STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND DETERMINAREA Calității Aerului PDF
STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND DETERMINAREA Calității Aerului PDF
STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND DETERMINAREA Calității Aerului PDF
1. Aspecte generale
107
circulație rutieră intensă ȋntr-o zonă ȋngustă fără o evacuare rapidă a
noxelor produse de motoarele autovehiculelor.
108
aglomerarea Cluj-Napoca). În figura 1 este reprezentată harta județului
Cluj cu amplasarea celor patru stații automate de monitorizare, având
următoarea legendă: CJ-1: Str. A. Vlaicu Cluj-Napoca (stație de tip
trafic); CJ-2: Str. Constanța, Cluj-Napoca (stație de tip urban); CJ-3: Str.
1 Decembrie 1918, Cluj-Napoca (stație de tip suburban); CJ-4: Str.
Dâmbovița, Cluj-Napoca (stație de tip industrial); CJ-5: Str. 21
Decembrie, Dej (stație de tip urban).
Agenția județeana pentru Protecția mediului Cluj-Napoca a
efectuat, analize ale poluanților prin determinări clasice (colectare și
prelucrare ulterioară în laborator), dar și prin determinări automate,
realizate de către stațiile automate de monitorizare a calității aerului.
Determinările poluanților sunt realizate și de către laboratoarele celor
mai importanți agenți economici poluatori.
Conform rapoartelor anuale ale APM Cluj, situația emisiilor de
poluanți gazoși (CO2N2O, CH4) cu efect de seră sunt prezentate în
figura 2.
Cele mai importante cantități de CO2 provin din industrie în
urma proceselor de combustie, sau se datorează traficului. Emisiile de
CH4 provin din agricultură, de la tratarea și depozitarea deșeurilor și de
la rețelele de distribuție a gazelor naturale. Ponderea cea mai mare a
emisiilor de N2O o deține agricultura și arderile în industria de
prelucrare.
1200000
1000000
CO2
800000
Unități [tone/an]
N2O
600000
CH4
400000
200000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
109
efect acidifiant (SO2, NOX, NH3). Acidifierea este procesul de modificare
a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare
a prezenţei unor compuși alogeni care determină o serie de reacţii
chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului,
precipitaţiilor şi a solului.
Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de
poluanţi: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) şi amoniacul (NH3),
care în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează compuşi
acizi, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu
abiotici (apă, sol), cât şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.
Sursele principale de poluare cu aceşti poluanți sunt ȋn principal
arderea combustibililor din industrie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX) şi
agricultură (NH3).
8000
Unități [tone/an]
6000
SO2
4000 NOx
NH3
2000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
110
emis pulberi în suspensie, PM10 din procesele de producţie – 0,379 t
(0,08 %), de la utilizarea solvenţilor - 0,001 t (0,00021 %) şi de la
tratarea şi depozitarea deşeurilor – 0,000006 t.
111
Conform datelor oferite de Agenția de Protecție a Mediului Cluj-
Napoca, privind concentrațiile de particule materiale, fracția PM10, în
figura 5 este reprezentat grafic istoricul concentrației de PM10, între anii
2006 – 2010. Astfel se poate observa că valoarea cea mai mare se
3
înregistrează în anul 2006, 56.46024 µg/m , precedat de anul 2007
3
unde se constată o scădere (46.34901 µg/m ). În 2008 se remarcă o
3
creștere a valorii medii de PM10 (52.2826 µg/m ), urmând anul 2009 cu
3
o scădere considerabilă a concentrației fracției PM10, 32.98579 µg/m .
Iar pentru anul 2010 se remarcă din nou o ușoară creștere a valorii:
3
46.22666 µg/m .
Pentru indicatorul PM2,5 s-au înregistrat valori ale
concentraţiilor medii lunare care s-au situat în următoarele domenii de
3
concentraţii: pentru anul 2009, valoarea minimă a fost 18,186 µg/m şi
3
maximă de 29,490 µg/m ; pentru anul 2010, minima a fost de 9,809
3 3
µg/m şi maxima de 33,133 µg/m ; pentru anul 2011 minima
3 3
înregistrată a fost de 14,008 µg/m şi maxima de 41,975 µg/m .
5. Concluzii
112
Fig. 7 Reprezentarea valorilor concentrațiile medii lunare PM10 (2006 - 2010)
113
lungi de timp, rapoartele anuale realizate de APM furnizează doar
valorile medii anuale sau lunare, medii ce nu reflectă în mod real
calitatea aerului respirat de către populație în perioadele din zi cu trafic
intens și alte surse.
■ De asemenea este important să ne îndreptăm atenția și spre
soluționarea acestui fenomen al poluării din mediul urban, prin luarea
de măsuri, unele care nu implică costuri mari și care stau la îndemână,
dar și soluții majore, ce implică proiecte, pe termen scurt și lung privind
calitatea aerului.
■ În prezent, poluanţii asupra cărora se îndreaptă interesul în
Europa sunt acei poluanți care generează riscuri grave sănătății umane
și mediului.
■ La nivelul județului Cluj, se rezumă o serie de aspecte ce
evidențiază depășirile anumitor poluanți și asupra cărora trebuie să se
îndrepte atenția.
BIBLIOGRAFIE
[1] Talianu, C, Nicolae Doina, Ciuciu, N., Ciobanu, J., Babin, M., Radu, C.,
Estimation of urban pollution level on the Magurele Platform using LIDAR
technology, Proceedings of Conference on “LIDAR Remote Sensing for
Environmental Monitoring VI”, July 31 – August 5, 2005, San Diego, USA,
2005.
[2] Nicolae, Doina, N., Tehnici LIDAR pentru caracterizarea aerosolilor din
atmosfera joasă, PhD Thesis, Universitatea Politehnică, Bucureşti, 2006.
[3] * * * Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca, Raport
privind starea mediului în județul Cluj-Napoca, 2012.
114