Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie

Analiza demografică a statelor Germania şi

Nigeria

Specializarea :Meteorologie şi Hidrologie

1
 Cuprins

Rezumat…………………………………………………………………….......................3
Cuvinte cheie………………………………………………………………..….................3
Metodologie………………………………………………………………….....................3
Introducere…………………………………………………………………..….................4
Cap.1 Dinamica numărului de locuitori în Germania şi Nigeria…………….....................8
Cap.2 Dinamica populaţiei în Germania şi Nigeria (1950-2050)…………........................9
2.1 Dinamica ratei natalităţii ………….....................................………....................9
2.2 Dinamica ratei mortalităţii …………….....................................…...................10
2.3 Dinamica ratei mortalităţii infantile ……..........................................................11
2.4 Dinamica fertilităţii …………………...............................................................12
2.5 Dinamica speranţei de viaţă ………….........................................................….13
2.6 Dinamica ratei migraţiei......................... ............……………..........................14
Cap.3 Structura populaţiei în Germania şi Nigeria............................................................15
3.1 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe...................................................15
3.2 Structura socio-economică a populaţiei..............................................................19
3.3 Dinamica şomajului............................................................................................21
3.4 Structura socio-culturală.....................................................................................22
Cap.4 Aşezările umane în Germania şi Nigeria..............................................................26
4.1 Structura pe medii – urban/rural......................................................................26
4.2 Aşezările urbane..............................................................................................28
4.3 Originea ş evoluţia formelor urbane................................................................30
4.4 Clasificarea oraşelor după criteriul funcţional.................................................34
Concluzii........................................................................................................................35
Bibliografie....................................................................................................................36

2
 Rezumat

În proiectul mai sus analizat m-am axat pe analiza geodemografică a statelor Germania
şi Nigeria. În prima parte a articolului am vorbit depre localizarea acestora atât pe glob,
cât şi în continentul în componenţa cărora se află, dar am făcut pe scurt şi un scurt istoric
al acestora.
În cel din-ntâi capitol mi-am concentrat atenţia asupra studiului privind analiza
demografică din aceleaşi zone, respectiv: dinamica numărului de locuitori, respectiv
În cel de-al doilea capitol am tratat dinamica populaţiei atât pentru Nigeria, cât şi pentru
Germania, aici îndreptându-mi atenţia asupra dinamica ratei natalităţii, dinamicii ratei
mortalităţii, dinamicii ratei mortalităţii infantile,dinamicii ratei fertilităţii, dinamicii
speranţei de viaţă la naştere şi în cele din urmă dinamicii ratei migraţiei. Am realizat
grafice pentru cele doua state şi le-am analizat comparativ.
În cel de-al treilea capitol al articolului , am vorbit despre structura populaţiei,
orientându-mă asupra structurii populaţiei pe grupe de vârstă, structurii socio-economice
a populaţiei , dinamicii şomajului şi asupra structurii socio-culturale. Şi de această dată
le-am analizat comparativ, atât în tabele cât şi sub forma graficelor linie şi pie.
În ultimul capitol am abordat aşezările umane în care am analizat structura pe medii de
viaţă – urban/rural, aşezările urbane, originea şi evoluţia formelor urbane şi ca un ultim
subpunct am vorbit despre clasificarea oraşelor după criteriu funcţional.

Cuvinte cheie : dinamica populaţiei, structura populaţiei, oscilaţie, evoluţie, statele

Germania şi Nigeria.

Metodologie
Pentru realizarea acestui articol am folosit informaţii variate. Pentru poziţia geografică
a Germaniei şi Nigeriei şi datele generale cu privire la statele aflate în discuţie, am
consultat diferite cărţi de geografie. Cărţi referitoare poziţia pe glob şi pe continent, la

3
reţeaua hidrografică, la populaţie, oraşe, istorie, economie şi resurse naturale de care
depind cele doua state.
Am folosit date de pe site-ul www.esa.un.org/unpp/ cu privire la cifrele corespunzătoare
unui anumit interval de timp,care mi-au fost de ajutor la realizarea graficelor şi la
întocmirea tabelelor .
Pentru efecuarea graficelor cu privire la aşezările umane, am utilizat date de pe site-ul
www.ilo. Mi-au fost folositoare datele şi cu privire la dinamica şomajului,gasite tot pe
acest site, punct analizat în capitolul III.
Am realizat grafice linie, pie, coloană şi sub formă piramidală pentru analiza statelor.
Comparativ, diferenţele existente între ele se pot distinge cu mult mai multă uşurinţă.

Introducere

Fig. 1 Harta politică a Germaniei

Sursa: www.butterfly.ro/

Situată în inima Europei, Germania, cu o suprafaţă de aproximativ 357000 km2 are

nouă vecini: Danemarca în nord, Olanda, Belgia, Luxemburg şi Franţa în vest, Elveţia şi
Austria în sud şi Republica Cehă şi Polonia în est. Germania este mai mult decât o punte
de legătură esenţială între Europa de vest şi cea de est, dar şi o punte importantă între

4
peninsula Scandinavia şi ţările mediteraneene. Lungimea totală a graniţelor, atât naturale
cât şi artificiale, atinge 3758 km. Ca populaţie, este pe locul 2 în Europa, după Rusia. Are
o suprafaţă totală de 923 768 km².
Reţeaua hidrografică a Germaniei este formată mai ales din râuri şi fluvii dintre care
Rinul (cu cei doi afluenţi mai importanţi, Main şi Neckar), Ruhr,Dunărea, Wesser, Elba şi
Odra sunt cele mai importante.
Cele mai importante din Germania sunt: Berlin, care este capitala, Hamburg, München,
Köln, Frankfurt pe Main.
În ceea ce priveşte istoria, Germania şi-a câştigat independenţa în 18 ianuarie 1871,
când a fost unificat Imperiul German. În ambele răboaie mondiale Germania a fost
înfrântă, iar după cel de-al doilea război mondial împărşită în 4 zone de ocupaţie (Marea
Britanie, SUA, URSS şi în cele din urmă Franţa). Republica Federală Germania
( Germania de Vest), întemeiată la 23 mai 1949, era formată din zonele de altădată ale
Marii Britanii, Statelor unite şi Franţei; Republica Democrată Germană (Germania de
Est), întemeiată la 7 octombrie 1949, era formată de fosta zonă a URSS. Ambele părţi ale
Germaniei s-au unificat la data de 3 octombrie 199, iar cele 4 puteri guvernatoare au
renunţat oficial la drepturile lor în 15 martie 1991.
De la începuturile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator şi beneficiar al
unei economii din ce în ce mai globalizate. Are cea mai mare economie naţională din
Europa, a patra din lume ca PIB nominal, şi a cincea din lume în funcţie de paritatea
puterii de cumpărare.
Majoritatea locuitorilor muncesc în domeniul serviciilor, pe locul al doilea se găseşte
industria şi pe ultimul agricultura. În ceea ce priveşte producţia industrială, Germania
aparţine celor mai mari şi mai dezvolatate ţări producătoare de fier, oţel, cărbune, ciment,
produse chimice, utilaje, maşini, electronice, mâncăruri şi băuturi, constructoare de
vapoare şi producătoare de articole textile.
Germania este împărţită în 5 regiuni care impresionează prin frumuseţea peisajelor:
Câmpia de Nord a Germaniei
Zona Centrală Inaltă
Terasa din sud-vest considerată o panoramă
Poalele Alpilor în sud

5
Alpii Bavarezi
Germania este situată în zona vânturilor reci de vest dintre Oceanul Atlantic şi climatul
continental din est. Schimbările importante de temperatură sunt foarte rare. Iarna,
temperaturile sunt, în medie, de 1,5 grade C în regiunile joase şi 6 grade C în munţi. Cea
mai calduroasă lună a anului este iulie, temperatura ajungând până la 20 grade C.
Excepţii fac doar Rinul Superior, care are un climat extrem de blând, Bavaria Inaltă, care
fiind la poalele Alpilor beneficiază de un vânt cald numit Foehn din sud şi Munţii Harz.
Zona Centrală Inaltă împarte Germania în cea de nord şi cea de sud. Valea Rinului central
constituie o arteră naturală de comunicaţie.

Fig.2 Harta politică a Nigeriei

Sursa: www.harta.infoturism.ro/Africa/Nigeria/

6
 Nigeria este o ţară situată în partea vestică-mijlocie a Africii, în golful Guineii, fiind
ţara cu cea mai mare populaţie a acestui continent. Ca vecini, în vest are Republica
Benin, Ciad la nord-est şi Camerun la est, iar în nord-vest Niger.
Reţeaua hidrografică a Nigeriei este alcătuită din următoarele ape importante : Niger,
Benue care converg şi se varsă in Delta Nigerului, una din deltele cele mai mari din lume,
si lacul Kainji Reservour.
Cele mai importante oraşe din Nigeria :Abuja, care este capitala statului din anul 1991,
Lagos (fosta capitală) , Enugu, Aba, Benin City, Maidguri, Sokoto, Kaduna, Ibadan.
Oamenii din Nigeria au o istorie vastă. Dovezile arheologice arată că locuirii umane din
zona dateaza de la cel puţin 9000 î.Hr. Zona din jurul River Benue şi Cross este
considerat a fi patria original al migranţilor bantu care răspândite în cele mai multe din
Europa Centrală şi Africa de Sud în valuri între primul mileniu î.Hr. şi doilea mileniu.
Numele Nigeria a fost luată din râul Niger trece prin ţară. Acest nume a fost inventat de
către Flora Shaw, soţia viitorul Baron Lugard, un administrator de coloniale britanice,în
secolul al XX lea.
Dispunând de o producţie de petrol importantă, Nigeria rămâne o ţară relativ săracă,
fapt datorat în principal corupţiei. Descoperită in Delta Nigerului la sfârşitul anilor 1950,
Industria petrolieră a fost marcată de conflicte politice şi economice, în mare parte
datorată unei lungi istorii a corupţiei regimurilor militare şi complicitatea de corporaţii
multinaţionale.
Conform valorii PIB-ului său, se plasează ca a treia ţară din Africa, după Africa de Sud
şi Algeria. Cu toate că au loc scrutine electorale cu vot universal, democraţia nu este încă
stabilită, la ultimul scrutin electoral având loc fraude masive, conform observatorilor
internaţionali.
Nigeria este cea mai populată ţară din Africa, a şaptea ţară cea mai populată din lume,
şi cea mai aglomerata ţară din lume în care majoritatea populatiei este formată din negrii.
Acest stat este listat printre "Next Eleven" economii, şi este un membru al
Commonwealth a Naţiunilor.
Petrolul reprezintă peste 90% din exporturile Nigeriei. Rafinăriile de petrol sunt situate
la Port Harcourt, Warri şi Kaduna. Există şi zăcăminte imense de gaze naturale, dar
producţia este totuşi mică.

7
 Depresiunile de coastă sunt împodobite cu mangrove în multe locuri, îndeosebi în Delta
Nigerului. Depresiunile se îintind spre nord, înălţându-se în Podişul Jos, care atinge
1.780 m în Muntele Share. Cel mai înalt vârf este Mount Vogel (2.024 m) din Munţii
Gotel.
Clima este puternic influenţată de mişcările anuale ale faşiei intertropicale de nori şi
ploaie, care afectează toate ţările de-a lungul Golfului Guineea. Sudul are două
anotimpuri ploioase, între aprilie şi iunie respectiv septembrie şi octombrie, dar în nord
ploile cad mai ales între iulie şi septembrie. In vreme mai secetoasă vânturile harmattan
bat dinspre Deşertul Sahara şi adesea aduc nori de praf şi aer foarte uscat.

Analiza demografică a statelor Germania şi Nigeria

1. Dinamica numărului total de locuitori

Fig.3 Dinamica numărului total de locuitori în Germania şi Nigeria între anii 1950-
2050

Din fig.3 se observă că populaţia Germaniei înregistrează o creştere constantă a

numărului de locuitori, acest lucru datorându-se atât stabilitaţii economice şi celei
sociale. Astfel, în anul 1950 Germania avea o populaţie de 68.376, iar în anul 2050 se

8
emite ipoteza că se va ajunge la valoarea de 70504. Din aceste statistici denotă faptul că
Germania nu prezintă fluctuaţii majore ale dinamicii numărului total de locuitori.
In ceea ce priveste Nigeria, comparativ cu Germania, prezintă o tendinţă ascendentă,
preconizându-se o creştere bruscă până în anul 2050, ajungându-se de la valoare de
36.680 locuitori în anul 1950, la 289.083 în anul 2050.

2. Dinamica populaţiei (1950 – 2050)

Fig.4 Dinamica ratei natalitătii în Germania şi Nigeria între anii 1950-2050

In Fig.4 se evidenţiază ideea că rata natalităţii în Germania prezintă o evoluţie

descendentă , întrucât de la valoarea 16 înregistrată în anul 1950, se ajunge la 8.2 în anul
2010 şi se emite ipoteza ca în anul 2050 s-are ajunge la o rata a natalităţii de 8.1.
Intr-un mod asemănător cu Germania, Nigeria prezinta si ea fluctuaţii în ceea ce
priveşte rata nataliţii, dar mult mai semnificative .Prin urmare, în anul 1950 înregistra o
valoare de 48 si urmând cursul unei evoluţii descendente, în 2010 a ajuns la 40.1,
concepându-se ca in 2050 sa se atingă valoarea de 19.9.
Cauze care pot influenţa rata natalităţii pentru ţările menţionate mai sus, pot fi de natură
politică, socială si economică.

9
 Fig. 5 Dinamica ratei mortalităţii în Germania şi Nigeria între anii 1950-2050

Din Fig.5 se constată că Germania se înfăţisează printr-o tendinţă ascendentă a ratei

mortalităţii. Prin urmare, în anul 1950 înregistrează o valoare de 11, uşor crescândă până
în 2010, 11.1, prevăzându-se ca în 2050 să se ajungă la pragul de 15.4. O cauză
importantă în ceea ce priveşte evoluţia acestei variabile în Germania, este îmbătrânirea
populaţiei.
In Nigeria, tendinţa ratei mortalitătii este în scădere, determinată de situaţiile
economice, sociale , astfel, ajungându-se de la o valore foarte mare, atinsă în 1950, 27.7,
la o valore rezonabilă în 2010, 15.3 şi în continuare se emite ipoteza ca pană în 2050 să
scadă la 9,5 .
Cele doua ţări,comparativ, se află la popul opus din punctul de vedere al dinamicii ratei
mortalităţii .

Tabel nr.1
Dinamica ratei mortalităţii infantile în Germania şi Nigeria între anii 1950-2050
Anii Germania Nigeria
1950-1955 16 48
1955-1960 16,5 47,8

10
 1960-1965 17,8 47,4
1965-1970 15,9 47
1970-1975 11,4 47,9
1975-1980 10,3 48,8
1980-1985 10,8 47,4
1985-1990 11,1 46,9
1990-1995 10 45,2
1995-2000 9,5 43,5
2000-2005 8,8 41,8
2005-2010 8,2 40,1
2010-2015 7,9 36,9
2015-2020 8,1 33
2020-2025 8,1 29,7
2025-2030 8 27,2
2030-2035 7,8 25,3
2035-2040 7,8 23,5
2040-2045 7,9 21,7
2045-2050 8,1 19,9
Sursa: http://esa.un.org/unpp/

Din tabelul nr.1 se remarcă faptul că în Germania, rata mortalităţii s-a redus odată cu
trecerea anilor, întrucât între anii 1950-1990 atingea valori cuprinse între 17,8 şi 11,1, dar
după anul 1990, nu a mai fost depăşit pragul de 10 şi se estimează faptul că până în 2050
aceată valoare rămâne constantă.
Dezvoltarea economică a acestei ţări şi emanciparea femeii au contribuit la scăderea
ratei mortalităţii infantile.
Nigeria prezintă, după cum se poate observa în tabelul de mai sus, o rată a mortalităţii
infantile ridicată, din 1950 şi până în 2010, acest lucru nu s-a modificat , dar se
preconizează că până în 2050 se va ajunge la valori de 2 ori mai mici decât cele intâlnite
în prezent, de la 48 la 19,9.
Nivelul de trai foarte scazut şi condiţiile de viaţă precare au dus la un număr ridicat în
ceea ce priveşte mortalitatea infantilă.

11
 Fig.6 Dinamica fertilităţii în Germania şi Nigeria între anii 1950-2050

In fig.6 se observă faptul că în Germania rata fertilităţii prezintă oscilaţii între anii
1950-1975, după care, îşi păstrează o valoare aproximativ constantă pana în anul 2010 şi
se emite ipoteza ca până în 2050 să-şi păstreze aceleaşi valori.
Numărul de copii per femeie în Germania este de 1.6 , acest lucru datorându-se în primul
rând emancipării acesteia. Prioritatea ei în acest moment fiind studiile prelungite şi nu
întemeierea unei familii.
In Nigeria se poate vorbi de o stagnare a dinamicii fertilităţii din 1950 si până în 1970,
după care se înregistreaza o creştere a numărului de copii per femeie până în anul 1990.
Din această perioadă şi până în prezent se observa o scădere relativ bruscă şi se estimează
că până în 2050 numărul copiilor per femeie va scădea considerabil, ajungând de la 5.1
copii/femeie până la aproximativ 2.6 copii/femeie.

12
 Fig.7 Dinamica speranţei de viaţă la naştere în Germania şi Nigeria între anii 1950-
2050

In fig.7 se poate sesiza faptul că speranţa de viaţă la naştere în Germania în anul 1950
atingea cu greu valoarea de 70 de ani. S-a înregistrat o creştere uniformă şi astfel, în anul
2010 speranţa de viaţa la naştere era de 80 de ani, iar până în 2050 este prevăzut faptul că
se va mări treptat, dar continuu ajungându-se la 85 de ani.
In Nigeria se poate vorbi de acelaşi lucru, de o tendinţă ascendentă până în
2010.Speranţa de viaţa la naştere până în prezent crescând cu aproximativ 10 ani, în
comparaţie cu anul 1950 când se vorbea că vârsta primită de un om la naştere nu depăşea
35 de ani. Asfel, în 2010, este înregistrată vârsta de 49 de ani şi se îndică faptul că anul
2050 să aducă o creştere de 2 ori mai mare decât speranţa de viaţa pe care o avea un om
la naştere în anul 1950.
Speranţa de viaţa la naştere în cele două ţări este condiţionată de un complex de factori,
o importanţă deosebită revenind modului de viaţa, stării de sănătate, alimentaţiei,
nivelului educaţiei sanitare, dar şi condiţiilor economico-sociale.

13
 Fig.8 Dinamica ratei migraţiei în Germania şi Nigeria între anii 1950-2050

In fig.8 dinamica ratei migraţiei în Germania prezintă oscilaţii foarte mari. Astfel, în
anul 1950, perioada după razboi, rata migraţiei a crescut, după care , în anul 1985
aceasta a cunoscut o scădere bruscă. După căderea comunismului în 1989 , rata migraţiei
a crescut brusc scăzând iarăşi inopinant în anul 2000, după care a urmat o scădere
invariabilă a dinamicii ratei migraţiei, urmând ca până în anul 2050 aceasta să se mentină.
In Nigeria,dinamica ratei migraţiei este constantă până în anul 1975, urmată de o
creştere însemnată în 1975. Scade destul de brusc în anul 1990, înregistrând chiar valori
negative.Din anul 1995 aceasta rămâne neschimbată, emiţându-se ideea că până în anul
2050 aceasta rămâne aproximativ aceeaşi.
Conjuncturile economice nefavorabile, situaţia politică şi socială pot provoca presiuni
psihologice asupra individului, generând dorinţa indivizilor de a cauta un loc de viaţa
caresă le împlinească aspiraţiile. Pe lânga acestea, foarte des întâlnită este şi problema
financiara, diferenţa mare dintre veniturilel obţinute de o persoană într-o ţară dezvoltată şi
una la fel de bine pregătită, într-o ţară subdezvoltată sau în curs de dezvoltare.
Migraţia temporară a forţei de muncă este un fenomen proeminent pentru perioada
post-comunistă în ambele ţări.

14
3. Structura populaţiei

Fig.9 Piramida vârstelor în Germania în anul 1950

In Fig.9 se remarcă faptul că în Germania se produce o uşoara dominare a sexului

feminin la grupa tânără, o pondere aproximativ egală a sexelor la adulti şi o dominare a
sexului feminin la grupa vârstnică.
Germania, fiind un stat industrial dezvoltat, tineretul are o pondere redusă, ce variază
între 20 si 30% din totalul populaţiei , cu vârste cuprinse între 0 si 19 ani, adulţii depăşesc
media mondială (între 50 si 60%) cu vârste cuprinse între 20 şi 59 de ani, iar proporţia
vârstnicilor între 15 şi 20% cu vârste cuprinse între 60 şi mai mult de 100 de ani.
Modificările în structura populaţiei pe grupe de vârstă sunt datorate natalităţii şi
mobilitaţii teritoriale a populaţiei.

15
 Fig.10 Piramida vârstelor în Germania în anul 2000

Din fig.10 se poate observa că în anul 2000, în Germania , o pondere aproximativ egală
la grupa tânără, în ceea ce priveşte gupa adulţilor, sexul masculin iese în evidenţă printr-
un număr nu foarte mare, iar la grupa vârstnică, sexul feminin se impune prin
superioritate numerică.
Categoria tinerilor, cu vârste cuprinse între 0 – 20 ani, atât sexul feminin cât şi sexul
masculin nu au o pondere foarte mare, aceasta variind între 20 şi 30 % din totalul
populaţiei. Grupa adulţilor, între 30 – 60 ani, proporţia este de aproximativ 50 – 60 %,
iar vârstnicii, persoanele care au mai mult de 60 de ani , între 15 si 20% din media
mondială.
Condiţiile de viaţă care favorizează un trai decent , emanciparea femeii şi dezvoltarea
sistemului sanitar, sunt trei condiţii care prelungesc considerabil durata de viaţă a
oamenilor din acest stat.

16
 Fig. 11 Piramida vârstelor în Nigeria în anul 1950

In fig.11 se poate vedea faptul că în Nigeria, în anul 1950, piramida vârstelor are forma
unui triunghi echilateral, din care ne putem da seama că speranţa de viaţă a acestui stat nu
este foarte mare.
Populaţia tânără are ponderea cea mai mare,50 – 60 %, urmată de populaţia formată din
adulţi, 20 – 30% şi în cele din urmă vârstnicii, cu circa 2 – 10%, ambele sexe având o
pendere aproape egală la toate cele 3 grupe de vârstă.
Nigeria este o ţară relativ săracă, fapt datorat în principal corupţiei. Sistemul sanitar nu
este întocmai dezvoltat, femeia nu s-a emancipat , iar natalitatea ridicată au dus la forma
triunghiulară a piramidei vârstelor în Nigeria în anul 1950, în care predominantă este
populaţia cu vârta cuprinsă între 0 si 19 ani.

17
 Fig. 12 Piramida vârstelor în Nigeria în anul 2000

Din fig. 12, figură piramidală sub forma unui triunghi, se observă că Nigeria în anul
2000 prezintă o populaţie preponderant tânără, cu vârstă cu prinsă între 0 si 20 de ani,
70%, ambele sexe având aproape aceeaşi pondere, urmată de populaţia adultă, 30 şi 60
ani , cu o pondere mai mică , 20-30% , atât sexul feminine cât şi sexul masculin au
aproximativ aceleaşi pondere pe graphic. In cele din urmă, populaţia formată din persone
cu vârsta mai mare de 60 de ani, sunt reprezentate de un număr nesemnificativ.
Cauzele acestei repartiţii sunt condiţiile de viaţa neprielnice şi sistemul sanitar
nedezvoltat .Ţara fiind nedezvoltată din punct de vedere economic este un al motiv
pentru care speranţa de viaţă a acetui stat este foarte mică.

18
 Fig.13 Nomograma Germania în anul 1991 şi 2 009

Din fig.13 se poate vedea faptul că sunt trasate linii, care se unesc între ele şi în urma
cărora au rezultat triunghiuri de diferite dimensiuni.
În această nomogramă am reprezentat cele trei sectoare economice în Germania din
anul 1 991 şi în 2 009: primar, reprezentat de agricultură, secundar reprezentat de
industrie şi terţiar de servicii.
De pe sectorul primar am trasat o dreaptă pe cel secundar, totodată să fie paralelă şi cu
terţiarul.Am procedat la fel pentru toate cele trei sectoare, după care am realizat un
triunghi de dimensiuni mai mici în interiorul celui deja existent. Am unit liniile trasate
anterior şi mi-au rezultat mai multe triunghiuri,dar de dimeniuni şi forme diferite.
Aşa am procedat pentru ambii ani, asfel rezultând serviciile pe primul loc, după cum se
poate observa, industria şi în cele din urmă agriculura.

19
 Fig. 14 Nomograma Nigeriei între anii 1986 şi 2004

În fig.14 am reprezentat cele trei sectoare economice în Nigeria din anul 1 986 şi în
2 004: primar, reprezentat de agricultură, secundar reprezentat de industrie şi terţiar de
servicii.
În această nomogramă, Nigeria înregistra în anul 1989, în sectorul primar o valoare de
46,9 %, urmată de sectorul terţial cu 43,7% şi în cele din urmă era clasată industria cu
7,5 %.
Anul 2004 nu s-au înregistrat foarte multe schimbări în priviţa acestor sectoare,
respectiv agricultura se afla tot în fruntea listei cu 44,6%, urmată de servicii cu 41,7% şi
apoi de industrie cu doar 11,5 %.

20
 Tabel nr.2
Dinamica şomajului în Germania şi Nigeria în anii 1986-2009
Anul Germania Nigeria
1986 0 3,9
1991 5,6
1992 6,6
1993 7,9
1994 8,4
1995 8,1
1996 8,9
1997 9,8
1998 9,2
1999 8,4
2000 7,7
2001 7,8
2002 8,6
2003 9,3
2004 10,3
2005 11,1
2006 10,3
2007 8,6
2008 7,5
2009 7,7
Sursa : http://www.ilo.

Din tabelul nr.2 se evidenţiază că Germania înregistrează o rată a şomajului însemnată

din 2004 până în 2006, respeciv 10,3 şi 11,1.Aceasta a crescut până la cel mai ridicat
nivel de după cel de-al doilea razboi mondial după ce, în semestrul precedent, economia
ţării s-a contractat, iar reformele sociale au facut ca tot mai multi germani să se
înregistreze ca şomeri.
Creşterea ratei şomajului a redus perspectivele privind o eventuală redresare a situaţiei
cheltuielilor consumatorilor.
In Nigeria se vorbeşte despre o rată a şomajului numai în anul 1986, atunci
înregistrandu-se valoarea de 3,9. Este o ţară în plină dezvoltare economică, acesta fiind
principalul motiv pentru care în Nigeria nu se vorbeşte despre lipsa locurilor de munca,
respectiv despre o rată a şomajului.
Rata şomajului în Nigeria este una din problemele cele mai critice care se confruntă
ţara. De ani de corupţie, război civil, regula militare, şi proasta administrare au împiedicat

21
creşterea economică a ţării. Nigeria este dotata cu resurse diverse şi infinite, atât umane
cât şi materiale. Rata şomajului în Nigeria este o problemă majoră atât punct de vedere
economic şi social. Şomajul în Nigeria a dus la mai mulţi oameni care nu au putere de
cumpărare.Mai puţin consum a dus la o scăderea a producţiei şi o creştere economică a
fost împiedicată. Şomajul are, de asemenea, consecinţe sociale, deoarece creşte rata de
criminalităţii.

Fig.15 Structura etnică în Germania

În Germania trăiesc aproape 82 de milioane şi jumătate de locuitori cu o densitate a

populaţiei de 230 de locuitori pe kilometru pătrat. Structura etnică a locuitorilor este
următoarea:
Germani 91,5%, Turci 2,4%, alte naţionalităţi 6,1% (majoritatea greci, italieni,
polonezi, ruşi, sârbi-croaţi şi spanioli).

22
 Fig.16 Structura religioasă în Germania

Constituţia Germană garantează libertatea la credinţă şi religie. Mai stipuleză că nimeni

nu poate fi discriminat pentru credinţa sa sau opiniile religioase. Biserica şi statul sunt
separate, dar există cooperare în anumite domenii, în principal în domeniul social.
Comunităţile religioase care au o dimensiune considerabilă şi stabilitate şi respectă
constituţia pot fi recunoscute ca corporaţie statutară.

Fig.17 Structura lingvistică în Germania

23
 Limba germană ca vorbita azi este un amestec de dialecte diferite, culese din cartierele
centrale, de sud şi de nord. Germanii vorbesc de multe ori limba standard cu accent, care
este tipic de districtul său natal.Mai mult de două milioane de persoane vorbitoare de
limbă turcă trăiesc în Germania. Limba provine din Turcia şi au fost efectuate în
Germania de către imigranţi.Limba daneză este cea mai mare parte vorbită în partea de
nord a Germaniei. Deşi vorbite în principal în Danemarca, este de asemenea limba de
mulţi oameni care trăiesc în Schleswig Holstein.
Limba kurdă este o limbă iraniană şi aparţine unui loc numit Kurdistan. Nu sunt doar
cativa oameni din Germania, care vorbesc această limbă. Limba sorabe este limba
maternă a Sorbs. Există din nou două varietăţi de limbaj sorabe: sorabe superior şi sorabe
de Jos. Oamenii vorbesc mai ales în Saxonia sorabe superior.

Fig. 18 Structura etnică în Nigeria

Nigeria are mai mult de 250 de grupuri etnice, cu limbi diferite şi vamale, creând o ţară
a diversităţii etnice bogate. Cele mai mari grupuri etnice sunt Fulani / Hausa, Yoruba,
Igbo, reprezentând 68% din populaţie, în timp Edo, Ijaw, Kanuri, Ibibio, Ebira Nupe şi
TIV cuprind 27%; celelalte minorităţi alcătuiesc restul de 7 %.

24
 Fig.19 Structura religioasă în Nigeria

Bazat pe un sondaj 2009 World Religioase (Mapping out musulman Global Populaţie)
50,4% din populaţia Nigeria au fost musulmani, 48,2% erau crestini(15% protestanţi,
13,7% catolici, şi 19,6% alte creştine), şi urmaşii de alte religii au fost de 1,4%.Populaţia
în nordul ţării , în mare parte musulmană, există un număr atât de mare de musulmani şi
creştini şi în Centrul Mijlociu, inclusiv ân Capitala Federală a Teritoriului.

Fig. 20 Structura lingvistică în Nigeria

25
 Numărul de limbi în prezent estimate şi catalogate în Nigeria este 521. Acest număr
include 510 de limbi de viaţă, două limbi al doilea fără vorbitori nativi de limbi şi nouă
cale de disparitie. In unele zone din Nigeria, grupuri etnice vorbesc mai multe limbi.

4. Aşezări umane

Fig. 21 Structura în mediul rural în Nigeria şi în Germania

Din fig. 17 se constată faptul că din anul 1950 şi până în anul 2010 , în Germania , se
vorbeşte despre o valoare relativ constantă şi se presupune că din 2010 aceasta să scadă,
având valoarea de13 164 în 2 045.
Despre Nigeria însă nu se poate vorbi de acelaşi lucru ca în Germania, astfel în anul
1950 înregistra o valoare de 30 492 şi până în anul 2 010 a crescut considerabil, dar se
preconizează că va începe din nou să scadă până în anul 2045, ajungând de la 8 1948 în
2 015, la 70 970 în 2045.
Majoritatea oamenilor din mediul urban , în Nigeria, aleg să se retragă în mediun rural,
să meargă departe de oraş ,dar după 2 015 se emite ipoteza că se vor întoarce pe
meleagurile de unde au plecat. În Germania, vorbindu-se despre o constată a valorilor, se
poate observa faptul că până în 2 020, populaţia rămâne aproxim în acelaţi loc,

26
neînregistrându-se deplasări în masa, doar că se presupune că din 2 020 oamenii îşi vor
ficaliza interesul asupra oraşelor .deplasările spre oraş, decât refugiul la sate.

Fig. 22 Structura în mediul urban în Nigeria şi în Germania

În fig. 20 se obseră că Germani nu prezintă oscilaţii în ceea ce priveşte deplasarea

oamenilor din mediul urman în mediul rural.
Nigeria, în schimb, prezintă oscilaţii chiar foarte mari. Din 1950 şi până în 1990 s-a
înregistrat o uşoară creştere a numărului în acest spaţiu ,dar din 190 şi până în 2 050 se
preconiză a fi o creştere explozivă în spaţiul urban.
Mediul urban, în care se află domeniu serviciilor şi domeniul industriilor atrg cât mai
mulţi oameni în acest spaţiu.
În Germania, majoritatea oamenlor locuiesc în mediul urban, mediul rural fiind
reprezentat de un număr foarte mic. Mediul favorabil şi condiţiile de viaţă mult mai bune
din acest spaţiu îi determină pe oamneni să facă mutări în privinţa locuinţei.

27
 Fig.23 Analiza numărului de oraşe în Germania, între 1950 şi 2050, în funcţie de
mărimea lor demografică

În fig. 21, analizând numărul de oraşe în Germania, în funţie de mărimea lor

demografică, se poate constata că oraşele cu un număr de locuitori cuprins între 500 000
şi 1milion sunt mai puţine în comparaţie cu cele care au o populaţie între 1 milion şi 5
milioane.
Oraşele cu o populaţie între 1 milion şi 5 milioane, se găsesc în număr foarte mare, dar
previziunile statistico-demografice din 2015 arată faptul că acestea îşi vor păstra poziţiile
în cadrul ţării.
Între cele două categorii de mărime demografică se poate constata cu uşurinţă o mare
discrepanţă, în prima categorie de oraşe găsindu-se chiar de două ori mai puţine decât în
cea de-a doua.

28
Fig.24 Analiza numărului de oraşe în Nigeria, între 1950 şi 2050, în funcţie de mărimea
lor demografică

Din fig.22 se poate vedea că, cele, mai multe oraşe în Nigeria, în funţie de mărimea lor
demografică, se încadrează în categoria 500 000 - 1 000 000. Chiar dacă este o ţară cu o
economie scăzută, aceasta nu duce lipsă de locuitori.
Astfel, încă din anul 1960 se găsea pe harta demografică a oraşului primul oraş cu o
populaţie cuprinsă între 500 000 şi 1 milion. La scurt timp au aparut şi centre urbane
încadrate în categoria 1 milion şi 5 milioane. Metropolele au început să apară abia din
anul 2010 şi se emite ipoteza ca acestea să se extindă până în anul 2020.

29
Clasificarea formelor urbane după originea şi evoluţia acestora în
Germania

Fig.25 Harta oraşelor Grmania

Sursa: www.tabere-internationale.blogspot.com

Orase antice
Ravensburg este un oras antic la poalele muntilor Alpi. Situat in partea de sud
Germania, la circa 25 km de granita cu Elvetia si 18 km de malul lacului Constance. In
trecut Ravensburg centrul medieval de tranzacţionare. De la sat medieval în curând a
devenit un oraş liber imperial şi important centru comercial.
Heidelberg: împrejurimile au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri, urme ale mai
multor aşezări au fost descoperite în jurul sanctuarelor celtice de pe pe dealul
Heiligenberg.

30
 Augsburg este capitala regiunii administrative Suabia (în germană Schwaben) din
landul german Bavaria.Oraşul a fost fondat de romani în sec. I d.C., sub numele de
Augusta Vindelicorum.În timpul Sfântului Imperiu Roman a avut statut de oraş liber
imperial (Freie Reichsstadt), fiind un important centru economic şi comercial al
Germaniei meridionale.Este un centru universitar şi turistic (monumente de arhitectură
din perioada medievală şi modernă, oraşul vechi bine păstrat).

Orase medievale
De-a lungul istoriei sale, Freiburg a beneficiat mai ales de legatura cu dinastia de
Hapsburg, iar de la o cetate medievală fortificată a devenit un oraş modern, cu peste
200.000 de locuitori. Distrus parţial în perioada celui de al Doilea Razboi Mondial,
centrul oraşului a fost refăcut mai târziu, folosind chiar planurile medievale, ceea ce i-a
păstrat farmecul tradiţional.
Zwinger (Münster) este situat în Germania, zwingerul făcând parte din fortificaţia
medievală a oraşului. In timpul naziştilor a servit ca închisoare şi loc de execuţie a
deţinuţilor gestapului. In timpul celui de al doilea război mondial din cauza
bombardamentelor a suferit stricăciuni însemnate. După război a devenit un monument şi
aparţine de muzeul oraşului Münster. Zwingerul are o formă de rondel cu un diametru de
24,3 m, fiind mai mare ca zwingerul din Goslar . Zidurile au grosimea actuală de 1,95 m,
care este mai mică decât cea iniţială care era de 4,64 m fiind una dintre cele mai robuste
fortificaţii din perioada târzie a evului mediu. Inainte de a fi distrusă prin bombardamet
zidurile aveau o grosime de 8,75 m, înălţimea fotificaţiei era de 2,25 m.
Bamberg - începând din secolul X, orasul a devenit un punct de legatură cu Polonia şi
Pomerania, iar din secolul XII stilul arhitectural folosit aici avea să influenţeze
construcţiile din alte orase ale Germaniei şi chiar din Ungaria. La sfârşitul secolului
XVIII Bamberg devenea unul dintre principalele centre ale iluminismului german, aici
locuind filosofi şi scriitori precum Hegel sau Hoffmann.
Koln - cel mai vechi dintre oraşele germane importante, fondat în 38 IdHr sub numele
de Ubiis, oraşul s-a dezvoltat mai târziu de-a lungul Râului Rhin, fiind astăzi preferat de
turişti pentru obiectivele turistice, precum Catedrala din Koln, una dintre cele mai
frumoase exemple de stil arhitectural gotic. Construcţia ei a început în 1248 şi avea să fie

31
terminată abia în 1880, după ce edificiul fusese extins şi modificat în mai multe rânduri.
În cele şapte secole mai multe generţii de artişti şi constructori au schimbat şi adăugat,
stilurile şi tehnicile amestecându-se, rezultatul fiind de neuitat.
Lubeck- fosta capitală a Ligii Hanseatice a fost fondată în secolul XII şi până în secolul
XVI a fost unul dintre cele mai importante oraşe pe harta economică a Europei. Şi astăzi
comerţul maritim, mai ales cu ţările nordice, începe de aici. În ciuda distrugerilor din cel
de al Doilea Război Mondial s-a păstrat suficient din oraşul vechi - clădiri de secol XV -
XVI, monumente, biserici, depozite - pentru ca o vizita în Lubeck să fie interesantă.
Potsdam - cu cele peste 500 de hectare de parcuri şi 150 de clădiri ridicate între 1730 -
1916, Potsdam este un ansamblu urban impresionant, eclectic şi greu de uitat. In Palatul
Sans-Souci, construit în 1745 -1747 a locuit pentru un timp şi Voltaire.
Speyer - Catedrala de aici, cu cele patru turnuri şi două domuri, a fost fondată în 1 030
de către Conrad II şi refăcută spre sfârşitul secolului XI, fiind unul dintre cele mai
importante edificii rămase din acea perioadă. Preţ de aproape trei secole aici erau
înmormântati împăraţii germani.
Weimar - în secolele XVIII şi XIX acest mic oraş a devenit un centru cultural de primă
importanţă, aici lucrând şi locuind personalităţi precum Goethe sau Schiller. Această
deschidere spre cultura avea să influenţeze puternic şi arhitectura din Weimar.

Wurzburg - aici se găseşte unul dintre cele mai frumoase palate din Germania,
înconjurat de grădini atent îngrijite, acest edificiu baroc fiind construit sub patronajul
prinţilor Lothar Franz şi Friedrich Carl von Schonborn. A fost construit şi decorat în
secolul XVIII de o echipa de arhitecţi, pictori şi sculptori, sub conducerea lui Balthasar
Neumann.

32
Clasificarea formelor urbane după originea şi evoluţia acestora în
Nigeria

Fig.26 Harta oraşelor Nigeria

Sursa:www.romaniantourism.ro/harta-nigeria-386.html

Oraşe antice

Ile-Ife situate în sud-vestul Nigeriei, oraşul se află la intersecţia drumurilor dintre

Ibadan (64 km vest), Ilesha, şi Ondo. Acesta este unul din centrele mai mari şi, probabil,
cel mai vechi oraş al poporului Yoruba. Considerat de Yoruba a fi un oraş sfânt şi locul de
naştere legendar al omenirii, a fost fondat de un fiu al divinităţii Oduduwa şi a fost cu
siguranţă capitala unui regat bine-stabilite de la începutul secolului 11. Până la sfârşitul
secolului al 13-lea sau al 12-lea devreme, artizanii acestuia au fost producătoare de capete

33
naturalist de teracotă şi piese de bronz realizate de Perdue cire ("pierdut-ceară"), proces
pentru care regat Ife este acum bine cunoscut. Ife a avut o mare influenţă politică şi
culturală peste regatul Edo din Benin la sud-est.
Lagos este un port şi cel mai populat conurbaţie în Nigeria . Cu o populatie de
7,937,932, este în prezent cel mai populat oraş al doilea în Africa, după Cairo , şi în
prezent este estimată a avea cea mai rapidă creştere fiind al doilea oras din Africa (7 în
cel mai rapid din lume).

Oraşe medievale

Abuja, capitala Nigeriei, este în creştere rapidă şi are un număr excepţional de mare de
atractii pentru cei care caută o scăpare din Africa. Caracteristica oraşului este mai uşor de
recunoscut monolit de 400 de metri, cunoscut sub numele de Aso Rock. Acesta este
sediul a clădirilor administraţiei publice majore, inclusiv reşedinţa prezidenţială, nigerian
Curtea Supremă, şi nigerian Adunarea Naţională. Abuja Parc de distracţii şi Zoologica
Park, sunt sigur de a distra.
Kano este un oraş în Nigeria, capitala de stat Kano în nordul Nigeriei. Populaţia sa
metropolitană este al doilea ca marime din Nigeria, după Lagos.
Benin-City este situat în Nigeria,în partea de sud-vest a ţării.Din punct de vedere
administrativ Benin-City face parte din regiunea Edo.
Ibadan oraş la intersecţia dintre savană forestieră şi capitala de stat Oyo şi cea mai
mare zonă metropolitană,a treia din Nigeria, după Lagos şi KanoIbadan este, de
asemenea, cea mai mare zona metropolitana geografică. La independenţa nigeriană,
Ibadan a fost cel mai mare oraş şi cel mai populat oraş din ţară şi al treilea din Africa,
după Cairo şi Johannesburg.

Clasificarea oraşelor după criteriu funcţional în Germania

 Oraşe industriale: Bremen; Augsburg; Hamburg; Lubeck;
 Oraşe port: Bremen; Hamburg; Lubeck;
 Oraşe culturale: Wurzburg; Koln; Zwinger; Weimar; Speyer

34
  Oraşe turistice: Berlin; München; Dresden; Leipzig; Weimar.
Clasificarea oraşelor după criteriu funcţional în Nigeria
 Oraşe industriale: Lagos; Abuja; Benin-City; Kano; Ogbomoso; Maiduguri
 Oraşe port: Lagos; Oron; Okumbri; Foniweitoro; Ajamabri; Port Harcourt
 Oraşe culturale: Ile-Ife; Kano; Benin-City; Zaria
 Oraşe turistice: Abuja; Lagos; Ibadan; Kaduna.

Concluzii

În concluzie, din analiza cele două ţări, se poate constat faptul că Germania este o ţară
dezvoltată din punct de vedere economic în comparaţie cu Nigeria, care se află la polul
opus. Cu toate acestea , un o populaţie mult mai însemnată se află în Nigeria, chiar dacă
speranţa de viaţă este una redusă.
Din graficele realizate constatăm faptul că Germania nu prezintă fluctuaţii majore ale
dinamicii numărului total de locuitori, în comparaţie cu Nigeria care nu prezintă fluctuaţii
de niciun fel la acest capitol.
Atât in Nigeria cât şi în Germania, nivelul de trai şi poziţia economică a ţării
influenţează foarte mult populaţia şi dispunerea acesteia în teritoriu.
Modificările în structura populaţiei pe grupe de vârstă sunt datorate natalităţii şi
mobilitaţii teritoriale a populaţiei în ambele ţări. Migraţia temporară a forţei de muncă
este un fenomen proeminent pentru perioada post-comunistă în ambele ţări, din acest
motiv se înregitrează mari oscilaţii.

35
 Bibliografie

Erdeli G., Liliana Dumitrache, (2010), “Geografia populaţiei mondiale”,

Editura Universitară, Bucureşti
Nicolae Ilinca, (2008), „Geografia umană”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
Rusu E., (2007), ”Africa- Geografia continentelor”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
esa.un.org/unpp/
www.wikipedia.ro
www.ilo.org

36