CURS 6

Anomalii la nivel pancreatic:

Cele mai frecvente sunt
● agenezia pancreatica partiala sau totala prin formarea doar a unuia dintre cei 2 muguri
sau prin lipsa ambilor muguri
● Pancreasul inelar se formeaza in jurul originii unuia dintre cele 2 vase de pe fata ant a
aortei (in jurul AMS sau trunchiului celiac) dar mai frecvent este in jurul AMS.
● Agenezia de tesut endocrin
● Chisturi intrapancreatice
● Stenoze ale canalelor pancreatice
● Tesut pancreactic ectopic

VENA PORTA SI ANASTOMOZA PORTOCAVA

Segmentatia anatomica urmareste segementele clasice descrie (segment anterior, post,

lateral, medial cu subsegmentele respective fiecaruia adica subsegmentele superior si inferior)
este o forma corecta de descriere, dar pentru clinica se foloseste segementia clinica (Couinaud).

Vena porta se formeaza prin unirea a 3 vene mari:

Vena mezenterica superioara, inferioara si lienala.
Modul de formarea este diferit si anume: VMI se uneste cu vena lienala, formeaza
confluentul venos spelno-mezenteric care se uneste cu VMS, formand vena porta, aspect pe
care il gasim in 50-55% din cazuri.
 Alte moduri de formare: vena porta se formeaza in evantai din mai multe surse venoase:
VMS, vena jejunala superioara, VMI, vena lienala si uneori vena gastrica stanga. (acest aspect
este in 7% din cazuri fara gastrica stanga, dar 5% cu gastrica stanga). Se mai poate forma din
vena gastrica stanga, VMS, vena jejunala sup, confluent spleno mezenteric si e in 5% din cazuri.
VMS se formeaza prin unirea a 2 radacini:dreapta si stanga care se unesc intr un „v’
intors fie superior, fie inferior de locul de deschidere al venei ileocolice. Vena ileocolica este
importanta dpdv clinic pt ca deasupra locului de varsare al acesteia se gaseste zona de abord
chirurgical a VMS pentru sunturi venoase. Cele 2 radacini formeaza VMS care strange sangele
pe de o parte prin ramuri care vin din partea dreapta care sunt: vena ileocolica, colica dreapta,
colica medie, pancreaticoduodenala inferioara, aducand sangele de la nivel de colon. Pe flancul
stang prin venele jejunoileale adica cele care vin din segmente digestive implicate in absorbtie.
Radacina stanga este de fapt prima vena ileala mai mare (diametru aprox. 4 mm).
DPDV clinic, o obstructie care apare deasupra trunchiului chirurgical al mezentericei
superioare face ca drenajul venos sa fie indreptat catre radacina dreapta care este conectata
prin intermediul arcadelor marginale cu venele de pe partea dreapta(venele colice).
La nivelul colonului ascendent avem fascia TOLDT1. In aceasta se afla vase care
realizeaza anastomoze cu venele din perete formand anastomozele colo-parietale. Peretele
este tributar prin vene, venei cave inferioare. Deci o obstructie portala face ca sangele din
intesting sa ajunga prin acest sistem parietal Rhezius in VCI, șuntând ficatul.
Obstructia la nivelul venei porte sau trunchiului portal duce la un drenaj catre stanga:
● prin venele gastrice ce se vor anastomoza cu vene din esofag
● catre vena lienala care ajunge la splina, ea va drena prin venele din ligamentul
renolienal, apoi catre plexul venos perirenal, iar in final catre vase care duc la VCI.
In concluzie, pentru VMS, caile de derivatie in caz de obstructie se fac prin vena gastrica
stanga in venele esofagiene si din venele esofagiene in sistemul venos azygos, iar din sistemul
azygos in VCS. A 2 a cale de derivatie este prin vena lienala, apoi prin colaterale ce ajung
perisplenic sau in plexul splenoparietal sau splenorenal si de aici in VCI.
VMI: ea porneste de fapt de la venele rectale superioare care pleaca de la columnele
anale( ele se gasesc la limita dintre ampula rectala si canalul anal). La venele rectale se adauga
venele sigmoidiene (statistic 3 care se deschid separat sau trunchi comun), vena colica stanga si
in final se uneste retropancreatic cu vena lienala formand confluentul venos splenomezenteric.
In cazul in care exista o obstructie, caile de derivatie pentru VMI sunt reprezentate de
anastomozele parietocave rectale si sistemul coloparietal Rhetzius care se gaseste posteriro de
colonul descendent, deci sub fascia TOLDT2.
Vena lienala care se formeaza prin unirea celor 4 ramuri segmentare la nivelul hilului
splenic, are traiect rectiliniu intai pe fata ant a cozii pancreasului, apoi pe fata post a corpului
pancreasului, mai rar cuprinsa in parenchimul pancreatic. Strange sangele venos de la nivelul
marii curburii gastrice, de la fornixul gastric, pancreas si in final se uneste cu VMI formand
confluentul splenolienal. In caz de obstructie, caile de derivatie sunt: anastomozele
splenorenale stangi, anastomozele splenoazygos, primele fiind tributare VCI, iar a 2 a tributara
VCS; mai avem anastomozele splenoparietale care pot fi tributare atat VCI sau VCS.
Mai exista anastomozele portocave viscerale si sunt descrise 2 tipuri de anastomoze
portocave viscerale: la nivelul esofagului si la nivelul rectului.
 La nivel gastric exista un dublu sistem de intoarcere venoasa prin plexuri venoase care
se afla atat la nivel de mucoasa, dar si de submucoasa. La jonctiunea esogastrica, venele din
submucoasa gastrica travereseaza musculara mucoasei, ajungand in plexul venos al mucoasei
esofagiene, aacesst plex fiind format din vene cu traiect ascendent aproape rectliniu numite
vene in „palisada” care prezinta pe alocuri mici dilatatii. Dupa un traiect scurt, aceste vene
traveseaza musculara mucoasei, ajungand in submucoasa esofagiana, unde se gaseste un plex
venos bine reprezentat cu vase colectoare de calibru mai mare ce sunt tributare plexului
periesofagian venos, plex care dreneaza in venele azygost, respectiv hemiazygos si care in final
vor ajunge in vena cava superioara. Venele de la plexul mucos si submucos gastric sunt
tributare venelor gastrice stangi si gastrice scurte, ambele tributare venei porte; este un tip de
anastomoza portocava superioara, deosebit de utila in unele afectiuni care au la baza
hipertensiunea portala.(ciroza, tumori benigne).
Intre plexul venos al mucoasei gastrice si mucoasa esofagiana(venele in palisada) exista
anastomoze de talie redusa, reduse si numeric, ineficiente; de asemenea exista anastomoze
intre plexul venos mucos esofagian din partea superioara si venele in palisada ale esofagului,
precum si anasto intre submucoasele esofagiana si gastrica, ineficiente.
La nivel de rect: aceste anastomoze se afla de fapt in partea inferioara a rectului, mai
exact in partea distala a ampulei rectale si canalul anal.
Partea distala a ampulei rectale are drenaj venos din venele rectale superioare,
respectiv prin VMI in vena porta.
Canalul anal are 2 moduri de drenaj venos si anume: partea sa superioara dreneaza in
vena rectala medie care este tributara venei iliace interne, la randul ei tributara venei iliace
comune si prin intermediul acesteia, venei cave inferioare
Partea inferioara a canalului anal are drenaj venos catre vena rusinoasa interna, prin
vena rectala inferioara. Aceasta vene rusi inter este tributara venei iliace interne, iar dupa
ajunge in iliaca comuna si apoi in VCI.
 La nivelul zonei inferioare a rectului gasim un plex venos mucos si un plex venos
submucos. Plexul venos mucos dreneaza in cel submucos, iar acesta poate lua cele 3 cai: fie
spre rectala superioara, fie spre rectala medie, fie spre rectala inferioara; astfel se realizeaza o
anastomoza de tip portocav inferior.