Descrierea CIPa Kyriacos C. Markides l:i{it:J'::; t.

l;ri}li

Markidee, Kyriacos C. .i;il,L lnii,i-!,ii.

Muntele Ticerii: in ciutarea I

Kyriacos C. Markides; trad. din lb, 'Ancahina lonescu. ,
"ti i .1',r:1 ^i i,l.
"l

Bucuregti: Herald, 2019 i 'n . :1i-r r ,r"-:;,":':i ll;ii'l !'

ISBN 978-973- rrt -7 4t -6

',,:,
:,1,,.'1 :.;. i, l','
L Ionescu, Anca Irina (trad.)
;it.l-.'r ,r;: rl; ., ,

Muntele Ticerii
Pentru nouti{i gi comenzi
vrzitali,site- ul nostru:
www edituraheraldro
in c[utarea spiritualftefli ortsdoxe
sau contactafi-ne la:
[email protected]
OP.10 - CP.33 9ect. II Bucuregti
TeL 021.319.40" ffi, A21.319'40.61'
F ax 021..319.40.59, 027.3L9.40.60
Mob: 07t14.888 .3ffi, 07 7 I.664.320

Traducere din lirnba engfiez.it

Anca Irina Ionescu

',.', i:ril'J:iiJLr'.laiJ{' /ri i:l(:rrtr,.l"j .1,.:ias":r/ .',4'131i.,4'!i{i:

j!il.ri:i}!ii itllt i,: l*rr"',r !!!i-1iil
::,;1 ri:iiti is:iiJ):rli4{ir,;iiiij,llt
.: r}iJn, ;iltl;lit".if:.n.ji;1,1 ,'r.rei{

I(Friacos C" Markides t. rr{ ."1**..}ci"i}; ',i},i,S- ili*$;riu rt'l,lr'o'1, srffi*eq.,lrt0 $.iiiii?,y,1fr'i .i$}*?t{l.;${dirj ,iitjtlrtr:4;
,

'MltodCIx Spirituality pli ;,**lt iti:lirf "l:.i,.:i .iil i{,1

The Mountain $ Sitrence. A Seareh fw ,r r.i:l${E*. ilh :;'

Copy,right @ 2001 by I(yriacos C. IVlskides Bu€u(,efti ii;1;i:iti,tbif1l ;::

CUPRINS
Nora AUToRULUT

Nota autorului 7

1 Prolegomene ll ii sunt profund indatorat pirintelui Maximos, personajul cen-

2 Biirini qi sfinti 22 cirfi, pentru iubirea, prietenia qi lndrumarealui duhov-
tral al acestei
3 Transformiri 45 niceasci. Fdri disponibilitatea lui de a-mi impirtigi cunoqtintele 9i

4 Cunoaqterea lui Dumnezeu experienla sa despre tradilia spirituali ortodoxi risiriteand, aceaste
66
carte nu ar fi fost scrisi. Se inlelege de la sine c[ toate neajunsurile pe
5 Bolile inimii 83
tradilii a inlelepciunii
care le-afi putea intAlni in prezentarea acestei
6 lcoane gi idoli L02
imi aparfin in exclusivitate. Ag dori si mu\umesc, de asemenea'
7 Semne Ei minuni t17
cilugirilor de la Ministirea Panagia, din Cipru, gi bltrdnilor-, c6-
8 ingeri gi demoni t39
luglrilor gi pustnicilor pe care i-am cunoscut la Muntele Athos, din
9 Intrugii invizibili 168
Grecia, pentru generoasa lor ospitalitate.
l0 Strategii 189
Mulfumesc, de asemenea, colegilor mei de la Departamentul
11 Fuga din iad 2t0 de sociologie al Universitilii din Maine pentru vacanla sabatici din
12 Pasiunea pentru dreptate 234 primivara anului 1997 qi pentru sprijinul necontenit pe care ei mi
13 Legile spirituale 257 l-au oferit in eforturile mele de cercetare. Se cuvinte, de asemenea,
l4 Rugiciunea neincetati 273 sd aduc mullumiri qi persoanelor care au jucat un rol direct sau

15 Calealntreiti 297 indirect in elaborarea cirtii de fa!6: tofi cei despre care am scris in
l6 Doxologia picii 3t3 paginile de faf6; lui Marlene Gabriel, agenta mea literarl, 9i lui Eric
l7 Muntele Ticerii 32r ' Termenul de ,,betran" (gheronda in limba greaci, starel in limbile slave)
desemneazi ln spiritualitatea cregtini risiiriteani, ortodoxi, un indrumitor
Glosar de termeni cregtini in limba greac| 336
cluhovnicesc, un duhovnic, o fiin{i sporiti interior, nu neapirat o persoani
Bibliografie 339 inaintati in virsti, cit una ,,inaintatiL in Duli: Eroul principal al acestei cir{i/
Note 346 trilogii isihaste, ,,pirintele Maximos", este un bun exemplu in acest sens. (N. red )
 I
PnolrncoMENE

La inceputul anilor'60, cind am venit in America, la studii,

am adus cu mine o credinfl naivi in religia cregtini, in Bisericd gi
in Dumnezeu, ata cum o preluasem de la strlbunii mei, birbali sau
femei. Era o credinfi luat d ca atare,bazat[ pe educafia in cadrul limi-
telor izolate gi omogene ale ortodoxiei ris5:ritene, religia dominanti
din Cipru. Cosmopolitismul gi multiculturalismul Americii, unde
religia este mai mult o preferinfl decit un destin, mi-a zdruncinat
aceasti siguranld simpld a credinlei. Dupd, zece ani de pregdtire ca
sociolog, m-am transformat din credincios in agnostic. Am tras con-
cluzia,la fel ca mulli dintre colegii mei, cd, in ultimd instanfi, religia
este o crealie a societifii. Am tnceput sd consider axiomatic faptul cd
societatea dlduse nagtere zeilor, gi nu invers; societatea crease religia
de care avea nevoie pentru propria supravieiuire. Lucrul cel mai riu
era c[ religia pistrase inegafitefile de clasd, mutdnd atenfia oamenilor
de la lumea real6 a nedreptdtii gi asupririi spre o imaginard salvare in
ci ii ajutase pe oameni
,,rdsplata din ceruri". Lucrul cel mai bun era
s[ facd fafd tragediilor personale gi si menfin[ o iluzie colectivi a
stabilitefli $i ordinii sociale. De aceea, atunci cAnd credinciogii tuturor
religiilor ingenuncheazi pentru a omagia diviniti{ile lor, in realitate
glorifici propria societate,deghizatd. Era o abordare captivanti, ire-
zistibili, ieqiti de sub pana celor mai puternice creiere ale filosofiei
gl sociologiei moderne.
 12 MuNrnr.n' TXcsnlt Ceprror,ur, r -Pnor,ncounNB 13

in momentul cAnd mi-am terminat studiile, imi insuqisem care, tocmai datoriti existentei lor silenfioase de pustnici, de lupte
aceastl opinie despre lume, dominantl, deqi nerostiti, din cadrul personale invergunate gi de practici spirituale deveniseri posesorii
culturii academice moderne: religia, mai ales religia tradilionali, unei infelepciuni duhovniceqti autentice, era pe atunci pentru mine
care insemna credinfa intr-un Dumnezeu personal, era o chestiune o idee cu totul inacceptabili.
a trecutului, un reziduu al epocii medievale, destinat si fie dat uiti- Dar Providenfa lucreazl pe cii misterioase. impreuni cu sofia
rii in cele din urmd. mea Emily, am sosit in l972la Universitatea din Maine ca si-mi in-
Nu eram un agnostic fericit. De fapt, la inceput fusese extrem cep cariera de profesor asistent- de sociologie, gi aceasta a insemnat
de dureros pentru mine s[ analizez implicafiile nihiliste ale morlii eliberarea mea de materialismul gi agnosticismul qtiinlific.
teologiei lui Dumnezeu - ,,dacd Dumnezeu nu e, nimic nu di Uni- ,,Eliberarea" mea a inceput prin intermediul unui coleg care mi-a
versul intelectual in care md giseam nu prea imi oferea insi vreo alti prezentat gdndirea orientali qi tradilia yoghini din India. Alituri
alternativl. Un om de qtiinf[ serios nu poate crede in noliuni nedove- de cirfile controversate ale lui Carlos Castaneda gi scrierile lui Alan
dite, precum lumea de dincolo, fiinte spirituale, ingeri gi demoni etc. Watts, Helena Blavatsky, Rudolf Steiner gi G.I. Gurdjieff,lucr[ri pre-
Acestea erau credinlele oamenilorpreistorici gi ale mituqilor iubitoare
cum cele ale inteleplilor hindugi Paramahamsa Yogananda gi |iddu
gi modeste pe care le llsasem in Cipru. Pentru un om de 9tiinf6,
Krishnamurti au devenit gi ele o parte componenti a hranei mele
pentru un sociolog, singura lume real[ era lumea faptelor concrete,
I a universului fizic real gi a congtiintei obignuite. Orice noliune despre

lumea de dincolo era numai fantezie,amlgire sau,,doar o credinff"

spirituale timp de mai mulli ani la rAnd. Acelagi coleg mi-a prczen-
tat meditalia transcendentali, importatl in America de Maharshi
Mahesh Yogi in timpul zbuciumalilor ani'60 gi am practicat cu sfin-
Toate legiturile pe care le plstram cu religia tinerelii mele ri-
lenie Meditalia Transcendentali timp de peste gapte ani, in clutarea
mdneau de ordin exclusiv cultural. Erau rezultatul aprecierii mele
,,conEtiinlei cosmice" qi a relaxlrii profunde.
estetice a cAntirilor gi slujbelor liturgice, rdmase intipdrite in mintea
Meditalia,lectura cirtilor despre religiile orientale gi lucriri gti-
mea inci din copildrie. Religia nu era pentru mine nimic altceva decdt
inlifice precum cele ale lui FritjofCapra 9i ale altora despre interfala
o chestiune de identitate personali. Am continuat si md consider
dintre gtiinta moderni gi misticism m-au ficut si mi indepirtez
grec ortodox, dar un grec ortodox laic, la fel dupn cum un evreu
treptat de starea mea de necredin!6. A inceput s6-mi devini din ce
laic este tot evreu, iar un arab laic este tot arab. Astfel, in perioada
in ce mai clar ci ipotezele laice despre realitate, dominante in timpul
mea agnostici, o relafie cu c[lugirii gi pustnicii creqtini' subiectul
str"rdiilor mele universitare, erau, de fapt, o mare iluzie, o superstitie
tratat in aceasti carte, ar fi fost, practic, imposibild. Mintea mea nu
rnaterialisti care finuse gdndirea occidentall incituqat[ gi captivi in
era deschisi spre ideea ci
ar putea s[ existe valoare 9i intelepciune
rrltimii trei sute de ani. Reprezentau o superstifie distructiv[, care ii
dincolo de parametrii culturii academice rationale' in cel mai bun
irclucea pe intelectualii occidentali sensibili la o disperare existenti-
caz, tendinla mea in timpul fazei agnostice fusese s[ consider astfel
de oameni drept nimic altceva decdt un muzeu viu al unei lumi de rrlir gi, in unele cazuri, chiar la sinucidere gi la nebunie. infelegerea
mult apuse. in cel mai rducaz, explicam stilul de viali al cilugirilor ' Grad academic in institutele de invifdmint superior din Statele Unite, Ca-
gi al pustnicilor in termeni psihopatologici, respingind intregul fe- rrircla 9i alte care necesiti titlul gtiin{ific de doctor in specialitatea respec-
firi,
nomen al vielii monastice ca fiind o formi de reverie fbri niciun fel livtr; este gradul de profesorat cel mai mic, dupd el urmeazi cel de profesor
de relevanli pentru epoca postmodernl. Faptul c[ existau betrani rrsociat gi apoi cel de profesor plin. (N. fr.)
 14 Muxreln Ti,csnrr Ceprror,ur, r -Pnor,ncourNn 15

ridicolului materialismului gtiinlific a avut un efect eliberator urias Pebaza cercetirilor mele impreuni cu Daskalos $i Kostas, care
asupra gindirii mele. pe atunci era asociatullui apropiat, am ajuns la concluzia ci fiinfele
Unul dintre episoadele decisive din viata mea, care m-a eliberat umane au in ele capacititi latente, care se extind dincolo de cele
de ultimele cituge ale agnosticismului, a fost intdlnirea mea cu un cinci simfuri si cd mintea nu se limiteazdla creier. Mai mult chiar,
extraordinar tdm[duitor qi mistic cunoscut sub numele de Daskalos. am inceput si infeleg ci s-ar putea sI existe stadii ale constiintei care
Era un clarv5zitor gi profesor de ezoterism in vdrstd 66 de ani pe care se extind dincolo de cel ralional. Mi-am dat seama cd existl stadii
l-am cunoscut in 1979, in timpul unei cercetdri pe teren din Cipru. transralionale ale congtiinfei, despre care misticii din toate traditiile
Opinia mea academici despre lume era provocatlintr-un mod atit de au vorbit de-a lungul istoriei gi ci [acea realitate pe care] noi o numim
radical de acest ,,gamati' occidental emfatic, incAt am lisat deoparte ,,moartd'nu este nimic altceva declt un alt inceput, o tranzifie spre
proiectul la care lucram atunci, pentru a studia impreun[ cu el gi cu un plan diferit al vielii gi al existenfei.
cercul lui de discipoli. in urmdtorii zece aniam efectuat cercetiri pe Misticii ciprioli predau un sistem ,,hristocentric" bine integrat
teren gi am scris despre lumea extraordinari a acestor tdmiduitori. de filosofie misticl, fbcAnd apel la predispoziliagi formafia mea ra]i-
Era o lumea miracolelor, a cilitoriilor extracorporale, a fenomenelor onaliste, dar care imi deschidea qi mintea cltre posibilitatea existenfei
paranormale de toate felurile, exorcisme gi vindecdri neobiqnuite pe rltor lumi, aflate mult dincolo de lumea materiei brute gi a congtiintei
care nu le puteam explica prin logica uzuall..\ Cum puteam explica ra{ionale obignuite. A fost minunat si descopir o astfel de cosmologie
pe cale rafionald vindecarea unei femei paralizate pe care specialig- spirituali in interiorul propriei mele tradilii culturale.
tii din Cipru9i din Israel o consideraserl incurabil[? Vindecarea Interesul generat de cirfile mele despre misticii ciprioli mi-au
s-a produs in fala ochilor mei gi a fost realizati de Daskalos, care ol'crit inci un sprijin pentru noul meu mod de a infelege realitatea.
a mAngdiat-o pur gi simplu pe spate timp de o jum[tate de ori. O l)c cdnd a apirut trilogia despre aventura mea de zece ani, zeci de
radiografie fbcutd imediat dupd intervenlia lui a ar5,tat o coloani l)crsoane din intreaga lume m-au contactat ca si-mi mirturiseascd
vertebrald perfect normali, in comparalie cu radiografia fbcuti cu lhptul ci gi ei trdiau in lumea extraordinarl a vindeci:torilor qi misti-
o siptimdni in urmd, care infbliga o coloani vertebrall dislocatd gi cikrr cipriofi descrisi in cdrlile mele. in felul acesta, mi-am dat seama
deteriorati. Sau cum a9 putea sd explic modul in care acest vindec[- c'il firarte mulli oameni, atAt din Statele Unite, cit gi din alte locuri, duc
tor a pus diagnosticul corect maladiei de care suferea o femeie din o viafl dubl6. igi triiesc viefile lor obiqnuite, fiind supuEi in acelagi
New York atingdnd numai fotografia acesteia, in timp ce tinea ochii lirrrp unor experienfe mistice pe care nu indri.znesc si le dezvd,luie,
inchigi, degi medicii ei nu fuseserd capabili sd descopere de ce anume rlc leami si nu fie etichetali drept bolnavi mintal. Astfel de oameni,
suferl? Astfel de fenomene deveniseri o rutind in observa{iile mele de rrril grlbesc si adaug, se pot gdsi in toate domeniile viefii, inclusiv
teren fbcute asupra acestor vindecitori qi mistici paranormali. Apoi pli n t re membrii comunitdlii academice: psihologi behaviorigti, soci-
am descoperit cd cercet[rile efectuate in alte pdr]i ale lumii descriau ologi, lizicieni qi biologi. Am descoperit, spre marea mea uimire, ci
experienfe qi observalii analoge. intdlnirile cu antropologi precum cxistl o paraculturl de care oamenii de gtiin]i, prea addnc afundafi
Michael Harner de la New School of Social Research, care ii studia irr prcjudecl]ile materialiste, nu au reuqit si ia noti.
pe gamani gi fusese martor la fenomene asemdnitoare, mi-au int[rit I)oate ci misticii cipriofi m-au ajutat s6-mi depigesc agnosticis-
increderea in propriile observafii de teren gi convingerea ci acestea nrrrl Ei rnaterialismul gtiintific, dar nu m-au ajutat prea mult s6-mi
nu erau halucinalii personale.2 rlt'piii;csc atitudinea negativd fald de religia organizatd. Dimpotrivd,
 16 MuNrnls TAcnnII Ceprtorul r -Pnor,ncolrsNn 17

am luat drept un fapt dat cd spiritualitatea autenticd nu se poate glsi lilime de 16 km, ca si-i cunosc ,,pe sfinfii in viafl care radiazi iubirea
9i nu poate inflori decdt dincolo de limitele stabilite de religie. Am lui Hristos". Rugiciunile lor, sustinea el, fac miracole, iar aurele lor
considerat drept o notiune de la sine inleleas[ c[ religia organizatd strilucesc precum soarele. Intrigat, am acceptat invitafia lui, iar in
implici in mod inevitabil coruplia religiei. in istoria religiei giseam viafa Ei in munca mea s-a produs o adevirati cotiturd, atunci cdnd
din belgug muni{ie pentru a intretine astfel de convingeri. l-am cunoscut in acea vizitl pe pirintele Maximos. in anii care aveau
La fel ca majoritatea cercetdtorilor occidentali, i-am asociat pe si urmeze, acest extraordinar gi carismatic cdluglr atonit a devenit
reprezentanlii religiei institufionalizate, dac| nu cu ingustimea de mentorul, profesorul qi principala mea sursd de informafii despre spi
gdndire, intoleranfa gi coruplia, cel pulin cu irelevanfa. Pin[ la in- ritualitatea cregtinl, aga fost ea pistrati pe ,,Muntele T[cerii"-.
cum a
tdlnirea mea de dati recenti cu ciliva cllugiri qi pustnici cregtini ex- Dup[ agnosticism, dupd Meditalia Transcendentali 9i dupi des-
traordinari, nu cunoscusem nicio ,,persoani in vegminte bisericeqti" coperirile filosofice datorate contactului meu indelungat cu misticii
care si mi inspire din punct de vedere spiritual sau intelectual. Dupi laici vindecdtorii din Cipru, eram gata pentru o aventuri in interio-
gi
pirerea mea, ierarhia clerical[ pirea, cu puline excepfii, plictisitoare rul traditriei experienfiale a cregtinetetii organizate, care a supravieluit
gi incompetentd intelectual. De asemenea, religia organizatd avea in cAteva mindstiri strivechi, necunoscute in Occident, 9i in cea mai
pulin de oferit astdzi celui care ciuta neobosit, serios gi inteligent mare parte a cregtinititii. Acolo, la Muntele Athos, cunoscut inci
cunoa$terea interioar5. La vremea respectiv[ nu puteam decdt si din secolul al IX-lea ca un refugiu pentru pustnici gi ciluglri, am
fiu intru totul de acord cu un cercetdtor de frunte al Bibliei care se
intrat in contact cu un alt fel de cregtinism.a Aga cum imi promisese
lamenta astfel: ,,cregtinismul, aga cum l-am cunoscut noi in Occident,
Antonis gi cu ajutorul plrintelui Maximos in calitate de mentor, am
este anemic gi atrofiat".3
reugit s6-i cunosc pe pustnicii considerafi sfinii care triiau in colprile
Din momentul in care mi-am eliberat mintea de lanfurile agnos-
indepdrtate ale peninsulei, inaccesibile gi necunoscute vizitatorului
ticismului gi ale materialismului gtiinlific, am Presupus cd, pentru a oarecare. Mi se plrea, intr-adevlr, ci sunt nigte yoghini cregtini, tipul
md angaja la modul serios intr-o practici spiritualiL contemplativ[ de
de yoghini pe care il caut[ occidentalii in sanctuarele din India. Am
transformare personald gi de experienld interioard, trebuie si adopli
inleles atunci c[ spiritualitatea pe care am gisit-o la Muntele Athos,
metode de meditalie asemlnitoare celor practicate de misticii laici
cu istoria sa milenar[, avea toate trislturile distinctive - poate chiar
pe care ii studiasem sau de yoghinii din India, de preferat sub in-
qi mai mult - pe care le ciutasem in Vedele s,i Upanigadele Indiei.
drumarea unui maestru. La modul mai romantic, poate cd trebuie
- Muntele Athos, i-am murmurat eu lui Antonis, cAnd am ple-
si c[lltoregti plni in Orientul exotic Ai si te agezi la picioarele ace-
cat de acolo cu vaporul dupi aceastl primi vizit6, este echivalentul
lor guru autodidacfi care igi rlspdndesc inlelepciunea de pe culmi-
cregtin al Tibetului.
le munfilor Himalaya.
lncepind cu Riding with the Lion,, mi-am propus sl-mi lirgesc
Schimbarea mea de atitudine fafi de religia organizatd s-a pro-
raza de explorare de la lumea extraordinarl a lui Daskalos gi Kostas
dus in urma unei invitalii pe care am primit-o de a merge intr-un
pin[ la tradifia mistic5, strlveche a cregtinismului. Spre uimirea mea,
pelerinaj. Prietenul meu Antonis, un om de afaceri cipriot interesat
am descoperit ci practicile spirituale gi,,tehnologiile" paranormale pe
de spiritualitatea cregtini, m-a provocat sd-l insolesc in primivara
anului 1991 intr-o cilltorie la Muntele Athos (sau Sfdntul Munte), o ' Numele dat de autor SfAntului Munte, Athos, leagdnul ciii isihaste (heschya
peninsuli inaccesibili din nordul Greciei, cu o lungime de 48 km qi o in limba greaci insemnAnd ,,linigte'l ,,ticerd'). (N. red.)
 IB MuNrsr.n Ti,csnrr Cleprror,ur,r -Pnor,ncotvrsxn 19

care le cdutim in India gi in Tibet sunt prezente qi in inima traditiei <trganizatd,mai ales in varianta ei exagerat de zeloasi. Mai mult chiar,

cregtine, plstrate in mindstirile qi schiturile cocofate pe stdncile Mun- nefiind practicant al niciunei religii formale, mi-a fost de mare ajutor
telui Athos inc[ din primele secole ale erei cregtine, dar bisericile de lrentru a mi sensibilizain privinfa unor elemente ale spiritualitilii
toate confesiunile, la fel ca gi cercetitorii biblici ignori inlelepciunea rnistice ale ortodoxiei rlsdritene care sunt relevante nu numai pentru

mistici ce infloregte incd in unele dintre aceste comunitdli monastice. via{a cregtinilor, ci qi pentru viala oricui este interesat de dimensiunile

CAnd m-am intors in Maine, am spus unor colegi si prieteni cd mai profunde ale existenfei umane. La fel gi Emily, cu sensibilitatea ei

intenfionez si includ in studiile mele viala qi lumea ciluglrilor qi a specific femininl fa!6 de ceea ce este natural, nu a incetat nicio clipi
pustnicilor cregtini gi mi-am dat seama cd trebuie si ofer o explicafie. s[-mi aminteasci de imperativul incluziunii, in timp ce eu scotoceam
Cilugirii gi pustnicii au o reputafie dubioasd in cultura occidental[, prin peisajul spiritual al cllugdrilor gi pustnicilor creqtini.
atAt in cercurile academice, cAt gi in rdndurile publicului larg. in epoca Tradilia atoniti cu care am intrat in contact, in ciuda contextului
noastri postfreudiani, orientatd spre pllcere, stilul de viafa al pust- cultural arhaic, a umplut o lacund din clutdrile mele. Nu era numai
nicilor este respins de gdndirea modern[. Un asemenea stil de viatl sentimentul viguros de agape - iubirea altruisti, lipsiti de egoism, de

este adesea echivalat cu mortificarea trupului, cu refularea sexuali, cue este p[truns intregul univers al SfAntului Munte, care este atit de
ba chiar cu sadomasochismul, ca sd nu mai vorbim despre misogi- rlezarmant pentru pelerin -, ci qi puterea expresiei sale artistice, care
nism gi de ,,nesfAnta" Inchizifie. Este un bagaj cultural impoviritor. il atinge pe vizitator la un nivel de mare profunzime, pitrunzAndu-i
in mod curios, nu existi o astfel de prejudecati indreptati impotriva chiar in inimi. CAntirile poemelor spirituale in greaca bizantind din
cdlugirilor care sosesc pe coastele Americii venind din Orient. La tirnpul slujbelor lungi imi produceau o stare de continui in[l]are
o conferinli recenti din Montreal, la care am vorbit despre experi- crnolionald, care m-a ftcut sI-mi dau seama de puterea artei 9i a
enfele mele de la Muntele Athos, o scriitoare afro-americani, Luisa nruzicii in aventura omeneasci a gisirii lui Dumnezeu. Cintarea
Teish, m-a intrebat daci aceqti cdlugdri se delimitaser[ in vreun fel de liturgici era o formi de rugiciune gi meditalie care mi arunca intr-o
faptul ci uciseseri milioane de femei ca wljitoare. Dr. ]ohn Rossner, stlre de profundi pace gi seninltate, aga cum nu simtisem cu nicio
un episcop anglican gi profesor de religii comparate, care eragazda alti formi de meditalie.
evenimentului, a preintAmpinat rispunsul meu slrind in picioare gi Dar Muntele Athos nu era numai o culme emofionali 9i duhov-
declarAnd publicului cd in cregtinismul ris[ritean nu a existat Inchi- niceascd. Era gi o provocare intelectuald. Conversafiile captivante ale

zilie.Dr. Teish a fost uimiti gi incintatd sl audi acest lucru. lui Emily 9i Mike gi energia lor m-au ajutat si-mi clarific acest aspect
- Si-i invinovifegti pe cilugirii de la Muntele Athos pentru In- rrl activitllii mele gi si-mi pun intreblri care mi vor preocupa in
chizifie, am adiugat eu, este la fel de absurd ca gi cdnd i-ai invinovifi Iunile gi anii ce vor urma.
pe Dalai Lama gi pe alli cilugiri budigti gi hindugi pentru acest episod Care sunt caracteristicile de bazi ale spiritualitifii atonite aga
terifiant al istoriei occidentale. cum a fost ea pdstratl gi modelati de-a lungul veacurilor in aces-
Cdnd am inceput sd explorez spiritualitatea misticd de la Muntele tc minlstiri gi schituri strivechi? De ce cercetitorii occidentali au
Athos, doui persoane au jucat un rol crucial gi m-au ajutat s6-mi ignorat, practic, aceasti forml de experienfd mistici a cregtinismului
limpezesc gdndurile gi sd md concentrez: Emily gi colegul gi prietenul intr-o perioadi: in care numerogi occidentali gi-au intors privirile spre
meu artist, Mike Lewis. La fel ca Emily gi ca mine, Mike s-a aritat pro- lrinduism gi budism? Ce are de oferit Muntele Athos lumii occidentale
fund interesat de spiritualitate, dar suspicios in ceea ce privegte religia rlc ast[zi gi nu gisim in bisericile obiqnuite?
 20 MuNrsln Ti.cnnrr ()aprror,ur, r -Pnor,ncoNmNe 2I
Intenlia mea era sd md intorc cindva la indeplrtahrl Athos pen- ln felul lui ticut, Muntele Athos a pdstrat ,,ochiul contemplafi-
tru ca,impreuni cu p[rintele Maximos, si gi,sesc rdspunsuri la aceste ci'l in timp ce in toati civilizafia occidentald acesta a fost inlaturat.
intrebiri. intre timp am mai citit, am discutat lucrurile cu Emily gi Ariadar, daci Grecia clasici a oferit lumii, in primul rdnd, o metodi
mi-am continuat conversafiile peripatetice cu Mike. in timpul acestor tle cultivare gi de dezvoltare a,,ochiului minfii" (filosofia' logica, ra-
plimbiri pe aleile de la Universitate am inceput si vdd clar ce putea liunea) Ei dac[, in mod similar, Europa Occidentali a contribuit
in
(gtiinfa empiricl),
oferi civilizaliei contemporane Muntele Athos, republica monasticl lrrimul rdnd la dezvoltarea ,,ochiului simlurilor"
autonom[ cu aproximativ doui mii de cilugiri gi pustnici. Muntele Athos - continuatorul pe plan cultural al Imperiul Roman de
intr-o zi, pe cAnd ne plimbam qi soarele apunea in spatele pidu- l{trsiirit, cunoscut sub numele de Bizan! - a contribuit la dezvoltarea
rii, i-am explicat lui Mike cdteva dintre ideile mele teoretice qi spe- ,.ochiului contemplaliei' gi la refacerea tradiliei [clutlrii] interioare
culaliile referitoare la ceea ce consideram cd ar putea fi semnificalia in cadrul civilizaliei occidentale. El a contribuit la dezvoltarea unei
illrordiri ,,integralistd'a Adevirului. Discutdnd Emily
aceste idei cu
Muntelui Athos pentru lumea moderni. Regretatul sociolog Pitirim
qi cu Mike, am inleles ci Muntele Athos ar putea de$ne rlspunsul
Sorokin de la Harvard qi gdnditori transpersonali contemporani,
lil intrebarea ,,de ce creqtinismul, aqa cum il cunoaqtem noi in Occi-
precum Ken Wilber, afirmiL ci putem cunoagte realitatea pe trei c[i:
este anemic gi atrofiat?" A$adar, Muntele Athos ar putea avea
tlrnt,
- prin,,ochiul simlurilor" (gtiinfa empirici),
potenfialul de a readuce cregtinltalii o noui vitalitate de care aceasta
* prin ,,ochiul raliunii" (filosofia,logica, matematica) gi
nrc atdt de mare nevoie.
- prin ,,ochiul contemplaiiei" (practica spirituall sistematici qi
disciplinati pentru a activa facultelile intuitive gi spirituale ale sinelui).6
Acestea sunt cele trei ordine unice gi diferite ale realitilii cu
domeniile lor legitime distincte, cu legile si caracteristicile lor, care
nu pot fi reduse una la cealalti. Sunt ordine cognitive sui-generis,
realitili in sine. O abordare ,,integralisti" a Adevdrului, aga cum ne
amintea intotdeauna regretatul Pitirim Sorokin, presupune onorarea
gi cultivarea tuturor celor trei ,,ochi"" in mod egal. in Occident una
dintre abordiri a devenit intotdeauna dominanti, inliturAndu-le pe
celelalte Ei invadind domeniile acestora. Atunci cdnd Occidentul s-a
dezvoltat in aqa fel incdt ,,ochiul contemplafiei" a fost izgonit de pe
calea legitimd a cunoagterii, cei care gi-au dedicat viala cultivirii lui au
fost marginal izali,ba chiar defbimafi, uneori chiar persecutafi. Astfel,
intreaga cunoagtere afost redusi la ,,ochiul simfurilor". ln civiliz{iile
orientale, pe de alti parte, precum cea a Tibetului, ,,ochiul contem-
plaliei" a rimas viu qi a fost descoperit de poelii gi scriitorii blazali
incepdnd din secolul al XIX-lea, gi de reprezentan{ii contemporani
ai curentului New Age, aflafi in cdutarea spidtuahtefli autentice.T