Cariera Funcţionarului Public European DIANA
Cariera Funcţionarului Public European DIANA
Cariera Funcţionarului Public European DIANA
BUCUREȘTI
2020
CUPRINS:
2. Recrutare.
4. Avansarea şi promovarea.
5. Concluzii
6. Bibliografie
1
1. CONCEPTUL DE FUNCȚIONAR PUBLIC
Este o persoană :
- care desfășoară activitate pe toate nivelurile ierarhice ale structurii sistemului administrativ.
· mai întâi, sunt funcţionarii care lucrează la nivelul instituţiilor comunitare şi care pot
fi desemnaţi cu titulatura de funcţionari europeni,
· iar mai apoi există corpul de funcţionari care lucrează în administraţia proprie a
fiecărui stat.
2
De remarcat că şi în acest domeniu se verifică principiul general al subsidiarităţii
legislaţiei comunitare. Fiecare stat membru reglementează regimul corpului de funcţionari
proprii în acord cu exigenţele sistemului legislativ autohton. Cu privire la funcţionarii
europeni, reglementarea statutului acestora revine instituţiilor comunitare.
În contextul dreptului comunitar, cadrul normativ privind funcţia publică a fost influenţat
de adoptarea de către Comisia Europeană a Cărţii Albe cu privire la reforma administrativă,
încă din martie 2000. Acest document a evidenţiat principiile administraţiei publice la nivel
european, punându-se accent pe calitatea serviciilor oferite, independenţa funcţionarului,
angajarea răspunderii acestuia pentru toate faptele săvârşite, eficienţa şi transparenţa
serviciului public prestat către cetăţenii europeni.
2. RECRUTARE
3
În continuare sunt menţionate câteva acte normative care reglementează funcţia
publică în câteva ţări ale Uniunii Europene:
¨ Austria: Codul serviciului public;
¨ Danemarca: Constituţia, Legea serviciului public;
¨ Finlanda: Constituţia, Statutul general al funcţiei publice, statutele speciale ale celor trei
corpuri, Codul funcţiei publice;
¨ Germania: Constituţia, Legea funcţionarilor publici;
¨ Grecia: Constituţia, Codul serviciului public;
¨ Irlanda: Legislaţia secundară;
¨ Italia: Constituţia, Legea serviciului public, Legea nr.59/127 din 1997 pentru reformă şi
simplificarea administraţiei publice;
¨ Luxemburg: Constituţia, Codul serviciului public;
¨ Olanda: Constituţia, Legea serviciului public, Regulile generale privind serviciul public;
¨ Spania: Constituţia, Codul serviciului public;
¨ Suedia: Constituţia, Actul privind angajaţii din sectorul public;
¨ Marea Britanie: legislaţie secundară, Ordinul serviciului public în consiliu, Actul referitor la
serviciul public şi Codul managementului funcţiei publice.
În ţările membre ale Uniunii Europene predomină sistemul carierei, potrivit căruia un
funcţionar public va ocupa succesiv posturi în ierarhia administrativă a funcţiei publice, în
condiţiile garantării stabilităţii titularilor pe posturi şi funcţii publice.
În România recrutarea și activitatea funcționarului pubblic este reglementată prin
Ordonanța de Urgență nr.57/2019 privind codul administrativ, capitolul VI, Cariera
funcționarilor publici, secțiunea 1 – Recrutarea funcționarilor publici.
4
2. STATUL ADMINISTRATIV AL FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUROPEAN
5
Într-o prezentare succintă, statutul actual al funcţionarilor publici la nivel european
reglementează următoarele categorii de drepturi:
Dreptul la opinie
Dreptul de asociere sindicală
dreptul la grevă, in condiţiile legii
dreptul la concediu
dreptul de a candida la funcţii elective
dreptul la carieră
Dreptul la pensie
Dreptul la perfecţionare profesională
dreptul la salariu
dreptul la uniformă
dreptul la plata orelor suplimentare sau la recuperarea lor dreptul la concediu de
odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii.
dreptul la condiţii normale de muncă şi igienă, pentru ocrotirea sănătăţii şi integrităţii
fizice
dreptul la protecţie socială
dreptul la ajutor şi asistenţă a funcţionarului public din partea comunităţilor
dreptul de a primi orice comunicare oficială în scris
dreptul la pensie de urmaş
6
Preocuparea pentru moralitate şi conduită corectă a funcţionarilor europeni a determinat
adoptarea unui Cod de conduită corespunzătoare. Acest document reiterează principiile
generale care stau la baza activităţii cu publicul desfăşurată de Comisia Europeană, principii
cum sunt: legalitatea, non-discriminarea, proporţionalitatea dintre măsurile întreprinse şi
scopul urmărit şi consistenţa actului de conduită în sectorul administrativ.
Aplicarea în situaţiile practice şi respectarea efectivă a codului este monitorizată fără
întrerupere de la 1 noiembrie 2000, data intrării în vigoare. Orice cetăţean european care
consideră că nu a fost tratat conform prevederilor şi principiilor codului are dreptul să
formuleze o plângere. Comisia Europeană va întocmi în mod regulat rapoarte despre
succesele aplicării codului dar şi despre situaţiile rezolvate mai puţin eficient.
Sub influenţă Codului european, în februarie 2004 au fost puse bazele creării unui nou
cadru normativ pentru morala şi etica în administraţia publică din România, prin adoptarea de
către Parlament a Legii 7/2004 legea privind Codul de conduita a functionarilor publici.
Adoptarea acestui act normativ a reprezintat un pas important în reforma administraţiei
publice din România,
Obiectivele explicite ale parlamentului legate de aceasta lege sunt de a reforma
administraţia publică din România prin:
- promovarea unor standarde de conduită şi integritate în rândul funcţionarilor publici;
- informarea cetăţenilor asupra normelor de comportament la care trebuie să se aştepte din
partea acestor funcţionari;
- schimbarea mentalităţilor;
- alinierea la standardele europene;
8
4. AVANSAREA ȘI PROMOVAREA
9
indeplinesc conditiile de vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei
publice, respectiv de minimum doi ani pentru functiile publice de conducere de sef
birou si sef serviciu, precum si secretar al comunei si de minimum cinci ani pentru
celelalte functii publice de conducere.
La avansarea in gradele de salarizare trebuie avute in vedere cel putin doua aspecte:
calificativele obtinute, de catre functionarul public, la evaluarea performantelor profesionale
individuale si vechimea in gradul de salarizare din care se avanseaza (intre 1-3 ani, in raport
cu principiile stabilite prin legislatia salarizarii functionarilor publici).
Mobilitatea reprezinta un aspect deosebit de important al dezvoltarii carierei functionarilor
publici, fiind incurajata din urmatoarele motive:
•din perspectiva functionarului public, mobilitatea permite familiarizarea lui cu alte domenii
de activitate, dezvoltarea de noi aptitudini, respectiv evolutia sa pe plan profesional;
•din perspectiva administratiei, mobilitatea este un mijloc de a creste flexibilitatea functionarii
autoritatii si institutiei publice respective.
In sistemul administrativ romanesc se practica atat mobilitatea pe orizontala , cand are
loc detasarea, delegarea sau transferul functionarului public in alte autoritati sau institutii
publice, cat si mobilitatea pe verticala, cand, potrivit legii, functionarul public se muta in alt
compartiment al autoritatii sau institutiei publice si atunci cand exercita, cu caracter temporar,
o functie publica de conducere.
În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, sunt cunoscute ca forme principale de
dezvoltare a carierei: promovarea, avansarea in grila de salarizare, precum si mobilitatea
orizontala.
De fapt, primele doua forme reprezinta o mobilitate pe verticala a functionarilor
publici, aceasta presupunand dezvoltarea, in paralel, atat a carierei profesionale, cat si a celei
financiare.
In fiecare stat al Uniunii Europene, sunt diferite conditiile ce trebuie indeplinite pentru
promovarea si avansarea in grila de salarizare, in functie de sistemul in care este organizat
serviciul public, atractivitatea functiei publice si nu in cele din urma, de traditiile
administrative ale tarii respective.
10
Avand in vedere organizarea serviciului public, exista state ale Uniunii Europene in
care acesta este structurat pe sistemul de cariera si state in care predomina sistemul post.
Acolo unde, serviciul public este organizat pe sistemul de cariera metodele de dezvoltare a
acesteia sunt:
•avansarea automata (fara sustinerea vreunui concurs si fara a fi conditionata de existenta unui
post vacant) de la un grad de salarizare la altul;
•promovarea de la un nivel mediu la nivelul superior(promovarea in ierarhie);
•combinatie a celor doua metode principale.
In tarile in care serviciul public este organizat in sistem post nu se poate discuta despre
o anumita cariera in functia publica, pentru ca posturile se ocupa prin concurs, pe baza
competitiei deschise.
5. CONCLUZII
11
Dacă în Europa Occidentală reforma în serviciul public este indreptată spre o creştere
a eficienţei si productivităţii acestuia, în ţările central şi est europene administraţia publică,
deci implicit serviciul public, a trebuit sa fie restructurată complet, o atenţie deosebită
acordându-se conceptului de servire a cetăţeanului. Cele trei principii esenţiale pe care ar
trebui să le regăsim în administraţia
românească sunt: permanenţă, profesionalism şi neutralitate politică.
Obiectivele principale ce trebuie urmărite în acest sens şi care vizează direct
funcţionarii publici sunt: selecţia iniţială a funcţionarilor publici, instruirea şi dezvoltarea
profesionalismului, dez voltarea carierei, atractivitatea condiţiilor de serviciu, ceea ce
înseamnă abordarea dificilei probleme a remunerării funcţionarului public, iar în final, lupta
constantă împotriva corupţiei.
Un program care să fie destinat tinerilor profesionişti are în vedere recrutarea în
rândurile funcţionarilor publici a persoanelor capabile, chiar din universităţi, care au
perspective pentru o carieră pe termen lung.
statutul funcţionarilor Uniunii Europene a influențat regimul general al funcției publice
europene, deoarece după cum se susține în mod întemeiat despre statutul funcționarilor
naționali, aserțiune valabilă și pentru funcționarii europeni, „Statutul general este un cadru
global, în interiorul căruia se integrează corpuri sau cadre de funcționari”.
Regimul funcționarilor publici europeni a împrumutat unele din dimensiunile
regimurilor naționale ale țărilor ce aparțin Uniunii Europene în privința funcțiilor publice,
peste care s-au suprapus elemente deduse din faptul că ele se realizează într-un spațiu pe care
doctrina îl denumește teritoriu european sau spațiu administrativ european.
Regimul funcției publice a Uniunii Europene este guvernat de normele de drept deduse
din reglementările Uniunii Europene și completate cu principiile jurisprudenței Curții de
Justiție a Uniunii Europene.
Există elemente care apropie, dar care și diferențiază statutele celor două tipuri de
funcționari: cel național și cel al Uniunii Europene.
12
În cazul funcționarului național, principiul de bază care guvernează întreaga sa
activitate este cel al supremației Constituției și a legii. Acest principiu se află, așadar, la
baza activității lor, a comportamentului lor profesional, atât in interiorul cât și în afara
funcției.
În cazul functionarilor europeni întâlnim principiul neutralității acestora,
independenței lor față de oricare stat, fie el cel din care face parte, sau altul, aflat sau nu,
în Uniunea Europeană.
Există elemente care apropie, dar care și diferențiază statutele celor două tipuri de
funcționari: cel național și cel al Uniunii Europene. În cazul funcționarului național, principiul
de bază care guvernează întreaga sa activitate este cel al supremației Constituției și a legii.
Acest principiu se află, așadar, la baza activității lor, a comportamentului lor profesional, atât
in interiorul cât și în afara funcției.
n cazul functionarilor europeni întâlnim principiul neutralității acestora, a
independenței lor față de oricare stat, fie el cel din care face parte, sau altul, aflat sau nu, în
Uniunea Europeană.
Prin activitatea lor, autoritățile administrației publice trebuie să asigure deplina
egalitate în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale pentru toți
cetățenii țării fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, sex, limbă, religie, opinie,
apartenență politică, avere sau origine socială și să garanteaze posibilitatea participării tuturor
cetățenilor la viața politică, economică, socială și culturală.
Promovarea tuturor acestor drepturi, duce la aplicarea principiului conform căruia
nimeni nu este mai presus de lege (art. 16 din Constituție).
13
BIBLIOGRAFIE
14