ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE

Proiect
Sarcina: De analizat piata unei intreprinderi pe tipuri de produse, utilizind
metodele ale cercetarii de marketing si in baza cercetarii efectuate de analizat critic
intrumentele de marketing, propunind perfectionari ale mix-ului de market.

A Elaborat:
Melnic Cristina
CON 161 f.r.
Coordonator:
conf. univ., dr.
Cristafovici Profira

Chisinau-2019
1.1 Scurt istoric Coca-Cola

Produsul care a dat lumii gustul cel mai cunoscut s-a născut în Atlanta, statul
Georgia, la data de 8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a
produs, conform legendei, siropul Coca-Cola într-un vas de aramă pe un trepied, în
curtea din spatele casei sale. Socotind că, cei doi C vor arăta bine în reclame, Frank
Robinson, partenerul şi contabilul farmacistului Pemberton a sugerat numele şi a scris
marca înregistrată Coca-Cola.
Primul anunţ publicitar pentru Coca-Cola a apărut curând în The Atlanta
journal. Acesta invita oamenii însetaţi să încerce noua şi populara băutură carbonatată.
În timpul primului an, vânzările au atins în medie, modesta cifră de nouă porţii pe zi.
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclamă de o pagină în The
Atlanta Journal, şi a declarat firma sa ca singurii proprietari ai Coca-
Cola...Delicios. Răcoritor. Antrenant. Tonic. Titlul exclusiv de proprietate pe care
Dl. Candler nu l-a obţinut de fapt decât în 1891, era în valoare de 2.300 dolari. În anul
1892, flerul de comerciant al D-lui Candler a impulsionat vânzarea de sirop Coca-
Cola făcând-o să sporească de aproape zece ori.
Împreună cu fratele său, John S. Candler, cu Frank Robinson, fostul partener
al lui John Pemberton şi alţi doi asociaţi, domnul Candler a format o corporaţie cu
numele de The Coca-Cola Company. Capitalul iniţial a fost de 100.000 dolari.
Marca înregistrată Coca-Cola, folosită pe piaţă din anul 1886, a fost
înregistrată la Biroul de Investiţii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893.
Compania Coca-Cola este leader-ul mondial în producţia de băuturi răcoritoare. Cu
ajutorul celui mai mare sistem de producţie şi distribuţie, Compania vinde mai mult
de o cantitate dublă faţă de cel mai apropiat concurent al său. Coca-Cola este băutura
răcoritoare a lumii care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oamenii de pe
tot Globul. Coca-Cola reprezintă povestea unor momente speciale. Ea a devenit
familiară şi universală prin publicitatea unică făcută de domnul Candler şi prin
viziunea domnului Woodruff datorită căreia a fost de ajuns să întinzi mâna ca să poţi
obţine o Coca-Cola.
În decursul a peste un secol de schimbări şi păşind într-o nouă eră care promite şi mai
multe schimbări, Coca-Cola rămâne un simbol fără vârstă al băuturilor răcoritoare de
calitate.

1.2. Piaţa actuală

În ultimii ani, firmele trebuie să facă faţă unei concurenţe crescânde. Acestea
pot face faţă concurenţei dacă trec de la politica bazată pe produs şi vânzări la o
politică bazată pe client şi pe marketing, pe cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor
consumatorilor.
Succesul Companiei Coca-Cola se datorează faptului că politica sa este
îndreptată către client, oferindu-i o calitate superioară. Specializarea în crearea
clientelei şi sprijinirea acesteia reprezintă puncte esenţiale în succesul obţinut.
Clientul şi consumatorul ocupă un loc foarte important printre obiectivele şi deciziile
ce urmează a fi luate, firma asigurând service şi asistenţă de specialitate.
Compania abordează piaţa cu agresivitate şi în acelaşi timp o mare mobilitate,
încercând să se impună prin calitatea totală a produselor şi serviciilor.

2
 Profiturile firmei sunt în continuă creştere, fiind rezultatul firesc al satisfacerii
clienţilor. Calitatea esenţială a câştigurilor firmei este poziţia obţinută fie în
detrimentul concurenţei, fie prin ocuparea acelor porţiuni libere.

1.2.1 Concurenţa

Politica urmată de către concurenţii firmei, în special în materie de lansare de

produse, a fixării preţurilor sau a campaniilor promoţionale, are o mare influenţă
asupra vânzărilor firmei.
Cunoaşterea concurenţei joacă un rol hotărâtor în planificarea de marketing.
Firma trebuie să compare constant produsele, preţurile, canalele de distribuţie şi
acţiunile de promovare cu cele ale concurenţei. Astfel ea poate identifica avantajele şi
dezavantajele pe care le are în lupta cu aceasta, lansând atacuri mai precise asupra
concurenţei şi apărându-se mai bine de atacurile acesteia.
Compania Coca-Cola analizează periodic strategiile concurenţilor săi şi
aceasta pentru că aceşti concurenţi dau dovadă de multă imaginaţie şi fonduri
financiare nebănuite şi îşi revizuiesc strategiile periodic.
Coca-Cola se detaşează de concurenţă prin:
 produse şi servicii superioare,
 calitatea serviciilor,
 dezvoltarea relaţiilor pe termen lung cu clienţii,
 campanii promoţionale bine gândite şi realizate,
 calitatea şi eficienţa procesului tehnologic,
 încrederea pe care a creat-o în mintea consumatorilor,
 acţiunile promoţionale care implică tinerii.

1.2.2. Personal

Sistemul Coca Cola are peste 650.000 de angajaţi în întreaga lume

reprezentând salarii în valoare de peste 7 miliarde dolari.
Managerii aflaţi în fruntea departamentelor: vânzări, producţie, depozit,
personal sunt de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhică datorită
profesionalismului de care au dat dovadă.
Structura şi organizarea firmei este foarte flexibilă, pentru a fi eficientă în
situaţii diferite. Fiecare manager îşi pregăteşte şi susţine înlocuitorii. Cu cât structura
devine mai complexă, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, ţinând
de activităţile zilnice, sunt luate la baza piramidei.
Coca-Cola îşi pune mare accent pe forţa de muncă, ea fiind principala resursă a
companiei. Selectarea s-a făcut în funcţie de cunoştinţele de specialitate, trăsăturile
morale, puterea de adaptabilitate, orientarea spre acţiune. După angajare, personalul
este instruit prin participarea acestuia la mai multe training-uri organizate de
departamentul personal şi firme specializate, cât şi la locul de muncă.
Coca Cola are o poziţie istorică de lider mondial al pieţei de băuturi
răcoritoare. Firma îşi asigură flexibilitatea printr-o structură şi atitudine market
orientated. Merchandiserii participă la toate acţiunile organizate ale departamentului
marketing: sponsorizări, sampling-uri, pregătirea vizitelor, survey-uri (verificarea
activităţii în piaţă), precum şi la merchantizarea produselor în piaţă.

3
1.3. Produsele cheie – Matricea Boston

Matricea Boston analizează portofoliul de produse al unei firme în funcţie de

ritmul de creştere al pieţei şi de cota relativă de piaţă. In cele ce urmeaza, vom analiza
cateva din produsele companiei Coca-Cola si impactul acestora asupra
consumatorilor.
Portofoliu de produse:

1. Coke Classic:
Acest produs a fost introdus în 1886 de către un farmacist şi a fost vândut la o scară
mică. Nu a fost o băutură carbogazoasă, la momentul lansării, dar dezvoltarea sa
ulterioara ca bautura acidulata a dus la perceptia acesteia in rindul oamenilor ca o
bautura racoritoare.

2. Vanilla Coke:
Gust fin de vanilie a fost adaugat in bautura Coke Classic, pentru a-i da o senzaţie
reconfortantă. Lansarea acestui produs a avut loc in 2002. Milioane de oameni au fost
curiosi de lansarea acestui nou produs. Totusi, Vanilla Coke nu a fost considerat un
mare succes precum Coke Classic.

3. Diet Coke / Coca Cola Light:

Diet Coke a fost lansat în 1982, anul in care goana dupa dieta si a produselor fitness a
reprezentat o majora preocupare in randul populatiei. În doar un an de la introducerea
acestui tip de bautura racoritoare, aceasta a devenit bautura cu cota cea mai mare de
vanzari în America.

4
 Diet Coke a fost si ramine una dintre băuturile ideale pentru fitness &
sanatatea oamenilor. Arome suplimentare au fost adăugate la portofoliul de Coke Diet,
fapt ce a dus la atragerea unui divers numar de consumatori.

4. Diet Coke with Lime

2004 a fost anul în care compania Coca-Cola a venit cu Diet Coke cu gust de
lamai verzi, care a adus o aroma deosebita gustului de coke pentru consumatori sai.

High

COTA
low COKE CLASSIC DE
PIATA
COKE LIME
low

VANILLA COKE
COKE CLASIC
high

DILEMA (QUESTION MARK): COKE LIME

Aceste produse sunt in general nou lansate, cu o cota mica de piata, ce necesita
investitii majore si nu aduc un profit important datorita cotei mici de piata. Toate

5
aromele noi adaugate produsului de baza Coke Classic sunt exemple de astfel de
semne de intrebare.
În matricea BCG de mai sus, Coke Lime este un produs mentionat ca semn de
intrebare deoarece nu a fost lansat de mult timp pentru a detine deja o cota de piata iar
procentul de consumatori care au gustat acest produs nu este relevant.
Prin urmare, acest produs are nevoie de timp pentru a fi pe deplin testat iar pe
baza rezultatelor testarii, compania trebuie sa se gandeasca daca ar trebui sa continue
productia acestuia sau ar trebui sa se redirectioneze catre ceva nou..

VEDETE (STARS): COKE CLASSIC

Coke Classic este produsul de bază prin care compania Coca-Cola a fost
recunoscuta pe plan international. Acest tip de produs a avut vanzari maxime in
intreaga lume, numarul consumatorilor de Coke Classic fiind impresionant.
Coca Cola a lucrat deja foarte mult pe ea prin lansarea de arome noi a acestui
produs, dar încă nu putem discuta de un produs la fel de faimos ca Coke Classic,
acesta fiind produsul de referinta.

VACI DE MULS (CASH COWS): COKE CLASSIC

'Vacile de muls' sunt produsele care aduc practic majoritatea castigurilor firmei.
Coke Classic este un produs, pe care compania Coca-Cola nu va inceta sa il produca.
Acesta este produsul care aduce succes companiei, produsul de referinta, un produs
care aduce venituri de miliarde de dolari in intreaga lume.
Ori de câte ori compania doreste sa patrunda pe piata unei tari, primul produs
lansat este Coke Classic. Daca acesta nu da rezultate, atunci concluzia este ca nici
unul din produsele Coca Cola nu va avea succes.

PIETRE DE MOARA (DOGS): VANILLA COKE

Sunt produse necompetitive, aduc castiguri mici, posibil chiar in pierdere.
Marea majoritate a 'dilemelor' ajung sa fie caini. O piatra de moara este un produs
care reprezinta o sursa de pierderi. In aceasta categorie se inscrie Vanilla Coke, un
produs care nu a cunoscut succes inca de la lansare.
Chiar daca nu a trecut mult timp de la lansarea acestuia, încă mai există semne
că nu va avea vanzari remarcabile. In concluzie, renunatarea la acest produs este o
decizie pe care compania ar trebui sa o ia.

1.4. Analiza S.W.O.T a societăţii comerciale Coca – Cola

S – STRENGHTS – Puncte tari

6
 W – WEAKNESSES – Puncte slabe
O – OPPORTUNITIES – Oportunităţi
T – THREATS – Ameninţări

Puncte tari
Este unul dintre cele mai cunoscute brand-uri de pe piaţa internaţională.
Este foarte dezvoltat la nivel internaţional având foarte multe sedii, foarte multe
fabrici şi staţii de îmbuteliere în întreaga lume.
Firma Coca Cola produce o gamă foarte largă de produse pentru a satisface toate
nevoile consumatorului.
În timp, consumatorul a devenit foarte strict şi astfel, satisfacerea acestuia necesită
mult timp şi studiu pentru descoperirea de noi şi noi produse care să îl atragă pe acesta
şi să îi satisfacă pe deplin nevoile.
Astfel, avem Coca Cola Light, Coca Cola Zero pentru cei care doresc un suc cât
mai natural.
În plus, produsele sunt îmbuteliate în diferite sticle sau cutii de diferite mărimi
pentru a-i fi mai uşor clientului să cumpere.
Un alt atuu al acestui brand este acela că este sponsorul ofical al multor echipe sau
al diverselor campanii sociale din întrega lume.

Puncte slabe
Preţurile prea mari din unele ţări pentru anumite produse faţă de alte produse
asemănătoare.
Anumite ambalaje din unele ţări au rămas aceleaşi şi poate nu mai sunt atractive
pentru client.
Prea puţine sortimente. Să nu se multumeasca cu descoperirea Fanta şi Sprite. Să
încerce să aducă ceva nou pe piaţă.
Forţa de muncă prost plătită în unele zone.
Infrastructura din unele zone împiedică construcţia de noi fabrici în zone în care ar
fi nevoie mare. Astfel s-ar diminua costurile mari de transport în acele zone şi
asigurarea de noi locuri de muncă.

Oportunităţi
Discounturi şi promoţii de sărbători.
Noi ambalaje pentru produsele existente pentru a atrage şi mai mult clientul şi
pentru a-i spori interesul pentru un anumit produs.
Fabrici noi şi pieţe de desfacere în ţările mai puţin dezvoltate.
Termene de valabilitate mai mari şi ambalaje mai rezistente.

Ameninţări
Scăderea numărului de clienţi din cauza crizei financiare.
Concurenţa dură din domeniu.
Copierea ambalajelor şi îmbutelierea acestora cu alte produse asemănătoare dar la
un preţ mai mic.
Clienţi din ce în ce mai exigenţi.
Cosuri ridicate pentru modernizarea tehnologiei.
Copierea modelelor de către rivalii direcţi de pe piaţă.

7
 Durata de distribuţie a produsului. Deoarece transportul se face pe toate căile şi
cererea este una foarte mare pot apărea întârzieri care duc la nemulţumirea clientului.

2. Mediul de marketing extern al Firmei Coca-Cola

MICROMEDIUL
Micromediul firmei reprezintă ansamblul de elemente din mediul extern care
afectează în mod direct întreprinderea şi cu care interacţionează în procesul
conducerii activităţii, pentru îndeplinirea obiectivului propus. Componenţii principali
ai micromediului sunt: clienţii, furnizorii, intermediarii, concurenţii, diferite categorii
de public.
Furnizorii de mărfuri ai firmei Coca – Cola sunt acele societăţi comerciale cu
care firma are contracte pentru anumite mărfuri (produse) care ajută la producerea
băuturii răcoritoare. Aici intră furnizorii de apă, zahăr, concentraţi, de platic, tablă,
cutii s.a.
Furnizorii de servicii sunt acele organizaţii care realizează o gamă largă de
servicii necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor firmei. Astfel, aici
întâlnim firme de comerţ, firme de distribuţie fizică, prestatorii servicilor de
marketing, intermediarii financiari. Câteva exemple de astfel de firme : REBU,
ELECTRICA, APA NOVA, RADET.
Astfel, firma Coca Cola încheie contracte de prestări servicii cu aceste firme şi este
ajutată, direct sau indirect de către acestea, la producerea şi desfacerea produselor
proprii.
Furnizorii forţei de muncă sunt reprezentaţi de resurse umane ce sunt
direcţionate dinspre unităţi de învăţământ, oficii de forţă de muncă, către organizaţii.
În momentul în care una din fabricile Coca Cola din lume sau de pe teritoriul ţării
doreşte să facă angajări pe anumite posturi apelează la anumite firme specializate, la
oficii de forţă de muncă, la campanii pe anumite site-uri, pe site-ul propriu, în presă
si tv. Exemplu: Best Jobs.
Furnizorii forţei de muncă sunt şi acele firme de training care instruiesc angajaţii
pentru a fi profesionişti, pentru a se specializa în domeniul în care îşi prestează
munca.
Universităţile cu facultăţile sale au si ele un rol important în pregătirea viitorilor
angajaţi deoarece îi ajută pe aceştia să se specializeze pe un anumit domeniu.
Clienţii reprezintă agenţii economici şi persoanele individuale cărora le sunt
adresate produsele. Aceştia se grupează în utilizatori industriali, distribuitori,
consumatori şi instituţii publice.
Firma poate viza mai multe tipuri de pieţe şi anume : pieţe de consum, pieţe de
afaceri (organizaţionale), pieţe instituţionale.
În cazul firmei Coca Cola, clienţii sunt foarte mulţi si foarte diversificaţi. Ne
putem axa însă pe marile centre comerciale, pe marii angrosişti, pe insituţii ale
statului (scoli, spitale, primariile, etc) s.a.
Clienţii sunt pe tot teritoriul ţării şi sunt foarte diferiti dar compania Coca Cola
trebuie să facă în aşa fel încât fiecare client să fie multumit.
Clienţii finali suntem noi, consumatorii, cei care cumpără produsul în fiecare zi.
Comercianţii sunt acele personae sau firme care cumpără produsele Coca Cola şi le
vând mai departe pentru obţinerea de profit.

8
 Concurenţii sunt acele organizaţii care încearcă să satisfacă aceleaşi nevoi ale
clienţilor şi sunt percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor
lor.
Şi aceştia se impart în mai multe tipuri:
Concurenţii direcţi sunt acei concurenţi care vând acelaşi produs pentru aceeaşi
nevoie. Exemplu: American Cola.
Concurenţii indirecţi sunt acei concurenţi care vând acelaşi produs cu scopul altei
nevoi. Sucurile naturale, neacidulate.
Înlocuitorii sunt acei concurenţi care modifică produsul dar nevoia este aceeaşi.
Nu prea există concurenţi pe acest segment. Putem vorbi de înlocuitori atunci cand
vorbim despre cumpărare unei maşini de la o anumită firmă şi mai târziu mergem la o
firmă de tunning şi o modificăm aşa cum dorim. În cazul produselor Coca Cola nu
există aşa ceva.
Nou veniţii care doresc să fure clienţii Coca Cola încearcă să producă un produs
asemănător la un preţ mai mic.

MACROMEDIUL
Macromediul întreprinderii reprezintă totalitatea factorilor ce constituie climatul
general în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Exista şase categorii care
influenţează întreprinderea.
În funcţie de mediul demografic întreprinderea „Coca - Cola ” depinde de
structura populaţiei pe grupe de vârstă. Scăderea natalităţii din ultimii ani duce la
creşterea grupului de vârstă între 15-25 ani care a dus la o expansiune a pieţei Coca-
Cola, cei care consumă cel mai mult această băutură sunt copiii, adolescenţii şi tinerii
până la 30 de ani. Cu cât dimensiunea unei familii este mai mare şi în care sunt mai
mulţi copii consumul de „Coca - cola” va fi mai mare decât într-o familie care nu are
copii sau sunt mai puţini membri. Deasemenea, rata natalităţii influenţează direct
proporţional mărimea cererii.
Creşterea ratei divorţurilor, mariajul având o vârstă medie care este în scădere duce
la o creştere a consumului deoarece fiecare persoană va consuma băutura răcoritoare
(adică 2 sticle ) faţă de cazul unei familii în cadrul căreia se va consuma o sticla.
Pentru întreprindere, mediul tehnologic este important din cauza următoarelor
motive:
Creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, Coca - Cola
poate lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun şi care nu conţine substanţe
nocive pentru organism sau care are o culoare mai atractivă.
Identifică diferite nevoi latente ale consumatorilor. Un exemplu în acest sens poate
fi dimensiunea sticlelor care încep de la 0,5l până la 2,5l.
Poate ajuta la descoperirea unor noi consumatori, astfel sunt vizaţi consumatorii
care nu consumă suc dar care pot consuma o bomboană, un jeleu sau o îngheţată cu
gustul de Coca - cola.
Modificarea naturii concurenţei a făcut ca întreprinderea să creeze noi tipuri de suc
cu un gust diferit de cel cunoscut iar dozele sau sticlele se ridică de la tonomat.
Mediul economic reprezintă baza de susţinere a puterii de cumpărare, indiferent
dacă persoanele respective sunt consumatori finali sau intremediari. Pentru a
caracteriza acest mediu se au în vedere următoarele:
Nivelul şi evoluţia veniturilor clienţilor pot influenţa consumul direct proporţional,
astfel cu cât veniturile sunt mai mari cu atât consumul este mai mare (o sticlă pe zi)
iar dacă acestea scad,şi consumul va scădea (1 sticlă la 2-3 zile).

9
 Aşteptările cu privire la preţuri vor influenţa direct consumul. În cazul în care
preţul unei sticle se va mări, atunci nu se va mai comercializa atât de bine produsul.
Preţurile sunt influenţate la rândul lor de inflaţie.
Influenţa factorilor de mediu economic duc la evolutia pieţei, la schimbările ce pot
apărea în cadrul cererii de Coca - cola, la schimbarea preţurilor, a concurenţei şi a
ofertei.
O urmărire atentă a acestui factor poate duce la o corectă evaluare şi anticiparea a
ceea ce se va întâmpla pe piaţă.
Mediul socio-cultural
Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra întreprinderilor.
Schimbarea rolului femeii în viaţa socială este unul din factorii care s-a modificat
dramatic. Faptul că femeile s-au dedicat mai mult carierei profesionale a făcut ca
lucrurile gospodăreşti pe care ea le făcea să fie înlocuite cu diferite aparate. Înainte,
dacă femeia era cea care făcea siropuri din diferite fructe pentru a la dilua în apă şi a
obţine un „suc”, acum aceasta nu mai face acest lucru ci consumă sucuri făcute în
fabrici, acest lucru ducând la creşterea cerinţei pentru Coca - cola.
Schimbările survenite în stilul de viaţă şi anume preocuparea crescută pentru dieta
alimentară fără exces de calorii a dus la apariţia în gama Coca - cola a sucului Coca
Cola Light care nu are calorii.
Mediul politic
Mediul politico-legal include sistemul guvernamental şi sistemul juridic în care
funcţionează întreprinderea.Cele două sisteme vizează în principal protejarea
consumatorilor, protejarea concurenţei şi societăţii.
Pentru a proteja consumatorii, coca-cola oferă informaţii corecte despre ceea ce
conţine prin intermediul etichetelor şi despre preţ, acesta fiind deseori tipărit pe
produs.
Pentru protejarea concurenţei, Coca - Cola nu copiază produsele lansate de altă
întreprindere iar marca acestei întreprinderi este originală, nefiind copiată.
Pentru a proteja societatea, Coca - Cola poate face campanii publicitare împotriva
consumului de droguri, de băuturi alcoolice şi de tutun.
Mediul natural este format din ansamblul resurselor naturale necesare desfăşurării
activităţii de piaţă a firmei.
Aici intră relieful, clima, eventualele zone cu risc de cutremur (Japonia) , inundaţii
(India, Indonezia, chiar şi România).
Mediul instituţional. Legislaţia comercială - facilităţi vamale, bariere în calea
importului sau exportului.

3. Mixul de marketing
Concept esenţial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing
reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma
le combină cu scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia dorită.

El reuneşte proprietăţile caracteristice ale organizaţiei, elementele pe care aceasta le

poate folosi pentru a influenţa cererea pentru produsul său în general, vânzările în
mod special, şi anume: produsul însuşi, nivelul preţului, activitatea promoţională şi
distribuţia sau plasarea produsului. Acest set de variabile controlabile de către

10
organizaţie, cunoscut şi sub numele de cei 4P are rolul de a detalia strategiile de
marketing şi de a influenţa piaţa în vederea asigurării eficienţei maxime.

Mixul de marketing se referă la o anumită structură de eforturi de marketing, la

combinarea, proiectarea şi integrarea în diverse proporţii într-un program de
marketing a variabilelor controlabile în scopul dobândirii eficacităţii necesare
realizării obiectivelor organizaţiei într-o perioadă determinată.

Specialiştii apreciază că mixul de marketing este unul dintre cele mai vechi şi
mai utile concepte de marketing, elegant prin simplitatea lui, atribuit lui Niel Borden.
El identifică iniţial 12 elemente ale mixului de marketing prin care se acţionează
asupra pieţii în mod coerent şi unitar: produs, preţ, marcă, distribuţie, vânzare
personală, publicitate plătită, promovarea vânzărilor, ambalarea, modul de prezentare,
servicii post-vânzare, manipulare sau logistică şi cercetarea de marketing.

Cei 4P constituie variabilele cheie prin care organizaţia poate acţiona în

vederea obţinerii impactului maxim asupra pieţii şi consumatorului şi reflectă modul
în care sunt antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune organizaţia
pentru obţinerea efectelor scontate.

Mixul de marketing ca rezultat al îmbinării (amestecării, combinării)

ingredientelor (componente ce intră ca accesorii în compunerea marketingului pentru
a-i conferi anumite calităţi şi trăsături), al dozării lor şi al resurselor de care acestea au
nevoie, oferă posibilitatea cunoaşterii variantei de răspuns a organizaţiei la cerinţele şi
exigenţele mediului. El nu poate fi un amestec stabil deoarece componentele sale ca şi
proporţiile în care se combină se află în continuă schimbare. În fapt mixul de
marketing se constituie în orice moment ca rezultantă a acţiunii unor factori de o
complexitate şi eterogenitate extremă, atât de natură endogenă cât şi de natură
exogenă.

Procesul de elaborare a marketingului mix este un proces amplu ce se desfăşoară pe

mai multe etape.

În prima etapă se identifică şi se aleg variabilele de marketing prin integrarea

informaţiilor privitoare la piaţă şi în concordanţă cu particularităţile strategiei şi ale
implementării mixului. În orice combinaţie, se impune prezenţa simultană a celor
patru variabile clasice, alături de care pot apare şi altele, dar nici una dintre cele patru
nu poate lipsi. Deşi prezenţa celor patru elemente este obligatorie, importanţa pe care
o are fiecare, diferă în funcţie de obiectul organizaţiei şi de maniera în care este
manipulată în raport cu scopul urmărit. De aceea, se elaborează mai multe variante,
ţinând seama de faptul, că mixul de marketing poate fi privit ca un vector cu patru
dimensiuni (produs, preţ, distribuţie, promovare), fiecare cunoscând o anumită
dinamică.

În a doua etapă se integrează în cele mai bune condiţii combinaţia de mix

considerată optimă pentru perioada respectivă, care se înscrie în programul de
marketing şi se aplică prin utilizarea unor practici operaţionale.

În a treia etapă a procesului de elaborare a mixului de marketing, are loc

evaluarea cantitativă şi calitativă a acestuia. Aceasta permite aprecierea măsurii în

11
care au fost realizate obiectivele strategice fixate, descoperirea disfuncţionalităţilor
oferind şi sugestii pentru o nouă combinare mai eficientă a ingredientelor mixului de
marketing.

a. Politica de produs
 cea mai importantă componentă a mixului de marketing, care reprezintă
ansamblul politicilor de produs, preţ, distribuţie şi vânzări;
Cele patru componente ale produsului:
1.corporale,
2.acorporale: intangibile – preţ, marca,
3.informaţii referitoare la produs,
4.„imaginea ” produsului.

a.1 Strategii de produs

În ceea ce priveşte mărimea gamei de produse există 3 strategii:
1. Diversificare sortimentală: creşterea gamei de produse
 se realizează pe trei direcţii:
-diversificare orizontală: presupune extinderea gamei de produse în
domeniul activităţii de bază;
-diversificare verticală: presupune prelungirea „în amonte” şi/sau „în
aval” a unei linii de produse existente;
-diversificare laterală: presupune extinderea gamei de produse într-un
alt domeniu decât activitatea de bază.
 gradul de noutate al gamei de produse depinde de:
-strategia asimilării de noi produse;

-strategia perfecţionării gamei de produse;

-strategia menţinerii gradului de noutate

 nivelul calitativ al gamei de produse depinde de (se realizează prin):
-strategia creşterii calitative;

-strategia menţinerii nivelului calităţii;

-strategia de diferenţiere sortimentală calitativă: sintgura strategie de

supravieţuire pe o piaţă puternic concurenţială.
2. Stabilitate sortimentală: menţinerea gamei de produse.

12
 Selecţia sortimentală: restrângerea gamei de produse. În concepţia clasică
produsul reprezintă un ansamblu de elemente fizice, chimice sau de altă natură reunite
într-un tot unitar şi identificabil şi care îndeplineşte anumite funcţii.

b. Politica de preţ

Politica de preţ reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing.

b.1 Nivelul preţului: este primul luat în calcul de consumator; nivelul final al
preţurilor poate fi stabilit:
pe bază de costuri;
pe bază de concurenţă
pe bază de cerere: luăm în calcul cât ar fi dispusă cererea să plătească pentru
acel produs.
b.2 Strategii la nivelul firmei: (pot fi aplicate şi toate trei împreună)
a.preţurile mari (înalte): preţurile de prestigiu (marcă), preţurile de smântânire
(preţuri la produsele noi lansate pe piaţă, care îi fac pe cumpărători să
plătească mai mult), preţul umbrelă (preţ de protecţie a concurenţei)
b. preţuri moderate:
 preţuri diferenţiate: preţuri care iau în calcul cantitatea de produse
cumpărate, locul, timpul
 preţuri discrimanatorii: reducere bilet spectacol pentru studenţi
 preţuri psihologice: preţul magic (se determină în 09 - septembrie), preţuri
momeală – au în vedere orientarea consumatorului spre un anumit produs,
nu e promoţie.
c.preţuri joase (de descurajare)
La nivel de strategii se mai urmăreşte mobilitatea preţurilor şi diversitatea
preţurilor. Preţul se află într-o foarte strânsă corelaţie de interdependenţă cu costurile de
producţie, al cărui nivel au la bază cheltuielile necesare de muncă omenească.
Conform teoriei utilităţii, preţurile sunt expresia utilităţii mărfurilor, derivând din
acţiunea legii egalizării utilităţii marginale pe leu cheltuit.
Atât direct, cât mai ales în strânsă legătură cu costurile, preţul determină
nivelul şi evoluţia ofertei de mărfuri.
Comparativ cu alte variabile ale mix-ului de marketing, preţurile prezintă
unele particularităţi:

13
 - preţul este o variabilă abstractă, deosebindu-se astfel esenţial de toate
celelalte (care se concretizează în bunuri materiale şi servicii -cazul produsului -, în
canale şi tehnici de distribuţii, în soluţii de promovare- publicitate.)
- preţul este variabila care conduce la transformarea valorii în venituri, motiv
pentru care mai este considerat şi singura componentă care aduce valoare.
- preţul este cea mai flexibilă componentă a mix-ului, deoarece deciziile
referitoare la preţuri pot fi aplicate imediat.
- politicile privind preţurile, spre deosebire de altele, nu pot fi protejate, ele
putând fi oricând imitate sau surclasate de către concurenţi.

c. Politica de distributie

În comparaţie cu alţi producători de băuturi răcoritoare care-şi distribuie

produsele pe piaţă, Coca-Cola se distinge prin:
 calitatea materialelor promoţionale pe care le utilizează:
- spoturi TV (realizate în SUA)
- spoturi radio (realizate de agenţii de prestigiu)
- materiale în magazine (tipărite în Grecia)
- panouri publicitare.
 implicarea tinerilor în acţiuni sportive şi de divertisment, oferindu-le şansa
de a cunoaşte mai bine firma şi produsele sale;
 efectuare de vizite în Companie, oferind posibilitatea doritorilor de a
verifica calitatea finală a produselor.
Compania Coca-Cola a fost prima firmă care a oferit posibilitatea
consumatorilor de a gusta produsele firmei înainte ca aceştia să le fi putut achiziţiona
din magazin, demonstrând calitatea şi gustul inconfundabil al acestora. În prezent
exemplul a fost urmat de mai multe firme care au recurs la sampling-uri pentru
promovarea noilor produse.
Coca-Cola s-a remarcat prin:
- diversitatea promoţiilor, susţinând periodic un produs sau ambalaj;
- diversitatea mecanismelor acestor promoţii, oferind atât premii instant, cât şi
premii obţinute prin tragere la sorţi.
 efectuare de vizite în Companie, oferind posibilitatea doritorilor de a
verifica calitatea finală a produselor.
Compania Coca-Cola a fost prima firmă care a oferit posibilitatea
consumatorilor de a gusta produsele firmei înainte ca aceştia să le fi putut achiziţiona
din magazin, demonstrând calitatea şi gustul inconfundabil al acestora. În prezent
exemplul a fost urmat de mai multe firme care au recurs la sampling-uri pentru
promovarea noilor produse.

14
 DISTRIBUŢIA AMBALAJELOR DE L.
50%

40% Magazin
alim entar
30%
Superm arket
20%
Chioscuri
10%

0%
Procente

Fig. nr. 1 Distribuţia ambalajelor de 1 litru

c.1 Sistemul de distribuţie al firmei Coca-Cola

Produsele Companiei Coca-Cola sunt destinate satisfacerii nevoilor de

consum, deci trebuie să ajungă la consumatori. Prin urmare există un spaţiu şi timp
care separă încheierea procesului de producţie şi intrarea produselor în consum. Pe
parcurs se desfăşoară o serie de operaţiuni şi acţiuni ce sunt definite ca fiind domeniul
distribuţiei.
Domeniul distribuţiei cuprinde:
- “calea ” pe care o urmează produsele până ajung la consumator;
- lanţul proceselor operative la care sunt supuse produsele în traseul lor până la
cumpărător;
- aparatul tehnic sau reţeaua de unităţi, dotările, personalul specializat care
realizează distribuţia.
Dirijarea produselor, mişcarea lor fizică spre consumator este însoţită, precedată sau
urmată şi de alte fluxuri, nu lipsite de importanţă, care leagă între ei participanţii la
procesul de ansamblu al distribuţiei, şi anume:
a) fluxul informaţional, referitor la circulaţia în ambele sensuri a informaţiilor
cu privire la dimensiunile, structura, modalităţile de desfăşurare a activităţilor de
distribuţie, a rezultatele economico-financiare;
b) fluxul informaţional, ce cuprinde mesajele şi informaţiile cumpărătorilor
potenţiali şi care pre4ced sau însoţesc fluxul produsului, prregătind realizarea
acestuia;
c) fluxul negocierilor, ce cuprinde totalitatea discuţiilor privind acordarea unor
facilităţi firmelor distribuitoare.
Pentru Compania Coca-Cola politica de distribuţie are ca principal obiectiv
reducerea timpului cât produsele parcurg circuitul producător- consumator. Se
consideră că, dacă la un punct de vânzare un consumator nu găseşte un anumit produs
al firmei, atunci s-a pierdut oportunitatea ca produsul să fie cumpărat, deci a scăzut
vânzarea. Distribuţia în această situaţie nu a fost realizată, a scăzut consumul şi de aici
şi reducerea profitului.

15
 De asemenea, toate eforturile ce se fac pe linia promovării produselor
trebuiesc strâns împletite cu eforturile din domeniul distribuţiei pentru atingerea
scopului final: creşterea vânzărilor.
Compania Coca-Cola distribuie produsele sale pe piaţă:
 direct - cu ajutorul camioanelor proprii de distribuţie;
 indirect - cu ajutorul firmelor distribuitoare.

d. Politica de promovare

Oricât de bun ar fi un produs sub aspect calitativ, cu toată superioritatea sa faţă

de alte produse similare este greu să se impună de la sine în faţa unui cumpărător
neavizat, care vine la piaţă pentru a cumpăra produsul care-i satisface anumite
necesităţi. Acesta se găseşte de cele mai multe ori expus între zeci de alte produse
care-i satisfac aceeaşi necesitate iar cumpărătorul va face o alegere arbitrară. Un
cumpărător avizat, corect informat şi care are deja o convingere sau încredere într-o
anumită firmă sau un anumit produs nu va acţiona la întâmplare ci va merge în
căutarea produsului respectiv. Într-o formă sau alta, diferitele componente ale
activităţii promoţionale se utilizează ocazional.
Perioada actuală se caracterizează printr-o adevărată explozie de mijloace şi
tehnici promoţionale, de un volum tot mai mare de informaţii şi acţiuni cu scop
promoţional considerate uneori de populaţie sau potenţialii consumatori ca fiind
ofensive, abuzive sau chiar agasante.
Cu toate remarcile critice, acţiunile promoţionale sunt indispensabile pentru
producători şi utile pentru consumatori. Problema care se pune este îmbinarea şi
alegerea celor mai adecvate mijloace şi momente de transmitere către public.

Cele peste 20.000 de materiale publicitare Coca-Cola şi peste 4000 de

echipamente frigorifice de vânzare (de la high-technology la cele mai simple lăzi şi
cărucioare frigorifice) ajută să facă din Coca-Cola cea mai omniprezentă marcă din
România. Susţinută de publicitatea făcută la rdio şi televiziune Coca-Cola este firma
cea mai distinctă şi acceptabilă oriunde. Metodele de promovare utilizate de
Compania Coca-Cola sunt cele mai eficiente şi care dau rezultatele cu efectul dorit.
Toate aceste metode sunt folosite pentru a informa potenţialii cumpărători
despre existenţa produselor, a calităţii lor şi a necesităţilor pe care aceste produse le
satisfac, precum şi a bucuriei de a le savura în fiecare moment.
Metodele de promovare utilizate sunt:
- promovarea vânzărilor;
- utilizarea mărcilor;
-merchandising-ul;
- sponsorizările;
- propaganda în rândul tinerei generaţii;
- ambalajul;
- sampling-uri;
- publicitatea.

d.1 Structura activităţii promoţionale

În funcţie de natura şi rolul activităţilor promoţionale se pot structura astfel:

16
 - acţiuni publicitare;
- promovarea vânzărilor;
- relaţii publice;
- utilizarea mărcilor;
- manifestări promoţionale;
- forţele de vânzare.

d.2 Acţiunile publicitare urmăresc informarea publicului în legătură cu produsele şi

serviciile sale, cu mărcile sub care acestea sunt prezentate pe piaţă, să-l convingă şi
să-l determine în efectuarea actului de cumpărare.
Prin obiectivele pe care le urmăreşte şi mijloacele folosite, publicitatea influenţează
volumul şi structura consumului.
Acţiunile publicitare pot fi direcţionate către:
 produs-urmărindu-se stimularea cererii pentru un produs anume;
 marca- punând în evidenţă marca sub care un anumit produs este oferit
pe piaţă;
 instituţie- determinând crearea unui ataşament faţă de firmă.
În funcţie de aria geografică de distribuţie, acţiunile publicitare sunt
organizate:
 local- de către departamentul marketing Coca-Cola pentru anumite
produse, clienţi, ambalaje, etc.;
 naţional- organizate de Coca-Cola Services- biroul de reprezentanţă a
The Coca-Cola Company În România;
 internaţional- organizate de The Coca-Cola Company pe plan mondial.
Tehnicile şi mijloacele de publicitate sunt folosite în funcţie de natura
mesajului ce urmează a fi transmis, prin:
- presă;
- radio;
- televiziune;
- cinematograf;
- publicitate exterioară: panouri, afişe şi reclame luminoase;
- cataloage;
- pliante, prospecte şi broşuri.

d.3 Promovarea vânzărilor presupune folosirea mijloacelor şi tehnicilor de stimulare

şi creştere a vânzărilor prin:
- reducerea preţurilor- are un efect psihologic asupra consumatorilor;
- vânzările grupate- vânzarea simultană a două sau mai multe produse prin
reducerea preţului sau oferirea unui premiu;
- concursuri publicitare- creând un interes din partea publicului;
- publicitatea la locul vânzării- prin semnalizarea, atragerea, orientarea şi
dirijarea interesului consumatorilor către un anumit produs, raion sau ofertă. Aceasta
se realizează cu ajutorul afişelor, preţurilor, săgeţilor, etc.
- merchandising-ul- folosind o serie de tehnici de comercializare, tehnici care
se referă la prezentarea în cele mai bune condiţii a produselor şi serviciilor oferite pe
piaţă;
- cadouri promoţionale- facilităţi pe care producătorul le oferă
cumpărătorului: obiecte sau servicii.

17
d.4 Manifestări promoţionale - cuprind sponsorizările şi participarea la târguri şi
expoziţii. Sponsorizarea presupune susţinerea financiară a unor manifestări publice
pentru care firma să-şi cunoscute mărcile sub care îşi oferă produsele pe piaţă. La
început sponsorizările s-au efectuat doar în domeniul sportului, treptat însă ele au
intrat în sfera culturii şi cea socio-politică.
Participarea la târguri şi expoziţii se realizează prin organizarea de pavilioane
sau standuri proprii în cadrul unor astfel de maniestări. Pe lângă funcţia comercială,
aceste manifestări îndeplinesc şi funcţia de comunicare între partenerii de pe piaţă.
Fiecare campanie promoţională este foarte bine susţinută de publicitate făcută
atât la radio şi televiziune, cât şi prin materiale publicitare cum ar fi: afişe, floor
stand-uri, cardboard-uri, hangere.
Fiecare campanie promoţională urmează îndeaproape mecanica ei.
Materialele publicitare care au susţinut această promoţie au fost: posterele, etichetele
de preţ, hangere, standuri pentru display-uri, autocolante pentru frigidere, mape de
prezentare,bannere, reclame radio şi TV.

3.1. Strategii de marketing

Coca-Cola a folosit șapte strategii-cheie de marketing și design care au făcut
compania populară peste tot în lume până în 1920, din Shanghai și până în Atlanta,
orașul de origine, spune David Butler, vicepreședinte pe inovație în cadrul Coca-Cola.

În cartea sa, "Design to Grow: How Coca-Cola Learned to Combine Scale and Agility
(and How You Can Too)," Butler și co-autorul Linda Tischler au explorat cele șapte
strategii folosite de gigant. Iată care sunt acestea, potrivit Wall-street.ro:
3.1.1. A început cu o formulă unică, testată pe piață

Dupa ce a luptat in armata Confederatiei in Razboiul Civil, John Pemberton a vrut sa

dezvolte o versiune proprie a vinurilor Mariani, care erau in voga in acele vremuri. In
1886, Atlanta a adoptat legi de prohibitie care au interzis comercializarea bauturilor
alcoolice. Asa a luat nastere Coca-Cola, un soi de vin obtinut din arome de fructe,
extracte din nuci de kola (cafeina) si frunze de coca (cocaina) si sifon. Pemberton si-a
trimis nepotul cu diverse versiuni ale formulei sale la o farmacie locala, unde oamenii
au fost incurajati sa bea. Ulterior, nepotul lui Pemberton i-a transmis acestuia
feedback-ul obtinut din partea degustatorilor si, in cateva luni, Pemberton avea o
reteta unica, pe gustul clientilor. Reteta originala este inchisa intr-un seif din Atlanta.

Cocaina a fost inlaturata din reteta bauturii in 1903. Alte modificari minore au fost
facute de-a lungul timpului, dar, cu exceptia dezastrului din 1985- rebrandingul „New
Coke” si schimbarea formulei- reteta a ramas neschimbata. Aceasta decizie a ajutat
compania sa creasca, spune Butler, din moment ce nu au pierdut timpul incercand sa
adapteze gustul pentru diverse piete regionale din lumea intreaga.

3.1.2. Logo-ul său este scris cu un font atemporal

Contabilul lui Pemberton, Frank Mason Robinson, a fost cel care a decis ca logo-ul
Coca-Cola sa fie scris cu fontul Spencerian pe care il foloseau contabilii, pentru a se
diferentia de competitori. Compania a standardizat logo-ul in 1923 si a decis ca, in
timp ce ambalajul putea fi schimbat in functie de cerinte, acesta sa ramana de neatins.
A rezultat o formula care a avut mai bine de 100 de ani sa ramana intiparita in mintea
consumatorilor.

18
3.1.3. A fost distribuită într-o sticlă cu formă unică, aparte

Dupa ce Asa Griggs Candler a devenit actionar major in 1888, omul de afaceri din
Georgia si-a propus sa faca din Coca-Cola bautura racoritoare cea mai populara, cu
ajutorul marketing-ului si a unor parteneriate cu imbuteliatori regionali.

Prin 1915, Candler isi pierduse cota de piata in fata sutelor de competitori. Astfel, a
lansat un concurs national pentru un nou design de sticla care sa indice calitatea
premium a produsului si care sa il diferentieze pe piata. Noua sticla trebuia sa fie
distincta si, in aceleasi timp, sa poate fi produsa in masa de echipamentele deja
existente in acel moment.

Compania Glass Root din Indiana a decis sa intre in competitie cu un design de

produs care sa se bazeze pe numele bauturii. In timp ce rasfoiau dictionarul in
cautarea cuvantului „coca” si a altor derivate, scrie Butler, supervisorul de magazin
Earl R.Dean a dat peste o ilustratie a arborelui de cacao care i-a atras atentia. Coca-
Cola nu avea nicio legatura cu cacaua, dar fructul avea o forma ciudata, dar in acelasi
timp atragatoare. El si echipa lui au inceput sa lucreze si au fost declarati castigatorii
concursului.

Coca-Cola a folosit forma sticlei ca o strategie de marketing defensiva si a inceput sa

isi promoveze sticla la fel de mult precum logo-ul sau produsul in sine. Chiar si dupa
ce sticla a fost inlocuita de plastic, compania a continuat sa promoveze imaginea
sticlei Coca-Cola ca un icon

3.1.4. A făcut retailerii responsabili de menținerea standardelor ridicate

Compania Ernest Woodruff Trust din Georgia a cumparat Coca-Cola de la Candler in

1919. In timp ce compania crestea, Woodruff s-a concentrat pe mentinerea unui
standard de excelenta. A decis ca bautura sa fie servita la 36 grade Fahrenheit si a
trimis agenti de vanzari la retaileri sa le spuna producatorilor ca produsul sa nu fie
servit peste 40 grade.

Desi astazi tactica pare un pic prosteasca, standardul de 36 de grade a fost doar un alt
exemplu pe care Coca-Cola l-a folosit pentru a se plasa ca un produs premium, demn
de mai multa atentie decart oricare dintre concurentii sai.

3.1.5. Prețul de consum a rămas fix pentru 70 de ani

Pentru start-up-urile din prezent este un lucru comun sa oferi un serviciu gratuit si
apoi sa percepi un pret mai mare odata ce clientii s-au obisnuit cu produsul respectiv.
Inainte ca efectul de retea sa devina o practica standard, Coca-Cola a folosit o
abordare similara pentru a creste in SUA si in intreaga lume. Din 1886 si pana in
1959, o sticla de Coca-Cola a costat doar cinci centi.

3.1.6. Și-a făcut publicitate prin materiale promoționale

A devenit evident dupa ce Candler a preluat compania ca Coca-Cola nu era atat o

bautura, cat si unbrand consumabil, o idee cu care consumatorii se identificau.
Candler a introdus cupoanele de masa, prin care 10% din produsele din perioada
1887-1920 au fost acordate gratis pentru a creste popularitatea brandului. De
asemenea, le-a oferit retailerilor postere, ghirlande decorative, calendare si ceasuri

19
pentru clienti. Potrivit lui Butler, Coca-Cola a fost un pionier in oferirea de materiale
promotionale care nu aveau legatura cu produsul in sine.

Toate reclamele si materialele publicitare la nivel national, iar apoi si global, au

continut devize precum „Bea Coca-Cola/ Delicios si revigorant”, incadrate intr-un
design standardizat, care au ajutat la formarea unei voci unice a brandului.

3.1.7. A adoptat modelul de franciză

Pe fondul razboaielor bauturilor carbogazoase care au izbucnit in 1880, decizia cea

mai semnificativa a lui Candler nu a avut nimic de-a face cu branding-ul, scrie Butler.

In 1899, doi avocati Tennessee, Benjamin F. Thomas si Joseph B. Whitehead, l-au

abordat pe Candler si l-au intrebat daca i-ar lasa sa imbutelieze Coca-Cola. Bautura a
fost vanduta ca un sirop pe care retailerii il amestecau cu apa minerala, dar apoi
Candler a decis sa vanda drepturile de imbuteliere pentru un dolar, pe care nu l-a
colectat, deoarece a fost multumit ca pastra drepturile asupra siropului.

Aceasta tranzactie a marcat inceput a ceea ce compania a numit, pe plan intern,

Sistemul Coca-Cola, un parteneriat de tip franciza cu imbuteliatori care a permis
brandului sa se extinda. Astazi, exista aproximativ 275 de imbuteliatori independenti
in intreaga lume.

20
 4.Concluzii şi propuneri

Se poate concluziona că marketingul constă în respectarea unui anumit număr

de principii asigurând buna dozare şi coerenţa acţiunilor de marketing puse în operă în
cadrul strategiei comerciale.
O primă regulă se referă la asigurarea unei coerenţe bune în acţiunile de
marketing (publicitate, preţ, promovare, canal de distribuţie) şi mediul întreprinderii
(mai ales mediul extern care este influenţat de componenţa legislativă).
A doua regulă presupune asigurarea unei bune coerenţe între acţiunile
întreprinderii şi potenţialul său uman, tehnic, financiar, comercial, logistic.
Asigurarea unui bun dozaj şi al unei bune coerenţe a acţiunilor de marketing
între ele reprezintă o a treia regulă pe care marketingul trebuie să o îndeplinească.
O ultimă regulă vizează asigurarea unei bune coerenţe, legături ale acţiunilor
de marketing în timp.

Coca-Cola este băutura răcoritoare a lumii care este savurată de milioane de

ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi scrisul
frumos al mărcii sale înregistrate sunt cele mai recunoscute simboluri comercaile din
întreaga lume.
Cronica Coca-Cola este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria
comerţului şi a oamenilor cărora li se datorează atracţia sa unică.
După părerea mea , brandul Coca Cola este unul foarte cunoscut la nivel mondial şi
foarte dezvoltat din toate punctele de vedere. Nu cred că este cineva care nu a auzit şi
care nu a încercat gustul răcoritor al acestei băuturi extraordinare. Foarte puţine
produse se pot lăuda cu asemenea perfomanţe în zilele noastre.
Este tot timpul într-o continuă ascensiune ceea ce nu poate fi decât bine pentru
toată lumea. În primul rand se asigură locuri de muncă peste tot în lume şi în acelaşi
timp fiecare dintre noi ajunge să îşi permită să consume acest produs.
Aşa cum am observat în decursul istoriei, acest brand a trecut prin foarte multe
etape şi, cu puţin noroc dar şi cu ideile strălucite a unor oameni inteligenţi, a ajuns să
fie poate cel mai cunoscut şi consumat produs la nivel mondial.
Nu putem decât să ne minunăm de succesul pe care l-a avut şi îl are acest produs
peste tot în lume. Este o lecţie pe care fiecare dintre noi trebuie să o învăţăm. În jurul
nostru sunt foarte multe oportunităţi, trebuie doar să le descoperim şi să ştim să le
fructificăm pentru a face ceva pentru noi si pentru urmaşii noştri.
Nu putem decât să savurăm cu aceaşi plăcere gustul unic al acestui produs şi să ne
aşteptăm de fiecare la ceva nou din partea acestui brand.
Este adevărat că în ultimii ani s-a atras un semnal de alarmă în privinţa sănătăţii
acestor produse. Nu putem spune că sunt bune, nu toate sunt naturale şi multe dintre
ele ne distrug organismele fără să ne dăm seama.
Cu timpul însă, şi firma Coca Cola s-a adaptat şi a scos noi şi noi produse care să
satisfacă şi cele mai exigente cerinţe.
Mai putem spune că, consumul excesiv de Coca Cola duce la dependenţă, ceea ce
nu este foarte bine pentru consummator.
Sfatul meu este să consumaţi cât mai mult produsele naturale, sucurile cât mai
naturale dar şi produsele mai puţin naturale, chiar daca nu fac bine organismului, în
cantităţi mici pot fi consumate.
Oricum, aveţi de unde alege, piaţa este una foarte bogată şi diversificată, aşa că
fiecare dintre noi îşi poate găsi produsul potrivit pentru organismul şi gursurile lui.

21
 Bibliografie

1. Kotler, Ph., “Managementul Marketingului”, Principii de marketing, Editura

Teora, Bucureşti, 1997;
2. www marketing.net/ressources
3. www marketing.free.fr/Mark 02/cadres/cadre_rss. Htm
4. www Coca-Cola com.html
5. www refetate. ro

22