U.S.A.M.

V FACULTATEA DE
MANAGEMENT BUCURESTI AGRONOMIE

SPECIALIZARE :
INGINERIE ECONOMICA

ANUL III – INVATAMANT LA DISTANTA

EFICIENTA INVESTITIILOR

DECIZIA DE INVESTITII

Student: Ioan Rebecca Elena

Decizia de investitii
Caracteristicii ale deciziei

Economia Romaniei parcurge o perioada de mutatii, reasezari si ajustari, generate de

procesul de reforma, in scopul crearii unei economii de piata si a conditiilor de integrare
europeana. Procesul investitional este caracterizat de specificitati si particularitati
determinate de mostenirea perioadei anterioare revolutiei din decembrie 1989 dar si de
cele ale perioadei de tranzitie. Trecerea la economia de piata si restructurarea economiei
romanesti sa se realizeze prin respectarea principiilor de eficienta. In sistemul
concurential al economiei de piata, activitatea agentilor economici este eficienta in
masura in care se obtin randamente cu consumuri cat mai reduse.

Pentru atingerea nivelului de performanta cerut de integrarea europeana, Guvernul actual

a adoptat un program de stabilizare si relansare economica in care investitiile au un rol
important. Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economiei, stau la baza
suplimentarii, diversificarii sau cresterii calitative a tuturor factorilor de productie, au un
puternic caracter novator, asigura promovarea progresului tehnic si a rezultatelor
cercetarii stiintifice, perfectionarea capitalului fix, a tehnologiilor. Procesul investitional
actual este caracterizat de specificitati si particularitati determinate de necesitatile
perioadei de tranzitie. Printre cele mai importante sunt:

• existenta unui numar impresionant de obiective de investitii incepute si neterminate.

Este necesara o selectie riguroasa a acestora pe criterii de raspuns compatibil cu
principiile economiei de piata;
• necesitatea trecerii la realizarea unor programe de investitii din domenii ignorate sau
restrictionate de vechile planuri anuale, cu puternic impact economic si social, cerute de
specificul tranzitiei sau de imperativele integrarii europene;
• mutatiile importante in privinta surselor de finantare prin reducerea participarii
bugetului de stat, concomitent cu sporirea rolului altor surse.

Decizia de investitii este influentata de o multitudine de factori care pot fi grupati in

trei categorii: nevoia de a investi, posibilitatea de a investi si posibilitatea de a prevedea.
Nevoia de a investi depinde de evolutia cererii si politica concurentei. Investitiile au un
caracter novator, prin care se asigura promovarea progresului tehnic.

Decizia de a investi este influentata de posibilitatea de a investi, de existenta

lichiditatilor pentru investitii sau de posibilitatea de a se imprumuta. Orice investitie
presupune un consum de resurse financiare, varianta cea mai facila fiind cea a surselor
proprii : profit, amortizare etc. Aceasta sursa de finantare privita in timp, cu luarea in
calcul al lichiditatilor existente la un moment dat si cele din urmatoarele luni(avand in
vedere ca realizarea investitiei se face in timp) duce la interconditionari intre cheltuielile
initiale si rezultatele ulterioare.

Sursele atrase reprezinta o alta posibilitate de finantare a investitiilor, un rol important il

au bancile si alte organisme financiare care-si asuma aceasta functie a finantarii
investitiilor. Pentru a fi performante, investitiile vor corespunde unor nevoi socio-
economice viitoare : cererea pietei, cadrul legislativ, incadrarea in strategia viitoare de
dezvoltare socio-economica. Decizia investitionala, in afara maximizarii efectului net
obtinut la efortul facut, are in vedere inexistenta unui conflict, prezent sau viitor, intre
obiectivul fundamental al proiectului si obiectivele de dezvoltare socio-economice
viitoare; corelarea elementului proiectului(scop, concept de marketing, capacitate de
productie, tehnologii, amplasare, strategii viitoare ale proiectului) cu disponibilitatea la
unele modificari ce pot aparea in timpul functionarii viitorului obiectiv in ceea ce priveste
veniturile, cheltuielile, cererea, facilitatile sau restrictiile de ordin strategic, economic,
ecologic; erorile in evaluarea proiectului; concordanta dintre veniturile nete realizate si
asteptarile minime ale investitiilor si finantatorilor; identificarea riscurilor asociate
variabilelor critice.

Decizia de investitii precede realizarea obiectivelor si consta in selectarea unei

alternative, a unei variante rationale si convenabile, competitive de obtinere a unor
rezultate asteptate pe seama consumarii unui anumit fond de investitii.

Elaborarea deciziei de investitii este, in cea mai mare parte, o activitate creativa,
de cercetare complexa multidisciplinara, care foloseste ca metoda de baza analiza
stiintifica si sinteza informatiilor corespunzatoare. In teoria gestiunii financiare, a
managementului financiar, decizia de investitii este tratata ca parte a deciziilor financiare
majore, strategice, subordonate realizarii functiunilor de dezvoltare si financiare ale
societatilor comerciale. Toate deciziile de investitii vizeaza viitorul, cu impact pe termen
mediu si lung asupra performantelor economiei firmelor investitoare.

Deciziile de investitii vizeaza realizarea unor obiective strategice, pe termen mediu si

lung, prezinta caracteristici prin care se diferentiaza de alte decizii economice,
financiare. O decizie de investitii, in general, atrage costuri mari, presupune din partea
investitorului angajarea unor importante fonduri de investitii. Acestea vor fi imobilizate
treptat pe durata de realizare a lucrarilor si activitatea prevazuta in proiecte, cat si ulterior,
in perioada de exploatare, pana la recuperarea integrala, din profitul generat de produsul
investitiilor, a capitalului initial avansat.

Deciziile de investitii declanseaza simultan operatii de finantare, de consumare a

disponibilitatilor banesti aferente proiectului si operatii propriu-zise de investitii,
concretizate in realizarea fizica a lucrarilor si activitatile stabilite in proiectul respectiv, in
concordanta cu tehnologiile si programul calendaristic de executie adoptate. Calculele ,
analizele si evaluarile legate de pregatirea deciziilor de investitii, formularea optiunilor, a
recomandarilor de decizii in domeniu se bazeaza pe operarea cu valori si fluxuri
financiare previzionate, supuse riscului si incertitudinii. Oportunitatea realizarii unui
anumit proiect de investitii presupune nu numai luarea in consideratie a costurilor si
avantajelor, a eficientei economice asociate acestuia, ci si a momentului de timp la care sa
actioneze.

In procesul de pregatire a deciziei se identifica acei factori care au un impact determinant

pentru eficienta investitiilor. Pregatirea unei decizii de investitii sau conceperea unui
proiect presupune sa se actioneze pentru a se asigura succesul proiectului respectiv de
investitii, executarea unor activitati si documentatii:
• cautarea de noi oportunitati profitabile de investitii;

• elaborarea de studii de fezabilitate;

• elaborarea de studii tehnico-economice detaliate de fezabilitate;

• intocmirea de studii functionale;

• alegerea unui proiect/decizia de investitii cu solutii definitive. Procedura de alegere

a investitiei presupune evaluarea si compararea

rentabilitatii proiectelor ce se au in vedere si greutatile in obtinerea surselor de finantare.

Fiecare proiect se adopta in baza unui studiu comercial, tehnic, si financiar care sa
justifice oportunitatea investitiei.

Sub aspect financiar investitia provoaca o foarte mare cheltuiala initiala, urmata in
perspectiva de intrari de fonduri, respectiv de fluxuri financiare de recuperare prevazute a
avea loc esalonat pe intreaga perioada de viata economica a obiectivului. (de regula,
durata de viata economica sau durata normala de functionare) O problema importanta
consta in gasirea si alegerea surselor necesare pentru finantare cu rezultatele financiare
previzibile.

Calculele, analizele, evaluarile si rationamentele de pregatire a deciziilor de

investitii, formularea optiunilor, a recomandarilor de decizii in domeniu se bazeaza pe
operarea cu valori si fluxuri financiare previzionale, supuse riscului si incertitudinii.

Oportunitatea realizarii unui anumit proiect de investitii presupune nu numai luarea

in consideratie a costurilor si avantajelor, a eficientei economice asociate acestuia, ci si a
momentului de timp la care sa se actioneze. Momentul realizarii investitiei este un
element hotarator pentru decident: un proiect oarecare, Pj, poate fi eficient, rentabil si
convenabil pentru momentul h si nerentabil, neacceptabil daca se va realiza cu intarziere
la momentul (h+n). Functiile si rolul investitiilor, impactul lor financiar si social,
ecologic, caracterul restrictiv al disponibilitatilor banesti, complexitatea solutiilor si
proiectelor, riscul asociat, imprima deciziei de investitii o responsabilitate deosebit de
mare, ceea ce implica si o ampla activitate de pregatire activata. Etapa de
conceptie/preinvestitii este afectata in intregime elaborarii deciziei de investitii. In
aceasta perioada se desfasoara o activitate de natura intelectuala, de cercetare stiintifica,
de analiza, concretizata, in final intr-un proiect de investitii. Etapa de investitii este
perioada de timp pe parcursul careia, pe baza deciziei/proiectului, se realizeaza fizic, in
natura bunul sau produsul in care se materializeaza investitiile. Aceasta etapa este o
perioada de productie, de achizitie de utilaje si de executare pe santiere a lucrarilor de
constructii si de montaj de utilaje si echipamente necesare crearii si dotarii noilor
capacitati de productie, dezvoltarii, modernizarii, amenajarii sau transformarii
capacitatilor respective existente deja in economie. In aceasta etapa are loc consumarea
fondurilor, a capitalului avansat pentru proiectul de investitii si formarea valorii noilor
active, a noului capital fix ce se da in exploatare.
 Urmeaza perioada de exploatare, de functionare a obiectivului. Calitatea deciziilor,
seriozitatea si calitatea activitatii de pregatire a deciziilor de investitii determina in mod
hotarator eficienta investitiilor. Decizia este una dintre indatoririle de baza ale sefilor
structurilor logistice, reprezentand instrumentul prin care se asigura imbinarea in conditii
optime a cerintelor rezultate din obiectivul de indeplinit si posibilitatile reale de realizare
existente la momentul respectiv. Fundamentarea si adoptarea deciziei este un act de
creatie, in care cunostintele, gandirea, experienta, sensibilitatea, receptivitatea si
imaginatia se intrepatrund armonios. Prin solutiile ce se adopta in proiecte se va asigura
desfasurarea rationala a operatiilor de investitii, a proiectelor investitionale, obtinerea de
performante dorite in etapa de exploatare a bunurilor ce se creeaza prin investitii.

2. Eficienta economica a investitiilor

Eficienta economica a investitiei este o parte a intregii activitati, depinde de actiunea in

comun a factorilor si fazelor procesului de reproductie. Eficienta cheltuielilor de investitii
reflecta atat modul cum au fost concepute si realizate lucrarile de investitii, cat si modul
cum au fost concepute si realizate lucrarile de investitii, cat si factorii procesului de
productie.

Nivelul eficientei economice a investitiilor se stabileste pe baza de previziune, deoarece

calculele se fac intr-o etapa care precede executarea obiectivului si functionarea acestuia.
Pe baza previziunilor se determina, in ultima analiza, dimensiunea efectelor economice si
cea a eforturilor de cheltuieli.

Raportul efect-efort se ia in stransa corelatie cu factorul timp, datorita existentei

decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor de investitii si al obtinerii efectelor
economice.

Un proiect de investitie este cu adevarat eficient daca se incadreaza in criteriile de

eficienta si pentru efectele propagate favorabile asupra altor sectoare de activitate cu care
se afla in relatie de cooperare economica.

Abordarea eficientei proiectului de investitie intr-o viziune sistematica si dinamica

implica, luarea in considerare a unor premise esentiale, cum sunt: gospodarirea rationala
si protejarea resurselor, mai ales a celor epuizabile, neregenerabile, pastrarea echilibrului
ecologic, ocrotirea starii de sanatate a oamenilor. Pentru toate categoriile de resurse,
calculele de eficienta reflecta rezultatele scontate, posibile de obtinut, in concordanta cu
volumul si structura nevoii sociale reale, sa vizeze efectele atat la nivelul proiectului
insusi, cat si la cel al economiei nationale in ansamblul sau.

Calculele de eficienta necesita stabilirea atat a cheltuielilor, cat si a efectelor sau

rezultatelor corespunzatoare proiectului.
Cheltuielile de investitii se stabilesc cu rigurozitate, erorile savarsite in privinta
investitiilor sunt deosebit de costisitoare, generand irosirea unor resurse sau cheltuieli
mari pentru remedieri, refaceri.

Obtinerea efectelor scontate pe seama investitiilor, a rentabilitatii si in general a eficientei

lor apartine viitorului si prezinta un apreciabil grad de incertitudine, de risc.

Intrucat rezultatele investitiei depind de un viitor incert, sunt necesare investigatii asupra
viitorului, pentru a vedea care este gradul de risc in obtinerea lor. In acest scop, se fac
aprecieri in legatura cu schimbarile ce pot surveni in privinta tehnologiilor de fabricatie, a
preturilor si a cererii produselor pe piata, estimand, in functie de acestea, nivelul
rentabilitatii ce se poate obtine.

Indicatorii fac parte din instrumentarul de baza folosit pentru masurarea si analiza
eficientei economice in cadrul evaluarii proiectelor de investitii. Ei reprezinta
caracteristici cantitative, marimi/valori cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei
economice a diverselor proiecte in practica investitiilor. Fara calculul indicatorilor de
eficienta economica, fara prelucrarea informatiilor primare privind costurile si efectele
economice, nu se pot analiza complex proiectele, nu se poate aprecia viabilitatea acestora
din punct de vedere economic si financiar.

La formularea si constructia indicatorilor de eficienta economica este necesar sa se

aiba in vedere o serie de exigente metodologice si practice de utilizare, pentru a fi in
concordanta cu scopul urmarit pentru realizarea proiectului dat.

Indicatorii de eficienta economica a investitiilor, construiti dupa modelul raportului

matematic intre eforturi si efecte sau efecte si eforturi, se exprima sub forma de :

• eforturi(costuri) specifice pentru obtinerea unei unitati de efecte economice;

• efecte(rezultate) specifice pe unitatea de masura a costurilor necesare, antrenate de
realizarea proiectului in varianta data.

Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma

dinamica, la orice moment de referinta, este necesara parcurgerea unor etape de calcul:

1. Se stabileste indicatorul ce va fi actualizat si se calculeza marimea sa in forma statica

pentru a putea fi facuta o comparatie cu forma sa dinamica;

2. Se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea, se reprezinta pe o axa

orizontala (axa timpului) numai trei din cele cinci momente importante din viata
economica a obiectivului si anume n, p, si v. Daca momentul de referinta ales figureaza
printre cele trei, nu se mai inscrie pe axa timpului nici un alt moment. Daca momentul de
referinta este m sau u, se inscrie si acest moment pe axa respectiva. Se noteaza momentul
de referinta ales cu zero.

3. Se inscrie indicatorul (profit sau investitie) pe axa reprezentata.

4. Se traseaza triunghiurile actualizarii, unul pentru investitii, altul pentru profit (pentru
momentul restituirii creditelor se traseaza doua triunghiuri). Prin aceste triunghiuri se
stabileste formula de calcul ce se va aplica, respectiv utilizandu-sefactorul de actualizare
sau factorul de fructificare.

5. Se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in

forma dinamica, urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani
cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se
actualizeaza.

6. Se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica, si se trag

concluziile ce se impun.

O activitate de tip 'proiect' este o posibilitate realizabila daca are un obiectiv specific, un
scop definit, o nevoie/ cerere manifestata sau potentiala, o durata limitata cu un moment
specific de incepere si un moment specific de incheiere, pe parcursul careia sunt
mobilizate resurse, mijloace, se poate evalua pe baza unei metodologii specifice, folosind
criterii de costuri si/sau de rentabilitate ; are o localizare geografica si temporala neta.
Oricarui proiect ii sunt caracteristice obiective de performanta, obiective de timp si
obiective de cost.

4. Principalele etape ale elaborarii si analizei unui proiect de investitii

Pentru o fundamentare completa a proiectelor de investitii in vederea asigurarii unei

eficiente maxime pentru viitorul obiectiv economic, precum si pentru asigurarea
restituirii imprumutului acordat, in elaborarea si analiza unui proiect de investitii se
parcurg, in principal, urmatoarele etape:

a. identificarea proiectelor de investitii. In aceasta etapa se analizeaza

masura in care viitorul obiectiv se incadreaza in strategia generala de
dezvoltare in perspectiva a ramurilor economiei nationale pentru tara care
solicita creditul. De asemenea, proiectul cuprinde date care sa confirme ca
productia realizata corespunde standardelor mondiale de calitate si
preturilor mondiale. In vederea aprecierii nivelului de promovare a
progresului tehnic, in proiect se fac referiri asupra caracterului modern al
organizarii productiei si al tehnologiei, respectiv, al utilajelor prevazute.
In vederea luarii tuturor masurilor de derulare normala a procesului de
productie se prevad: sursele de aprovizionare cu materii prime (din tara
sau din import); modul de asigurare a desfacerii productiei, existenta
acordurilor de lunga durata sau a altor intelegeri cu privire la livrarile de
produse; durata de executie, termenele de punere in functiune;
rentabilitatea fondurilor de productie.

Pentru identificarea proiectelor de investitii se folosesc doua metode: metoda proiectului

releu, atunci cand exista un proiect initial si, deci, noul proiect constituie o imbunatatire a
celui vechi, si metoda proiectelor strategice de dezvoltare, care presupune elaborarea
unor proiecte circumscrise strategiei generale de dezvoltare a ramurii sau activitatii din
care face parte viitorul obiectiv economic ce urmeaza a fi realizat.

b. Studiul de fezabilitate a proiectului. In cadrul acestui studiu se cuprind

aspectele referitoare la istoria proiectului; piata; capacitatea obiectivului;
dotarile materiale; studii de amplasament; engineering; organizarea
obiectivului; evaluarea financiara si economica.

Aspectele referitoare la cerere si piata de desfacere a viitoarelor produse ocupa un loc

important in cadrul studiului si vizeaza dimensiunea si capacitatile actuale estimate ale
industriei(specificand conditiile pietei); evolutia in trecut si cea prevazuta pentru viitor a
productiei respective (specificand principalele programe de dezvoltare); importurile
trecute si tendinta viitoare ca volum si preturi; prioritatile si obiectivele referitoare la
respectiva ramura industriala; dimensiunea actuala a cererii; aspecte privind vanzarea si
comercializarea produselor; programul de productie aproximativ. Capitolul ″dotari
materiale″ se refera la necesarul aproximativ de aprovizionare; posibilitatile de
asigurare cu materiale actuale si potentiale; estimarea aproximativa a costurilor cu
materiile prime si materialele locale si din strainatate.

Un loc important il vor ocupa aspectele referitoare la utilitati si, in special, la energia
electrica si termica. Aspectele referitoare la amplasament vizeaza variantele de
amplasament propuse, avantajele si dezavantajele fiecarei variante, costul terenului,
eventualele cheltuieli facute cu achizitionarea terenurilor. In cadrul studiilor de
fezabilitate, activitatea de engineering detine un rol primordial, deoarece acum se
stabilesc suprafata terenurilor, tehnologiile, utilajele si lucrarile civile.

Referitor la tehnologii si utilaje se elaboreaza o schema generala a utilajelor propuse

pe: utilaje de productie, utilaje auxiliare, utilaje service, piese de schimb, subansambluri,
unelte; se face o estimare generala a costului de investitii ale lucrarior civile referitoare la
pregatirea terenului, cladiri si constructii civile speciale si lucrari exterioare.

Organizarea obiectivului se refera la planul general de organizare privind productia,

vanzarile, administratia si conducerea, precum si costurile suplimentare, estimate pentru
aceasta activitate si defalcate pentru intreprindere, administratie si activitatea financiara.

Evaluarea financiara si economica se refera la: stabilirea costurilor totale de

investitii; modul de finantare a proiectului (structura capitalului, dobanda); costul de
productie(clasificat in costuri fixe si costuri variabile); evaluarea financiara (prezentarea
perioadei de rambursare, rata de recuperare simpla, pragul de rentabilitate, rata interna de
rentabilitate); evaluarea economica(estimarea efectului de angajare-creare, estimarea
economiilor valutare, analiza profit-cost)

In aceasta etapa se definitiveaza eforturile totale cu investitia in productie, efectele

economice anuale sau totale, fluxul de numerar anual si, deci, eficienta economica a
investitiei.
5. Indicatorii eficientei economice a obiectivelor de investitii

Orice program de investitii presupune mai multe modalitati de realizare. La randul ei,
fieacare modalitate are la baza , mai multe variante de proiect, caracterizandu-se printr-o
multitudine de informatii referitoare la eforturi, efecte, raportul acestora, durata de
realizare a obiectivului, durata de producere a efectelor.

In scopul alegerii variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta

economica care surprind aceste informatii sub aspect cantitativ si pe cat posibil calitativ.
Indicatorii folositi in aprecierea variantelor de investitii se pot clasifica dupa mai multe
criterii. Unul din aspectele dupa care se clasifica indicatorii de eficienta economica a
investitiilor il reprezinta sfera de cuprindere (si de referinta)

In functie de care se impart in:

a. indicatori care reflecta efectele economice: capacitatea de productie,

valoarea anuala a productiei, structura productiei, profitul anual,
incasarile valutare;

b. indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de

investitii si functionarii, cum sunt: investitia totala, structura investitiei
totale, marimea imobilizarilor, cheltuielile anuale de productie, structura
costurilor de productie, numarul total de salariati si structura acestora;

c. indicatori referitori la perioada de realizare si functionare a obiectivului.

Din aceasta categorie fac parte indicatorii: durata de executie a
obiectivului; durata de executie pana la punerea partiala in functiune a
unor capacitati de productie, durata pana la atingerea parametrilor
proiectati; durata de functionare fizica si eficienta a capacitatilor de
productie;

d. indicatori ai eficientei economice. In concordanta cu conceptul de

eficienta economica, un indicator de acest gen are caracteristica
principala ca realizeaza o comparatie a rezultatelor obtinute cu resursele
consumate, tinand seama insa si de celelalte elemente definitorii ale
eficientei economice: structura resurselor si rezultatelor , calitatea
acestora, gradul de abundenta, influenta factorului timp. Dintre acesti
indicatori sunt: investitia specifica, termenul de recuperare, coeficientul
de eficienta economica a investitiilor.