SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.

-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.1 din 9
INSTALATII TERMICE

1. SCOP

Documentarea cerintelor pentru executarea instalatiilor termice.

2. DOMENIU

Procedura are în vedere instalaţii termice pentru:

 clădiri si cvartale noi
 introducerea încălzirii centrale în clădiri existente
 reparaţii capitale cu si fără modernizări la instalatii existente

Intrucât, instalaţiile termice au totdeauna un suport constructiv - spaţii special

construite, pereţi, fundaţii etc. - ne vom referi, parţial si la aceste aspecte, respectiv la
relaţia cu unitatea de construcţii.

3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Definiţiile si abrevierile utilizate în prezenta procedură sunt cele prezentate în MMI – 01,
capitolul 1, paragraful 1.3.

În plus, se mai foloseste:

I.T. = Instructiune tehnică - elaborată, publicată si obligatorie sau recomodată în
domeniu
M.E.E = fostul minister al Energiei Electrice elaborator de norme si prescripţii tehnice
în domeniul Energetic, valabile actualmente.
I.I.C. = Instalatii de încălzire centrală.
U.E = unitate de executia instalatiei de încălzire centrală.
B = beneficiarul instalatiei de încălzire centrală - investitorul
D,Ş = Dirigintele de santier Conform Qrdinului MLPAT nr.31/N/95
P = proiectantul general si/sau a instalatiei de încălzire centrală
F = furnizorul de echipamente sau/si materiale de bază
I.C. = I.C.L.P.U.A.T. judeţeană.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Documentele de referinţă sunt prezentate în MMI – 01, capitolul 1, paragraful 1.2.

În domeniul instalaţiilor de încălzire centrală există foarte numeroase prescripţii tehnice:

cu caracter republican (publicate în Buletinul Construcţiilor), din domeniul I.S.C.I.R.; cu
caracter departamental, elaborate de fostul M.E.E.; precum, şi o serie întreagă de
standarde.
Toate au implicare directă sau indirectă. În prezenta, dăm cele mai importante referiri
din legislaţie si prescripţii tehnice :

4.1. Legislaţie
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.2 din 9
INSTALATII TERMICE

4.1.1. Legea nr 10/1995 - a calităţii în constructii.

4.1.2. H.G.R nr. 272/1994 - Regulament pentru efectuarea recepţiilor lucrărilor de
constructii
4.1.3. Legea nr 125/1996 - pentru modicarea Legii nr.50/1995 privind autorizarea
constructiilor.

4.2. Prescripţii republicane publicate în B.C.

4.2.1. 13 – 94 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de încălzire

centrală.
4.2.2. I 27 – 82 - I.T. pentru stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor
sudate la conducte tehnologice.
4.2.3. I 35 – 82 - I.T. pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalatiilor de
încălzire cu radiatoare din tablă de otel - ROTERM.
4.2.4. C l42 – 85 - I.T. pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la
elementele de instalatii.
4.2.5. C 139 –87 - I.T. pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii
metalice.
4.2.6. C 56 – 85 - Normativ pentru verificarea calitătii şi recepţia lucrărilor de
construcţii si instalaţii aferente.
4.2.7. P1 l8 – 83 - Norme tehnice de proiectare şi realizarea constructiilor, privind
protecţia la acţiunea focului.

4.3. Prescriptii republicane I.S.C.I.R.

4.3.1 C 1 – 85 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, executarea, montarea,

repararea, instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor de apă fierbinte.
4.3.2. C 3l – 84 - Prescurtări tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea,
instalarea exploatarea repararea şi verificarea cazanelor de abur de joasă presiune şi a
cazanelor de apă caldă.

4.4. Prescriptii tehnice M.E.E

4.4.1. P.E 22l – 88 - Regulament privind recepţia şi punerea în funcţiune a relelelor

de termoficare.
4.4.2. P.E 910 - I.T. pentru recepţia termotehnică a cazanelor din instalatiile de
încălzire centrală.

4.5. Unele STAS – uri

4.5.1. STAS 4369-81 - Instalaţie de încălzire, ventilaţie şi condiţionare a aerului.

Terminologie.
4.5.2. STAS 1676 80 - Elemente de radiator din fontă. Condiţii generale de calitate.
4.5.3. STAS 11471/1-79 - - Instalatii de încălzire centrală. Caracteristici termice si
hidraulice ale corpurilor de încălzire. Mărimi caracteristice.
4.5.4. STAS 8805/1 – 80 - Finguri pentru sudare din OL. Coturi din ţeavă la 90 C.
Dimensiuni.
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.3 din 9
INSTALATII TERMICE

4.5.5. STAS 8806 - 80 - Idem - Coturi la 45C

4.5.6. STAS 1733 - 89 - Garnituri nemetalice pentru suprafeţe de etanşare plane la
Pn 2,5 % Pn 70. Dimensiuni.

5. RESPONSABILITĂŢI

Conform celor prezentate în MMI – 01, capitolul 3, paragraful 3.3 şi fişelor post.

6. PROCEDURA

6.1 Generalităţi

6.1.1. în cea mai mare proporţie sistemele de încălzire centrală, folosesc apa caldă
sau fierbinte, ca agent termic, iar pentru cedarea căldurii în încăperi, diverse tipuri de
corpuri de încălzire.
6.1.2. se întâlneste şi sistemul de încălzire "de gardă", în clădiri şi încăperi folosite cu
intermitenţâ, unde, în perioada de nefolosire este necesar să existe o anume
temperatură.
6.1.3. instalatiile interioare de încălzire se prevăd cu armături de închidere :
 pe conductele principale şi pe ramurile de distribuţie;
 pe conductele de alimentare ale aparatelor de încălzire pentru izolarea acestora;
la acele aparate care necesită izolare pentru controale frecvente (cont oare,
filtre, etc)
 pentru izolarea consumatorilor cu programe diferite - pentru sectorizarea
instalaţiei
 pentru izolarea unor circuite restrânse cu posibilităţi de avarie, de exemplu la
baza coloanelor.
 pentru golirea apei din instalaţiile de încălzire se prevăd armături de golire în
punctele cele mai joase.
6.1.4. Toate aceste armături trebuie montate la locuri accesibile. Există actualmente o
multitudine de materiale şi tehnologii, care se referă la I.I.C., sanitare, aer comprimat,
diverse alte utilizări, se folosesc ţevi multistrat care au o ţeavă de aluminiu sudată
longitudinal, cu învelişuri interioare şi exterioare din polietilenă. Asemenea ţevi,
suportând o încărcare permanentă de ex. Ia 95C, au o rezistenţă la îmbâtrânire de
cca. 50 ani, iar tehnologia de lucru este foarte simplă şi uşoară.

6.2 Instalatii interioare

6.2.1. Panta normală a conductelor I.I.C, cu apă este de 3%, cu reducere de până la
2% în cazuri obligate.
6.2.2. Distanta minimă intre conductele paralele neizolate termic sau intre acestea
şi feţele finite ale elementelor de construcţie adiacente din materiale necombustibile
(pereţi planşee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm.
6.2.3. Pentru conductele izolate termic, distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei finite
sau între acestea si suprafaţa finită a elementelor de construcţie vecine este de cel puţin 4
cm.
6.2.4. Între conductele instalaţiilor de încălzire şi elementele de construcţie din materiale combustibile,
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.4 din 9
INSTALATII TERMICE
distantele minime - cm - sunt în functie de temperatura superficială a conductei, ca mai jos:
Elementul de construcţie din Temperatura nominală a agentului termic din
mat. combustibile conducte (C)
75 75-95 96-115 116-150
Pereţi şi planşee 3 5 10 20
Pardoseli 3 5 5 10

6.2.5. Distanţa intre flanşele armăturilor a două conducte apropiate, respectiv

distanţa între flanşa armăturii şi conducta apropiată sau izolaţia finită a acesteia trebuie
să fie cel puţin 3 cm.
6.2.6. La trecerea prin planşee sau pereţi, conductele aparente sau mascate, se
inserează în tuburi de protecţie sau piese speciale, care să permită dilatarea şi să
constituie protecţie mecanică.
In zona de trecere nu se fac imbinări.
 partea superioară a manşoanelor montate pe pardoseala incăperilor dotate cu
instalatii sanitare (băi, bucătării etc.) va depăşi nivelul pardoselii finite cu 23 cm.
 Imbinanea compensatoarelor la conducte se face prin sudură, nefiind admisă
prin flanşe sau mufe.
 Imbinarea conductelor prin fitinguri cu filet este obligatorie pentru conducte 3/8”
¾” inclusiv. Filetul trebuie să fie conic, fără mustăţi sau rupturi. Lungimea filetului
trebuie să fie egala cu jumătate din lungimea mufei.
Etansarea îmbinărilor cu filet se face cu fuior de cânepă îmbibat într-o pastă din minium
de plumb amestecată cu ulei de in dublu fiert sau banda de teflon Excesul de cânepă
şi de plumb se curăţă cu pânza de fierestrău şi cârpa de bumbac, până la curat. În
locurile unde este necesar ca îmbinările tevilor să se poată demonta ulterior, se vor
utiliza mufe cu filet stânga - dreapta.
Etanşarea îmbinărilor prin flanşe se face cu garnituri de carton -STAS 1733- unse cu
pastă de plumb şi ulei de in.
Prinderea flanselor se face cu şuruburi mecanice. Găurile flanşelor în care se introduc
şuruburile de strângere trebuie să fie aşezate coaxial. Şuruburile se strâng treptat,
parcurgând de mai multe ori ordinea de strângere în diagonalâ, astfel încât fetele
flanselor să rămână în permanenţă paralele între ele.
6.2.7. La imbinarea conductelor prin sudură, ţevile cu pereţi sub 4 mm grosime, se
sudează în “I”, iar cele cu peste 4 mm, în “V”.
6.2.8. Schimbările de direcţie ale conductelor se realizează prin fitinguri filetate sau
coturi ori curbe sudate (STAS 88058870/80).
6.2.9. Dacă schimbările de direcţie se realizează prin îndoirea ţevilor sau
confecţionare de coturi ori curbe de către U.E., trebuie respectate următoarele:
 îndoirea la rece se face numai cu maşini speciale sau presa hidraulică de îndoit
tevi
 îndoirea la cald a ţevilor umplute cu nisip tasat şi încălzite corespunzător se
face, atât la levi laminate, cât şi sudate longitudinal
 atât la îndoirea la rece, cât si la cald a tevilor cu sudură longitudinală cusătura
ţevii va fi aşezată pe generatoarea neutră
 îndoirea prin cutare la cald este admisă în cazul ţevilor fără sudură şi la
diametre ale tevilor de 100 mm sau mai mare.
6.2.10. Tevile îndoite nu trebuie să aibă deformări ale secţiunii şi subţieri ale peretelui
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.5 din 9
INSTALATII TERMICE

peste 0,5 mm.

6.2.11. Montarea conductelor pentru instalaţii de încălzire centrală se începe numai
din subsolul clădirii si se continuă cu traseele de coloane si racorduri
6.2.12. Trasarea instalaţiilor se face, însemnându-se pe pereţi traseele verticale,
orizontale, punctele de susţinere şi armăturile, corpurile de încălzire. Panta va trebui să
fie mai mare de 3%.
6.2.13. Coloanele vor fi paralele cu pereţii, la distanţa de 3 cm de finisaj.
6.2.14. La montare, compensatoarele elastice se pretensionează conform
proiectului - de regulă 50% din alungirea nominală de funcţionare.
6.2.15. În apropierea compensatoarelor tip, se prevăd suporturi mobile cu ghidaje
laterale, amplasate de ambele părţi ale compensatorului. La compensatoarele tip, nu se
pun suporturi fixe.
6.2.16. Fixarea compensatoarelor cu presetupă se face pe partea mufei (paharului)
6.2.17. Armăturile se montează astfel încât, să permită manevrarea, deplasarea
părţilor mobilă şi demontarea parţială sau totală pentru întrenţineri şi reparaţii. Ele nu se
vor monta cu tija în jos.
După montarea armăturilor filetate se va proceda la curăţirea excesului de cânepă şi
minium de plumb
Înainte de montare, flansele armăturilor si contraflansele, se curătă cu peria de sârmă.
La montarea armăturilor cu flanşe trebuie asigurat paralelismul între flanşele
conductelor şi ale armăturilor. Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor se aşează
întotdeauna în poziţie perfect orizontală sau verticală, perpendicular pe axa ţevii
respective. Pentru realizarea acestei condiţii, când sunt de sudat coturi la flanşe se
intercalează între cot şi flanşă o bucată de ţeavă dreaptă.
6.2.18. Mărimea garniturilor la îmbinările cu flanşe trebuie astfel aleasă, încât partea
centrală să nu acopere golul ţevii, iar marginile să ajungă până la găurile şuruburilor de
strângere.
6.2.19. Între flanşe nu este permis să se pună mai multe garnituri. Şuruburile
flanşelor pot depăşi piuliţele de strângere cu cel mult 0,5 D (D - diametrul piuliţei).
Capetele şuruburilor de strângere trebuie aşezate toate pe aceeaşi parte a îmbinării.
6.2.20. La presetupele tuturor armăturilor trebuie sâ se pună material de etanşare.
Strângerea presetupei nu trebuie să împiedice mişcarea tijei, operaţie ce trebuie să se
efectueze usor cu mâna.
6.2.21. O grijă aparte trebuie avută pentru dispozitivele de susţinere ale I.I.C.
Acestea se împart în:
 suporţi ficşi
 suporţi glisanţi
 suporţi pentru montajul suspendat ale conductelor singulare sau în fascicul
 brăţări de susţinere pentru coloana pe zid de beton sau cărămidă
 console - pentru susţineri la distribuitoare şi colectoare
Aceste dispozitive sunt, în genere, tipizate sau detaliate prin proiect.
Dacă nu este stabilit astfel prin proiect sau caietul de sarcini pentru asigurarea calităţii,
se verifică :
 acuratetea confectiilor ,
 realizarea protecţiei anticorozive
 sudurile
 dacă şuruburile au şaibe şi inele de siguranţă sau contrapiuliţă si dacă
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.6 din 9
INSTALATII TERMICE

rezerva de filet este 510 mm.

Adâncimea de încastrare în zidăria a consolelor si sustinerea este de minim 12 cm.

Corpurile de încălzire montate lângă pereţii uşori se fixează pe suporţi metalici sprijiniţi
pe pardoseală.
Acum se folosesc foarte multe tipuri de corpuri de încălzire, iar suportarea lor este
stabilită de către producător.
Noi o să dăm necesarul de console aşa cum acesta este stabilit prin I13-94, respectiv
standardele pentru radiatoare:

NECESAR CONSOLE(C) ŞI SUSŢINĂTOARE(S) – RADIATOARE STAS 7363

Nr. Tipul de radiator
de 600/200/3 600/150/2 600/135/2 500/150/2 300/250/3
elem. C S C S C S C S C S
< 10 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1
10-15 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
16-20 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2
21-25 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2
26-30 4 2 3 2 3 2 3 2 3 2
31-35 4 2 4 2 3 2 4 2 4 2
36-40 5 3 4 2 4 2 4 2 4 2

NECESAR CONSOLE(C) ŞI SUSŢINĂTOARE(S) – RADIATO ARE STAS 7364

Nr. Tipul de radiator
de 600/200/3 600/150/2 600/135/2 500/150/2 300/250/3
elem. C S C S C S C S C S
< 10 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1
10-15 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
16-20 4 2 3 2 3 2 2 2 3 2
21-25 4 2 3 2 4 2 3 2 3 2
26-30 5 3 4 2 4 2 3 2 4 2
31-35 6 3 4 2 5 3 4 2 5 3
36-40 7 3 5 3 6 3 5 2 5 3

Dacă corpurile de încălzire sunt formate din tevi, se recomandă următoarele :

 la un corp de încălzire se montează minim două console şi un sustinător ,
 să se ţină cont că o consolă suportă maximum 700 N, iar un sustinător max. 1,7 KN.
La toate armăturile şi legăturile corpurilor de încălzire, până la montare se pun capace
sau dopuri.
Una din operaţiile de finisare a I.I.C trebuie să fie eliminarea riscului de rănire prin
contact (cu muchii sau colţuri tăioase, bavuri ascuţite etc.) sau de opărire.
Corpurile de încălzire se racordează prin îmbinări demontabile. În clădiri industriale,
dacă se prevăd conducte de alimentare comune pentru mai multe corpuri se poate face
racordarea şi direct, prin sudură.
În funcţie de temperatura agentului termic, distanţele minime între corpul de încăIzire şi
elementele de construcţii sunt :
 5 cm pentru temperatură de max 95C
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.7 din 9
INSTALATII TERMICE

 10 cm pentru temperaturâ între 96C 150C

Distanta între corpurile de încălzire şi pardoseală este, în mod normal de 12 cm. În mod
excepţional, se poate reduce distanţa la 8 cm pentru temperatură sub 95C, sau la 10
cm pentru 96C -150C.
Dacă se montează corpurile în nise sau cu mâşti de acoperire atunci, distanţele sunt:
 2 cm la măsti cu goluri, cu excepţia materialelor combustibile şi temperatură mai
mare de 95C, când distanţa creste la minim 5 cm.
 cm la măşti pline.

La covectoare, masca se montează lipită de baterie.

Desigur, toate operaţiile de mai sus se referă, în bună măsură, la confecţii şi construcţii
metalice. Ca atare, şeful de echipă, maistrul, dar si R.L. trebuie să facă cel puţin
următoarele verificări:
 la suduri:
 controlul vizual pentru depistarea sudurilor cu aspect necorespunzător.
 control dimensional.
 control prin ciocănire - cu un ciocan usor se bat toate îmbinările sudate pentru
depistarea fisurilor, porilor interiori, pătrundere de zgură etc.
La îmbinările cu suruburi:
 control vizual pentru a se constata dacă sunt şaibele, piuliţele şi contrapiuliţele
prevăzute în proiect sau/si articolul de deviz.
 dacă există rezerve de filet de 5-10 mm.
 control dimensional - corespondenţa cu proiectul de execuţie - grosimea totală a
saibelor să nu depăsească 70% din diametrul surubului, să nu existe suruburi
oblice.
 controluI strangerii piuliţeIor

Inainte de executarea îmbinărilor trebuie să se verfice calitatea curăţirii elementelor

care se îmbină.
Toate materialele metalice primite pentru montaj (nituri, şuruburi, piuliţe, şaibe,
electrozi, sârme de sudură ete.) trebuie să fie curate, să nu aibă ruginiri, să aibă
ambalajul intact, să corespundă dirnensional, la tip (calitate) si numeric.

6.3 Protectii anticorozive

Protecţia confecţiilor şi construcţiilor metalice este o problemă foarte importantă,

deseori tratată necorespunzător de către P si U .E. - .
Normativul specific - C l39 - 86 - obligă proiectantul să ţină cont şi să trateze în proiect,
cel puţin următoarele exigenţe: (ne referim la protecţie prin vopsire)
 stabilirea gradului de agresivitate a mediului.
 alegerea sistemului de protecţie funcţie de mediul din spaţiul respectiv.
 determinarea gradului de curăţire a suprafelelor.
 stabilirea tipului de vopsea, a numărului de straturi, a grosimii fiecărei pelicule şi
grosimea finală.
 durata de viaţă a protecţiei.
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.8 din 9
INSTALATII TERMICE

Responsabilul de lucrare şi maistrul trebuie să preia această problemă încă de la

începutul lucrărilor, stabilind cu fiecare echipă modul cum se tratează elementele
specifice, astfel:
 înainte de montaj, toate conductele de încălzire, indiferent de locul de montaj şi
caracteristicile agentului termic, vasele de expansiune, rezervoarele,
schimbătoarele de căldură, se protejează printr-un strat de bază anticoroziv
(stabilit prin proiect), după curăţirea suprafeţelor până la luciu metalic (în primele
3 ore după această curăţire), la o temperatură a mediului;
 înconjurător de minim +5C si umiditate normal
 Această protecţie râmâne unică dacă urmează strat de protecţie termică.
 toate consolele, brâţârile, alte elemente metalice, se vopsesc conform proiectului
(grund I, grund II, 25 straturi de vopsea, funcţie de agresivitatea mediului), după
prealabila curăţire a suprafeţei, în soluţie definitivă. Este permis ca, eventual
ultimul strat să fie aplicat după montare.
 la conductele montate aparent neizolate termic, în spaţii cu cerinţe estetice şi
igienic sanitară (clădiri de locuit, social-culturale, spitale etc.) se aplică de obicei,
peste stratul anticoroziv de bază, 2 straturi de vopsea în ulei si unul de lac
rezistent la temperatură.
Toate operaiiile de protecţie antticorozivă prin vopsire, face obiectuI unor procese -
verbale de lucrări ascunse· semnate de R. L. si D. S.

6.4 Probe si verificări

În proiect si/sau caietul de sarcini se dau detalii cu privire la verificări şi probe. Desigur,
totul depinde de nivelul implicării U.E. în realizarea I.I.C. Conform normativului specific,
după ce s-au efectuat, pe parcursul execuţiei, verificările normale, în final are loc
verificarea generală care comportă urrnătoarele probe:
 la rece
 la cald
 de eficacitate .

6.4.1. Proba la rece

Are drept scop verificarea rezistenţei mecanice si etanseitătii si se realizează prin
umplerea cu apă a I.I.C. Această probă este obligatorie pentru întreaga instalatie si se
face cu racordarea echipamentelor din C.T., P.T., reţelele de conducte si consumatorii
de căldură. Dacă sunt corpuri de încălzire cu rezistenţă mai mică decât cea de probă,
acestea se scurtcircuitează sau înlocuiesc cu corpuri de inventar. Proba la rece se
realizează înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsitorii, izolări termice etc). De
asemeni, înainte de închiderea canalelor nevizitabile, mascare şi înglobare sau/si
finisarea constructiilor.
Proba se execută în perioade când temperatura mediului ambiant depăşeşte +5C, În
executarea probei se fac următoarele operaţii:
 se deschid complet armăturile de închidere şi reglaj
 se închid legăturile cu vasul de expansiune – deschis
 se reglează armăturile de siguranţă de la cazane si vasul de expansiune- închis; în
concordanţă cu presiunea de probă
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.9 din 9
INSTALATII TERMICE

 se verifică punctele de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi pompa

de presiune.

Dar, înainte de probă, instalatia se spală cu apă potabilă. Această spălare se face prin:
 racordarea conductei de ducere la conducta de apă potabilă
 umplerea instalatiei
 racordarea conductei de retea a instalaţiei, la jgheaburi de golire la canalizare ,
 mentinerea instalaţiei sub jet continuu până când apa golită din instalatie nu mai are
impurităţi (nămol, nisip etc.).
 operaţia se repetă cu schimbarea sensului de circulaţie a apei

Presiunea de probă este cea stabilită prin proiect. Ea se determină în funcţie de

presiunea maximă de regim şi de modul de execuţie a instalaţiei astfel:
 o dată şi jumătate presiunea maximă de regim, dar minim 5 bar la instalatiile
montate aparent şi la cele mascate sub finisaje uzuale;
 dublul presiunii de regim, dar nu mai puţin de 5 bar, la instalaţiile ce au părţi care
se maschează sub finisaje deosebite
 conform prescripţiilor I.S.C.I.R. pentru instalaţiile supuse prescripţiilor respective

Împreună cu dirigintele de şantier, se face verificarea comportării instalaţiei la: probă,

prin controlul rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La îmbinările sudate controlul
se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu ochiul liber. Presiunea
de probă se măsoară după cel puţin 3 ore de Ia punerea instalaţiei sub presiune şi se
face cu un manometru înregistrator sau indicator cu clasă de precizie 1,6 prin citiri la
intervale de 10 min., timp de 3 ore. Proba este considerată corespunzătoare dacă pe
durata probei, manometrul nu a inregistrat variaţii de presiune şi dacă nu s-au observat
fisuri, crăpături ori scurgeri de apă la îmbinări şi presgarnituri.
După terminarea probei, se goleşte instalaţia.

6.4.2. Proba la cald

Prin aceasta se realizează verificarea etanşeităţii şi comportarea instalaţiei la dilatare -
comportare în timpul circulaţiei agentului termic.
In centrale termice proba are ca scop şi verificarea parametrilor garantaţi pentru
cazane. Si aceasta se face înaintea efectuării lucrărilor de vopsitorie finală şi protecţie
termică, a mascării sau închiderii elementelor instalaliilor în canale nevizitabile sau în
şanţuri, în pereţi sau planşee cu excepţia elementelor înglobate în construcţie
(serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli). Desigur este de preferat ca
alimentarea să se facă cu agent termic în soluţie finală. Aceasta înseamnă atât
asigurarea calitălii apei, cât şi a parametrilor necesari. În cadrul probei, se face şi
reglajul instalaţiei. Proba la cald comportă 2 faze:

1) după atingerea nivelului apei în instalalie, se creşte temperatura la 50C care se

menţine cu 5C. Dacă circulaţia se face prin pompe, se pun acestea în funcţiune. La 2
ore de la funcţionare, se face un control atent la toate corpurile de încălzire, cu mâna
sau cu un termometru cu contact, la partea superioară şi inferioară a fiecărui corp de
încăzire. Nu sunt admise diferenţe mai mari de 5C între corpurile de încăzire. Se face
acelaşi control şi la conducte, cu predilecţie la coloane, asigurându-se uniformitatea
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.10 din
INSTALATII TERMICE 9

prin robinetele de reglaj. La pompele de circulaţie se controlează cu manometre,

presiunile de intrare - ieşire. La instalaţiile cu vase de expansiune închise se verifică
dacă presiunile date de pompe nu depăşeşsc presiunile admisibile pentru funcţionare.

2) în această fază, temperatura se ridică la valoarea nominală - în limitele 5C si se fac

verificări la îmbinări, corpuri de încălzire şi armături. Se controlează dacă dilatările se
produc în sensul prevăzut in proiect, dacă sunt conforme şi nu se produc neetanşeităţi
iar punctele fixe nu au deplasări. Este verificată instalaţia de dezaerisire. Sunt verificate
pompele, motoarele electrice, cuplajele s.a.m.d.

Se procedează apoi la răcirea instalaţiei până la temperatura ambiantă. Apoi, proba se

repetă ca mai sus.

1.1.1 Proba de eficacitate

Este o probă care deseori este neglijată. Ea are loc după finisarea clădirii şi se face cu
întreaga instalaţie, într-o perioadă când temperatura exterioară este sub 0C si
valoarea temperaturilor medii zilnice nu au avut variaţii mai mari de 3C. Se încălzeste
clădirea cu cel puţin trei zile înaintea probei, iar în ultimile 48 ore înaintea probei,
agentul termic se reglează conform graficului, în limita unor abateri de 2C.
In timpul probelor toate ferestrele si usile trebuie să fie închise.

Temperaturile interioare se citesc cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul

încăperii la 0,75 m de la pardoseală. Dacă sala este mare, se pune un termometru la
100 m.

În incăperi de locuit măsurarea temperaturii se face în cel puţin 3 puncte din încăpere la
o distantă de cel puţin 2 m de la peretele încăperii şi la înăltimea de 0,75 m de la
pardoseală. Se urmăreşte stabilitatea şi uniformitatea temperaturii aerului pe toată
durata probei durata probei.
Dacă clădirea este expusă însoririi, se iau în considerare numai citirile efectuate între
orele 7 si 11.
Desigur foarte importantă este proba de eficacitate la clădirile de locuit. La acestea,
încăperile la care se măsoară temperatura interioară vor fi:
 parter : camere de colt si cele de lângă spaţiile neîncălzite,
 la ultimul : ca la parter şi altele, la dorinţă nivel
 la nivele : cel puţin 10 % din spaţii, dar şi altele la cerere intermediare
Se face cel puţin o măsurătoare la fiecare nivel, la clădirile multietajate.
Se consideră rezultate satisfăcătoare dacă temperaturile corespund prevederilor
proiectului sau au abateri de 0,5C + 1C - în clădiri civile

7. PROGRAME DE CONTROL

La acest capitol sunt mai multe variante de tratare, funcţie de complexitatea lucrărilor
ca şi de implicarea fiecărei U.E. De exemplu, aşa cum se ştie, lucrările de termoizolaţii
se execută deseori, de altă unitate decât cea care a efectuat I.I.C.
Iată un program general care se poate adapta corespunzător. Bineînţeles, proiectantul
 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Cod:P.T.E.-
G-TRADE SRL 49
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Ex. nr. 1
Pag.11 din
INSTALATII TERMICE 9

şi/sau beneficiarul pot face eventuale adăugiri.

Acest program are în vedere C56 – 85 şi ISCIR – C15 – 84, în principal.

Nr. Denumirea operaţiunilor de verificare şi control care se Codul

crt. consemnează formularului
tipizat
1 Trasarea lucrărilor 9-13-100
2 Predare – primire front lucru 9-13-101
3 Calitatea materialelor folosite 9-11-300
6. ţevi – conducte
7. flăuşi, fitinguri, armături 9-11-300/a
8. piuliţe, şuruburi, electrozi 9-11-300/b
5 Calitatea sudurilor pe bază de încercări mecanice 9-12-302/a
6 Controlul vizual al sudurilor 9-12-302
7 Verificări nedistructive 10-7-39/b
8 Evidenţierea sudurilor pe schema izometrică 9-14-300
9 Evidenţierea personalului autorizat să execute îmbinări prin 9-14-300/a
sudură
10 Consemnarea calităţii lucrărilor care devin ascunse 9-14-100
(curăţire suprafaţă, grunduire, fiecare strat de vopsea,
pretensionare, marcare materiale, izolaţii etc.)
11 Efectuare lucrări speciale (spălare conducte, suflare etc.) 9-14-302
12 Verificarea sudurilor la care s-a aplicat tratament termic 9-12-302/h
13 Procedee de sudură omologate aplicat 9-13-300
14 Probarea instalaţiilor 9-14-304
15 Consemnarea execuţiei tuturor lucrărilor şi măsurarea 9-14-303
pantei, înainte de izolarea termică

Toate aceste documente care se întocmesc de către R.L. împreună cu CTC, D.Ş., O.
ş.a. factori după, precum şi certifcatele de calitate pentru toate materialele de bază,
echipamente, confecţii şi construcţii realizate în baza proprie, constituie “CAPITOLUL
B” a cărţii consrucţiei şi se predau îmborderate beneficiarului, odată cu solicitarea
recepţiei la terminarea lucrărilor.

8. ÎNREGISTRĂRI

8.1. Proces verbal de trasare a lucrărilor

8.2. Certificat de garanţie pentru calitatea materialelor livrate
8.3. PV predare-primire a frontului de lucru
8.4. PV de recepţie calitativă
8.5. PV nr.___/___ pentru proba de ______