Ploile acide și degradarea solului

1. PLOILE ACIDE

Ploile acide sunt precipitațiile care au un pH mai mic decât 5,6, având un caracter acid
pronunțat.Termenul de ploaie acidă a fost folosit pentru prima dată de chimistul britanic
Robert Agnus Smith, în 1872, într-un tratat de 600 pagini în care examina corelația dintre
cerul îmbâcsit de deasupra Manchesterului și aciditatea ploilor din regiune.
Ploaia acidă se referă la orice precipitație care este distinct mai caldă decât
precipitațiile normale.
Ploaia acidă include depunere umedă și depunere uscată. Depunerea umedă este
depunerea pe suprafețe a substanțelor dizolvate și a particulelor formate prin orice formă de
precipitare. În schimb, depunerea uscată este depunerea pe suprafețe de gaze uscate sau de
particule din atmosferă.
Ploile acide poluează apele de suprafată, apele freatice și solul. Prejudiciile
importante sunt aduse faunei piscicole, pădurii, agriculturii și animalelor marine.
În Europa, ploile acide poluează 50% din râurile și lacurile continentului. Un lac al
cărui apă atinge o aciditate cu pH= 4,5 nu permite multor pești să supravețuiască.
Măsurată pe o scară chimică de la 0 la 15 pH (de la cea mai acidă la cea mai alcalină),
ploaia acidă este definită ca o precipitație cu pH sub 5,6. În majoritatea zonelor industrializate
ale Europei, precipitațiile sub formă de ploaie acidă au ajuns la un pH între 4,5 și 5,5. În
unele regiuni ale Italiei, au fost înregistrate cote și mai scăzute, până la 2,6, cu aciditate mai
mare decât a oțetului comestibil (utilizabil în industria alimentară), al cărui pH admisibil este
2,9. Apa curată nepoluată este slab acidă, cu un pH puțin mai mic decât 7, dar nu mai mică
decât 5,6.
Precipitațiile acide apar de obicei în situațiile în care cantități mari de dioxid de sulf
(SO2) sau de monoxid de azot (NO) sunt emise în atmosferă. Acestea reacționează cu
oxigenul din atmosferă formând trioxid de sulf (SO3) respectiv dioxid de azot (NO2).
Trioxidul de sulf (SO3) și dioxidul de azot (NO2) reacționează cu apa din nori formând acid
sulfuric (H2SO4) și acid azotic (HNO3). Soluția formată din restul de apă împreună cu acizii
sulfurici și azotici este ploaia acidă.

1
 Ploile acide și degradarea solului

În ziua de 30 martie 2011 în mai multe zone din nordul și sud-estul Bulgariei au căzut
ploi acide. Cel mai ridicat nivel de aciditate (pH 4,5) a fost atins în zonele orașelor Plevna,
Dobrici, Montana, Șumen din nordul Bulgariei și la Sliven și Burgas din sud-estul țării.
Ploaia din zona orașelor Vidin (nord-vest, la granița cu România), Loveci (nord) și Karnobat
(sud-est) a avut nivelul de pH 4,9. Cel mai probabil, acestea au fost cauzate de poluarea
provocată de bombardarea Libiei. Norii care au adus ploaia acidă s-au format în zona Mării
Mediterane și a Italiei, de unde decolează avioanele care bombardează Libia. Ploi acide au
căzut în cantitate mare în Bulgaria și în anul 1999, când NATO a bombardat Ingoslavia.

2
 Ploile acide și degradarea solului

1.1 Cauze naturale

Pagubele aduse frunzișului pădurilor din cauza ploilor acide sunt în general foarte
importante. După estimările specialiștilor , 14-15% din patrimoniul forestrier European este
afectat de acest fenomen.
Ploaia acidă, poate fi sub forma unor particule uscate, fulgi de zăpadă și vapori de
ceață. Aceasta atacă arborii pe toate fronturile. Poluarea aeriană se așează, la început, pe
coroana celor mai înalți copaci ai pădurii care acționează ca un paravan natural în calea
vântului.
Precipitația acidă se scurge spre sol, distruge sistemul rădăcinilor și în cele din urmă,
neutralizează elementele nutritive de bază. Odată ajunsă pe frunze sau ace, ploaia acidă
blochează funcționarea stomatelor, microscopicele nutritive de bază.
Vulcanii sunt surse importante de poluare atmosferică în special dioxid de sulf și
dioxid de hidrogen. Emisiile de sulf vulcanic pot afecta aciditatea solului și a apei, precum și
modelele meteorologice, în special temperatura și precipitațiile.
Modificările vegetației pot influiența, de asemenea, acidificarea. În special în nordul
țării suprafața muntoasă este mai răcoroasă și mai umedă. Cele mai multe soluri sunt
podzoluri acide și turbă, iar vegetația naturală este, în principal, iarba montană, buruieni,
ierburi și fungi. Din 1919, comisia forestrieră a achiziționat suprafețe mari de mlaștini și a
început să planteze copaci, conifere pentru utilizări comerciale. Un studiu realizat în Țara
Galilor a arătat că apele din bazinele forestiere sunt, în general, mai acide decât cele din
bazinele de pășuni. Suprafața mare a coroanei copacilor înseamnă că acestea primesc o
proporție mare de poluanți din atmosferă. Consumul de nutrienți din sol de către copaci duce
la acidifierea solului.

3
 Ploile acide și degradarea solului

1.2 Cauze antropice

Principalele cauze antropice sunt emisiile de NOx, SO și SO2 de către industrie,

producția de energie electrică, gospodării și transporturi. Combustia cu combustibil fosil este
cea mai mare sursă antropogenă de CO2. Centralele electrice și arderea combustibilului fosil
este cea mai mare sursă antropogenă de CO2. Centralele electrice și arderea combustibilului
auto sunt de asemenea importante. Până la cinci procente din emisiile de sulf la nivel mondial
provin din transportul maritim, deși s-a înregistrat o scadere dramatică a emisiilor de SO2 în
perioada 1999-2000, în special în UE ( cu 52%) și America de Nord (cu 17%).
Transportul este o sursă majoră de emisii de SO2. În medie, emisiile cele mai
semnificative sunt vaporii de apă si CO2. Cu toate acestea, nu tot combustibilul arde, o mică
parte rămâne parțial oxidantă și, prin urmare, CO și hidrocarburile volatile sunt emise.
La temperaturile ridicate de combustie în motoare, azotul este usor oxidat ca oxid
nitric (NO) și un anumit dioxid de azot (NO2). Odată ce gazele de evacuare părăsesc motorul,
NO se transformă in NO2. Chiar și în cazul autoturismelor echipate cu convertizoare
catalitice, au fost emise unele cantități de NO.
În fiecare an, se extrag peste 30.000 de tone de arsenic, în principal pentru fabricarea
pesticidelor și a conservanților pentru lemn. Alte 28.400 de tone de arsenic ajung înapoi în
soluri și în apele subterane din deșeuri de diferite tipuri. Odată ajuns în sol, sulfurile de
arsenic duc la acidifierea solului, ceea ce duce la rândul său la o creștere a mobilității
arsenului. Sterilul (refuzul produs de activitățile minire) reprezintă o sursă majoră de
contaminare cu arsen.

4
 Ploile acide și degradarea solului

2. Proveniența ploilor acide

Orice tip de precipiții lichide, chiar și cele din mijocul teritoriilor salbatice aflate
la mare depărtare de zonele industriale sau orașe, prezintă o ușoară aciditate a apei rezultate.
Dar când aciditatea depășește limita obișnuită, cu precădere din cauza poluării
atmosferice produse de om, atunci avem cu adevărat dea face cu ploile acide responsabile de
atâtea forme de agresiune asupra mediului ambiant.
Aciditatea crescută a ploilor este cauzată în principal de emisiile de dioxid de carbon
și oxizi de sulf și oxizi de azot, moleculele acestor substanțe reacționează cu moleculele de
apă, producând acizi periculoși.
Precipitațiile acide pot apărea și în cazul ninsorilor sau lapoviței, dar frecvența cea
mai mare s-a înregistrat în cazul precipitațiilor lichide, sub formă de ploaie.
Prima mărturie istorică asupra ploilor acide datează din secolul al XVII-lea și aparține
lui John Evelyn, un cronicar britanic care a scris despre efectul eroziv al ploilor asupra
calcarului și marmurii clădirilor și statuilor. În anul 1852, în plină Revoluție Industrială, când
efectul distructiv al acestor fenomene era și mai intens, Robert Angus Smith, un chimist
scoțin, a studiat în premieră legătură dintre poluarea atmosferică și ploile acide care cădeau în
orașul Manchester.
La originea ploilor acide stau degajările din centrele electrice, în care combustibilii
cu un conținut bogat în sulf ( cum este cărbunele ) că un rol preponderat, și degajările produse
de autovehicule.
În timpul emanațiilor lor în atmosferă dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx),
precum emanațiile și hidrocarburile volatile se transformă în acid sulfuric (H2SO4), acid
azotic (HNO3) și alte substanțe. Aceste substanțe cad pe sol prin intermediul precipitațiilor,
uneori la sute sau mii de kilometri de sursele de poluare.
Principalii poluanți care contribuie la formarea ploilor acide sunt:
- dioxidul de sulf, provenit din industria metalurgică, de la centralele
termoelectrice, emanațiile de la autovehicule
- oxizii de azot proveniți din arderea carburanților, oxidarea lemnului, a păcurii,
din emanațiile îngrășămintelor pe bază de azot.

5
 Ploile acide și degradarea solului

Formarea ploilor acide începe prin antrenarea celor doi poluanți în atmosferă, care în
contact cu lumina solară și vaporii de apă formează compuși acizi.

6
 Ploile acide și degradarea solului

2.1 Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf emis în atmosferă este transformat în prezența radiațiilor ultraviolete

în trioxid de sulf, care împarte cu vaporii de apă din atmosferă formează acidul sulfuric.
De asemenea, dioxidul de sulf formeaza cu vaporii de apă acidul sulfuros (H2SO3),
care trece apoi în acid sulfuric.
Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf în atmosferă se poate realiza prin mai
multe mecanisme. Oxidarea fotochimică a dioxidului de sulf în prezența hidrocarburilor și a
dioxidului de azot duce la formarea acidului sulfuric sub formă de aerosoli, producând o
ceață fină, care difuzează lumina și a cărei densitate depinde de umiditate relativă a
atmosferei. Sărurile de mangan și de fier sau oxizii prezenți în atmosferă reprezintă
catalizatori ai oxidării dioxidului de sulf la trioxid de sulf, accelerând acest proces.
Oxidarea catalitică a dioxidului de sulf în atmosferă se mai poate realiza și prin
absorbția gazului pe suprafața particulelor solide existente în suspensie, în aer. Absorbția se
realizează de cele mai multe ori sub formă de sulfat.
Sulfații produc pronunțate reduceri de vizibilitate în atmosferă, reduceri care sunt
dependente de concentrația dioxidului de sulf, de umiditate relativă a atmosferei și de
particulele aflate în suspensie.

7
 Ploile acide și degradarea solului

2.2 Dioxidul de azot

Principalii oxizi sunt monoxidul (NO) și dioxidul (NO2), dintre care NO2 este cel mai
periculos poluant.
Dioxidul de azot este transformat în atmosferă în prezența radiațiilor solare și a
vaporilor de apă în acid azotic.
De asemenea, monoxidul de azot poate fi oxidat la dioxid de azot sau poate forma cu
vaporii de apă acidul azotos.
Concentrarea și distribuția ploilor acide depinde de o serie de factori: transportul și
dispersia poluanților, notura și concentrația agenților de oxidare, factorii meteorologici.
Coșurile fabricilor moderne depășind 400 metri în înălțime pot să cruțe de poluare
zonele încojurătoare. Ele emit însă elemente poluante în atrarurile superioare ale atmosferei,
unde aceste elemente sunt purtate de vânturile de înălțime la sute și sute de kilometri
depărtare, uneori dincolo de granițele țării care le-a produs.
Astfel, unele țări au constatat că sunt victimele nu numai ale propriilor lor ploi acide,
ci și ale acelora provenite din alte țări.
Procesele fizice și chimice de bază implicate în forma ploilor acide nu se limitează
numai la dioxidul de sulf și oxizii de azot. Numeroase alte gaze pot fi solubile la contractul cu
precipitațiile, ceea ce face ca ploile acide să atingă valori destul de mari.

8
 Ploile acide și degradarea solului

3. Dezechilibre produse de ploile acide

Poile acide poluează apele de suprafață, apele freatice, solul. Prejudicii importante sunt
aduse faunei piscicole, pădurii, agriculturii și animalelor.
În Europa, ploile acide poluează 50% din râurile și lacurile continentului. Un lac a cărui
apă atinge o aciditate cu pH-ul = 4,5 nu permite multor pești să supravețuiască (aciditatea
obișnuită este pH-ul = 5,5).
Pagubele aduse frunzișului pădurilor de ploile acide sunt în general foarte importante.
Dupa estimările specialiștilor, 14-15% din patrimoniul forestrier european este afectat
de acest fenomen. Poluarea aeriană se așează, la început, pe coroana celor mai înalți copaci ai
pădurii, care acționează ca un paravan natural în calea vântului. Precipitația acidă se scurge
spre sol, roade sistemul rădăcinilor și, în cele în urmă, neutralizează elementele nutritive de
bază. Odată ajunsă pe frunze sau ace, ploaia acidă blochează funcționarea stomatelor,
microscopicele orificii care permit copacului ,,să respire” . Procesul de fotosinteză e perturbat
și ca urmare se produce decolorarea și îmbătrânirea prematură.
De asemenea, ploaia acidă îndepărtează elementele nutritive de pe frunze, astfel încât
copacul moare încet de ,,foame” .
Ploile acide determină și degradarea solului. Efectul nociv al acestor ploi asupra
vegetației și apelor interioare se multiplică acolo unde terenul este ușor acid.
Aluminiul existent în sărurile minerale din sol este pus în libertate de acizii conținuți
și poate intra în apa de precipitații și poate intra în competiție cu calciul pentru a se fixa pe
rădăcinile fine ale arborilor, reducând aprovizionarea acestora cu calciul și încetinirea
creșterii.
Distrugerea reducătorilor din sol prin pH-ul scăzut al apei de precipitații și prin
concentrația mare în aluminiu împiedică sau diminuarea procesele de mineralizare, prin
intermediu cărora sunt repuse în circulație elementele minerale necesare arborilor pentru
sinteze organice.
Poile acide afectează și construcțiile, monumentele de artă. Marmura dură ( care este
un carbonat de calciu ) tinde să se transforeme în gips fragil (sulfat de calciu) sub influiența
ploilor acide.

9
 Ploile acide și degradarea solului

Poluarea transfontieră a aerului în Europa Centrală și de Est este dominată de problma

ploilor acide, care este legată de emisia de dioxid de sulf și oxizi de azot de la uzinele
termoelectrice, combinatele industrale mari și de motoarele autovehiculelor.
1. Efectul asupra atmosferei
Unii dintre constituienții poluării acide sunt sulfații, nitrații, hidrocarbonii și ozonul.
Aceștia există ca particule în aer și contribuie la frmarea ceții, afectând vizibilitatea. Aceasta
face deplasarea dificilă, în special pentru piloți. Ceața acidă înpiedică deasemenea cursul
luminii solare de la soare la pământ și înapoi. În zona arctică, aceasta afectează creșterea
lichenilor, care la rândul ei, afectează renii și alte animale care se hrănesc cu licheni.
2.Efectul asupra arhitecturii
Particulele acide sunt deasemenea depuse pe clădiri și statui, cauzând coroziunea. De
exemplu, clădirea Capitoliului din Ottawa a fost dezintegrată din cauza excesului de dioxid
de sulf din atmosferă. Piatra de var și marmura se transformă într-o substanță fărămicioasă,
numită gips, după contactul cu acidul, lucru care explică coroziunea clădirilor și a statuilor.
Podurile se corozează mai repde, și industra rutieră ca cea aeriană să investească mulți bani în
repararea pagubelor produse de ploaia acidă. Nn numai că este o problemă economică,
cauzată de ploaia acidă, dar este și un risc pentru siguranța publică. De exemplu, în 1967,
podul de peste Raul Ohio s-a prăbușit, omorând 46 de persoane, motivul fiind coroziunea
produsă de ploile acide.
3.Efectul asupra oamenilor
Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele
respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf și dioxid de azot dau naștere unor probleme medicale
precum tusea, astmul, dureri de cap, iritații ale ochilor, nasului și gâtului. Un efect indirect al
ploii acide este ca metalele toxice dizolvate în apă sunt absorbite de fructe, legume și în
țesuturile animalelor. Deși aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele au efecte
serioase asupra oamenilor, atunci cand sunt consumate. De exemplu, mercurul, care se
acumulează în organele și țesuturile animalelor, este legat de disfuncțiile creierului la copii,
precum bolile pe sistem nervos, leziuni ale creierului, și poate produce chiar moartea. La fel,
un alt metal, aluminiul, prezent în organele animalelor, a fost asociate cu problemele la
rinichi li recent a fost suspectat ca fiind legat de boala Alzeimer. În august 1987, peste 100 de
persoane au fost tratate pentru iritații ale ochilor, gâtului și gurii, când două tone de dioxid de

10
 Ploile acide și degradarea solului

sulf ( gaz ), foarte toxic, s-a scurs de la o fabrică, a fost legat de bronșitele cronice ale
angajaților fabricii.

11
 Ploile acide și degradarea solului

3.1 Degradarea solurilor

Solurile pot fi afectate serios, deoarece chimia și biologia lor au mult de suferit. Unele
bacterii nu suportă schimbările drastice ale pH-ului și mor. Enzimele altor specii de bacterii
sunt denaturate și își modifică funcționarea.
Poile acide concentrează depunerile de aluminiu și sărăcesc solul de nutrimenți și
minerale esențiale precum magneziul și calciul. Alte ecosisteme foarte vulnerabile sunt
pădurile de mare altitudine, deseori înconjurate de nori și ceață acidă.
Lumea științifică definește solul ca fiind un corp natural viu, tridimensional cu granițe
definibile care de cele mai multe ori intersectează simultan, litosfera și hidrosfera care prin
constituții organice și mineral determină constituirea de orizonturi ce conține materie vie și
poate susține vegetația.
Solul este supus unei serii de proceste de degradare sau de amenințare: eroziunea,
diminuarea conținutul în materie organică, contaminarea locala și difuză, impermeabilitarea (
impermeabilizarea suprafeței solului prin acoperirea cu substanțe impermeabile, ca astfel,
beton, construcții etc), compactarea ( tasarea ), diminuarea biodiversității, salinizarea,
inundațiile și alunecările de teren.

12
 Ploile acide și degradarea solului

Determinarea pH-ului din sol

pH-ul solului este determinat de natura solului, de procesele biologice și chimice care
au loc în sol, de vegetație, îngășămintele care se folosesc, acizii mineral și organici, de
bioxidul de carbon care refuză în sol prin respirația vegetalelor, animalelor și descompunerea
substanțelor anorganice sub acțiunea microorganismelor.
În timpul pH-ul solului este mai mic, ca urmare a activității crescute a
microorganismelor care determină acumularea sărurilor minerale și organice din sol, iar în
anotimpurilor mai reci și bogată în precipitații pH-ul este mai crescut.
Reacția sau pH-ul solului este una din proprietățile fundamentale ale solului de a
menține o concentrație activă a ionilor de hidrogen în soluțiile din sol.
pH-ul solului se determină prin metoda electrometrică sau colorimetrică.

Determinarea pH-ului din sol, prin mecanisme electomethică

Principiul metodei: activitatea ionilor de hidrogen creează o tensiune electrică

datorită diferenței de ptential între un electrod specific care-și păstrează potețialul fix la o
temperatură constantă (electrodul de calomel) și un alt electrod al cărui potențial se modifică
în funcție de activitatea ionilor de hidrogen. Determinarea pH-ului constă în măsurarea
acestei diferențe de potențial creată între cei doi electrozi.
Reactivi și material necesar:
- Soluții tampon pentru verificarea aparatului (se pot prepara sau înso/esc aparatul)
- pH-metru cu electrozii necesari
- pahar Berzelius de 100 cm3
- agitator magnetic
- clorură de potasiu ( KCl) 0,1 N – se cântăresc 7,44 g clorură de potasiu și se
introduc într-un balon cotat cu 1000 cm3 cu câțiva cm3 apă bidistilată. După
dizolvarea completă se aduce cu apă bidistilată până la semn.
Modul de lucru:
se cântăresc 10 g sol, la balanța tehnică, uscat la aer, mojarat și trecut prin site de 2 mm și se
introduc într-un pahar Berzelius peste care se adaugă 50cm3 de soliție de clorură de potasiu
(KCl) 0,1 N. Se agită timp de 15 minute cu un agitator magnetic, după care se lasă o oră în

13
 Ploile acide și degradarea solului

repaus pentru echilibrarea eu bioxid de carbon din aer. Folosirea aparatelor pentru
determinarea pH-ului se face după instrucțiunile care însoțesc fiecare aparat. Se citește direct
pH-ul, concentrația ionilor de hidrogen, din suspensia se sol.

14
 Ploile acide și degradarea solului

Determinarea pH-ului din sol prin metoda colorimetrică

Principiul metodei: unii indicatori au proprietatea de a-și modifica culoarea în funcție

de concentrația ionilor de hidrogen cu care vin în contact.
Reactivi și materiale necesare:
- indicator univeral;
- comparator Hellige;
- indicator pentru diferite valori de pH;
- discuri colorate
Mod de lucru: se cântăresc 10 g sol uscat la aer, mojarat și cernut prin site de
2mm, se introduce într-un pahar Berzelius peste care se adaugă 50 cm3 soluție de clorură de
potasiu 0,1 N. Se agită timp de 15 minute, cu un agitator magnetic.
Se filtrează printr-o hârtie arucând primii 10-15 cm3 din filtrat. Dacă filtratul nu este complet
clar se certifughează la 3 000 turații timp de 5-10 minute. Pentru a stabili domeniul pH-ului
probei de sol se folosește o hârtie indicator de pH.
După stabilirea aproximativă a pH-ului se măsoară 10 cm3 din filtrat într-o eprubetă
și se adaugă 0,5 cm3 din indicatorul corespunzător domeniului de pH al probei și se agită. Se
introduce eprubeta în orificiul din dreapta al aparatului Hellige. Într-o altă eprubetă care se
amplasează în lăcașul din stânga al aparatului Hellige, se introduc 10 cm3 din filtrant. Se
introduce în aparat discul potrivit domeniului de pH al probei și apoi se roește discul, până
ajunge la uniformitate de culoare. Se citește pH-ul pe disc.
Observații: metoda cea mai exactă pentru determinarea pH-ului este cea
electrotematică. Metoda colorimetrică este supusă mai multor eroi.

15
 Ploile acide și degradarea solului

3.3 Măsuri de combatere a ploilor acide

Conștienți de pericolul reprezentat de aceste ploi, oamenii și-au intensificat cercetările

în domeniu și se studiază încă unele măsuri menite să limiteze atât cauzele, cât și efectele.
Problema cea mai mare rămâne poluarea atmosferă, iar pentru limitarea acesteia, omenirea
duce o luptă în care au început să se întrevadă unele succese.
Tot mai multe termocentrale pe cărbuni folosesc tehnologii de desulfurizare, pentru a
„curăța” gazele emise de sulf. O astfel de stație de desulfurizare poate elimina circa 95% din
conținutul de sulf al gazelor emise în atmosferă. În unele zone, sulfații obținuți în cadrul
acestui proces sunt vânduți companiilor chimice sub formă de gips de înaltă puritate, alcătuit
din sulfat de calciu. Cu toate acestea, din nefericire, efectele ploilor acide vor afecta și
generațiile viitoare. Totuși, se întrevăd și vești bune.
Dezvoltarea pe scară largă a vehiculelor ecologice, care nu mai consumă combustibil
fosil, se va constiti probabil în cea mai mare „lovitură” dată ploile acide. În schimb tratarea
apelor acide este o soluție aplicabilă doar la scară mică.
Toate studiile în domeniu au concluzionat că o reducere senbificativă a emisiilor de
oxizi de sulf în atmosferă va duce la scăderea considerabilă a ratei ploilor acide. Într-o
pădure arsă de ploile acide sau complementarea unor clădiri afectate de acest fenimen oferă
o vuziune mai mult decât realistă asupra a ceea ce ne așteaptă în viitor, în cazul în care
omenirea nu va stopa cât mai repede precipitațiile corozive.
Măsuri de ameliorare:
Pentru reducerea efectelor ploilor acide s-au luat diferite măsuri în funcție de impactul
pe care acestea l-au avut asupra mediului țării respective.
Astfel, în țările nordice s-a recurs la alcalinizarea apei a cărei aciditate este foarte
mare, datorită ploilor acide, utilizând în acest scop varul. Varul se poate utiliza și pentru
reducerea acidității solului.
Pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf se impune înlocuirea cărbunilor cu
conținut mare de sulf, reținerea dioxidului de sulf din gaze înaintea emiterii lor în atmosferă,
echiparea compușilor uzinelor cu injectoare care se împrăștie oxid de calciu alcalin în gazele
de evaporare.

16
 Ploile acide și degradarea solului

În privința oxizilor de azot, și în special a dioxidului de azot, proveniți de la motoarele

autovehiculelor se impune echiparea autovehiculelor cu convertizarea catalitice antipoluante
pentru cele care folosesc bnzina cu plumb sau adoptat combustibilului fără plumb.
Emanțiile de oxizi de azot ar putea fi reduse și prin limitarea vitezei autovehiculelor
pe autostrazi și șosele secundare.
Automobilele nu prezintă însă decât o mică parte a problemei. Marii consumatori
industriali de cărbune și fabricile sunt responsabile pentru 80% din dioxidul de sulf din
atmosferă.
Împinse de îngrijorarea față de mediul înconjurător, majoritatea țărilor și-au luat
măsuri de reducere a ploilor acide.
Împreunarea standardelor Uniunii Europene instituțiilor și autovehiculelor ar putea
avea ca efect reducerea emisiilor de dioxid de sulf și oxizi de azot cu cel puțin 50%.

17
Ploile acide și degradarea solului

18
 Ploile acide și degradarea solului

3.4 Urgență climatică

Ne aflăm într-o criză climatică. Acționați!!!

Este timpul să creăm o societate globală nouă și justă, care redefinește modul în care
interacționăm cu mediul și cu ceilalți.
Le transmitem tuturoe celor responsabili de la actorii majori în domeniul
combustibililor fosili, la cei care distrug pădurile, tuturor celor care îi finanțează, precum și
politicienilor care nu au acționat suficient de puternic.
La ora actuală, efectele crizei climatice, care afectează deja cele mai sărace comunități
din lume, se resimt în mod palpabil pe toată suprafața planetei. Ne confruntăm cu evenimente
climatice externe, o pierdere catastrofală în diversitatea faunei și o iminentă criză a accesului
de apă potabilă și hrană în viitor. Trebuie să acționăm acum. Semnează și, alături de alte
milioane de semnături din întreaga lume, vom pune presiune directă pe cei care sunt
responsabili pentru această criză climatică.
Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de cooperare națională și internațională.
Este important să ne opunem distrugerii mediului peste tot. Fie că oprim un utilaj să formeze
petrol în Europa, închidem o mină de cărbune în Australia, cerem companiilor să oprească
producția de mașini poluante, confruntăm industriile care susțin despădurirea sau punem
presiune pe politicienii din întreaga lume să înlocuiasca cuvintele cu acțiuni, vom face totul
împreună.
Din ce în ce mai mulți dintre noi am înteles că nu putem continua la fel și nu vrem să
ne mai prefacem că totul este în regulă. Scriem scrisori politicienilor, punem presiune pe cele
mai mari companii, însă schimbarea necesită lideri adevărați. Tocmai de aceea, nu trebuie să
ne oprim până când cei care au puterea decizională acționează cu adevărat în lupta împotriva
schimbărilor climatice.
Trebuie să punem în contiunare presiune pe politicieni, pe corporații și pe bănci să
recunoască criză existențială a umanității, o criză care are nevoie de acțiune imediată.
Semnează scrisoarea și alătură-te aacestei mișcări în continuă creștere!

19
 Ploile acide și degradarea solului

3.5 Dezastru din Focșani!

Ardeii, roşiile şi vinetele s-au „topit” în ultimele săptămani, fără un motiv aparent, în
„grădina Focşaniului”, aşa cum este denumită comuna Garoafa. Nimeni nu ştie cauza exactă
a dezastrului, fiind avansate diverse ipoteze. Localnicii cred că au căzut ploi acide, în vreme
ce oficialităţile vorbesc de „elemente necunoscute fixate pe sol care au atacat culturile”.
Localnicii se plang că nu şi-au scos nici cheltuielile. Pagube majore sunt la ardei, care ocupă
cea mai mare suprafaţă.
Garoafa, unul din bazinele legumicole din judeţ, a rămas fără legume, care s-au uscat
pe camp în ultimele săptămani. Ardeii, care ocupă cea mai mare suprafaţă, parcă au fost arşi,
iar localnicii spun că nu-şi scot nici măcar cheltuielile. Reprezentanţii Direcţiei Agricole din
Vrancea spun că au luat cunoştinţă de situaţia de la Garoafa şi că vor fi efectuate analize.
Legumicultorii cred că de vină pentru dezastrul abătut asupra sunt ploile, care ar fi fost acide.
Pentru a cultiva 1.000 mp cu ardei, costurile sunt de 1.000 de lei, iar producţia într-un an
normal este de 2 tone. În această toamnă însă recolta a fost de cel mult 400 kg.
Legumicultorii din comuna Garoafa sunt disperaţi. Ardeii, în cultivarea cărora sunt
specializaţi şi care ocupă cele mai mari suprafeţe, s-au uscat în ultimele săptămani şi nu mai
pot fi salvaţi. Pierderile sunt uriaşe, potrivit autorităţilor locale, deoarece oamenii şi-au
pierdut aproape toată munca de pană acum. Nimeni nu ştie cauza exactă a fenomenului care a
determinat acest dezastru, fiind avansate diverse ipoteze. Pe suprafaţa comunei sunt 400 de
hectare de legume, cele mai multe cu ardei. În loc să iasă cu ei la piaţă, ca de obicei, oamenii
se uită la tufele uscate şi culeg legumele care sunt cat de cat bune în încercarea de a recupera
cate ceva. „Anul ăsta nu s-a făcut nimic. Multe din culturile de ardei, roşii, vinete s-au uscat.
Nu se ştie care este cauza. Sunt oameni care irigă cu apă din Putna, alţii care au puţuri
forate. Mai mult, preţurile sunt sub cele de anul trecut, chiar şi de 1,5 lei/kg”, a declarat
primarul din Garoafa, Gheorghe Maghiaru. Unii localnici spun că sunt semne că şi varza a
început să se usuce în comună. Dezastrul agricol le va face viaţa grea locuitorilor din
Garoafa, întrucat cu banii pe care îi caştigă toamna locuitorii supravieţuiesc în timpul iernii şi
înfiinţează alte culturi în anul următor. Lucrurile nu prea merg bine nici la Bătineşti, din cate
se pare, deoarece piaţa de legume de la Bizigheşti este mai mult goală, în timp ce în anii
trecuţi nu aveai loc unde să arunci un ac.

20
 Ploile acide și degradarea solului

În ultimele săptămani, oamenii au privit cum tufele cu ardei se usucă. „Am luat în
arendă 40 de ari şi am dat 10 milioane de lei. Acum nu mi-am scos nici măcar banii de
arendă. Salariul e salariu şi de aici, din grădină, ne scoatem banii. De trei săptămani au
început să se usuce. S-au uscat deodată, nu am cules nimic. Eu cred că de la ploi s-au uscat,
probabil a fost ceva în ele. E greu să mai fac ceva anul viitor, pentru că nu am scos nici măcar
banii pe care i-am dat pentru arendă. Cine îmi dă mie 20 de milioane de lei, cat am cheltuit
anul acesta”, ne-a spus Vasile Corugă, unul dintre legumicultorii din Garoafa care au rămas
fără ardei. În piaţa de legume din comună mai puţin din jumătate este ocupat. Pentru că la
Garoafa nu s-au făcut, la vanzare se găsesc legume aduse din alte părţi. Acolo unde nu s-au
uscat în urma fenomenului inexplicabil din ultimele săptămani, ardeii s-au stricat de la prea
mult apă. „E un dezastru. Ardeii sunt plini de apă şi au putrezit. Avem grădină pe 25 de ari şi
de aici ne scoatem banii. Nu avem salarii, nu avem pensii şi în grădină ne era baza. Culmea
este că la seceta de anul trecut tot s-au mai făcut ardeii. Acum însă de la ploi şi de la mană a
căzut rodul de pe plante”, ne-a spus Gavrilă Maria, unul dintre producătorii care vand în piaţa
din Garoafa. Femeia tocmai terminase de dat la o parte o grămadă mare de ardei putreziţi.
Printre cei care se ocupă cu legumicultura este şi Laurenţiu Diaconu, viceprimarul din
Garoafa, care are o suprafaţă de 3 hectare de teren. Alesul local a investit într-o instalaţie de
picurare pentru a reduce costurile de irigaţie, însă sumele caştigate în această toamnă sunt
departe de a-i aduce aduce profit. Potrivit localnicilor, la o suprafaţă de 1.000 de mp cu
gogoşari sau ardei capia se investesc 1.000 de lei şi, într-un an norma, se obţin 2 tone de
ardei. La preţul de 2 lei, caştigul total ar fi trebuit să ajungă la 4.000 lei. „Costurile sunt de
100 de milioane de lei vechi la hectar, adică 300 de milioane lei vechi în total. Pană acum am
caştigat doar 150 de milioane de lei vechi şi cred că voi mai obţine încă 50 de milioane. Nu
caştig nici măcar cat să-mi recuperez cheltuielile pe care le-am făcut. Am fost nevoit să
cumpăr legume de la Matca pentru ce obligaţii am mai avut”, ne-a spus viceprimarul
Laurenţiu Diaconu. „Cheltuielile cu ce să le scoatem, dacă totul s-a uscat, nu mai avem ce
duce la piaţă. Cred că de la ploile de anul ăsta, au fost acide”, ne-a spus la randul său Sandu
Gavrilă, unul din gospodarii din Garaofa care a avut de suferit de pe urma acestor ploi.
Disperaţi, localnicii caută ajutor la autorităţi. Niciunul nu are culturile asigurate dar
speră ca cineva să-i înţeleagă şi să-i ajute. Situaţia din comuna Garoafa este cunoscută la
nivelul Direcţiei Agricole, iar specialiştii urmează să se pronunţe. ”Este un fenomen care se
întamplă pe întreg Judeţul Vrancea, nu este un fenomen izolat. Se pare că ar fi vorba de

21
 Ploile acide și degradarea solului

elemente necunoscute fixate pe sol care au atacat diferitele culturi. Urmează să se pronunţe
specialiştii de la Laboratorul central după ce vor fi prelevate probe de la aceste plante”, ne-a
declarat Crin Constantinescu, purtătorul de cuvant Direcţiei Agricole. Chiar dacă se va
constata că la Garoafa s-a produs o calamitate, acordarea de despăgubiri pare destul de puţin
probabilă. În acest an şi viile judeţului au fost lovite de grindină şi distruse în mare măsură în
unele localităţii, însă viticultorii nu au primit niciun ajutor din partea statului. (Mihai Boicu,
Aurelian Ivan)

22