrile
Echipament de transportare. şi beneficiile
Personal, Monitoring , transportării. Obţinterea
medicamente necesare. consimţămîntului la
Complicaţii potenţiale în transportare.
timpul transferului,
identificare, gestiune
Modulul D2 Structura si functionarea sălii de trezire. Dotarea tehnica a
salii de trezire.
Funcţiile sălii de trezire Transferul şi monitorizarea
(resuperare postanestezică). pacientului în sala de trezire
Amplasarea, norme de Gestiunea complicaţiilor
spaţiu, dotare cu echiament, survenite în sala de trezire
personal, medicamente.
Criterii de internare în sala
de recuerare postoeratorie.
Protocoale de recpuerare
postanestezică imediată.
Complicaţii şi urgenţe în
perioada postanestezică
imediată: identificare,
gestiune, profilaxie.
Modulul D3 Gestionarea medicala a perioadei postoperatorii precoce.
Modificări postoperatorii Monitoringul funcţiilor vitale în
precoce: respiratorii, perioada postoperatorie
cardiovasculare, statut Recunoaştere şi gestiunea
mental, căi aeriene, complicaţiilor în perioada
termoreglarea, renal, postoperatorie
hemostază etc.
Managementul sindromului
de obstrucţie respiratorie.
Blocul motor restant.
Diagnosticul diferenţial al
hipoxiei în perioada
postoeratorie acută.
Managementul hipoxiei.
Managementul pacientului
intubat şi ventilat
articificial.
Greţuri şi vărsături
postoerator. Infecţia plăgii
postoeratorii. Instabilitatea
hemodinamică imediat
postoerator. Hipertensiunea
sistemică. Hipotensiunea
sistemică. Aritmii în
postoerator. Reacţii alergice.
Disfuncţii renale. Controlul
temeraturii şi frisonul.
Delirul în periaoda
postoeratorie imediată.
Agitarea la trezirea din
anestezie. Trezire întîrziată
Criterii de transfer în seecţia
de profil. Scoruri
postanestezice. Controlul
infecţiei.
Modulul D 4 Reabilitarea postoperatorie precoce.
Căile dureroase şi neurobiologia durerii. Efectele acute şi
cronice ale durerii postoperatorii.
Evaluarea durerii Evaluarea durerii postoperatorii Informarea pacientului

postoperatorii. Analgezie conform scorurilor dureroase în preoperator despre
preemtivă. Analgezia Tratamentul durerii acute durerea din
multimodală. Metode de postoperatorii conform postoperator.
tratament. Tehnici protocoalelor Evidenţierea necesităţii
anestezice sistemice. raportării durerii la
Analgezia intravenoasă personalul medical.
controlată de pacient.
AINS. Ketamina. Tramadol.
Tehnici Analgezice
regionale. Avantaje.
Comlicaţii. Analgezia
epidurală controlată de
pacient. Analgezie regională
de nervi periferici.
Analgezia la pacienţi în
ambulator. Analgezia la
copii, la vîrstnici. Analgezia
la obezi. Analgezie la
pacienţi toleranţi la opioide.
Serviciul de tratament al
durerii acute postoeratorii.

Modulul D5 Managementul durerii perioperatorii
Mecanismul durerii Evaluarea durerii acute Explicarea pacientului
postoperatorii. Factori care postoperatorii despre durerea
influienţează durerea Prescrierea analgeziei postoperatorie, metode
postoperatorie. Efecte postoperatorii conform de măsurare, tratament,
fiziopatologice ale durerii protocoalelor existente. opţiuni terapeutice.
acute. Metode de apreciere a Administrarea intravenoasă de Promovarea cooperării
durerii postoperatorii. opioide membrilor echipei
Metode de tratament a Adminsitrarea analgeziei multidisciplinare în
dureriia acute epidurale continuu tratamentul durerii
postoperatorii. Protocoale Aplicarea analgeziei controlate Instruirea colegilor din
de tratament a durerii de pacient echipă asupra metodelor
acutepostoperatorii. de tratament al durerii
Analgezia intravenoasă cu postoperatorii.
opioide, AINS, blocuri
regionale, analgezie
neuraxială, analgezie
controlată de pacient.
Terapie adjuvantă.
Cronicizarea durerii
postoperatorii. Factori
favorizanţi, preîntîmpinare,
identificare, tratament.
intervenții)
Pregătirea pacientului pentru transportare intra şi 20

interspitalicească E
Efectuarea transportării pacientului critic E 20
Transferul şi monitorizarea pacientului în sala de trezire E 20
Gestiunea complicaţiilor survenite în sala de trezire A 10
Monitoringul funcţiilor vitale în perioada postoperatorie I 20
Recunoaştere şi gestiunea complicaţiilor în perioada 10

postoperatorie. I
Evaluarea durerii postoperatorii conform scorurilor dureroase E 10
Tratamentul durerii acute postoperatorii conform protocoalelor 10

E
Evaluarea durerii acute postoperatorii. E 10
Prescrierea analgeziei postoperatorii conform protocoalelor 10

existente. A
Administrarea intravenoasă de opioide. E 10
Adminsitrarea analgeziei epidurale continuu. A 5
Aplicarea analgeziei controlate de pacient. A 5
Domeniul E Managementul starilor urgente si celor critice, inclusiv

traumatismele, intoxicatiile si primul ajutor calificat în
arsuri.
atitudini
Modulul E1 Organizarea acordării asistentei medicale de urgenţă în
situaţii obişnuite si exceptionale. Transportarea interspitaliera
a pacientului critic.
Organizarea serviciului de Resuscitarea primară a
asistenţă medicală urgentă. pacientului critic
Rolul anesteziologiei Evaluarea stării pacientului
reanimatologiei în medicina critic.
de urgenţă la etapa de Efectuarea asistenţei de urgenţă
prespital şi spital. Acordarea în departamentul de urgenţă şi
asistenţei medicale de salon de reanimare în condiţii de
urgenţă în condiţiile sinistraţi multipli. Triajul
salonului de reanimare al medical al pacienţilor.
departamentului de urgenţă. Pregătirea şi efectuarea
Dotarea sălii de reanimare. transportării intraspitaliceşti a
Echipament, medicamente, pacientului critic.
consumabile, personal, Pregătirea şi efectuarea
protocoale. transportării inter-spitaliceşti a
Asistenţa de urgenţă în pacientului critic
condiţii de traumatizări în
masă şi cataclisme naturale
şi tehnogene. Triajul
pacienţilor.
Indicaţiile transportării
interspitaliceşti,
contraindicaţii (noţiunea de
pacient netransportabil).
Protocol de transfer
interspitalicesc. Pregătirea
pacientului pentru transfer.
Condiţii necesare pentru
efectuarea transportării:
personal, condiţii tehnice,
echipamentul din
ambulanţă, medicamente,
consumabile.
Complicaţii ale transferului,
recunoaştere, gestiune
Modulul E2 Resuscitarea cardio-pulmonara si cerebrala. BLS, ALS,
ATLS, PALS
Suportul vital bazal. Arecierea stării accidentatului,
Recunoaşterea urgenţei. restabilirea permeabilităţii,

Activarea sistemului de respiraţiei, circulaţiei fără
ajutor urgent (903) şi echipament.
suportul în stop cardiac Manevra Heimlich
subit, atac de cord, ictus, Masajul cardiac extern
obstrucţia căilor aeriene. Efectuarea RCP.
Resuscitare Monitoringul RCP
cardiopulmonară. Defibrilarea electrică
Consideraţii fiziopatologice. Monitoringul, recunoașterea și
Controlul căilor aeriene şi alicarea algoritmului de corecție
ventilaţia. a aritmiilor
Monitoring: ECG, PA, Alicarea algiritmului de suport
SpO2, PeTCO2. vital bazal și avansat la copii.
Defibrilare externă. Monitoringul și recunoașterea
Defibrilatoare externe aritmiilor
automate şi manuale. Efectuarea manevrelor de
Suportul vital avansat. resuscitare conform BLS, ALS,
Aritmiile (Bradiaritmia ATLS, PALS
suraventriculară, tahiaritmia
suraventriculară)
Activitatea electrică fără
puls.
Asistolia
Hipotermia post-stop
cardioresirator
Resuscitarea pediatrică.
Suportul vital bazal.
Defibrilarea la copii.
Suportul avansat la copii.
Medicaţia pentru
resuscitarea la copii şi
controlul aritmiilor
Modulul E3 Conduita în urgente medicale si chirurgicale critice.
Şocul. Noţiune. Fiziopatologie. Clasificare. Manifestare clinică.
Diagnostic. Gestiune.
Dereglările acute de conştienţă.
Insuficienţă respiratorie acută.
Insuficienţă cardiacă acută.
Insuficienţă renală acută
intervenții)
Resuscitarea primară a pacientului critic. A 5

Evaluarea stării pacientului critic. I 10
Efectuarea asistenței de urgență în departamentul de urgență și 10
salon de reanimare în condiții de sinistrați multipli. Triajul
medical al pacienților. A
Pregătirea și efectuarea transportării intra-spitalicești a 10

pacientului critic. A
Pregătirea și efectuarea transportării inter-spitalicești a 10
pacientului critic. A
Resuscitarea cardio-pulmonara si cerebrala. BLS, ALS,

ATLS, PALS
Aprecierea stării accidentatului, restabilirea permeabilității 5
respirației, circulației fără echipament. E
Manevra Heimlich. E 20
Masajul cardiac extern. E 10

Efectuarea RCP. E 5
Monitoringul RCP. I 5
Defibrilarea electrică. E 5
Monitoringul, recunoașterea și aplicarea algoritmului de 5
corecție a aritmiilor. I
Aplicarea algoritmului de suport vital bazal și avansat la copii. 10
Monitoringul și recunoașterea aritmiilor. I
Efectuarea manevrelor de resuscitare conform BLS, ALS, 10
ATLS, PALS. E
Modulul E4 Toxicologie clinică
 Intoxicaţiile acute cu gaze toxice. . Diagnosticarea
Caracteristicele gazelor toxice cu intoxicaţiilor exogene
risc letal. Oxidul de carbon, acute
toxicitatea, tabloul clinic, evoluţia, . Efectuarea măsurilor
complicaţiile şi tratamentul. Rolul de preîntîmpinare a
oxigenoterapiei hiperbarice. contactului toxicului cu
Intoxicaţii cu gaz natural, bioxid de organismul
carbon. Acidul cianhidric şi . Sanarea tractului
cianogenii, toxicitate, semne clinice, gastrointestinal
tratament. . Perfuzia masivă şi
 Bioxidul de sulf. Toxicitate, diureza forţată
semne clinice şi tratament. . Prescrierea terapiei
 Intoxicaţiile acute cu alcooli. antidot
Alcoolul metilic, etilic, propilic. . Argumentarea
Toxicitate. Manifestări clinice, utilizării, indicarea,
complicaţii, tratament. Coma aplicarea măsurilor
alcoolică, diagnostic de diferenţiere. extracorporeale de
Etilenglicolul , toxicitate, semne detoxicare
clinice, tratament. . Argumentarea
 Intoxicaţii acute cu substanţe utilizării, indicarea,
organo-fosforice. Toxicitatea. aplicarea
Mecanismele de acţiune. Manifestări hiperoxibaroterapiei
clinice. Incidenţa şi particularităţile
şocului exotoxic. Diagnosticul
diferenţial. Tratamentul complex

contemporan.
 Intoxicaţiile acute cu insecto-
fungicide, ierbicide şi rodenticide.
Intoxicaţiile acute cu peritroizi
(carate, deţis şi a.). Toxicitate,
manifestări clinice, tratament.
Compuşii organici ai metalelor.
Compuşii organo-merculului şi
arsenicumului. Toxicitate,
manifestări clinice, tratament.
 Intoxicaţii acute cu substanţe
corozive. Caracterizarea
preparatelor, toxicitatea. Intoxicaţii
acute cu acid acetic. Manifestări
clinice. Şocul exotoxic, sindromul
pseudohepatorenal. Particularităţi de
tratament.
 Intoxicaţii acute cu acizi
neorganici şi baze alcaline.
Mecanisme de acţiune. Semne
clinice, tratament.
 Intoxicaţii acute cu hidrocarburi
halogenate. Principalele acţiuni
toxice ale hidrocarburilor halogenate
(lezarea cutaneo-mucoasă, edem
43odium43ry acut, hepatotoxicitate,
nefrotoxicitate, depresia SNC,
convulsii, cardiotoxicitate).
 Intoxicaţiile cu dicloretan.
Mecanism de acţiune. Manifestări
clinice, tratament.
 Intoxicaţii acute cu compuşii
metalelor grele (cuprum, mercurul,
plumbul, cadmium, cobalt, crom).
Toxicitatea, simptoame şi semne
clinice, tratamentul.
 Intoxicaţii acute cu nitraţi, nitrit,
nitroderevaţi (nitroglicerina, nitritul
de sodium, nitrobenzenul,
nitrotoluenul, anilină, şi
altele).Toxicitate. Semne clinice,
tratament.
 Intoxicaţiile acute cu ciuperci.
Toxicitate, mecanisme de acţiune.
Sindroamele clinice. Semne clinice.
Tratament. Intoxicaţii acute cu
micotoxine. Toxicitate, sindroamele

şi manifestările clinice. Tratament.
 Intoxicaţii acute cu toxice de
origine vegetală. Clasificarea
plantelor otravitoare şi răspândirea
lor. Toxicitate. Manifestări clinice.
Tratament.
 Intoxicaţia acută cu toxice
microbiene şi veninuri. Toxinele
botulinică, tetanică, stafilococică.
Animalele şi insectele otrăvitoare.
Toxicitate. Mecanism de acţiune,
manifestări clinice. Tratament.

intervenții)
Diagnosticarea intoxicaţiilor exogene acute. I 10

Efectuarea măsurilor de preîntîmpinare a contactului toxicului 5
cu organismul. A
Sanarea tractului gastrointestinal. E 10
Perfuzia masivă şi diureza forţată.A 5
Prescrierea terapiei antidot. I 10
Argumentarea utilizării, indicarea, aplicarea măsurilor
extracorporeale de detoxicare. I
Argumentarea utilizării, indicarea, aplicarea
hiperoxibaroterapiei. A.
Modulul E5 Dezastre naturale, tehnogene, tulburari in masa si acte teroriste. Pacientul
politraumatizat
Traumatismul asociat. Evaluarea pacientului
Politrauma. Răspunsul politraumatizat. Aprecireea
sistemic în politraumă. leziunilor.
Patofiziologia leziunilor: Anestezia în politraumă.
acidoză, coagulopatie, Intubarea și stabilizarea coloanei
hipotermie vertebrale în linie.
Evaluarea, resuscitarea și Intubare secvențială rapidă.
managementul inițial al Resuscitarea volemică. Aplicarea
pacientului politraumatizat protocolului de hemotransfuzie
la etapă de prespital și masivă.
departament de urgență. Corecția hipotermiei, acidozei,
Evaluarea secundară a coagulopatiei.
leziunilor. Aplicarea protocolului de
Particularități anestezice la „damage control” în chirurgie
olitrumatizați. şi ortopedie
Controlul leziunilor
(damage control) în
chirurgie și ortopedie.
Scoruri de rsic în politraumă

Embolia lipidică
Pacientul ars
Dezastre naturale,
tehnogene, tulburari in masa
si acte teroriste.

intervenții)
Evaluarea pacientului politraumatizat. Aprecierea leziunilor. A 20
Anestezia în politraumă. A 10
Intubarea și stabilizarea coloanei vertebrale în linie. A 5
Intubare secvențială rapidă. A 10
Resuscitarea volemică. Aplicarea protocolului de 20
hemotransfuzie masivă. I
Corecția hipotermiei, acidozei, coagulopatiei. E 20
Aplicarea protocolului de „damage control” în chirurgie și 10
ortopedie. I
Examinarea pacienţilor pentru interventii in ortopedie – 20
traumatologie. E
Determinarea riscului anestezic. E 20
Metode de anestezie loco-regională. E 10

Metode de anestezie generală. E 10
Complexul anestezie, terapie intensivă și reanimare în 10

traumatisme acute grave și traume asociate. I
Terapia intensivă complexa a traumatismelor grave. I 10
Domeniul F Manoperele invazive si noninvazive de baza în

anesteziologie-reanimatologie
atitudini
Modulul F1  Accesul vascular.
 Monitorizarea invaziva a
functiilor vitale.
 Anatomia sistemului Puncţia venoasă periferică,

venos. Venele membrului montarea perfuziei venoase
superior, membrului Puncţia şi cataterizarea vaselor
inferior, ale capului şi centrale prin metoda Seldinger şi
gîtului. Anatomia cu ultrasunet
topografică a venelor Cataterismul cardiac
subclavie, jugulară internă, Cataterizarea arterelor periferice.
femorală. Măsurarea directă a presiune
 Indicaţii, Reguli, tehnica arteriale.
de abordare venoasă Monitorizarea debitului cardiac
periferică.
 Indicaţii, Reguli, tehnica
în accesul venos central.
Monitorizarea Presiunii
Venoase Centrale
 Anatomia sistemului
arterial pulmonar. Indicaţii,
Reguli, tehnica de
cataterizare a arterei
pulmonare. Inserarea
cataterului Swan Ganz, a
cataterului pentru
termodiluţie
transpulomonară. Tehnici
invazive şi miniminvazive
de monitorizare a debidului
cardiac şi calcularea
derivatelor.
 Anatomia clinică a
sistemului arterial. Indicaţii,
reguli, tehnica de
cateterizare a arterelor
periferice. Monitorizarea
presiunii arteriale prin
metoda invazivă.
intervenții)
Puncția venoasă periferică, montarea perfuziei venoase. E 20

Puncția și cateterizarea vaselor centrale prin metoda Seldingher 5
și cu ultrasunet. A
Cateterismul cardiac. A 1
Cateterizarea arterelor periferice. Măsurarea directă a presiunii 5
arteriale. E
Monitorizarea debitului cardiac. I 3
Modulul F2 Imagistica in practica Interpretarea radiografiei toracie
anestezistului-reanimator
(ecografia, radiografia,
RMB, TC)
Imagistica sistemului Interpretarea echocardiografiei
respirator transtoracice şi transesofagiene
Imagistica sistemului Efectuarea examenului FAST în
cardiovascular. politraumatism
Echocardiografia Interpretarea radiografiilor
transesofagiană. sistemului osteoarticular
Examenul echografic FAST Interpretarea examenelor
în politraumatism râimagistice în neurologie şi
Imagistica sistemului neurochirurgie
osteoarticular
Imagistica în neurologie şi
neurochirurgie
intervenții)
Interpretarea radiografiei toracice. I 20

Interpretarea echocardiografiei transtoracice și 10
transesofagiene.I
Efectuarea examenului FAST în politraumatism.I 10
Interpretarea radiografiilor sistemului osteo-articular.I 20
Interpretarea examenelor radioimagistice în neurologie și 20
neurochirurgie.I
Modulul F3 Blocurile regionale si
neuraxiale de tip single shot
si de tip continuu.
Anatomia clinică a
plexurilor nervoase şi a
nervilor periferici.
Indicaţii a blocurilor
Efectuarea anesteziei de plex
regionale.
brahial single shot şi cu cateter
Tehnici de abord, efectuare
prin metoda parestezică,
a bloculurilor. Echipamente
electrostimulare şi cu ultrasunet
pentru efectuarea blocurilor
Efectuarea anesteziei regionale
de nervi.
la membrul inferior single shot
Metode de identificare a
şi cu catater prin metoda
plexului, nervului periferic:
parestezică electrostimulare şi cu
repere anatomice, metoda
ultrasunet.
parestezică,
electrostimulare, ultrasunet.
Anatomia clinică a coloanei
vertebrale, măduvei spinării
şi nervilor spinali.
Anestezia spinală single
shot şi cu cateter. Indicaţii,
mecanism. Factori ce
influienţează distribuirea şi
durata blocului. Baricitatea
anestezicului local.
Contraindicaţii. Complicaţii.
Avantaje. Dezavantaje.
Anestezia epidurală single
shot şi cu catater. Indicaţii.
Mecanism.
Medicamente.Contraindicaţi
i. Complicaţii. Avantaje,
dezavantaje.
Toxicitatea anestezicelor
locale. Doze maxime.
Recunoaştere, gestiune.
Domeniul G Tehnici manageriale,

economia sanatatii,
gestiunea calitatii
(specificul în
anesteziologie-
reanimatologie)
Modulul G1 Structurarea, organizarea
specialitatii si procesul
anestezico-chirurgical.
Legile, actele normative,
ordinele care
reglemenetează activitatea
serviciului anesteziologie
reanimatologie. Ordinul 331
al MS din RM.
Structura serviciului
anesteziologie
reanimatologie. Norme de
organizare, amplasare a
secţiilor, normative de
personal, standarde de
dotare cu echipament.
Asigurarea servicului
continuu de activitate, codul
şi igiena muncii.
Arii de activitate a
specialităţii anesteziologie
reanimatologie.
Modulul G2 Economia sistemului de
sanatate si rolul
anesteziologiei-
reanimatologiei
Sistemul de asistenţă
medicală prin asigurări
obligatorii.
Sistemul de calcul al
activităţii anesteziologice
reanimatologice în cadrul
DRG.
Calcularea complexă a
costului anesteziei.
Calcularea şi componentele
salariului medicului
anesteziolog şi asistentei
anesteziste.
Modulul G3 Gestiunea calitatii în
anesteziologie-
reanimatologie si
managementul durerii.
Modulul G4 Tehnici manageriale în

anesteziologie-
reanimatologie
Domeniul H Siguranta pacientului,

gestiunea riscului si
managementul situatiilor
de criza
Modulul H1 Teoria gestiunii riscului. Promovarea siguranţei
Cultura securitatii si în anesteziologie
institutii de tip HRO reanimatologie în
rîndurile echipei
multidisciplinare
Modulul H2 Instrumentele de raportare,

analiza si gestiune a Raportarea erorilor de
riscului. Notiuni de cultura activitate
institutionala.
Modulul H3 Factorul uman. Gestionarea

situatiilor de criza. Cultura
securitatii si institutii de tip
HRO
Domeniul I Profesionismul si etica.

Dreptul medical si
aspectele medico-legale în
anesteziologie si
reanimatologie
Modulul I1 Principiile eticii medicale. Respictarea principiilor
Declaratia de la Geneva. morale în activitatea
Protocolul Helsinki. clinică, ştiinţifică,
Declaratia de la Montreal. educaţională.
Modulul I2 Dreptul medical si aspecte

medico-legale în
anesteziologie-
reanimatolohgie.
Modulul I3 Bazele comunicarii Promovarea unui spirit

interindividuale. Gestiunea lipsit de conflict,
conflictelor. evitarea situaţiilro de
conflict cu pacienţii,
rudele, colegii.
Domeniul K Educarea, autoinstruirea

si formarea in cercetare
Modulul K1 Modalitati de cautare a
informatiei si studiul
literaturii de specialitate.
Modulul K2 Bazele statisticii bio- Respectarea regulilor şi

medicale. Metodologia princippilor ştiinţifice
cercetarii. Raportarea în colectarea
informatiei (poster, articol, materialului ştiinţific,
prezentare). preyentarea scrisă şi
raportarea informaţiei.
Anul I (34 săptămîni). Baremul de competențe practice:
1. Recunoașterea stopului cardio-respirator, colapsului, alterării de cunoştinţă; Resuscitarea
cardiopulmonară şi cerebrală;
2. Recunoașterea stării critice sau cu potențial de agravare imediată a pacientului (permeabilitatea căilor
aeriene, hemoragie externă, suspecţie de hemoragie internă, hipotensiune arterială, aritmie cu pericol
vital, sepsis, insuficiență cardiacă acută, respiratorie acută, stare de șoc, alte urgențe medicale extreme) și
acordarea primului ajutor medical, până la venirea ajutorului şi/sau până la stabilizarea stării).
3. Identificarea pacientului cu stomac plin.
4. Dezobstrucţia căilor aeriene, protezarea căilor aeriene în condiţii de urgenţă extremă.
ANESTEZIA ÎN FUNCTIE DE PACIENT SI DE SPECIALITATIE

Partea II.
CHIRURGICALE
Domeniul L Anestezia în chirurgia toracica, cardiaca si vasculara
Domeniul M Managementul nonchirurgical si chirurgical al cailor aeriene dificile.
Domeniul N Anestezia în neurochirurgie
Domeniul O Anestezia în obstetrică
Domeniul P Anestezia la nou-nascut si copii
Domeniul Q Anestezia ambulatorie si asistenta anestezica înafara blocului operator.

Managementul multidisciplinar al durerii (durerea neuropata, durerea asociata
Domeniul R
cancerului)
Domeniul S Anestezia la pacientul de vârsta înaintata
Partea II. ANESTEZIA ÎN FUNCTIE DE PACIENT SI DE SPECIALITATIE CHIRURGICALE

Dome
Anestezia în chirurgia toracica, cardiaca si vasculara (Competență după atestarea modului)
niul L
Modu Anestezia în chirurgia toracică.
lul L1 c) Cunoștințe teoretice d) Abilități tehnice şi clinice e) Comportament
si atitudini
 Fiziologia respirației, Performarea tehnicelor de separare a  Stabilirea
circulației, balanţa hidrică și plămânilor: comunicării efective
de termoreglare.  Intubarea traheală cu lumen dublu cu echipa
 Blocheri bronhiali chirurgicală în
 Controlul clinic și fibrooptic a poziției decursul fazelor
tubului critice a procedurii
 Separarea plămânilor la pacienți cu căile chirurgicale ( de
aeriene dificile ( inclusiv dispozitive de exemplu: deschiderea
schimbare a tubului) cutiei toracice,
separarea pulmonară
on/off pump, etc.).
 Anatomia căilor aeriene  Plasarea corectă a cateterelor epidurale  Recunoașterea
superioare, arborelui traheo- toracice. problemelor
bronșic, structuri psihologice relevante
intratoracice și legături între pentru pacienți
ele. planificați pentru
intervenția
chirurgicală.
 Fiziologia perfuziei  Poziționarea corectă a pacientului, particular 

pulmonare și ventilare în în poziția de decubit lateral.
diferite poziții a pacientului
(ex. Decubit lateral).
 Fiziologia ventilării a unui  Evaluarea pacienților care se supun 
plămân și particularitățile intervenției toracice și dezvoltarea a unui
vasoconstricției pulmonare plan de management anesthetic.
hipoxice.
 Diferite tehnici de separare a Înțelegerea principiilor, științe de bază 
plămânilor și controlul aplicate, și managementul anestetic și
poziției tubului. îngrijirea perioperatorie pentru
 Toracotomia și :
o Rezecția pulmonară, inclusiv
pneumonectomia și intervenția de reducere a
plămânului
o Rezecția formațiunii mediastinale
o Chirurgia esofageală
o Intervenția pe aorta toracică
 Chirurgia traheală și bronhială ( inclusiv
utilizarea lazerului și stentelor)
 Proceduri toracoscopice
 Mediastinoscopia
 Diferențe în managementul  Managementul hipoxiei și ventilației în 

anestezic referitor la decursul anesteziei cu un plămân.
intervenția chirurgicală
(toracotomia-toracoscopia-
mediastinoscopia).
 Proceduri chirurgicale  Recunoașterea, diagnosticul diferențial și 
comune managementul detresei respiratorii
 Segmentectomia- postoperatorii.
lobectomia-
pneumonectomia-
metastazectomia pulmonară
 Pleurodesis, decorticarea
pleurală
 Chirurgia esofagului.
 Thymectomia
 Evaluarea respiratorie  Înțelegerea sistemelor de drenare toracice și 
specifică referitor la aspirația.
chirurgia planificată
(evaluarea operabilității).
 Condiții comorbide  Evaluarea și managementul durerii 

frecvente sau particulare postoperatorii
asociate cu chirurgia
toracică:
 Patologia cronică obstructivă
pulmonară
 Chimioterapia anterioară cu
toxicitate pulmonară.
 Hipertensiune pulmonară
 Myastenia gravis
 Formațiunea în mediastinul
anterior
 Dezechilibrele ventilatorii.  
Hipoxia, hipoxemia,
hipocapnia si hipercapnia in
anestezie si efectele lor.
Insuficienta respiratorie
acută în perioada anestezica
si postanestezica imediata.
Ventilaţia mecanică
continuă. Regimuri.
 Controlul postoperatoriu a  
durerii,inclusiv evaluarea
factorilor de risc pentru
durerea cronică post-
toracotomică (analgezia
toracică epidurală și
alternative).
 Complicații specifice intra-  
și postoperatorii. Problemele
anesteziei în cazul pneumo-,
hidro-, hemotoracelui.

intervenții)
Evaluarea pacienților care se supun intervenției toracice și dezvoltarea a 30

unui plan de management anesthetic. E
Performarea tehnicelor de separare a plămânilor:
1. Intubarea traheală cu lumen dublu E 5
2. Blocheri bronhiali A 5
3. Controlul clinic și fibrooptic a poziției tubului A 5

4. Separarea plămânilor la pacienți cu căile aeriene dificile ( inclusiv 5
dispozitive de schimbare a tubului) A
Plasarea corectă a cateterelor epidurale toracice A 5

Poziționarea corectă a pacientului, particular în poziția de decubit lateral E 10
Înțelegerea principiilor de bază aplicate, și managementul anestetic și
îngrijirea perioperatorie pentru:
 Toracotomia I 5
 Rezecția pulmonară, inclusiv pneumonectomia și intervenția de 5
reducere a plămânului I
 Rezecția formațiunii mediastinale I 5
 Chirurgia esofageală I 5
 Intervenția pe aorta toracică I 5
 Chirurgia traheală și bronhială ( inclusiv utilizarea lazerului și 5
stentelor) I
 Proceduri toracoscopice I 5
 Mediastinoscopia I 5
 Managementul hipoxiei și ventilației în decursul anesteziei cu un 10
plămân. E
Recunoașterea, diagnosticul diferențial și managementul detresei 10
respiratorii postoperatorii. I
Înțelegerea sistemelor de drenare toracice și aspirația. I 20
Evaluarea și managementul durerii postoperatorii E 20
Modu Anestezia în chirurgia cardiacă. (Competență după atestarea modului)
lul L2
a) Cunoștințe teoretice b) Abilități tehnice şi clinice c) Comportament si
atitudini
 Anatomia cardiovasculară.  Managementul de bază a anesteziei și 
îngrijirii perioperatorii pentru intervențiile
cardiace efectuate on-pump și off-pump
(corectarea valvelor sau substituția,
revascularizare miocardială, operații
combinate).
 Farmacologia  Evaluarea pacienților care se supun 
medicamentelor anesteziei cardiace și dezvoltarea planului de
cardiovasculare, efectele management anestetic.
cardiovasculare a agenților
anestezici.
 Identificarea starii  Managementul anestetic pentru 
functionale a aparatului implantarea pacemaker-ului. Instalarea de
cardiovascular. Investigaţii pacemaker temporar. Instalarea de
cardiace noninvazive, pacemaker permanent. Anestezia la pacientul
invazive şi de laborator. cu pacemaker cardiac.
Aprecierea riscului anestezic
în chirurgia cardiacă.
Medicaţia şi pregătirea
bolnavului cardiac pentru
intervenție chirurgicala.
 Principii generale a  Puncţii şi cateterizări venoase periferice. 

managementului  Instalarea de catetere venoase centrale:
perioperator anestetic și  -jugulară:
chirurgical relevante pentru -subclavie:
pacienții care se supun  -vena femurală:
intervenției cardiace:  Efectuarea venesectiei
 Etiologia, patofiziologia și
prezentarea clinică a bolilor
cardiovasculare care necesită
intervenția chirurgicală.
 Monitorizarea
hemodinamică inclusiv
măsurările debitului cardiac,
detectarea ischemiei.
 Echipament specializat așa  Puncţii şi cateterizări vasculare arteriale. 
cum pacemacheri cardiaci,
defibrilatori, dispozitive
pentru circulația mecanic
asistată (pompa intraaortică),
bypass cardio-pulmonar sau
oxigenarea membranelor
extracorporeale.
 Anestezia in chirurgia  Monitorizarea hemodinamicii centrale. 
cordului deschis. Circulaţia Întreţinerea liniilor de abord vascular.
extracorporală. Soluţiile de
amortizare. Monitorizarea
oxigenării, ventilaţiei,
statutului acido-bazic şi
hemostazic. Controlul
circulaţiei şi consecinţele
hipotermiei pe CEC.
Efectele sistemice şi
complicaţii ale CEC-ului.
Protecţia miocardului.
Ultrafiltrarea pe CEC.
Ieșirea de pe CEC.
 Managementul anestezic în  Monitorizarea PVC, monitorizarea presiunii 
chirurgia bypass-ului aorto- arteriale invazive.
coronarian. Selecţia tehnicii
de anestezie. Monitorizarea
intraanestezică a ischemiei
miocardice.
 Managementul anestezic în  Instalarea de cateter Swan-Ganz. 
chirurgia valvulara a viciilor
cardiace dobândite.
 Managementul anestezic în  Pericardiocenteza 

chirurgia viciilor cardiace
congenitale.
 Managementul postoperator  Cardioversia farmacologică 
in chirurgia viciilor cardiace  Cardioversia electrică
congenitale şi dobîndite.  Electroversia sincronă
 Particularitățile anestezice in ECG în derivaţi 
chirurgia anevrismului  Monitorizarea ECG (analiza de segment ST,
cardiac si vascular. detectarea de aritmii)
 Anestezia şi terapia  Administrarea drogurilor cardiotonice şi 
intensiva in cazul vasoactive în bolus şi perfuzie continuă
traumatismului cardiac.
 Managementul postoperator Defibrilarea electrică şi cardioversia 
in chirurgia cardiacă. 
 Riscuri si erori  Aplicarea şi utilizarea balonului de 
cardiovasculare contrapulsaţie
peranestezice. Prevenirea şi
tratamentul complicaţiilor.
Dereglari de ritm. Tulburari
functionale cardiace, a
circuitului mare si mic, a
funcţiei de transport si
utilizare a gazelor sanguine.
 Infarctul miocardului in  
anestezie.
 Stopul cardiac şi reanimarea  
în anestezie. Emboliile
vasculare.
 Particularitatile anesteziei la  
pacienții cu aritmii cardiace
şi in cazul insuficientei
cardiovasculare grave.
 Particularitățile anesteziei in  
cadrul hipotermiei dirijate şi
vazoplegiei dirijate.

intervenții)
Managementul de bază a anesteziei și îngrijirii perioperatorii pentru 20

intervențiile cardiace efectuate on-pump și off-pump (corectarea valvelor
sau substituția, revascularizare miocardială, operații combinate). I
Evaluarea pacienților care se supun anesteziei cardiace și dezvoltarea 30
planului de management anestetic. I
Managementul anestetic pentru implantarea pacemaker-ului. Instalarea de 5

pacemaker temporar. Instalarea de pacemaker permanent. Anestezia la
pacientul cu pacemaker cardiac. A
Puncţii și cateterizări venoase periferice. E 30
Instalarea de catetere venoase centrale: 5
1. Jugulară; E
2. Subclavie;E 10
3. vena femurală;E 5
Efectuarea venesectiei A 5
Puncţii și cateterizări vasculare arteriale. E 20
Monitorizarea hemodinamicii centrale. Întreţinerea liniilor de abord 20
vascular. E
Monitorizarea PVC, monitorizarea presiunii arteriale invazive. E 20
Instalarea de cateter Swan-Ganz. A 5
Pericardiocenteza A 3
Cardioversia farmacologică E 5
Cardioversia electrică E 5
Electroversia sincronă A 5
ECG în derivații E 30
Monitorizarea ECG (analiza de segment ST, detectarea de aritmii) E 30
Administrarea drogurilor cardiotonice și vasoactive în bolus și perfuzie 30

continuă. E
Defibrilarea electrică și cardioversia E 5
Aplicarea și utilizarea balonului de contrapulsaţie A 2
Modu Anestezia în chirurgia vasculară (Competență după atestarea modului)
lul L3a) Cunoștințe teoretice b) Abilități tehnice şi c) Comportament si
clinice atitudini
 Particularităţile anesteziei in interventiile  Monitorizarea 
chirurgicale la vasele sanguine magistrale. cardiovasculară
Identificarea riscului anestezic la pacientul cu noninvazivă ECG în
boala vasculară. Monitorizarea cardiacă şi derivaţii.
tratamentul medicamentos al bolnavului
vascular.
 Managementul intranestezic în chirurgia  Monitorizarea 
carotidei. Tehnici şi metode de anestezie în ECG (analiza de segment
chirurgia carotidei. Avantaje şi dezavantaje. ST, detectarea de aritmii).
Riscuri şi complicaţii. Monitorizarea şi
menţinerea intraoperatorie a integrităţii
neurologice. Particularităţile managementului
postoperator.
 Particularităţile anesteziei in operaţiile de  Administrarea drogurilor 

reconstrucţie a aortei toracice, aortei cardiotonice şi vasoactive
abdominale şi ale ramurilor ei mari. în bolus şi perfuzie
continuă.
 Managementul pre- intra- şi postanestezic la  Aprecierea riscului 
pacientul cu intervenţie pe aortă şi vase mari. anestezic în operaţiile de
reconstrucţie pe aortă.
 Monitorizarea intranestezică la intervenţii pe  Principii de selectare
aortă şi vase mari. Probleme legate de a metodei de anestezie.
clamparea şi declamparea vaselor magistrale.
Terapia de substituţie a pierderilor lichidiene si
sangvine. Managementul postoperator.
 Anestezia în chirurgia vasculară de urgentă.  Pregatirea 
 preanestezică.
  Monitorizarea intra- 
anestezică.
  Managementul 
postoperator.

intervenții)
Monitorizarea cardiovasculară noninvazivă ECG în derivaţii. E 20

Monitorizarea ECG (analiza de segment ST, detectarea de aritmii). E 20
Administrarea drogurilor cardiotonice și vasoactive în bolus și perfuzie 20
continuă. E
Aprecierea riscului anestezic în operaţiile de reconstrucţie pe aortă. E 10
Principii de selectare a metodei de anestezie în intervenții pe aortă și vase 20
mari. I
Pregatirea preanestezică în chirurgia vasculară de urgență E 20
Monitorizarea intra- anestezică chirurgia vasculară de urgență. E 20
Managementul postoperator chirurgia vasculară de urgență. I 20
Anestezia în neurochirurgie (Competență după atestarea modului)
a) Cunoştințe teoretice b) Abilităţi tehnice şi c) Comportament si

clinice atitudini
Dome
 Neuroanatomia: SNC, măduva spinării şi   Monitoring în Comunicarea şi
niul N
meningele. Sistemul ventricular și circulația. neuroanestezia, setarea şi empatizarea cu
LCR. Vascularizarea cerebrală și a măduvei calibrarea, plasarea pacienții cu scopul de
spinării. Bolta craniană și coloana vertebrală. canulelor, interpretarea reducere a anxietății
Bariera hemato-encefalică. variabilelor. lor.
 Fiziologia şi fiziopatologia circulaţiei Intubarea fibrooptică.  Comunicarea

cerebrale. Fluxul sangvin cerebral, volumul eficientă cu alţi
sangvin cerebral, metabolismul cerebral. pacienți pentru
gestionarea
pacienților.
 Fiziologia şi fiziopatologia lichidului Prepararea pre-  Efectuarea lucrului în
cerebrospinal. anestezică pentru mod corespunzător în
neuroanestezie situaţii de stres.
 Presiunea intracraniană Poziţionarea 

pacienţilor
 Efectele fiziologice şi metabolice a Corecţia presiunii 

medicamentelor și tehnicilor anestetice asupra intracraniene scăzute
creierului și măduvei osoase
 Farmacologia relevantă pentru neuroanestezie. Suspectarea leziunii 
Neuroprotecție. Diuretice. Agenți hipotensivi. măduvei cervicale
Corticosteroizi. Anticonvulsivante.
 Măsurări clinice şi monitoring. Fluxul sangvin Embolizmul cu aer 
cerebral, presiunea intracraniană şi presiunea intraoperatoriu.
cerebrală de perfuzie. Metabolismul cerebral.
Sonometria transcraniană Doppler. Monitoring
electrofiziologic (EEG şi potenţiale evocate).
Protecţia cerebrală. Terapia hidrică şi osmotică. Managementul leziunii

Sedarea şi suportul ventilator. capului
Managementul hipertensiunii intracraniene.  

 Anestezia şi îngrijirea perioperatorie a  
pacienţilor pentru intervenţia cerebrală
vasculară, intra- şi extracerebrală.

Principii de anestezie şi îngrijire  

perioperatorie a pacienţilor pentru:
 Chirurgia supratentorială
 Chirurgia fosei posterioare
 Chirurgia pituitară
 Chirurgia în epilepsie
 Craniotomia la pacient treaz
 Chirurgia craniofacială şi craniobazală
 Chirurgia spinală, inclusiv decompresia de
urgenţă a măduvei spinării
 Neurochirurgia pediatrică
 Şunt ventriculo-peritoneal
 Radiologia şi proceduri radiologice
intervenţionale
 Proceduri pentru managementul durerii cronice;
ablaţia durerii
Hipotensiune indusă. Hipotermia. Poziţia  

aşezată. Embolismul aerian
Anestezia şi terapia intensivă a pacienţilor cu  

leziuni a capului
Anestezia şi terapia intensivă la pacienţi cu  

leziunea măduvei spinării
Terapia intensivă în caz de patologii medicale  

neurologice.

intervenții)
Monitoring în neuroanestezia, setarea și calibrarea, plasarea canulelor, 10

interpretarea variabilelor. E
Intubarea fibrooptică. E 10
Pregătirea pre-anestezică pentru neuroanestezie. E 10
Poziţionarea pacienţilor. E 10
Corecția presiunii intracraniene scăzute. E 10
Suspectarea leziunii măduvei cervicale. E 10
Embolizmul cu aer intraoperatoriu. E 10
Managementul leziunii capului. E 10
Managementul hipertensiunii intracraniene. E 10
Principii de anestezie și îngrijire perioperatorie a pacienţilor pentru:
Chirurgia supratentorială E 10
Chirurgia fosei posterioare E 10

Chirurgia pituitară E 3
Chirurgia în epilepsie E 3
Craniotomia la pacient treaz E 1
Chirurgia craniofacială și craniobazală E 3
Chirurgia spinală, inclusiv decompresia de urgenţă a măduvei spinării E 10
Neurochirurgia pediatrică A 3
Şunt ventriculo-peritoneal A 1
Radiologia și proceduri radiologice intervenţionale E 10
Proceduri pentru managementul durerii cronice; ablaţia durerii E 10
Baremul activităţilor practice pentru anul II

1. Realizează desinestătător evaluarea preanestezică (consultul I
şi II) al pacienţilor programaţi pentru intervenţii urgente sau
elective cu scor ASA I-II.
2. Petrec desinestătător anestezii (TIVA, VIMA, balansate,
rahianestezie) pentru intervenţii minore şi medii, effectuate în
sala de operaţii la pacienţii ASA I şi II (cu excepţia anesteziei
pediatrice şi celei obstetricale).
În terapia intensivă prescrie tratamentul pacientului critic în fişa
de indicaţii, după consultarea cu medicul specialist, realizează
manoperele clasice ale specialităţii (puncţia şi cateterizarea venei
jugulare interne sau venei subclavii, cateterizarea arterei radiale
sau femurale, cu montarea circuitului de monitorizare a presiunii
arteriale invasive, realizează intubarea /reintubarea orotraheală a
pacientului.
Dome Managementul nonchirurgical si chirurgical al cailor aeriene dificile. (Competență după
niul atestarea modului)
M a) Cunostinte teoretice b) Abilitati tehnice şi c) Comportament si
clinice atitudini
 Anatomia capului și gîtului și feții inclusiv Intubația traheală  Stabilirea cooperării
anormalități importante (ex., palatul despicat,  Intubația orală și nazală efective și
tumori, trauma, sindroame faciale - Pierre-  Utilizarea tuburilor comunicării cu
Robin, Turner, etc...) specifice chirurgul în situații în
 Plasarea și îndepărtarea împărțirea căilor
de ambalaje aeriene

Anatomia căilor aeriene, pasajului nazal, Securizarea căilor Strategii pentru

laringelui, faringelui, urechii medii aeriene dificile anticiparea situațiilor
 Recunoașterea căilor a căilor aeriene
aeriene cu risc înalt dificile și stabilirea
 Utilizarea stiletelor planului de
 Intubația fibrooptică management
( sub sedare și la anestetic sigur.
pacientul treaz)
 Intubarea căilor aeriene
cu masca laringiană
 Imposibilitatea de a
intuba sau ventila
 Cricotiroidotomia cu acul
sau chirurgicală
Fizica de gaze în cavitățile închise a corpului Managementul 

extubației pacientului cu
căile aeriene dificile
Managementul
edemațierii
postoperatorii faciale și a
căilor aeriene
Principii de monitorizare a funcției nervilor Evaluarea căilor 

în decursul chirurgiei capului și gîtului aeriene a pacienților care
se supun intervenției
chirurgicale ORL sau
maxilo-faciale și
dezvoltarea planului de
management a căilor
aeriene
Farmacologia agenților anestezici locali și Obstrucția parțială a 

vasoconstrictori locali căilor aeriene inclusiv:
epiglotita, corpuri străine,
tumori laringeale și
orofaringeale, chisturi și
abcese
Efectele chirurgiei și radiației asupra căilor Anestezia pentru 

aeriene. intervenția chirurgicală
majoră maxilofacială
inclusiv anestezia
prelungită, pierderi
majore sangvine,
hipotermia și proceduri
multiple
 Principii generale pentru managementul căilor Anestezia pentru 

aeriene normale și dificile: trauma facial în urgențe
Dispozitive pentru căile aeriene și tipuri de și proceduri semi-
tuburi traheale elective
Algoritmul pentru căile aeriene dificile
Echipamentul pentru intubația dificilă traheală
Traheotomia chirurgicală și percutanată
Echipamentul pentru ventilație în jet
Laser:tipuri, utilizarea în chirurgie, complicații,
precauții.
  Proceduri dentare a 
persoanelor cu handicap
mental
  Stabilirea, menținerea 
și protejarea căilor
aeriene în fața
anatomiei anormale și
intervenției chirurgicale
simultane
  Îngrijirea postoperatorie a
pacienților cu chirurgia
căilor aeriene și/sau căile
aeriene dificile.

intervenții)
Intubația traheală E 20
Intubația orală și nazală E 10
Utilizarea tuburilor specifice E 10
Securizarea căilor aeriene dificile E 10
Recunoașterea căilor aeriene cu risc înalt E 10
Utilizarea stiletelor E 10
Intubația fibrooptică ( sub sedare și la pacientul treaz) A 5
Intubarea căilor aeriene cu masca laringiană E 5
Imposibilitatea de a intuba sau ventila. Algoritmul și menegementul. I 5

Cricotiroidotomia cu acul sau chirurgicală E 5
Managementul extubației pacientului cu căile aeriene dificile. E 10
Managementul edemațierii postoperatorii faciale și a căilor aeriene. I 10
Evaluarea căilor aeriene a pacienților care se supun intervenției chirurgicale 10
ORL sau maxilo-faciale și dezvoltarea planului de management a căilor
aeriene. E
Obstrucția parțială a căilor aeriene inclusiv: epiglotita, corpuri străine, 10
tumori laringeale și orofaringeale, chisturi și abcese. A
Anestezia pentru intervenția chirurgicală majoră maxilofacială inclusiv 10
anestezia prelungită, pierderi majore sangvine, hipotermia și proceduri
multiple. E
Anestezia pentru trauma facial în urgențe și proceduri semi-elective. E 10
Proceduri dentare a persoanelor cu handicap mintal. E 10
Stabilirea, menținerea și protejarea căilor aeriene în fața anatomiei 10
anormale și intervenției chirurgicale simultane. E
Îngrijirea postoperatorie a pacienților cu chirurgia căilor aeriene și/sau căile 10
aeriene dificile. E
Dome
 Anestezia în obstetrică (Competență după atestarea modului)
niul O
a) Cunostinte teoretice b) Abilități tehnice şi c) Comportament si
clinice atitudini
Schimbările fiziologice și anatomice asociate Abilități de pre-evaluare: probleme etice:
cu graviditatea normală  anamneză  consimțământ,
corespunzătoare,  drepturile fetale vs
examinare fizică: materne
 evaluarea căilor aeriene  conflicte
 examinarea materne/paterne
cardiovasculară
 respiratorie
 neurologică
Fiziologia sarcinii și nașterii Inducția de secvență Rezidentul trebuie

rapidă să fie capabil să
discute metode de
analgezie disponbile
cu pacienta inclusiv
riscuri și alternative
Fiziologia și patofiziologia fetală și Managementul de Rezidentul trebuie

placentară urgență a căilor aeriene să stabilească
 Transfer placentar comunicarea
 Circulația feto-maternă eficientă și
 Efectele a agenților farmacologici și a interacțiune cu
tehnicelor anestezice asupra fluxului sanguin obstetrician, moașa,
uterin și dezvoltarea fetală. neonatolog și nurse
obstetricale.
Embriologia și teratogenitatea Plasarea cateterului 

epidural pentru analgezia
în timpul nașterii cu 80%
de succes.
Fiziologia și resuscitarea neonatală Anestezia spinală 

 Monitorizarea frecvenței cardiace fetale pentru operația cezariană
 Fluxul sangvin umbilical Doppler controlat cu mai mult de 90% de
 Scorul Apgar și scoruri neuro-adaptive și succes
semnificația lor prognostică.
Managementul obstetric a nașterii Tehnici spinale și 
( normal și anormal). epidurale în cazuri
dificile
Durerea la naștere și căile durerii Analgezia combinată 

spinală/epidurală și
anestezia
Terapia tocolitică: Plombajul sanguin 

indicații și contraindicații epidural.
Utilizarea anestezicelor locale în obstetrică Managementul 
blocurilor regionale înalte
Tehnici anestezice regionale în obstetrică Managementul 

 Utilizarea neuraxială a opioidelor în obstetrică toxicității anestezicului
local
Metode de analgezie în decursul nașterii: Managementul 

indicații și contraindicații (metode psihologice, hemoragiei obstetricale
metode complementare, analgezia sistemică, severe
blocuri epidurale, combinate spinal-epidurale,
paracervicale și pudentale, continui spinale)
Complicațiile anesteziei regionale: Experiența cu 

 Hipotensiune managementul anestezic
 Puncția accidentală durală, dureri de cap după dacă procedura EXIT este
puncția durală dorită
 Blocul spinal total
 Dureri în spate
 Infecțiile SNC
 Hematoame spinale și epidurale
Anestezia generală în obstetrică Exersarea clinică pentru: 

 Managementul de
urgență a căilor aeriene
 Algoritme pentru
imposibilitatea de a
intuba în obstetrică
 Suportul vital avansat la
pacientă obstetricală
 Resuscitarea neonatală
 Managementul aspirației
pulmonare în timpul
anesteziei generale.
Managementul căilor aeriene la parturientă  
Patologii medicale și graviditatea:  

 Pre-eclampsia/eclampsia
 HELLP
 Patologiile ficatului, steatoza hepatică a
gravidelor
 Patologia cardiacă
 Boli neurologice
 Obezitatea
 Dereglări de coagulare
 Patologii a glandei tiroide
 Abuzul substanțelor
 Patologii imunologice
 Boli renale
 Sindromul antifosfolipidic.
 Îngrijirea anestezică a pacientei obstetrice  
cu risc înalt, inclusiv trauma.
 Managementul anestetic a complicațiilor:  

 Hemoragia obstetricală: ante partum,
peripartumși postpartum
 Embolismul pulmonar
 Embolism cu lichid amniotic
 Moartea fătului
Resuscitarea cariopulmonară și suportul  

vital avansat cadiac a partiturientei.
Managementul durerii post-operatoriu în  
obstetrică
Medicația maternă și alăptarea  
Anestezia în chirurgia non-obstetricală în  

timpul sarcinii
Anestezia pentru tehnologii de reproducere  

asistată.
Chirurgia intrauterină și neonatal.  

 Mortalitatea maternă  

intervenții)
Abilități de pre-evaluare: anamneză corespunzătoare, examinare fizică: 20

evaluarea căilor aeriene, examinarea cardiovasculară, respiratorie,
neurologică; I
Inducția de secvență rapidă E 10
Managementul de urgență a căilor aeriene I 5
Plasarea cateterului epidural pentru analgezia în timpul nașterii cu 80% de 10
succes. E
Anestezia spinală pentru operația cezariană cu mai mult de 90% de succes 20
E
Tehnici spinale și epidurale în cazuri dificile A 10
Analgezia combinată spinală/epidurală și anestezia E 10
Plombajul sanguin epidural. A 5
Managementul blocurilor regionale înalte I 10
Managementul toxicității anestezicului local I 10
Managementul hemoragiei obstetricale severeI 5
Experiența cu managementul anestezic dacă procedura EXIT este dorită A 5
Exersarea clinică pentru:
1. Managementul de urgență a căilor aeriene I 10
2. Algoritme pentru imposibilitatea de a intuba în obstetrică I 10
3. Suportul vital avansat la pacientă obstetricală I 5
4. Resuscitarea neonatală I 5
5. Managementul aspirației pulmonare în timpul anesteziei generale. I 5
Managementul anestetic a complicațiilor:
1. Hemoragia obstetricală: ante partum, peripartum și postpartum. A 5
2. Embolismul pulmonar. I 5
3. Embolism cu lichid amniotic. I 5
4. Moartea fătului. I 2
5. Resuscitarea cariopulmonară și suportul vital avansat cadiac a 2
partiturientei. I
Managementul durerii post-operatorii în obstetrică E 20

Anestezia în chirurgia non-obstetricală în timpul sarcinii E 5
Conduita perianestezică și TI în pre-eclampsie eclampsie și HELLP- 5
sindrom. A
Conduita perianestezică și TI în hemoragia obstetricală și ginecologică. A 10
Conduita perianestezică și TI în embolia cu lichid amniotic. A 5

Conduita perianestezică și TI în intervenţiile chirurgicale non-obstetricale A 10
Complexul de evaluare și reanimare a nou-nascutului. A 5
Dome Managementul multidisciplinar al durerii (durerea neuropata, durerea asociata cancerului)

niul R (Competență după atestarea modului)

clinice atitudini
Anatomia şi Fiziologia nocicepţiei Evaluarea şi Stabilirea
Căile de transmitere a durerii. Nociceptorii, managementul efectiv a interacţiunii specifice
clasificare. Mediatorii chimici ai durerii. durerii acute: proceduri, cu echipa
Modularea durerii. Sistemul analgetic endogen. perioada postoperatorie, multidisciplinară a
Componenţa opioidă şi non-opioidă a urgenţe şi transportarea. lucrătorilor medicali
sistemului analgetic endogen. Metode de control a care lucrează în
Fiziopatologia durerii cornice. Reacţia blocajului nervilor clinica de
organismului la durere. periferici şi plasării management a
Tipurile durerii: clasificarea. cateterilor pentru durerii.
Mecanismele de blocare sau alinare a managementul durerii
transmisiei durerii şi inducerea analgeziei acute.
Efect placebo
Evaluarea Evaluarea pacienţilor Considerarea că

Anamneza durerii, examinarea fizică. cu durere cronică: pacienţii au dreptul
Cererea şi interpretarea testelor adiţionale anamneza, examinarea de a fi auziţi, crezuţi
Factori socio-economici: lucru/vacanţe, fizică, cererea şi şi informaţi, referitor
familia, viaţa personală interpretarea testelor de la durerea lor şi
Evaluarea durerii la oameni: relevanţa laborator adiţionale managementul
Scale, chestionare şi teste cantitative acesteia.
senzoriale
Studii neurologice funcţionale, clinice şi
radiografice
Monitorizarea zilnică a pacientului
Epidemiologia, psihologia şi cercetarea Cunoaşterea opţiunilor Recunoaşterea

Managementul durerii ca dreptul uman pentru tratamentul principiilor
fundamental pacienţilor cu durere intervenţiei
Epidemiologia durerii, diferenţa de sex cronică canceroasă şi minimale, utilizarea
Elaborarea, efectuarea şi raportarea studiilor non-canceroasă. celei mai simple şi
clinice pe durere şi analgezie celei mai uşoare
Perceperea modelelor preclinice a durerii ca tehnici efective de a
metode esenţiale pentru îmbunătăţirea obţine scopul clinic
managementului durerii la oameni
Standarde etice în managementul durerii şi
studii de cerecetare
Managementul durerii: medicamentele utilizate Experienţa în Dezvoltarea

mecanizme, efecte ( benefice şi nedorite), managementul abilităţilor de a

utilizarea clinică, căile de administrare (invazive farmacologic a informa pacientul
şi neinvazive), doze de administrare şi pacienţilor cu durere despre opţiunile
interacţiunea cu alte preparate a următoarelor cronică, cu accent special tratamentului bazate
medicamente şi adjuvanţi: asupra analgeziei pe experienţa
Opioidele multimodale şi utilizarea medicală disponibilă.
Antiinflamatoare şi analgezice antipiretice adecvată a opioidelor Explicaţi
nesteroide riscuri/beneficii a
Antidepresante şi anticonvulsivante tratamentelor, şi
Anestezice locale şi glucocorticoizi obţinerea
Alţi agenţi acordului verbal sau
Analgezia multimodală şi balansată scris pentru utilizarea
Analgezia controlată de pacient. Dispozitive opioidelor. Cu
intratecale implantabile pentru administrarea răbdare de a răspunde
medicamentelor la întrebări şi griji
care prezintă
pacientul.

Efectuarea blocajelor Acumularea
plexurilor şi nervilor experienţei în
periferici, infiltrarea diferențierea durerii
ţesuturilor, pentru scopuri simulatorii, frecvent
diagnostice sau de cauzată de abuzul
management a durerii. substanțelor.
Plasarea cateterilor
pentru utilizarea de lungă
durată
Managementul durerii: metode non- Alegerea momentului Comunicarea

farmacologice. Cunoaşterea mecanismelor optim de utilizare a altor efectivă cu
acestor metode, aprecierea terapii intervenţionale şi specialistul pentru
riscurilor/beneficiilor în scopul de a recomanda non-intervenţionale, îngrijire primară
şi de a impune utilizarea lor ori de câte ori este cererea asistenţei de la discutînd opţiunile
necesar: specialişti din domeniul tratamentului şi
Proceduri intervenţionale inclusiv blocajul managementului durerii monitorizării
nervilor şi neuroliza pacientului.
Neuromodularea şi neurostimularea (TNS,
periferică, centrală)
Radiofrecvenţa
Proceduri chirurgicale
Medicina fizică şi reabilitarea, capacităţii de
muncă
Psihologie: Intervenţii cognitive şi de
comportament. Tratamentul psihiatric.
Terapii complementare
Cunoaşterea principiilor de bază a
managementului pacientului în îngrijire
paliativă
Statuturi clinice: Comunicarea eficientă

Durerea somatică cu pacientul şi familia lui.
Durerea acută: postoperatorie, posttraumatică, Informarea şi discutarea
postcombustională etc. opţiunilor tratamentului
Durerea cronică . şi scopurile clinice
Durerea musculoscheletală: cervicală, lombară
Durerea miofascială
Durerea viscerală Păstrarea exactă a 

Durerea urogenitală înregistrărilor (logbook),
Durerea pelviană inclusiv tratamente şi
Durerea gastrointestinală cronică proceduri.
Durerea pancreatică Documentarea evoluţiei
Durerea toracică (cardiacă şi non-cardiacă), durerii.
durerea post-toracotomică
Durerea cu iradiere şi hiperalgesia viscerală.
 Durerea neuropatică şi mixtă  
 Durerea radiculară: lombară, cervicală
 Durerea post-laminectomică
 Neuropatii periferice
 Durerea centrală
 Durerea post-amputaţională
 Sindroame durerii regionale complexe
 Durerea în cancer  
Dureri de cap, durerea facială şi orală  
Durerea în situaţii specifice:  
Durerea în sarcina şi naşterea
Durerea la sugari, copii şi adolescenţi
Durerea la vîrstnici şi senili
Alinarea durerii la pacienţi cu dereglări
cognitive
Alinarea durerii la morfinomani şi toxicomani
Alinarea durerii în zone sărace şi cu conflicte
Clinici multidisciplinare pentru terapia durerii.  

Organizarea clinicii, circuitul și fluxul
pacienților. Rolul diferitor specialități medicale
și a lucrătorilor medicali în clinicele pentru
terapia durerii.
intervenții)
Evaluarea durerii acute postoperatorii. I 20

Prescrierea analgeziei postoperatorii conform protocoalelor existente. A 20
Administrarea intravenoasă de opioide. A 20
Adminsitrarea analgeziei epidurale continuu. A 5
Aplicarea analgeziei controlate de pacient. A 5
Dome Anestezia ambulatorie si asistenta anestezica înafara blocului operator. (Competență după
niul Q atestarea modului)
clinice atitudini
Cunoștințe specific adiționale în: Abilități organizaționale Aspecte
Procedurile care necesită managementul Organizarea ca organizaționale și
anestetic în afara de sala de operație, de ex.: localitățile îndepărtate să logistice în zone
 radiologia, aibă standartele care îndepărtate sau
 medicina nucleară, aderă la sala de operație practica ambulatorie
 endoscopia, inclusiv resurse umane
 cardiologia, potrivite
 stomatologia,
 ECT, și alte proceduri.
Tehnici anestezice corespunzătoare pentru Organizarea și  Lucru în echipă

copii și adulți gestionate în afara sălii managementul localizării multidisciplinară și
chirurgicale: sedare (îngrijire anestezică pentru supraveghere și comunicare eficientă
monitorizată), anestezia generală, anestezia monitorizareapostanesteti
regional. că
Farmacologia agenților anestezici potriviți Abilități tehnice 

pentru procedure scurte ( agenți cu acțiunea Pregătirea
rapidă, inclusiv opioizi, hipnotice-sedative, preanestezică a
anestezici volatili și relaxanți musculari) echipamentului în
localități îndepărtate
(mașini de anestezie,
material de unică
folosință, medicamente)
Standartele de securitate necesare pentru Probleme în anestezie 

practica anesteziologică în localități îndepărtate în localități îndepărtate:
 Acces vascular cu
considerații specifice
pentru acces potențial
distant
 Managementul căilor
aeriene cu considerații
specifice pentru acces
dificil a căilor aeriene
Standartele de securitate necesare pentru Abilități clinice și 

transportarea pacienților din localități manageriale
îndepărtate Evaluarea
corespunzătoare a
pacientului și selectarea
anesteziei
Probleme tipice clinice și organizaționale Transportarea sigură la

asociate cu anestezia în afara sălii de operație: și de la localități
accesul distant vascular și a căilor aeriene, îndepărtate
monitoring minuțios, ajutor la distanță
Complicații speciifice asociate cu sedare Monitorizarea 

(obstrucția căilor aeriene, apnea) corespunzătoare a
pacientului cu
considerații specifice
pentru monitoring
potențial distant
(fereastra, camera)
Principiile securității în decursul radiografiei, Detectarea și 

medicinei nucleare și procedurile RMN. tratamentul complicațiilor
anestezice potențiale, în
particular acelea legate de
sedare
( obstrucția căilor
aeriene, apnea)
 Practica anestetică 
întro varietate de zone
îndepărtate:
 Radiologia: TC, RMN,
angiografia, embolizare
 Medicina nucleară:
radioterapia (copii)
 Endoscopia: endoscopia
tractului gastro-intestinal
superior,
 colonoscopia,
laringoscopia,
bronhoscopia
 Cardiologia: angiografia,
cardioversia, plasarea
cateterului
 Stomatologia: îngrijirea
dentară sub anestezia
generală (copii)
 ECT ( terapia electrică
anticonvulsivantă)
 Camera de urgență
 Auto protecția 
( radiografia, medicina
nucleară și RMN)
Domeniul P Anestezia la nou-nascut si copii (Competență după atestarea modului)

a) Cunoștințe teoretice b) Abilități tehnice şi c) Comportament si
clinice atitudini
Factori de risc relavanți pentru morbiditatea și Abilități tehnice: Stabilirea
mortalitatea în anestezia pediatrică Managementul căilor comunicării efective
aeriene (ventilare, masca și a interacțiunii cu
laringiană și intubație) în copiii și părinții lor,
toate grupele de luarea în considerație
vîrstă probleme psihologice
 Intubarea fibrooptică prin a copilului spitalizat
masca laringiană
 Tubul nasal-faringeal,
CPAP/ventilarea asistată
Anatomia relevantă pentru managementul căilor Acces vascular periferic Probleme medico-
aeriene și respirației, circulației și anestezie (venos și arterial) legale specifice
regională pentru practica
pediatrică, de
exemplu
consimțămînt
informat,
consimțămînt pentru
cercetări clinice,
divulgarea riscului
cînd este important
Fiziologia respirației, circulației, balanţa Acces intra-osos 
hidrică şi elctrolitică și termoregulare
Stadiile a dezvoltării fizice și psihologice a Anestezia regională și 

copilului normal analgezia, inclusiv
anestezia caudală
Farmacologia agenților anestezici, Abilități clinice și de 

analgeticelor, agenților de blocare gestionare a cazului:
neuromusculară și medicația comună pediatrică Evaluarea
și variațiile lor cu vîrsta copilului preoperatorie și
premedicația
Principii generale a managementului Managementul în sala 

perioperatoriv relevante pentru copii: de recuperare
 Bolile comune copilăriei și influența lor asupra postoperatorie și
anesteziei și chirurgiei stabilizarea inițială a
 Ghiduri de repaos alimentar parametrilor vitali a
 Substituția hidrică și electrolitică copiilor care necesită
 Controlul temperaturii terapia intensivă
 Teste de laborator ( hemoglobina, BGA, glucoza
sangvină, teste de coagulare)
 Echipament specializat
 Monitoring perioperativ
 Hemofilia congenital și dobîndită
 Dozarea și administrarea medicamentelor de
urgență
 Detectarea și managementul apneei
postoperatorii.
 Recunoașterea problemelor postoperatorii
(greața și voma postoperatoriu, delir de urgență,
stridor post-extubație, hipotermia)
 Managementul durerii acute și cronice
Patologii și sindroame importante care pot Managementul căilor 

afecta mangementul anesteziei, așa cum: aeriene și probleme de
 Infecții respiratorii respirație așa cum:
 Astmul imposibilitatea de a
 Prematuritatea și complicațiile acesteia ventila, imposibilitatea de
 Anomalii faciale care afectează căile respiratorii a întuba, hipoxia,
 Urgențe neonatale ( distres respirator, fistula hipercarbia,
traheo-esofageală, hernia diafragmatică, bronhospasm, apnea,
defectele peretelui abdominal) obstrucția căilor aeriene
 Patologii cardiace congenitale (DSA, DSV, superioare, infecția căilor
tetralogia Fallot) aeriene superioare,
 Paralizia cerebrală și convulsii inhalarea corpului străin,
 Patologii musculare și neuromusculare inclusiv laringospasm, stridor,
hipertermia malignă. aspirația conținutului
 Patologiile cronice ( mucoviscidoza) gastric, convulsii
 Sindroame congenitale ( Down, Pierre-Robin)
 Malignități și tratamentul acestora
Principii generale a terapiei intensive Principii și 

pediatrice și medicina de urgență pediatrică, managementul a copilului
inclusiv resuscitarea nou-născutului, sugarului cu riscul de regurgitare
și a copilului și principii generale a
managementului copiilor nou-născuți și
prematuri.
 Volumul și substituția 
sangvină inclusiv
controlul homeostazei
 Managementul 
accesului venos dificil
 Stabilizarea și 
transportarea a cazului de
urgență, efectuarea
suportului vital avansat
pediatric pentru
gestionarea urgențelor.
intervenții)
Evaluarea riscului operator și anestezic la copii. E 30

Abilități tehnice:
Managementul căilor aeriene (ventilare, masca laringiană și intubație) în 30
toate grupele de vîrstă E
Intubarea fibrooptică prin masca laringiană E 5
Tubul nasal-faringeal, CPAP/ventilarea asistată E 20
Acces vascular periferic (venos și arterial) E 30
Acces intra-osos A 5
Anestezia regională și analgezia, inclusiv anestezia caudală A 5
Evaluarea preoperatorie și premedicația E 30
Managementul în sala de recuperare postoperatorie și stabilizarea inițială a 30
parametrilor vitali a copiilor care necesită terapia intensivă E
Substituția hidrică și electrolitică E 30
Controlul temperaturii E 30
Dozarea și administrarea medicamentelor de urgență E 10
Detectarea și managementul apneei postoperatorii. E 10
Recunoașterea problemelor postoperatorii (greața și voma postoperatoriu, 20
delir de urgență, stridor post-extubație, hipotermia) E
Managementul durerii acute și cronice E 30
Managementul căilor aeriene și probleme de respirație așa cum:
- imposibilitatea de a ventila, I 5
- imposibilitatea de a întuba, I 5
- hipoxia, I 10
- hipercarbia, I 10
- bronhospasm, I 10
- apnea, I 10
- obstrucția căilor aeriene superioare, I 10
- infecția căilor aeriene superioare, I 10

- inhalarea corpului străin, I 10
- laringospasm, A 10
- stridor, A 10
- aspirația conținutului gastric, I 10
- convulsii.I 10
Principii și managementul a copilului cu riscul de regurgitare I 10
Volumul și substituția sangvină inclusiv controlul homeostazei I 10
Managementul accesului venos dificil A 10
Stabilizarea și transportarea a cazului de urgență, efectuarea suportului vital 10
avansat pediatric pentru gestionarea urgențelor. A
Anestezia la pacientul de vârsta înaintata (Competență după atestarea modului)
clinice atitudini
 Modificările anatomo-funcţionale la bătâni Examenul preanestezic la Recunoaşterea
(sistemul cardio-vascular,sistemul bătrăni. problemelor
respirator,sistemul psihologice relevante
nervos,rinichii,ficatul,compoziţia organismului). pentru pacienți
programaţi la
Dome
intervenție
niul S
chirurgicală.
Particularităţile farmacodinamice şi  Stabilirea riscului 
farmacocinetice ale medicamentelor la bătrâni anestezic la bătrâni
folosite pentru anestezie
(anestezice,analgezice,miorelaxante,anestezice
locale etc.)
Riscul anestezic la bătrâni.  Selectarea metodei de 
anestezie la bătrâni
 Tehnici de anestezie recomandate la bătrâni.  Pregătirea preanestezică 
la bătrâni.
 Particularităţile anesteziei loco-regionale la  Minimalizarea 
bătrâni. complicaţiilor la bătrâni
 Monitorizarea şi 
îngrijirea postoperatorie.

intervenții)

Anul III (45 săptămâni) (Se mențin competențele și manoperele de la nivelul 

anului 1 și 2)
Baremul activităţilor practice pentru anul III
1. Realizează desinestătător evaluarea preanestezică (consultul I şi II) al
pacienţilor programaţi pentru intervenţii urgente sau elective cu scor ASA I-
II-III-IV.
2. Asigură asistenţă anestezică monitorizată (premedicaţie, sedare, sedare
profundă) pentru intervenţii şi manopere înafara blocului operator (punct
traumatologic, cabinet de radiologie, endoscopie, sală de pansamente etc).
3. Petrec desinestătător anestezii (TIVA, VIMA, balansate, rahianestezie,
anestezie peridurală) pentru intervenţii minore şi medii, effectuate în sala de
operaţii la pacienţii ASA I-IV (cu excepţia anesteziei pediatrice şi celei
obstetricale).
4. Realizează anestezii locoregionale single-shot sau continui prin blocarea
plexului brachial (abordare interscalenă, axilară sau supraclaviculară),
nervilor sciatic, femoral, safen, obturator la pacienţii supuşi intervenţiilor
ortopedice sau de profil traumatologic la pacienţii ASA I-IV.
5. În terapia intensivă prescrie tratamentul pacientului critic în fişa de indicaţii,
după consultarea cu medicul specialist, realizează manoperele clasice ale
specialităţii (puncţia şi cateterizarea venei jugulare interne sau venei
subclavii, cateterizarea arterei radiale sau femurale, cu montarea circuitului
de monitorizare a presiunii arteriale invasive, realizează intubarea
/reintubarea orotraheală a pacientului.
Instituie şi dirijează ventilarea pulmonară artificială, sevrajul de ventilator.
Dome Anestezia în chirurgia ORL (Competență după atestarea modului)
niul a) Cunoștințe teoretice b) Abilități tehnice şi c) Comportament si
T1 clinice atitudini
 Anatomia şi fiziologia organelor ORL. Evaluarea preoperatorie a Lucru în echipă
pacientului ORL. multidisciplinară și
comunicare eficientă
 Pregătirea preanestezică: pregătirea bolnavului Aplicare de mască 
internat în spital; conduita cu pacienţii laringiană în ORL.
ambulatori; pregătirea pacientului în sala de
operaţie.
Anestezia: asigurarea căii aeriene; aşezarea Anestezie generală la 
anestezistului în sala de operaţie; tehnicile pacient ORL.
anestezice (anestezia de contact; anestezia prin
infiltraţie; anestezia de conducere;
supravegherea anestezică monitorizată;
anestezia generală).
 Conduita anestezică în amigdalectomie, Anestezie la pacient 
adenoidectomie. Intervenţiile intranazale: supus laringoscopiei.
epistaxisul, chirurgia sinusurilor, maxilectomia.
Abcesele faringiene. Anestezia pentru chirurgia
urechii: anestezia locală, anestezia generală.
Tehnicile speciale de anestezie: pentru Prevenirea 

miringotomie; pentru chirurgia urechii, pentru laringospasmului.
microchirurgia laringelui; pentru chirurgia ORL
cu laser; anestezia pentru procedurile
endoscopice: laringoscopia, esofagoscopia,
bronhoscopia; anestezia la bolnavul ORL
retardat mintal; anestezia pentru chirurgia
cancerului în ORL (laringectomia, Faringo –
laringo - esofagectomia); anestezia la bolnavul
cu intubaţie dificilă.
Trezirea din anestezie: laringospasmul. Tratarea unui pacient cu 

Traumatismele gâtului şi laringelui. Obstrucţia laringospasm
căilor aeriene prin corpi străini. postoperator.

intervenții)
Evaluarea preoperatorie a pacientului ORL. E 30

Supravegherea anestezică monitorizată în chirugia ORL. E 20
Anestezia în chirugia endoscopică a nasului ți sinusurilor paranazale. E 20
Evaluarea pacientului cu triadă astmatică I 10
Anestezia generală la pacientul supus MLSS. E 5
Ventilația cu frecvență înaltă în chirurgia laringelui. A 5

Aplicare de mască laringiană în ORL. E 5
Anestezie generală la pacient cu patologia urechii. E 20
Prevenirea laringospasmului. I 5
Tratarea unui pacient cu laringospasm postoperator.E 10
Anestezia în chirurgia OMF si stomatologie (Competență după atestarea modului)
a) Cunoștințe teoretice b) Abilități tehnice şi c) Comportament si
clinice atitudini
Dome Problemele specifice. Intubaţia traheală.
Intubaţie nazotraheală în  Stabilirea cooperării
Anestezia în situaţii particulare: traumatisme, chirurgia maxilo-facială. efective și
niul
T2 infecţii, tumori. Chirurgia artroscopică a comunicării cu
articulaţiei temporo-mandibulare. Chirurgia chirurgul în situații în
plastică şi reconstructivă. împărțirea căilor
aeriene
Anestezie inhalatorie cu Strategii pentru

mască laringiană. anticiparea situațiilor
a căilor aeriene
dificile și stabilirea
planului de
management
anestetic sigur.
Evaluarea pacientului cu probleme Evaluarea preoperatorie a
stomatologice şi alegerea tipului de anestezie. pacientului stomatologic.
Selecţia pacienţilor.
Indicaţii şi contraindicaţii
pentru anestezie în
condiţii de ambulatoriu.
Anestezia locală şi sedarea. Sedarea pe cale Sedoanalgezie la pacient 
orală. Sedarea inhalatorie. Sedarea intravenoasă. stomatologic.
Supravegherea anestezică monitorizată. Scale
de profunzime a gradului de sedare
intraoperatorie. Medicaţia utilizată şi dozele de
sedare.
Anestezia generală. Poziţia pacientului. Inducţia Anestezie generală la 
inhalatorie. Inducţia intravenoasă. Analgezia pacient stomatologic.
postopertatorie.

intervenții)
Intubaţie nazotraheală în chirurgia maxilo-facială. E 5

Anestezie inhalatorie cu mască laringiană. E 10
Evaluarea preoperatorie a pacientului stomatologic. Selecţia pacienţilor. 10
Indicaţii și contraindicaţii pentru anestezie în condiţii de ambulatoriu. E
Supraveghere anestezică monitorizată la pacient stomatologic. E 10
Anestezie generală la pacient stomatologic. E 5
Domeniul X Anestezia în oftalmologie. (Competență după atestarea modului)
 Cunostinte teoretice  Abilitati practice  Comportament si

atitudini
 Noţiuni de anatomie. Anatomia orbitei.  Evaluarea 

Presiunea intraoculară: presiunea preoperatorie a
intraoculară şi volumul pacientului
intraocular,anestezia şi presiunea oftalmologic.
intraoculară, reflexul oculocardiac.  Aprecierea
Noţiuni de patologie oftalmică şi de riscului anestezic în
tehnică chirurgicală: segmentul oftalmologie.
anterior; segmentul posterior;
chirurgia extraoculară; chirurgia de
urgenţă. Imperativele chirurgiei
oftalmologice. Efectele sistemice ale
medicaţiei oftalmologice.
 Anestezia loco-regională:  Efectuare de 
evaluarea şi pregătirea preoperatorie, anestezie local-
monitorizarea intraanestezică, anestezice infiltrativă în
locale şi substanţe adjuvante, tehnicile de oftalmologie.
anestezie locală, anestezia peribulbară  Bloc retrobulbar.
(extraconală), anestezia retrobulbară  Bloc peribulbar.
(intraconală), complicaţiile blocului  Sedarea pacientului
retrobulbar. Anestezia generală şi în oftalmologie.
conduita specifică în oftalmologie.
Anestezia generală în plăgile penetrante
ale globului ocular. Anestezia generală cu
hipotensiune controlată.
 Anestezia pentru chirurgia oculară  Anestezie generală la 
la copii, specificul ei. Anestezia în situaţii copil supus intervenţiei
particulare: chirurgia cataractei chirurgicale cu
congenitale, glaucomului, strabismului, patologie
chirurgia de urgenţă în traumatismele oftalmologică.
oculare, retinopatia prematurului.
 Complicaţiile oftalmologice  
atribuite chirugiei si/sau anesteziei:
leziunile corneei; glaucomul acut.
COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ
ACORDATĂ
intervenții)
 Evaluarea preoperatorie a pacientului oftalmologic. 50

 Aprecierea riscului anestezic în oftalmologie. 50
 Efectuare de anestezie local-infiltrativă în oftalmologie. 20
 Bloc retrobulbar. 5
 Bloc peribulbar. 5
 Sedarea pacientului în oftalmologie. 30
 Anestezie generală la copil supus intervenţiei chirurgicale cu 5

patologie oftalmologică.
Partea III. REANIMATOLOGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
Domeniul U Competenţe generale
Modulul U1 Reanimatologie şi terapie intensivă generală. (Competență după atestarea modului)

atitudini
Secţia de terapie intensivă. Criterii de Menţinerea libertăţii căii
internare în secţia de terapie intensivă. aeriene la bolnavii
Personalul secţiei. Rolul medicului secţiei neintubaţi, inconştienţi,
de terapie intensivă. Aprecierea stării paralizaţi. Intubaţia
pacientului. Date de orientare clinică. traheală (orală, nazală)
Cricotirotomie,
cateterizare transtraheală,
minitraheostomie
percutană.
Problemele respiratorii. Instalarea Monitorizarea
ventilaţiei mecanice la pacientul din temperaturii centrale şi
terapie intensivă. Conduita pacientului. periferice.
Sevrajul de ventilator. Sindromul de Tehnici de aspiraţie
detresă respiratorie a adultului. traheo-bronşică.
Insuficienţa cardiocirculatorie. Tehnici de fizioterapie şi
Monitorizarea cardiovasculară. spirometrie.
Sindromul septic. Isuficienţa renală. Utilizarea aparatelor de
Mortalitatea în terapie intensivă. ventilaţie mecanică.
Indicaţii, aplicaţie,
tehnici, criterii şi efectele
fiziologice ale PEEP-ului,
IMV-SIMV, PSV, BIPAP,
CPAP, ventilaţie cu
frecvenţă crescută.
Tehnici de sevraj de
ventilator.
Cateterizare a vaselor
periferice (arteriale şi
venoase)
Cateterizare vaselor
centrale (jugulare,
subclavie, femurală)
Echilibrul acidobazic şi gazos. Elemente Utilizarea analizorului de

de chimie de acizi şi baze. Noţiuni de pH, gaze sangvine.
soluţii tampon, acizi şi baze. Noţiuni de Interpretarea metabo-
fiziologie a echilibrului acido-bazic. lismului acido-bazic prin
Terminologia acido-bazică. Măsurarea proba Astrup, interpretare
parametrilor acido-bazici. Compensarea clinică, principii de
perturbărilor acido-bazice. Perturbări corecţie.
metabolice ale echilibrului acido-bazic. Analiza metabolismului
Acidoza metabolică. Alcaloza metabolică. gazos, interpre-tare în
Perturbări respiratorii ale echilibrului context clinic.
acido-bazic. Acidoza respiratorie.
Alcaloza respiratorie.
Echilibrul hidric, electrolitic. Probleme Evaluarea echilibrului
generale ale structurii mediului intern. hidric, calculul necesită-
Apa mediul vieţii. Sectoarele hidrice ale ţilor fiziologice a
organismului. Schimburile ionice între necesarului de lichide la
compartimente. Controlul homeostaziei un pacient în terapie
volumului şi osmolarităţii sectoarelor intensivă în funcţie de
hidrice. Patologia sectoarelor hidro- patologia existentă şi cea
ionice. Patologia intrinsecă. Situaţii concomitentă.
patologice specifice ce generează Interpretarea dezechi-
tulburări în sectoarele hidrice. Terapia librelor electrolitice şi
dezechilibrelor hidro-electrolitice. principii de corecţie
Reechilibrarea dezechilibrelor majore.
Terapia bolii de bază.. Terapia de
menţinere.
Hemostaza fiziologică şi patologică. Evaluarea tendinţei la
Generalităţi. Evaluarea tendinţei la sângerare
sângerare. Anomaliile hemostazei. Transuzia masivă.
Anomalii ale hemostazei legate de Utilizarea componen-
plachetele sangvine. Tulburări ale telor de sânge.
procesului de coagulare propriu-zis. Autotransfuzia.
Mecanismul coagulării. Anomalii Indicaţia, recoltarea şi
congenitale ale coagulării. Anomalii interpretarea rezultatelor
dobîndite ale coagulării. Starea de probelor de coagulare.
hipercoagulabilitate. Generalităţi. Terapie Carbohemoperfuzia.
anticoagulantă. Plasmofereza.
Nutriţia bolnavului critic. Evaluarea Aprecierea stării de

statusului nutritiv al bolnavului critic. nutriţie.
Răspunsul neuro-endocrino-imunologic la Instalare de sondă
stres. Răspunsul metabolic la stres. gastrică şi jejunală pentru
Mijloace de evaluare a statusului nutritiv. alimentaţie enterală.
Tehnici de nutriţie artificială. Nutriţia Alimentaţie pe sonda
enterală. Nutriţia parenterală. Nutriţia gastrică şi jejunală.
mixtă. Necesarul nutritiv al bolnavului Calcularea necesarului de
critic. Aprecirea necesarului caloric. calorii, proteine, lipide,
Aprecierea necesarului de proteine, glucide unui bolnav
glucide şi lipide. Aprecierea necesarului critic.
de vitamine şi oligoelemente. Tipuri de Nutritie parentelală.
preparate nutritive utilizate în nutriţia Monitorizarea şi
enterală şi parenterală. Complicaţiile evaluarea metabolismului
nutriţiei enterale şi parenterale. Suportul şi nutriţiei.
nutritiv specific disfuncţiei de organe. Menţinerea echilibrului
termic.
Regime de ventilaţie. Ventilaţie Utilizarea aparatelor de
mecanică. Tehnici, clasificare, ventilaţie mecanică.
terminologie. Fiziopatologie. Date Indicaţii, aplicaţie,
tehnice. Respiraţia cu presiune intermitent tehnici, criterii şi efectele
pozitivă. Forme noi de ventilaţie. fiziologice ale PEEP-
Ventilaţia cu reglare electronică ului, IMV-SIMV, PSV,
(microprocesoare). Parametrii ventilaţiei BIPAP,CPAP, ventilaţie
mecanice. Presiunea în căile aeriene. cu frecvenţă crescută.
Ventilaţia mecanică cu PEEP. PEEP Tehnici de sevraj de
optim. PEEP optimizat. PEEP minim. ventilator.
Ventilaţia cu presiune pozitivă variabilă. Recoltare de probe
Ventilaţia cu presiune pozitivă continuă bacteriologice de spută,
(CPAP). Ventilaţie intermitent obligatorie secreţie traheală şi
(IMV). Ventilaţia cu suport de presiune bronhică.
(PSV). Tehnici neconvenţionale de Oxigenoterapie
ventilaţie mecanică. Clinica ventilaţiei hiperbară.
mecanice. Alegerea ventilatorului şi
reglarea lui. Modificări funcţionale în
ventilaţia mecanică. Indicaţii după tipul
de ventilaţie mecanică.
Resuscitarea cardiorespiratorie şi Monitorizare EKG

cerebrală. Introducere. Fazele reanimării Administrarea de droguri
cardiopulmonare şi cerebrale. Tratamentul cardiotonice şi vasoactive
de urgenţă al stopului cardiac. în bolus şi perfuzie
Dezobstrucţia căilor aeriene. Ventilaţia continuă.
artificială. Masajul cardiac extern. Defibrilarea electrică şi
Resuscitarea avansată. Tratamentul cardioversia.
medicamentos. Defibrilarea electrică. Monitorizare cardio-
Tehnologii recente de resuscitare. vasculară non-invazivă.
Resuscitarea cardiacă cu torace deschis.
Perfuzia intravenoasă. Algoritmuri de
resuscitare cardiacă.
Tratamentul sindromului postresuscitare. Aprecierea stării de comă
Algoritmuri de resuscitare cerebrală în cerebrală şi de moarte
comă post ischemie - anoxie globală. cerebrală.
Situaţii speciale de resuscitare. Evaluarea
leziunilor în stopul cardiac. Terminarea
resuscitării. Coma depăşită. Moartea
biologică.
intervenții)
Menținerea libertății căii aeriene la bolnavii neintubaţi, inconștienți,

paralizați.
Intubația traheală (orală, nazală). E 20
Cricotirotomie. A 2
Cateterizare transtraheală. A 2
Minitraheostomie percutană. A 3
Monitorizarea temperaturii centrale și periferice. E 20
Tehnici de aspiraţie traheo-bronșică. E 50
Tehnici de fizioterapie și spirometrie. E 50
Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică. E 50
Indicații, aplicație, tehnici, criterii și efectele fiziologice ale PEEP- 50
ului, IMV-SIMV, PSV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută.
E
Tehnici de sevraj de ventilator. E 50
Cateterizare a vaselor periferice (arteriale și venoase). E 50
Cateterizare a vaselor centrale (jugulare, subclavie, femurală). E 10
Utilizarea analizorului de gaze sangvine. E 10
Interpretarea metabolismului acido-bazic prin proba Astrup, 20
interpretare clinică, principii de corecție. I
Analiza metabolismului gazos, interpretare în context clinic. I 50
Evaluarea echilibrului hidric, calculul necesităţilor fiziologice a 30
necesarului de lichide la un pacient în terapie intensivă în funcţie de
patologia existentă și cea concomitentă. E
Interpretarea dezechilibrelor electrolitice și principii de corecţie. I 30
Evaluarea tendinței la sângerare. E 20
Transfuzia masivă. E 5
Utilizarea componentelor de sânge. E 20
Autotransfuzia. A 5
Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor probelor de 25
coagulare. I
Carbohemoperfuzia. I 5
Plasmofereza. A 5
Aprecierea stării de nutriţie. I 30
Instalare de sondă gastrică și jejunală pentru alimentaţie enterală. E 25
Alimentaţie pe sonda gastrică și jejunală. E 30
Calcularea necesarului de calorii, proteine, lipide, glucide unui 50
bolnav critic. I
Nutritie parentelală. E 20
Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriţiei. I 20
Menţinerea echilibrului termic. E 50
Recoltare de probe bacteriologice de spută, secreţie traheală și 20
bronhică. E
Oxigenoterapie hiperbară. A 5
Monitorizare EKG. E 50
Administrarea de droguri cardiotonice și vasoactive în bolus și 20
perfuzie continuă. E
Defibrilarea electrică și cardioversia. A 5
Monitorizare cardio-vasculară non-invazivă. E 50
Aprecierea stării de comă cerebrală și de moarte cerebrală. A 5
Modulul U2 Organizare, drepturi şi responsabilităţi. (Competență după atestarea modului)
 Cunostinte teoretice  Abilitati practice  Comportamen
t si atitudini
Administraţie
1. Clădirea
2. Contractul
3. Triajul pacienţilor
4. Medici, asistenţi şi alt personal
5. Complianţa completării documentelor
şi calcularea costurilor
6. Siguranţa pacienţilor
Securitatea electrica
Utilizarea computerelor în unităţile de
terapie intensiva
ACORDATĂ
intervenții)
Modulul U3 Evaluarea şi etica. (Competență după atestarea modului)

atitudini
Indici de prognostic, scoruri de severitate
şi scoruri de intervenţie terapeutica
Metodologia evaluării practicilor de
îngrijire şi cercetare clinica şi
epidemiologica în ATI
Evaluarea calităţii
Utilizarea statisticii medicale
Etica
1. Consimţământ
2. Înrolarea în studii
3. Decizia de întrerupere a vieţii şi
îngrijirea
4. Procurarea organelor
5. Prognosticul
6. calitatea sfârşitului vieţii
Genetica
1. Afecţiuni congenitale ( trisomia, etc.)
2. Tezaurismoze ( Hurlers, etc)
3. Polimorfisme
Domeniul V Competenţe speciale
Terapia intensiva a pacientului cu patologie renala si digestiva (Competență după
Modulul V1 atestarea modului)
t si atitudini
Terapia intensivă a pacientului cu Instalare de sonde nazo-
patologie digestivă. Abdomenul acut. gastrice.
Tipuri de abdomen acut. Bolile Instalare de sonde
stomacului. Bolile intestinului subţire şi jejunale pentru
ale colonului.. Pancreatitele acute si alimentaţie.
pancreonecrozele. Fiziopatologia Alimentaţia pe sonda
perturbarilor metabolice grave. Tactica in gastrică şi jejunală.
diagnostic, ingrigirea pacientilor si Alimentaţie parenterală la
terapiei intensive in complex cu bolnavul cu afecţiune
tratamentul chirurgical.. Insuficienta hepatică.
hepatica acuta.. Mecanismele Alimentaţie enterală şi
fiziopatologice de evolutie a insuficientei parenterală la pacientul
hepatice in cazul icterului mecanic, cu pancreatită acută şi
colangitei purulente, hepatitei virotice, pancreonecroză.
toxice, cirozei ficatului, ficatului de şoc.
Sindromul hepato-renal. Tulburarile Monitorizarea pacientului

functionale sistemice si al homeostazei. cu sindrom hepatorenal.
Tabloul clinic si evolutia patologiilor. Monitorizarea pacientului
Particularitatile tratamentului intensiv si cu comă hepatică.
reanimarii in cazul insuficientei Instalare de linii venoase
hepatorenale. Tehnici de detoxicare. la pacientul cu afecţiune
Particularitatile perfuziei si trasfuziei in hepatică.
complexul de tratament. Particularitatile
nutritiei entero- parenterale la pacienti cu
insuficienta hepato-renala.
Coma hepatica. Tabloul clinic. Monitorizarea pacientului
Mecanisme de evolutie. Tactica in cu sindrom hepatorenal.
diagnosticul de diferentiere şi tratamentul Monitorizarea pacientului
intensiv si reanimarea. Algoritm clinic de cu comă hepatică.
diagnostic si tratament. Instalare de linii venoase
Riscuri si erori in diagnosticul si terapia la pacientul cu afecţiune
intensiva a insuficientei hepato-renale. hepatică.
Sindromul hepato-renal in starea critica.
Metodele de explorare si identificare a
gradului de dereglare a functiei sistemului
hepato-renal. Testul de diferentiere a
tulburarilor functionale primare si
secundare.
Dereglari grave ale hemostazei. Evaluarea tendinţei la
Diagnosticul de laborator si criteriile sângerare
clinice de identificare agradului de Transuzia masivă.
dereglare a hemostazei si eficacitatii Utilizarea componen-
tratamentului corectiv. Tulburari ale telor de sânge.
metabolismului hidrosalin in cazul Autotransfuzia.
insuficientei hepato-renale grave, exoresii Indicaţia, recoltarea şi
clinice, diagnostic diferentiat si interpretarea rezultatelor
tratamentul. Particularitatile insuficientei probelor de coagulare.
hepato-renale, diagnosticulului si
tratamentului in cazul insuficientei
multiorganice.
Tulburarile echilibrului acido-bazic in Utilizarea analizorului de

cazul insuficientei hepato-renale si gaze sangvine.
particularitatile tratamentului corctiv. Interpretarea metabo-
Componentul detoxicarii in complexul lismului acido-bazic prin
terapiei intensive a insuficientei hepato- proba Astrup, interpre-
renale. Metodele detoxicarii si tare clinică, principii de
complicatiile lor. Eficacitatea corecţie.
tratamentului. Componentul perfuziei Analiza metabo-lismului
intravasculare si complicatiile lui. Nutritia gazos, interpre-tare în
pacientului cu insuficienta hepato-renala context clinic.
si complicatiile tactice si tehnice.
Complicatiile insuficientei hepato-renale,
prevenirea şi tratamentul lor. Ingrigirea
pacientului.
Terapia intensivă a pacientului cu Instalarea unui cateter

patologie renală. Insuficienţa acută renală. percutan pentru
Cauze şi mecanismele fiziopatologice de hemodializă (vena
evoluţe. Formele clinice şi semnele femurală, vena subclavie,
caracteristice. Particularitatile obsevatiei vena jugulară).
dinamice, diagnosticul, terapia intensiva Dializă peritoneală.
si reanimarea. Rinichi posttransfuzional şi Hemodializă.
de soc. Particularitatile terapiei intensive Hemofiltrare
si reanimarea. Coma uremica. Metodele
de detoxicare si rinichiul artificial..
Transplant de rinichi şi particularităţi în
diagnostic şi tratament.

ACORDATĂ
intervenții)
Instalare de sonde nazo-gastrice. E 50

Instalare de sonde jejunale pentru alimentaţie. E 20
Alimentaţia pe sonda gastrică și jejunală. E 20
Alimentaţie parenterală la bolnavul cu afecţiune hepatică. E 10

Alimentaţie enterală și parenterală la pacientul cu pancreatită acută 10
și pancreonecroză. E
Monitorizarea pacientului cu sindrom hepatorenal. E 5
Monitorizarea pacientului cu comă hepatică. E 10
Instalare de linii venoase la pacientul cu afecţiune hepatică. E 20
Evaluarea tendinţei la sângerare. E 20
Transfuzia masivă. E 10
Utilizarea componentelor de sânge. Hemotransfuzia. E 10
Autotransfuzia. E 5
Indicaţia, recoltarea și interpretarea rezultatelor probelor de 10
coagulare. E
Utilizarea analizorului de gaze sangvine. E 20
Interpretarea metabolismului acido-bazic prin proba Astrup, 20
interpretare clinică, principii de corecție. I
Analiza metabolismului gazos, interpretare în context clinic. I 20
Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă (vena femurală, 5
vena subclavie, vena jugulară). E
Dializă peritoneală. A 5
Hemodializă. A 5
Hemofiltrare. A 5
Modulul V2 Terapia intensivă a pacientului cu patologie pulmonară (Competență după atestarea

modului)
t si atitudini
Sindromul de detresa respiratorie la adult Observaţia clinică a
(plaminul de soc - ARDS): Scleroza respiraţiei
pulmonara; Sindromul de hipoperfuzie Evaluarea capacităţilor şi
pulmonara; Emboliile pulmonare; a debitelor respiratorii
Tromboza patului capilar pulmonar; Monitorizarea gazelor
Edemul pulmonar; Pneumotoraxul; sangvine
Hidro- hemotoraxul; Traumatismele Nursingul bolnavului
toracice si starile postchirurgicale. ventilat mecanic.
Mecanismele patofiziologice de evolutie Nursingul bolnavului cu
a insuficientei pulmonare. Semnele ALI/ARDS.
clinice si diagnosticul complex. Terapia
intensiva si reanimarea
Afectiuni predominante ventilatorii. Evaluarea clinică a
Pneumonii diverse. Stenozele cailor pacientului cu tară
respiratorii. Atelectaziile. Bronsitele. pulmonară asociată.
Tuberculoza pulmonara. Astmul bronsic. Diagnosticul diferen-ţial
Emfizemul pulmonar. Bronho - al sindroamelor
pneumonia cronica obstrutiva. respiratorii/pulmonare.
Pneumoconiozele. Fibrozele pulmonare. Principii de monitorizare
Insuficienta pulmonara de origine şi terapie intensivă şi
extrapulmonara. Mecanismele resuscitare a pacienţilor
patofiziologice de evolutie a insuficientei cu afecţiuni pulmonare
pulmonare in cazul patologiilor enumerate asociate
si tabloul clinic. Diagnosticul, terapia
intensiva si reanimarea complexa.
Protezarea respiratorie (ventilarea Evaluarea pacientului cu

artificiala) in tratamentul insuficientei insuficienţă respiratorie
respiratorii acute si cronice. acută.
Fiziopatologia metodelor de protezare "cu Interpretarea probelor
actiune externa", "actiune in terna" si funcţionale pulmonare
oxigenarii extracorporale. Ventilatie cu Aprecierea criteriilir de
presiune intermitenta pozitiva, cu reglare trecere la ventilaţie
electronica, cu PEEP. Functii respiratorii mecanică.
speciale. Ventilaţiai artificială prelungită. Metode aplicative de
Alegerea regimului de VA si optimizarea terapie respiratorie
lui Indicatii si contraindicatii. Ventilaţia mecanică
Complicatiile protezarii respiratorii. prelungită.
Problemele teoretice si practice actuale in Evaluarea pacientului cu

terapia intensiva a insuficientei insuficienţă respiratorie şi
respiratorii si pulmonare. Riscuri si erori pulmonară.
in diagnosticul si tratamentul insuficientei Diagnosticul diferenţial
respiratorii si pulmonare. Formele al tipurilor de IR şi IP
insuficientei pulmonare, rezistente la Principii de monitorizare
tratamentul efectuat Suntul sangvin şi terapie intensivă a
intrapulmonar, importanta lui. Insuficienta pacienţilor cu IR şi IP.
pulmonara in cazul hipertensiunii. Metode de oxigeno-
hipotensiunii vasculare pulmonare. teraqpie la pacienţii cu IR
Particularitatile terapiei intensive. şi IP.
Oxigenarea extracorporala.
Oxigenoterapia si complicatiile ei.
Helioterapia.
ACORDATĂ
intervenții)
Supravegherea și observaţia clinică a respiraţiei E 30

Evaluarea capacităţilor și a debitelor respiratorii E 30
Monitorizarea gazelor sangvine E 30
Nursingul bolnavului ventilat mecanic. E 30
Nursingul bolnavului cu ALI/ARDS. E 10
Evaluarea clinică a pacientului cu tară pulmonară asociată. E 20

Diagnosticul diferenţial al sindroamelor respiratorii/pulmonare. I 10
Principii de monitorizare și terapie intensivă și resuscitare a 20
pacienţilor cu afecţiuni pulmonare asociate I
Evaluarea pacientului cu insuficienţă respiratorie acută. E 20
Interpretarea probelor funcționale pulmonare I 20

Aprecierea criteriilor de trecere la ventilație mecanică. I 30

Metode aplicative de terapie respiratorie E 30
Ventilația mecanică prelungită. E 10
Evaluarea pacientului cu insuficiență respiratorie și pulmonară E 30
Diagnosticul diferențial al tipurilor de IR și IP. I 10
Principii de monitorizare și terapie intensivă a pacienților cu IR și IP. 20
E
Metode de oxigeno-terapie la pacienții cu IR și IP. E 10
Oxigenarea extracorporala. I 5
Helioterapia. I 5
Modulul V3 Terapia intensivă a pacientului cu patologie cardiacă (Competență după atestarea

modului)
atitudini
Evaluarea clinică şi monitorizarea Monitorizarea
bolnavului critic cardiac în secţia de cardiovasculară
reanimare şi terapie intensivă. noninvazivă ECG în
Sindroamele coronariene acute. Angina derivaţi
pectorala instabilă şi infarctul miocardic Monitorizarea ECG
acut (IMA) fără supradenivelarea (analiza de segment ST,
segmentului ST. IMA cu undă Q. detectarea de aritmii)
Complicatiile mecanice din IMA. Administrarea drogurilor
Complicatiile tromboembolice din IMA. cardiotonice şi
Revascularizarea miocardică vasoactive în bolus şi
farmacologică din IMA. Revascularizarea perfuzie continuă
chirurgicală in IMA. Aritmiile si
tulburdrile de conducere cardiace in
conditii de urgentă. Stimularea cardiacă si
tratamentul antiaritmic.
Urgentele hipertensive. Disectia de aorta. Managementul
Sindromul de ischemie acuta periferica. pacientului cu boală
Tromboza venoasă profunda a bazinului şi tromboembolică.
a membrelor inferioare. Managementul
Tromboembolismul pulmonar. Urgente in pacientului cu IMA.
pericardiologie. Urgenta la purtătorii de Managementul
proteze valvulare. Socul cardiogen. pacientului cu disritmii
Moartea subită cardiaca.. Resuscitarea Conduita pacientului cu
cardiorespiratorie si cerebrală Suportul şoc cardiogen.
vital bazal şi avansat. Electrocardioversia. Tehnici de resuscitare
Electrocardioimpulsatia. Algoritmul clinic cardiorespiratorie şi
de diagnostic si tratament in tulburarile cerebrală avansată.
functionale cardiovasculare grave.
Insuficienta cardiovasculara acuta si Diagnosticul diferenţial al

cronica. Mecanismele patofiziologice de pacientului cu insuficienţă
dereglare a functiilor de contractilitate si cardiovasculară acută şi
expulzie miocardiala a cordului sting si cronică.
drept. Tabloul clinic si diagnostic de Metode de investigare a
diferenciere. Terapie intensiva si funcţiei de pompă
reanimare complexa. Mecanismele cardiacă.
fiziopatologice de dereglare a circulatiei Principii aplicative de
sanguine in circuitul mare si mic si terapie intensivă de
formele mixte de tulburare functionala. corecţie şi substituţie la
Terapia intensiva si reanimarea. pacientii cu insuficienţă
cardiovasculară acută şi
cronică.
Riscuri si erori in diagnosticul si terapiaInstalarea de cateter

intensiva a insuficientei cardiovasculare Swan-Ganz
acute si cronice. Insuficienta
Pericardiacenteza
cardiovasculara rezistenta. Viciile
Instalarea de pcemaker
cardiovasculare. Infarctul miocardului transvenos
complicat cu insuficienta cardiovasculara Determinarea debitului
si tulburari de ritm si conducere. Socul cardiac prin termodiluţie
cardiogen grav. Hipertensiunea arteriala Utilizarea monitoa-relor
rezistenta. Tratamentul complex în determinarea
multifunctional al insuficientei cardio parametrilor derivaţi:
vasculare. Complicatiile insuficientei rezistenţa sistemică,
cardiovasculare si prevenirea lor. rezistenţa pulmonară,
etc.
ACORDATĂ
intervenții)
Monitorizarea cardiovasculară noninvazivă ECG în derivații E 30

Monitorizarea ECG (analiza de segment ST, detectarea de aritmii) E 30
Administrarea drogurilor cardiotonice și vasoactive în bolus și 30
perfuzie continuă E
Managementul pacientului cu boală tromboembolică. I 5
Managementul pacientului cu IMA. I 10
Managementul pacientului cu disritmii. I 20
Conduita pacientului cu şoc cardiogen. I 10
Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală avansată.I 5
Diagnosticul diferențial al pacientului cu insuficiență cardiovasculară 10
acută și cronică. I
Metode de investigare a funcției de pompă cardiacă. I 10
Principii aplicative de terapie intensivă de corecție și substituție la 10
pacienții cu insuficiență cardiovasculară acută și cronică. E
Instalarea de cateter Swan-Ganz. A 5
Pericardiocenteza A 5
Instalarea de pacemaker transvenos A 2
Determinarea debitului cardiac prin termodiluţie E 10

Utilizarea monitoarelor în determinarea parametrilor derivați: 20
rezistența sistemică, rezistența pulmonară, etc. E
Modulul V4 Terapia intensiva a pacientului neurologic, politraumatizat (Competență după atestarea

modului)
atitudini
Monitorizarea funcţiei
sistemului nervos central:
Politraumatismul. Definiţii. Frecvenţa. electroencefalograma,
Clasificare. Scoruri de evaluare a monitorul funcţiei
severităţii traumatismului. cerebrale, potenţiale
evocate, monitorizarea
presiuniiintracraniene
Utilizarea tehnicilor
folosite în medicina de
urgenţă
Diagnostic şi tratament. Măsurile de mijloacele de transport
primă urgenţă în politraumatism. medicalizat a unui bolnav
Transportarea pacienţilor. Principii de critic
asigurare a ventilaţiei şi oxigenoterapiei. evacuarea primară a unui
Asigurarea stabilităţii hemodinamicii. politraumatizat, a unui
Stoparea hemoragiei. Ierarhizarea bolnav cu insuficienţă
severităţii letiunilor şi tratamentului. respiratorie, circulatorie
sau neurologic în afara
spitalului
tehnici de monitorizare
Resuscitarea cardio-
respiratorie.
Analgezia şi sedarea
Şocul traumatic. Reacţiile fiziopatologice bolnavilor critici pe
care au loc în şocul traumatic. Principii de parcursul unui transport
reanimare şi terapie intensivă. medicalizat
Tehnici de resuscitare
volemică la pacienţii
politraumatizaţi.
Tehnici de abord a căilor

aeriene şi de ventilaţie
artificială în
Politraumatismul cu predominanţă politraumatism.
toracică. Leziunile toracice penetrante şi Evaluarea primară şi
nepenetrante. Particularităţile anesteziei şi resuscitarea unui
a terapiei intensive. politraumatism (înafara
spitalului şi la sosirea în
spital)
Evaluarea secundară şi
transferul unui pacient cu
politraumatism
Politraumatismul cu predominanţă
Evaluarea pacientului cu
craniocerebrală medulară şi facială.
traumatisme toracoce
Comele cerebrale. Edemul cerebral.
Metode de înlăturare
Moartea cerebrală. Particularităţile
urgentă a pneumo-
anesteziei şi a terapiei intensive.
toraxului (puncţie cu ac,
inserţie de dren percutan,
sisteme de drenaj)
Politraumatismul cu predominanţă
traumatism craniocerebral
abdominală. Politraumatismul cu
implicarea extremităţilor osoase,
traumatisme medulare
nervoase, vasculare. Particularităţile
Utilizarea hipotermiei
anesteziei şi a terapiei intensive.
craniocerebrale
Tulburările metabolice în politraumatism. traumatism abdominal
Prevenirea complicaţiilor la pacienţii Evaluarea pacientului cu
politraumatizaţi. Cauzele de deces. traumatisme a
extremităţilor
Particularităţile terapiei intensive la Efectuarea manevrei triple
bolnavii cu patologii neuromusculare: (după Safar).
miopatii, hipertermia malignă, paraliziile Principii de utilizare a
periodice familiale diskalemice, canulei orofaringiene.
sindroame miastenice.
Particularităţile terapiei intensive la Efectuarea lavajului
bolnavii cu: boli ale sistemului nervos orofaringian.
periferic, boli ale măduvei spinării, bolile Efectuarea sanării traheii
trunchiului cerebral, bolile encefalului şi cu cateterul.
în hipertensiune intracraniană.
Monitorizarea funcţiilor cerebrale la Imobilizarea provizorie a
pacientul supus intervenţiiei fracturilor
neurochirurgicale şi patologie neuro- Metode de hemostază
psihica concomitentă: EEG, potenţiale provizorie
evocate sensoriale şi somatosensitivă, Principii de utilizare a
monitoringul presiunii intracraniene. măştii faciale.
Particularităţile terapiei intensive la Respiraţia artificială prin

bolnavii cu: accidente vasculare cerebrale, metodele simple ("gură în
accidente ischemice tromboembolice, gură", "gură în nas")
hipoxie cerebrală, hemoragii Tehnica conicotomiei si
intracraniene, traumatisme conicostomie cu acul
craniocerebrale, boala Parkinson, Diufo.
epilepsie.
Edemul cerebral. Etiologie, mecanisme de Desobstrucţia oro- şi
apariţie, patofiziologie, simptomatologie, nazofaringiană
scala Glasgow. Principiile de terapie
intensivă a edemului cerebral.
Particularităţile terapiei intensive Catetrizarea transcutană a
postoperatorii în chirurgia proceselor de traheii
volum ale SNC, intervenţiilor
neurochirurgicale pe fosa posterioară,
anevrismelor intracraniene şi
malformaţiilor arteriovenoase: pregătirea,
preanestezia, inducţia, poziţionarea
pacientului pe masa de operaţie,
monitorizarea funcţiilor vitale.
ACORDATĂ
intervenții)
Monitorizarea funcției sistemului nervos central: 10

electroencefalograma, monitorul funcției cerebrale, potențiale
evocate, monitorizarea presiunii intracraniene. E
Utilizarea tehnicilor folosite în medicina de urgență, mijloacele de 20
transport medicalizat a unui bolnav critic, evacuarea primară a unui
politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie
sau neurologic în afara spitalului, tehnici de monitorizare. E
Resuscitarea cardio-respiratorie. E 10
Analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport 10
medicalizat. E
Tehnici de resuscitare volemică la pacienții politraumatizaţi. E 20
Tehnici de abord a căilor aeriene și de ventilație artificială în 15
politraumatism. E
Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (înafara 20
spitalului și la sosirea în spital). E
Evaluarea secundară și transferul unui pacient cu politraumatism E 20
Evaluarea pacientului cu traumatisme toracice. E 15
Metode de înlăturare urgentă a pneumo-toraxului (puncţie cu ac, 10
inserţie de dren percutan, sisteme de drenaj). E
Evaluarea pacientului cu traumatism craniocerebral E 10
Evaluarea pacientului cu traumatisme medulare E 20
Utilizarea hipotermiei craniocerebrale E 10
Evaluarea pacientului cu traumatism abdominal E 20

Evaluarea pacientului cu traumatisme a extremităților E 20
Efectuarea manevrei triple (după Safar). E 20
Principii de utilizare a canulei orofaringiene. E 10
Efectuarea lavajului orofaringian. E 20
Efectuarea sanării traheii cu cateterul.. E 30
Imobilizarea provizorie a fracturilor. E 10
Metode de hemostază provizorie. E 10
Principii de utilizare a măştii faciale. E 20
Respirația artificială prin metodele simple ("gură în gură", "gură în 10

nas"). E
Tehnica conicotomiei si conicostomie cu acul Diufo. E 5
Desobstrucţia oro- și nazofaringiană. E 20
Catetrizarea transcutană a traheii. E 5
Modulul V5 Terapia intensivă pacientului cu patologie metabolică, endocrină, imună. (Competență

după atestarea modului)
atitudini
Terapia intensivă la pacientul cu
patologie metabolică.
Tulburări cauzate de diabetul zaharat. Particularităţile
Stările hiperglicemice diabetice. Factorii examinării pacienţilor cu
precipitanţi ai crizelor hiperglicemice. patologie metabolică în
Fiziopatologia hiperglicemiei din diabetul secţiile de reanimare şi
zaharat. Diagnosticul de laborator al terapia intensivă.
dezechilibrelor hiperglicemice.
Diabetul “decompensat”. Lactatacidoza Recunoasterea şi

diabetică, cetoacidoza diabetică, aprecierea tulburărilor
hiperosmolaritatea hiperglicemică endocrinice severe ca :
necetonică (patogeneză, diagnostic de - diabetul saharat,
laborator, manifestări clinice, strategii de - cetoacidoza
tratament). Strategii de insulinoterapie. - lactacidoza
Complicaţii Hipoglicemia. - hipoglicemia,
Etiopatogeneză, semne clinice. Diagnostic - feocromocitomul,
clinic şi diferenţial. Strategii terapeutice. - insuficienţa supra-
Complicaţii. renală,
- insuficienţa adrenalo-
hipofizară;
Terapia intensivă la pacientul cu
patologie endocrină.
Tulburările funcţiei suprarenalelor. Particularităţile

Elemente de fiziologie şi fiziopatologie a examinării pacienţilor cu
suprarenalelor. Hormonii suprarenalelor şi patologie endocrină în
efectele lor metabolice,imunologice etc. secţiile de reanimare şi
Insuficienţa corticosuprarenală primară şi terapia intensivă.
secundară. Diagnostic diferenţial. Recunoasterea şi
Manifestări clinice. Insuficienţa aprecierea tulurărilor
corticosuprarenală acută si cronică. funcţiei suprarenalelor
Strategii de tratament. Principiile de terapie
Hiperactivitatea corticosuprarenală. intensivă a insuficienţei
Sindromul Cuşing. Feocromocitomul. şi hiperactivităţii
Diagnostic clinic şi diferenţial. Strategii corticosuprarenale.
de tratament. Recunoasterea şi
Tulburările funcţiei tiroidei. Criza aprecierea tulurărilor
tireotoxică. Circumstanţele care pot funcţiei tiroidei.
provoca paroxisme de hipertiroidism. Principiile de terapie
Manifestări clinice. Diagnostic. Măsuri de intensivă a insuficienţei
terapie intensivă. şi hiperactivităţii glandei
Hipotiroidismul sever şicoma tiroidieene.
mixedematoasă. Factori precipitanţi. - criza tireotoxică
Manifestări clinice. Tratament general şi - hipotiroidismul sever
specific. - coma mixedematoasă
Medicamentele utilizate în tratamentul Principii de diagnostic şi
altor afecţiuni netiroidiene care pot afecta diagnostic diferenţiat al
funcţia glandei tiroide. maladiilor endocrine.
Terapia intensivă a pacientului cu
patologie imună.
Sistemul imun. Elemente componente. Particularităţile
Imunoglobulinele şi complementul. examinării pacienţilor cu
Celulele sistemului imun. Organele de patologie imună secţiile
producere,instruire şi stocare a celulelor de reanimare şi terapia
sistemului imun. Mediatorii celulelor intensivă.
sistemului imun. Răspunsul imun. Recunoasterea şi
Diagnosticul imunologic, aprecierea tulburărilor
imunomodularea şi monitoringul sistemului imun.
imunologic. Principii de
Defectele imunologice în stările critice. imunomodulare şi
Defectele imunităţii humorale manitoring imunologic.
(complementul, imunoglobulinele). Recunoasterea defectelor
Defectele imunităţii celulare (limfocitele imunităţii humorale şi
etc.). celulare în activitatea
Imunoterapia la bolnavul în stare critică. clinică.
Plasmafereza,indicaţii şi mecanisme de Principii de terapie
influenţă. Complicaţiile imunoterapiei. imună la pacienţii în
Anafilaxia. Boli sistemice imune stare critică.
(vasculite, Lupus eritematos etc.) Tehnici şi metode de
plasmafereză curativă
Modulul V6 Terapia intensivă în obstetrica. Reanimarea nou-nascutului (Competență după atestarea

modului)
t si atitudini
Hipertensiunea indusă de sarcină. Conduita perianeste-zică
Preeclampsia. Eclampsia şi HELLP- şi TI în pre-eclampsie
sindromul. Anestezia în sracina şi naşterea eclampsie şi HELLP-
complicată. Evaluarea riscului anestezic. sindrom.
Riscuri şi erori.
Hemoragia în timpul naşterii. Principii de Conduita perianeste-zică
monitoring. Factorii declanşatori: ruptura şi TI în hemoragia
de uter, placenta praevia, decolare de obstetricală şi
placentă prematură, atonie uterină, sarcină ginecologică.
extrauterină. Algoritme de asistenţă
anesteziologică şi terapia intensivă.
Embolia cu lichid amniotic. Principii de Conduita perianeste-zică şi
evaluare, explorare şi monitoring. TI în embolia cu lichid
Mecanismele fiziopatologice. Algoritme amniotic.
de diagnostic şi tratament. Riscuri şi erori.
Infecţiile sistemice la gravide. Socul
septic la gravide.
Starea critică la nou-născut. Disfuncţii Complexul de evaluare şi
poliorganice şi sistemice. Sindromul de reanimare a nou-
destresa respiratorie la nou-născut. nascutului.
Algoritme de tratament intensiv.
Modulul V7 Terapia intensivă în pediatrie. (Competență după atestarea modului)

atitudini
Defibrilarea inimii la
Sepsisul la copii. Şocul septic. Clasificare.
copii
Particularităţile terapiei intensive.
Particularităţile
monitorizării funcţiei
sistemului nervos central:
Traumele craniocerebrale,
electroencefalograma,
politraumatismul la copii. Tactica şi
monitorul funcţiei
particularităţile terapiei intensive.
cerebrale, potenţiale
evocate, monitorizarea
presiunii intracraniene.
Particularităţile insuficienţei cardiace la Particularităţile
copii: malformaţiile congenitale, reanimării cardio-
miocarditele toxico-infecţioase. respiratorii la copii de
Particularităţile terapiei intensive. diferite vârste.
Particularităţile insuficienţei respiratorii la Tehnici de aspiraţie

copii: laringotraheitele stenozante, traheo-bronşică la copii.
bronşitele obstructive, pneumoniile
distructive. Particularităţile terapiei
intensive.
Instalarea de linii
Dehidratările la copii. Dezechilibrul
arteriale pentru
acido-bazic şi hidroelectrolitic. Vomele
monitorizarea TA la copii
acetonemice, pancreatitele reactive.
Instalarea de sonda
Particularităţile terapiei intensive.
gastrică la copii
Reacţiile anafilactice la copii, Supravegherea copilului
particularităţi. Sindromul convulsiv: postanestezic.
diagnnostica, terapia intensivă.
Intoxicaţiile exogene. Particularităţile
terapiei intensive.
Particularităţile farmacoterapiei în Instalarea de linii
pediatrie, farmacodinamica, arteriale pentru
farmacocinetica. Terapia infuzională la monitorizarea TA la copii
copii. Particularităţile şi indicaţiile 1. Instalarea de sondă
hemotransfuziilor şi a substituenţilor uretrovezicală la copii
plasmatici.
Modulul V8 Sepsis.Infectiile sistemice. TI a pacientului canceros. (Competență după atestarea

modului)
t si atitudini
Sepsis. Infecţiile sistemice
Infecţiile sistemice. Sepsis-ul. Metode contemporane de
cercetare şi explorare ale
sistemelor vitale.
Monitoringul în terapia
intensivă;
Şocul septic. Mecanismele Obiectivizarea gravităţii
fiziopatologice. Simptomatologia. stării pacientului.
Utilizarea sistemei de
scoruri în TI
Şocul septic. Principiile diagnostice. Aprecierea clinică a
Algoritme de terapie intensivă. stării de şoc septic
Insuficienţa poliorganică şi polisistemică Aprecierea clinică a
la pacientul septic. Particularităţile disfuncţiilor şi
complexului chirurgical – terapie insuficienţei multiple de
intensivă. Probleme de îngrijire a organe
pacientului septic.
Influenţa anesteziei şi terapiei intensive Principii de conduită şi
asupra statusului imun la pacienţii septici. terapie intensivă a
Metode de corecţie. pacientului septic.
Particularităţile anesteziei şi terapiei Particularităti şi tehnici

intensive la pacienţii cu stări septice şi de anestezie la pacientul
infecţios-purulente. septic
Particularităţile fiziopatologice de Conduită de diagnostic
diagnostic la diagnostic la pacienţii cu şi terapia intensivă a
tetanus, botulism, meningită, hepatită pacienţilor cu infecţii:
virotică, polimielită, holeră.
Terapia intensivă a bolnavului canceros
Efectele fiziopatologice ale bolii
Examenul clinic al
canceroase. pacientului canceros
Controlul simptomelor în formele Determinarea sindroa-
avansate de cancer. melor specifice în cancer
Carenţele nutritive a bolnavului canceros.Aprecierea gradului de
Anorexia. Caşexia. Astenia.
carenţe nutritive.
Deshidratarea. Febra şi transpiraţia. Principii de terapie
Bufeurile hormonale. Terapia nutriţională.nutriţională.
Cancerul şi statutul hemostazic. Aprecierea sindroamelor
hemostazice în cancer.
Repercursiunile chimio- si radioterapiei şi Evaluarea statutului
consecinţele tratamentului chirurgical. general al pacientului
Urgenţele cauzate de procesul canceros. supus chimio- şi
radioterapiei.
Durerea în îngrijirea bolnavului canceros. Utilizarea metodelor
Definiţia şi clasificarea durerii. contemporane de
Sindroame dureroase. Evaluarea durerii. apreciere a durerii.
Tratamentul medicamentos şi Utilizarea metodelor
nemedicamentos al durerii. contemporane de
combatere a durerii
Ingrijirea paliativă şi controlul Conduita de îngrijire a
simptomelor în formele avansate de pacientului în faze
cancer. avansate de cancer.
Modulul V9 Moartea cerebrala. Donatorul de organe.Terapia intensiva a pacientului transplantat.
(Competență după atestarea modului)
atitudini
Principiile transplantului (donarea de

organe, prelevarea, păstrarea,
transportarea, alocarea, implantarea,
menţinerea donatorilor de organe,
programele naţionale privind transplantul
de organe)
Imunosupresia. Bolile infecţioase legate
de transplant
Terapia intensiva in toxicologie. (Competență după atestarea modului)

Modul  Cunostinte teoretice  Abilitati  Comportament si

ul V10 practice atitudini
Aspectele istorice ale toxicologiei clinice. Obiectul
de studiu şi problemele toxicologiei clinice. Noţiuni
despre toxice şi intoxicaţii exogene acute.
Toxicitatea şi factorii determinanţi. Gradul de
toxicitate. Corelaţia dintre doza şi efectul toxic.
Concentraţia calea şi viteza de pătrundere a
toxicului în organism. Vârsta, sexul, greutatea
corporală şi predispoziţia individuală. Obişnuinţa şi
farmacodependenţa. Incidenţa intoxicaţiilor acute.
Clasificarea toxicelor şi intoxicaţiilor exogene.
Fazele intoxicaţiilor exogene.
Fiziopatologia intoxicaţiilor exogene acute. Căile de
pătrundere în organism, (calea pulmonară, cutanată,
digestivă parenterală şi altele). Absorbţia toxicelor de
la poarta de intrare. Mecanismele absorbţiei şi
factorii care o influenţează. Transportul, distribuţia,
depozitarea şi acumularea tisulară a toxicelor.
Biotransformarea toxicelor, principalele reacţii ale
biotransformării toxicelor. Rolul ficatului în procesul
de detoxifiere. Eliminarea toxicilor din organism
(eliminarea renală, biliară, prin căile respiratorii şi
prin lapte). Mecanismele de acţiune a toxicelor.
Interacţiunea toxic- enzimă , toxic – receptor, toxic-
membrană celulară, blocarea transportului de oxigen.
Citotoxicitatea.
Terapia specifică în intoxicaţiile acute.. Metodele de
detoxicare.Lavajul gastric, intestinal, bronşial.
Diureza forţată. Hemodializa, hemosorbţia,
limfosorbţia, plasmofiltrarea, terapia cuantică şi
magnetică. Enterosorbţia.
Antidotizmul în toxicologie . Istoric. Cerinţe clinice
faţă de antidoturi. Clasificarea. Antidoturi cu efect
fizico-chimic. Antidoturi cu efect biochimic.
Antidoturi cu efect antagonist farmacologic.
Antidoturi cu efect antitoxic imunologic.
Terapia intensivă nespecifică în intoxicaţiile acute.
Resuscitarea şi reechilibrarea respiratorie .
Resuscitarea şi reechilibrarea cardiovascular.
Reechilibrarea hidroelectrolitică şi acido-bazică.
Susţinerea funcţiei hepato-renale.
Lezarea toxică a sistemului nervos. Fiziopatologia

sindroamelor neuro-psihice toxice. Comele toxice
neconvulsive. Comele toxice convulsive. Paraliziile
periferice toxice. Psihozele toxice. Tulburările
senzitivo-senzoreale şi de termoreglare.
Encefalopatiile acute toxice. Clinica şi tratamentului
sindroamelor neuro-psihice.
Lezarea toxică a sistemului cardio-vascular. Fizio-
patologia dereglărilor hemodinamice toxice.
Insuficienţa hemodinamică prin depresie cardiacă
primară, secundară, prin vazoconstricţie periferică şi
altele. Clinica şi tratamentul sindroamelor cardio-
vasculare. Insuficienţa miocardic acută, tulburări de
ritm, şocul exotoxic.
Lezarea toxică sistemului respirator. Fiziopatologia
sindroamelor respiratorii toxice. Hipoxiile toxice (de
aport, hipoventilatorii, difuzionale, de transport şi
secundare. Principalele sindroame respiratorii.
Clinica şi tratamentul sindroamei respiratorii
(laringită şi traheobronşită toxică, edemul pulmonar,
pneumonie toxice, atelectazie congestivă, IRA.
Lezarea toxică a aparatului digestiv şi ficatului.
Fiziopatologia sindroamelor digestive şi hepatice
toxice. Mecanismele afectării digestive şi hepatice
în intoxicaţiile acute. Hemoragii digestive. Diareea
profuză. Pseudoabdomen acut. Hepatitele acute
toxice. Reacţiile hepatice. Clinica şi tratamentul
sindroamelor digestive şi hepatice (esofagogastrite
acute corozive, hepatitele acute, gastroenteritele
acute).
Lezarea toxică a rinichilor. Fiziopatologia
sindroamelor renale acute toxice. Mecanizmele
afectării renale în intoxicaţiile acute. Tubulonefrita
acută, nefropatiile toxice. Clinica şi tratamentul
sindroamele renale şi vizicale toxice.
Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor
hematologice. Fiziopatologia sindroamelor
hematologice toxice. Tulburări hematologice prin
afectare celulară, plasmatică, toxico-alergică.
Clinica şi tratamentul sindroamelor hematologice.
Methemoglobinemia acută toxică. Anemiile toxice.
Afectarea toxică celulară.
Intoxicaţiile acute cu preparate cu acţiune

psihotropă. Clasificarea preparatelor. Toxicitate.
Simptoame şi semne clinice. Evoluţia. Complicaţii
şi sechele. Tratamentul.
Intoxicaţiile acute cu gaze toxice. Caracteristicele
gazelor toxice cu risc letal. Oxidul de carbon,
toxicitatea, tabloul clinic, evoluţia, complicaţiile şi
tratamentul. Rolul oxigenoterapiei hiperbarice.
Intoxicaţii cu gaz natural, bioxid de carbon. Acidul
cianhidric şi cianogenii toxicitate semne clinice,
tratament. Bioxidul de sulf. Toxicitate, semne
clinice şi tratament.
Intoxicaţiile acute cu alcooli. Alcoolul metilic, etilic,
propilic. Toxicitate. Manifestări clinice, complicaţii,
tratament. Coma alcoolică, diagnostic de
diferenţiere. Etilenglicolul , toxicitate, semne
clinice, tratament.
Intoxicaţii acute cu substanţe organo-fosforice.
Toxicitatea. Mecanismele de acţiune. Manifestări
clinice. Incidenţa şi particularităţile şocului
exotoxic. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul
complex contemporan.
Intoxicaţiile acute cu insecto-fungicide, ierbicide şi
rodenticide. Intoxicaţiile acute cu peritroizi (carate,
deţis şi a.). Toxicitate, manifestări clinice, tratament.
Compuşii organici ai metalelor. Compuşii organo-
merculului şi arsenicumului. Toxicitate, manifestări
clinice, tratament.
Intoxicaţii acute cu substanţe corozive.
Caracterizarea preparatelor, toxicitatea. Intoxicaţii
acute cu acid acetic. Manifestări clinice. Şocul
exotoxic, sindromul pseudohepatorenal.
Particularităţi de tratament. Intoxicaţii acute cu acizi
neorganici şi baze alcaline. Mecanisme de acţiune.
Semne clinice, tratament.
Intoxicaţii acute cu hidrocarburi halogenate.
Principalele acţiuni toxice ale hidrocarburilor
halogenate (lezarea cutaneo-mucoasă, edem
pulmonar acut, hepatotoxicitate, nefrotoxicitate,
depresia SNC, convulsii, cardiotoxicitate).
Intoxicaţiile cu dicloretan. Mecanism de acţiune.
Manifestări clinice, tratament.
Intoxicaţii acute cu compuşii metalelor grele

(cuprum, mercurul, plumbul, cadmium, cobalt,
crom). Toxicitatea, simptoame şi semne clinice,
tratamentul.
Intoxicaţii acute cu nitraţi, nitrit, nitroderevaţi
(nitroglicerina, nitritul de sodiu, nitrobenzenul,
nitrotoluenul, anilină, şi altele).Toxicitate. Semne
clinice, tratament.
Intoxicaţiile acute cu ciuperci. Toxicitate,
mecanisme de acţiune. Sindroamele clinice. Semne
clinice. Tratament. Intoxicaţii acute cu micotoxine.
Toxicitate, sindroamele şi manifestările clinice.
Tratament.
Intoxicaţii acute cu toxice de origine vegetală.
Clasificarea plantelor otravitoare şi răspândirea lor.
Toxicitate. Manifestări clinice. Tratament.
Intoxicaţia acută cu toxice microbiene şi veninuri.
Toxinele botulinică, tetanică, stafilococică.
Animalele şi insectele otrăvitoare. Toxicitate.
Mecanism de acţiune, manifestări clinice.
Tratament.
intervenții)
Diagnosticarea intoxicațiilor exogene acute. I 20

Efectuarea măsurilor de preîntâmpinare a contactului toxicului cu 20
organismul. A
Sanarea tractului gastrointestinal. E 20
Resuscitarea și reechilibrarea respiratorie . I 10
Resuscitarea și reechilibrarea cardiovascular. I 10
Reechilibrarea hidroelectrolitică şi acido-bazică. E 10
Susținerea funcției hepato-renale. E 10
Tratamentul sindroamelor neuro-psihice. E 5
Tratamentul sindroamelor respiratorii (laringită şi traheobronşită toxică, 10
edemul pulmonar, pneumonie toxice, atelectazie congestivă, IRA. E
Tratamentul sindroamelor digestive şi hepatice (esofagogastrite acute 10
corozive, hepatitele acute, gastroenteritele acute). E
Tratamentul sindroamelor renale şi vizicale toxice. E 10
Tratamentul sindroamelor hematologice. E 5
Managementul methemoglobinemiei acute toxice. E 5
Perfuzia masivă și diureza forțată. E 5
Prescrierea terapiei antidot. A 5
Argumentarea utilizării, indicarea, aplicarea măsurilor extracorporeale de 5
detoxicare. I
Argumentarea utilizării, indicarea, aplicarea hiperoxibaroterapiei.I 5

Modul Terapia intensivă în urgenţele mediului (Competență după atestarea modului)
V11
 Cunostinte teoretice  Abilitati  Comportament si
practice atitudini
Boala (raul) de altitudine
Trauma din cauza alterarii presiunii mediului ambiant
a. Urgentele de scufundare sau altitudine
b. Probleme speciale la scufundarile subacvatice
c. Medicina hiperbara
Muscaturile mamiferelor
Diagnosticul şi tratamentul muscaturii de sarpe
Muscaturile şi intepaturile toxice
Inecul complet / incomplet
Hipotermia şi degeraturile
a. Hipotermia
b. Degeraturile şi alte leziuni induse de frig.
Bolile de stres termic (Heat stress)
Leziunile electrice şi cauzate de fulger
Leziunile prin laser şi micro-unde.
Leziunile cauzate de radiatii
Inhalarea de fum şi alte tipuri de leziuni prin inhalare
Urgentele cauzate de poluarea atmosferica
Tulburarile induse de soare
Urgentele nutritionale
Anul IV Se mențin competențele și manoperele de la nivelul anului 1-3.

1. Asigură asistenţa anestezică calificată în domeniile majore ale chirurgiei (chirurgia abdominală,
traumatology-ortopedie, neurochirurgie, ORL, OMF), inclusive la pacienţii ASA III-IV (cu
excepţia chirurgiei cardiace, pediatrice de vârstă <7 ani, transplantului de organe, chirurgiei
toracice, ce necesită ventilare selective).
2. Asigură anestezie obstetricală pentru cazurile necomplicate ASA I – II sau intervenţii de
urgenţă, inclusive ASA III-IV în situaţii extreme (hemoragii, eclampsia), atunci când nu există
disponibilitatea într-un răstimp rezonabil al unui medic specialist.
3. Realizează întreg spectrul de măsuri diagnostice, de manoperă şi tratament la pacienţii critici, cu
excepţia: tehnicilor de epurare extrarenală, terapiei intensive după intervenţii pe cord sau
transplant de organe.
BIBLIOGRAFIA:
1. COJOCARU, V.; HOTINEANU, V.; COJOCARU, D.; USATÂI, A.; BORŞ, M.; GUŢAN, V.;
UNTILĂ, E. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA)
la bolnavii cu patologie chirurgicală. Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu”, Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF.-Ch.: 2011. 156p. ISBN 978-
9975-4146-2-3.
2. COJOCARU, V., CERNEŢCHI, O., COJOCARU, D., GUŢAN, V., UNTILĂ, E., BORŞ,
M.;COTELNIC, A. Terapia antimicrobiană a sepsisului (recomandări metodice). USMF „N.
Testemiţanu”. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie nr.2 - Chişinău 2012. 29 p. ISBN 978-

9975-46-111-5.
3. COJOCARU, V.; CERNEŢCHI, O.; COŞPORMAC, V; COJOCARU, D.; GAŢCAN, Ş.;
Sindromul HELLP. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.- Chişinău: Elena- V. I., 2014.
204 p. ISBN 978-9975-3022-0-3.
4. COJOCARU V., CERNEŢCHI O., COJOCARU D., GUŢAN V., UNTILĂ E., BORŞ, M.;
COTELNIC A. Sepsisul micotic în unitatea de terapie intensivă (recomandări metodice).USMF
„N.Testemiţanu”. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie nr.2 - Chişinău 2012. 22 p. ISBN 978-
9975-46-110-8.
5. GUŢU-BAHOV, C., COJOCARU, V., GRIB, L. Utilizarea inovazodilatatoarelor (levosimendan
și dobutamină) în infarctul miocardic acut complicat cu insuficien ță cardiacă acută. Recomandări
metodice.Chișinău,2013, 44 pagini. ISBN978-9975-4458-9-4.
6. COJOCARU, V., COJOCARU, D., GUȚAN, V., BORȘ, M., COTELNIC, A., RUSU, P. Terapia
intensivă a bolnavului cu traumatism cranio-cerebral grav (recomandări metodice). USMF
„N.Testemiţanu”. Chişinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2013. 23 p. ISBN 978-9975-113-
75-5.
7. COTELNIC, A., COJOCARU, D., GUŢAN, V. RUSU, P. Aplicarea heparinelor cu masă

moleculară mică în profilaxia şi tratamentul complicaţiilor tromboembolice în obstetrică şi
ginecologie (recomandări metodice). Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2013, 13 p.
ISBN 978-9975-113-74-8.
8. COTELNIC, A., COJOCARU, D., RUSU, V., FRIPTU, V. Socul septic obstetrical (recomandări
metodice). Chișinău: Tipografia UPS „I. Creangă”, 2013, 25 p. ISBN 978-9975-46-113-9.
9. COJOCARU, V., GUŢU-BAHOV, C., CERNEŢCHI, O., RUSU, P., Edem pulmonar la gravide.
Recomandări metodice. Chișinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2014, 75 pagini.ISBN978-
9975-118-42-2.
10. GUŢU-BAHOV, C. Monitoringul pacientului cu insuficiență cardiacă postinfarct. Recomandări
metodice. Chișinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2014, 36 pagini. ISBN978-9975-118-41-5.
11. GUŢAN, V., COJOCARU, D. Rolul capnografiei în monitoringul pacienţilor supuşi ventilaţiei
artificiale pulmonare. Recomandări metodice. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2014,
67 p. ISBN 978-9975-118-74-3.
12. COJOCARU, V., CERNEȚCHI, O., COȘPORMAC, V., COTELNIC, A. Clinica și terapia
intensivă a sindromului Hellp și a complicațiilor lui. Elaborare metodică. Chișinău: ASEM, 2015.
99p. ISBN 978-9975-75-741-6.
13. COJOCARU, V., ŞANDRU, S., BORŞ, M., BALTAGA, R., COJOCARU, D.,GUŢAN, V.,
CLIM, A., UNTILA E. Menținerea potențialului donator aflat în moarte cerebrală. Protocol clinic
standardizat. Chişinău, 2012, 18 p.
14. COJOCARU, V., BORŞ, M., GUŢAN, V., RUSU, P., ŞANDRU, S., BALTAGA, R., BELÎI, A.,
COJOCARU, D., MALANCO S., VACULIN, N. Protocol clinic standardizat în anestezie. Chişinău
2013. 46p.
15. COJOCARU, V., SOFRONIE, D. Conduita perioperatorie în condițiile riscului chirurgical –
anestetic avansat. Chișinău 2003.
16. CRISTEA I., CIOBANU M. Ghid de anestezie Terapie intensivă. Editura medicală, București
2003.
17. COJOCARU V. Dereglări hemostazice în stări patologice critice. Chișinău 2006
18. Дж. Эдвард Морган-мл., Мэгид С. Михаил Клиническая анестезиология . 2001
19. RONALD D. MILLER, LARS I. ERIKSSON, LEE A. FLEISHER, JEANINE P. WIENER-
KRONISH, NEAL H. COHEN, WILLIAM L. YOUNG Miller's Anesthesia. 2014

Catedra de Anestezie Si Reanimatologie nr2. SCR. Victor Cojocaru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedra de Anestezie Si Reanimatologie nr2. SCR. Victor Cojocaru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedra de Anestezie Si Reanimatologie nr2. SCR. Victor Cojocaru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PA 7.5.

1 DATA: ANUL 2016

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„____” ____________ 2016 „____” ____________ 2016

Codul specialității: 711.3

Programa a fost discutată şi aprobată la:

Președintele Consiliului metodic central

şedinţa Comisiei metodice de profil „Anesteziologie -Reanimatologie”

Ședința comună a catedrelor Anesteziologie-Reanimatologie „Valeriu Ghereg” și catedrei

Programa a fost elaborată de colectivul de autori:

Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. 2, Catedra Anesteziologie-Reanimatologie nr.1

Având în vedere exigenţele actuale către procesul de formare a medicilor specialişti în

Pentru toți anii de studii, competențele de asistență medicală acordată include:

Solicită consultațiile altor specialiști în vederea precizării stării, diagnosticului, planului de

Perfectează documentele medicale pe durata orelor de gardă, cu raportarea ulterioară a

Participă la vizita comună (reprezentanți ai administrației, șefului de secție, medici-

PLANUL TEMATIC GENERAL

Partea I. BAZA FUNDAMENTALA A SPECIALITATII ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Modulul I2 Dreptul medical si aspecte medico-legale în anesteziologie-reanimatolohgie.

Domeniul M Managementul nonchirurgical si chirurgical al cailor aeriene dificile.

Domeniul N Anestezia în neurochirurgie

Domeniul O Anestezia în obstetrică

Domeniul P Anestezia la nou-nascut si copii

Domeniul Q Anestezia ambulatorie si asistenta anestezica inafara blocului operator.

Domeniul R Managementul multidisciplinar al durerii (durerea neuropata, durerea asociata cancerului)

Domeniul S Anestezia la pacientul de vârsta înaintata

Domeniul T Anestezia în chirurgia ORL, OMF si stomatologie

Domeniul X Anestezia în oftalmologie.

Partea III REANIMATOLOGIA SI TERAPIA INTENSIVA

 Noţiuni de fizică pentru anestezie.  Alicarea măsurilor de siguranţa

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ

Testarea aparatului de anestezie înainte de utilizare. E 20

a) cunostinte teoretice b) abilitati practice c) comportament si

 Anatomia sistemului respirator.  Examenul clinic al sistemului  Explicarea pacientului

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ

Examenul clinic al sistemului respirator E 50

a) cunostinte teoretice b) abilitati practice c) comportament si

 Anatomia sistemului cardiovascular.  Examinarea clinică a a  Explicarea pacientului

Examinarea clinică a sistemului cardiovascular. Aprecierea riscului 50

Monitorizare cardio-vasculară non-invazivă. (ECG, Presiune arterială, 30

 Anatomia sistemului nervos central.  Monitorizare EEG şi Comunicarea cu rudele

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ Volumul (Nr. pacienți /

Monitorizare EEG și interpretare. I 5

Evaluarea gradului de sedare medicamentoasă conform scorurilor de 10

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ Volumul (Nr. pacienți /

Examinarea clinică a sistemului urinar. E 10

Aplicare terapiei volemice, diureza dirijată. A 5

Aplicare metodelor extrarenale de epurare. A 2

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ

Evaluarea anamnestică și examenul clinic al dereglărilor de hemostază. E 30

 Anatomia şi fiziologia  Examenul clinic al 

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ Volumul (Nr. pacienți /

Examenul clinic al sistemului digestiv și ficatului. E 30

 Fiziologia şi fiziopatologia sistemului 

COMPETENTE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ACORDATĂ Volumul (Nr. pacienți /

Examenul clinic al sistemului endocrine. E 10

 Mecanismele imunităţii  Identificarea şi tratarea 

Identificarea și tratarea reacțiilor de hipersensibilitate imediată. I 5

„” 2016 „” ____ 2016