Masuratori in Instalatii Electroenergetice

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a AN DE COMPLETARE
MODULUL:
MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII ELECTROENERGETICE
DOMENIUL: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: ELECTRICIAN PROTECŢII PRIN RELEE,
AUTOMATIZĂRI ŞI MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII
ENERGETICE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTORI:
Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC

CIŞMAN AMELIA
„DIMITRIE LEONIDA”, IAŞI
Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC
DĂNILĂ CRISTINA
„DIMITRIE LEONIDA”, IAŞI
CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, expert curriculum

CUPRINS
1. Competenţe 4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici 5
3. Modalitatea de organizare a practicii 6
Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea

4. 8
muncii
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii 11
5.1 Fişe de observaţie 14
5.2 Fişe de lucru 21
5.3 Fişe tehnologice 29
5.4 Studii de caz 31
5.5 Miniproiecte 33
5.6 Jurnal de practică 36
6. Organizarea evaluării 37
7. Anexe 42
8. Bibliografie 62

1. COMPETENŢE
Conţinuturile incluse în structura modulului MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII

ELECTROENERGETICE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte
abilităţi practice şi creative privind utilizarea aparatelor de măsurat mărimi electrice,
realizarea instalaţiilor de măsură şi control după scheme date, precum şi de interpretare
a rezultatelor obţinute în urma măsurătorilor în instalaţiile electroenergetice de la agenţii
economici locali, ceea ce le va asigura baza necesară pentru realizarea activităţii la
locul de muncă, în condiţiile participării lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ
centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.
Modulul MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII ELECTROENERGETICE se studiază pe
parcursul clasei a XI–a an de completare, face parte din „Cultura de specialitate” (aria
curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 60 de ore / an, din care:
- Laborator tehnologic – 15 ore;
- Instruire practică – 45 ore.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:
MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII ELECTROENERGETICE

- Utilizează aparate de măsură specifice mărimilor de măsurat
- Realizează instalaţii de măsură şi control după scheme date
- Interpretează rezultatele obţinute în urma măsurătorilor
Prin parcurgerea activităţilor de învăţare propuse în acest auxiliar, se urmăreşte să

fiţi capabili să:
 Montaţi în circuit aparatele de măsură specifice mărimilor de măsurat
 Alegeţi domeniul de măsurare corespunzător mărimii măsurate
 Citiţi mărimile indicate de aparatele de măsură
 Identificaţi instalaţia de măsură în schemele electrice ale celulelor de măsură din
staţii şi centrale electrice
 Selectaţi aparatele de măsurat necesare echipării celulelor de măsură din staţii şi
centrale electrice
 Realizaţi conexiunile electrice din instalaţia de măsurare
 Realizaţi controlul stării izolaţiei circuitelor secundare
 Efectuaţi probele de punere în funcţiune a instalaţiei de măsurare
 Completaţi documente de evidenţă a evoluţiei parametrilor
 Comparaţi rezultatele obţinute în urma măsurătorilor cu valorile regimului normal
de funcţionare.
 Evaluaţi funcţionarea instalaţiei în urma măsurătorilor.

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR
ECONOMICI
Ţinând cont de competenţele tehnice specializate prevăzute în standardul de

pregătire profesională al calificării de nivel 2 - electrician protecţii prin relee, automatizări
şi măsurători în instalaţii energetice, este de dorit ca stagiul de pregătire practică să se
desfăşoare la agenţi economici, având printre obiectele de activitate:
- distribuţia si furnizarea energiei electrice
- exploatarea şi dezvoltarea sistemelor de distribuţie a energiei electrice
- servicii de întreţinere-mentenanţă a instalaţiilor electrice
- constatări defecte la utilaje şi echipamente, demontări utilaje şi echipamente,
bobinaje şi măsurători electrice, asamblări şi probe tehnice
- verificări şi măsurători la instalaţia electrică de protecţie şi eliberare buletin de
verificare PRAM.
- încercări, probe de verificări PRAM la echipamente electroenergetice
Desigur că ar fi de dorit colaborarea pentru desfăşurarea stagiului de pregătire

practică cu centrală electrică sau staţie electrică. Însă la ora actuală există o diversitate
de firme care efectuează activităţi de mentenanţă a aparatelor şi echipamentelor
electrice, activitate care include şi remedierea defectelor şi efectuarea de măsurători,
probe şi verificări profilactice la o mare varietate de aparate şi echipamente electrice de
joasă, medie şi înaltă tensiune.
Pentru dobândirea competenţelor specifice, în dotarea agentului economic
partener trebuie să existe:
 truse aparate de măsură si control pentru măsurarea: tensiunilor, curenţilor,
inductanţelor, rezistenţelor de izolaţie, rezistenţelor ohmice etc;
 stand de încercări pentru controlul straturilor de izolaţie, cu tensiuni şi curenţi
reglabili în curent continuu şi alternativ pentru joasă şi medie tensiune;
 posturi de lucru complet echipate pentru:
o electrician;
o electrician PRAM;
 autolaborator PRAM
Ţinând cont de accesul restrictiv al elevilor în efectuarea măsurătorilor şi probelor

sau încercărilor în instalaţiile de medie şi înaltă tensiune, datorită specificului organizării
activităţii în aceste societăţi determinată de stricteţea NSSM şi PSI specifice care se
impun respectate, activităţile propuse în acest auxiliar urmăresc ca elevii să asiste la
probe, verificări şi măsurători reale, iar realizarea efectivă a acestor măsurători, probe şi
încercări să se desfăşoare la nivelul aparatajului de joasă tensiune din laboratorul
tehnologic al şcolii.

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ

trebuie să încheie cu aceasta o convenţie de colaborare care să stabilească:
 statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
 responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
 modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
 obiectivele şi modalităţile de instruire (durată, calendar, conţinut, activităţi)
 modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor
 modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
 desemnarea unui reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să
colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire
practică
Unitatea de învăţământ, prin catedra de cultură tehnică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire
practică comasată:
► Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a
practicii
► Profesorii de specialitate/maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică
comasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări
atingerea competenţelor stabilite în SPP.
► Lista de echipamente şi materiale necesare realizării stagiului de practică
► Lista de criterii de evaluare, precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite
împreună cu reprezentantul agentului economic
Unitatea de învaţământ.....
Asigură programele şcolare ale modulelor din stagiul de pregătire practică
conform legislaţiei MECI;
Efectuează împreună cu reprezentatul agentului economic repartizarea nominală
a elevilor la locul de practică, prezentând zilnic lista elevilor prezenţi la fiecare loc de
practică;
Realizează controlul, supravegherea şi îndrumarea elevilor în procesul de
practică tehnologică, având în subordine un număr mic de elevi, uşor de controlat;
Asigură instructajul general şi periodic de protecţie a muncii specific locului de
practică;
Analizează împreună cu reprezentantul societăţii progresul realizat de elevi
privitor la competenţele practice şi stabileşte notele şi mediile elevilor;
Organizează probele practice de verificare a competenţelor elevilor la sfârşitul
stagiului de pregătire practică;
Organizează probele practice la examenul de certficare a competenţelor
profesionale şi evaluează periodic competenţele profesionale formate în condiţii
specifice.

Prezenţa la practică a elevilor va fi consemnată atât de reprezentantul şcolii cât şi
de cel al agentului economic;
Lucrările practice executate de elevi în cadrul instruirii practice se vor încadra în
programa şcolară, adaptată la condiţiile existente în întreprindere. În acest sens:
- Elevii vor fi sprijiniţi atât de şcoală cât şi de agentul economic în realizarea lucrărilor
propuse;
- Maistrul instructor va avea fişe individuale de evaluare pentru fiecare elev în parte,
pentru evaluarea activităţii în cadrul stagiului de pregătire practică;
- Evaluarea va conţine atât aprecierea maistrului instructor, cât şi a agentului
economic.
Agentul economic partener....

 Sprijină activitatea de îmbunătăţire a conţinutului programelor şcolare la instruirea
 practică şi a curriculum-ului în dezvoltarea locală corespunzător tehnicilor,
tehnologiilor din dotarea unităţilor şi nevoilor economice locale;
 Analizează, definitivează şi aprobă graficul de repartizare nominală a elevilor pe
locurile de instruire practică;
 Sprijină unitatea de învăţământ în vederea parcurgerii integrului conţinut de
instruire practică după standardele de pregătire profesională (Phare Tvet);
 Sprijină elevii în însuşirea metodei eficiente de lucru şi în formarea competenţelor
de execuţie, a competenţelor cheie şi a celor de cunoaştere;
 Asigură materiale necesare instructajului de protecţie şi igiena muncii specific
condiţiilor de lucru;
 Permite colaborarea între specialistul unităţii şi maistrul instructor coordonator al
activităţii de instruire practică;
 Asigură elevilor echipamentele de protecţie, echipamentele şi S.D.V.- urile
necesare lucrărilor practice ce sunt executate de către aceştia pe toată perioada
de instruire practică;
 Acţionează unitar în domeniul valorificării pe piaţa forţei de muncă a
absolvenţilor.
Obligaţiile elevilor practicanţi:

Elevii care vor desfăşura instruirea practică la agentul economic au statut de elevi
practicanţi. Aceştia au următoarele obligaţii:
 se vor încadra în programul unităţii, respectând numărul de ore prevăzut in
programa şcolară;
 vor respecta regulamentul intern al unităţii;
 vor purta echipamentul complet de protecţie a muncii
 vor avea un comportament decent pe toată durata desfăşurării instruirii practice.
 Instruirea practică se va desfăşura sub îndrumarea maistrului instructor al şcolii
şi reprezentantului agentului economic (tutorelui de practică)
 Instruirea practică se desfăşoară pe parcursul anului şcolar, în acord cu
necesităţile agentului economic.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR
DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
În activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice, se vor

respecta reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi
stingere a incendiilor
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie a muncii
şi de medicină a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.
- Normele specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie
specifice unor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile
normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederi generale
 Personalul operaţional este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile

prezentelor norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea
conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
 Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente
umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.

 Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor
din norme în cadrul lucrării la care participă.
 Fiecare electrician trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea

carcasei, a izolaţiei conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie
sau menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.
 Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune
trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă
tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă
tensiune cel puţin două mijloace de protecţie electroizolante.
 Personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept

de control asupra acestora. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu,
personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea
instalaţiilor
 în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol de
avarie sau avarierea instalaţiilor, personalul operaţional poate executa manevre de
scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză, cu luarea tuturor măsurilor pentru
scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea
incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară, după caz, a
personalului operaţional.
 Personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz de

accidentări de natura electrică sau neelectrică, să cunoască tipurile şi modul de
folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi
eficient în astfel de cazuri.
Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţi la instalaţiile electrice de

producere, transport şi distribuţie a energiei electrice se aplică pentru următoarele
categorii de lucrări efectuate în:
• staţiile electrice de transformare şi/sau de conexiuni;

• punctele de alimentare şi posturile de transformare:
• liniile electrice aeriene;
• liniile electrice subterane;
• circuitele secundare, de comandă şi automatizare;
• executarea măsurătorilor cu aparate portabile;
• generatoare, compensatoare şi motoare electrice;
• bateriile de acumulatoare staţionare;
• bateriile de condensatoare;
• executarea verificărilor şi reparaţiilor aparatelor electrice din laboratoare (pentru
măsurare, protecţie, control şi automatizare);
► în procesul de exploatare, instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub

tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă), dacă nu sunt retrase din
exploatare, având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la
distanţă, prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare.
► personalului operaţional, îi este interzis să întreprindă, din proprie iniţiativă, şi fără

aprobarea personalului ierarhic superior, orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI
de serviciu.
► în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol

de avarie sau avarierea instalaţiilor, personalul operaţional poate executa
manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză, cu luarea tuturor
măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie
pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau
ulterioară, după caz, a personalului operaţional.
► personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz

de accidentări de natura electrică sau neelectrică, să cunoască tipurile şi modul
de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină
operativ şi eficient în astfel de cazuri.
► personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative

de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale, să intervină cu mijloacele
specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora, conform
procedurilor în vigoare.
► personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are

drept de control asupra acestora. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi
incendiu, personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent
funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora la parametrii normali de
funcţionare, fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi
semnalizărilor sau să se blocheze mecanic.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII
Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea

competenţelor din unităţile de competenţă. Metodele active / interactive (a învăţa prin a
face) prezentate în material, oferă multe avantaje. Elevul este mai implicat şi are
oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin practică. Această experienţă poate fi
îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde elevul poate învăţa şi poate modera
învăţarea prin interacţiune cu colegii. Pentru a eficientiza desfăşurarea activităţii
indiviuale/în echipă vi se propun două fişe pe care le puteţi completa: FIŞĂ PENTRU
ANALIZA UNEI ACTIVITĂŢI şi FIŞA DE EVALUARE A LUCRULUI ÎN ECHIPĂ
PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU...

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le
rezolvaţi!
 Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi
acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.
 Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele,
ustensilele, utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.
 Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi
sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.
 Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a
activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile
discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii
discută ideile şi problemele cu o altă persoană
roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles
ascultă noţiunile înregistrate pe bandă
citeşte cu voce tare
învaţă, repetă cu voce tare
înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon
înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

☼ priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor;
☼ verifică notiţele, pentru a vedea dacă sunt scrise corect;
☼ utilizează culori, ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare;
☼ subliniază cuvintele cheie;
☼ converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată;
☼ utilizează imagini pentru explicarea unui text
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

 efectuează activităţi practice
 scrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas.
 scrie ideile folosind cuvinte proprii
 converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată
 urmăreşte cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rosteşte cu voce tare acele
cuvinte, apoi de scrie-le din memorie, de mână sau pe calculator
 ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă
FIŞĂ PENTRU ANALIZA UNEI ACTIVITĂŢI
Nume:
Activitatea:
Ce am făcut: Ce a mers bine:
Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:
Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:
“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.
Semnături:
Elev: Profesor: Data:
Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea reuşitelor şi
nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe parcursul desfăşurării unei
activităţi.

FIŞĂ PENTRU
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
(în pereche sau în grup)
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le
îndepliniţi)
Cu cine vei lucra?
Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,

făcut? instrumente şi sprijin va fi nevoie din
partea celorlalţi?
Ce anume vei face tu?
Organizarea activităţii: Unde vei lucra?
Data/Ora începerii:
Data/Ora finalizării:
Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
 s-au asigurat că au înţeles obiectivele
 au stabilit ceea ce trebuie făcut
 au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
 s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”
Martor/evaluator (semnătura): Data:

(ex.: maistru instructor/tutore de practică)
Nume elev:
Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de

organizare a activităţii.

Fişa de observaţie nr. 1
Citirea mărimilor indicate de aparatele de măsură
Vă aflaţi în camera de comandă a unei staţii de transformare sau centrale

electrice.
- Identificaţi cât mai multe tipuri de aparate de măsurat şi specificaţi mărimea
electrică măsurată de fiecare dintre ele.
- Citiţi valorile indicate de către fiecare aparat la numite intervale de timp şi notaţi-le
într-un tabel de tipul celui reprezentat mai jos.
- Explicaţi de ce apar fluctuaţii în indicaţiile aceluiaşi aparat.
Nr.
crt.Parametri urmăriţiValoriDenumireAparatîn limite normaleîn afara
limitelor1.2.3.4.5.6.
Obs. Pentru soluţionarea acestei sarcini solicitaţi spriinul maistrului/tutorelui de

practică.

Schemă electrică de măsurare indirectă a puterii
Analizaţi cu atenţie următoarea schemă electrică de măsurare în instalaţii

electroenergetice, reprezentată pe o fază:
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
Indicaţi denumirea elementelor numerotate 1, 2, 3, 4, 5.
De ce se impune prezenţa în schema de măsurare a elementelor 1 şi 2?
Identificaţi la agentul economic unde efectuaţi practica o celulă de măsură care să
conţină aceste aparate.
Obs. Pentru soluţionarea acestei sarcini Fişele de documentare nr. 3 şi 4

Contorul de inducţie monofazat CAM6
Analizaţi cu atenţie contorul de inducţie situat pe un banc de probe şi
reprezentat în fotografie:
Completaţi tabelul de mai jos specificând denumirea reperelor 1....5 şi precizând
rolul lor.
Citiţi pe aparat valoarea constantei nominale, indicând semnificaţia acestei mărimi.
Acest aparat poate fi folosit pentru măsurarea energiei în curent continuu?
Argumentaţi răspunsul.
Nr. crt.Denumire elementRol1.2.3.4.5.
Obs. Pentru rezolvarea sarcinii consultaţi Fişa de documentare nr. 2

Instrumentele de măsură prezentat în figura de mai jos sunt folosite pentru
măsurători în instalaţii electroenergetice, putând realiza măsurarea:
intensităţii c.c., c.a 0-2000A; tensiunii c.c, c.a 0-750V
puterii active, reactive şi aparente mono şi trifazate
energiei active mono şi trifazate
factorului de putere mono şi trifazat
frecvenţei
armonicelelor
este dotat cu funcţia osciloscop
Studiaţi manualul de utilizare al unui astfel de instrument existent la agentul

economic.
Identificaţi principalele componente numerotate 1….14.
Analizaţi modul de utilizare a acestui instrument pentru măsurarea principalelor
mărimi electrice
Efectuaţi una, două măsurători sub supravegherea maistrului/tutorelui
Obs. Pentru soluţionarea acestei sarcini solicitaţi spriinul maistrului/tutorelui de practică.

Sunteţi în camera de comandă a unei staţii electrice sau a unei centrale
electrice.
- Priviţi cu atenţie schemele sinoptice de pe panourile şi pupitrele de comandă şi
aparatajul de măsură şi control amplasat pe acestea.
- Grupaţi aparatele de măsură şi control pe care le recunoaşteţi după rolul avut în
instalaţie, conform următorului tabel:
Rolul avut Tipuri

-
Aparate pentru controlul curenţilor de sarcină
-
-
Aparate pentru controlul calităţii energiei
-
Aparate pentru controlul controlul punerii în paralel a -
generatoarelor, transformatoarelor, liniilor -
-
Aparate pentru controlul repartizării sarcinilor active şi -
reactive pe generatoare şi al reglajului tensiunii în sistem -
-
Aparate pentru evidenţa energiei electrice produse şi a celei -
livrate sistemului -
-
Aparate pentru înregistrarea variaţiei în timp a unor mărimi -
electrice -
-
Aparate pentru controlul parametrilor electrici pe circuitele -
serviciilor interne -
-
Obs. Pentru soluţionarea acestei sarcini solicitaţi spriinul maistrului/tutorelui de practică.

Fişă de lucru nr. 6
Se consideră schema de măsurare a intensităţii curentului şi tensiunii din

figura de mai jos. Transformatorul de curent are raportul de transformare de 500/5,
iar transformatorul de tensiune 1000/100.
Determinaţi valorile indicate de ampermetrul şi voltmetrul din figură.
Dacă pentru măsurarea tensiunii electrice se foloseşte în secundarul
transformatorului de tensiune un voltmetru care are scara gradată cu 50 diviziuni şi
Un=20V, iar acul indicator se opreşte la diviziunea 32,5, calculaţi valoarea indicată de
aparat.
Atenţie! Consultaţi Fişele de documentare nr. 3 şi 4

Fişă de observaţie nr. 7
Tipuri de celule electrice
În tabelul de mai jos sunt prezentate construcţiile a 2 celule şi 2 scheme electrice.
Analizaţi cu atenţie figurile şi găsiţi corespondenţa dintre fiecare celulă şi schema electrică
corespunzătoare ei
În cadrul orelor de instruire practică studiaţi construcţia unei celule şi corespondenţa
aparatajului şi echipamentului din interiorul ei cu schema electrică sinoptică.
1. 2. 3. 4.
Obs. Realizaţi această sarcină sub supravegherea maistrului instructor/tutorelui

de practică şi studiaţi Fişa de documentare nr. 1

Verificare celulă de măsură de MT
Participaţi în cadrul unei revizii tehnice la verificarea unei celule de măsură de

medie tensiune. Împreună cu grupul de lucru din care faceţi parte completaţi
următoarea fişă de lucru. Pentru verificările pentru care aţi consemnat “ NU” veţi
înscrie la rubrica “ Observaţii “ neconformităţile găsite.
1. Datele de identificare
Staţia/PT..............................................................................
Tip ......................................................................................
Celula .................................................................................
2. Elemente specifice lucrarii
Prilejul verificării REVIZIE TEHNICĂ
Data reviziei...............................
Starea vremii...................................... Temperatura mediului ...........................[ 0C ]
3.Verificări la celula de măsură de MT
Verificări şi operaţii Corespunde Observaţii

Verificat verticalitatea cadrului, da nu
aşezarea corectă a cadrului pe suport.
Verificat fundaţia şi şuruburile de
prindere
Verificat bornele I.T. si J.T., starea da nu
legăturilor, izolaţia bornelor. Curăţat
corespunzător.
Verificat starea garniturilor, a da nu
îmbinărilor şi izolatoarelor. S-au
eliminat eventualele pierderi de ulei şi
şters izolaţia
Verificat siguranţele de I.T. da nu
Verificat starea uleiului, normalizat da nu
nivelul de ulei, revizuit indicatoarele
de ulei şi luat probe de ulei
Revizuit legătura la pământ da nu
Executat remedieri vopsitorie şi da nu
marcat fazele conform literaţiei
Executat măsurătorile prevăzute în da nu
normativul de probe şi verificări
Verificat legăturile electrice la borne, da nu
starea tuturor cordoanelor şi clemelor
4. Concluzii: Corespunde / Nu corespunde conform PE 116 / 1994
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………

Măsurarea puterii active şi reactive în circuite de curent alternativ
monofazat
Realizaţi practic montajul din schema electrică de mai jos pentru măsurarea
puterii active şi reactive în c.a. monofazat răspunzând următoarelor cerinţe ale fişei
de lucru:
- alegeţi aparatele de măsură şi selectaţi domeniile de măsurare
- realizaţi montajul şi citiţi indicaţiile aparatelor
- completaţi tabelul de date şi calculaţi eroarea
- formulaţi concluziile
- respectaţi NTSM
1. Scopul lucrării. Măsurarea puterii active şi reactive în curent alternativ monofazat,

precum si determinarea cos  şi sin .
2. Schema de montaj:
3. Aparate şi materiale necesare:

- wattmetru
- voltmetru
- ampermetru
- bobină de reactanţă cu miez variabil (X)
- reostat cu lămpi R
4. Desfăşurarea lucrării. Se realizează montajul şi se fixează o anumită încărcare la

reostatul cu lămpi (sarcina pur ohmică).
Se citesc:
- puterea PW la wattmetru
- tensiunea U la voltmetru
- intensitatea I la ampermetru
Se compară între ele cele două citiri P W şi cea dată de produsul PUI= UI (sarcina
ohmică).
Se calculează: =(PW-PUI)100/PUI

Se variază sarcina şi se repetă experienţa.
Se introduce in circuit, pe langa sarcina ohmică, şi sarcina inductivă, facându-se şi
variatia miezului în bobină. Se repetă pentru cinci cazuri (fierul introdus în bobina la 0,
¼, ½, ¾, 1). Se citeste puterea PW la wattmetru.
Se determină cos =PW/UI şi apoi se calculează sau se ia din tabele sin .
Se determină Q=UI sin .
Se trasează o curbă de erori pentru PW=f(I) pentru sarcina ohmică.
Datele obţinute se trec în tabelul de mai jos.
Receptoarele I (A) U (V) PW (W)  (%) cos  sin  Q (VAr)
5. Relaţii de calcul:
Puterea la wattmetru se calculeaza cu relaţia:
PW=nCW
în care:
n – numarul de diviziuni citite pe scala
constanta wattmetrului CW = UnIn/N, în W/div
Un, In – tensiunea si curentul nominal al aparatului, în V,A
N – numărul total de diviziuni de pe scala aparatului
Puterea reactivă se afla determinând mai întâi cos  din relaţia:
cos =P/(UI)
trecând la sin  cu relaţia:

puterea reactivă Q se calculează cu relaţia: Q=UI sin 
6. Interpretarea rezultatelor. Se va urmări variaţia factorului de putere în funcţie de

lungimea fierului introdus în bobină.
7. Măsuri de protecţie a muncii.

- Pentru evitarea accidentelor cauzate de spargerea becurilor se va controla cu atenţie
ca tensiunea nominală a becurilor să corespundă cu tensiunea de alimentare.
- Nu se vor atinge bornele sau părţile neizolate, conducatoare de curent atât timp cât
circuitul se află sub tensiune.
Atenţie! Realizaţi această sarcină sub supravegherea maistrului

instructor/tutorelui de practică.

Măsurarea puterii active în montaj indirect cu transformatoare de
măsură
Realizaţi practic montajul din schemă pentru măsurarea puterii active în montaj
indirect cu transformatoare de măsură răspunzând următoarelor cerinţe ale fişei de
lucru:
- selectaţi aparatele de măsură şi stabiliţi domeniile de măsurare
- respectaţi NTSM
Montajul indirect, cu transformatoarele de măsurare de curent şi de tensiune, se

utilizeaza în situaţia în care solicitarile electrice (U,I) din circuit depăşesc intervalele de
măsurare ale wattmetrului.
1. Schema de măsurare indirectă a puterii active, în circuit monofazat de c.a.,
este prezentată în figură:
În care:
TC - transformatorul de măsură de curent;
TT - transformatorul de măsură de tensiune.
2. Mod de lucru:
Se va realiza practic montajul şi se vor nota marimile caracteristice ale
transformatoarelor de măsurare utilizate: curentul primar nominal I1n, curentul nominal
secundar I2n, tensiunea primară nominala U1n, tensiunea nominală secundară U2n.
Cunoscând rapoartele nominale de transformare se pot determina mărimile din circuitul

primar (I1, U1, P1), pe baza citirilor din circuitele secundare ale transformatoarelor de
măsură, cu relaţiile:
3. Tabel de date:
Erorile de unghi ale TC şi TT sunt date în tabele:

Pentru TC:
Pentru TT:
Atenţie! Realizaţi această sarcină sub supravegherea maistrului instructor

/tutorelui de practică.

Măsurarea energiei electrice în curent alternativ monofazat şi
verificarea contorului (CAM)
Realizaţi practic montajul din schemă pentru verificarea unui contor electric
monofazat de energie activă răspunzând următoarelor cerinţe ale fişei de lucru:
- selectaţi aparatele de măsură şi stabiliţi domeniile de măsurare
- respectaţi NTSM
1. Scopul lucrării. Cunoaşterea contorului electric (CAM), executarea unei

măsurări de energie electrică şi verificarea contorului.
2. Schema de montaj:
3. Aparate şi materiale necesare:

- wattmetru
- contor CAM
- voltmetru
- ampermetru
- reostat cu lămpi R
- bobina de reactanţă cu miez variabil (X)
4. Desfăşurarea lucrării. Se realizeaza schema din figură.

- Se începe lucrarea cu sarcina pur ohmică.
- Fără a încărca contorul, se verifica dacă contorul nu porneste în gol.
- Se încarcă contorul cu o sarcina minima şi se observă la ce sarcina discul contorului
se roteşte (conform STAS la 1% din sarcina nominală).
- Se va urmări sensul corect al rotaţiei.
- Se va compara puterea citită la wattmetru cu puterea ce rezulta la contor pentru
diferite sarcini (10%, 25%, 50%, 100% din sarcina nominală), folosind relaţia lui P C.
- Se calculează eroarea. Se traseaza o curba de erori =f(I) pentru cos =1.
- Se repetă lucrarea, introducându-se şi sarcina inductivă.
- Se vor lua mai multe sarcini pentru cos =0,5. Se traseaza curba de erori =f(I) pentru
cos =0,5.
Datele se trec în tabelul următor:
Felul U I UI PW PC n c t  cos Obs
sarci (V) (A) (W) (W) (W) (rot) (rot/kWh) (s) (%) 
-nii
5. Relaţii de calcul.
Pentru verificarea contorului, se compară puterea indicată de wattmetru cu puterea
dedusă de la contor cu ajutorul relaţiei:
n – numărul de rotaţii ale discului

c – constanta contorului (rot/kWh)
t – timpul (s) în care s-au efectuat cele n rotaţii
Eroarea se calculează pentru mai multe sarcini ale contorului, faţă de cea nominală
(10%, 25%, 50%, 75%, 100% din sarcina nominală). Ea este dată de relaţia:
6. Interpretarea rezultatelor.
In funcţie de erorile obţinute, se va vedea dacă contorul intră în clasa de precizie 2.
Se va vedea daca contorul satisface condiţia de pornire (1% din sarcina nominală).
7. Măsuri de protecţie a muncii.

 Pentru evitarea accidentelor cauzate de spargerea becurilor, se va controla cu
atenţie ca tensiunea nominala a becurilor să corespundă cu tensiunea de
alimentare.
 Nu se vor atinge bornele sau părţile neizolate conducatoare de curent, atât timp
cât circuitul se află sub tensiune.
Atenţie! Realizaţi această sarcină sub supravegherea maistrului instructor

/tutorelui de practică. Studiaţi Fişa de documentare nr. 2

Studiul echipării unei celule de măsură
În figura de mai jos este prezentată schema de principiu a celulei de măsură de

24KV/630A /16KA, echipată cu separator de sarcină, sigurante fuzibile şi transformator
de măsură de tensiune.
Stabiliţi corespondenţa dintre elementele numerotate 1...6 şi componentele acesteia.
Reprezentaţi schema electrică monofilară a acestei celule de măsură.
Analizaţi şi voi în cadrul stagiului de practică într-o staţie structura unei celule de
măsură şi poziţionarea aparatajului în interior.
3 a. Compartimentul de circuite secundare

6 b. Horn de evacuare gaze
2 c. Schema sinoptică
5 d. Siguranţe fuzibile
4 e. Separator de sarcină
1 f. Transformator de măsură de tensiune
Obs. Realizaţi această sarcină solicitând sprijinul maistrului instructor/tutorelui de

practică şi studiaţi Fişa de documentare nr. 5

Fişă tehnologică nr. 1
Montarea unui contor trifazat
Contoarele de energie activă trifazate sunt construite, în general, pentru
curenţi până la 100 A şi tensiuni până la 650 V. Presupunând că în instalaţia în care
se vor monta intensitatea curentului şi tensiunea electrică nu depăşesc aceste
valori, se cere:
comparaţi din punct de vedere constructiv cele două tipuri de contoare
realizaţi fişa tehnologică pentru montarea unui contor de energie activă trifazată de
tip T-2 CA43 sau T-2 CA32, urmărind criteriile de mai jos.
Materiale necesare Aparate,

Operaţii tehnologice NTSM specifice
Denumire Cant. SDV-uri
Obs. Realizaţi această sarcină solicitând sprijinul maistrului instructor/tutorelui de

practică.

Fişă tehnologică nr. 2
Echiparea unei celule
Realizaţi fişa tehnologică pentru montarea aparatajului de comutaţie, protecţie şi
măsură a unei celule de medie tensiune. Veţi avea în vedere:
Schema electrică
Aparate, materiale, SDV-uri necesare
Operaţii tehnologice
NTSM specifice
Obs. Se poate realiza fişa tehnologică pentru echiparea unei celule având o structură la
alegere.
Atenţie! Consultaţi documentaţia specifică şi cerereţi sprijinul maistrului

instructor/tutorelui de practică.

Studiu de caz nr. 1
Respectă NTSM şi PSI !
Analizaţi cu atenţie galeria de indicatoare prezentate mai jos:
Identificaţi pe perioada desfăşurării stagiului de pregătire practică la agentul

economic spaţiile semnalizate prin aceste indicatoare.
Simulaţi posibile urmări ale nerespectării semnificaţiei lor într-o dezbatere de grup
cu maistrul/tutorele de practică.
Realizaţi voi înşişi un afiş prin care să semnalaţi pericolele unui anumit loc de
muncă. Dovediţi creativitate!
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică……………………………………

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

Studiu de caz nr. 2
Avarii şi Incidente
Realizaţi un studiu de caz pe tema “Avarii/incidente la un echipament electric”.

Veţi avea în vedere:
Tipul de defect/incident/avarie.
Modalitatea de constatare a lui (abaterile parametrilor, acţionarea protecţiilor etc.)
Cauzele producerii lui.
Modalitatea de restabilire a funcţionării înstalaţiei.
Obs. Dezbateţi cauza împreună cu colegii şi maistrul instructor/ tutorele de

practică

Miniproiect nr. 1
Bloc de măsură şi protecţie
Blocurile de măsură şi protecţie sunt frecvent folosite

pentru alimentarea consumatorilor mono şi trifazaţi de joasă
tensiune, realizând concomitent contorizarea consumului
de energie electrică activă.
Pe perioada desfăşurării stagiului de pregătire
practică la agentul economic partener, realizaţi un
miniproiect cu tema “Bloc de măsură şi protecţie”
respectând următoarele cerinţe:
Funcţiile îndeplinite de acest bloc, locul de montare
Caracteristici constructive (schema electrică)
Caracteristici tehnice
Obs. Pentru realizarea proiectului consultaţi bibliografia de specialitate indicată la

orele de curs, cataloagele firmelor producătoare de profil, cereţi spriinul
maistrului/tutorelui de practică şi Fişa de documentare nr. 6

Miniproiect nr. 2
Studiul transformatorului de măsurat de tensiune
Măsurarea tensiunii electrice în instalaţiile

electroenergetice se realizează prin intermediul
transformatoarelor de tensiune.
Pe perioada desfăşurării stagiului de pregătire
practică la agentul economic partener, realizaţi un
miniproiect cu tema “Studiul transformatorului de tensiune”
respectând următoarele cerinţe:
Caracteristici tehnice ale unui tip de transformator de
tensiune întâlnit în instalaţiile electroenergetice
Construcţia transformatorului de tensiune (simbolizare)
Regimuri de funcţionare (normal, de avarie)
Probe şi verificări la care este supus
La finalul realizării proiectului elevii pot realiza o prezentare power point a

etapelor parcurse, în care vor fi inserate fotografii, scheme electrice, rezultate
experimentale şi concluzii.
Atenţie! Pentru realizarea proiectului consultaţi Fişa de documentare nr. 4 şi

cereţi sprijinul maistrului instructor/tutorelui de practică.

RECOMANDĂRI ÎN ELABORAREA MINIPROIECTELOR
Proiectul poate fi privit ca :

 o sarcină sub formă de problemă, ce reflectă o activitate din viaţa reală
 o modalitate de a rezolva o situaţie sau o problemă ce necesită afi rezolvată
 o modalitate de lucru în echipă (grupuri de mxim 5 elevi)
 o invitaţie pentru elevi de aidentifica noi informaţii, de a integra noi conţinuturi de
învăţare
 o modalitate de poziţionare a elevului în rol de conducător al propriului parcurs
de învăţare: învăţare activă
 un mediu de integrare a diferitelor discipline, conţinuturi de învăţare şi abilităţi
 un mediu de stimulare a încrederii în sine, de asumare a responsabilităţii şi
formării abilităţilor
 o metodă de învăţare
 o metodă de evaluare
Profesorul va da elevului posibilitatea de a stabili modul de lucru pentru
realizarea proiectului: individual sau în cadrul unei grupe.
Planul de lucru – etapele de realizare, conţinutul fiecărei etape, termenele de
realizare - vor fi stabilite de către profesor şi vor fi discutate cu fiecare grupă în parte
In cazul lucrului pe grupe, elevii îşi vor împărţi sarcinile de lucru şi vor informa
profesorul despre sarcinile individuale din cadrul grupei. Pentru acesta, opţional, elevii
pot completa una dintre fişele 1 sau 2 (pentru analiza activităţii sau lucru în echipă).
Activitatea elevilor va fi urmărită de către profesor după un grafic stabilit de
comun acord cu elevii. Profesorul va stabili criterii de evaluare ce vor fi prezentate
elevilor odată cu tema proiectului
Proiectul este eficient în măsura în care poate:
- SĂ OFERE profesorului informaţii complexe asupra atingerii competenţelor
propuse prin curriculum şi Standardul de pregătire profesională
- SĂ VIZEZE :
 interpretarea creativă a informaţiilor
 capacitatea de a rezolva o problemă tehnică

JURNALUL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică, pe

care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII.
Pe perioada stadiului de instruire practică se poate opta pentru o metodă

alternativă de evaluare: portofoliul. Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin
care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi
comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp
(pe durata stagiului de pregătire practică).
Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se
autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă
acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se
realizeaza un diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili
obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu
elevul implicat în evaluare.
Ce poate conţine un portofoliu?

 lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe, etc. şi
numărul paginii la care se găseşte);
 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a
elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;
 lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;
 rezumate;
 articole, referate, comunicări;
 fişe individuale de studiu;
 miniproiecte şi experimente;
 probleme rezolvate;
 rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
 chestionare de atitudini;
 înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau
împreună cu colegii săi;
 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
 interviuri de evaluare;
 alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea
elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza
intereselor şi a progreselor înregistrate;
 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare
şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;
Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale,
selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii
cognitive.
Modalitatea de evaluare a portofoliului:
Criterii de apreciere şi indici DA PARŢIAL NU OBS.
1. PREZENTARE:
- evoluţia evidenţiată faţă de prima
prezentare a portofoliului
- dacă este complet
- estetica generală
2. REZUMATE:
- ceea ce a învăţat elevul şi cu succesele
înregistrate
- calitatea referatelor
- concordanţa cu temele date
3. LUCRĂRI PRACTICE
- adecvarea la scop
- eficienţa modului de lucru
- rezultatul lucrărilor practice
- dacă s-a lucrat în grup sau individual
- repartizarea eficientă a sarcinilor
4. REFLECŢIILE ELEVULUI ASUPRA
ANUMITOR PĂRŢI ALE PORTOFOLIULUI
- reflecţiile asupra propriei munci
- reflecţii asupra lucrului în echipă
- aşteptările elevului de la activitatea
desfăşurată
5. CRONOLOGIE
-punerea în ordine cronologică a
materialelor
6. AUTOEVALUAREA ELEVULUI:
- autoevaluarea activităţilor desfăşurate
- concordanţa scop-rezultat
- progresul realizat
- nota pe care cred că o merit
7. ALTE MATERIALE:
- calitatea acestora
- adecvarea la temele propuse
- relevanţa pentru creşterea aprecierilor
Desigur că rezolvarea fiecărei activităţi propusă în acest auxiliar, poate fi evaluată

individual, putând fi concepute instrumente de evaluare personalizate pentru fiecare
activitate desfăşurată de către elevi:
Fişe de evaluare a lucrărilor practice.

Pot fi concepute de îndrumătorul de practică după următorul model:

FIŞĂ DE EVALUARE
Măsurarea energiei în c.a. monofazat şi verificarea contorului
Nr.
Observaţi
crt DENUMIREA CRITERIULUI Punctaj Notare
i
.
1. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului 10
acestora.
2. Scrierea relaţiilor de calcul. 5
3. Realizarea montajului conform schemei 25
electrice.
4. Măsurarea intensităţii curentului, tensiunii 10
5. Calcularea Pw 10
6. Calcularea Pc 10
7. Calcularea erorii 10
8. Respectarea NTSM. 10
9. Punctaj din oficiu 10
10. TOTAL 100
Studiul de caz.
Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă ca o metodă
alternativă de evaluare a capacităţii elevilor de a realiza astfel de demersuri (de analiză,
de înţelegere, de interpretare a unor fenomene, de exersare a capacităţii de
argumentare, de emitere a unor judecăţi de evaluare, precum şi de formare şi
dezvoltare a trăsăturilor de personalitate);
Studiul de caz, ca mijloc de evaluare, se realizează prin analiza şi dezbaterea
cazului pe care îl implică.
Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor.

Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor oferă cadrului
didactic posibilitatea de a culege informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din
perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care
dispun aceştia.
Ea reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în
contextul activităţilor şcolare. Pot fi obţinute informaţii cu privire la:
- nivelul de pregătire;
- direcţia de evoluţie şcolară a elevului;
- destinul profesional;
- interesele manifestate către anumite domenii;
- aptitudinile de care dă dovadă elevul;
- atitudinile acestuia faţă de învaţătură;
- entuziasmul şi participarea la activităţile şcolare;
Eficacitatea metodei creşte considerabil atunci când comportamentului elevilor

este întreprinsă sistematic, presupunând:
• stabilirea obiectivelor acesteia (reperele) pentru o perioadă definită (cunoştinţe
acumulate, abilităţi formate, capacitatea de a lucra în grup, atitudini faţă de colegi etc.);
• utilizarea unor instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor (fişă, scală
de apreciere).
Fişa de evaluare este completată de către profesor care înregistrează datele
factuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului şi din modul lui de
acţiune. Separat de simpla consemnare a lor, aceste date factuale sunt interpretate,
configurându-se profilul personal al elevului. Un dezavantaj al acestei practici este că
necesită timp mai mult şi există riscul notării datelor în mod subiectiv.
Scala de apreciere sau de clasificare însumează un set de caracteristici
(comportamente) ce trebuie supuse evaluării, set ce este însoţit de un tip de scală.
Elevului îi sunt prezentate un număr de enunţuri în raport cu care acesta trebuie să-şi
manifeste acordul sau dezacordul, discriminând între cinci trepte: puternic de acord, de
acord, indecis (neutru), dezacord, puternic dezacord.
De exemplu, se pot da elevilor următoarele întrebări:
1. Particip cu plăcere la activităţile ce presupun lucrul în echipă:
puternic dezacord
dezacord
nu ştiu sau îmi este indiferent
de acord
puternic de acord
2. Îmi asum imediat responsabilităţile care îmi sunt stabilite în cadrul echipei:
puternic dezacord
dezacord
nu ştiu sau îmi este indiferent
de acord
puternic de acord
Important în redactarea enunţurilor este ca ele să fie clare, să cuprindă cuvinte
familiare elevului, să nu fie foarte lungi, să fie accesibile potrivit gradului de înţelegere
specific vârstei şi nivelului de cunoştinţe al subiectului căruia i se adresează şi să
urmărească obţinerea unor informaţii clare de la subiecţi. Ce poate să observe în mod
sistematic profesorul la elevii săi:
ABILITĂŢI INTELECTUALE:
 exprimarea orală;
 capacitatea de a citi şi de a scrie;
 operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea, generalizarea,
concretizarea, abstractizarea;
 capacitatea de deducţie;
ABILITĂŢI SOCIALE:
 capacitatea de a colabora cu ceilalţi;
 cultivarea de relaţii pozitive în grup;
 participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor;
 interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut;
 capacitatea de a lua decizii;
 toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal;
 capacitatea de a asculta cu atenţie;
 rezolvarea nonviolentă a conflictelor;
 asumarea responsabilităţilor;
FIŞA DE EVALUARE
ELEVUL ………………………………
DATA:......................
CLASA.....................
TABEL DE EVALUARE ŞI NOTARE A ACTIVITĂŢII ELEVULUI
Nota
Nr.crt Sarcina de rezolvat Punctaj obţinut Obs.
obţinută
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
NOTA FINALĂ

ANEXE

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1
TIPURI DE CELULE ELECTRICE ŞI ECHIPAREA LOR

FISĂ DE DOCUMENTARE NR. 2
MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE
 Noţiuni generale.
Puterea reprezintă energia consumată în unitatea de timp. Dacă puterea rămâne
constantă într-un interval de timp t2-t1, se poate considera energia consumată în
intervalul respectiv de timp ca fiind:
W = P (t2-t1)
În general însă, în practică puterea nu rămâne constantă ci variază conform

curbelor de sarcină ale consumatorilor. În acest caz s-ar putea împărţi intervalul de timp
t2-t1, în intervale mici de timp Δt, în care să se considere că puterea rămâne constantă.
În această ipoteză energia activă consumată în intervalul t2-t1 se poate considera ca fiind
egală cu suma energiilor active elementare consumate în intervalele Δt. Deci:
n
W =  Pk Δtk
k 1
Unde:
n

k 1
Δtk = t2-t1
În mod analog se poate defini energia reactivă ca fiind:

n
Wr=  Qk Δtk
k 1
Unitatea de măsură pentru energia activă este wattsecunda, iar pentru energia
reactivă este varsecunda. În practică se folosesc multiplii wattoră şi kilowattoră şi
respectiv: varoră şi kilovaroră.
Energia electrică se măsoară cu aparate numite contoare. Contoarele sunt
alcătuite dintr-un dispozitiv wattmetric al cărui cuplu activ este proporţional cu puterea şi
un mecanism integrator care însumează energiile elementare într-un anumit interval de
timp. În funcţie de mărimea măsurată, contoarele pot fi de energie activă şi de energie
reactivă.
În funcţie de principiul de funcţionare contoarele pot fi electrodinamice, utilizate
pentru măsurarea energiei în curent continuu şi de inducţie, utilizate pentru măsurarea
energiei în curent alternativ.
 Măsurarea energiei în curent alternativ monofazat. Contorul de inducţie.

Pentru măsurarea energiei active în circuitele de current alternative se folosesc
exclusive contoarele de inducţie monofazate sau trifazate, după felul curentului.
Contorul de inducţie reprezentat în figura 2, se compune dintr-un dispozitiv de
inducţie şi un mecanism integrator.
1. Dispozitivul de inducţie.
Principiul de funcţionare a dispozitivului de inducţie constă în acţiunea
câmpurilor magnetice create de circuite indicatoare fixe, asupra curenţilor pe care
aceste circuite îi induc în piese conductoare mobile. Din interacţiunea dintre câmpurile
magnetice şi curenţii induşi, apare un cuplu activ care pune în mişcare piesa mobilă.
Dispozitivul de inducţie folosit în contoarele de curent alternativ este realizat
dintr-un disc de aluminiu care se poate roti în jurul unui ax vertical şi doi
electromagneţi (un electromagnet de curent 3, 4 şi un electromagnet de tensiune 1, 2).
Electromagnetul de curent se montează în serie cu consumatorul deci este
parcurs de curentul I din circuit. El produce un flux Ф I, care străbate de două ori fluxul în
sensuri contrare. Electromagnetul de tensiune este montat în paralel cu consumatorul, deci este
alimentat cu tensiunea de la bornele consumatorului. El creează un flux
Fig. 1. Contorul de inducţie monofazat.
ФU, care străbate discul o singură dată. Fluxurile Ф I şi ФU, induc curenţi în disc.
Datorită interacţiunii dintre curenţii induşi şi fluxuri, ia naştere un cuplu activ,
care pune în mişcare discul. Se poate demonstra că acest cuplu activ este
proporţional cu cele două fluxuri şi cu sinusul unghiului de defazaj dintre ele:
Ma = K ФIФU sinα
Pentru ca să se obţină un cuplu activ proporţional cu puterea activă, P = UI

cosφ, unde φ este unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent, dispozitivul de inducţie
se realizează astfel încât fluxul Ф I să fie proporţional cu I şi aproximativ în fază cu I şi
fluxul ФU să fie proporţional cu u şi defazat cu aproximativ π/2 faţă de U. În acest scop
bobina electromagnetului de tensiune se realizează cu inductanţă mare.
Ţinând seama că între I şi U există defazajul φ şi că între ФU şi U s-a creat un
defazaj de π/2 unghiul dintre cele două fluxuri devine:

α = π/2 - φ
Având în vedere cele de mai sus, se poate scrie:
Ma= K ФIФUsin(π/2 - φ) = K1UIcos φ = K1P
Rezultă deci că se obţine un cuplu activ proporţional cu puterea activă din

circuit.
Cuplului activ i se opune un cuplu de frânare, realizat cu un magnet permanent
3. Când discul se roteşte cu o viteză de rotaţie n, intersectează liniile de câmp ale
magnetului permanent şi iau naştere în disc curenţi induşi proporţionali cu viteza de
rotaţie n. Din interacţiunea acestor curenţi cu fluxul creat de magnetul permanent, se
obţine un cuplu de frânare proporţional şi el cu viteza de rotaţie a discului:
Mf =K2 n
Când cuplul de frânare devine egal cu cuplul activ, discul se roteşte cu viteză
constantă. În acest caz:
Mf = M a
Adică:
K1P = K2n
De unde:
K1
n= P = K3P
K2
Relaţia de mai sus arată că viteza de rotaţie a discului este proporţională cu
puterea activă.
Numărul de rotaţii N = n(t2 – t1) pe care le face discul într-un interval de timp este
proporţional cu suma energiilor elementare consumate în intervalul de timp respectiv,
adică:
N = n(t2 – t1) = K3P(t2 – t1) = K3W

1
W= N = CN
K3
Constanta C se numeşte constanta reală a contorului. În practică se foloseşte
frecvent inversul acestei constante:
1 N  rot 
Cn= 
C W  kWh 
Cn se numeşte constanta nominală a contorului şi reprezintă numărul de rotaţii
pe care le face discul pentru un consum de energie egal cu 1kWh. De obicei această
constantă este înscrisă pe carcasa contorului. De exemplu: Cn=480 rot/kWh.

F
Fig. 2. Schema de conectare în circuit a contorului monofazat.
2. Mecanismul integrator.
Mecanismul integrator realizat cu roţi dinţate conţine un sistem de transmisie şi
un dispozitiv de înregistrare. Sistemul de transmisie este astfel alcătuit încât la un
număr de rotaţii ale discului egal cu constanta nominală, să se transmită primei roţi a
dispozitivului de înregistrare o mişcare egală cu o zecime de rotaţie. Cînd această
roată, care indică unităţile, face o rotaţie completă, a doua roată dinţată care indică
zecile se va roti cu o zecime de rotaţie ş. a. m. d.
I l
F
K L
Z
A X
a
Fig.3. Schema de conectare în circuit a contorului monofazat prin intermediul

transformatoarelor de măsură.

Conectarea contoarelor în circuit.
Conectarea contoarelor în circuit se face conform aceloraşi scheme ca şi în
cazul wattmetrelor (figura 2).
Se observă că bobina de curent se montează în serie cu rezistenţa de sarcină,
iar bobina de tensiune se conecteazp în paralel pe sarcină. Ca şi la wattmetru bornele
sunt polarizate, bornele din stânga considerându-se borne de intrare. Plăcuţa care
leagă bornele de intrare ale bobinelor de tensiune şi de curent poate fi desfăcută
pentru anumite măsurări şi verificări.
Contoarele se pot realiza până la tensiuni de ordinul 650 V şi curenţi de 100 A.
Dacă curentul şi tensiunea circuitului depăşesc valorile nominale ale curentului
şi tensiunii contorului, acesta se montează indirect în circuit prin intermediul
transformatoarelor de măsură (figura 4) al căror raport de transformare trebuie să ţină
seama de calculul energiei reale. În acest caz valorile nominale ale contorului sunt 100
V şi respectiv 5A, iar rapoartele de transmisie ale mecanismului integrator sunt astfel
reglate încât indicaţia să reprezinte energia consumată în circuitul primar al
transformatoarelor.
Măsurarea energiei electrice trifazate

Distribuţia energiei electrice, în c.a. trifazat, se poate face prin reţele cu patru sau
trei fire (fără conductor neutru).
Fig. 4 Contoare de energie activă trifazate
Observaţie: Contoarele trifazate sunt construite, în general, pentru curenţi până

la 100 A şi tensiuni până la 650 V. Când intensitatea, respectiv tensiunea depăşesc
valorile nominale ale aparatului, contoarele se montează în circuit prin intermediul
transformatoarelor de măsură.
Măsurarea energiei electrice reactive se realizează ca şi în cazul măsurării puterii

reactive cu ajutorul wattmetrelor, în două moduri:
 cu ajutorul contoarelor de energie activă, montate în mod special, astfel încât să
apară un decalaj suplimentar de 180ْ între curenţii celor două bobine;
 cu ajutorul unor contoare speciale pentru energie reactivă, numite varorămetre, în
interiorul cărora se realizează în mod permanent acest defazaj.

TRANSFORMATORUL DE CURENT
Transformatoarele de curent (fig. 5) fac parte din categoria transformatoarelor de
măsură şi îndeplinesc următoarele funcţii în instalaţiile electroenergetice:
- reduc curenţii la valori convenabile alimentării aparatelor de măsurat, releelor de
protecţie şi dispozitivelor de automatizare: 5A sau 1A;
- izolează galvanic aparatele de măsură, releele de protecţie şi dispozitivele de
automatizare faţă de tensiunea înaltă din circuitele primare şi au secundarul legat la
pământ, protejând personalul de exploatare faţă de instalaţiile de înaltă tensiune;
- prin anumite scheme de conexiuni se pot depista anumite tipuri de defecte (de
exemplu prin conectarea în paralel a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de
curent de pe cele trei faze se obţine componenta homopolară de curent care
evidenţiază o punere la pământ a unei faze).
Tipuri constructive:
EMBED PBrush
§ d
Fig. 5 Tipuri constructive de transformatoare de curent : a – transformatoare de curent
pentru instalaţii de joasă şi medie tensiune; b – transformator 1200 A; c – transformator
pentru reţele de înaltă tensiune 24 kV / 1200 A, d – tip cleşte
Solutia se aplica la tensiuni inalte, de obicei la statiile exterioare (110, 220, 400
KV etc.) unde izolatoarele sunt mai scumpe. Pentru izolatia infasurarilor se poate folosi
portelan, rasina, ulei mineral sau bachelita.
În funcţie de caracteristicile lor constructive, transformatoarele de curent de
fabricaţie românească, se notează de obicei cu patru simboluri literele având
semnificaţia de mai jos:
C – transformator de curent
I – pentru montaj interior
E – pentru montaj exterior
P – cu izolaţie de porţelan
R – cu izolaţie de răşină
U – cu izolaţie de ulei
B – cu izolaţie de bachelită
S – tip suport
T – de trecere
H – pentru componentă homopolară
TF – pentru montaj în interiorul transformatoarelor de forţă.

Fig. 6 Tipuri costructive de transformatoare de curent.
Funcţionarea transformatoarelor de curent.

Funcţionarea transformatorului de curent se bazează fe fenomenul de inducţie
electromagnetică. Fluxul magnetic variabil produs de curentul alternativ I din primar,
induce în înfăşurarea secundară o tensiune electromotoare. Aceasta determină
circulaţia unui curent sencundar i. Relaţia dintre curentul primar I şi cel măsurat i este:
n
EMBED Equation.3 I  I 0  i  I 0  nTC i
N
(1)
unde I0 este curentul de magnetizare;
nTC este raportul de transformare al transformatorului de curent.
Dacă se neglijează curentul de magnetizare, se poate scrie:
I = nTC i (2)
Deci raportul de transformare se poate scrie:

I n
EMBED Equation.3 nTC  
i N
(3)
Deoarece curentul primar este mult mai mare decât cel secundar, rezultă că şi
numărul de spire a înfăşurării secundare este mult mai mare decâr a înfăşurării primare.
Şi la transformatorul de curent apar cele două regimuri limită: de funcţionare în
gol şi în scurtcircuit. Deoarece impedanţa circuitului secundar este foarte mică (1 - 2)
rezultând din însumarea bobinelor de curent ale releelor sau aparatelor de măsurat, se
poate considera că regimul de scurtcircuit reprezintă un regim normal,curentul de
magnetizare fiind practic neglijabil.
Dimpotrivă, la funcţionarea în gol, cu înfăşurarea secundară deschisă, curetul
secundar i este nul şi I=I 0.. Aşadar curentul din primar devine în întregime curent de

magnetizare, ceea ce are ca efect apariţia unui flux magnetic exagerat de mare.
Consecinţele acestui flux magnetic sunt:
o Miezul magnetic se încălzeşte foarte mult datorită creşterii pierderilor prin

histerezis magnetic şi prin curenţi turbionari, producându-se „arderea fierului”;
o În secundarul transformatorului se induc tensiuni periculor de mari, de ordinul
miilor de volţi, care pun în pericol aparatele şi viaţa personalului de exploatare.
Va rezulta că secundarul transformatoarelor de curent nu trebuie lăsat în gol nici

măcar un scurt interval de timp, cât se înlocuieşte un aparat cu altul, fiind necesară
scurtcircuitarea bornelor înfăşurării secundare cu o punte (figura 7).
Pentru legarea corectă a transformatoarelor de curent între ele sau în circuitele
wattmetrelor, ale contoarelor de energie sau ale releelor direcţionale, bornele
înfăşurărilor primară şi secundară sunt marcate după anumita regului, cu literele: K –
începutul înfăşurării primară, L – sfârşitul înfăşurării primare, k – începutul secundarului,
l – sfârşitul secundarului. Se mai folosesc literele P 1, P2 şi S1, S2 sau L1, L2 şi l1, l2.
Fig. 7. Înlocuirea aparatelor în Fig. 8. Schemă pentru determinarea polarităţii înfăşurării

funcţionarea transformatoarelor secundare.
de curent.
În cazul în care transformatorul de curent are mai multe înfăşurări secundare,

înaintea literelor respective sunt scrise cifrele 1.....4 în funcţie de numărul înfăşurărilor.
Începutul înfăşurării se numeşte bornă polarizată şi se notează cu *. La aparatele la
care nu se cunosc bornele polarizate, acestea pot fi determinate cu un montaj ca cel din
figura 8, folosind o sursă de tensiune continuă E, un întreruptor T şi un galvanometru G.
Aplicând brusc curentul continuu prin închiderea ăntreruptorului T, astfel ca curentul să
intre prin borna K, borna corespunzătoare k va fi aceea pentru care acul
galvanometrului va devia la dreapta dacă borna de „” a aparatului va fi legată la borna
secundară respectivă.
Mărimi caracteristice.
Transformatoarele de curent au următoarele mărimi caracteristice pe baza cărora
sunt definite:

a). Tensiunea nominală. În ţara noastră se construiesc transformatoare de curent
pentru: 10 KV, 20, 35, 110, 220, 400 KV.
b). Curentul nominal primar poate fi: 50, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 800, 1000, 1250,
1500, ..., 6000 A.
c). Curentul nominal secundar. Acest parametru are valoarea standardizată de 5 A
pentru tensiuni de până la 110 KV inclusiv şi 1A pentru tensiuni nominale peste 110 KV.
d). Numărul înfăşurărilor secundare este de două, trei sau patru bobinate pe tot atâtea
miezuri magnetice individuale .
Fig. 9 Transformator de curent cu înfăşurare secundară multiplă.
e). Raportul de transformare nominal este raportul curenţilor nominali din înfăşurarea
primară şi secundară şi este dat de relaţia:
In
EMBED Equation.3 nTCn 
in
(4)
Odată cu evidenţierea raportului de transformare se evidenţiază şi numărul înfăşurărilor

secundare. De exemplu CESU 220KV – 4x300/5 A sau CESU 220 KV – 300/5/5/5/5 A.
f). Eroarea de curent reprezintă eroarea de transformare a valorilor efective ale
curenţilor primar şi secundar, fiind dată de relaţia:
nTCn  nTC
EMBED Equation.3  I %  100
nTCn
(5)
unde nTC este raportul real de transformare.
EMBED Equation.3 S  Z S in (VA )

2
(6)
Eroarea de curent admisă în condiţii nominale de funcţionare adică la sarcină
nominală, până la limita superioară a domeniului de măsurare poartă numele de clasă
de precizie. Valorile standardizate ale clasei de precizie sunt: 0,1; 0,2; 0,5; 1; 3; 5; 10.

g). Caracteristica de supracurent. În domeniul supracurenţilor adică a curenţilor care
depăşesc valoarea nominală, caracteristicile de funcţionare a unui transformator sunt
cel mai bine ilustrate de curba care reprezintă variaţia curentului secundar i în funcţie
de raportul dintre curentul primar real I şi curentul primar nominal In). Această curbă are
aceeaşi formă ca şi caracteristica de magnetizare B = f(H) şi se numeşte caracteristica
de supracurent, fiind valabilă pentru o anumită sarcină secundară. Un transformator ar
trebui să aibă această caracteristică o dreaptă care să treacă prin originea axelor.
În realitate se obţine curba ce evidenţiază fenomenul de saturaţie a miezului
magnetic. Această abatere nu reprezintă altceva decât eroarea de curent definită la
punctul f) şi care creşte brusc în zona de saturaţie a miezului transformatorului.
h). Eroarea de unghi di care reprezintă defazajul dintre curentul primar şi curentul
secundar, sensul acestora fiind astfel ales încât acest unghi să fie nul pentru un
transformator ideal; eroarea de unghi se consideră pozitivă dacă vectorul curentului
secundar este defazat înainte;
Fig. 10 Eroarea de unghi a transformatorului de curent
i). Coeficientul de saturaţie. Valoarea maximă a raportului I/In pentru care

transformatorul respectă limitele privind eroarea compusă se numeşte coeficient de
saturaţie sau factor limită de precizie şi se notează cu n:
I max
EMBED Equation.3 n    C   C max
In
(8)
Valorile normate ale coeficienţilor de saturaţie sunt: 5, 10, 15, 20 şi 30.

Transformatoarele de măsură pentru protecţie se realizează pentru n=10.....30 şi
clase de precizie 5P sau 10P.

TRANSFORMATORUL DE TENSIUNE
1. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE INDUCTIVE.
Constructia si simbolizarea.
Transformatorul de tensiune contine un miez magnetic M (figura 11), o înfăşurare
primara B, avand un număr de spire relativ mare N şi o înfăşurare secundara b, cu
relativ putine spire n.
Infasurarea primară se leaga in paralel cu circuitul primar fiind racordată la
tensiunea U, iar înfăşurarea secundară alimenteaza cu tensiunea u aparatele de
măsurare V1, V2, … sau releele R1, R2 … (sarcina secundara) legate în derivatie.
Miezul magnetic si cele 2 înfăşurari sunt introduce într-o carcasă, avand izolaţia de ulei
sau răşină şi prevazută cu izolatoare de racordare.
Fig. 11. Transformatoare de măsurat de tensiune: a – principiul de funcţionare;

b – montarea în circuitul de măsurare a transformatorului de tensiune.
Constructiv transformatoarele de tensiune pot fi monopolare, bipolare sau

tripolare prevazute deci cu 1, 2 sau respective 3 izolatoare si pentru diverse tensiuni
nominale (10, 20, 35, 110, 220, 400 KV).
In funcţie de caracteristicile lor constructive, transformatoarele de tensiune de
fabricaţie romaneasca se notează de obicei cu 4 simboluri literale, având semnificaţiile
de mai jos, urmate de un număr ce indică tensiunea nominala.
T – transformator de tensiune (se introduce la inceputul notaţiei);
I – pentru montaj interior;
E – pentru montaj exterior;
R – cu izolatie de rasină;
U – cu izolatie de ulei;
M – monopolar;
B – bipolar;
T – tripolar.
In scopul legarii corecte a transformatoarelor de tensiune la circuitul primar precum si pentru
legarea corectă la bornele secundare ale aparatelor de măsurare inclusiv ale releelor, se adoptă marcarea
bornelor înfăşurărilor primare şi secundare pe baza unei anumite conventii.

Fig. 12 Transformatoare de măsurat de tensiune:
– variante constructive de transformatoare de medie tensiune – schema de
montare în circuit a transformatorului de măsură de tensiune.
Funcţionarea transformatorului de tensiune.

Faţă de transformatoarele de curent care funcţionează practic în regim de
scurtcircuit, transformatorul de tensiune functionează practic în regim de mers în gol
deoarece impedanţele de sarcina din secundar au valori foarte mari. Acest lucru este
imposibil de realizat prin faptul ca, constructiv, un transformator de tensiune
functioneaza cu miezul nesaturat şi cu o inducţie foarte redusă, adica având de exemplu
sarcina secundară de 130VA, posedă un miez magnetic corespunzator unui
transformator de putere de 2000 - 3000 VA.
Considerând transformatorul de tensiune ideal, funcţionând în gol cu un curent de
magnetizare I0 neglijabil, se defineste raportul de transformare:
Un N
EMBED Equation.3 nTT  
un n
(8)
Mărimi caracteristice.
In afara caracteristicelor constructive, transformatoarele de tensiune mai sunt
definite şi pe baza urmatoarelor caracteristici principale.
Tensiunea nominala primară. In ţara noastra se construiesc în productie de serie
transformatoarele de tensiune pentru următoarele valori nominale 6, 10, 15, 20, 35, 110,
220 si 400 KV.
Deoarece tensiunile nominale indicate mai sus sunt cele între faze rezultă ca ele
sunt valabile pentru transformatoarele bipolare (care se leaga intre faze), în cazul
transformatoarelor monopolare sau tripolare (care se leaga intre faza şi pământ)
tensiunile sunt cele de pe fază.
De exemplu 6/ EMBED Equation.3 3 ; 10/ EMBED Equation.3 3 KV….400/ EMBED
Equation.3 3 KV, respectiv 3x6/ EMBED Equation.3 3 …3x15/ EMBED Equation.3
3 KV etc.
Tensiunea nominală secundară. Dupa cum s-a arătat acest parametru are
valoarea standardizată de 100V între faze, respectiv 100/ EMBED Equation.3 3 pe
fază .
Numarul înfăşurărilor secundare. Un transformator de tensiune are de obicei

două înfăşurări (bobine) secundare:
 prima înfăşurare secundară (înfăşurarea principală) pentru obţinerea tensiunilor
de măsurare pe faza şi între faze; tensiunea acestei înfăşurari este de 100V la
transformatoarele bipolare si de 100/ EMBED Equation.3 3 la cele monopolare
si tripolare;
 a doua înfăşurare secundară (infăşurarea auxiliară) necesara realizării
“triunghiului deschis” care asigură filtrarea componentei homopolare de tensiune
(3U0); tensiunea acestei înfăşurări este de 100/3 la transformatoarele de 35 KV şi
de 100V la transformatoarele din reţelele cu nulul legat direct la pământ (100,
220, 400 si 750 KV).
Raportul de transformare este definit ca raportul nTT al tensiunilor nominale

primara Un , respectiv secundară un.
Un N
EMBED Equation.3 nTT  
un n
(9)
Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiază şi tipul
transformatorului respectiv. De exemplu transformatorul TIRB-20 - 20/0,1 KV arată ca
este un transformator bipolar nu numai din inidacatorul B ci si din faptul ca raportul de
transformare este indicat de tensiunile intre faze.
Eroarea de tensiune. Se noteaza cu eu si reprezinta eroarea de transformare a

valorilor efective (module) ale tensiunilor primare U si secundare u, fiind definită pe baza
relaţiei următoare:
nTT u  U
eu = EMBED Equation.3 .100(%)
U
(10)
Ca si in cazul transformatoarelor de curent, eroarea de tensiune admisa în

conditii nominale de functionare, adică la sarcina nominala şi în domeniul de 5-120% U n,
se numeste clasa de precizie.
Transformatoarele de tensiune se construiesc pentru urmatoarele clase de
precizie: 0,1; 0,2; 0,5; 1 si 3. Clasele de precizie 0,1; 0,2 si 0,5 sunt destinare in special
aparatelor de masurare, iar clasele de 1 si 3 se folosesc pentru releele de protectie.
Clasa de precizie se indica prin eroarea maxima admisibila exprimata in procente
urmata de litera P (protectie) (de exemplu 3P).
Eroarea de unghi dU care reprezintă defazajul dintre tensiunea primară şi
tensiunea secundară, sensul acestora fiind astfel ales încât acest unghi să fie nul pentru
un transformator ideal; eroarea de unghi se consideră pozitivă dacă vectorul tensiunii
secundare este defazat înainte (fig. 13).
Fig. 13 Eroarea de unghi a transformatorului de tensiune.
2. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE CAPACITIVE.

Pentru tensiunile de 110, 220, 400 si 750KV au inceput sa fie realizate
transformatoare de tensiune capacitative (fig.9) care prezintă urmatoarele avantaje fata
de transformatoarele de tensiune inductive:
 acelasi element foloseste atat pentru masurare (protectie automatizare), cat si ca
condensator de cuplaj la linia de inalta tensiune a unei instalatii de
telecomunicatii prin inalta frecventa (prin curenti purtatori de IF);
 datorita repartitiei foarte uniforme a tensiunii in lungul divizorului de tensiune
capacitativ, aceste tipuri de transformare se comporta foarte bine la undele de
soc de supratensiune.
Transformatorul de tensiune capacitativ se compune dintr-un divizor de tensiune

capacitativ si un circuit inductiv de o tensiune mai joasa decat a retelei.
Indicatorul transformatoarelor de tensiune capacitative fabricate in tara noastra

este litera C.
De exemplu:TECU – 400 – transformator de tensiune (T), pentru exterior (E), de tip

capacitativ (C), izolat in ulei (U), pentru tensiunea nominala de 400 KV (400).
Clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune capacitative sunt aceleasi
ca si la transformatoarele de tensiune inductive (0,1; 0,2; 0,5; 1 si 3). Aceste erori sunt
respectate insa in conditia mentinerii frecventei f=50 Hz, pentru anumite limite si
nedepasirii sarcinilor secundare admise.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 5
CELULE DE MĂSURĂ
P2415: Celulă de masură 24 KV / 630A / 16KA, echipată cu separator de sarcină,

sigurante fuzibile şi trafo măsură tensiune
 Celula este echipată cu separator de sarcină combinat cu siguranţe fuzibile şi
trafo măsură tensiune
 Separatorul de sarcină poate fi fabricat de
1) ABB, tip SHS2
2) VEI Italia, tip Fluorc
Separatorul de sarcină este de 24KV, max. 16KA, max. 630A, cu pasul polar de
230mm;
 Dimensiuni celulă, în mm:
L = 500
A= 1.180
H= 2.330
1) Compartimentul de circuite secundare

2) Separator de sarcină
3) Siguranţe fuzibile
4) Transformator de măsură tensiune

5) Horn evacuare gaze
6) Schema sinoptică
MT - celula de măsură tensiune
Echipament de bază
- sistem trifazat de bare colectoare
- separator de sarcină în SF6, cu contact de punere la pământ
- mecanism de acţionare separator standard, tip KS
- 3 socluri portfuzibili cu 3 siguranţe fuzibile pe partea de joasă tensiune
- 3 sau 2 transformatoare de măsură tensiune
HYPERLINK
"http://www.energobit.com/USR_uploads/ContentCMS/produse/MT/celule/MT/MT_big.jp
g" \o "MT - celula de masura tensiune" INCLUDEPICTURE
"http://www.energobit.com/USR_uploads/ContentCMS/produse/MT/celule/MT/MT.jpg" \*
MERGEFORMATINET
MT - celula de măsură tensiune
Accesorii opţionale
- contacte auxiliare
- rezistenţa de încălzire anticondens 17W 220V c.a.
- compartiment auxiliar pentru joasă tensiune
S2411 : Celula de măsură de 24 KV/1250A/ 25KA, echipata cu trafo măsură

debroşabili, cu siguranţe fuzibile incluse
 Celula de masură este echipată cu 3 transformatori de măsură tensiune
debroşabili, fabricaţi de Wattsud, tip EPR 20FS, sau similari, de
20/rad3//0,1/rad3//0,1/3KV, prevăzuţi cu siguranţe fuzibile incluse.
 Celula poate s fie echipată cu blocuri de protecţie digitale produse de Siemens
(Siprotec), sau protecţii digitale de la alţi producători, conform solicitărilor tehnico-
economice ale clienţilor.
 Dimensiuni celulă, în mm:
L = 1.000
A= 2.200
H= 2.150
1) Voltmetru cu comutator voltmetric
2) Schema sinoptică
3) Vizor contor energie electrică
4) Bare principale
5) Izolator tubular
6) Compartiment circuite secundare
7) Transformator măsură tensiune, cu siguranţă fuzibilă inclusă
8) Horn evacuare gaze

INCLUDEPICTURE "http://www.electroalfa.ro/produse_img/p2_2_s2411_1.gif" \*
MERGEFORMATINET

BLOCURI DE MĂSURĂ ŞI PROTECŢIE MONOFAZATE
- măsoară directa energia electrică activă cu ajutorul unui contor monofazat ;

- asigura protecţia la suprasarcină, scurtcircuit şi la curenţi diferenţiali reziduali a
coloanei generale de alimentare cu energie electrică a consumatorului ;
- asigura protecţia impotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială produse la
consumator, prin întreruperea accidentală a conductorului de nul ;
- permit realimentarea de catre consumator in cazul actionării protecţiilor la un curent
de defect în instalaţiile acestuia ;
INCLUDEPICTURE "http://www.elmet- INCLUDEPICTURE "http://www.elmet-
group.ro/poze_construct/BLOC-DE- group.ro/poze_construct/trifazat.jpg" \*
MASURA-SI-PROTECTIE.jpg" \* MERGEFORMATINET
MERGEFORMATINET
BLOCURILE DE MĂSURĂ ŞI PROTECŢIE TRIFAZATE
Blocurile de măsura şi protecţie trifazate asigură:

- măsurarea directă (pana la 200A) sau indirectă (100-630A) - prin transformatoare de
curent a energiei electrice active şi reactive cu contoare trifazate
- protecţia la suprasarcină, scurtcircuit şi la curenţi diferenţiali reziduali a coloanei
generale de alimentare cu energie electrica a consumatorului;
- protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială produse la consumator,
prin întreruperea accidentală a conductorului de nul ;

- permite realimentarea de către consumator în cazul acţionării protecţiilor la un curent
de defect în instalaţiile acestuia prin prevederea unei ferestre de acces la întrerupător
cu păstrarea gradului de protecţie ;
BIBLIOGRAFIE
- Isac E. – Măsurări electrice şi electronice, Manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-
a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 1993
- Mareş Fl, Bălăşoiu T. şi colectiv – Sinteze pentru examenul de bacalaureat, Tehnic

electric I, Ed. PAX AURA MUNDI, Galaţi, 2007
- Mareş F, ş.a – Sisteme de automatizare şi Tehnici de măsurare în domeniu – Tehnici

şi aplicaţii pentru pregătirea examenului de bacalaureat TEHNIC I, Editura PAX AURA
MUNDI, 2008
- Iacobescu Gh., Iordănescu I. – Instalaţii electroenergetice, Manual pentru liceele
industriale şi de matematică-fizică cu profilurile de electrotehnică şi de matematică-
electrotehnică, clasa a XII – a şi şcoli profesionale, EDP, 1985.
- Preda L., ş. a – Staţii şi posturi de transformare electrice, EDP, Bucureşti 1988;
- Preda L., ş a – Partea electrică a centralelor electrice, EDP, 1982
- Badea I., Broşteanu Gh., ş. a. – Protecţia prin relee şi automatizarea sistemelor

electrice;
- Călin S., Mihoc D., Crîngu L. – Protecţia şi automatizarea instalaţiilor

electroenergetice, Manual pentru licee industriale şi de matematică – fizică, cu profilurile
de electrotehnică şi matematică – electrotehnică, clasa a XII – a şi şcoli profesionale,
EDP, Bucureşti
- Baraboi A – Echipamente electrice, Curs litografiat, Rotaprint, Iaşi, 1986;
- Catalog ELMET CONSTRUCT

- Catalog UniSwitch – Asea Brown Boveri SRL


Masuratori in Instalatii Electroenergetice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masuratori in Instalatii Electroenergetice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masuratori in Instalatii Electroenergetice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC

CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, expert curriculum

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici 5

3. Modalitatea de organizare a practicii 6

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii 11

5.1 Fişe de observaţie 14

5.2 Fişe de lucru 21

5.3 Fişe tehnologice 29

5.4 Studii de caz 31

5.6 Jurnal de practică 36

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

Conţinuturile incluse în structura modulului MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:

MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII ELECTROENERGETICE

Prin parcurgerea activităţilor de învăţare propuse în acest auxiliar, se urmăreşte să

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Ţinând cont de competenţele tehnice specializate prevăzute în standardul de

Desigur că ar fi de dorit colaborarea pentru desfăşurarea stagiului de pregătire

Ţinând cont de accesul restrictiv al elevilor în efectuarea măsurătorilor şi probelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

Agentul economic partener....

Obligaţiile elevilor practicanţi:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

În activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice, se vor

 Personalul operaţional este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile

 Fiecare electrician trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea

 Personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept

 Personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz de

Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţi la instalaţiile electrice de

• staţiile electrice de transformare şi/sau de conexiuni;

► în procesul de exploatare, instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub

► personalului operaţional, îi este interzis să întreprindă, din proprie iniţiativă, şi fără

► în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol

► personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz

► personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative

► personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10

Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea

PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU...

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

FIŞĂ PENTRU ANALIZA UNEI ACTIVITĂŢI

Ce am făcut: Ce a mers bine:

Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii: Unde vei lucra?

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Martor/evaluator (semnătura): Data:

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de