1 Dobre PDF
1 Dobre PDF
1 Dobre PDF
Mănăstirea Scorei
Zona Sibiului, populată într-o majoritate covârşitoare de români
ortodocşi, a atras atenţia încă de timpuriu domnitorilor de peste munţi.
Aşa se face că, dorind a sprijini ortodoxia din această parte a
Transilvaniei, Mircea cel Bătrân, (1386-1418), Domnul Ţării Româneşti,
dăruieşte în 27 decembrie 1391, satul Scorei boierilor săi, egumenul
Stanciu şi fratelui său Călin1. Deci în acest an era o mănăstire sub
1
Ilarion Puşcariu, Fragmente despre boierii din Ţara Făgăraşului, Sibiu, 1907, p. 38-41.
1
Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre
2
Mircea Păcurariu, Dicţionarul teologilor români, Bucureşti,ed. a II-a revăzută şi
întregită, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2002, p. 181-182.
3
Ştefan Meteş, Mănăstirile româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936, p. 96.
4
V. Turc, Excursiuni pe munţii Ţerei Bârsei şi ai Făgăraşului, Braşov, 1896, p. 110.
5
Dr. Augustin Bunea, Episcopii Petru Pavel Aaron şi Dionisie Novacovici sau Istoria
românilor transilvăneni de la 1751 până la 1764, Blaj, 1902, p. 365.
6
Arhiva Protopopiatului Sibiu, Parohia Ocna-Sibiului,Brâncoveanu II.
7
Vasile Stanciu, Muzica bisericească ortodoxă din Transilvania, Cluj-Napoca, Ed.
Presa Universitară Clujeană, 1996, p. 40-42.
2
Învăţământul muzical bisericesc din zona Sibiului până la începutul sec. XIX
8
Mircea Păcurariu, Aspecte privitoare la cultura şi arta bisericească din Arhiepiscopia
Sibiului,în Arhiepiscopia Sibiului,pagini de istorie, Ed. Centrului Mitropolitan Sibiu,
Sibiu, 1981, p. 82-83.
9
Ştefan Meteş, op. cit., p. 138.
10
Arhiva Protopopiatului Sibiu, Parohia Sibiel, precum şi la Petre Beşliu
Munteanu, „Mănăstirea de la Sibiel: cercetări multidisciplinare”, în Corviniana, 6,
2001, p. 209 – 222 (în colaborare cu A. Georgescu şi E. Popescu).
11
Textul se află pe rama uşii de la intrarea în biserica din Sibiel.
3
Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre
12
Însemnare pe un Triod tipărit la Blaj în 1813.
13
I. Moga,Marginea, „Ducatul Amlaşului şi Scaunul Săliştei”, în Omagiu lui
I.Lupaş, Bucureşti, 1942, p. 568-607, după Ion Bota, Şcoli ortodoxe în Transilvania
(secolul al XVII-lea) în Istoria Învăţământului din România,vol. I; p. 135.
14
Ibidem, p.138.
15
Nicolae Albu, Istoria învăţământului din Transilvania până la 1800, Blaj, 1944, p. 42.
4
Învăţământul muzical bisericesc din zona Sibiului până la începutul sec. XIX
anul 1848. Că din timpuri vechi s-a ţinut aici şcoala se vede de acolo,
deoarece mulţi din bătrâni care au trăit la începutul secolului
trecut,aveau învăţătură de carte, ştiau citi şi scrie [...] Multe însemnări
din mineie şi de pe alte cărţi vechi bisericeşti scrise şi subscrise cu mâna
proprie, de bătrâni care au trăit în timpuri îndepărtate, toate acestea
dovedesc ştiinţa lor de carte. De la unii călugări şi foşti învăţători aici au
rămas manuscrise de poezii bisericeşti cu scrisori chirilice foarte
frumoase”16.
Până în anul 1821 şcoala nu avea un edificiu propriu. Dacă în
majoritatea cazurilor şcoala îşi avea reşedinţa în tinda bisericii sau acasă
la învăţător, în Sălişte, cursurile se ţineau în case închiriate, ceea ce
denotă grija şi atenţia pe care săliştenii o acordau educaţiei. De la
începutul sec. al XIX-lea mai cunoaştem câţiva dascăli: N.Fanea,
Dumitru Herţa, Dumitru Oprea Borcea, Stan Beju, Dumitru Chipară17.
Se cuvine să amintim aici pe crâsnicul Picu Pătruţ poet, miniaturist
dar şi mare cântăreţ. S-a născut în 1818 ,la Sălişte şi s-a remarcat de-a
lungul vieţii ca fiind un adevărat apostol al Mărginimii. Deţinea o
bibliotecă imensă pentru acea dată (peste 200 de volume). Versurile lui
se cântau după melodii numite de el „podobii” fără a fi de fapt unele
propriu-zise. Melodiile erau fie ale unor cântece de stea, fie compoziţii
proprii. Din păcate Picu Pătruţ nu a utilizat notaţia muzicală, ci numai a
indicat ca subtitlu la fiecare din „viersurile” ce se cântau glasul şi
denumirea podobiei: „Glas 3, podobie: Astăzi trei raze...”18. Chiar dacă
nu-i cunoaştem în amănunt opera muzicală, Picu Pătruţ a contribuit la
sedimentarea melosului bisericesc transilvănean19.
16
Dumitru Lepădat, Anuarul şcoalei capitale române ortodoxă orientală din Sălişte pe
anul şcolar 1900-1901, Sibiu, p. 7-8.
17
***, Săliştea Sibiului,străveche vatră românească, Sibiu, 1990, p. 212.
18
Zoe Buşulenga, Vasile Drăguţ, O. Octavian Ghibu,Crişan Mircioiu, Picu
Pătruţ Miniaturi şi Poezie, Bucureşti, 1985, p. 53-54.
19
Vasile Stanciu, op. cit., p. 78.
5
Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre
6
Învăţământul muzical bisericesc din zona Sibiului până la începutul sec. XIX
23
Arhiva Parohiei „Cuvioasa Paraschiva” din Răşinari; Stan A. Ionescu,
Monografia Şcoalei primare de stat „Octavian Goga” din Răşinari, jud. Sibiu, 1936, p. 24-
29.
24
Stan A. Ionescu, op. cit., p. 27.
25
Aurel Dumitrescu-Jippa, Nicolae Nistor, Sibiul şi ţinutul în lumina istoriei, vol. I,
Cluj-Napoca, 1976, p. 84.
26
Dumitru Stăniloae, „O luptă pentru Ortodoxie în Ţara Haţegului”, în Anuarul
XV, 1938-1939 al Academiei Teologice Andreiene din Sibiu, Sibiu, 1939, p. 5.
27
Ibidem.
7
Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre
28
Arhiva Parohiei Tilişca, Ioan Bratu, Monografia Şcoalei Gr. orientale române din
Tilişca, Sibiu, 1913, p. 76.
29
Evanghelia se află în patrimoniul Parohiei ortodoxe din Tilişca.
30
Ioan Bratu, op. cit., p. 78.
31
Istoricul Nicolae Iorga consideră că Sava III era din Veştem - Sibiu în Istoria
Bisericii Româneşti, vol. I, p. 385.
32
Ioan Bratu, op. cit., p. 79.
33
Ibidem.
34
Ibidem.
8
Învăţământul muzical bisericesc din zona Sibiului până la începutul sec. XIX
35
Ibidem.
36
Despre negustorii greci din Sibiu au apărut mai multe lucrări: Nestor
Camarino, „L 'organisation et l'activite de la Compagnie des marchands grecs de
Sibiu”, în Balcania, vol. VI, Bucureşti, 1943, p. 210-213; Olga Cicanci, Companiile
greceşti din Transilvania şi comerţul european în anii 1636-1746, Bucureşti, 1981;
Athanasios E. Karathanasis, O Ellinismos tis Transilvanias, Tesalonic, 2003.
37
Ştefan Toma, „Aspecte inedite referitoare la viaţa vechii comunitãţi greceşti
din Sibiu”, TR XLIV (2006), nr. 17-20, p. 3.
38
Athanasios E. Karathanasis, O Ellinismos tis Transilvanias, Tesalonic, 2003, p.
121-123.
9
Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre
39
Ioan Albescu, Însemnări despre şcoala mea şi despre şcoala ţării, Sibiu, 1934, p.
22; şi idem, Comuna Boiţa, judeţul Sibiu. Încercare de monografie istorică, Sibiu, 1938, p.
73.
40
Ioan Albescu, Însemnări despre..., p. 24.
41
Ibidem, p. 28.
42
***, Cartea de Aur a satului Cacova - Fântânele, jud. Sibiu, editată de Parohia
Ortodoxă Româna din satul Cacova – Fântânele, 1998, p. 16.
43
Nicolae Albu, Istoria învăţământului din Transilvania până la 1800, Blaj, 1944, p.
127.
44
Nicolae Iorga, Studii şi Documente, XIII, Bucureşti, 1906, p. 153.
45
Nicolae Albu Istoria învăţământului…, p. 27.
10
Învăţământul muzical bisericesc din zona Sibiului până la începutul sec. XIX
46
Ioan Lotreanu, Sadu – studiu monografic şi etnomuzicologic, Ed. Alternative,
Bucureşti, 1988.
47
Ibidem, p. 107.
11
Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre
48
Ioachim Munteanu, Monografia economico-culturală a comunei Gura Râului,
Sibiu, 1896, p. 118.
49
Acest dascăl şi cântăreţ se va întoarce în satul natal unde se stinge din viaţă la
21 martie 1831. Este consemnat în toate registrele. Vezi mai sus, Şcoala din Răşinari.
50
Dumitru Arsenie, Gura Râului, sat din Mărginime, Ed. Universităţii „Lucian
Blaga”din Sibiu, 2000, p. 108.
12
Învăţământul muzical bisericesc din zona Sibiului până la începutul sec. XIX
51
Ioachim Munteanu, op.cit., p. 188.
52
Ibidem,precum şi Dumitru Arsenie, Ioan, op. cit., p. 108.
53
Aurel Olteanu, „Monografia şcoalei greco-orientale române din Haşag”, în
Transilvania, nr. 3, mai-iunie, 1911, p. 245.
54
Ibidem.
55
Vezi „Statistica românilor din Ardeal făcută de administraţia austriacă la anul
1760-1762,copiată din Arhiva de război din Viena de Dr.Virgil Ciobanu”, în Anuarul
Institutului de Istorie Naţională din Cluj, III, (1924-1925), Cluj, 1926.
56
Ştefan Meteş, op. cit., p. 137-139.
13