STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND DETERMINAREA

CALITĂȚII AERULUI DIN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Tudor Andrei RUSU, Tiberiu RUSU, Carmen VIDA, Mircea BEJAN

STUDIES AND RESEARCH ON DETERMINING

AIR QUALITY IN CLUJ-NAPOCA CITY

This paper presents a series analysis of pollutants from urban

environment, respective to Cluj-Napoca city. It insisted on greenhouse
gas, gas that generates acid rain, as well as particulate matters.
Measurement were analysed and centralized to see in time the
evolution of these emissions.

Keywords: air quality, factors of air polluting

Cuvinte cheie: calitatea aerului, determinarea factorilor poluanți
din atmosferă

1. Aspecte generale

Oricine locuieşte într-o zonă mare cu aglomeraţie urbană,

trebuie să facă faţă unei probleme majore legată de nivelul calității
aerului. Acest aspect se datorează numeroaselor surse de poluare
antropică datorate ȋn principal urbanizării excesive. Un exemplu
semnificativ în acest sens la nivelul unui oraș, este poluarea datorită
traficul rutier ce utilizează ca mijloc de propulsie motoarele termice.
Dacă ne referim la municipiul Cluj-Napoca unde bulevardele
sunt înguste, așezarea orașului fiind într-o zonă depresionară îngustă,
putem afirma că din acest punct de vedere avem de-a face cu o

107
circulație rutieră intensă ȋntr-o zonă ȋngustă fără o evacuare rapidă a
noxelor produse de motoarele autovehiculelor.

2. Sursele de poluare a municipiului Cluj-Napoca

Pe teritoriul dar și în imediata proximitate a orașului există

numeroase surse de poluare a atmosferei, ce influențează în mod
negativ calitatea aerul. Acestea se pot grupa în câteva mari categorii
principale:
▪ Surse de poluare datorate sectorului transporturi;
▪ Surse de poluare datorate sectorului industrial;
▪ Surse de poluare datorate depozitării combustibililor fosili;
▪ Surse de poluare datorate utilizării solvenților și a altor
produse;
▪ Surse de poluare datorate incinerării deșeurilor;
▪ Surse de poluare datorate epurării apelor uzate;

3. Determinarea nivelului poluanților „gaze” ȋn municipiul

Cluj-Napoca

Conform Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea

aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea
calității aerului în România (publicat în Monitorul Oficial cu numărul
739/9.10.2002) la articolul 2, litera i, se stabilește că municipiul Cluj-
Napoca inclusiv
Fig. 1 Amplasarea comunele Apa-
stațiilor de monitorizare hida, Feleacu,
în județul Cluj Floresti, Baciu
și Gilău fac
parte din cate-
goria aglome-
rărilor ce sunt
incluse în
programul de
evaluare a
calității aerului
(fapt concre-
tizat prin am-
plasarea pe
parcursul anului 2005 a patru stații automate de monitorizare a calității
aerului pentru a avea o imagine reală asupra poluării aerului din

108
aglomerarea Cluj-Napoca). În figura 1 este reprezentată harta județului
Cluj cu amplasarea celor patru stații automate de monitorizare, având
următoarea legendă: CJ-1: Str. A. Vlaicu Cluj-Napoca (stație de tip
trafic); CJ-2: Str. Constanța, Cluj-Napoca (stație de tip urban); CJ-3: Str.
1 Decembrie 1918, Cluj-Napoca (stație de tip suburban); CJ-4: Str.
Dâmbovița, Cluj-Napoca (stație de tip industrial); CJ-5: Str. 21
Decembrie, Dej (stație de tip urban).
Agenția județeana pentru Protecția mediului Cluj-Napoca a
efectuat, analize ale poluanților prin determinări clasice (colectare și
prelucrare ulterioară în laborator), dar și prin determinări automate,
realizate de către stațiile automate de monitorizare a calității aerului.
Determinările poluanților sunt realizate și de către laboratoarele celor
mai importanți agenți economici poluatori.
Conform rapoartelor anuale ale APM Cluj, situația emisiilor de
poluanți gazoși (CO2N2O, CH4) cu efect de seră sunt prezentate în
figura 2.
Cele mai importante cantități de CO2 provin din industrie în
urma proceselor de combustie, sau se datorează traficului. Emisiile de
CH4 provin din agricultură, de la tratarea și depozitarea deșeurilor și de
la rețelele de distribuție a gazelor naturale. Ponderea cea mai mare a
emisiilor de N2O o deține agricultura și arderile în industria de
prelucrare.

1200000
1000000
CO2
800000
Unități [tone/an]

N2O
600000
CH4
400000
200000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 2 Nivelul emisiilor gazelor cu efect de seră (medii anuale)

În figura 3 este reprezentat grafic nivelul emisiilor de gaze cu

109
efect acidifiant (SO2, NOX, NH3). Acidifierea este procesul de modificare
a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare
a prezenţei unor compuși alogeni care determină o serie de reacţii
chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului,
precipitaţiilor şi a solului.
Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de
poluanţi: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) şi amoniacul (NH3),
care în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează compuşi
acizi, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu
abiotici (apă, sol), cât şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.
Sursele principale de poluare cu aceşti poluanți sunt ȋn principal
arderea combustibililor din industrie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX) şi
agricultură (NH3).

8000
Unități [tone/an]

6000
SO2
4000 NOx
NH3
2000

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 3 Nivelul emisiilor de poluanți acidifianți ( medii anuale)

4. Determinarea pulberilor ȋn suspensie

Pulberile în suspensie reprezintă un indicator de bază în

aprecierea calităţii aerului înconjurător. Cantitatea totală de pulberi în
suspensie, PM10 puse în evidenţă prin Inventarul de emisii al poluanţilor
în atmosferă, realizat pentru anul 2010, la nivelul judeţului Cluj este de
481,687 t din care: 361,264 t (75 %) a fost emisă în agricultură, 89,344
t s-au produs în arderile din industria de prelucrare (18,55 %), 13,008 t
(2,70 %) au provenit de la alte surse mobile şi utilaje, precum
locomotivele, 11,171 t au provenit din transportul rutier (2,32 %), 4,256
t au provenit de la instalaţiile de ardere neindustriale (0,88 %), 2,264 t
PM10 s-au emis din arderile în energetică (0,47 %). În cantităţi mici s-au

110
emis pulberi în suspensie, PM10 din procesele de producţie – 0,379 t
(0,08 %), de la utilizarea solvenţilor - 0,001 t (0,00021 %) şi de la
tratarea şi depozitarea deşeurilor – 0,000006 t.

Alte surse Instalații de

mobile și utilaje ardere
(locomotive); Transport rutier; Arderile
2,32% neindustriale;
2,70% 0,88% energetice;
0,47%
Arderi
industriale de
prelucrare; Fig. 4 Sursele
18,55%
de poluare a
particulelor
Agricultură; materiale
75% PM10
pe sectoare
de activitate

Particulele materiale se constituie dintr-o varietate largă de

materiale provenind din diferite surse. Acestea conţin substanţe ce
rezultă în urma proceselor industriale de ardere sau sunt eliminate prin
gazele de eşapament şi compuşi formaţi prin reacţiile chimice din
atmosferă ale sulfaţilor şi nitraţilor emişi de sursele industriale. Sunt
importante de asemenea şi particulele specifice transportului,
particulele biologice, praful din construcţii etc.

Fig. 5 Concentrațiile medii anuale ale fracției PM10 aferente

anilor 2006 – 2010

111
 Conform datelor oferite de Agenția de Protecție a Mediului Cluj-
Napoca, privind concentrațiile de particule materiale, fracția PM10, în
figura 5 este reprezentat grafic istoricul concentrației de PM10, între anii
2006 – 2010. Astfel se poate observa că valoarea cea mai mare se
3
înregistrează în anul 2006, 56.46024 µg/m , precedat de anul 2007
3
unde se constată o scădere (46.34901 µg/m ). În 2008 se remarcă o
3
creștere a valorii medii de PM10 (52.2826 µg/m ), urmând anul 2009 cu
3
o scădere considerabilă a concentrației fracției PM10, 32.98579 µg/m .
Iar pentru anul 2010 se remarcă din nou o ușoară creștere a valorii:
3
46.22666 µg/m .
Pentru indicatorul PM2,5 s-au înregistrat valori ale
concentraţiilor medii lunare care s-au situat în următoarele domenii de
3
concentraţii: pentru anul 2009, valoarea minimă a fost 18,186 µg/m şi
3
maximă de 29,490 µg/m ; pentru anul 2010, minima a fost de 9,809
3 3
µg/m şi maxima de 33,133 µg/m ; pentru anul 2011 minima
3 3
înregistrată a fost de 14,008 µg/m şi maxima de 41,975 µg/m .

Fig. 6 Evoluția concentrațiilor medii anuale pentru fracția

PM2.5 pentru Cluj-Napoca

5. Concluzii

■ Problema poluării rămâne aproape de fiecare dată o

dezbatere la nivel teoretic care ne sperie și nu, care aparent ne
preocupă, dar în realitate ne lasă indiferenți pentru că nu ne afectează
în mod direct sau destul de vizibil încă.
Monitorizarea calității aerului din mediile urbane este foarte
importantă. Chiar dacă monitorizarea aerului se realizează pe perioade

112
Fig. 7 Reprezentarea valorilor concentrațiile medii lunare PM10 (2006 - 2010)

113
lungi de timp, rapoartele anuale realizate de APM furnizează doar
valorile medii anuale sau lunare, medii ce nu reflectă în mod real
calitatea aerului respirat de către populație în perioadele din zi cu trafic
intens și alte surse.
■ De asemenea este important să ne îndreptăm atenția și spre
soluționarea acestui fenomen al poluării din mediul urban, prin luarea
de măsuri, unele care nu implică costuri mari și care stau la îndemână,
dar și soluții majore, ce implică proiecte, pe termen scurt și lung privind
calitatea aerului.
■ În prezent, poluanţii asupra cărora se îndreaptă interesul în
Europa sunt acei poluanți care generează riscuri grave sănătății umane
și mediului.
■ La nivelul județului Cluj, se rezumă o serie de aspecte ce
evidențiază depășirile anumitor poluanți și asupra cărora trebuie să se
îndrepte atenția.

BIBLIOGRAFIE

[1] Talianu, C, Nicolae Doina, Ciuciu, N., Ciobanu, J., Babin, M., Radu, C.,
Estimation of urban pollution level on the Magurele Platform using LIDAR
technology, Proceedings of Conference on “LIDAR Remote Sensing for
Environmental Monitoring VI”, July 31 – August 5, 2005, San Diego, USA,
2005.
[2] Nicolae, Doina, N., Tehnici LIDAR pentru caracterizarea aerosolilor din
atmosfera joasă, PhD Thesis, Universitatea Politehnică, Bucureşti, 2006.
[3] * * * Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca, Raport
privind starea mediului în județul Cluj-Napoca, 2012.

Asist.Dr.Ing Tudor Andrei RUSU

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
e-mail: [email protected]
Prof.Dr.Ing.Tiberiu RUSU
e-mail: [email protected]
Drd.Ing.Carmen VIDA
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
Prof.em.Dr.Ing. Mircea BEJAN
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,
e-mail: [email protected]
membri AGIR

114