MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

CHIMIE

Clasele X-XII

Chişinău 2019
 Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (procesul verbal nr.22 din 5 iulie 2019)

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a – a XII-a, alături de manualul școlar,
ghidul metodologic, softuri educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente
curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în
conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință
al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază, sistemului de competențe pentru
învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și a Consiliului
Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
(Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a – a XII-a reprezintă un
document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale,
teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou
cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul liceal, profilurile real, umanistic, arte şi
sport, fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea
multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată,
asigurând realizarea eficientă a procesului de predare-învățare-evaluare. Disciplina Chimie pentru
clasele a X-a – a XII-a, prezentată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în
formarea și dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru
învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-
a s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și specifice;
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a cuprinde următoarele
componente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe
specifice disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități de învățare, Produse
de învățare, Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Bibliografie. Curriculumul la
disciplină Chimie include și finalități prezentate după fiecare clasă, care reprezintă competențele
specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilire a
obiectivelor de evaluare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie orientează cadrul
didactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare
(unităților de competențe – unităților de conținuturi – activităților de învățare).
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a – a XII-a are următoarele funcții:
• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru clasele a X-a –
a XII-a;
• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina data și alte discipline din aria
curriculară; dintre predare-învățare-evaluare; dintre produsele curriculare specifice
disciplinei Chimie pentru clasele a X-a – a XII-a; dintre competențele structurale ale
Curriculumului la disciplina Chimie; dintre standarde și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă), de evaluare a
rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a – a XII-a se adresează cadrelor didactice,
elevilor de la profilurile real, umanistic, arte şi sport, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor,
metodicienilor și altor persoane interesate.

1
 I. REPERE CONCEPTUALE

Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocentrică,

prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării-învățării-evaluării etc. Cunoaşterea
conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obţinere, proprietăţilor şi utilizării unor substanţe,
înţelegerea impactului chimiei asupra calităţii vieţii, reprezintă componente de bază ale competenţei
pentru ştiinţe. Această competenţă transversală se manifestă prin abilitatea de a manipula cu
substanţele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informaţiile ştiinţifice pentru rezolvarea
problemelor și a deduce concluzii, manifestând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul
științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic, ce
constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, terminologie, noțiuni, teorii, legi, modele.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului la disciplina Chimie este format din
competențe-cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competențe.
Competențe-cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de
abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și
performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât
tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele
politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018).
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter
pluri-/inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale, se prezintă în
curriculumul la disciplină respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire.
Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor cinci competențe specifice ale disciplinei, a
unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare
recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor
liceale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei
se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea numerică
a orelor pe clase.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute
integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru
evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme stau la baza proiectării didactice a unităților de
învățare și proiectării didactice de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la
finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea
competențelor specifice Chimiei, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile
de competențe sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele a X-a  a XII-a pe
parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul respectiv.
Unitățile de conținuturi constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se
vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ temele și listele de termeni specifici disciplinei (cuvinte/sintagme care
trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități de învățare). Pentru
realizarea eficientă a procesului de învățare și motivare a elevilor sunt importante abordările
interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.
Conținuturile curriculare în clasa a X-a vor crea un suport pentru perceperea chimică de către
elevi a lumii înconjurătoare: mediul – substanțe anorganice – transformări ale substanței – legități
ale acestor transformări – beneficii personale/sociale – problematica utilizării/producerii - utilizarea
corectă pentru sănătatea personală/socială - protecția personală/a mediului.
În clasa a XI-a elevii vor dezvolta un sistem de cunoștințe integrate despre substanțele
organice și proprietățile lor, conform axei cognitive: natura ca sursă de materii prime chimice –
hidrocarburi și derivații lor – proprietăți/obținere/utilizare – legături genetice - problematica
utilizării/producerii – compușii organici în viața și activitatea cotidiană - utilizarea corectă pentru
sănătatea personală/socială - protecția personală/a mediului.

2
 În clasa a XII-a elevii vor integra „tabloul chimic” al lumii înconjurătoare: compușii
organici cu importanță vitală - compușii organici cu importanță industrială - reacțiile chimice în
producere - analiza chimică - diversitatea și unitatea chimică a lumii înconjurătoare – chimia în
viața societății.
Cadrul didactic va selecta conținuturi relevante și activități de învățare, astfel încât acestea
să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de
contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru
formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea
și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării
lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele
disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexibile ce încurajează interacțiunea pozitivă,
motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elemente
de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare, învățare bazată pe proiect,
învățare bazată pe sarcini / probleme etc.
Învățarea bazată pe proiect oferă elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea
și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în
activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modificate în dependență de problemele comunității
și interesele elevilor. Prin elaborarea proiectelor elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a
lumii, să identifice caracteristicile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să
utilizeze substanţele prin evaluarea critică a produselor utilizate în diferite domenii ale activității
umane, valorificând cunoștințele, abilitățile specifice chimiei. Integrarea în curriculum a proiectelor
transdisciplinare (de exemplu, STEM - Science, Technology, Engineering and Mathematics;
STEAM - Science, Technology, Engineering, Art and Mathematics, eTwinning - proiect european)
asigură calitatea educației pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să
faci; a învăța să fii, a învăța să devii.
Curriculumul la disciplina Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a
competențelor prin rezolvarea problemelor, investigarea experimentală și caracterizarea
substanțelor și proceselor chimice, studierea acţiunii unor produse şi procese chimice asupra
mediului.
Efectuarea experiențelor de laborator şi lucrărilor practice va dezvolta abilitățile
metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a efectua observări, a interpreta și a evalua
datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comportament ecologic în
utilizarea substanțelor și a produselor chimice în diverse situații cotidiene, prevenind factorii de
risc. Realizarea experiențelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă,
critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea
de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.

3
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria curriculară Profil Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore

disciplinei săptămână anual
X 3 102
Disciplină Matematică şi
obligatorie Ştiinţe Real XI 2 68
XII 3 99
X 1 34
Disciplină Matematică şi Umanist, arte,
obligatorie Ştiinţe sport XI 1 34
XII 1 33

III. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI CHIMIE

CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitudine

și deschidere.
CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate.
CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice chimiei, demonstrând
perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.
CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele de
securitate personală şi socială.
CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de
sănătatea personală și grijă față de mediu.

4
 IV.UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
PROFIL REAL, CLASA A X-A, CHIMIA GENERALĂ ȘI ANORGANICĂ
Unități de competenţe Unități de conţinuturi Activităţi și produse de învăţare recomandate

1. Chimia - știința despre substanțe

1.1 Exprimarea opiniei proprii privind Chimia - factor esențial al raportului om - Instructaj: Tehnica securităţii în laboratorul şcolar de chimie.
influenţa chimiei asupra vieţii omului activitate umană - mediu. Domeniile Exerciţii
şi a mediului; importanţa studierii profesionale legate de chimie. • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
chimiei. Regulile generale ale tehnicii securității în lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice: atom/element
1.2 Explicarea și operarea cu procesele de utilizare a substanțelor. chimic, substanță, reacție chimică.
noţiunile și legile fundamentale ale Sistemul noțiunilor chimice utilizate pentru a • Alcătuirea și compararea formulelor chimice, denumirilor
chimiei în situaţii de comunicare orală caracteriza:a) atomul, elementul chimic (masa substanțelor, ecuațiilor reacțiilor chimice de diferite tipuri pe
şi scrisă. atomică relativă, valenţa, electronegativitatea, baza parametrilor indicați, corelând cu exemple de utilizare/
1.3 Caracterizarea comparativă a gradul de oxidare); b) substanța (molecula, realizare practică în bucătărie, medicină etc.
reacțiilor chimice de diferite tipuri. formula chimică, masa molară; c) reacția Rezolvarea problemelor
1.4 Elaborarea și aplicarea chimică (ecuația chimică, reacţii de combinare, • Aplicarea pe exemple de substanțe/procese cu utilizări
algoritmilor de rezolvare a de descompunere, de substituţie, de schimb; cotidiene a legilor fundamentale ale chimiei pentru:
problemelor: a) pe baza corelațiilor exoterme, endoterme; reversibile şi calcule în baza corelației între , m, V, N, NA; calcule pe baza
dintre masa substanței, volumul, ireversibile, catalitice și necatalitice). ecuațiilor chimice (, m, V substanței).
cantitatea de substanță, numărul de Clasificarea și nomenclatura substanțelor Activități experimentale (E – experiență de laborator):
particule; b) pe baza ecuațiilor anorganice. E: Cercetarea mostrelor de substanțe anorganice utilizate în
chimice. Sistemul mărimilor fizice utilizate pentru activitatea cotidiană (metale, nemetale, baze, săruri, oxizi,
1.5 Investigarea teoretico- caracterizarea substanței: a) pe baza formulei acizi etc).
experimentală a unor contexte chimice (corelarea între , m, V, Nparticule); E: Investigarea reacțiilor de diferite tipuri (exemple: stingerea
problematice reale/modelate legate de b) pe baza ecuației chimice (, m, V). sodei alimentare cu acid acetic, descompunerea prafului de
tipurile de reacții chimice; de aplicare Sistemul de legi fundamentale ale chimiei – copt/apei oxigenate, substituția cuprului din soluție de sulfat
a calculelor pe baza formulelor și suport pentru caracterizarea/argumentarea de cupru etc.).
ecuațiilor chimice, a regulilor transformărilor substanțelor: Activități creative:
generale ale tehnicii securității în a) Legea constanței compoziției; • Elaborarea şi prezentarea schemelor de corelare a noţiunilor
procesele de utilizare a substanțelor. b) Legea conservării masei substanţelor; de bază ale chimiei; de aplicare a nomenclaturii substanțelor
1.6 Elaborarea şi prezentarea c) Legea lui Avogadro. anorganice; de argumentare a importanței studierii chimiei.
lucrărilor/schemelor creative privind Elemente noi de limbaj specific chimiei: • Prezentarea CV-ului unei substanțe uzuale utilizând un număr
corelarea noţiunilor de bază ale numărul de particule, numărul lui Avogadro; maximal posibil de noțiuni chimice.
chimiei. sistem de noțiuni; sistem de mărimi fizice.

5
2. Structura atomului și Legea Periodicității
2.1 Explicarea și operarea în situații Atomul – parte constituentă a materiei. Exerciţii:
de comunicare orală şi scrisă cu Compoziţia și structura atomului (electroni, • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
noțiunile ce se referă la compoziția/ protoni, neutroni). Izotopii. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice ce se referă la
structura atomului, la periodicitate, Structura învelișurilor electronice compoziția și structura atomului.
seriile genetice ale metalelor și (scheme electronice, nivele energetice, • Elaborarea algoritmului de caracterizare a elementului
nemetalelor. subnivele, orbitali, elemente s, p, d). chimic după poziția în sistemul periodic.
2.2 Elaborarea și aplicarea Configuraţiile electronice ale atomilor • Caracterizarea comparativă a elementelor chimice din
algoritmilor de caracterizare a elementelor din perioadele I-IV. Valenţele şi perioadele I – IV conform algoritmului elaborat.
elementului chimic și a compușilor lui gradele de oxidare posibile, configurațiile • Modelarea și compararea configurațiilor electronice ale
conform poziției în Sistemul Periodic. electronice ale ionilor (subgrupele principale). atomilor/ionilor elementelor din perioadele I – IV (din
2.3 Modelarea pentru elementele Legea periodicităţii. Cauza periodicităţii. subgrupele principale).
chimice: a compoziției izotopilor; a Importanţa Legii periodicităţii. • Deducerea proprietăţilor substanţei simple și ale
configurațiilor electronice ale Proprietăţile elementelor chimice (din compușilor după poziţia elementului în SP.
atomilor și ionilor; a seriilor genetice subgrupele principale) în corelație cu poziția lor • Compararea structurii şi proprietăţilor atomilor şi ionilor;
a metalelor și a nemetalelor. în sistemul periodic (electronegativitatea, proprietăţilor elementelor şi compuşilor în baza SP.
2.4 Aplicarea Legii periodicității proprietăţi metalice/nemetalice, de oxidant/ Activități creative:
pentru argumentarea corelațiilor între reducător). • Elaborarea/completarea/realizarea seriilor genetice pornind
structura învelișului electronic al Schimbarea periodică a proprietăţilor acido- de la o informație-cheie sau pe baza unui parametru indicat.
elementului, tipul lui, caracterul bazice ale oxizilor și hidroxizilor elementelor • Planificarea activităților de elaborare/prezentare a unui
oxidului și hidroxidului. chimice din subgrupele principale. proiect; a criteriilor de evaluare a proiectelor/lucrărilor
Seriile genetice ale metalelor și nemetalelor. creative.
Elemente noi de limbaj specific chimiei:izotop, Elaborarea și prezentarea proiectelor:
nivel energetic, subnivel, orbital/nor electronic, • Reflectarea fenomenului periodicității în natură, societate,
elemente s, p, d, configurație electronică a în viața cotidiană.
atomului/ionului. • Elemente chimice cu importanță vitală.
3. Compoziția și structura substanței
3.1. Explicarea și operarea cu Legătura chimică. Tipurile de legături chimice. Exerciţii:
noţiunile ce se referă la compoziția și Formule moleculare, electronice, de structură. • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
structura substanței în situaţii de Legătura covalentă nepolară şi polară. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice ce se referă la
comunicare orală şi scrisă. Legătura simplă, dublă, triplă;  şi . Legătura compoziția și structura substanței.
3.2. Modelarea formulelor electronice covalentă formată prin mecanism donor-acceptor • Compararea diferitor tipuri de legătură chimică după:
şi de structură ale substanțelor cu (pe exemplul ionului de amoniu). principiul de formare, tipul atomilor, tipul reţelei cristaline,
diferite tipuri de legătură chimică Proprietățile fizice ale substanțelor cu legături proprietăţile fizice ale substanţelor.

6
3.3. Compararea: a) tipurilor de covalente. Rețele cristaline moleculare, atomice. • Modelarea schemelor de formare: a legăturii covalente prin
legături chimice după compoziția Substanțele cu legătură covalentă din mediu. formule electronice/de structură (H2, Hal2, O2, N2; HHal,
substanței, influenței tipului de Legătura ionică. Proprietățile fizice ale H2O, H2S, NH3, CH4, CO2); a legăturii ionice prin formule
legătură/tipului de rețea cristalină substanțelor cu legături ionice. Rețele cristaline electronice (pentru compușii binari).
asupra proprietăților substanței; ionice. Compușii cu legătură ionică utilizați în Activități experimentale:
b) proprietăţilor fizice ale substanţelor activitatea cotidiană. Prezența elementelor E: Cercetarea şi compararea proprietăților fizice ale
cu diferite tipuri de reţele cristaline. chimice în formă de ioni în organism și mediu. substanţelor cu diferite tipuri de legătură chimică.
3.4. Prezentarea argumentată a Legătura metalică. Proprietățile fizice ale E: Identificarea tipului de legătură chimică/rețea cristalină în
substanțelor uzuale corelând metalelor. Rețelele cristaline metalice. Metalele substanțele utilizate în activitatea cotidiană (după
proprietățile fizice/utilizarea cu și tehnologiile moderne. proprietățile fizice).
compoziția și structura substanțelor. Legătura de hidrogen și influența ei asupra Activități creative: •Deducerea/exemplificarea/
3.5. Investigarea experimentală a proprietăților substanțelor (pe exemplul fluorurii argumentarea corelației: compoziția substanței utilizate în
proprietăţilor fizice ale substanţelor de hidrogen, apei, amoniacului). activitatea cotidiană - tipul legăturii chimice - tipul rețelei
cu diferite tipuri de legături chimice Elemente noi de limbaj specific chimiei: cristaline - proprietățile fizice argumentate - aplicarea.
utilizate în activitatea cotidiană. legătura simplă, dublă, triplă;  și , mecanism Elaborarea și prezentarea proiectelor:
donor-acceptor; rețea cristalină moleculară, • Carbonul - între diamant și funingine.
atomică, ionică, metalică. • Magia structurilor perfecte.
4. Reacțiile chimice – transformări ale substanțelor
4.1. Explicarea și operarea în situaţii Transformările substanțelor – esența chimică Exerciţii:
de comunicare orală şi scrisă cu a proceselor ce au loc în mediu și în organism. • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
noţiunile ce se referă la: reacțiile Reacțiile de combinare, de descompunere, de lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice ce se referă la
chimice, procesele de oxido-reducere; substituție și schimb prin prisma proceselor de reacțiile chimice, la procesele de oxido-reducere, la coroziune.
bilanțul electronic; procesul de oxido-reducere. • Modelarea prin ecuațiile chimice a reacțiilor de diferite tipuri
coroziune a metalelor, metodele de Reacțiile de oxido-reducere ale metalelor cu pe baza parametrilor indicați.
combatere a coroziunii. acizii și sărurile. Seria activității metalelor. • Compararea diferitor tipuri de reacții chimice.
4.2. Modelarea reacțiilor chimice de Specificul interacțiunii metalelor cu acidul Egalarea ecuațiilor Red-Ox prin metoda bilanţului electronic,
diferite tipuri prin ecuații chimice și sulfuric concentrat și cu acidul azotic. cu indicarea oxidanților, reducătorilor și proceselor respective.
identificarea caracteristicilor ce Bilanţul electronic – metodă de egalare a • Aplicarea seriei activității metalelor pentru argumentarea
determină tipul lor. reacțiilor de oxido-reducere (pe baza schemelor posibilității reacțiilor dintre metale şi soluţiile apoase de acizi
4.3. Elaborarea și aplicarea de reacții cu produșii indicați). şi săruri.
algoritmului de egalare a ecuațiilor Coroziunea metalelor – proces de oxido- • Prezentarea reacțiilor chimice cu importanță vitală,
reacțiilor de oxido-reducere prin reducere. Metodele de combatere a coroziunii. industrială.
metoda bilanțului electronic. Importanţa practică a reacțiilor de oxido- Rezolvarea problemelor pe baza ecuațiilor reacțiilor Red-Ox;
4.4. Identificarea unor reacții chimice reducere pentru diferite domenii ale activității pe baza ecuațiilor reacțiilor cu transformări consecutive (cu

7
utilizate în activitatea cotidiană și umane. analiza și interpretarea rezultatelor).
explicarea esenței chimice a acestora. Sistemul de noțiuni/legități ale reacțiilor Activități experimentale:
4.5. Extrapolarea și aplicarea chimice - suport pentru caracterizarea, E: Investigarea experimentală a reacțiilor chimice de diferite
algoritmilor de rezolvare a argumentarea calitativă și cantitativă a tipuri.
problemelor de calcul la situații ce proceselor cu importanță vitală și industrială. E: Cercetarea influenței diferitor factori asupra procesului de
vizează transformări consecutive ale coroziune a fierului.
substanțelor. Elemente noi de limbaj specific chimiei: Activități creative:
4.6. Investigarea experimentală a reacția de oxido-reducere, bilanțul electronic, • Prezentarea aspectului chimic al diferitor procese din mediu
reacțiilor de diferite tipuri; a influenței coroziunea, protecția chimică. prin ecuaţii chimice.
mediului de reacție asupra procesului • Realizarea celui mai simplu utilaj pentru electroliza apei.
de coroziune a metalelor (fierul). Elaborarea și prezentarea proiectelor:
4.7. Formularea concluziilor personale • Reacțiile chimice la baza activității umane.
referitoare la beneficiile/efectele • Cameleonii chimici.
negative ale reacțiilor chimice.
5. Soluțiile. Interacțiunile substanțelor în soluții
5.1. Explicarea și operarea în situaţii Dizolvarea – proces indispensabil al Exerciţii:
de comunicare orală şi scrisă cu transformărilor substanțelor din mediu. • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
noțiunile ce caracterizează procesele Solubilitatea substanțelor în apă (în baza lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice ce se referă la
de dizolvare, disociere; interacțiunile Tabelului solubilităţii). Soluțiile. soluții, disociere, reacții de schimb ionic.
în soluții. • Compararea proceselor de dizolvare și disociere; a proceselor
5.2. Modelarea și argumentarea prin Sistemul mărimilor fizice ce caracterizează de disociere a electroliților tari și slabi; a disocierii acizilor,
ecuațiile chimice a disocierii soluțiile: partea de masă a substanţei dizolvate, bazelor și sărurilor.
electroliților; a reacțiilor de masă/volumul/densitatea soluției, concentrația • Modelarea și argumentarea ecuațiilor chimice de interacțiune
interacțiune dintre electroliți (în formă molară. dintre electroliți în formă moleculară, ionică (completă, redusă).
moleculară, ionică completă, redusă). • Caracterizarea proprietăţilor chimice generale ale acizilor,
5.3. Aplicarea Teoriei disociației Teoria disociaţiei electrolitice. Electroliți și bazelor, sărurilor prin ecuaţiile moleculare, ionice (complete,
electrolitice pentru: caracterizarea și neelectroliți. Electroliți tari și slabi. Grad de reduse).
argumentarea proprietăților chimice disociere. • Realizarea transformărilor chimice (pe baza reacţiilor de
ale acizilor, bazelor, sărurilor; schimb ionic).
Disocierea acizilor (ecuația sumară), bazelor,
deducerea metodelor de obţinere şi sărurilor. Rezolvarea problemelor pe baza corelaţiilor dintre mărimile
transformare a compuşilor anorganici. fizice ce caracterizează soluțiile; pe baza ecuațiilor chimice cu
5.4. Extrapolarea și aplicarea Interacţiunile în soluţiile de electroliţi. participarea substanțelor în formă de soluții; pe baza ecuațiilor
algoritmilor: de preparare a soluțiilor; Reacții de schimb ionic. Condiţiile decurgerii reacțiilor cu exces a unei substanțe reactante.
de rezolvare a problemelor ce vizează reacţiilor de schimb ionic. Activități experimentale:

8
soluțiile, interacțiunile în soluții, Proprietăţile chimice ale acizilor, bazelor, E: Investigarea caracterului acido-bazic al unor substanţe
interacțiunile în soluții cu excesul sărurilor în lumina teoriei disociației utilizate în viaţa cotidiană; acțiunii acizilor, bazelor asupra
unei substanțe reactante. electrolitice. indicatorilor.
5.5. Investigarea experimentală: a E: Investigarea experimentală a condiţiilor decurgerii reacţiilor
condițiilor decurgerii reacțiilor de Importanța soluțiilor pentru activitatea de schimb ionic.
schimb ionic; a proprietăților chimice cotidiană și pentru mediu. Noțiunea de pH. E: Cercetarea experimentală a proprietăţilor chimice generale
ale acizilor, bazelor, sărurilor; a Indicatorii acido-bazici. Scala pH. ale acizilor, bazelor, sărurilor.
mediului soluțiilor utilizate în Lucrarea practică nr.1: Prepararea soluţiilor cu o anumită parte
activitatea cotidiană, formularea Elemente noi de limbaj specific chimiei: de masă a substanţei dizolvate pentru laboratorul de chimie.
concluziilor privind utilizarea lor concentraţia molară, grad de disociere, excesul Lucrarea practică nr. 2: Probleme experimentale la tema
inofensivă. unui reactant, pH, scala pH, mediul soluției, „Disociaţia electrolitică".
5.6. Identificarea unor reacții de indicatorii acido-bazici. Activități creative:
schimb ionic observate/utilizate în • Prezentarea informaţiilor despre influenţa soluțiilor, reacțiilor
activitatea cotidiană, explicarea de schimb ionic, pH-ului asupra mediului/organismului.
esenței chimice a acestora. • Prezentarea argumentată a domeniilor profesionale legate de
5.7. Prognozarea unor domenii necesitatea/competența de a utiliza/prepara soluții.
profesionale/contexte problematice Elaborarea și prezentarea proiectelor:
reale/modelate, legate de necesitatea • Soluţiile/pH-ul în activitatea cotidiană.
de a prepara și utiliza soluțiile. • Apele minerale – un depozit variat de ioni.
6. Nemetalele și compușii lor
6.1. Explicarea și operarea în situaţii Nemetalele – constituenți principali ai Exerciţii:
de comunicare orală şi scrisă cu organismului și mediului. Forma de răspândire • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
noţiunile ce se referă la: răspândirea a nemetalelor în natură și în organism. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice ce se referă la
nemetalelor în natură, rolul biologic al Caracteristica generală după locul în sistemul nemetale și compușii lor.
nemetalelor/compușilor lor; metodele periodic. Structura substanțelor simple, tipurile • Elaborarea/aplicarea algoritmilor de caracterizare și
de obținere și domeniilor de utilizare rețelelor cristaline, proprietăţile fizice. comparare a nemetalelor și a compușilor lor hidrogenaţi după
a nemetalelor/compușilor nemetalelor. Proprietățile chimice generale: reacțiile cu rolul biologic, utilizare, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice.
6.2. Caracterizarea și compararea metalele și nemetalele (pe exemplul clorului, • Caracterizarea obţinerii şi proprietăţilor chimice generale ale
structurii, proprietăților, metodelor de oxigenului, hidrogenului, sulfului, azotului, oxizilor acizi, acizilor prin ecuaţii moleculare, ionice.
obținere, utilizării, legăturilor genetice fosforului, carbonului). • Argumentarea legăturilor genetice dintre nemetale, compușii
a nemetalelor și compușilor lor. Proprietățile chimice specifice ale lor pe baza proprietăţilor chimice/metodelor de obţinere.
6.3. Rezolvarea problemelor cu nemetalelor ce au importanță practică/ • Aplicarea metodei bilanțului electronic pentru modelarea
caracter formativ pe baza industrială: a clorului - interacţiunea cu apa, proprietăţilor chimice specifice ale acidului sulfuric concentrat
proprietăților/metodelor de obținere/ alcaliile, halogenurile metalelor; a oxigenului – şi ale acidului azotic concentrat şi diluat.

9
utilizării nemetalelor/compușilor lor. reacţiile de ardere a substanțelor simple și Rezolvarea problemelor pe baza ecuațiilor reacțiilor, ce reflectă
6.4. Investigarea experimentală: a compuse; a hidrogenului şi carbonului – proprietățile chimice/obținerea nemetalelor, compușilor lor; cu
metodelor de obţinere, a proprietăţilor reducerea metalelor din oxizi. transformări consecutive pe baza legăturilor genetice ale
fizice şi chimice ale oxigenului, Obținerea oxigenului și hidrogenului în nemetalelor (cu analiza și interpretarea rezultatelor).
hidrogenului, oxidului de carbon (IV), industrie și în laborator. Activități experimentale: E: Cercetarea mostrelor de nemetale,
conform instrucţiunilor; a Compuşii hidrogenaţi ai nemetalelor (clor, compuși ai nemetalelor, minerale.
proprietăţilor generale ale acizilor; a sulf, azot, carbon): nomenclatura, structura, E: Identificarea ionilor: SO42-, PO43-, CO32-/ HCO3-, Cl-, NH4+.
reacțiilor de identificare a anionilor, proprietăţile fizice şi chimice (interacţiunea cu Lucrarea practică nr. 3: Obţinerea şi proprietăţile nemetalelor
ionului de amoniu. oxigenul, apa, acizii, bazele); obţinerea. (a oxigenului şi a hidrogenului).
6.5. Argumentarea legăturilor cauză- Oxizii nemetalelor: clasificarea, Lucrarea practică nr. 4: Obţinerea şi proprietăţile oxidului de
efect: în seria genetică a nemetalelor; nomenclatura, proprietăţile fizice şi chimice, carbon (IV).
în corelaţia: oxizi acizi, acizi – agenţi obţinerea. Lucrarea practică nr. 5: Probleme experimentale la tema
poluanţi – ploi acide – protecţia Acizii: nomenclatura, proprietăţile chimice „Nemetalele și compușii lor”.
mediului – impact general/personal. generale (specifice pentru acidul sulfuric Activități creative:
6.6. Investigarea unor contexte concentrat și acidul azotic în reacția cu • Modelarea situațiilor-problemă aplicative cu încadrarea
problematice reale sau modelate, metalele); obţinerea. conţinutului chimic ce vizează nemetalele/compușii lor la o
legate de proprietățile și metodele de Legătura genetică a nemetalelor şi a situaţie practică concretă.
obținere a nemetalelor/compușilor compuşilor lor. • Studiul de caz: transformările reciproce ale carbonaţilor şi
nemetalelor. Nemetalele și compușii lor - utilizarea și hidrogenocarbonaţilor în natură şi în viaţa cotidiană.
6.7. Formularea concluziilor personale influența asupra calității vieții și mediului. • Elaborarea şi argumentarea schemei: oxizi acizi - agenți de
referitoare la beneficiile/ efectele Elemente noi de limbaj specific chimiei: poluare - protecția mediului.
negative ale utilizării nemetalelor și oxid inerț/nesalin, proprietăți specifice. Elaborarea și prezentarea proiectului:
compușilor lor. • De la nisip la energie solară.
7. Metalele și compușii lor
7.1. Explicarea și operarea în situaţii Metalele – constituenții principali ai Exerciţii:
de comunicare orală şi scrisă cu tehnologiilor moderne. Forma de răspândire a • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
noţiunile ce se referă la: răspândirea metalelor în natură și în organism. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice ce se referă la
metalelor în natură, rolul biologic al Metodele generale de obținere. Domeniile metale și compușii lor.
metalelor/compușilor lor; obținerea, principale de utilizare. • Elaborarea și aplicarea algoritmilor de caracterizare și
domeniile de utilizare a metalelor/ Caracteristica generală a metalelor după comparare a metalelor şi a compuşilor lor după rolul biologic,
compușilor lor; utilizarea aliajelor. locul în sistemul periodic. Specificul legăturii/ utilizare, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice.
7.2. Caracterizarea și compararea rețelei cristaline metalice și proprietățile fizice • Caracterizarea metodelor de obţinere şi proprietăţilor chimice
structurii, proprietăților, metodelor de ale metalelor. generale ale oxizilor bazici, bazelor, sărurilor prin ecuaţii
obținere, utilizării, legăturilor genetice Aliajele (fonta, oţelul, duraluminiul). moleculare, ionice.

10
a metalelor și compușilor lor. Proprietăţile chimice generale ale metalelor • Argumentarea legăturilor genetice dintre metale și compușii
7.3. Extrapolarea și aplicarea (interacţiunea cu nemetalele, apa, acizii, lor pe baza proprietăţilor chimice/metodelor de obţinere.
algoritmilor de rezolvare a sărurile). Șirul activității metalelor. • Exemplificarea corelaţiei: compoziţie – proprietăţi – utilizare
problemelor de stabilire a compoziției Oxizii şi hidroxizii metalelor: proprietăţile, a metalelor/compuşilor lor.
amestecului (cu reacționarea unui metodele generale de obţinere. Rezolvarea problemelor: pe baza ecuațiilor chimice;
component sau a ambilor, dar diferit). Amfoteritatea aluminiului şi a compuşilor de determinare a compoziției unui amestec/aliaj pe baza unei
7.4. Investigarea experimentală a lui. reacții chimice (cu analiza și interpretarea rezultatelor).
proprietăţilor generale ale oxizilor Sărurile: proprietăţile chimice generale. Activități experimentale:
bazici, a bazelor și sărurilor; a Metode generale de obținere. Utilizarea. E: Cercetarea mostrelor de metale, aliaje, minerale.
reacțiilor de identificare a cationilor. Legătura genetică a metalelor şi a compuşilor E: Investigarea experimentală a proprietăţilor chimice generale
7.5. Argumentarea legăturilor cauză- lor. ale oxizilor bazici, bazelor, sărurilor, a proprietăților amfotere
efect dintre utilizarea metalelor și Metalele și compușii lor – utilizarea și a hidroxidului de aluminiu şi explicarea lor prin ecuaţiile
aliajelor, proprietățile fizice, tipul influența asupra calității vieții și mediului. moleculare, ionice.
legăturii chimice și a rețelei cristaline. Rolul biologic. E: Identificarea cationilor: Ba2+, Ca2+, Al3+, Fe2+, Fe3+, Cu2+.
7.6. Investigarea unor contexte Lucrarea practică nr. 6: Probleme experimentale la tema
problematice reale/modelate, legate Elemente noi de limbaj specific chimiei: „Metalele și compușii lor”.
de proprietățile și metodele de rolul biologic al metalelor și compușilor lor; Activități creative: • Modelarea situațiilor-problemă aplicative
obținere a metalelor/compușilor lor. aliajele; amfoteritatea; interacțiuni cu amestec cu încadrarea conţinutului chimic ce vizează metalele/
7.7. Formularea concluziilor personale de substanțe. compușii lor la o situaţie practică concretă.
referitoare la beneficiile/efectele • Elaborarea CV-ului unei substanţe anorganice.
negative ale utilizării aliajelor, Elaborarea și prezentarea proiectului:
metalelor și compușilor lor. • Metalele care au schimbat/influențat istoria omenirii.
8. Chimia în viața societății
8.1. Formularea concluziilor Substanțele și reacțiile chimice: Exerciţii:
personale privind integrarea - utilizate în activitatea cotidiană; • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
substanțelor anorganice în activitatea - cu importanță vitală și industrială; lanțurilor logice ce se referă la clasele de compuși anorganici.
umană. - ce vizează/asigură protecția mediului. • Alcătuirea/completarea/realizarea prin ecuații chimice a
8.2. Rezolvarea problemelor Influența substanţelor anorganice, proceselor transformărilor pe baza legăturilor genetice între substanțele
contextuale privind utilizarea chimice și a tehnologiilor moderne asupra anorganice.
substanțelor anorganice în activitatea sănătății omului și calității vieții. Rezolvarea problemelor combinate pe baza proprietăților/
cotidiană (cu analiza și interpretarea obținerii/utilizării compușilor anorganici.
rezultatelor). Activități experimentale: E: Investigații pentru evidențierea
8.3. Elaborarea și prezentarea caracteristicilor, proprietăților relevante ale substanţelor
proiectelor ce vizează problematica anorganice.

11
relaţiilor om-substanță-proces-mediu. Elemente noi de limbaj specific chimiei: Activități creative:
8.4. Prognozarea unor domenii limita de detecție, limita maximal admisibilă, • Prezentarea argumentată a domeniilor profesionale legate de
profesionale/contexte problematice protecția chimică a mediului, tehnologii necesitatea/competența de a utiliza compușii anorganici.
legate de utilizarea substanțelor chimice moderne, materiale alternative/ Elaborarea și prezentarea proiectelor: • Recorduri chimice.
anorganice. reciclabile, comportament ecocivic. • Carbonatul de calciu: de la perlă până la guma de mestecat.
Produse școlare recomandate pentru toate unitățile de învățare:
Exerciții: enunț argumentat notat/formulat; întrebare cauzală formulată; lanț logic elaborat; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat;
fișă de lucru completată; schemă de transformări chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică alcătuită conform parametrilor etc.
Rezolvarea problemelor: problemă rezolvată pe baza algoritmilor elaborați; problemă rezolvată prin transpunerea algoritmilor în situații noi de învățare.
Activitate experimentală: lucrare practică/experiență de laborator/experiență de laborator digitală realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate
experimentală elaborat.
Activitate creativă: schemă de reper elaborată/completată; situație-problemă rezolvată conform parametrilor indicați; studiu de caz realizat; CV-ul unei
substanţe elaborat; proiect realizat și prezentat.
Produs de evaluare: test de evaluare formativă/sumativă rezolvat.
La sfârșitul clasei a X-a, elevul/eleva poate:
• explica și opera cu noțiunile chimice referitoare la atom/element chimic/substanță anorganică/reacție chimică/soluție/legile fundamentale ale chimiei;
• compara tipurile de legături chimice după diferiți parametri; proprietățile fizice ale substanțelor cu diferite tipuri de rețele cristaline; structura,
proprietățile, metodele de obținere, utilizarea, legăturile genetice ale nemetalelor/metalelor și ale compușilor lor;
• elabora și aplica algoritmi: de rezolvare a problemelor în baza formulei chimice, în baza ecuației chimice, în baza compoziției soluției;
de egalare a ecuațiilor reacțiilor de oxido-reducere prin metoda bilanțului electronic; de caracterizare a nemetalelor/metalelor și a compușilor lor;
• modela compoziția izotopilor; configurațiile electronice ale atomilor și ionilor; seriile genetice ale metalelor și ale nemetalelor; formulele electronice
și de structură ale substanțelor cu diferite tipuri de legătură chimică; ecuații ale reacțiilor de diferite tipuri;
• argumenta legătura cauză-efect: dintre utilizarea metalelor și nemetalelor; tipul legăturiilor chimice, tipul rețelei cristaline și proprietățile fizice ale
substanțelor; în corelația metale/nemetale - compuși - substanțe vitale/nocive - importanță vitală/impact negativ - protecția mediului și sănătății;
• investiga experimental respectând tehnica securității: proprietățile fizice ale substanțelor cu diferite tipuri de legătură chimică; obținerea, proprietățile
chimice ale nemetalelor/metalelor și a compușilor lor, reacțiile de identificare a cationilor și anionilor; mediul soluțiilor utilizate în activitatea cotidiană;
• elabora și prezenta proiecte ce vizează problematica relaţiilor om - substanță - proces - mediu;
• prognoza domenii profesionale/contexte problematice reale/modelate legate de necesitatea de a utiliza substanțele anorganice;
manifestând atitudini si valori specifice predominante:
 corectitudine și deschidere in procesul de operare cu limbajul chimic;
 curiozitate și creativitate in caracterizarea substanțelor si proceselor chimice;
 perseverență și responsabilitate in luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
 exigenţă pentru normele de securitate personala și sociala;
 responsabilitate față de sănătatea personală și grija față de mediu.

12
 PROFIL REAL, CLASA a XI-a, CHIMIA ORGANICĂ

Unități de competenţe Unități de conţinuturi Activităţi și produse de învăţare recomandate

1. Bazele teoretice ale chimiei organice
1.1. Exprimarea opiniei proprii privind Compușii organici – constituenți principali Exerciții:
influența compușilor organici asupra ai organismului și mediului. Utilizarea • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
calității vieții; necesitatea studierii substanțelor organice în diferite domenii ale lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
compușilor organici. activității umane. • Identificarea și compararea compuşilor organici și
1.2. Explicarea și operarea cu noțiunile Carbonul – element principal al anorganici după diferite criterii.
fundamentale ale chimiei organice în compușilor organici. Structura atomului, • Alcătuirea formulelor de structură desfăşurate şi
situații de comunicare orală şi scrisă. particularitatea de a forma catene, legături semidesfăşurate ale compușilor organici cu diferite tipuri
1.3. Aplicarea principiilor teoriei multiple. Tipuri de catene carbonice. de catene și legături.
structurii chimice: Diversitatea compușilor organici: Rezolvarea problemelor:
a) la explicarea fenomenului omologiei, hidrocarburi, derivați ai hidrocarburilor. - calcularea masei moleculare relative/masei molare după
izomeriei și a cauzelor diversității Compoziția chimică a substanțelor densitatea relativă a gazului şi invers;
compușilor organici; organice. Densitatea relativă a gazelor. - determinarea formulei moleculare a compusului organic
b) la modelarea formulelor de structură Metode de determinare a formulelor după densitatea relativă şi părţile de masă ale elementelor;
desfășurate și semidesfășurate a moleculare pe baza densității relative, după masa/volumul produşilor de ardere.
compușilor organici cu diferite tipuri de părților de masă ale elementelor, produșilor Activități experimentale (E – experiență de laborator):
catene. de ardere. E: Cercetarea mostrelor de substanțe organice utilizate în
1.4. Elaborarea și aplicarea algoritmilor Teoria structurii chimice a compușilor activitatea cotidiană; a procesului de ardere a diferitor
de rezolvare a problemelor de organici. Noțiuni despre formule de compuşi organici (etanol, parafină, celuloză); identificarea
determinare a formulelor compușilor structură desfășurate și semidesfășurate, caracteristicilor comune și diferite.
organici după diferiți parametri. izomerie, izomeri, omologi. E: Determinarea compoziției calitative a substanțelor
1.5. Investigarea experimentală a Extensie.*Hibridizarea orbitalilor atomici organice (C, H) după produsele arderii (celuloză/zahăr).
mostrelor de diferite substanțe organice (sp3, sp2, sp), forma orbitalilor hibrizi, E: Modelarea catenelor carbonice de diferite tipuri.
conform instrucțiunilor, respectând aranjarea spaţială; unghiurile de valenţă, Activități creative:
tehnica securității. forma zigzag a catenelor carbonice. • Elaborarea unei scheme sumative de corelare a noțiunilor
Elemente noi de limbaj specific chimiei: noi.
izomer, izomerie, omolog, formulă de
structură desfășurată și semidesfășurată,
densitate relativă a gazelor, formulă brută,
catene carbonice (liniare, ramificate,
ciclice), hidrocarburi saturate/nesaturate.

13
2. Hidrocarburile - parte componentă a resurselor naturale
2.1. Hidrocarburile saturate
2.1.1 Explicarea și operarea cu noţiunile Hidrocarburile saturate – constituenți Exerciții:
ce se referă la hidrocarburile saturate în principali ai resurselor energetice naturale: • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
situaţii de comunicare orală şi scrisă. gazul natural, petrolul. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
2.1.2 Elaborarea algoritmilor de Alcanii (n(C) ≤ 10): formula generală, seria • Alcătuirea formulelor de structură semidesfăşurate, a
caracterizare a compușilor organici/ omoloagă, proprietăți fizice. Structura denumirilor hidrocarburilor saturate conform parametrilor
a unei clase de compuși organici; de (metan, etan). Compoziţia și denumirea indicați (FM, omologie, izomerie, etc).
aplicare a nomenclaturii sistematice; de grupelor alchil/radicalilor. Izomeria de • Caracterizarea proprietăţilor chimice ale hidrocarburilor
argumentare a relațiilor de omologie, catenă. Nomenclatura sistematică. saturate prin ecuaţii chimice, completarea schemelor
izomerie. Proprietăţile chimice ale alcanilor: lacunare.
2.1.3 Caracterizarea hidrocarburilor arderea, reacția de substituție (halogenare), • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de
saturate conform algoritmilor elaborați. dehidrogenare, *oxidarea parţială, transformări chimice.
2.1.4 Modelarea pentru hidrocarburile cracarea, izomerizarea. Piroliza metanului. • Corelarea domeniilor de utilizare a alcanilor,
saturate: a formulelor de structură a Obținerea din monohalogenoderivați, cicloalcanilor cu proprietăţile lor fizice/chimice.
omologilor și izomerilor; a denumirilor extragerea din surse naturale. • Elaborarea schemelor de reper privind caracterizarea unui
sistematice; a proprietăților chimice prin Noțiuni despre benzină, motorină, gaz compus organic/a clasei de compuși/a hidrocarburilor
ecuații ale reacțiilor utilizând formule lampant. saturate.
moleculare și de structură; a situațiilor *Halogenoderivaţii alcanilor. Clasificarea. Rezolvarea problemelor:
practice ce vizează utilizarea Izomeria, nomenclatura sistematică. - pe baza unei ecuații chimice/transformărilor consecutive ce
hidrocarburilor/derivaților lor. Proprietăţile fizice şi chimice: interacţiunea vizează obținerea, proprietățile, utilizarea alcanilor;
2.1.5 Rezolvarea problemelor cu caracter cu metalele active, apa, alcaliile (soluţii - deducerea formulelor moleculare după diferiți parametri;
formativ pe baza proprietăților/obținerii/ apoase, alcoolice). Obţinerea. Utilizarea. - de argumentare a problemelor ecologice/de securitate
utilizării hidrocarburilor saturate și a *Cicloalcanii: formula generală, structura, legate de utilizarea alcanilor în calitate de combustibil.
derivaților lor (pe baza unei ecuații sau izomeria, nomenclatură. Activități experimentale:
cu transformări consecutive). Ciclohexanul, metilciclohexanul ca E: Determinarea compoziției calitative a propanului/
2.1.6 Investigarea teoretico- reprezentanți ai cicloalcanilor: formula parafinei după produsele arderii.
experimentală a unor contexte moleculară, de structură, denumirea Lucrarea practică nr.1: Identificarea carbonului,
problematice, legate de compoziția, sistematică, proprietăți fizice, proprietăți hidrogenului şi halogenilor în compuşii organici.
proprietățile, metodele de obținere și chimice: dehidrogenarea, arderea. Obținerea Activități creative:
utilizare a hidrocarburilor saturate. prin ciclizarea alcanilor. • Identificarea obiectelor/materialelor din activitatea
2.1.7 Aprecierea critică a raportului între Hidrocarburile saturate și produșii lor – cotidiană ce au tangență cu hidrocarburile saturate.
beneficiile/efectele negative ale utilizării utilizarea și influența asupra calității vieții și • Elaborarea unui set de reguli de securitate în cazul utilizării
hidrocarburilor saturate/produșilor lor. mediului. aparatajului pe bază de gaze naturale şi produse petroliere.

14
 Elemente noi de limbaj specific chimiei: Elaborarea și prezentarea proiectului:
alcan, cicloalcan; formulă generală, serie • Alcanii – ca sursă de energie: avantaje şi dezavantaje.
omoloagă, diferenţă de omologie, omolog,
grupa alchil/radical, izomerie de catenă,
nomenclatură sistematică; dehidrogenare;
halogenoderivat.
2.2. Hidrocarburile nesaturate
2.2.1 Explicarea și operarea cu noţiunile Hidrocarburile nesaturate – materii prime Exerciții:
ce se referă la hidrocarburile nesaturate pentru obținerea produselor de larg consum. • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
în situaţii de comunicare orală şi scrisă. Alchenele, alcadienele, alchinele lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
2.2.2 Caracterizarea hidrocarburilor (n(C) ≤ 6): formulă generală, serie omoloagă, • Alcătuirea formulelor de structură semidesfăşurate, a
nesaturate conform algoritmilor structură, tipurile legăturilor chimice. denumirilor hidrocarburilor nesaturate conform parametrilor
elaborați. Izomeria de catenă și de poziţie. indicați (FM, omologie, izomerie, etc).
2.2.3 Modelarea pentru hidrocarburile Nomenclatura sistematică (trivială pentru • Caracterizarea proprietăţilor chimice/obținerii
nesaturate: a formulelor de structură a etilenă, propilenă, izopren, acetilenă). hidrocarburilor nesaturate prin ecuaţii chimice, prin
omologilor și izomerilor; a denumirilor Proprietăţile chimice ale hidrocarburilor completarea schemelor lacunare.
sistematice; a proprietăților chimice, a nesaturate: • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de
metodelor de obținere, a legăturilor - alchene; alchine (etină, propină): transformări chimice pe baza legăturilor genetice.
genetice prin ecuațiile reacțiilor chimice reacții de adiție (hidrogenare, halogenare, • Corelarea domeniilor de utilizare a hidrocarburilor
(utilizând formule moleculare și de hidrohalogenare, hidratare), oxidare totală, nesaturate cu proprietăţile lor fizice/chimice.
structură); a situațiilor practice ce polimerizare/trimerizare a etinei; • Elaborarea schemelor de reper privind caracterizarea
vizează utilizarea hidrocarburilor - alcadiene (butadiena, izoprenul) - hidrocarburilor nesaturate.
nesaturate/derivaților lor. hidrogenarea, polimerizarea. Rezolvarea problemelor:
2.2.4 Argumentarea legăturii cauză-efect Regula lui Markovnikov. - pe baza ecuațiilor chimice ce vizează obținerea,
dintre compoziția – structura – izomeria Masele plastice. Polietilena, polipropilena, proprietățile, utilizarea hidrocarburilor nesaturate;
– nomenclatura – proprietățile – policlorura de vinil, cauciucurile sintetice – - de deducere a formulei moleculare după ecuația chimică
obținerea –utilizarea hidrocarburilor produși ai reacției de polimerizare cu și formula generală a hidrocarburii.
nesaturate. utilizare practică. Vulcanizarea cauciucului. Activități experimentale:
2.2.5 Rezolvarea problemelor: de Reacţiile de identificare a hidrocarburilor E: Compararea mostrelor de produse din polietilenă,
determinare a formulei moleculare după nesaturate: cu apa de brom; cu soluția de polipropilenă, policlorură de vinil, cauciucuri și elaborarea
ecuația chimică și formula generală a permanganat de potasiu (fără ecuație). recomandărilor privind utilizarea lor.
compusului organic; pe baza Obţinerea hidrocarburilor nesaturate: E: Identificarea caracterului nesaturat al compușilor organici
proprietăților, metodelor de obținere, a alchenelor din alcani, alcooli, în produse utilizate în activitatea cotidiană (guma de
utilizării hidrocarburilor nesaturate și a monohalogenoderivați; a alcadienelor din mestecat, uleiul de porumb, de floarea soarelui etc.).

15
derivaților lor. alcani, alchene; a alchinelor din alcani, la
2.2.6 Investigarea teoretico- piroliza metanului, la tratarea cu apă a Activități creative:
experimentală a unor contexte carburii de calciu. • Identificarea obiectelor/materialelor din activitatea
problematice, legate de proprietățile, Regula lui Zaițev. cotidiană ce au tangență cu hidrocarburile nesaturate.
metodele de obținere, de identificare a Hidrocarburile nesaturate și produșii lor • Modelarea situaţiilor cotidiene ce ar necesita identificarea
hidrocarburilor nesaturate/derivaților lor. - utilizarea și influența asupra calității vieții prezenței compușilor nesaturați.
2.2.7 Aprecierea critică a raportului între și mediului. • Analiza ambalajelor din plastic (compoziţie, marcaj,
beneficiile și efectele negative ale *Specificul legăturilor duble, triple. Izomeria proprietăţile fizice, corespunderea cerințelor privind
utilizării hidrocarburilor nesaturate și a de funcțiune, izomeria geometrică. Reacțiile produsul ambalat).
produșilor lor. de oxidare a alchenelor. Substituţia • Investigarea: Cum de scos o gumă de mestecat de pe
hidrogenului acetilenic. Obținerea haină?
alchenelor, alchinelor din dihalogenoderivați Elaborarea și prezentarea proiectelor:
Elemente noi de limbaj specific chimiei: • Guma de mestecat – produs cu caracter nesaturat.
alchenă, alcadienă, alchină, izomerie de • Ambalajele din plastic - între comoditate și dezastru.
poziție, reacție de adiție, hidrogenare,
halogenare, hidratare, hidrohalogenare,
polimerizare, trimerizare; polimer, monomer,
vulcanizare.
2.3. Hidrocarburile aromatice. Legăturile genetice dintre hidrocarburi
2.3.1 Explicarea și operarea cu noţiunile Hidrocarburile aromatice (arenele) - Exerciții:
ce se referă la arene în situaţii de componenți ai gazelor de eșapament și • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
comunicare orală şi scrisă. materii prime chimice valoroase. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
2.3.2 Caracterizarea comparativă a Benzenul și toluena – reprezentanți ai • Caracterizarea proprietăţilor chimice, metodelor de
arenelor, hidrocarburilor saturate și arenelor: compoziţia, formulă generală, obținerie a arenelor prin ecuaţii chimice, prin completarea
nesaturate conform algoritmilor specificul inelului benzenic. Nomenclatura schemelor lacunare.
elaborați. sistematică. Proprietățile fizice. • Compararea arenelor, hidrocarburilor saturate, nesaturate.
2.3.3 Modelarea pentru arene: Proprietăţile chimice ale benzenului: • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de
a formulelor de structură, a denumirilor reacții de substituție (nitrare, halogenare); de transformări chimice pe baza legăturilor genetice.
sistematice; a proprietăților chimice, a adiţie (hidrogenare, clorurare); ardere. • Corelarea domeniilor de utilizare a hidrocarburilor
metodelor de obținere, a legăturilor Toluenul ca omolog al benzenului. aromatice cu proprietăţile lor fizice/chimice.
genetice prin ecuațiile chimice (utilizând Influența reciprocă a grupelor de atomi în • Elaborarea schemelor de reper privind caracterizarea
formule moleculare și de structură); moleculă. Proprietăţile chimice: reacţia de arenelor; a legăturilor genetice între tipurile de hidrocarburi.
a situațiilor practice ce vizează utilizarea nitrare, halogenare în nucleu, oxidare la Rezolvarea problemelor:
arenelor și a derivaților lor. radical; arderea. - pe baza proprietăților/obținerii/utilizării hidrocarburilor;

16
2.3.4 Argumentarea legăturilor cauză- Obținerea arenelor: extragerea din surse - de determinare a formulelor moleculare a hidrocarburilor
efect dintre compoziția - structura - naturale, din cicloalcani, din etină (benzen). (cu analiza și interpretarea rezultatelor).
izomeria - nomenclatura - proprietățile - Stirenul și polistirenul – derivați ai Activități experimentale:
obținerea - utilizarea hidrocarburilor. benzenului cu importanță practică: E: Compararea mostrelor de produse din polistiren și
2.3.5 Rezolvarea problemelor cu caracter compoziție, utilizare. elaborarea recomandărilor privind utilizarea lor.
formativ pe baza proprietăților/ Legăturile genetice dintre hidrocarburile Activități creative:
metodelor de obținere/ utilizării saturate, nesaturate, aromatice şi • Identificarea obiectelor/materialelor din activitatea
hidrocarburilor și a derivaților lor. halogenoderivați. cotidiană ce au tangență cu arenele.
2.3.6 Investigarea teoretico- Hidrocarburile aromatice și produșii lor – Elaborarea și prezentarea proiectelor:
experimentală a unor contexte utilizarea și influența asupra calității vieții și • Problemele ecologice/de securitate personală legate de
problematice, legate de proprietățile și mediului. utilizarea arenelor.
metodele de obținere a hidrocarburilor/ *Nucleul benzenic. Structura toluenului, • De la gazul natural la markere.
derivaților lor. etilbenzenului şi izomerilor lui, izomeria de
2.3.7 Aprecierea critică a raportului între poziţie în nucleul benzenic, nomenclatura.
beneficiile şi efectele negative ale Influenţa reciprocă în molecula de toluen.
utilizării hidrocarburilor/produșilor lor. Regulile de orientare în inelul benzenic.
Elemente noi de limbaj specific chimiei:
arenă, inel benzenic, reacție de nitrare.
3. Derivaţii oxigenați ai hidrocarburilor
3.1. Compușii hidroxilici
3.1.1 Explicarea și operarea cu noţiunile Compuşii hidroxilici – compuși organici cu Exerciții:
ce se referă la compuşii hidroxilici în acțiune fiziologică. Clasificarea. Răspândirea • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
situaţii de comunicare orală şi scrisă. în natură. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
3.1.2 Caracterizarea compușilor Alcoolii monohidroxilici saturaţi • Alcătuirea formulelor de structură semidesfăşurate, a
hidroxilici conform algoritmilor (n(C) ≤ 6): formula generală, grupa denumirilor alcoolilor în corelație cu parametrii indicați
elaborați. funcțională, seria omoloagă, structura, (FM, omologie, izomerie, utilizare, etc).
3.1.3 Modelarea pentru compuşii izomeria de catenă, de poziţie. • Caracterizarea proprietăţilor chimice/obținerii compușilor
hidroxilici: a formulelor de structură a Nomenclatura sistematică. Nomenclatura hidroxilici prin ecuaţii chimice, prin completarea schemelor
omologilor și izomerilor, a denumirilor trivială (n(C) ≤ 3). Proprietățile fizice. lacunare.
sistematice; a proprietăților chimice, a Proprietăţile chimice: reacţia cu metalele • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de
metodelor de obținere, a legăturilor alcaline, acizii halogenați, deshidratarea transformări chimice pe baza legăturilor genetice.
genetice prin ecuațiile chimice (utilizând intramoleculară, arderea, reacţia de • Corelarea domeniilor de utilizare a compușilor hidroxilici
formule moleculare și de structură); a identificare cu oxid de cupru (II). Oxidarea cu proprietățile lor fizice/chimice.
situațiilor practice ce vizează utilizarea etanolului până la acid acetic. • Elaborarea schemelor de reper privind caracterizarea unei

17
compuşiilor hidroxilici/derivaților lor. Etilenglicolul și glicerolul –alcooli clase de compuși organici.
3.1.4. Argumentarea legăturilor cauză- polihidroxilici. Nomenclatura sistematică și Rezolvarea problemelor:
efect dintre compoziția - structura - trivială. Proprietăţi fizice, chimice: reacţia - pe baza proprietăților/obținerii/utilizării compușilor
izomeria - nomenclatura - proprietățile - cu metalele alcaline, cu acidul azotic, hidroxilici (pe baza unei ecuații/transformărilor
obținerea - utilizarea compușilor identificarea cu hidroxid de cupru (II) (fără consecutive);
hidroxilici. ecuaţia reacţiei). - pe amestec cu reacționarea unui component;
3.1.5 Rezolvarea problemelor cu caracter Fenolul. Compoziţia, structura. Proprietăţi - de determinare a formulelor moleculare după diferiți
formativ pe baza proprietăților/obținerii/ fizice, chimice: reacția cu metalele alcaline, parametri.
utilizării/determinării formulelor cu alcaliile, nitrarea, bromurarea; Activități experimentale:
moleculare a compușilor hidroxilici (cu identificarea cu clorură de fier (III) (fără E: Oxidarea etanolului cu oxid de cupru (II).
analiza și interpretarea rezultatelor). ecuaţia reacţiei). Masele plastice pe bază de E: Acțiunea etanolului asupra proteinelor (lapte, ficat de pui,
3.1.6 Investigarea teoretico- fenol. albuș de ou).
experimentală a unor contexte Obţinerea compuşilor hidroxilici din E: Identificarea alcoolilor polihidroxilici cu hidroxid de
problematice, legate de proprietățile, halogenoderivați; din alchene cupru (II).
obținerea, identificarea compuşiilor (monoalcooli); prin fermentarea glucozei E: Identificarea derivaților fenolului în comprimatele de
hidroxilici. (etanol). aspirină/citramon, mostre de mase plastice etc, cu soluții
3.1.7 Aprecierea critică a raportului între Legăturile genetice dintre hidrocarburile de clorură de fier (III).
beneficiile şi efectele negative ale saturate, nesaturate, aromatice şi compuși Lucrarea practică nr. 2: Identificarea compușilor hidroxilici
utilizării compuşiilor hidroxilici și hidroxilici. în produsele utilizate în activitatea cotidiană.
produșilor lor. Compușii hidroxilici și produșii lor – Activități creative:
utilizarea și influența asupra calității vieții și • Identificarea obiectelor/materialelor din activitatea
mediului. cotidiană ce au tangență cu compușii hidroxilici.
*Alcoolii monohidroxilici saturați: izomeria • Dezbateri: Alcoolii: pro și contra.
de funcțiune cu eterii, deshidratarea • Modelarea situaţiilor ce ar necesita identificarea
intermoleculară. compușilor hidroxilici.
Alchilaminele: nomenclatura, izomeria, Elaborarea și prezentarea proiectelor:
structura, proprietăţile fizice, chimice, • Alcoolii și premiul Nobel.
obţinerea. Anilina: compoziţia, structura • Combustibilul ecologic.
electronică, influenţa reciprocă în moleculă,
obținerea, proprietățile, utilizarea.
Elemente noi de limbaj specific chimiei:
alcool monohidroxilic, polihidroxilic, fenol,
grupă funcțională, reacție de deshidratare.

18
3.2. Compușii carbonilici
3.2.1 Explicarea și operarea cu noţiunile Compuşii carbonilici – componenți ai Exerciții:
ce se referă la compuşii carbonilici în aromelor naturale, coloranţilor, preparatelor • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
situaţii de comunicare orală şi scrisă. medicinale. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
3.2.2 Caracterizarea compușilor Răspândirea în natură. Clasificarea în • Alcătuirea formulelor de structură semidesfăşurate, a
carbonilici conform algoritmilor. aldehide şi cetone. denumirilor compușilor carbonilici în corelare cu parametrii
3.2.3 Modelarea pentru compușii Proprietăţile fizice. indicați (FM, omologie, izomerie, etc).
carbonilici: Aldehidele (n(C)≤ 6): formula generală, • Caracterizarea proprietăţilor chimice/obținerii compușilor
a formulelor de structură a omologilor și grupa funcțională, seria omoloagă, izomeria carbonilici prin ecuaţii chimice, prin completarea schemelor
izomerilor; a denumirilor sistematice; de catenă. lacunare.
a proprietăților chimice, a metodelor de Nomenclatura sistematică, trivială (aldehida • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de
obținere, a legăturilor genetice prin formică, acetică). transformări chimice pe baza legăturilor genetice.
ecuațiile chimice (utilizând formule Proprietăţile chimice: • Corelarea domeniilor de utilizare a compușilor carbonilici
moleculare și de structură); adiţia hidrogenului (reducerea); arderea; cu proprietăţile lor fizice/chimice.
a situațiilor practice ce vizează utilizarea reacţii de identificare cu hidroxid de cupru Rezolvarea problemelor: pe baza proprietăților/obținerii/
compușilor carbonilici. (II), cu soluţie amoniacală de oxid de argint. utilizării compușilor carbonilici; de determinare a formulei
3.2.4 Argumentarea legăturilor cauză- Acetona – reprezentant al cetonelor. moleculare după diferiți parametri.
efect dintre compoziția - structura - Proprietăţile fizice şi chimice: adiţia Activități experimentale:
izomeria -nomenclatura - proprietățile - hidrogenului (reducerea), arderea. E: Identificarea aldehidelor.
obținerea -utilizarea compușilor Obţinerea compușilor carbonilici: E: Investigarea acţiunii aldehidei formice asupra proteinelor.
carbonilici. din alcooli, alchine (etanal, acetonă). E: Examinarea mostrelor de materiale din răşini pe bază de
3.2.5 Rezolvarea problemelor cu caracter Legăturile genetice dintre hidrocarburi, fenol și elaborarea recomandărilor privind utilizarea lor.
formativ pe baza proprietăților/obținerii/ alcooli şi compuşii carbonilici. Activități creative
utilizării/determinării formulelor Compușii carbonilici și produșii lor – • Identificarea obiectelor/materialelor din activitatea
moleculare a compuşilor carbonilici (cu utilizarea și influența asupra calității vieții și cotidiană ce au tangență cu compușii carbonilici.
analiza și interpretarea rezultatelor). mediului. Elaborarea și prezentarea proiectelor:
3.2.6 Investigarea teoretico-experimentală • Istoria unei oglinzi.
a unor contexte problematice, legate de *Cetonele (n(C)≤ 6): izomeria de catenă, de • Parfumurile: din antichitate până azi.
proprietățile, obținerea, identificarea funcțiune, nomenclatura sistematică.
compușilor carbonilici. Obținerea, proprietățile, utilizarea.
3.2.7 Aprecierea critică a raportului între
beneficiile şi efectele negative ale Elemente noi de limbaj specific chimiei:
utilizării compușilor carbonilici. compus carbonilic, aldehidă, cetonă, grupă
carbonilă/grupa aldehidă.

19
3.3. Acizii carboxilici şi esterii
3.3.1 Explicarea și operarea cu noţiunile Acizii carboxilici – conservanți naturali. Exerciții:
ce se referă la acizii carboxilici/esteri în Răspândirea în natură. Proprietăţile fizice, • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
situaţii de comunicare orală şi scrisă. legătura de hidrogen. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
3.3.2 Caracterizarea comparativă a Acizii monocarboxilici saturaţi (n(C)≤ 6): • Alcătuirea formulelor de structură semidesfăşurate, a
aciziilor carboxilici și esterilor conform formula generală, grupa funcţională, seria denumirilor acizilor carboxilici/esterilor în corelare cu
algoritmilor elaborați. omoloagă, izomeria de catenă. parametrii indicați (FM, omologie, izomerie, etc).
3.3.3 Modelarea pentru acizii carboxilici Nomenclatura sistematică, trivială (acid • Caracterizarea comparativă a proprietăţilor chimice/
și esteri: formic, acetic). obținerii acizilor carboxilici/esterilor prin ecuaţii
a formulelor de structură a omologilor și Proprietăţile chimice generale ale acizilor chimice, prin completarea schemelor lacunare.
izomerilor; a denumirilor sistematice; carboxilici. Reacția de esterificare. Reacții • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de
a proprietăților chimice, a metodelor de specifice: oxidarea acidului formic cu transformări chimice pe baza legăturilor genetice.
obținere, a legăturilor genetice prin soluție amoniacală de oxid de argint, • Compararea acizilor carboxilici/esterilor cu alcoolii și
ecuațiile chimice (utilizând formule halogenarea acidului acetic. aldehidele.
moleculare și de structură); a situațiilor Esterii – derivații funcționali a acizilor • Corelarea domeniilor de utilizare a acizilor carboxilici
practice ce vizează utilizarea acizilor carboxilici (n(C)≤ 6). și esterilor cu proprietăţile lor fizice/chimice.
carboxilici și esterilor. Nomenclatura sistematică, izomeria. Rezolvarea problemelor:
3.3.4 Argumentarea legăturilor cauză- Proprietățile chimice (hidroliza). - pe baza proprietăților/obținerii/utilizării acizilor carboxilici
efect dintre compoziția – structura – Obținerea acizilor carboxilici: din săruri, și esterilor;
izomeria – nomenclatura – proprietățile – alcooli, aldehide; a esterilor prin esterificare. - determinarea FM ale acizilor carboxilici și ale esterilor (cu
obținerea – utilizarea acizilor carboxilici Legăturile genetice dintre hidrocarburi, analiza și interpretarea rezultatelor).
/esterilor. alcooli, aldehide, acizi carboxilici şi esteri. Activități experimentale:
3.3.5 Rezolvarea problemelor cu caracter Acizii carboxilici, esterii - utilizarea și E: Detartrarea/înlăturarea calcarului/petelor de rugină cu
formativ pe baza proprietăților/obținerii/ influența asupra calității vieții și mediului. acid acetic/sare de lămâie.
utilizării/determinării formulelor E: Analiza marcajelor de pe produsele alimentare,
moleculare a acizilor carboxilici/esterilor * Izomeria de funcțiune. Reprezentanți cu cosmetice; identificarea esterilor utilizați și formularea
3.3.6 Investigarea teoretico- importanță practică ai acizilor carboxilici concluziilor.
experimentală a unor contexte nesaturati, aromatici, policarboxilici, Lucrarea practică nr. 3. Studierea proprietăţilor chimice ale
problematice, legate de proprietățile, hidroxicarboxilici: proprietăți, obținere, acidului acetic.
obținerea, identificarea acizilor carboxilici utilizare. Activități creative:
și esterilor. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: • Identificarea obiectelor/materialelor din activitatea
3.3.7 Aprecierea critică a raportului între compus carboxilic, grupă carboxil/esterică, cotidiană ce au tangență cu acizii carboxilici/esterii.
beneficiile şi efectele negative ale acid carboxilic, ester, esterificare, hidroliză. Elaborarea și prezentarea proiectului:
utilizării acizilor carboxilici și esterilor. • Aromamarketingul - tehnologia vânzărilor contemporane.

20
4. Compușii organici în viața și activitatea cotidiană
4.1. Selectarea din diferite surse a Hidrocarburile și derivații lor prin Activități creative:
informaţiilor relevante privind compușii prisma utilizării cotidiene. • Prezentarea schemelor sumative de caracterizare a claselor
organici elucidarea situațiilor contextuale de compuși organici și a legăturilor genetice.
concrete. Hidrocarburile și derivații lor în • Prezentarea unor produse de larg consum cu
4.2. Aprecierea critică a informațiilor lucrurile/obiectele cotidiene. nominalizarea/caracterizarea a minim trei compuși organici
oferite de diferite surse privind ce intră în compoziția lor sau au fost utilizați la producere.
proprietățile, utilizarea, influența Diversitatea problemelor cotidiene ce pot Elaborarea și prezentarea proiectelor:
hidrocarburilor și derivaților lor asupra fi soluționate utilizând hidrocarburile și • Evaluarea critică a produselor de larg consum/alimentare
organismului și mediului. derivații lor. pentru asigurarea unui mod sănătos de viaţă.
4.3. Sistematizarea elementelor • Domenii profesionale legate de necesitatea/competența de
informaționale în formă de Importanța studierii compușilor organici. a utiliza compușii organici.
scheme/tabele conceptuale.
4.4. Elaborarea și prezentarea
proiectelor ce vizează beneficiile/efectele
negative ale utilizării hidrocarburilor și
derivaților lor în activitatea cotidiană.
4.5. Exprimarea opiniei proprii privind
integrarea hidrocarburilor și derivaților
lor în activitatea umană și necesitatea
studierii lor.

Produse școlare recomandate pentru toate unitățile de învățare:

Exerciții: enunț argumentat notat sau formulat; întrebare cauzală formulată; lanț logic elaborat; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat; fișă de lucru
completată; schemă de transformări chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică alcătuită conform parametrilor indicați.
Rezolvarea problemelor: problemă rezolvată pe baza algoritmilor elaborați/prin transpunerea algoritmilor în situații noi de învățare.
Activitate experimentală: lucrare practică/experiență de laborator/experiență de laborator digitală realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate
experimentală elaborat.
Activitate creativă: schemă de reper elaborată; situație-problemă rezolvată conform parametrilor indicați; studiu de caz realizat; proiect realizat
și prezentat.
Produs de evaluare: test de evaluare formativă/sumativă rezolvat.

21
La sfârșitul clasei a XI-a, elevul/eleva poate:
• explica și opera cu noţiunile fundamentale ale chimiei organice ce se referă la hidrocarburi și derivații lor funcționali în situaţii de comunicare orală şi
scrisă;
• aplica principiile teoriei structurii chimice: la explicarea fenomenului izomeriei și a cauzelor diversității compușilor organici; la modelarea formulelor
de structură desfășurate și semidesfășurate a compușilor organici cu diferite tipuri de catene;
• caracteriza hidrocarburile și derivații lor funcționali conform algoritmilor elaborați;
• analiza și sistematiza elementele informaționale în formă de scheme/tabele conceptuale;
• modela pentru hidrocarburile și derivații lor funcționali: formule de structură, denumiri sistematice/triviale conform parametrilor indicați; ecuații
chimice ce le caracterizează proprietățile chimice, obținerea, legăturile genetice (prin formule moleculare și de structură); situații practice ce vizează
utilizarea hidrocarburilor/derivaților lor;
• elabora algoritmi: de rezolvare a problemelor de determinare a formulelor substanțelor organice; de caracterizare a compușilor organici/a unei clase
de compuși organici; de aplicare a nomenclaturii sistematice; de argumentare a relațiilor de omologie, izomerie;
• rezolva probleme cu caracter formativ cu analiza și interpretarea rezultatelor: de determinare a formulei moleculare după diferiți parametri; pe baza
proprietăților, obținerii, utilizării hidrocarburilor și a derivaților lor;
• argumenta legături cauză-efect dintre compoziția - structura - izomeria - nomenclatura - proprietățile - obținerea - utilizarea hidrocarburilor și a
derivaților lor funcționali;
• investiga: experimental, respectând tehnica securității, mostre de diferite substanțe organice conform instrucțiunilor; teoretic-experimental unele
contexte problematice reale/modelate legate de compoziția, proprietățile, metodele de obținere și utilizare a hidrocarburilor și a derivaților lor
funcționali: hidrocarburilor saturate, hidrocarburilor nesaturate, arenelor, compuşilor hidroxilici, compuşilor carbonilici, acizilor carboxilici, esterilor;
• aprecia critic: raportul între beneficiile/efectele negative ale utilizării hidrocarburilor și a derivaților lor funcționali; informațiile oferite de diferite
surse privind proprietățile, utilizarea, influența hidrocarburilor și derivaților lor asupra organismului și mediului;
• elabora și prezenta proiecte ce vizează beneficiile/efectele negative ale utilizării hidrocarburilor și derivaților lor în activitatea cotidiană;
• exprima opinia proprie privind influenţa compușilor organici asupra calității vieţii; integrarea hidrocarburilor și derivaților lor în activitatea umană și
necesitatea studierii lor;
manifestând atitudini si valori specifice predominante:
 corectitudine și deschidere in procesul de operare cu limbajul chimic;
 curiozitate și creativitate in caracterizarea substanțelor si proceselor chimice;
 perseverență și responsabilitate in luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
 exigenţă pentru normele de securitate personala și sociala;
 responsabilitate față de sănătatea personală și grija fata de mediu.

22
 PROFIL REAL, CLASA А XII-A, CHIMIA ORGANICĂ, ANALITICĂ ŞI GENERALĂ
Unități de competențe Unități de conținuturi Activităţi și produse de învăţare recomandate
1. Compuși organici cu importanță vitală şi industrială
1.1. Compuși organici cu importanță vitală
1.1.1 Explicarea și operarea cu Grăsimile, hidrații de carbon, proteinele – Exerciții:
noțiunile ce se referă la compușii componenți esențiali ai organismelor vii. • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
organici cu importanță vitală în Rolul biologic. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
situații de comunicare orală şi Grăsimile: compoziție, clasificare, obținere, • Alcătuirea formulelor de structură semidesfăşurate, a denumirilor
scrisă. proprietăți fizice, chimice (hidroliza). Noțiunea de aminoacizilor în corelare cu parametrii indicați (FM, omologie,
1.1.2 Caracterizarea grăsimi nesaturate, hidrogenarea lor (fără ecuație). izomerie).
comparativă a compușilor Săpunurile, capacitatea de spălare în apă dură. • Compararea substanţelor cu importanță vitală conform
organici cu importanță vitală Noțiuni de detergenți sintetici. algoritmului: compoziție- răspândire în natură/organism –
conform algoritmilor elaborați. Hidrații de carbon – produși ai fotosintezei. proprietăți uzuale - importanța vitală/industrială/valoare
1.1.3 Modelarea pentru Clasificare, răspândire în natură. Glucoza, energetică - transformări în organism/natură/industrie.
compușii organici cu importanță fructoza, zaharoza, amidonul, celuloza: • Elaborarea/completarea/realizarea schemelor de transformări
vitală: a) a reacțiilor ce le compoziție, formula de structură liniară pentru reciproce ale hidraților de carbon; a compușilor organici cu
caracterizează proprietățile monozaharide, proprietăţi fizice, obținere. importanță vitală în organism și natură.
chimice (prin ecuații chimice); Proprietăţile chimice: glucoza - oxidare totală, Rezolvarea problemelor pe baza proprietăților/obținerii/utilizării
b) a transformărilor în organism reducere, fermentare alcoolică, identificare cu compușilor organici cu importanță vitală (cu analiza și
și natură (schematic). soluție amoniacală de oxid de argint, cu hidroxid interpretarea rezultatelor); de determinare a compoziției
1.1.4 Rezolvarea problemelor cu de cupru (II); zaharoza, amidonul, celuloza - aminoacizilor după ecuația chimică și formula generală.
caracter formativ pe baza hidroliza. Identificarea amidonului cu iod; arderea, Activități experimentale (E – experiență de laborator):
proprietăților/metodelor de deshidratarea și esterificarea celulozei cu acid E: Investigarea comparativă a proprietăților săpunului/
obținere/utilizării/identificării azotic/acetic (fără ecuațiile reacțiilor). detergenților sintetici.
compușilor organici cu Aminoacizii (n(C) ≤ 6): seria omoloagă, E: Identificarea caracterului nesaturat al uleiului vegetal.
importanță vitală. nomenclatura sistematică, trivială (glicină, E: Investigarea procesului de hidroliză a zaharozei.
1.1.5 Investigarea teoretico- alanină), izomerie de catenă, de poziție; structura E: Identificarea glucozei, amidonului, proteinelor.
experimentală a unor contexte grupei amine. Proprietățile fizice și chimice Lucrarea practică nr. 1:
problematice reale/modelate, (n(C)≤ 3): amfoteritatea, policondensarea Identificarea proteinelor. Investigarea acțiunii factorilor de
legate de proprietățile, (formarea di-, tripeptidelor). Obținerea acidului denaturare a proteinelor.
obținerea, identificarea și aminoacetic din acid cloroacetic. Lucrarea practică nr. 2:
utilizarea compușilor organici Proteinele – produși ai reacției de policondensare Identificarea prezenței grăsimilor, hidraților de carbon și a
cu importanță vitală. a α-aminoacizilor. Produsele bogate în proteine. proteinelor în diferite produse alimentare.

23
1.1.6 Formularea concluziilor Diversitatea și polifuncționalitatea proteinelor. Activități creative:
personale referitoare la Compoziția și structura. Proprietățile fizice, • Modelarea situațiilor ce ar necesita identificarea glucozei,
importanța compușilor organici chimice: hidroliza, reacțiile de culoare cu hidroxid amidonului, proteinelor.
pentru un sistem de alimentație de cupru (II), cu acid azotic. Denaturarea. Factorii • Elaborarea unui lanț logic argumentat „Dacă mă dezic de
complex şi echilibrat. de denaturare. grăsimi/ hidrați de carbon/proteine, atunci…”.
Compușii organici cu importanță vitală – surse • Studiul de caz. Compararea valorii energetice a compușilor cu
energetice și materii prime industriale. importanță vitală prin diferite metode (calcule după ecuațiile
*Compuşii organici cu importanţă vitală ca termochimice sau utilizând datele din sursele informaționale).
materie primă în industrie. Noțiune de maltoză, • Dezbateri. Valoarea grăsimilor în alimentația noastră; obezitatea,
celobioză. Reacții de esterificare a glucozei, anorexia.
celulozei. Noţiuni de vitamine. Noţiuni de Elaborarea și prezentarea proiectelor:
fermenţi; importanţa biologică şi industrială • Fast-food-ul – o necesitate sau un capriciu.
(producere de lactate, panificare, vinificare). • Sfaturi chimice utile pentru prepararea produselor alimentare.
Elemente noi de limbaj specific chimiei:
gliceridă, acid stearic, acid palmitic, acid oleic,
săpunuri, detergenți sintetici, dextrine,
policondensare, grupă amină, grupă peptidică,
polipeptidă/ poliamidă, structura proteinei
(primară, secundară, terţiară), denaturare, reacție
biuretică, reacție xantoproteică.
1.2 Compuşii macromoleculari sintetici
1.2.1 Explicarea și operarea cu Polimerii sintetici – produși ai reacției de Exerciții:
noţiunile ce se referă la polimerizare: polietilena, polipropilena, • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
compușii organici policlorura de vinil, polistirenul, teflonii. lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
macromoleculari în situaţii de Proprietăți fizice. Obținere. Utilizare. Noțiuni de • Elaborarea schemelor de clasificare a compușilor
comunicare orală şi scrisă. mase plastice. macromoleculari după proveniență (naturali, artificiali, sintetici);
1.2.2 Caracterizarea Cauciucurile: natural, sintetic (butadienic, structură, metodele de obținere.
comparativă a compușilor izoprenic), vulcanizat. Compoziție, proprietăți • Alcătuirea ecuațiilor reacțiilor de obținere a compușilor
organici macromoleculari fizice, obținere, utilizare. macromoleculari.
conform algoritmilor elaborați. Fibrele – produși ai reacției de policondensare. • Corelarea proprietăților fizice ale polimerilor cu structura,
1.2.3 Modelarea pentru compușii Fibrele naturale (bumbac, in, lână, mătase), compoziția și utilizarea lor.
organici macromoleculari: sintetice (capron), artificiale (viscoză). • Compararea fibrelor naturale (bumbac, in, lână, mătase),
a) a metodelor de obținere prin Compoziție, proprietăți (mecanice, igienice, sintetice (capron), artificiale (viscoză) după compoziţie,
ecuații chimice/scheme de estetice), obținere, utilizare. proprietăţi (mecanice, igienice, estetice).

24
obținere; Noțiuni de structură ale polimerilor (liniară, Activități experimentale:
b) a situațiilor practice ce vizează ramificată, spaţială). E: Examinarea mostrelor de polimeri; cauciucuri; fibre; mase
utilizarea lor. Compușii organici macromoleculari – utilizarea plastice și elaborarea recomandărilor privind utilizarea lor.
1.2.4 Rezolvarea problemelor cu și influența lor asupra calității vieții și mediului. E: Identificarea fibrelor naturale și sintetice (specificul arderii).
caracter formativ pe baza *Mecanismul reacțiilor de polimerizare. E: Identificarea materialelor pe bază de compuși macromoleculari
proprietăților, utilizării, Clasificarea: materiale termoplastice, (organoleptic, după marcaj).
reciclării compușilor organici termoreactive. Proprietățile maselor plastice în E: Cercetarea caracterului nesaturat al cauciucului din gumele de
macromoleculari. funcție de condițiile de obținere (PELD, PEHD). mestecat.
1.2.5 Investigarea teoretico- Lucrarea practică nr. 3: Produșii pe bază de compuși
experimentală a unor contexte Elemente noi de limbaj specific chimiei: macromoleculari, utilizați în activitatea cotidiană.
problematice reale/modelate, compus macromolecular, fragment structural, grad Activități creative:
legate de proprietățile, utilizarea, de polimerizare, structura polimerilor, fibre • Studiul de caz. 1) Marcajul polimerilor, descifrarea lui
reciclarea compușilor organici naturale și sintetice, fibre artificiale. (denumirea, tipul), recomandări de utilizare şi îngrijire.
macromoleculari. 2) Masele plastice - tipul lor, accesibilitatea, reciclarea, poluarea cu
1.2.6 Argumentarea avantajelor produsele pe baza lor.
şi dezavantajelor utilizării • Dezbateri. Fibrele sintetice, artificiale, naturale – pro, contra.
compușilor macromoleculari. Elaborarea și prezentarea proiectului:
Planeta în ambalaj de plastic.
1.3 Compușii organici – substanțe indispensabile activității cotidiene
1.3.1 Argumentarea: a) relațiilor Diversitatea compușilor organici. Exerciții:
cauză-efect dintre structură, Compușii organici – constituenți principali ai • Alcătuirea formulelor de structură/denumirilor compușilor
proprietăţi, obținere, identificare, resurselor naturale, ai mediului, organismului. organici; a izomerilor/omologilor pe baza anumitor parametri.
utilizare a compușilor organici; Clasificarea, izomeria, nomenclatura substanţelor • Alcătuirea ecuațiilor chimice/completarea schemelor lacunare
b) legăturilor genetice dintre organice. conform parametrilor indicați: interacțiunea cu anumiți reactivi; un
clasele de compuși organici; anumit tip de reacție, metodă de obținere, identificare, utilizare etc.
c) importanței compușilor Metode şi procedee matematice • Elaborarea lanțurilor logice, pornind de la o informație-cheie:
organici. aplicate pentru determinarea compoziției clasa de compuși, formulă generală/moleculară/structură,
1.3.2 Rezolvarea problemelor substanțelor organice. denumirea sistematică, o proprietate relevantă, un domeniu de
contextuale privind compușii Tipurile de reacții în chimia organică. utilizare concret.
organici prin utilizarea Aplicarea în practică a reacțiilor de identificare a • Elaborarea/realizarea schemelor de transformări pe baza
raționamentelor specifice compușilor organici. legăturilor genetice dintre clasele de compuși organici.
chimiei. Legăturile genetice dintre clasele de compuși Rezolvarea problemelor:
1.3.3 Investigarea teoretico- organici. - de determinare a formulei moleculare conform parametrilor
experimentală a unor contexte propuși (prin diferite metode);

25
problematice reale/modelate, Importanţa compușilor organici - cu caracter formativ (cu analiza și interpretarea rezultatelor).
legate de proprietățile, utilizarea, și impactul lor asupra calității vieții. Activități experimentale:
identificarea compușilor organici. Compuși organici în medicină, agricultură, E: Identificarea compușilor organici în produse cosmetice/de
1.3.4 Elaborarea și prezentarea construcții, în viaţa cotidiană. igienă, medicamente, produse alimentare etc.
lucrărilor creative ce vizează Activități creative:
problematica relațiilor: activitate Elaborarea rapoartelor de creație/investigație, situațiilor-problemă,
cotidiană - substanță organică - ce elucidează importanța compușilor organici.
proces - mediu. Elaborarea și prezentarea proiectului:
1.3.5 Aprecierea critică a • Prezentarea unei substanțe organice „în contradictoriu”
raportului între beneficiile şi (compus necesar/agent de poluare, efect benefic/efect toxic).
efectele negative ale utilizării
compușilor organici.

2. Reacțiile chimice în producere

2.1 Explicarea și operarea Reacțiile chimice – componente esențiale ale Exerciții:
cu noțiunile ce se referă la: producerii chimice. Clasificarea reacțiilor după: • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
reacțiile chimice, legitățile compoziția, numărul reactanților, produșilor; lanțurilor logice, utilizând noțiunile chimice.
decurgerii lor, producerea schimbarea gradului de oxidare; efectul termic; • Elaborarea:
chimică, în situații de reversibilitate; starea de agregare şi numărul - schemelor privind clasificarea reacțiilor chimice după
comunicare orală şi scrisă. fazelor sistemului (omogene, eterogene); prezența diferite criterii;
2.2 Caracterizarea catalizatorului. - a schemelor producerii sau prelucrării chimice.
comparativă a reacțiilor chimice Reacțiile chimice – surse și consumatori de • Exemplificarea şi compararea reacțiilor chimice de diferite tipuri
de diferite tipuri; a proceselor energie. Efectul termic al reacțiilor chimice. pe baza ecuațiilor reacțiilor (din chimia organică şi anorganică).
tehnologice de producere/ Ecuații și calcule termochimice. Aplicații practice • Completarea schemelor lacunare:
prelucrare chimică, de utilizare a ale calculelor termochimice. - de reacții chimice conform parametrilor indicați (substanțe
produșilor finali. Viteza reacțiilor chimice. Factorii ce influențează inițiale/finale, un anumit tip de reacție etc.);
2.3 Modelarea: viteza de reacție. Legea acțiunii maselor. Ecuația - de producere/prelucrare chimică.
a) reacțiilor chimice de diferite cinetică. • Alcătuirea expresiei matematice a legii acțiunii maselor (ecuației
tipuri prin ecuații chimice; Procese reversibile şi ireversibile. Echilibrul cinetice) şi a constantei de echilibru chimic după ecuația reacției.
b) expresiilor matematice a legii chimic. Factorii ce influențează echilibrul chimic. • Explicarea deplasării echilibrului chimic în sistemele cu
acţiunii maselor (ecuaţiilor Principiul Le Châtelier. importanță vitală şi industrială.
cinetice) şi a constantelor Producerea chimică. Noțiuni generale: materia • Argumentarea:
echilibrului chimic pe baza primă, reacțiile chimice, condițiile optime de - influenței diferitor factori asupra vitezei reacției;
ecuaţiilor chimice. realizare a reacțiilor. - a direcției deplasării echilibrului chimic în sisteme reactante

26
2.4 Argumentarea legăturilor Noțiunea de randament al reacției chimice. concrete.
cauză-efect dintre acțiunea Caracteristica materiei prime. Partea de masă a Rezolvarea problemelor:
diferitor factori asupra vitezei substanței pure, partea de masă a impurităților. - pe baza ecuațiilor termochimice;
reacției chimice şi a deplasării Procesele de oxido-reducere în producere: - cu aplicarea noţiunilor de parte de masă a substanței pure/
echilibrului chimic. obținerea metalelor, amoniacului, acidului sulfuric, impurităților (cu analiza și interpretarea rezultatelor).
2.5 Extrapolarea și aplicarea azotic. Bilanțul electronic. • Stabilirea corelației dintre direcția de deplasare a echilibrului
algoritmilor: Producerea varului nestins, sticlei, fontei și chimic și variația diferitori factori.
a) de rezolvare a problemelor la oțelului (materia primă, reacțiile chimice esențiale, • Stabilirea condițiilor optime de realizare a unor reacții chimice cu
situații ce vizează calculele utilizarea produselor). importanță industrială (obținerea oxidului de sulf (VI),
termochimice, partea de masă a Petrolul: principii de prelucrare. Produsele amoniacului, acidului sulfuric, azotic, etanolului etc.).
substanței pure/impurităților; distilării fracționate a petrolului. Activități experimentale:
b) de egalare a reacțiilor de Reacțiile chimice și monitorizarea mediului. • Demonstrarea proceselor exoterme/endoterme;
oxido-reducere utilizate în Noțiuni de control ecologico-analitic calitativ şi catalitice/necatalitice.
producere. cantitativ. • Demonstrarea influenței diferitor factori asupra vitezei reacției
2.6 Aprecierea critică a * Calcule: în baza Legii acţiunii maselor, regulii chimice.
raportului între beneficiile şi lui V’ant Hoff, constantei echilibrului chimic; cu Activități creative:
efectele negative ale utilizării/ aplicarea noțiunii de randament al reacției • Studiul de caz. Metode de diminuare a efectelor negative ale
realizării reacțiilor chimice și a chimice. Procesele tehnologice de obţinere a proceselor chimice asupra mediului.
producerilor chimice. amoniacului; acidului sulfuric, azotic; fontei, Elaborarea și prezentarea proiectelor:
oţelului; îngrăşămintelor minerale; cimentului, • Valorificarea deșeurilor - o cerință esențială a producerilor
sticlei; etanolului; prelucrarea petrolului. contemporane.
Reacții ROR în industrie, natură, organismul • Producerea chimică în Republica Moldova.
uman; metoda de semireacții. Elemente galvanice.
Electrod de hidrogen. Șirul potențialelor standarde
de electrod. Acumulatoarele ca sursă de energie
electrică.
Elemente noi de limbaj specific chimiei:
ecuația termochimică, ecuația cinetică, sistem
omogen, eterogen; echilibrul chimic, constanta
echilibrului chimic, randamentul reacției, puritatea,
partea de masă a impurităților/substanței pure.

27
3. Noțiuni generale de analiză chimică
3.1 Explicarea și operarea cu Soluțiile – mediu de realizare a analizei chimice. Exerciții:
noţiunile generale ce se referă la Metode cantitative de exprimare a compoziției • Formularea enunțurilor argumentate, întrebărilor cauzale,
analiza chimică în situaţii de soluțiilor. Prepararea soluțiilor. Soluţii standard. lanțurilor logice, utilizând noțiunile din chimia analitică.
comunicare orală şi scrisă. Disociația electrolitică în soluții. Electroliți tari • Determinarea concentrației molare a ionilor H+/OH- pe baza:
3.2 Elaborarea și aplicarea și slabi. Concentrația molară a ionilor. - produsului ionic al apei;
algoritmilor: Disocierea apei. Produsul ionic al apei. Indicele - ecuațiilor de disociere a acizilor și bazelor tari.
a) de calculare a concentrațiilor de hidrogen și mediul soluțiilor. Indicatori acido- • Alcătuirea ecuațiilor moleculare şi ionice:
molare a ionilor după ecuațiile bazici. - pentru interacțiunile dintre electroliți;
de disociere; Valoarea pH-ului în soluții de acizi și baze tari. - a reacțiilor de identificare a cationilor și anionilor cu indicarea
b) de calculare a valorii pH/ Noțiuni de analiză cantitativă. Volumetria. semnalului analitic.
pOH-ului în baza diferitor Titrarea acido-bazică. Importanţa analizei • Elaborarea schemelor de identificare a amestecurilor de cationi
parametri; volumetrice. sau anioni.
c) de analiză/separare Noțiuni de analiză calitativă. Reacție analitică, Rezolvarea problemelor (cu analiza și interpretarea rezultatelor):
/identificare a unui amestec de reactiv analitic, de grupă/specific, semnal analitic. - prepararea soluțiilor cu o anumită concentrație molară:
cationi și anioni. Reacțiile de schimb ionic în analiza calitativă. - din substanță şi apă;
3.3 Modelarea prin ecuații Interacțiuni în soluții de electroliți. Ecuații ionice. - din soluții mai concentrate/diluate, prin amestecarea soluțiilor;
chimice: a disocierii Clasificarea acido - bazică a cationilor. Reacții - pe baza corelațiilor:
electroliților tari și slabi; de identificare a cationilor: - concentrația molară - volumul - densitatea - masa soluției -
a interacțiunilor în soluții de Ag+, Pb2+, Ca2+, Ba2+, Fe3+, NH4+. masa substanței dizolvate - masa/volumul apei;
electroliți, a reacțiilor de Identificarea anionilor. Reacții de identificare a - mediul soluției- pH/рОН- concentrația H+/OH- - concentrația
identificare a cationilor anionilor Cl-, SO42-, CO32-. molară a acidului/bazei- masa acidului/bazei- volumul soluției
/anionilor cu indicarea Analiza chimică în producere şi în activitatea de acid/bază
semnalului analitic (în formă cotidiană. - determinarea volumului/concentrației molare a unei soluții
moleculară și ionică). * Sisteme disperse. Noţiuni de soluţii coloidale. participante în procesul de titrare acido-bazică.
3.4 Rezolvarea problemelor: Concentrația molară a echivalentului, titrul și
a) de preparare a soluțiilor cu o aplicarea lor. Echilibrul chimic în procesul de Activități experimentale:
anumită concentrație molară/ disociere a electroliţilor slabi. Constanta de E: Prepararea unei soluții de acid clorhidric cu concentrația molară
parte de masă; disociere a acizilor şi bazelor slabe. Echilibre în de 0,1 mol/l din soluții de acid clorhidric cu partea de masă a
b) pe baza produsului ionic al sisteme eterogene. Solubilitatea. Produsul acidului 10-12%.
apei; de determinare a pH/pOH- solubilităţii, condiţiile de formare/dezolvare a E: Cercetarea cu indicatori a mediului diferitor soluții.
ului în soluții de acizi/baze tari; precipitatelor. E: Realizarea reacțiilor de identificare a cationilor și anionilor și
c) în volumetrie pe baza noțiunii Clasificarea acido-bazică a cationilor și anionilor. specificarea semnalului analitic.
de concentrație molară. Scheme de separare. Lucrarea practică nr. 4: Titrarea acido-bazică (NaOH + HCl).

28
3.5 Investigarea teoretico- Elemente noi de limbaj specific chimiei: Lucrarea practică nr. 5: Aplicarea titrării acido-bazice la
experimentală a unor contexte reacția analitică, reactiv analitic, reactiv specific, determinarea acidității/calităţii laptelui.
problematice, legate de reactiv de grupă, semnal analitic, soluție standard, Lucrarea practică nr. 6: Aplicarea titrării acido-bazice la cercetarea
necesitatea preparării soluțiilor; concentrația molară a ionilor, produsul ionic al mostrelor de aspirină.
realizării unei analize chimice. apei, indicele de hidrogen/pH, рОН, indicatori Lucrarea practică nr. 7: Identificarea cationilor și anionilor (în
3.6 Extrapolarea metodelor de acido-bazici, titrarea, volumetria. probe separate, în amestec de cationi, în amestec de anioni).
analiză chimică în situații Lucrarea practică nr. 8: Analiza calitativă a compoziției soluțiilor
contextuale activității umane. (ce conțin o sare cunoscută/necunoscută; un amestec de săruri).
4. Diversitatea şi unitatea chimică a lumii substanţelor
4.1 Caracterizarea comparativă Unitatea substanţelor anorganice şi organice. Exerciții:
a substanțelor organice și Compoziția şi structura; tipurile de legături • Compararea substanţelor organice și anorganice după diferite
anorganice; a domeniilor lor de chimice; clasificarea și nomenclatura. criterii: compoziţie, clasificare, tipul legăturilor chimice/rețelelor
utilizare; a fenomenelor de Fenomenele de izomerie şi alotropie. cristaline, proprietăţi, utilizare.
izomerie și alotropie; a tipurilor Tipuri de reacții în chimia organică și • Exemplificarea:
de reacții în chimia organică și anorganică. - reacțiilor de diferite tipuri în chimia anorganică şi organică;
anorganică. Reflectarea transformărilor chimice în activitatea - fenomenelor de izomerie, de alotropie;
4.2 Elaborarea şi prezentarea cotidiană și în mediu. - legăturilor reciproce între substanțe;
schemelor sumative privind Legătura genetică în chimia anorganică si - utilizării substanţelor în diferite domenii ale activității umane.
clasificarea, nomenclatura, organică. • Elaborarea/realizarea transformărilor chimice în baza legăturilor
legăturile genetice, transformările Legătura reciprocă dintre substanțele anorganice şi genetice/reciproce a substanţelor anorganice şi organice.
chimice reciproce a substanțelor organice. • Corelarea transformărilor chimice ale substanțelor concrete cu
organice și anorganice. Raporturi cantitative în chimia anorganică si transformările ce au loc în activitatea cotidiană și în mediu.
4.3 Rezolvarea problemelor organică. • Argumentarea dependenței proprietăților substanțelor de structura
contextuale privind proprietățile, Substanțele organice și anorganice în raport cu chimică pe exemple de substanțe anorganice și organice.
obținerea, utilizarea, efectul efectul lor asupra organismului și mediului. Rezolvarea problemelor cu caracter formativ pe baza proprietăților/
substanțelor organice, obținerii/utilizării/determinării compoziției substanțelor.
anorganice asupra organismului
Activități experimentale:
și mediului.
E: Cercetarea mostrelor de produse utilizate în activitatea
4.4 Formularea concluziilor
cotidiană, specificarea substanțelor utilizate în producere,
personale referitoare la
argumentarea necesității utilizării lor.
importanța substanţelor organice
şi anorganice pentru toate Elaborarea și prezentarea proiectelor:
domeniile activității umane. • Substanțele ce îmi asigură confortul în casă.
• Tapetele lavabile, tencuiala decorativă sau totuși varul?

29
5. Chimia în viaţa societăţii
5.1 Selectarea din diferite surse Chimia şi produsele alimentare. Exerciţii:
a informaţiilor relevante despre Păstrarea, conservarea, ambalarea. • Prezentarea cerințelor privind informațiile referitoare la produsele
chimia în viața societății pentru Aditivi alimentari. comercializate: produse alimentare; de igienă/de curățare/produse
elucidarea situațiilor contextuale Marcajul produselor alimentare. cosmetice/medicamente.
concrete. Protecţia consumatorului. • Descifrarea marcajelor de pe produse utilizate frecvent în
5.2 Analizarea și sistematizarea Chimia şi produsele farmaceutice. activitatea cotidiană.
elementelor informaționale în Regulile de păstrare şi administrare a • Prezentarea unor produse de larg consum cu nominalizarea/
formă de scheme/tabele medicamentelor de diferite tipuri. caracterizarea/argumentarea substanțelor organice și anorganice ce
conceptuale. Trusa de medicamente. intră în compoziția lor.
5.3 Aprecierea critică a Chimia şi produsele de igienă şi de curăţare. • Argumentarea regulilor de păstrare şi administrare a produselor
informațiilor oferite de diferite Tipul de produse. Componenții activi. alimentare, medicamentelor şi a produselor chimice pentru
surse privind proprietățile, Regulile de păstrare şi utilizare inofensivă. siguranța personală și socială.
utilizarea, influența substanțelor Siguranța chimică. • Prezentarea argumentată a domeniilor profesionale legate de
asupra organismului și mediului. Limita maximal admisibilă. Limita de detecție. aplicarea raționamentelor/calculelor/competențelor specifice
5.4 Elaborarea și prezentarea Poluarea chimică. chimiei.
proiectelor ce vizează integrarea Problemele de utilizare sigură a substanțelor și a Activități creative:
chimiei în activitatea cotidiană. reacțiilor chimice în viața contemporană. • Elaborarea problemelor aplicative cu încadrarea conținutului
5.5 Exprimarea opiniei proprii Chimia şi calitatea vieții. chimic la situații practice din activitatea cotidiană.
privind integrarea substanțelor Elaborarea și prezentarea proiectelor:
în activitatea umană. • Eu în lumea chimiei.
• Învăț chimia ca să pot deține dreptul la o alegere conștientă.

Produse școlare recomandate pentru toate unitățile de învățare:

Exerciții: enunț argumentat notat sau formulat; întrebare cauzală formulată; lanț logic elaborat; algoritm elaborat; exercițiu rezolvat; fișă de lucru
completată; schemă de transformări chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică alcătuită conform parametrilor indicați.
Rezolvarea problemelor: problemă rezolvată pe baza algoritmilor elaborați; problemă rezolvată prin transpunerea algoritmilor în situații noi de învățare.
Activitate experimentală: lucrare practică/experiență de laborator/experiență de laborator digitală realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate
experimentală elaborat.
Activitate creativă: schemă de reper realizată; situație modelată conform parametrilor indicați; studiu de caz realizat; proiect realizat și prezentat.
Produs de evaluare: test de evaluare formativă/sumativă rezolvat.

30
La sfârșitul clasei a XII-a, elevul/eleva poate:
• explica și opera cu noţiunile referitoare la compușii organici cu importanță vitală, compușii organici macromoleculari, reacțiile chimice și legităţile
decurgerii lor, analiza chimică în situaţii de comunicare orală şi scrisă;
• caracteriza comparativ: compușii organici cu importanță vitală, polimerii, cauciucurile, fibrele, reacțiile chimice de diferite tipuri, procesele
tehnologice de producere chimică, substanțele organice și anorganice; fenomenele de izomerie și alotropie;
• modela: pentru compușii organici cu importanță vitală: ecuațiile chimice ce caracterizează proprietățile; transformările lor în organism și natură;
pentru compușii organici macromoleculari: ecuațiile chimice/schemele de obținere; situațiile practice ce vizează utilizarea lor; expresiile matematice
ale legii acţiunii maselor şi a constantelor de echilibru chimic; ecuațiile chimice: de disociere a electroliților tari și slabi; a interacțiunilor în soluții de
electroliți; a reacțiilor de identificare a cationilor/anionilor cu indicarea semnalului analitic;
• analiza și sistematiza elementele informaționale în formă de scheme/tabele conceptuale;
• elabora și aplica algoritmi: de calculare a concentrațiilor molare a ionilor; de analiză/separare/identificare a unui amestec de cationi/anioni; de
rezolvare a problemelor la situații ce vizează calculele termochimice; partea de masă a substanței pure/impurităţilor;
• rezolva probleme: cu caracter formativ pe baza proprietăților/metodelor de obținere/utilizării/identificării compușilor organici cu importanță vitală; pe
baza proprietăților, utilizării, reciclării compușilor organici macromoleculari; contextuale privind proprietățile, obținerea, utilizarea și efectul
substanțelor organice și anorganice asupra organismului și mediului prin utilizarea raţionamentelor specifice chimiei; de preparare a soluţiilor cu o
anumită concentrație molară/parte de masă; pe baza produsului ionic al apei cu indicarea/identificarea mediului soluției; de determinare a pH/pOH-ului
în soluții de acizi/baze tari; în volumetrie pe baza noţiunii de concentraţie molară;
• argumenta legătura cauză-efect dintre structură, proprietăţi, obţinere, identificare, utilizare a compuşilor organici; legăturile genetice dintre clasele de
compuşi organici;
• investiga teoretic-experimental contexte problematice reale/modelate legate de: proprietățile, obținerea, identificarea, utilizarea, reciclarea compușilor
organici cu importanță vitală, compușilor organici macromoleculari; necesitatea preparării soluțiilor și realizării unei analize chimice;
• aprecia critic: raportul între beneficiile şi efectele negative ale utilizării compușilor organici; utilizării/realizării reacțiilor chimice; importanţa
substanţelor organice şi anorganice pentru toate domeniile activităţii umane; informațiile oferite de diferite surse privind proprietățile, utilizarea,
influența substanțelor asupra organismului;
• elabora şi prezenta proiecte ce vizează integrarea chimiei în activitatea cotidiană;
• argumenta domeniile profesionale legate de aplicarea raționamentelor/calculelor/competențelor specifice chimiei;
manifestând atitudini si valori specifice predominante:
 corectitudine și deschidere in procesul de operare cu limbajul chimic;
 curiozitate și creativitate in caracterizarea substanțelor si proceselor chimice;
 perseverență și responsabilitate in luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
 exigenţă pentru normele de securitate personala și sociala;
 responsabilitate față de sănătatea personală și grija fata de mediu.

31
 PROFILUL UMANIST, CLASA A X-A, CHIMIA GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ

Unități de competențe Unități de conținuturi Activităţi și produse de învăţare recomandate

1. Chimia - știința despre substanțe
1.1 Explicarea și operarea în Chimia - factor esențial al raportului Instructaj:
situații de comunicare orală și om - activitate umană-mediu. Respectarea Tehnicii securității în laboratorul școlar de chimie.
scrisă cu noțiunile ce se referă la: Sistemul noțiunilor chimice și legile Exerciții:
atom; element chimic; substanță; fundamentale utilizate pentru a • Definirea și aplicarea noțiunilor fundamentale ale chimiei prin
reacție chimică. caracteriza: a) atomul, elementul alcătuirea/analiza expresiilor de tip adevărat-fals.
1.2 Distingerea tipurilor reacțiilor chimic (masă atomică relativă, valența • Alcătuirea formulelor chimice în baza valenței sau gradului de
chimice după ecuațiile reacțiilor și sau gradul de oxidare); oxidare, sarcinilor ionilor, denumirilor substanțelor; determinarea
corelarea lor cu procesele ce au loc b) substanța (molecula, formula valenței în baza formulei chimice.
în natură, viața cotidiană; chimică în baza legii constanței • Clasificarea și denumirea substanțelor anorganice în baza formulelor
investigarea lor experimentală. compoziției, masa moleculară relativă, chimice.
1.3 Rezolvarea problemelor de masa molară, clasificarea și • Determinarea tipului reacțiilor chimice după diferite criterii și
calcul în baza formulei chimice și nomenclatura substanțelor anorganice); modelarea reacțiilor de tipul indicat prin ecuații chimice.
ecuației chimice cu aplicarea c) reacția chimică (ecuația chimică ca Rezolvarea problemelor:
legilor fundamentale ale chimiei. reflecție a legii conservării masei Calcularea masei, volumului, cantității de substanță în baza: a) formulei
1.4 Formularea concluziilor substanțelor; reacții de combinare, de chimice; b) ecuației chimice.
personale privind importanța descompunere, de substituție, de Activități experimentale (E – experiență de laborator):
studierii chimiei, substanțelor și schimb; exoterme, endoterme; E: Realizarea reacțiilor chimice de diferite tipuri.
reacțiilor chimice. reversibile și ireversibile; catalitice și Activități creative:
necatalitice). • Prezentarea (buletinului de identitate, CV-ului) unei substanțe uzuale
Mărimile fizice utilizate pentru conform algoritmului: denumirea trivială/sistematică – formula chimică –
calcule în baza formulei chimice și domeniul de utilizare – proprietatea ce determină utilizarea ei –
ecuației chimice (cantitatea de substanță, influența asupra sănătății/mediului – concluzii.
masa molară, volumul molar, masa, • Planificarea activităților de elaborare/prezentare a proiectului și a
volumul). criteriilor de evaluare.
Elaborarea și prezentarea proiectelor:
Elemente noi de limbaj specific chimiei: • Reacțiile chimice în serviciul omului.
legea constanței compoziției; reacții • Om-chimie-mediu.
reversibile, ireversibile, exoterme,
endoterme, catalitice, necatalitice.

32
2. Compoziția și structura substanței
2.1 Explicarea și operarea în Atomul. Structura atomului. Nucleu, Exerciții:
situații de comunicare orală și proton, neutron, electron, nivel • Exemplificarea utilizării noțiunilor legate de structura
scrisă cu noțiunile ce se referă la: energetic. atomului și structura substanței prin alcătuirea expresiilor de tip
structura atomului; structura Structura învelișurilor electronice adevărat – fals și de tip lacunar.
substanței. pentru atomii elementelor perioadelor • Modelarea structurii atomilor elementelor din perioadele I – IV și
2.2 Aplicarea algoritmilor de I-IV, valențele sau gradele de oxidare caracterizarea elementelor chimice din subgrupele principale după
caracterizare a elementelor chimice posibile pentru elementele subgrupelor algoritm: 1) poziția în Sistemul Periodic (SP), 2) structura atomului,
din perioadele I-IV, subgrupele principale, electronegativitatea, oxidant, 3) valențele sau gradele de oxidare posibile, 4) caracterul elementului
principale, a compușilor lor reieșind reducător. (metalic/nemetalic), 5) substanța simplă (formula, denumirea,
din poziția în Sistemul Periodic. Caracteristica elementelor chimice caracterul), 6) oxidul și hidroxidul superior (formula, denumirea,
2.3 Caracterizarea schimbării din subgrupele principale ale caracterul), 7) compusul volatil cu hidrogenul pentru nemetale (formula,
periodice a proprietăților perioadelor I-IV în funcție de poziția lor denumirea).
elementelor subgrupelor principale în Sistemul Periodic (SP). • Aranjarea elementelor/substanțelor în ordinea creșterii/descreșterii
și a compușilor lor. Legea periodicității. Schimbarea proprietăților periodice.
2.4 Relaționarea compoziției periodică a proprietăților metalice și • Alcătuirea formulelor moleculare ale substanțelor cu un anumit tip de
substanței cu tipul legăturii chimice nemetalice ale elementelor din legătură chimică în baza șirului propus de elemente; corelarea lor cu
și proprietățile fizice. perioadele I – III; a compoziției și proprietățile fizice.
2.5 Prezentarea produselor creative proprietăților oxizilor și hidroxizilor Activități experimentale:
referitoare la fenomenul superiori. E: Investigarea unor proprietăți fizice ale substanțelor utilizate în
periodicității, compoziția și Legătură chimică. Tipuri de legătură bucătărie, agricultură, medicină ș.a., cu diferite tipuri de legături
structura substanței. chimică: covalentă (nepolară și polară), chimice.
ionică, metalică, de hidrogen. Activități creative.
Proprietățile substanțelor cu diferite • Studiu de caz. Substanțele ce ne înconjoară în viața cotidiană: tipul
tipuri de legătură chimică. legăturii chimice-proprietățile fizice-aplicare.
Elemente noi de limbaj specific chimiei: Elaborarea și prezentarea proiectului:
nivel energetic, legătura de hidrogen. Fenomenul periodicității în natură și societate.
3. Soluții. Interacțiunile substanțelor în soluții
3.1 Definirea și operarea în situații Importanța soluțiilor în activitatea Exerciții:
de comunicare orală și scrisă cu umană. Soluție, substanță dizolvată, • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul adevărat/fals,
noțiunile ce caracterizează solvent, solubilitatea substanțelor în apă utilizând noțiunile ce caracterizează soluțiile; mediul/pH-ul soluțiilor,
soluțiile; mediul/pH-ul soluțiilor; (în baza Tabelului solubilității). Partea disociația electrolitică.
disociația electrolitică. de masă a substanței dizolvate în • Alcătuirea și explicarea ecuațiilor de disociere ale electroliților tari.
3.2 Rezolvarea problemelor soluție. • Alcătuirea ecuațiilor reacțiilor: de schimb ionic; de caracterizare a

33
aplicativ-formative cu utilizarea Disociația electrolitică. Electroliți tari proprietăților chimice generale ale acizilor, bazelor, sărurilor în formă
noțiunii de parte de masă a și slabi. Disocierea electroliților tari: moleculară și ionică.
substanței dizolvate în soluție. acizilor, bazelor alcaline, sărurilor Rezolvarea problemelor:
3.3 Modelarea prin ecuații neutre. - pe baza corelațiilor dintre partea de masă a substanței dizolvate, masa
chimice a disociației electrolitice; Valorile (scala) pH și indicatorii pentru substanței dizolvate, masa soluției;
a reacțiilor de interacțiune ale caracterizarea mediului neutru, acid, - pe baza ecuațiilor chimice cu participarea substanțelor în soluție.
electroliților în soluții (în formă bazic în soluțiile cu importanță practică. Activități experimentale:
moleculară, ionică completă, Reacții de schimb ionic. Condițiile E: Determinarea mediului și a valorilor pH-ului unor soluții apoase cu
redusă). decurgerii reacțiilor de schimb ionic. indicatorul universal.
3.4 Investigarea experimentală: Proprietățile chimice ale acizilor, E: Cercetarea experimentală a proprietăților chimice generale ale
a proprietăților chimice ale bazelor, sărurilor în lumina teoriei acizilor, bazelor, sărurilor.
electroliților; a mediului soluțiilor disociației electrolitice (ecuații Lucrarea practică nr.1: Problemele experimentale la tema „Disociația
utilizate în activitatea cotidiană. moleculare, ionice complete și ionice electrolitică".
3.5 Formularea concluziilor reduse). Activități creative: Elaborarea eseului: Importanța mediului (pH-ului)
personale referitoare la importanța Elemente noi de limbaj specific chimiei: soluțiilor utilizate în viața cotidiană.
soluțiilor. pH, scala pH, mediul soluției, Elaborarea și prezentarea proiectelor:
indicatorii acido-bazici. • Omul în lumea soluțiilor.
• Apele minerale din Republica Moldova.
4. Nemetalele în lumea înconjurătoare
4.1 Caracterizarea și compararea Nemetalele cu importanță vitală Exerciții:
conform algoritmului a elementelor (hidrogen, carbon, azot, oxigen, fosfor, • Caracterizarea comparativă a elementelor chimice și a substanțelor
chimice, a substanțelor simple sulf, clor) - caracteristica generală a simple nemetale utilizând algoritmul: a) poziția în SP; b) structura
nemetale, a compușilor lor elementelor după poziția în SP. atomului; c) răspândirea în natură și rolul lor biologic; d) obținerea;
cu importanță practică. Substanțele simple nemetale: e) proprietățile fizice; f) proprietățile chimice; g) utilizarea.
4.2 Modelarea prin ecuațiile structura, proprietățile fizice și chimice • Exemplificarea lanțului logic dintre obținerea-proprietățile-utilizarea
reacțiilor a metodelor de obținere, (interacțiunea cu metalele, oxigenul, nemetalelor și compușilor lor.
proprietăților chimice, a legăturilor hidrogenul), utilizarea. • Realizarea transformărilor chimice ale nemetalelor și compușilor lor
genetice a nemetalelor și Obținerea nemetalelor: a oxigenului în baza legăturilor genetice prin scrierea ecuațiilor reacțiilor chimice.
compușilor lor. (din aer, apă, peroxid de hidrogen); a Rezolvarea problemelor cu conținut formativ-aplicativ în baza
4.3 Rezolvarea problemelor cu hidrogenului (din metan, apă, acizi). ecuațiilor reacțiilor chimice сu participarea nemetalelor și compușilor
conținut formativ-aplicativ în baza Compușii hidrogenați ai nemetalelor lor (utilizând corelațiile între mărimile fizice ce caracterizează
proprietăților, obținerii nemetalelor (clorura de hidrogen, amoniacul): substanțele și soluțiile).
și a compușilor lor. utilizarea, proprietățile fizice, obținerea. Activități experimentale:
4.4 Investigarea experimentală a Proprietățile chimice ale amoniacului E: Obținerea și proprietățile oxidului de carbon (IV).

34
obținerii și proprietăților (interacțiunea cu apa și acizi) și ale Lucrarea practică nr. 2: Obținerea și proprietățile nemetalelor (oxigenul
oxigenului, hidrogenului, oxidului acidului clorhidric. și hidrogenul).
de carbon (IV) conform Oxizii nemetalelor (de sulf (IV și VI), Activități creative:
instrucțiunilor. de fosfor (V), de carbon (IV)) și acizii • Elaborarea CV-ului unui nemetal.
4.5 Formularea concluziilor (sulfuric, azotic, fosforic): Elaborarea și prezentarea proiectului:
personale referitoare la beneficiile/ nomenclatura, proprietățile fizice și Oxizii acizi: beneficii și daune.
efectele negative ale utilizării chimice generale, utilizarea. Obținerea
nemetalelor și compușilor lor. acidului sulfuric și fosforic.
Seria genetică a nemetalelor.

5. Metalele în viața noastră

5.1 Caracterizarea și compararea Metalele cu importanță vitală și Exerciții:
conform algoritmului a: industrială - caracteristica generală a • Caracterizarea comparativă a elementelor chimice și a substanțelor
elementelor chimice, substanțelor elementelor după poziția în Sistemul simple metale conform algoritmului: a) poziția în SP, b) structura
simple metale, compușilor lor cu Periodic. atomului, c) răspândirea în natură și rolul biologic, d) obținerea,
importanță practică. Substanțele simple metale: e) proprietățile fizice, f) proprietățile chimice, g) utilizarea.
5.2 Modelarea prin ecuațiile proprietățile fizice și chimice generale • Modelarea prin ecuațiile reacțiilor a proprietăților chimice și obținerii
reacțiilor a proprietăților chimice, a (interacțiunea cu nemetale, apa, acizi, oxizilor bazici, bazelor, sărurilor utilizând legăturile genetice ale
metodelor de obținere, a legăturilor săruri). Seria activității metalelor. metalelor și compușilor lor.
genetice ale metalelor și Obținerea (pe exemplul fierului, • Exemplificarea transpunerii proprietăților, proceselor chimice ce
compușilor lor. cuprului), utilizarea metalelor. vizează metalele/compușii metalelor în situații contextuale activității
5.3 Rezolvarea problemelor cu Aliajele (fonta, oțelul). umane prin ecuațiile reacțiilor chimice.
conținut formativ-aplicativ în baza Oxizii și hidroxizii metalelor: Rezolvarea problemelor cu conținut formativ-aplicativ în baza
proprietăților și obținerii metalelor compoziția, proprietățile fizice și ecuațiilor reacțiilor chimice cu participarea metalelor și compușilor lor
și compușilor lor. chimice generale, domeniile de (utilizând corelațiile între mărimile fizice ce caracterizează substanțele
5.4 Investigarea experimentală a utilizare. și soluțiile).
proprietăților fizice și chimice ale Sărurile de sodiu, potasiu, calciu cu Activități experimentale:
metalelor conform instrucțiunilor. importanță vitală și industrială: E: Cercetarea unor proprietăți fizice ale mostrelor de metale și aliaje.
5.5 Formularea concluziilor compoziția și utilizarea. E: Cercetarea proprietăților chimice ale metalelor (interacțiunea cu
personale referitoare la beneficiile/ Seria genetică a metalelor. nemetale (oxigen), cu acizi și soluții de săruri).
efectele negative ale utilizării Activități creative/elaborarea și prezentarea proiectului:
aliajelor, metalelor și compușilor Metalele: trecut, prezent și viitor.
lor.

35
6. Substanțele anorganice în viața societății
6.1 Modelarea prin ecuațiile Rolul chimiei în societate și în viață. Exerciții:
reacțiilor chimice a legăturilor Corelația dintre obținerea-proprietățile- • Realizarea legăturilor genetice între clasele de compuși anorganici
genetice între clasele de compuși utilizarea-impactul asupra mediului și prin scrierea ecuațiilor reacțiilor chimice.
anorganici. sănătății a substanțelor anorganice. Activități creative:
6.2 Formularea concluziilor și Elemente noi de limbaj specific chimiei: • Dezbateri: Utilizarea inofensivă a substanțelor chimice.
soluțiilor personale referitoare la limita maximal admisibilă, protecția • Studiu de caz: Substanțele chimice și impactul lor asupra vieții
utilizarea inofensivă a substanțelor chimică a mediului, materiale cotidiene.
chimice. reciclabile.
Produse școlare recomandate pentru toate unitățile de învățare:
Exerciții: exercițiu rezolvat; fișă de lucru completată; schemă de transformări chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică alcătuită.
Rezolvarea problemelor: problemă rezolvată.
Activitate experimentală: lucrare practică/experiență de laborator/experiență de laborator digitală realizată conform instrucțiunilor; raport de activitate
experimentală elaborat.
Activități creative: CV-ul elementului/substanței completat; eseu elaborat/prezentat; studiu de caz realizat; proiect realizat și prezentat.
Produs de evaluare: test de evaluare formativă/sumativă rezolvat.
La sfârșitul clasei a X-a, elevul/eleva poate:
• explica și opera cu noțiunile chimice referitoare la atom/element chimic/substanță anorganică/reacție chimică/soluție;
• modela structura atomilor (elementele chimice 1-36); formulele chimice în baza valenței sau gradului de oxidare; formulele substanțelor cu un
anumit tip de legătură chimică; ecuațiile reacțiilor chimice de diferite tipuri/ce caracterizează proprietățile chimice ale compușilor anorganici;
• rezolva probleme de calcul pe baza formulelor chimice/ecuațiilor chimice, schemei legăturii genetice dintre compușii anorganici;
• determina tipul reacției chimice după ecuația reacției, tipul legăturii chimice după formula chimică, unele proprietăți fizice ale substanței după tipul
legăturii chimice; valențele posibile ale elementelor subgrupelor principale după poziția în SP;
• investiga experimental respectând tehnica securității: proprietățile fizice ale substanțelor cu diferite tipuri de legătură chimică; reacții chimice de
diferite tipuri, obținerea, proprietățile chimice ale nemetalelor/metalelor și a compușilor lor, mediul soluțiilor utilizate în activitatea cotidiană;
• evalua importanța soluțiilor pentru activitatea umană; problemele de mediu în raport cu aplicarea nemetalelor/metalelor și a compuși lor lor în
activitatea personală;
• elabora și prezenta produse creative referitor la substanțele anorganice din jurul nostru și impactul lor asupra mediului;
manifestând atitudini si valori specifice predominante:
 corectitudine și deschidere în procesul de operare cu limbajul chimic;
 curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
 perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
 exigenţă pentru normele de securitate personală și socială;
 responsabilitate față de sănătatea personală și grija fata de mediu.

36
 PROFILUL UMANIST, CLASA А XI-A, CHIMIA ORGANICĂ
Unități de competențe Unități de conținuturi Activităţi și produse de învăţare recomandate
1. Hidrocarburile saturate - parte componentă a resurselor naturale
1.1 Explicarea și operarea în Chimia organică ca parte componentă a Instructaj:
situații de comunicare orală și științei “Chimia”. Substanțele organice: Respectarea Tehnicii securității în laboratorul școlar de chimie.
scrisă cu noțiunile ce se referă la proveniența, specificul compoziției, importanța. Exerciții:
chimia organică, alcani și sursele Carbonul în compușii organici (structura • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
naturale de alcani. atomului, tetravalența). Catene carbonice. adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează alcanii.
1.2 Modelarea pentru alcani a Formulele de structură. Izomerie. Izomeri. • Caracterizarea carbonului conform algoritmului: locul în SP,
formulelor moleculare și de Hidrocarburi saturate – componenți ai valența, posibilitatea de a forma catene carbonice, natura
structură ale omologilor, a gazului natural și petrolului. legăturilor C - C, C - H.
formulelor de structură ale Alcanii: definiția, compoziția, formula • Alcătuirea formulelor de structură desfășurate și semidesfăşurate
izomerilor posibili, a denumirilor generală, seria omoloagă, omologi, formule pentru hidrocarburile saturate (n(C)≤6) și ale izomerilor lor.
lor conform nomenclaturii moleculare și de structură, denumirea (n(C)≤6). • Exersarea corelației: compoziția alcanului, omologi, izomerii
sistematice. Grupele alchil: metil, etil. posibili, formulele lor de structură, denumirile conform
1.3 Caracterizarea alcanilor după Principiile nomenclaturii sistematice. Izomeria nomenclaturii sistematice.
proprietățile fizice, proprietățile alcanilor (izomeria de catenă). • Modelarea prin ecuațiile reacțiilor a proprietăților chimice ale
chimice (prin ecuațiile reacțiilor) Proprietățile fizice și chimice ale alcanilor alcanilor în corelație cu utilizarea lor.
în corelație cu utilizarea lor. (n(C)≤4): reacția de substituție (clorurare), de Activități experimentale (E – experiență de laborator):
1.4 Rezolvarea problemelor cu eliminare a hidrogenului, ardere/oxidare totală. E: Arderea compușilor organici (alcool etilic, parafină, celuloză).
conținut aplicativ pe baza Obținerea alcanilor (extragerea) din gaz E: Construirea modelelor bilă ax pentru compușii organici.
ecuațiilor chimice cu participarea natural, petrol. Benzina, motorina, păcura ca Rezolvarea problemelor cu conținut aplicativ în baza ecuațiilor
alcanilor. produse ale prelucrării petrolului. reacțiilor chimice сu participarea alcanilor.
1.5 Aprecierea critică a utilizării Utilizarea alcanilor (combustibil, materie Activități creative:
gazului natural și a produselor primă chimică). Ocrotirea mediului de poluanții • Elaborarea schemelor ce caracterizează utilizarea alcanilor și a
petroliere în calitate de formați în urma prelucrării și folosirii gazului produșilor în baza lor.
combustibil și materie primă. natural, petrolului. • Dezbateri: Avantajele și dezavantajele utilizării alcanilor in
Elemente noi de limbaj specific chimiei: calitate de combustibil.
izomer, catenă carbonică, formulă de structură Elaborarea și prezentarea proiectelor:
desfășurată, semidesfășurată, formulă generală, • Substanțele organice în natură și în organismul omului.
hidrocarburi saturate, alcan, serie omoloagă, • Sursele naturale de hidrocarburi și mediul.
omolog, diferență de omologie, nomenclatură
sistematică, reacție de clorurare, de eliminare,
oxidare totală.

37
2. Hidrocarburi nesaturate cu importanță industrială
2.1 Explicarea și operarea în Hidrocarburi nesaturate – materie primă Exerciții:
situații de comunicare orală și pentru obținerea maselor plastice: clasificarea, • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
scrisă cu noțiunile ce se referă la definiția, formula generală, seria omoloagă adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează hidrocarburile
hidrocarburile nesaturate. (n(C)≤5). Izomeria de catenă și de poziție. nesaturate.
2.2 Modelarea pentru Nomenclatura sistematică. • Exersarea corelației: formula generală a alchenelor, alcadienelor
hidrocarburile nesaturate a Etena și propena - proprietățile fizice și și alchinelor – formulele moleculare ale omologilor –
formulelor moleculare și de chimice: adiția hidrogenului, halogenilor, formulele de structură semidesfășurate ale izomerilor posibili
structură ale omologilor, a arderea, polimerizarea. Adiția (tipul izomeriei) – denumirile conform nomenclaturii sistematice.
formulelor de structură a hidrohalogenurilor și apei la etenă (hidratarea). • Modelarea prin ecuațiile reacțiilor a proprietăților chimice, a
izomerilor posibili, a denumirilor Utilizarea etenei și propenei, obținerea lor din metodelor de obținere, a transformărilor chimice în baza
lor conform nomenclaturii alcani și alcooli. legăturilor genetice ale hidrocarburilor nesaturate în corelație cu
sistematice. Butadiena: proprietățile fizice și chimice utilizarea lor.
2.3 Caracterizarea alchenelor, (polimerizarea); obținerea din butan, utilizarea. Rezolvarea problemelor cu conținut aplicativ în baza ecuațiilor
alcadienelor și alchinelor: Cauciucul natural: obținerea (extragerea), reacțiilor chimice сu participarea hidrocarburilor nesaturate.
compoziția, structura, izomeria, proprietățile fizice, utilizarea. Cauciucul Activități experimentale:
proprietățile fizice, utilizarea, sintetic – polimer obținut din butadienă. E: Identificarea caracterului nesaturat al compușilor organici în
obținerea și proprietățile chimice Proprietățile fizice și utilizarea. Vulcanizarea produsele utilizate în activitatea cotidiană (guma de mestecat,
(prin ecuațiile reacțiilor). cauciucului. uleiul vegetal, etc.).
2.4 Rezolvarea problemelor cu Acetilena: proprietățile fizice; proprietățile E: Compararea mostrelor de produse din polimeri și cauciucuri
conținut aplicativ în baza chimice: adiția hidrogenului, halogenilor, (vulcanizat și nevulcanizat) după proprietățile fizice.
ecuațiilor chimice cu participarea clorurii de hidrogen, apei, arderea, trimerizarea. Activități creative:
hidrocarburilor nesaturate. Utilizarea etinei, obținerea prin piroliza • Dezbateri: Influența polimerilor asupra mediului/calității vieții.
2.5 Investigarea experimentală a metanului și din carbura de calciu. Elaborarea și prezentarea proiectului:
caracterului nesaturat al Identificarea hidrocarburilor nesaturate cu Planeta în ambalaj din plastic.
compușilor organici; compararea soluție de permanganat de potasiu (fără ecuația
cauciucurilor, polietilenei și reacției), cu apă de brom.
polipropilenei după proprietățile Elemente noi de limbaj specific disciplinei:
fizice. hidrocarbură nesaturată, alchenă, alcadienă,
2.6 Evaluarea critică a influenței alchină, izomerie de poziție, reacție de adiție,
polietilenei, polipropilenei, a hidratare, identificare, polimer, monomer,
cauciucurilor asupra polimerizare, polietilenă, polipropilenă,
mediului/calității vieții. trimerizare, cauciuc, vulcanizare.

38
3. Benzenul. Legătura genetică dintre hidrocarburi
3.1 Descrierea benzenului Benzenul ca reprezentant al hidrocarburilor Exerciții:
conform algoritmului: aromatice (arene): • Caracterizarea benzenului conform algoritmului:
compoziția, structura, obținerea, răspândirea în natură (petrol), compoziția, compoziția, structura, obținerea, proprietățile, utilizarea.
proprietățile, utilizarea. structura moleculei după Kekule; • Realizarea legăturilor genetice dintre alcani, alchene, alchine,
3.2 Modelarea prin scheme și proprietățile fizice și chimice (reacțiile de benzen prin scheme și ecuațiile reacțiilor.
ecuațiile reacțiilor a proprietăților substituție – clorurare, arderea); • Alcătuirea diagramei de comparare a benzenului cu alcanii și
chimice, obținerii benzenului; obținerea din acetilenă; utilizarea. alchenele.
a legăturilor genetice dintre Legătura genetică dintre alcani, alchene, • Elaborarea/completarea schemelor de reper privind:
hidrocarburi. alchine și benzen. - caracterizarea benzenului;
3.3 Rezolvarea exercițiilor și - hidrocarburilor saturate și nesaturate;
problemelor cu conținut aplicativ Hidrocarburile – surse de obținere a - legăturilor genetice dintre hidrocarburi.
în baza transformărilor chimice compușilor cu importanță vitală și Rezolvarea problemelor
ale hidrocarburilor. industrială. - cu conținut aplicativ în baza ecuațiilor reacțiilor chimice сu
3.4 Formularea concluziilor participarea hidrocarburilor.
personale referitoare la Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități creative / elaborarea și prezentarea proiectului:
importanța hidrocarburilor. arenă, structura moleculei după Kekule, inel Hidrocarburile - combustibil și materie primă.
benzenic.
4. Compușii hidroxilici și efectul lor asupra calității vieții
4.1 Explicarea și operarea în Alcoolii monohidoxilici saturați – Exerciții:
situații de comunicare orală și compuși organici cu acțiune fiziologica. • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
scrisă cu noțiunile ce se referă la Definiție, grupa funcțională, formula generală, adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează compușii
compușii hidroxilici. seria omoloagă (n(C)≤4), izomeria de catenă și hidroxilici.
4.2 Modelarea pentru alcooli a de poziție, nomenclatura sistematică. • Alcătuirea formulelor de structură semidesfășurate ale izomerilor
formulelor moleculare și de Metanolul și etanolul – de catenă, de poziție, a omologilor pentru alcooli în corelație cu
structură ale omologilor, a proprietățile fizice, proprietățile chimice: denumirea lor.
formulelor de structură a reacția cu metalele active, de oxidare • Modelarea prin ecuațiile reacțiilor a proprietăților chimice, a
izomerilor posibili, a denumirilor (identificare) cu oxid de cupru (II), ardere, metodelor de obținere, a transformărilor chimice în baza legăturilor
lor conform nomenclaturii de eliminare a apei din etanol (deshidratare). genetice ale compușilor hidroxilici în corelație cu utilizarea lor.
sistematice. Rezolvarea problemelor cu caracter aplicativ în baza
Obținerea etanolului din etenă și la
4.3 Caracterizarea metanolului și transformărilor chimice ale compușilor hidroxilici.
fermentarea glucozei.
etanolului după algoritmul: Activități experimentale:
Utilizarea etanolului și a metanolului, acțiunea
compoziția, acțiunea fiziologică, E: Oxidarea etanolului cu oxid de cupru (II).
lor fiziologică.
utilizarea, proprietățile fizice, E: Acțiunea etanolului asupra proteinelor (lapte, albuș de ou ș. a.).

39
obținerea și proprietățile chimice Alcoolii polihidroxilici – E: Investigarea unor proprietăți fizice ale glicerinei și identificarea
(prin ecuațiile reacțiilor). etilenglicolul, glicerolul: polialcoolilor cu hidroxid de cupru (II).
4.4 Rezolvarea exercițiilor și compoziția, formulele de structură, proprietățile E: Identificarea derivaților fenolului în comprimatele de aspirină/
problemelor сu caracter aplicativ fizice, utilizarea, identificarea (fără ecuația citramon ș.a. cu soluții de clorură de fier (III).
pe baza legăturilor genetice dintrereacției) cu hidroxid de cupru (II). Lucrarea practică nr.1:
hidrocarburi, alcooli și fenol. Fenolul: Identificarea compușilor hidroxilici în produsele utilizate în
4.5 Investigarea experimentală structura; proprietățile fizice și chimice activitatea cotidiană.
a reacțiilor de identificare a (reacțiile cu metalele alcaline, cu alcaliile); Activități creative:
compușilor hidroxilici. identificarea cu clorura de fier (III) (fără • Dezbateri:
4.6 Evaluarea critică a ecuația reacției); Alcoolul etilic - avantajele și dezavantajele utilizării.
influenței compușilor hidroxilici obținerea din clorobenzen; utilizarea. • Studiul de caz:
și a produșilor obținuți în baza lor
Legătura genetică dintre hidrocarburi și Estimarea influenței compușilor hidroxilici și a
asupra calității vieții. compuși hidroxilici. produșilor pe baza lor asupra calității vieții.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Elaborarea și prezentarea proiectului:
alcool monohidroxilic și polihidroxilic, grupă Alcoolul etilic - substanță chimică controversată.
funcțională, grupa hidroxil, deshidratare.
5. Compușii organici în activitatea cotidiană
5.1 Deducerea legăturilor Hidrocarburile și compușii hidroxilici - Exerciții:
genetice, a lanțurilor logice legătura dintre utilizare, compoziție, structură, • Alcătuirea lanțurilor logice: substanța-structura-proprietățile-
referitoare la hidrocarburi și proprietățile fizice și chimice, obținerea, importanța-obținerea-influența asupra omului și mediului.
derivații lor. influența lor asupra omului și mediului. • Realizarea legăturilor genetice dintre clasele de compuși organici
5.2 Aprecierea importanței Importanța hidrocarburilor și a compușilor prin ecuațiile reacțiilor
studierii hidrocarburilor și a hidroxilici pentru industria alimentară, Activități creative:
compușilor hidroxilici pentru chimică, farmaceutică, cosmetică, în medicină, • Dezbateri: Utilizarea inofensivă a substanțelor organice.
utilizarea lor inofensivă. tehnică. • Studiu de caz: Substanțele organice și impactul lor asupra vieții.

40
 Produse școlare recomandate pentru toate unitățile de învățare:
Exerciții: exercițiu rezolvat; fișă de lucru completată; schemă de utilizare și de transformări chimice elaborată/completată/realizată; ecuație chimică
alcătuită; diagrama Venn a substanțelor organice completată.
Rezolvarea problemelor: problemă rezolvată.
Activitate experimentală: lucrare practică/experiență de laborator (E)/experiență de laborator digitală realizată conform instrucțiunilor;
raport de activitate experimentală elaborat.
Activități creative: eseu elaborat/prezentat; studiu de caz realizat; proiect realizat și prezentat.
Produs de evaluare: test de evaluare formativă/sumativă rezolvat.

La sfârșitul clasei a XI-a, elevul/eleva poate:

• explica și aplica sistemul de noțiuni ce caracterizează substanțele organice:
formula generală, moleculară, de structură, omolog, serie omoloagă, grupe alchil, izomer, izomerie de catenă, de poziție, grupă funcțională,
nomenclatura trivială și sistematică;
• clasifica compușii organici în hidrocarburi de diferite tipuri și derivații lor funcționali hidroxilici;
• caracteriza compușii organici conform algoritmului: compoziție, structură, omologie, izomerie, proprietăți, utilizare, obținere;
• modela compoziția substanțelor organice prin formule moleculare și de structură;
legăturile genetice dintre alcani și derivații lor oxigenați prin scheme și ecuațiile reacțiilor; modele bilă ax pentru compușii organici;
• rezolva probleme de calcul cu caracter formativ pe baza proprietăților/metodelor de obținere/utilizării compușilor organici;
pe baza schemei legăturii genetice dintre hidrocarburi și derivații lor oxigenați;
• investiga experimental respectând tehnica securității: arderea diferitor alcani; proprietățile fizice ale maselor plastice și cauciucurilor;
efectul acțiunii alcoolului etilic asupra albuminei; reacțiile de identificare ale compușilor hidroxilici;
• elabora și prezenta produse creative referitor la hidrocarburi și derivații lor hidroxilici utilizați în activitatea umană și influența lor asupra mediului;
• evalua critic influența alcoolului etilic asupra sănătății; influența duală a accesibilității și a stabilității polietilenei, polipropilenei și a cauciucurilor
asupra mediului/calității vieții;
manifestând atitudini si valori specifice predominante:
 corectitudine și deschidere în procesul de operare cu limbajul chimic;
 curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
 perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
 exigenţă pentru normele de securitate personală și socială;
 responsabilitate față de sănătatea personală și grija fata de mediu.

41
 PROFILUL UMANIST, CLASA А XII-A, CHIMIA ORGANICĂ
Unități de competențe Unități de conținuturi Activităţi și produse de învăţare recomandate
1. Derivații oxigenați ai hidrocarburilor
1.1 Explicarea și operarea în Hidrocarburile și derivații lor: influența Instructaj:
situații de comunicare orală și asupra omului și mediului. Respectarea Tehnicii securității în laboratorul școlar de chimie.
scrisă cu noțiunile ce se referă la Aldehidele, acizii carboxilici: compoziția, Exerciții:
derivații oxigenați ai structura, grupa funcțională, formula generală, • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
hidrocarburilor. omologi (n(C)≤4), nomenclatura sistematică, adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează derivații oxigenați
1.2 Modelarea pentru aldehide, izomeria de catenă. ai hidrocarburilor.
acizi carboxilici, esteri a Metanalul și etanalul – denumirile triviale, • Alcătuirea formulelor de structură semidesfășurate ale aldehidelor,
formulelor moleculare și de proprietățile fizice și chimice: adiția acizilor carboxilici, esterilor și a izomerilor lor posibili în corelație
structură ale omologilor, a hidrogenului, arderea, oxidarea/identificarea cu cu denumirea.
formulelor de structură a hidroxilul de cupru (II), cu soluție amoniacală • Caracteristica comparativă a derivaților oxigenați ai
izomerilor, a denumirilor lor. de oxid de argint, utilizarea. Obținerea hidrocarburilor conform algoritmului: compoziția, structura, grupa
1.3 Caracterizarea prin scheme etanalului: din acetilenă, prin oxidarea funcțională, formula generală, seria omologă, nomenclatura,
și ecuațiile reacțiilor a obținerii, etanolului cu oxid de cupru (II). izomeria, proprietățile fizice și chimice, obținerea și utilizarea,
proprietăților chimice ale Acidul formic și acetic - proprietățile fizice și acțiunea fiziologică.
aldehidelor, acizilor carboxilici, chimice: interacțiunea cu metalele, oxizii • Realizarea transformărilor chimice în baza legăturilor genetice
esterilor și a legăturilor lor metalelor, bazele, sărurile acizilor slabi, dintre hidrocarburi și derivații lor oxigenați prin ecuațiile reacțiilor
genetice. utilizarea. Obținerea acidului acetic prin chimice.
1.4 Rezolvarea problemelor în oxidarea etanolului și a etanalului. Rezolvarea problemelor cu conținut aplicativ în baza ecuațiilor
baza proprietăților, obținerii, Esterii acizilor formic, acetic și a alcoolilor reacțiilor ce caracterizează proprietățile, obținerea, utilizarea
acțiunii fiziologice a compușilor metilic, etilic: structura, nomenclatura, aldehidelor, acizilor carboxilici și esterilor.
organici studiați. obținerea, răspândirea în natură, proprietățile Activități experimentale (E – experiență de laborator):
1.5 Investigarea experimentală a fizice, hidroliza, utilizarea. E: Oxidarea aldehidelor – reacțiile de identificare.
proprietăților aldehidelor și Legătura genetică dintre hidrocarburi, alcooli, E: Detartrarea/înlăturarea calcarului/petelor de rugină cu acid acetic.
acidului acetic. aldehide, acizi, esteri. Lucrarea practică nr. 1: Proprietățile chimice ale acidului acetic.
1.6 Transpunerea proprietăților, Activități creative:
proceselor chimice ce vizează Elemente noi de limbaj specific disciplinei: • Dezbateri: Caracterul atractiv al produselor alimentare, cosmetice
derivații oxigenați ai aldehidă, grupă carbonil, acid carboxilic, grupa în corelație cu conținutul lor chimic.
hidrocarburilor în situații carboxilică, ester, grupa esterică, esterificare, • Studiul de caz:
contextuale activității umane. hidroliza. Stabilirea tipului de aromatizator (natural, identic natural, sintetic)
1.7 Aprecierea critică a utilizării și felului de conservant după marcajul de pe produsele alimentare și
aldehidei formice, acidului cosmetice.
acetic, esterilor în compoziția Elaborarea și prezentarea proiectului:
diferitor produse. Conservanții și aromatizatorii - pro și contra.

42
2.Grăsimile: importanța vitală și industrială
2.1 Explicarea și operarea în Grăsimile: răspândirea în natură, compoziția, Exerciții:
situații de comunicare orală și proprietățile fizice, clasificarea, utilizarea. • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
scrisă cu noțiunile ce se referă la Funcțiile biologice ale grăsimilor adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează grăsimile.
grăsimi. (energetică și de protecție), procesele de • Descrierea grăsimilor conform algoritmului: răspândirea în natură,
2.2 Argumentarea importanței hidroliză și de oxidare completă a grăsimilor compoziția, proprietățile fizice, clasificarea, utilizarea.
unei alimentații sănătoase în în organism (schematic, produșii obținuți, • Argumentarea importanței industriale și vitale a grăsimilor în
corelație cu rolul biologic al condiții de reacție). corelație cu proprietățile lor.
grăsimilor și valoarea lor Noțiune de săpunuri, detergenți sintetici, Rezolvarea problemelor: determinarea și compararea valorii
energetică. avantajele și dezavantajele utilizării lor. energetice a diferitor produse alimentare ce conțin grăsimi.
2.3 Investigarea experimentală a Protecția mediului contra poluării cu detergenți. Activități experimentale:
proprietăților grăsimilor, E: Cercetarea unor proprietăți fizice ale grăsimilor, caracterului
săpunurilor și a detergenților Elemente noi de limbaj specific disciplinei: nesaturat al uleiurilor vegetale.
sintetici. grăsimi, funcțiile biologice ale grăsimilor, E: Studierea proprietăților săpunurilor și detergenților sintetici.
2.4 Formularea concluziilor valoarea energetică, săpun, detergent sintetic. Activități creative:
personale referitoare la • Dezbateri: Avantajele și dezavantajele utilizării detergenților
avantajele și dezavantajele sintetici în raport cu săpunurile, impactul lor asupra mediului.
utilizării grăsimilor, săpunurilor Elaborarea și prezentarea proiectului:
și detergenților sintetici. Grăsimile și sănătatea personală.
3. Hidrații de carbon - produși ai fotosintezei
3.1 Explicarea și operarea în Hidrații de carbon ca produși ai fotosintezei: Exerciții:
situații de comunicare orală și glucoza, fructoza, zaharoza, amidonul, • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
scrisă cu noțiunile ce se referă la celuloza. adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează hidrații de
hidrații de carbon. Glucoza și fructoza: formula moleculară, de carbon.
3.2 Caracterizarea hidraților structură (liniară pentru glucoză), proprietățile • Descrierea hidraților de carbon conform algoritmului:
de carbon conform algoritmului; fizice. clasificarea, compoziția, răspândirea în natură, rolul biologic,
etapelor de extragere a zahărului Proprietățile chimice ale glucozei: oxidarea proprietățile fizice, proprietățile chimice, utilizarea.
din sfecla de zahăr și a totală, fermentarea alcoolică, reacțiile de • Corelarea transformărilor reciproce ale hidraților de carbon cu
amidonului din cartofi. identificare ca aldehidă și ca alcool transformarea lor în organism și prelucrarea lor în industrie.
3.3 Modelarea proprietăților polihidroxilic (fără ecuațiile reacțiilor); Rezolvarea problemelor cu conținut aplicativ:
chimice ale hidraților de carbon domeniile de utilizare și rolul în organism. - de determinarea valorii energetice a diferitor produse alimentare ce
prin ecuațiile reacțiilor în Zaharoza: răspândirea în natură, proprietățile conțin hidrați de carbon;
corelație cu utilizarea lor. fizice și chimice (hidroliza), utilizarea în - pe baza ecuațiilor reacțiilor cu participarea hidraților de carbon.
industria alimentară.

43
3.4 Rezolvarea problemelor cu Extragerea zahărului din sfecla de zahăr. Activități experimentale:
conținut aplicativ cu Amidonul și celuloza: rolul biologic, E: Reacțiile de identificare ale glucozei și amidonului.
participarea hidraților de carbon. răspândirea în natură, compoziția, formula Activități creative:
3.5 Investigarea experimentală a moleculară, proprietățile fizice, extragerea, • Elaborarea schemelor de extragere a zahărului și amidonului.
prezenței glucozei și amidonului utilizarea. • Dezbateri: rolul hidraților de carbon în alimentația noastră.
în diferite produse alimentare. Proprietățile chimice ale amidonului: hidroliza Elaborarea și prezentarea proiectelor:
3.6 Formularea concluziilor și identificarea cu iod. • Hidrații de carbon – produse alimentare și materie primă.
personale referitoare la Proprietățile chimice ale celulozei: hidroliza, • Consumul de hârtie și mediul.
importanța hidraților de carbon arderea, deshidratarea-carbonizarea (fără
pentru viața și sănătatea omului. ecuația reacției).
Elemente noi de limbaj specific disciplinei:
hidrat de carbon, monozaharidă, dizaharidă,
polizaharidă, fermentare alcoolică.
4. Aminoacizii, proteinele – baza vieții
4.1 Explicarea și operarea în Aminoacizii (glicină, alanină): compoziția, Exerciții:
situații de comunicare orală și grupele funcționale. α-Aminoacizii ca parte • Formularea/argumentarea expresiilor lacunare, de tipul
scrisă cu noțiunile ce se referă la componentă a proteinelor. Importantă vitală a adevărat/fals, utilizând noțiunile ce caracterizează aminoacizii și
aminoacizi și proteine. α-aminoacizilor. proteinele.
4.2 Investigarea experimentală a Proteinele – polimeri naturali, compoziția și • Caracterizarea aminoacizilor și proteinelor conform algoritmului:
proprietăților proteinelor; funcțiile lor în organism. Structura primară și compoziția, răspândirea în natură, proprietățile fizice, rolul lor
identificarea prezenței secundară a proteinei. biologic.
grăsimilor, hidraților de carbon, Proprietățile proteinelor: transformarea în Rezolvarea problemelor:
proteinelor în diferite produse organism (hidroliza), identificarea cu hidroxid Determinarea și compararea valorii energetice a diferitor produse
alimentare. de cupru (II), denaturarea (sub acțiunea alimentare ce conțin proteine, grăsimi și hidrați de carbon.
4.3 Argumentarea importanței temperaturii, acizilor, bazelor alcaline, Activități experimentale:
unei alimentații echilibrate pe alcoolului, sărurilor). Lucrarea practică nr. 2:
baza comparării rolului biologic Identificarea proteinelor. Investigarea factorilor de denaturare a
și valorii energetice a Elemente noi de limbaj specific disciplinei: proteinelor.
proteinelor, grăsimilor și aminoacid, α –aminoacid, grupa funcțională Lucrarea practică nr. 3:
hidraților de carbon. amino, proteină, structură primară și secundară, Identificarea prezenței grăsimilor, hidraților de carbon și a
denaturare. proteinelor în diferite produse alimentare.
Activități creative - elaborarea și prezentarea proiectului:
Piramida alimentației sănătoase.

44
 5. Compușii organici în viața societății
5.1 Explicarea și operarea în Compușii macromoleculari cu Exerciții:
situații de comunicare orală și importanță vitală și industrială: naturali • Utilizarea noțiunilor: monomer, polimer, polimer natural, artificial,
scrisă cu noțiunile ce se referă la (amidonul, celuloza, cauciuc, proteine, fibre); sintetic, reacție de polimerizare prin alcătuirea expresiilor de tip
compușii macromoleculari. artificiali (viscoza); adevărat/fals și lacunar.
5.2 Clasificarea compușilor sintetici (polietilena, cauciuc, fibre). • Scrierea ecuațiilor reacțiilor de polimerizare a etilenei, propilenei și
macromoleculari cu importanță Reacții de polimerizare butadienei, corelarea lor cu domeniile de utilizare.
vitală și industrială. (pe exemplul etilenei, propilenei și butadienei), • Compararea fibrelor naturale cu cele sintetice și artificiale după
5.3 Investigarea experimentală a monomer, polimer, fragment structural, grad de proprietăți (mecanice, higroscopice, igienice, estetice) și aprecierea
prezenței compușilor organici polimerizare. impactului lor asupra sănătății.
studiați în diferite produse prin Mase plastice, cauciucuri, fibre: • Deducerea lanțurilor logice pentru compușii organici: compoziția -
reacții de identificare. utilizarea și impactul lor asupra mediului. structura - proprietățile – obținerea – utilizarea.
5.4 Aprecierea importanței Rolul substanțelor organice în viața Activități experimentale:
marcajelor materialelor cotidiană: relația dintre utilizare, structură și E: Studierea materialelor din compușii macromoleculari (cu
polimerice pentru alegerea lor proprietăți. utilizarea informației de pe ambalaje).
corectă, utilizarea și îngrijirea E: Identificarea compușilor organici în produse cosmetice/de
lor; importanței studierii Elemente noi de limbaj specific disciplinei: igienă, medicamente, produse alimentare etc.
proprietăților compușilor compus macromolecular, fragment structural, Activități creative:
organici pentru utilizarea lor grad de polimerizare. • Dezbatere: avantajele și dezavantajele utilizării compușilor
inofensivă. macromoleculari din aspect ecologic, economic și de sănătate.
• Alcătuirea CV-ului unei substanțe organice.
Elaborarea și prezentarea proiectului:
Moda din punct de vedere chimic.

Produse școlare recomandate pentru toate unitățile de învățare:

Exerciții: exercițiu rezolvat; fișă de lucru completată; schemă de utilizare și de transformări chimice elaborată/completată/realizată;
ecuație chimică alcătuită.
Rezolvarea problemelor: problemă rezolvată.
Activitate experimentală: lucrare practică/experiență de laborator (E)/experiență de laborator digitală realizată conform instrucțiunilor;
raport de activitate experimentală elaborat.
Activități creative: CV-ul unei substanțe organice elaborat/prezentat; studiu de caz realizat; proiect elaborat și prezentat.
Produs de evaluare: test de evaluare formativă/sumativă rezolvat.

45
La sfârșitul clasei a XII-a, elevul/eleva poate:
• caracteriza și compara derivații hidrocarburilor conform algoritmului:
compoziția, structura, grupa funcțională, formula generală, seria omologă, nomenclatura, omologia, izomeria,
proprietățile, metodele de obținere, utilizarea;
• clasifica compușii organici în hidrocarburi, derivați oxigenați, compuși organici cu importantă vitală și industrială;
• aprecia influența utilizării aldehidei formice, acidului acetic, esterilor asupra atractivității și calității produselor pentru o alegere conștientă a lor;
• modela compoziția substanțelor organice prin formule moleculare și de structură;
legăturile genetice dintre alcani și derivații lor oxigenați prin scheme și ecuațiile reacțiilor;
• rezolva probleme de calcul cu caracter formativ-aplicativ pe baza proprietăților/metodelor de obținere/utilizării/schemelor legăturilor genetice dintre
compușii organici;
• investiga experimental respectând tehnica securității:
proprietățile, identificarea compușilor organici cu importanță vitală și industrială;
• elabora și prezenta produse creative referitor la compușii organici cu importantă vitală și industrială, impactul lor asupra sănătății și mediului;
• evalua critic importanța grăsimilor, a hidraților de carbon și a proteinelor în raport cu acțiunea lor asupra organismului/mediului;
a produselor pe bază de polimeri din aspect ecologic, economic și de sănătate;
manifestând atitudini si valori specifice predominante:
 corectitudine și deschidere în procesul de operare cu limbajul chimic;
 curiozitate și creativitate în caracterizarea substanțelor și proceselor chimice;
 perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor la rezolvarea problemelor;
 exigenţă pentru normele de securitate personală și socială;
 responsabilitate față de sănătatea personală și grija față de mediu.

46
 V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la

disciplina Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular presupune
aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală:
proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt
tratate ca un tot întreg, cele trei acțiuni/procese fiind complementare și cuprinzând astfel întreaga
activitate cognitivă și formativă.
Proiectele didactice de lungă durată şi de scurtă durată vor fi elaborate de către cadrele
didactice în conformitate cu Curriculumul la disciplina Chimie și ghidurile elaborate. Proiectarea
didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra predării-învățării-evaluării
disciplinei chimia şi va ține cont de corelarea competenţelor specifice, unităților de competenţe,
unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Deși profesorii pot modifica consecutivitatea temelor
în procesul predării – învăţării – evaluării, e necesar să se acorde atenție succesiunii acestora în
conformitate cu logica internă a disciplinei, ținând cont de specificul competenţelor vizate.
În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este necesar de ținut
cont că Competența elevului include nu numai componente cognitive și operațional-tehnice, dar şi
motivaţionale, etice, sociale şi comportamentale, specifice pentru fiecare elev/elevă în parte, de
aceea este foarte important aspectul psihologic al demersurilor educaţionale. Factorii esențiali ai
creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie
sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea,
cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/digitale.
Specificul formării competenţelor la chimie este determinat de experimentul chimic,
exprimat prin experienţe de laborator, lucrări practice și experimente demonstrative. Procesul de
învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități experimentale de investigare
a substanțelor și reacțiilor chimice, realizarea experimentelor reale și digitale, rezolvarea
problemelor prin aplicarea metodelor specifice chimiei, participarea în proiecte transdisciplinare,
observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice întâlnite în viața
cotidiană. Integrarea sistematică a experimentului chimic în lecțiile de chimie creează condițiile
necesare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică şi experimentală, stimulând
câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire şi dorința de a cunoaște. Este necesar ca
sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context semnificativ şi să
fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De
ce…?) și sinteză (Cum…?) ajută elevilor să-şi creeze propriile concepţii cu privire la noua materie.
Individualizarea și diferențierea activităților de învăţare la chimie asigură egalizarea şanselor de
reuşită şi permite dezvoltarea potenţialului creativ individual în ritm propriu.
Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor
imagini animate şi dinamice, facilitând învăţarea conţinuturilor curriculare la chimie, realizarea
evaluării formative, oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de
învăţare; facilitează integrarea cunoștințelor prin realizarea proiectelor individuale şi în grup.
În procesul educaţional la chimie elevii îşi vor forma competenţe de învăţare prin activităţi
de elaborare a obiectivelor personale de învăţare, planificarea învăţării în mod individual sau în
grup. Evocarea experienţelor personale ale elevilor va include întrebări sau activităţi care îi va
implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de
învăţare ce corespund temei, propunerea ideilor pentru realizarea sarcinilor de instruire,
autoevaluarea produselor elaborate pe baza criteriilor stabilite în comun.
Curriculumul la disciplina Chimie, centrat pe competenţe, orientează cadrele didactice spre
aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia
problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, observării, descrierii, experimentului
chimic, investigării, proiectului, demonstrării, etc.

47
 Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învăţare, deoarece activează elevii,
stimulează reactualizarea unor experienţe anterioare, impulsionează inventivitatea, îi pregătesc
pentru rezolvarea problemelor vieţii. Problemele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce
nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viaţă, să
motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, bazate pe informații contextuale captivante, ce
solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de chimie se va
pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formularea
concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaştere ştiinţifică (problematizarea, modelarea,
algoritmizarea, observarea, experimentul chimic, abstractizarea, analiza, sinteza, generalizarea),
diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea şi
prezentarea informaţiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse
prin diferite metode.
Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science,
Technology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering, Art
and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să
ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor
pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea individuală şi de grup. În acest mod se va realiza
scopul principal al instruirii, formarea elevului/elevei care poate şi doreşte să înveţe continuu şi
independent, adică are competenţa de a învăţa autonom - factor esențial de succes profesional şi
social.
Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode,
procedee şi tehnici noi necesare pentru formarea competenţelor elevilor în dependență de specificul
grupului de instruire.
Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă, care se
realizează după parcurgerea unei secvenţe de instruire, prin diverse modalităţi și permite adoptarea
măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea progresului şcolar. Formele de
evaluare aplicate în procesul educațional la chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrări
practice și de laborator, observarea sistematică a elevilor prin diverse metode: investigația,
proiectul, autoevaluarea, etc. Formele de evaluare vor fi alese în dependenţă de obiectivele
planificate şi de specificul materialului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a
cunoştinţelor din diferite compartimente ale cursului de chimie, precum şi formarea sistematică a
deprinderilor elevilor de a opera cu diferite instrumentele de evaluare: fişe de caracterizare a
substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru
înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creaţie, teste (cu sarcini complexe, cu răspuns deschis,
itemi care vizează anumite competenţe-sinteză).
În procesul educațional la chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte
discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare
personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competenţele-cheie/transversale, precum: respectarea
igienei personale și principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a
primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor,
asumarea responsabilităților, comunicarea interculturală, respectarea dreptului la opinie.
Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibilitatea de
reflectare asupra rezultatelor învăţării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor
despre competenţele proprii şi orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență
pedagogică a activității de instruire. Evaluarea bazată pe criteriul de succes este o condiție a calităţii
procesului educaţional, care depinde de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor şi
mijloacelor de predare - învăţare, a modului de organizare a lecțiilor şi a relațiilor profesor –
elev/elevă, de eficiența materialelor didactice etc.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-

192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
2. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
3. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
4. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).
5. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,
2018.
6. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid
metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
7. Guţu V., Dăndăran O., Darii L. et al. Curriculum național. Chişinău: Editura CEP USM,
2018.
8. Guţu V., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competenţe pentru
învăţământul general. Chişinău: Editura CEP USM, 2018.
9. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
10. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal .
Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018.
https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
11. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în
învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din
http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_promovare_transfer_2016.pdf
12. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ
secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.
13. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257,
art. Nr. 963.

49