Cele Șapte Păcate de Moarte
Cele Șapte Păcate de Moarte
Cele Șapte Păcate de Moarte
moarte?
Întrebare: Care sunt cele şapte păcate de moarte?
Proverbe 6:16-19 spune: “Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sunt
urâte:
Cei mai mulţi oameni înţeleg prin lista “celor şapte păcate de moarte”
următoarele: mândria, invidia, lăcomia, pofta trupească, mânia, aviditatea şi lenea.
Cu toate că acestea sunt cu siguranţă păcate, ele nu sunt descrise în Biblie ca fiind
“cele şapte păcate de moarte”. Lista tradiţională a “celor şapte păcate de moarte”
1
poate fi luată ca o modalitate bună pentru a categorisi păcatele între ele. Aproape
fiecare păcat care ar putea fi imaginat se poate încadra într-una din cele şapte
categorii biblice. Însă ceea ce este mai important este faptul că nici unul dintre
aceste şapte păcate nu este mai “de moarte” decât oricare alt păcat. Toate păcatele
duc la moarte (Romani 6:23). Lăudat să fie Dumnezeu pentru faptul că prin
Mântuitorul Iisus Hristos, toate păcatele noastre, inclusiv “cele şapte păcate de
moarte” pot fi iertate (Matei 26:28; Faptele Apostolilor 10:43; Efeseni 1:7).
Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este
viaţa veşnica în Iisus Hristos, Domnul nostru. Romani 6:23
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu,
pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Ioan 3:16
Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci
este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. Efeseni 2:8-9
Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi
încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. Romani 5:8
2
Cele şapte răni de moarte
Care m-au vânat mereu
Şi slăbănogit-au foarte
Sufletul smerit al meu!
I. Mândria
3
Care dintre ei acuma
Îl găseşti mai fericit?
Răsfăţatul cel prea mândru
Ori săracul umilit?
II. Zavistia
De zavistie urâtă
Dacă vezi că eşti luptat,
Află că această boală
Este greu de vindecat.
4
Toate celelalte patimi
Sunt din fire omeneşti
Şi lucrându-le îţi pare
Că din ele te-ndulceşti.
A zavistiei meteahnă
Este lucru diavolesc,
Care nu te lasă-n pace,
Când vezi alţii că sporesc.
Nu lăsa ca să mocnească
Răul nemărturisit,
Nu cumva să putrezească
Binele agonisit.
5
Când te prinde în capcană
Lăcomia de arginţi
S-o vădeşti ca pe o rană
La duhovniceşti Părinţi.
Rădăcina răutăţii
La păgâni şi la evrei;
Ai pe Iuda doar ca pildă
Şi începător al ei.
IV. Desfrâul
La dulceaţa desfrânării
Dacă eşti obişnuit,
Vino tainic, ticăloase,
Pân-la Poarta lui David.
6
Cum vei suferi mânia
Dreptului Judecător?
Cum vei trece peste râul
Cel cu focul arzător?
V. Lăcomia pântecelui
7
VI. Trândăvia
VII. Mânia
Suflete, de ai mânie,
Dacă lesne te iuţeşti,
De a treia fericire,
Ticăloase, te lipseşti!
8
Ca să moşteneşti pământul
Celor blânzi, în veci, AMIN.