See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/315688171

Ghid de bună practică pentru administrarea spațiilor verzi

Book · March 2017

CITATIONS READS

0 3,782

12 authors, including:

Diana Lavinia Culescu Paunita Iuliana Boanca

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
2 PUBLICATIONS   0 CITATIONS    46 PUBLICATIONS   35 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Andrei Condoroș Sonia Bors-Oprişa

Polytechnic University of Timisoara University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
2 PUBLICATIONS   0 CITATIONS    11 PUBLICATIONS   4 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

LAN-NET: Socio-professional network for better living conditions within the urban environment in Romania - a project co-financed by a grant from Switzerland through
Swiss contribution to the extended European Union. View project

INFRAGREEN View project

All content following this page was uploaded by Paunita Iuliana Boanca on 29 March 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Ghid de bună practică pentru administrarea spaţiilor verzi
S
pațiile libere (en. open spaces) atractive sunt de întâlnire, locuri de joacă sau de contemplare a naturii,
pentru locuitorii spațiului urban părți necesare până la zone de liniște.
ale unui oraș cu o calitate bună a vieții. Potrivit Spațiile libere plăcute și arboretul înfrumusețează
sondajelor de opinie realizate cu cetățenii orașelor din aspectul exterior al unui oraș și structurează spațiul
Germania și Elveția în ceea ce privește cei mai urban. Ridică nivelul imaginii unui oraș și al favorizării ca
importanți factori ce definesc calitatea vieții, existența locație. După cum rezultă din studiile științifice, acestea
spațiilor verzi este una din cele mai importante produc efecte asupra turismului, companiilor și asupra
condiții. Pentru societăți, existența spațiilor verzi valorii imobiliare din zona respectivă. Menținerea spațiilor
reprezintă un „soft fact” în alegerea locului de verzi istorice și amenajarea parcurilor noi reprezintă un
desafășurare al activității. Astfel, spațiile verzi de bun cultural ce subliniază identitatea unei societăți.
calitate înaltă influențează alegerea unui amplasament Orașele oferă prin varietatea de spații libere și
și competitivitatea orașelor. O dezvoltare consecventă nișe, baze valoroase pentru o biodiversitate de nivel înalt
a spațiilor verzi este avantajoasă; studiile interna- datorită faptului că speciile sălbatice găsesc condiții bune
ționale ale calității vieții plasează orașele elevețiene de viață. Acest fapt este condiționat de spațiile suficient de
constant pe primele locuri la nivel mondial. mari, de bine conectate și de marcarea zonelor protejate.
Locuitorii unui oraș beneficiază de aceste puncte de
Solicitarea spațiilor libere în favoarea dezvoltării observare și de experimentare a naturii. Traiul cât mai
spațiului construit este o situație care domină natural și îngrijirea spațiilor verzi crește diversitatea
aglomerațiile urbane și orașele principale ale Europei. speciilor, le menține funcționalitatea și fertilitatea solului.
Presiunea de a folosi spațiile de recreere și cele verzi se
intensifică odată cu utilizarea intensă și creșterea Modificarea climei se răsfrânge simțitor asupra
populației în zonele aglomerate. Spațiul liber este un bun climei orașului: efectul de insulă de căldură și nopțile
limitat și are nevoie de planificare pe termen lung și de tropicale contribuie la mortalitatea oamenilor mai în vârstă
dezvoltare urbană integrală. Alocarea spațiului liber destul și afectează starea de confort. Spațiile verzi și arborii
de atractiv și generos va deveni o provocare crescândă îmbunătățesc calitatea aerului prin fixarea particulelor de
pentru menținerea calității spațiilor urbane. praf fin, produc aer curat și coridoare de aer, care
Următoarele funcțiuni ale spațiilor libere se realizează o răcorire prin evaporare și umbrire.
regăsesc ca puncte de greutate în planificarea orașului Suprafețele verzi și arborii sprijină managementul de apă
Zürich: (retenție, infiltrare, calitatea apei freatice) care va fi pe
Recreerea în spațiul liber și în spațiul de locuit viitor și mai importantă.
constituie un element central al calității vieții, în special Arborii favorizează condițiile vitale și calitatea
pentru persoanele mai puțin mobile, ca de exemplu copiii orașelor, după cum s-a dovedit în multe cazuri. Doar un
sau persoanele mai în vârstă, și este de o importanță arboret capabil de senescență, sănătos și cu un volum
majoră. Spațiile libere suficiente, bune și ușor accesibile mare își dezvoltă efectul pe deplin. Condițiile bune din
sunt de o valoare absolut esențială. Datorită calității de punctul de vedere al locației, îngrijirea corespunzătoare
configurare și utilizare a acestor suprafețe pot fi acoperite și absorbția suficientă de apă constituie priorități esențiale
corespunzător o serie diversă de necesități: de la puncte care trebuie îndeplinite.
 Prefață

O parte mare a populației face prea puțină

mișcare și are o alimentație nesănătoasă. Împreună cu
problemele de natură socială, acestea contribuie la cele
de natură economică ale societății noastre. Astfel
sănătatea devine un mare trend. Spațiile libere atractive și
bine conectate oferă o bază pentru jocuri și sport pentru
toate grupele de vârstă. Producția de alimente sănătoase
în grădinile familiale sau în grădinile urbane și în spațiile
necultivate preluate de comunități și administrate în mod
participativ, se bucură de mare popularitate - și
sensibilizează asupra valorii de spațiu liber. Natura este
sănătoasă - și permite calmarea, relaxarea și capacitatea
de a performa în activitatea profesională, precum și
perioade de spitalizare mai scurte, după cum s-a
demonstrat, dacă te uiți la natură...

Pe baza experienței elvețiene emitem o concluzie

și câteva recomandări:

ź Dezvoltarea orașelor ar trebui făcută unitar și

integrat, prin luarea în calcul a tuturor aspectelor
de dezvoltare sustenabilă. Pentru aceasta este
nevoie de o strategie de planificare a spațiului
liber, precum și de concepte specifice zonei și
tematicii (exemple de spații fluviale, concepte de
alei, concepte de dezvoltare pentru zonele de
convertire etc.). Planificarea spațiilor libere
dovedește o sinergie cu alte provocări. "Verde,
albastru și gri". O planificare interdisciplinară și
orientată care include spațiul verde, manage-
mentul apei și spațiul public are un efect puternic;

ź Pentru a câștiga mult ca însemnătate, conștiința Cartea «Grünbuch der Stadt Zürich» oferă o
completare, o privire în managementul verde al celui mai
pentru spații verzi urbane ca aspect esențial
mare oraș elvețian.
pentru calitatea vieții trebuie ancorată în rândul Ghidul de față reprezintă un ajutor pentru
populației; planificarea spațiului liber și formează fundamentul
pentru o colaborare de specialitate între Asociația
ź Colaborarea cu sistemul administrativ al orașului, Peisagiștilor din România - AsoP și instanțele
cu specialiștii în planificare și cu proprietarii privați orașului! BSLA este partener LAN-NET în «Programul
este foarte importantă pentru a înregistra succese; de Cooperare Elvețiano-Român» și partenerul de
proiect implicat în acest instrument de serviciu.
ź Implicarea grupurilor de interes în dezvoltarea
Cordula Weber
spațiilor verzi aduce rezultate mai bune și o mai StadtLandschaft GmbH, Delegierte des
bună valorificare pentru preocupările de «Bund Schweizer Landschaftsarchitekten und
planificare; Landschaftsarchitektinnen - BSLA», Elveția

ź O colaborare crescândă și inovativă cu actorii

stadiilor diferite ale planificării spațiului este
necesară. Bazele și dispozițiile juridice, precum și
principiile de planificare sunt esențiale și este
foarte important ca ele să fie influențate și din
punct de vedere al planificării spațiului liber.
Regulamentele existente sunt instrumentele de
bază în activitatea de planificare a spațiului liber;

ź Indicatorii, standardul de calitate și valorile de

orientare susțin planificarea spațiului liber
orientată către a produce efecte în funcția sa
instrumentală, prin faptul că identifică stări
actuale, din care oferă întâietate dezvoltării și
formării, monitorizării.
P
e parcursul demersului de a îmbunătăți LAN - NET: Rețea socio-profesională pentru îmbunătățirea
condițiile de viață pentru locuitorii săi și de a-și calității vieții în mediul urban din România.
corela politicile proprii cu directivele Uniunii Principalele probleme identificate cu privire la
Europene, societatea noastră este expusă în mod administrarea spațiilor verzi în cadrul studiilor de caz au
firesc la o serie de schimbări. Mai mult, în contextul fost generate de o serie de carențe ale cadrului legislativ
schimbărilor climatice previzionate și a consumului aferent, respectiv ale Legii 24/2007 privind reglementarea
accelerat de resurse naturale, dar cu o capacitate și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.
moderată de regenerare, România are și responsa- Astfel, acest ghid își propune să pună la dispoziția
bilitatea unei gestiuni sustenabile a mediului de viață. administrației publice instrumente importante pentru
Pe de altă parte, la nivel administrativ este înregistrată abordarea procesului complex de administrare a spațiului
o întârziere în adaptarea locală a noilor viziuni verde public - element esențial al cadrului urban și
promovate la nivel internațional, printre care potențial generator de identitate pentru localități -
se numără politicile publice de planificare spațială, în concordanță cu exigențele prezentului.
de protecție a mediului și, respectiv de ocrotire Grupul țintă. Ghidul de față se adresează
a patrimoniului. administrațiilor publice, în speță primarilor și funcționarilor
În cazul administrării spațiului verde, traducerea responsabili de administrarea spațiului verde din localități.
administrativă a cunoașterii științifice și profesionale are ca Acesta poate fi considerat un instrument suplimentar sau
rezultat o planificare impersonală, iar alături de diversele un bun sfătuitor în administrarea spațiilor verzi care oferă,
măsuri de austeritate propuse de către statul român, dincolo de limbajul legislativ conservator și rigid, o soluție
determină o discrepanță considerabilă între procedurile pentru creșterea calității vieții locuitorilor și a mediului
propuse de către administrațiile locale și nevoile reale ale înconjurător.
societății. Conținut. Volumul de față tratează 6 teme
Premise. Administrarea actuală a spațiului verde esențiale pentru abordarea procesul de administrare a
din România indică în cele mai multe cazuri o abordare spațiului verde. Aceste teme au rezultat prin sintetizarea
simplistă, ineficientă și de multe ori necorespunzătoare în prevederilor Legii 24/2007 și corelarea acestora cu
raport cu rolul acestui element esențial al cadrului urban - aspecte determinante ale unei planificări teritoriale
aspecte care determină un impact negativ asupra calității integratoare. Ghidul pune la dispoziția reprezentanților
vieții locuitorilor și a mediului înconjurător. Noțiunea de administrației publice informații concrete cu privire la
spațiu verde cu care se operează în prezent este etapele procesului propriu-zis de administrare, la atribuțiile
învechită, fapt care face ca de multe ori spațiul verde și responsabilitățile tuturor celor implicați în acest proces,
public să fie abordat doar din punct de vedere estetic, la aspecte foarte specifice precum gestionarea vegetației,
ignorându-se potențialul ecologic, social și cultural al etc. Nu în ultimul rând, ghidul precizează și o serie de
acestuia. Pe lângă aceasta, spațiul verde este supus resurse suplimentare ce pot fi utilizate pentru
continuu mai multor presiuni, generate cu precădere de administrarea spațiului verde public.
interesul pieței imobiliare și dezvoltarea haotică a Echipa. Autorii ghidului sunt reprezentanți al
infrastructurii, ajungând să fie tratat cu indiferență, mediului profesional, peisagiști practicați în domeniul
ori superficial și uneori chiar eliminat prin schimbarea planificării peisajului și a spațiilor verzi și, totodată, membri
destinației de folosință. Mai mult, noțiunea de spațiu verde ai Asociației Peisagiștilor din România - AsoP. Din echipa
este afectată de lipsa unui consens în ceea ce privește care a participat la elaborarea acestui ghid face parte și
înțelegerea sa și a principiilor de administrare ale acestuia, doamna Cordula Weber - fost director al Departamentului
generând de multe ori distrugeri ireversibile. Toate acestea de Planificare Urbană din cadrul primăriei Zürich și
sunt aspecte bine cunoscute pe plan național, fiind deseori membră a «Bund Schweizer Landschaftsarchitekten und
criticare de către asociațiile profesionale și de către Landschaftsarchitektinnen - BSLA», din Elveția, care a
societatea civilă. Lipsa conștientizării beneficiilor aduse de avut o contribuție importantă în transpunerea aspectelor
spațiile verzi pentru locuitori, economie și mediu, precum tehnice privitoare la administrarea spațiilor verzi, în limbaj
și ignorarea valențelor sociale și culturale au ca rezultat administrativ. Alături de partenerul elvețian, ne-a fost de un
direct o administrare pur cantitativă a acestor spații de real ajutor doamna Iuliana Mihalciuc, care ne-a oferit
către instituțiile în drept. îndrumare juridică în fazele de amendare a legii 24/2007
Intenția. Prezentul ghid are un caracter informativ dar și la redactarea ghidului de față, corelând informațiile
și își propune să aducă în atenția autorităților publice colectate în urma studiilor de caz, cu legislația specifică în
locale recomandări consacrate la nivel european și vigoare. Le mulțumim pe această cale.
internațional referitoare la abordarea adecvată a Finanțare. Ghidul de față este rezultat ca urmare
administrării spațiilor verzi. Intenția vizată este aceea de a a derulării proiectului LAN-NET: Rețea socio-profesională
oferi un sprijin esențial administrațiilor publice în pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul urban din
desfășurarea acestui proces complex, în concordanță cu România, și are ca obiectiv prioritar îmbunătățirea Legii
nevoile actuale ale societății și mediului înconjurător. nr.24/2007. Pentru implementarea proiectului Asociația
Recomandările cuprinse în această publicație au la bază Peisagiștilor din România - AsoP a beneficiat de o co-
materiale de referință din domeniu și au fost structurate pe finanțare printr-un grant din partea Elveției prin intermediul
baza rezultatelor studiilor de caz realizate în orașele Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
Timișoara, București și Cluj-Napoca în cadrul proiectului
D
eși noțiunea de „spațiu verde” este folosită în (2007), au stabilit diferențele dintre parcuri și grădini; spații
mai multe acte normative în vigoare (Legea nr. naturale și semi-naturale; coridoare verzi; zone pentru
24/2007 privind reglementarea și administrarea sport; locuri de joacă; cimitire; spații verzi aferente
spațiilor verzi din intravilanul localităților, Legea nr. instituțiilor de cult; alte spații publice. Swanwick et al.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de (2003) au realizat un inventar pentru 25 de tipuri de spații
construcții etc.) nu există o definiție legală a spațiului verzi, încadrate în 10 subgrupe și 4 grupe principale (spații
verde. Totuși, având în vedere prevederile legale care verzi pentru agrement, spații verzi funcționale, habitate
fac referire la noțiunea de spațiu verde dar și la semi-naturale și spații verzi lineare). Alte inventarieri sunt
funcțiile pe care le îndeplinește, considerăm că acesta grupate pe baza modului de utilizare, în principal pe
poate fi definit ca acea structură din intravilanul mărime și scară, sau pe baza tipului informal de acoperire.
localităților urbane și rurale, aparținând domeniului
public sau privat al statului sau unităților administrativ Probabil că nici un inventar nu poate acoperi
- teritoriale, care înglobează vegetație dezvoltată varietatea care există în orașele europene datorită
natural și/sau plantată de om, care are rol social, condițiilor naturale (geomorfologice, climatice, biologice), a
cultural și/sau în protecția mediului și care ajută la contextului istoric și cerințelor sociale. În plus, nici un
creșterea și/sau îmbunătățirea calității mediului de inventar nu poate fi considerat final – inițiativele sociale,
viață uman prin aportul estetic, ecologic și/sau de progresul tehnologic, conștientizarea problemelor de
recreere. mediu, creativitatea urbanistică, locuitorii și alte persoane
Tipologia reflectă întreaga gamă a diferitelor implicate conduc în mod perpetuu spre apariția unor noi
tipuri de spații verzi urbane, care împreună formează tipuri de spații verzi (de exemplu: grădini comunitare,
țesutul verde al localităților, incluzând spațiile verzi grădini pe acoperiș, grădini de ploaie, sisteme de
deținute și administrate în mod public sau privat și sit- bioretenție sau sisteme sustenabile de drenaj, dar și
urile care sunt sau nu accesibile recreerii publice. grădini mobile sau diferite forme de grădinărit de guerilla).
Proiectul GREEN SURGE (2015), a stabilit un inventar din
Spațiile verzi din intravilanul localităților includ perspectiva infrastructurilor verzi, comparat însă cu
zone cu “suprafețe naturale” sau “așezări naturale”, dar inventarierile existente. În pus acest inventar include toate
cuprind și tipologii specifice cum sunt aliniamentele spațiile verzi posibil să existe în intravilanul unei localități
stradale, “spații albastre” - care reprezintă elementele de relevante atât pentru evaluarea legăturilor dintre spațiile
apă (de la iazuri până la zonele de coastă). Literatura de verzi cât și pentru serviciile ecosistemice și biodiversitate.
specialitate din domeniul peisagisticii și cercetările actuale
legate de spațiul verde al localităților și categoriile acestuia În cadrul proiectului LAN-NET a fost propusă o
fac referire – în mod uzual – la parcurile și grădinile inventariere extinsă a categoriilor de spații verzi
publice, dar specifică clar că spațiile verzi includ o elaborată în contextul situațiilor întâlnite în intravilanul
varietate mare de alte tipuri: spații publice, aliniamente localităților din România, cu mențiunea că această listă
stradale, terenuri de sport, zone recreaționale, grădini poate fi extinsă în funcție de diferitele situații/specificități
private sau alte zone rezidențiale, grădini pe acoperiș, locale, regionale, naționale sau internaționale. În urma
zone agricole urbane, păduri-parc sau alte suprafețe activităților de cercetare a proiectului LAN-NET a rezultat
naturale vegetate. Cea mai comună definiție a spațiilor o listă a tipurilor de spații verzi mult mai cuprinzătoare față
verzi din intravilanul localităților - utilizată în studiile din de documentele existente în legislația din România.
Europa - se bazează pe definiția din Atlasul Urban Această listă a fost elaborată prin comparații cu inventa-
European - European Urban Atlas (2011). Spațiul verde rierile existente a spațiilor verzi, consultând literatura de
definit după European Urban Atlas include spațiile verzi specialitate și legislația națională și europeană.
publice utilizate predominant pentru recreere cum ar fi:
grădini, grădini zoologice, parcuri, zone naturale Inventarierea propusă include 6 categorii
suburbane și păduri, zone verzi limitrofe gestionate și principale de spații verzi stabilite în principal în funcție
utilizate în scopuri recreative. Însă, în general este de amplasarea (conectarea) componentelor spațiilor verzi
important ca accentul să fie pus pe spațiile verzi deschise și 34 de tipuri de spații verzi ce pot fi întâlnite în
publicului, în special în contextul accesului necondiționat intravilanul localităților. Această listă a categoriilor și
la spații verzi, indiferent de circumstanțele socio- tipologiilor a fost supusă consultărilor publice (în cadrul
economice. În afară de această definiție există situații în Conferinței LAN-NET – București, octombrie 2016 și în
care studiile de specialitate utilizează definiții ale spațiilor cadrul Atelierelor LAN-NET desfășurate în Timișoara, Cluj-
verzi mult mai largi și mai cuprinzătoare. Napoca și București în lunile noiembrie și decembrie
2016). Inventarul categoriilor și tipologiilor de spații
În timp ce Urban Atlas exclude corpurile de apă verzi din cadrul localităților din România poate fi
din definiția spațiilor verzi din intravilanul localităților, este modificat în funcție de soluțiile și indicațiile obținute
universal recunoscut că apa este adesea parte a spațiilor în urma consultărilor publice.
verzi și că spațiile verzi care mărginesc zonele cu apă (ex.
malurile unui râu) sunt elemente importante și atractive, Cele 6 categorii principale propuse inițial sunt
utilizate de rezidenți pentru recreere. Au fost propuse mai prezentate în Tabelul 1.
multe inventarieri ale spațiilor verzi, de exemplu Bell et al.
 Cap.1. Noțiunea de spațiu verde...

1. Componente ale spațiilor verzi Acoperiș verde Amenajare de tip extensiv sau intensiv, amplasată pe acoperișul unei
atașate construcțiilor proprietate construcții și care cuprinde vegetație plantată;
publică sau privată a statului sau
unităților administrativ teritoriale Amenajare vegetală realizată în interiorul unei construcții, în spații
Atrium închise sau deschise, vegetația acesteia fiind plantată direct în sol
(*Componente ale spațiilor verzi atașate sau dispusă în ghivece și/sau jardiniere;
construcțiilor nu vor fi incluse la calculul
indicatorilor urbanistici (POT și CUT) și
Balcon verde Compoziție vegetală, amplasată în balcon sau terasă, dispusă în
nici la stabilirea suprafeței de teren ce
trebuie amenajată cu spații verzi ghivece și/sau jardiniere;
conform H.G. nr. 525/1996 pentru
aprobarea Regulamentului General Perete verde Suprafață verticală realizată din vegetație plantată direct în sol sau în
de Urbanism.) sisteme independente și care este atașată / ancorată la o construcție;

Sistem de bioretenție Cavități punctuale sau longitudinale, realizate în pământ (gropi,

șanțuri, rigole) care constituie medii de infiltrație și sunt alcătuite din
vegetație la care se pot adăuga și alte materiale organice sau
minerale, cu rol în administrarea apelor pluviale locale;

Stradă verde Ansamblu care conține alături de suprafețe minerale și suprafețe

2. Componente ale spațiilor verzi permeabile punctuale sau liniare, care înglobează vegetație,
conectate la infrastructuri rutiere predominant arboricolă la care se pot adăuga alte materiale, precum
și tehnico-edilitare și echipamente cu rol utilitar, dotări și/sau alte elemente decorative;

Terasament verde Construcție în general realizată din pământ și/sau material mineral,
aferent infrastructurii atașată structurii rutiere și care este amenajată cu vegetație;
rutiere

Zona de siguranță a Fâşiile de teren, care înglobează vegetație, situate de o parte şi de

infrastructurii de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor
transport feroviar specifice feroviare şi pentru protecţia mediului;

Structură de tip parc aflată în proprietatea publică sau privată a

Bază sportivă sau de statului sau unităților administrative teritoriale care conține zone
agrement verde construite, special amenajate, echipate şi dotate pentru practicarea
diferitelor sporturi (complex de instalaţii sportive) și pentru agrement;

Structură de tip grădină aflată în proprietatea publică sau privată a

Cimitir verde statului sau unităților administrative teritoriale și destinată practicilor
funerare în care se acordă prioritate vegetației și/sau zone verzi, în
raport cu elemente minerale destinate construcțiilor funerare;

Amenajare aflată în proprietatea publică sau privată a statului sau

unităților administrative teritoriale atașată sau nu de o construcție,
accesibilă publicului larg sau nu, în cuprinsul căreia predomină
Grădina vegetația, în scopul recreerii, educări și/sau cercetării, și care poate
3. Componente ale spațiilor verzi să conțină dotări, echipamente și alte construcții care pot fi agregate
atașate la infrastructuri sociale în amenajări cu rol preponderent estetic sau specializat. Grădina
deținute în proprietate publică poate avea diverse specializări;
sau privată de către stat sau
unitățile administrativ teritoriale Amenajare de tip grădină având ca destinație producția horticolă
Grădina comunitară necomercială și/sau recreere aflată în proprietatea publică sau privată
a statului sau unităților administrative teritoriale;

Structură de dimensiune redusă, amplasată în zone rezidențiale,

Grădina condominiu aflată în proprietatea publică sau privată a statului sau unității
administrative teritoriale și care înglobează vegetație;

Structură atașată clădirilor instituțiilor statului sau unităților

administrative teritoriale, cu caracter public sau privat, care
Grădina instituțională înglobează vegetație precum și diverse dotări, echipamente și/sau
alte construcții, care pot fi agregate în amenajări cu rol preponderent
estetic sau specializat;

Structura de tip parc aflată în proprietatea publică sau privată a

Grădina zoologică statului sau unităților administrative teritoriale și care deține animale
în captivitate în scopul prezentării lor publicului și în care predomină
suprafețele permeabile și vegetația;
 Cap.1. Noțiunea de spațiu verde...

Structură independentă, aflată în proprietatea publică sau privată a

statului sau unităților administrative teritoriale și accesibilă publicului
larg, în care predomină vegetația (de regulă arborescentă) și care
Parcul este prevăzută cu dotări și/sau echipamente care permit
desfășurarea unei game largi de activități pentru recreere adresate
unei palete variate de utilizatori. Parcul poate avea diverse
specializări;

Parc istoric sau Structura de tipul parcului sau grădinii care este declarată prin lege
grădina istorică monument istoric;

Structură de tip parc de dimensiuni reduse inserată în țesutul urban,

care înglobează suprafețe permeabile și vegetație predominant
Scuar arborescentă, care poate fi prevăzută cu dotări și/sau echipamente
(parc de buzunar) diverse, care are rolul de a asigura odihna de scurtă durată a
utilizatorilor, de a facilita circulația pietonilor și care poate oferi spații
destinate recreerii;

Zonă de campare Structură de tip parc destinată campării;

Fâneață Suprafață agricolă în care predomină plantele erbacee, destinată

producerii de furaje, recoltate prin cosire;
4. Componente verzi
aferente infrastructurii agricole Pășune Suprafață agricolă în care predomină plantele erbacee, destinată
ce vor fi introduse producerii de furaje, utilizate pentru pașunatul animalelor;
cu prioritate în categoria
spațiilor verzi după ce rolul lor Plantație pomicolă Amenajare care conține pomi și/sau arbuști fructiferi, indiferent de
agricol nu va mai putea fi sistemul de cultură, căpșunării, pepiniere, sere, inclusiv terenurile
îndeplinit datorită stării de pentru asolamente sau terenurile în pregătire pentru plantare;
degradare a solului
Teren arabil Suprafață de teren cultivată sau necultivată, destinată pentru
teren destinat agro- producția vegetală menținută în bune condiții agricole și de mediu;
silviculturii suprafață de teren cultivată cu vegetație destinată producerii de
biomasă și alte produse.

Teren situat în intravilanul localităților cu o suprafaţă de cel puţin

Pădure urbană 0,25 ha, acoperit cu arbori care trebuie să atingă o înălțime minimă
de 5 metri la maturitate și care îndeplinește mai multe funcții speciale
de protecție, producție și/sau recreere;

Formaţiune cu vegetaţie forestieră, amplasată la o anumită distanţă

Perdea forestieră unele de altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a îl proteja
de protecție împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea
climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor;

Formațiune de arbori şi arbuşti forestieri, care unesc trupuri de

pădure sau reţele de perdele forestiere de protecţie, aflate la distanţe
5. Componente verzi din zone de până la 10 km unele de altele. Cordoanele forestiere pot avea
naturale, semi-naturale și Cordon lăţimi de până la 30 m şi se amplasează la marginea tarlalelor
antropice din intravilanul forestier cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor şi
localităților, care au funcțiune malurilor sau în jurul localităţilor. În aceste cazuri cordoanele
forestieră și vor fi administrate forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecţie şi preiau
conform legislației specifice, dar funcţiile de protecție ale acestora;
care vor fi incluse în registrul
verde și care vor fi luate în Structură de Teren care a fost destinat extragerii/exploatării resurselor minerale,
considerare la elaborarea reconversie ecologică iar în prezent este reabilitat prin plantații arboricole, arbustive și
strategiei privind conservarea şi erbacee cu rol în protecția mediului;
dezvoltarea reţelei de spaţii verzi
Suprafață de teren viran acoperit cu vegetație erbacee și/sau
Teren abandonat arbustivă și/sau arboricolă cu caracter spontan și asupra căruia nu
este revendicat dreptul de proprietate de nicio persoană;

Terenuri umede, Suprafețe de teren cu sol permanent sau periodic saturat cu apă, cu
mlaștini, bălți, floră și faună caracteristică.
smârcuri

Albie uscată Depresiune de teren formată datorită curgerii apei, de obicei uscată,
care pot avea o biodiversitate bogată și utilizată pentru recreere;
 Cap.1. Noțiunea de spațiu verde...

6. Componente verzi aflate în Mal verde Teren amplasat în vecinătatea suprafețelor cu apă naturale sau
proximitatea suprafețelor cu apă artificiale, care înglobează vegetație plantată sau spontană;
care au funcțiune mixtă și vor fi
administrate de autoritățile Zonă de protecţie
publice locale, lucrările de adiacentă Terenuri care înglobează vegetație, adiacente canalelor de irigație
amenajare fiind efectuate cu infrastructurii de și/sau desecare;
avizul structurii competente din îmbunătăţiri funciare
cadrul RN “Apele Române” și
care vor fi incluse în registrul Teren cu caracteristici litorale (plaje cu nisip, stânci, dune costale/de
verde și vor fi luate în Zona de coastă marină coastă, faleză) care se află în contact cu marea;
considerare la elaborarea
strategiei privind conservarea şi Faleză fluvială Ansamblu de suprafețe naturale și artificiale dispuse liniar de-a lungul
dezvoltarea reţelei de spaţii verzi unui curs de apă și care înglobează vegetație plantată și/sau
spontană.

Tabel 1. Categorii de spații verzi

Indicatori de calitate ai spațiilor verzi urbanizat. Acest indice este calculat ca procent în funcție
de tipul suprafețelor, după cum urmează:
În procesul de proiectare, implementare, ź Fără impermeabilitate (0 %): peluze, suprafețe
inventariere și stabilirea categoriilor de spații verzi sunt gazonate și alte zone cu vegetație;
utilizate în mod curent standarde cantitative și calitative. ź Semi-impermeabile (50 %): pavaje cu interspații mari,
“Natural England‘s Accessible Natural Greenspace pavaje ecologice (cu gazon și sistem de grile), paturi de
Standard (ANGSt) oferă un set de valori de referință pietriș, pavaje poroase-permeabile;
pentru asigurarea accesului la spațiile verzi amplasate în ź Impermeabile (67%): pavaj pe pat de nisip;
apropierea zonelor rezidențiale. Aceste standarde ź Impermeabile (100%): asfalt, pavaj pe pat de mortar,
recomandă de exemplu ca rezidenții localităților să aibă un zone construite.
spațiu verde natural cu o suprafață de minim 2 hectare la
o distanță de 300 m (5 minute de mers) față de locuință. Ar fi prezumțios însă, să pretindem că lista
Potrivit altor abordări, este necesar să se tipologiilor și lista exemplelor de indicatori calitativi ai
considere nu doar mărimea suprafeței de spațiu verde dar spațiilor verzi evidențiate în documentul de față sunt
și distribuția acestora în localitate și accesibilitatea. Din exhaustive și că reprezintă soluții singulare. Sunt necesare
punctul de vedere al diferitelor politici europene, spațiile consultări extinse înainte de elaborarea unei clasificări
verzi și spațiile publice, proporția lor și accesibilitatea sunt finale care să poată fi adaptată unei utilizări generale.
incluse în indicatorii dezvoltării urbane sustenabile (de Natura tipologiilor depinde, de asemenea, într-o mare
exemplu: the European Common Indicators, STATUS, măsură de modul de utilizare al documentelor. De aceea
TISSUE). Potrivit „Standardelor spațiilor deschise din zone accentul trebuie pus pe o clasificare ce poate oferi un
construite” („Standards for open spaces in build up cadru extins pentru diferitele categorii și tipuri de spații
areas/Freiraumplanerische standards fur die verzi existente.
Baulandgestaltung”) din Graz (Austria) sunt aplicate În cazul atingerii unui consens, tipologia se poate
standarde calitative variate în funcție de funcționalitatea constitui în baza unor ghiduri, reglementări și definiții,
teritorială. Indicele “impermeabilitate“ este important în identificări ale categoriilor și metode de înregistrare și
special pentru gestionarea apelor pluviale în teritoriul raportare a informațiilor.
T
hompson (2000) a definit cele trei proprietăți determinarea cantității de carbon reținute. Astfel că în
ale „ecologiei, comunității și încântării”, procesul de creare a unor noi spații verzi trebuie protejată
considerându-le ca fiind un sistem de trei valori vegetația matură (arborii maturi) care înmagazinează
pe care trebuie să se bazeze arhitectura peisajului, dar cantități mari de carbon.
care pot să fie aplicate din perspectiva funcțiilor și
reformei: Funcții de mediu și ecologice (= Firmitas);
Funcții sociale și societale (= Utilitas); Funcții
structurale și simbolice (= Venustas).
Utilizăm și facem referire la termenul de funcții la
începutul acestui capitol, datorită faptului că aceste funcții
includ sau generează rolul și beneficiile spațiilor verzi.
Spațiile verzi cum ar fi grădinile rezidențiale, parcurile și
zonele împădurite oferă o mulțime de beneficii locuitorilor
și habitate vitale pentru fauna sălbatică. Spațiile verzi au
un impact indirect asupra sănătății prin îmbunătățirea
calității aerului, limitarea impactului valurilor de căldură Fig. 2. Amplasarea arborilor foioşi pe lateralele estice şi vestice
ale imobilului va reduce temperatura interioară vara şi va contribui
prin reducerea temperaturii. În plus vegetația stochează la creşterea acesteia, iarna.
carbonul, ajutând la diminuarea schimbărilor climatice,
reduce probabilitatea de inundare prin înmagazinarea
(stocarea) excesului de apă. Este demonstrat că efectele
diferite asupra sănătății pot fi legate de tipuri diferite de
spații verzi iar caracteristicile specifice ale acestora pot fi
relaționate cu beneficii asupra sănătății pentru grupuri
specifice de populație. În cele ce urmează prezentăm
principalele funcții și beneficii ale spațiilor verzi.

1. Funcțiile de mediu și ecologice ale spațiilor verzi

Spațiile verzi oferă în mod natural, cu implicare

sau intervenție umană minimă, beneficii importante Fig. 3. Plantele căţărătoare moderează temperatura interioară
comunității. Această categorie include ceea ce numim
“servicii ecosistemice”. Serviciile ecosistemice sunt 1.2. Îmbunătățirea calității aerului.
beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă Poluarea aerului constă în acumularea de parti-
de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele naturale cule cunoscute ca pulberi în suspensie și gaze cum sunt
și semi-naturale. Acest termen este relativ recent și ozonul, dioxidul de azot și dioxidul de sulf. Acești poluanți
include patru sub-funcții (beneficii): sunt - în principal - rezultatul emisiilor vehiculelor și a
1.1. Reducerea efectelor negative a emisiilor industriale. Calitatea slabă a aerului este o
temperaturilor crescute și a schimbărilor climatice. amenințare serioasă pentru sănătatea umană, cauzând
Spațiile verzi reduc efectul insulelor de căldură prin probleme pentru sistemul respirator și boli cardio-
umbrire și răcire a aerului prin procesul de evapo- vasculare. Pe plan mondial este estimat că aproximativ
transpirație. Vegetația amplasată în vecinătatea clădirilor 3,7 milioane de decese pe an sunt cauzate de expunerea
reduce nevoia de utilizare a aerului condiționat, fiind în la un mediu ambiant cu o calitate scăzută a aerului
acest fel redus consumul de energie. (Fig. 1, 2, 3) (Organizația Mondială a Sănătății, 2014). Arborii și arbuștii
au un impact multiplu asupra calității aerului. Vegetația
îmbunătățește calitatea aerului prin îndepărtarea atât a
N particulelor cât și a gazelor. Arborii cu frunze complexe, cu
40% frunze rigide sau cu frunze păroase sunt capabili să rețină
100% mai multe particule decât arborii cu frunze mari și netede.
Studiile și cercetările existente arată fără echivoc că
prezența vegetației are ca efect reducerea poluării aerului.

Fig. 1. Coniferele înalte poziționate în partea de nord a clădirilor 1.3. Reducerea riscului inundațiilor și
crează perdele de protecție eficiente îmbunătățirea calității apei. În zonele urbane, supra-
fețele impermeabile împiedică infiltrarea apei provenite din
Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a precipitații (Fig. 4). În timpul perioadelor cu precipitații în
crescut cu mai mult de 40% de la începuturile exces este depășită capacitatea sistemelor de drenaj fiind
industrializării. În general, spațiile verzi stochează o generate adesea inundații. În contrast cu suprafețele
cantitate mai mare de carbon decât cea eliberată de impermeabile, suprafețele vegetate sunt capabile să
vegetație prin descompunere în atmosferă însă, designul intercepteze și să capteze apa, reducând volumul
și întreținerea spațiilor verzi joacă un rol crucial în scurgerilor pluviale de suprafață. Beneficiile arborilor
 Cap.2. Funcțiile (rolul), beneficiile...

individuali sunt maximizate dacă aceștia sunt plantați în spații deschise, cu modelări ale terenului și plantări
gropi care conțin soluri cu permeabilitate mare capabile să strategice reprezintă adesea o soluție ideală. Spațiile verzi
absoarbă cantitățile suplimentare de apă sau conțin soluri utilizate în separarea terenurilor cu utilizări cauzatoare de
structurate astfel încât să permită creșterea și dezvoltarea zgomot de cele care necesită condiții de liniște pot fi
rădăcinilor sub pavaje (Fig. 5). eficiente în reducerea nivelului de zgomot în zonele
adiacente. Această soluție este eficientă dacă spațiile verzi
cu rol de reducere a zgomotului sunt caracterizate de
plantarea densă a arborilor și a arbuștilor. O barieră
acustică optimă poate fi obținută prin utilizarea movilelor
de pământ plantate cu vegetație sau a structurilor
construite care permit plantare (eficiente și din punct de
vedere al spațiului necesar).

1.5. Beneficii pentru biodiversitate. Pentru

anumite specii, localitățile pot oferi un habitat mult mai
favorabil decât zonele rurale caracterizate printr-o
agricultură intensivă. Parcurile mari și regiunile împădurite
din localități sunt capabile să susțină o varietate mare de
specii, însă chiar și zonele mici cu vegetație cum ar fi
sensurile giratorii, spațiile plantate de-a lungul căilor
rutiere, acoperișurile verzi pot susține o varietate destul de
mare de plante, insecte și păsări. Spațiile verzi din
intravilanul localitățior pot acționa ca un “coridor al faunei
sălbatice”, oferind legături cu zonele extravilane.
Strategiile menite să îmbunătățească biodiversitatea
trebuie să depindă de locație, tipul habitatului și de speciile
prezente (Commission for Architecture and the Built
Environment, 2006). Anumite măsuri generale care trebuie
Fig. 4. Variaţia scurgerilor pluviale de suprafaţă, în raport cu aplicate în spațiile verzi pentru a maximiza beneficiile
suprafeţele impermeabile. Sursa: Adaptare după: FISRWG, 1998 asupra biodiversității se evidențiază prin: practici de
întreținere mai reduse ca intensitate, tăierea mai rară a
O altă consecință a nivelului ridicat al scurgerilor ierbii/peluzei, protejarea anumitor părți a spațiului verde de
de suprafață provenite din precipitații este spălarea interferențele umane, căi pietonale amplasate la distanță
poluanților și transportarea acestora în râuri, pârâie, lacuri, față de locul de cuibar al păsărilor și introducerea speciilor
în defavoarea calității apei. Includerea spațiilor verzi în din flora nativă locală.
noile dezvoltări urbane, la fel ca și integrarea unor sisteme
de gestionare a apelor meteorice bazate pe vegetație în 2. Funcția socială
spațiile verzi existente reduc aceste riscuri și oferă o
alternativă sustenabilă, eficientă și ieftină pentru controlul Studiile existente sprijină relația dintre spațiile
inundațiilor și poluării rețelei hidrografice. verzi bine întreținute și sentimentul de apartenență al
oamenilor. Persoanele care locuiesc în apropierea spațiilor
1.4. Reducerea poluării fonice. Eficiența spațiilor verzi tind să dezvolte un sentiment de atașament față de
deschise în a acționa ca o barieră de zgomot este limitată acestea. Cele neîntreținute, afectează populația vârstnică
dacă nu se iau măsuri adiționale. Impactul vegetației ca și copiii, iar în particular: este puțin probabil ca părinții să
barieră de sine stătătoare este mic, însă în combinație cu permită sau să încurajeze copii să se joace în aer liber și

Fig. 5. Filtre vegetale pentru gestionarea apelor pluviale - Zone de bioretenţie în jurul arborilor
Sursa: Păunița Boancă, Teza de doctorat, 2012
 Cap.2. Funcțiile (rolul), beneficiile...

vor percepe aceste zone ca fiind riscante și asociate unor umane sunt parte componentă a naturii, și ca rezultat al
comportamente antisociale. evoluției speciilor și interacțiunii cu mediul natural de-a
lungul a milioane de ani, are nevoie de apropiere și
2.1. Furnizarea de spații și facilități pentru contact constant cu natura, chiar dacă în prezent o mare
agrement și recreere. Acesta este probabil cel mai parte a populației trăiește în mediul urban.
cunoscut beneficiu al unui spațiu verde și include utilizarea Prezența naturii ce poate fi experimentată în
directă pentru joc, sport și recreere, formal sau informal, mediul urban poate aduce o contribuție importantă la
activ și pasiv. Spațiile verzi furnizează: spații de joacă promovarea conștientizării problemelor de mediu –
pentru copii din grupe diferite de vârste, pentru echipele rezultând o planificare îmbunătățită a spațiilor urbane
formale de sport și recreere informală, care nu necesită deschise.
facilități speciale.
2.4. Influențarea pozitivă a sănătății psihice,
2.2. Facilitarea contactului social și a fizice și a bunăstării. Accesul la spațiile verzi
comunicării. Spațiile deschise sunt o parte esențială a îmbunătățește bunăstarea mentală, reducând stările de
domeniului public și se constituie într-o arenă esențială în anxietate și condițiile de sănătate psihică.Tulburările
care oamenii din diferite grupuri sociale, culturale și depresive sunt în prezent principala cauză de incapacitate
demografice se întâlnesc și vin în contact unul cu celălalt. în țările cu venituri medii și ridicate – și precursoare ale
Din acest motiv aceste spații trebuie văzute ca parte problemelor cronice de sănătate psihică. Petrecerea
centrală a oricărei strategii menite să promoveze timpului în spații verzi produce niveluri și tipare chimice în
coeziunea socială. Interacțiunea socială optimă necesită o creier asociate cu scăderea stresului și cu impactul pozitiv
gamă variată de ierarhii a spațiilor deschise cu grade asupra tensiunii arteriale.
diferite: de la caracter public până la caracter privat.
Spațiile verzi încurajează activitatea fizică prin
2.3. Îmbunătățește accesul la mediul natural și oferirea unui mediu plăcut (acest mediu este favorabil și
experimentarea naturii. Acest beneficiu este diferit față pentru relaxare, socializare, promovarea unor niveluri
de cel oferit de funcțiile de mediu și ecologice ale spațiilor îmbunătățite de activitate socială și relații de vecinătate
verzi, care oferă beneficii pentru pentru floră și faună. Este mai puternice). S-a demonstrat că perioadele scurte de
un beneficiu pe care utilizatorii îl pot deriva (extrage) din timp petrecute în spațiul verde pot avea un efect măsurabil
mediul urban (caracterizat în principal de suprafețe asupra abilității oamenilor de a se concentra și de a
construite). A fost argumentat că datorită faptului că ființele efectua sarcini după întoarcerea în mediul de lucru.
 Cap.2. Funcțiile (rolul), beneficiile...

3. Funcții structurale și simbolice în mod constant mediul înconjurător în căutarea înțelesului

și semnificației.
Aceste funcții sunt de o importanță centrală pentru
percepția spațiilor verzi de către oameni, dar în majoritatea 4. Funcția economică
cazurilor nu trebuie neapărat să fie relaționate direct cu
modul de utilizare fizic al spațiului deschis în cauză. Prezența spațiilor verzi afectează o regiune
În Art.1 al Convenției Europene al Peisajului (European urbană în moduri diferite, iar impactul economic - un
Landscape Convention), peisajul (care include peisaje beneficiu greu de cuantificat și estimat – poate varia mult
urbane și peri-urbane) este definit ca ‘o parte de teritoriu de la caz la caz (Saraev, 2012). Din punct de vedere al
perceput ca atare de către populație.’ Potrivit acestei impactului financiar studiile sugerează că imediata
definiții, percepția e la fel de mult parte a peisajului ca și vecinătate a spațiilor verzi este pozitiv legată atât de
partea fizică a terenului în sine. prețurile proprietăților rezidențiale cât și de cel al
proprietăților comerciale – proprietățile cu vedere spre
3.1. Îmbunătățește articularea, divizarea și parcuri având un preț mai mare cu 5-7% (Commission for
conectarea zonelor din țesutul unei localități. Rolul Architecture and the Built Environment, 2005).
spațiului deschis urban este de a oferi structură și Dezvoltarea, întreținerea și gestionarea spațiilor verzi
organizare zonei urbane. Astfel o localitate poate fi generează oportunitatea unor locuri de muncă și pot avea
divizată față de peisajul înconjurător; districtele individuale beneficii indirecte asupra economiei locale prin încurajarea
și tipurile de utilizare a terenurilor pot fi divizate una față unor investiții și dezvoltări imobiliare în zonă.
de cealaltă. Conceptul de articulare al spațiului este 4.1. Creșterea valorii proprietăților.
scalabil și poate fi aplicat structurării și organizării spațiilor 4.2. Generarea de venituri și locuri de muncă
verzi individuale și modului în care acestea relaționează din dezvoltarea, întreținerea și gestionarea spațiilor verzi.
cu țesutul înconjurător. 4.3. Generarea de venituri și locuri de muncă
din turism, spațiile verzi cu valori istorice, estetice, și de
3.2. Îmbunătățirea lizibilității localităților. Un recreere atrag turiști.
sens clar al orientării într-o localitate este important atât 4.4. Reducerea costurilor pentru energie (a se
din punct de vedere al eficienței cât și pentru bunăstarea vedea în subcapitolul 1.1.).
populației. Această necesitate psihologică, împreună cu Cu toate acestea, nu este clar dacă alocarea unei
principiile de bază ale percepției vizuale oferă o bază valori monetare poate capta pe deplin importanța efectelor
pentru designul spațiilor verzi (lizibile sau capabile să ne-monetare, cum ar fi creșterea biodiversității sau
contribuie la lizibilitatea unei localități ca întreg). Aceste semnificația culturală a unei păduri. Pentru a maximiza
principii pot fi utilizate pentru a organiza și proiecta beneficiile, spațiile verzi trebuie să fie ușor accesibile atât
elementele spațiilor intravilane – suprafețe pavate, populației locale cât și turiștilor, sau cel puțin vizibile din
elemente de mobilier și vegetație – în așa fel încât acestea locuințe sau în timpul călătoriilor.
vor constitui un sens intuitiv pentru observator și vor putea
Funcții de mediu

fi “citite” ușor și încrezător. Claritatea vizuală se bazează

și ecologice

pe spații lizibile, prin care utilizatorul poate circula ușor.

3.3. Stabilirea sentimentului locului (en. Sense

of Place). Aceast beneficiu se leagă de modul în care părți
ale structurii unei localități sunt percepute de vizitatorii
cărora nu le sunt foarte familiare. Un sentiment al locului,
VERZI

sau genius loci, poate crea o anumită atmosferă ce poate

Funcția socială

fi detectată în timpul vizitării acelui loc.

3.4. Îmbunătățirea promovării identității,

semnificațiilor și valorilor. Zonele de peisaj ale unei
localități - ca întreg - sunt purtătoare importante ale
identității, semnificațiilor și valorilor și ajută la crearea și
întărirea identității individuale și a comunității. Potențialul
spațiilor verzi de a exprima semnificația poate fi văzut ca
S PAȚ I I
Funcții structurale

un beneficiu al gradului în care acest spațiu este

și simbolice

încorporat în context. Cu cât sunt luate în considerare mai

multe aspecte ale contextului în care un spațiu este
încorporat, cu atât potențialul semnificației este mai mare.
Este necesară considerarea contextului geografic,
topografic, ecologic, hidrologic, climatic, social și societal,
cultural și economic. Valorile apar ca rezultat al
interacțiunii dintre oameni și loc și reprezintă o funcție în
măsura în care indivizii, grupurile sau societățile sunt
economică
Funcția

capabile să citească sau să interpreteze semnificația unui

loc pe baza sistemului de valori personale sau al
experienței unui grup. Simbolurile sunt un mod important
de indicare al semnificației. Chiar și fără utilizarea
conștientă a simbolurilor în partea de design, simbolismul
se regăsește în toate peisajele, iar noi (oamenii) scanăm Fig. 6. Schemă a funcțiilor (rolului) și beneficiilor spațiilor verzi
 n România, Constituţia stipulează „dreptul oricărei

Î
Spații verzi Spații verzi
persoane la un mediu înconjurător sănătos şi proprietate publică proprietate privată
echilibrat ecologic” (Art.35), însă, transformările
teritoriale ale oraşelor de-a lungul timpului nu au ţinut Autorități publice locale
întotdeauna seama de menţinerea unui echilibru între (Consiliul local > Primăria) Proprietarii terenurilor
dezvoltarea urbană şi asigurarea necesarului de spaţii pe care se află
verzi prin care să se poată asigura aceste drepturi. Organe imputernicite
(ex. Societăți comerciale spațiile verzi
Spaţiile verzi pot constitui locuri de desfăşurare
din subordinea primăriei)
pentru diverse evenimente sociale și culturale, joacă un rol
semnificativ în promovarea sănătăţii populaţiei urbane, Fig. 7. Administratorii spațiilor verzi (conf. Legii 24/2007)
oferind oportunităţi prin care se încurajează un stil de viaţă
activ. Spaţiile verzi răspund, în principal, nevoilor umane spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Astfel, articolul 2
de recreere şi petrecere a timpului liber. De menționat că, din legea Nr.24/2007 se menționează că în vederea
în cazul persoanelor lipsite de venituri sau de timp liber, asigurării calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate
spațiile verzi rămân soluţia cea mai la îndemână pentru a populaţiei, statul recunoaște dreptul fiecărei persoane
activităţi recreaţionale. (vezi Cap.2. Funcțiile, rolul și fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în
beneficiile spațiilor verzi). În ciuda acestei evidențe, în cele spaţiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la
aproximativ 320 aşezări urbane din România, unde amenajarea spaţiilor verzi, la crearea aliniamentelor de
trăieşte aproximativ 55,2% din populaţie, ca urmare a arbori şi arbuşti, în condiţiile respectării prevederilor legale
tendinţei permanente de extindere a spaţiului construit, în în vigoare. Conform articolului 8 din aceeași lege,
special în ultimele două decenii, s-a înregistrat de cele mai administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este
multe ori, o diminuare a suprafeţei spaţiilor verzi. exercitată de autorităţile administraţiei publice locale şi de
alte organe împuternicite în acest scop, în timp ce
Legea nr. 24/2007 - privind reglementarea si administrarea spațiilor verzi de pe terenurile proprietate
administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu
aflată în vigoare începând cu 21.01.2007, în forma ei respectarea prevederilor actelor normative în vigoare.
actuală, este singura care reglementează administrarea (vezi Fig. 7, 8)

Nr. Autorități și colective tehnice de specialitate Atribuții

Crt.
Ministerul Mediului
1 (HG 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului
şi pentru modificarea unor acte normative – Art. 6)

Agenții teritoriale pentru Protecția Mediului Emite avize pentru tăieri și transplantări; (Legea Nr.
24/2007, Art.9, alin (2)); Emite puncte de vedere
referitoare la îndeplinirea condițiilor de mediu (Aviz de
mediu / Acord de mediu /Avizul Natura 2000) – OUG
195/2005 privind protecţia mediului;

Garda Națională de Mediu Aplică politica Guvernului în materie de prevenire,

constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale
privind protecţia mediului, controlează activităţile cu
impact asupra mediului și controlează respectarea
măsurilor de protecţie a mediului - HG nr. 1005/2012
privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de
Mediu.

Agenția Națională pentru Arii Protejate / Avizul administraţiei ariei naturale protejate.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta
Dunării"
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice
 Cap.3. Actorii administrației...

Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA Avizează și aprobă proiectele de amenajare a pădurilor

1 și a altor proiecte referitoare la fondul forestier național
(art. 75 din Codul Silvic);

Structuri teritoriale ale Romsilva Autorizează lucrările de construcţii la distanţe mai mici
de 50 m de liziera pădurii (art.37 din Codul Sivic).

Administrația Națională „Apele Romane” / Avizează și autorizează (i) lucrările de plantare și

Direcțiile Apelor / Sisteme de Gospodărirea defrișare de vegetație lemnoasă, perdelele
Apelor antierozionale și filtrante în zona de protecție sau în
albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier,
(ii) Planurile de amenajare a teritoriului, planuri de
urbanismm general, zonal și de detaliu, (iii) lucrările din
zonele naturale protejate (Anexa 1 la Procedura
aprobată prin Ordinul nr. 662/2006 privind aprobarea
Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi
autorizaţiilor de gospodărire a apelor).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

2 (Hotărârea nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor)

Prognoze și avertizări fitosanitare (Legea 24/2007

Oficii fitosanitare județene privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din
intravilanul localităţilor);

Ministerul Culturii
3 (Hotărârea nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii)

Avizează, pe baza propunerilor comisiilor de specialitate

Direcții Județene de Cultură din cadrul său, planurile de amenajare şi dezvoltare a
teritoriului, pentru zonele protejate, respectiv pentru cele
unde sunt delimitate situri arheologice, potrivit legii
(HG nr. 90/2010 art. 6, pct 9);
Avizează temele de proiectare şi soluţiile arhitecturale şi
de artă monumentală, cu consultarea organizaţiilor
profesionale şi de creatori din domeniu, pentru
obiectivele arhitecturale sau de artă monumentală care
se realizează din bugetele publice. (HG nr. 90/2010 art.
6, pct 10). Exemplu: Parcul Herastrău

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

4 (Hotărârea nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale,
Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene)

Emite avizul în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii publice

de interes naţional din competenţa de aprobare a Guvernului şi avizează proiectele de acte normative
privind indicatorii tehnico-economici ai acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare
(HG nr. 15/2017 art. 5 pct 35);
Avizează documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, conform legii (HG nr. 15/2017 art. 5 pct 36).

Ministerul Transporturilor
5 (Hotărârea nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor)

Avizează efectuarea de lucrări în zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă (HG nr. 21/2015 art 4, pct 28);
Aviz de construire în zona de siguranță a infrastructurii
Societatea Națională Căile Ferate Române feroviare (art. 29, alin 2 din OUG 12/1998 privind
transportul pe căile ferate române şi reorganizarea
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române);

Acord prealabil și autorizație de amplasare și/sau acces

Compania Națională de Administrare a la zona drumului din partea administratorilor drumului
Infrastructurii Rutiere (Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor art.46)
 Cap.3. Actorii administrației...

Societăți de prestări servicii de utilități și infrastructură

6 (Energie electrică, gaze naturale, etc)

Avize de amplasament.

Alte autorități publice locale, județene și naționale

7

Alte avize a căror necesitate derivă din condiții speciale de amplasare.

Specialişti în domeniul arhitecturii peisagistice, al urbanismului, al horticulturii şi forestier

8

Elaborarea de documentații de amenajare.

Fig. 8. Autorități / instituții / colective tehnice de specialitate implicate în procesul de elaborare/ autorizare
a proiectelor de administrare a spațiilor verzi.

Recomandare: Considerăm că este necesară serviciilor publice de interes local privind protecția și
parcurgerea unei etape de informare/consultare publică refacerea mediului, precum și conservarea, restaurarea
atât cu cetățenii, în calitatea lor de beneficiari finali ai și punerea în valoare a monumentelor istorice și de
proiectelor de construire/amenajare a spațiilor verzi cât și arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor
cu organisme care au ca obiect de activitate protejarea naturale.
mediului și dezvoltarea programelor prin care se Primarul reprezintă unitatea administrativ-
urmărește creșterea calității vieții. teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu
(Indiferent de inițiator, utilizatorul final - cetățeanul are, în persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum
fapt, cel mai puternic impact asupra spațiului, întrucât el îl şi în justiţie si în exercitarea atributiilor conferite de lege:
folosește, prin urmare participarea și implicarea activă a (i) elaborează proiectele de strategii privind starea
cetațeanului în formularea soluției este esențială). economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-
teritoriale şi le supune aprobării consiliului local, (ii)
Organizarea, funcţionarea, competenţele şi asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de
atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care aparţin lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează
comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în numele şi pentru respectarea prevederilor acestora și (iii) emite
în interesul cetățenilor, se exercită de consiliile locale şi avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa
primari, autorităţi ale administraţiei publice locale şi de prin lege şi alte acte normative.
alte organe împuternicite în acest scop, cu respectarea
prevederilor actelor normative în vigoare. Spațiile verzi, ca Administratorul public (City Manager)
bunuri imobile, de uz sau de interes public, constituie La nivelul județelor, comunelor şi oraşelor,
patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale de care preşedintele consiliului judeţean respectiv primarul, poate
aparţin. Aceste bunuri sunt inalienabile, imprescriptibile şi propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de
insesizabile (Art.119, 120, Legea administraţiei publice administrator public. Administratorul public poate îndeplini,
locale nr. 215/2001). Autorităţile administraţiei publice prin în baza unui contract de management, atribuţii de
care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor
municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi publice de interes local (Art.112, 113, Legea administraţiei
municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca publice locale nr. 215/2001).
autorităţi executive.
Autoritățile administrației publice locale ale
Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în municipiilor de rang zero au obligația de a întocmi auditul
condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu suprafeței, calității și accesibilității spațiilor verzi, iar
excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor ulterior, de a elabora o strategie și un plan de acțiune
autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. În privind conservarea și dezvoltarea rețelei de spații verzi.
exercitarea atribuțiilor conferite de lege în sarcina sa, Mai mult, toate autoritățile publice locale, indiferent de
Consiliul Local, printre altele, aprobă: (i) la propunerea rangul localităților, au obligația să țină evidența spațiilor
primarului, documentațiile tehnico-economice pentru verzi de pe teritoriul unităților administrative, prin
lucrările de investiții de interes local, (ii) aprobă strategiile constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi și să le
privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a actualizeze ori de câte ori intervin modificări.
unităţii administrativ-teritoriale, precum și avizează sau Având în vedere importanța majoră a acțiunilor de
aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi mai sus prin raportare la impactul pe care acestea le pot
urbanism ale localităţilor. De asemenea, în exercitarea avea în dezvoltarea spațiilor verzi și atingerea scopurilor
atribuțiilor privind gestionarea serviciilor furnizate către prevăzute de art. 1 din Legea 24/2007, propunerea LAN-
cetățeni, Consiliul Local asigură, potrivit competențelor NET a constat în faptul că autoritățile publice locale
sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea trebuie să mențină o bază de date (inventar cantitativ și
 Cap.3. Actorii administrației...

Teren destinat
construcției parcului

Scuar aparținând
municipalitâții

Primăria

Fig. 9. Proces de consultare publică inițiată de administrația publică locală, pentru construcția unui parc urban,
Sursa: James Corner Field Operations, Tongva Park & Ken Genser Square, Santa Monica, California (2009-2013)

calitativ al spațiilor verzi) în permanență actualizată propune ca aceste strategii se se aprobe de către unitățile
(anuală) la nivelul întregului teritoriu administrativ, administrativ teritoriale o dată la 10 ani și sa fie
respectiv, o viziune de ansamblu, pe termen mediu și lung, implementate prin Planul local de peisaj (PLP),
care să conducă la elaborarea unei Strategii privind instrument director nou, parte integrantă a planurilor
conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi, urbanistice reglementat de HG nr. 905/2016 pentru
bazate pe cercetare și analize specifice complexe. De aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului
asemenea, s-a propus ca, această strategie să se patrimoniului cultural - TITLUL IV: - REGLEMENTĂRI
elaboreze în baza documentațiilor de urbanism de către SPECIFICE PEISAJULUI CULTURAL ŞI ARIILOR
administratorul spațiilor verzi, prin aparatul administrativ PROTEJATE.
tehnic propriu, în colaborare cu echipe multidisciplinare, Procesul de gestionare a spațiilor verzi prin
formate din specialiști în peisagistică (obligatoriu) și, după inventarierea vegetației, elaborarea strategiei cu privire la
caz, specialiști din alte domenii conexe. Aceste strategii generarea unei rețele verzi și până la activitățile de
vor avea în vedere distribuţia echilibrată a acestora (în întreținere propriu-zisă, trebuie să fie guvernate de o serie
raport cu specificul unităţii teritoriale de referinţă - UTR), de principii (vezi Cap.6. Gestionarea vegetației); De
precum şi crearea de noi spaţii verzi prin transformarea asemenea, consultarea/informarea în permanență a
terenurilor neproductive, a altor categorii de terenuri şi prin comunității locale (Fig. 9), despre acțiunile întreprinse, în
aplicarea de metode alternative. În scopul unei viziuni de calitatea lor de beneficiari direcți ai spațiilor verzi, trebuie
dezvoltare urbanistică și de mediu concordantă, se să constituie un deziderat.
A
dministrarea spațiilor verzi este un proces ź

Etapa 1
foarte complex care pornește de la înțelegerea
rolurilor și a responsabilităților fiecărui actor,
începând cu autoritățile administrației publice locale
și instituțiile statului cu atribuții de legiferare în
domeniu cât și de autorizare a proiectelor prin care se
are în vedere gestionarea și conservarea spațiului
verde, până la specialiști și cetățeni, precum și

Etapa 2
asumarea răspunderilor ce revin fiecăruia în parte
(vezi Cap. 3). Desigur rolul principal în vederea
administrării spațiului verde al unei localități rămâne cel al
autoritățiilor administrației publice locale care este de
drept managerul principal al acțiunilor ce se întreprind
asupra spațiului verde și care relaționează cu toți ceilalți

Etapa 3
actori implicați. Administrația publică (Primăriile și
Consiliile Locale) trebuie să mențină în permanență
actualizate informațiile și analizele localității pe care o
administrează pentru a cunoaște deficiențele și
problemele respectivei localități și pentru a găsi, împreună
cu specialiștii în domeniu, soluții viabile în concordanță
atât cu legislația în vigoare cât și cu nevoile beneficiarilor
Etapa 4

finali ai spațiilor verzi. În acest sens, considerăm că cel

mai important lucru este ca administrația să preia
concepte noi încurajate la nivel global, precum
participarea publică (designul participativ) și să încurajeze
implicarea tuturor beneficiarilor direcți în procesul de
administrare. Oamenii implicați activ în procesul de
gestionare a spațiilor comune și destinate lor, în primul
Etapa 5

rând, vor fi astfel mulțumiți deoarece vor recunoaște

contribuția lor adusă rezultatului final și vor fi mult mai
responsabili cu modul în care acționează asupra lor, dar și
mai atenți cu modul în care alți utilizatori o vor face. Astfel
se va atinge unul dintre țelurile principale ale
administrației, și anume, însușirea și responsabilizarea
Etapa 6

locuitorilor, dar și, cel mai important, rezolvarea nevoilor

reale ale acestora. (Fig. 10)

Spațiile verzi reprezintă una dintre cele mai

importante componente ale spațiului public deoarece nu
îndeplinește doar o funcțiune (ex. Drumul – îți oferă acces
Etapa 7

de la un punct la altul), ci armonizeză toate elementele

existente, fie ele publice sau private, între ele. Această
capacitate este dată de faptul că spațiul verde este
singura componentă vie, exceptând oamenii și
viețuitoarele, care se regăsesc în spațiile definite ca Fig. 10. Administrarea spațiilor verzi. Etape.
„localități”. Astfel rolul administrației este de a respecta
relația deja creată, om-natură, în deciziile administrative ź Regenerarea, reabilitarea, revitalizarea și extinderea /
pe care le ia privind gestionarea acestora: dezvoltarea rețelei de spații verzi;
ź Planificarea spațiilor verzi (Strategie, Planul Urbanistic ź Elaborarea şi aplicarea unui complex de instrumente și
General - PUG, Registrul spațiilor verzi etc.); măsuri care să asigure o stare corespunzătoare
ź Generarea unei rețele coerente de spații verzi care să funcțiilor pe care spaţiile verzi le îndeplinesc, după caz:
asigure protejarea, conservarea și/sau dezvoltarea de protecție și ameliorare a mediului ambiant (prin
biodiversității (componenta vegetală autohtonă, ameliorarea microclimatului urban, purificarea
habitatul faunei locale, situri cu importanță istorică atmosferei, atenuarea poluării fonice, protejarea și
identitară și culturală valoroasă), evitând fragmentarea ameliorarea solului, favorizând diversitatea biologică),
rețelei de spații verzi și realizând o dispunere socială (prin asigurarea unor ambianțe psihorelaxante
echilibrată a acestora la scara întregii localități; și recreative), estetică, utilitară și economică;
ź Dezvoltarea judicioasă a funcțiilor spațiilor verzi, în ź Identificarea componentelor deficitare din rețeaua de
scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi spații verzi şi realizarea de lucrări pentru ameliorarea
asigurării calităţii vieţii; suprafeţelor acoperite cu vegetaţie;
 Cap.4. Administrarea spațiilor verzi

ź Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin specialiști din domenii conexe dacă este cazul, respectând
includerea în categoria spaţiilor verzi a terenurilor cu legislația în domeniu, documentația de specialitate,
potenţial ecologic sau socio-cultural ș.a.; recomandările Comisiei Europene și a Federației
ź Aprobarea intervențiilor asupra vegetației (tăieri în Internațional a Arhitecțiilor Peisagiști (IFLA), și având la
coroană, înlăturarea arborilor, modificări a structurilor bază date privind situația reală din teren.
compuse din vegetație etc.); Planificarea și gestionarea spațiilor verzi trebuie
ź Gestionarea spațiilor verzi și monitorizarea stării să aibe în vedere, în primul rând, locuitorii, iar în plan
fitosanitare a acestora. secund, vegetația, respectiv alegerea corectă a speciilor,
modul de dispunere, precum și calitatea pe care o oferă
Este important ca administratorii spațiilor verzi să mediului înconjurător, și abia ulterior dotăriile sau alte
cunoască legislația care reglementează spațiile verzi obiecte care vin în completarea spațiilor verzi pentru a le
intravilane, dar și consecințele provocate de o gestiune face mai atractive.
incorectă și împotriva principiilor privind administrarea
acestora. Încălcarea principiilor și a legislației poate atrage 2. Extinderea și dezvoltarea rețelelor de spații verzi
după sine o serie de factori greu de combătut precum:
nemulțumirea beneficiarilor direcți – a locuitorilor, Extinderea rețelei de spații verzi este un demers
disturbarea echilibrului psihic al acestora, punerea în extrem de important care nu poate fi desprins de
pericol a sănătății publice, modificarea spațiului social care dezvoltarea localității administrate deoarece o dată cu
poate perturba modul de interacțiune în defavoarea creșterea suprafeței și a numărului de locuitori trebuie
comunității, distrugerea biodiversității și a identității locale, implicit crescută și dezvoltată rețeaua de spații verzi
distrugerea aspectului estetic și al rolului principial pe care pentru a se păstra echilibrul și calitatea vieții în oraș.
vegetația îl are de a armoniza celelalte elemente statice. O
altă serie de factori care pot fi afectați și foarte greu de
reparat sunt cei ecologici: calitatea aerului, apelor și a
solului în caz de poluare a acestora, poluarea fonică (dacă
se înlătură vegetația care este folosită ca și tampon
împotriva zgomotului), precum și distrugerea habitatului
faunei sălbatice locale.

I. Planificarea și gestionarea rețelelor de spații verzi

Planificarea spațiilor verzi este o obligație (Legea

24/2007, Art.8) a fiecărei administrații publice locale și se
traduce prin elaborarea de strategii de dezvoltare și
gestionare a spațiilor verzi ale comunității pe care o
reprezintă în vederea acționării responsabile și în
cunoștință de cauză asupra acestora (vezi Cap. 5).
O planificare justă și o analiză prealabilă reală a situației
din teren conduc spre o administrare responsabilă și
corectă a spațiilor verzi. Astfel pot fi evitate greșeli care
conduc la distrugerea biodiversității atrăgând după sine
consecințe atât la nivel local cât și național, sau chiar
internațional (ex. Schimbări climatice, poluarea apelor și a Totuși, extinderea și dezvoltarea nu sunt depen-
solului, distrugerea peisajelor sau punerea în pericol a dente și legate de creșterea suprafeței și a numărului de
sănătății publice). Planificarea reprezintă înțelegerea locuitori, deoarece chiar și în absența acestor factori
tuturor elementelor care formează spațiile verzi, declanșatori este important ca rețeaua de spațiu verde să
importanța și rolul acestora, precum și beneficiile date de fie întregită și dezvoltată. „Dezvoltarea rețelei de spațiu
acestea pentru comunitate. verde este chiar mai importantă decât crearea de parcuri
izolate”. În ultimii ani s-au tot vehiculat informații cu privire
la recomandarea minimă obligatorie sugerată de Comisia
Europeană cu privire la cei 26 mp de spațiu verde pe cap
de locuitor care au devenit un etalon al administrațiilor
publice locale în programele de administrare ale
localităților. Într-adevăr, este important ca suprafața de
spațiu verde să atingă acestă suprafață minimă, însă mult
mai importantă este componența din punct de vedere al
vegetației care formează aceste locuri (ex. Proiecția la sol
a unui arbore matur nu poate fi comparată din punct de
vedere calitativ și ecologic cu aceeași suprafață acoperită
de gazon, capacitatea de absorție a arborelui fiind mult
mai mare. Calitatea este dată de specie, vârstă și
densitatea foliajului). Astfel administrațiile trebuie să
cunoască beneficiile aduse de fiecare specie în parte, să
îmbunătățească calitatea spațiilor verzi gestionate și să nu
Gestionarea se realizează pe baza unei planificări se lase ghidați doar de atingerea suprafeței de 26 mp pe
corecte doar împreună cu specialiști peisagiști și alți cap de locuitor (art. II, alin (1) din OUG Nr. 114 / 2007).
 Cap.4. Administrarea spațiilor verzi

3. Protecția și conservarea spațiilor verzi administraţiei publice şi autorităţilor judecătoreşti

(Legea nr. 24/2007, art. 18 alin. (6));
Protecția spațiilor verzi trebuie asigurată de către ź Să asigure finanţarea activităţilor de administrare a
administrația locală împreună cu celelalte instituții publice spaţiilor verzi din bugetul local pentru: (1) regenerarea,
responsabile și poate fi realizată în primul rând prin paza şi protecţia spaţiilor verzi, măsuri de profilaxie și
gestionarea corectă din punct de vedere al întreținerii, tratamentele fitosanitare; (2) efectuarea lucrărilor de
protecției fitosanitare, precum și prin elaborarea unor serii proiectare şi de cercetare ştiinţifică în domeniul
de reglementări locale adaptate fiecărei localități în parte. protecţiei şi amenajării durabile a spaţiilor verzi;
Pentru protecţia și conservarea spaţiilor verzi, persoanele (3) investițiile capitale în domeniul spațiilor verzi;
fizice și juridice trebuie: (4) crearea și dezvoltarea rețelei verzi prin
ź Să nu arunce niciun fel de deşeuri pe teritoriul spaţiilor achiziţionarea de terenuri disponibile cu potenţial
verzi (Legea nr. 24/2007, art. 5 lit. a)); sociocultural și/sau ecologic, în vederea atingerii şi
ź Să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe respectării reglementărilor naționale și a normativelor
spaţiile (Legea nr. 24/2007, art. 5 lit. b)); europene existente în domeniu cu privire la necesarul
ź Să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale de spaţii verzi; (Legea nr. 24/2007, art. 19 alin. (1));
arborilor şi arbuştilor, distrugeri ale muşuroaielor
naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de 4. Întreținerea spațiilor verzi
animale, ale construcţiilor şi instalaţiilor utilitare şi
ornamentale existente pe spaţiile (Legea nr. 24/2007, O planificare foarte bună nu este suficientă dacă
art. 5 lit. c)); întreținerea spațiilor verzi nu este realizată responsabil.
Pentru protecţia și conservarea spaţiilor verzi, autorităţile Recomandăm ca în momentul proiectării, să fie analizați
administraţiei publice locale şi organele împuternicite în următorii parametrii: (1) rentabilitate, (2) costuri de
vederea administrării spațiilor verzi, trebuie: întreținere, (3) frecvența de intervenție pentru întreținere,
ź Să nu permită ocuparea cu construcții permanente sau (4) durabilitatea în timp, (5) funcționalitate, (6) beneficiile și
provizorii astfel încât să asigure protecția și numărul de utilizatori. Întocmirea unui astfel de plan ajută
conservarea spațiilor verzi (Legea nr. 24/2007, art. 5, la optimizarea și echilibrarea lucrărilor ca și costuri pe o
lit d) și e)). În acest sens, facem recomandarea ca durată lungă de timp. În vederea întreținerii
autoritățile publice locale să nu emită autorizații de corespunzătoare, se va urmării:
construire sau autorizații de funcționare pe ź realizarea unui plan anual de lucrări de către
amplasamentul spațiilor verzi; administrator;
ź Să efectueze strategia și planul de acțiune privind ź respectarea recomandărilor de intervenție asupra
conservarea și dezvoltarea rețelei de spații verzi vegetației;
(Legea nr. 24/2007, art. 10 alin. (1)); ź păstrarea aspectului natural al vegetației în urma
ź Să asigure drenarea apelor în exces de pe suprafaţa intervenților de întreținere a spațiilor verzi (a se acorda
spaţiilor verzi în reţeaua de preluare a apelor pluviale o atenție mărită tunderilor și toaletărilor);
(Legea nr. 24/2007, art. 12 alin. (4)); ź îngrijirea peluzelor prin cosiri regulate, scarificări,
ź Să asigure integritatea, protecţia și/sau refacerea şi fertilizări și curățare;
îngrijirea spaţiilor verzi aflate în proprietatea / ź întreținerea plantelor (curățarea de frunze uscate, după
administrarea lor, a dotărilor și echipamentelor caz tunderi sau corecții de creștere), arbuștilor (corecții
specifice, inclusiv a mobilierului urban (Legea nr. de creștere sau după caz tunderi), arborilor (curățarea
24/2007, art. 13); de ramuri uscate sau, rareori și doar la anumite specii
ź Să asigure protecţia vegetaţiei din cuprinsul spaţiilor corecții de creștere);
verzi împotriva dăunătorilor și bolilor, în baza ź păstrarea spaților verzi îngrijite și curate;
prognozelor şi avertizărilor făcute de unitatea ź îndepărtarea buruienilor și a speciilor invazive;
fitosanitară locală cu atribuţii de prevenire, îndrumare și ź decolmatarea terenurilor tasate pentru a asigura
control de specialitate pentru protecția plantelor (Legea permeabilitatea solului de a înmagazina apa și
nr. 24/2007, art. 14 alin. (1)); continuarea circuitul ei în natură;
ź Să respecte documentele de planificare a spațiilor verzi ź curățarea și întreținerea aleilor și a mobilierului urban,
elaborate și să le păstreze actualizate (Legea nr. dar și reabilitarea lor dacă este necesar;
24/2007, art. 16); ź evitarea intervenților în urma cărora este diminuată
ź Să nu permită schimbarea destinaţiei, reducerea funcția ecologică a plantelor (eliminarea în exces a
suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi, definite ca ramurilor, tăieri de corecție sau întinerire prea drastice,
spaţii verzi, prin nicio acțiune sau fapt juridic, respectiv, toaletări prin care se elimină mai mult de 30% din
să nu înstrăineze și să atribuie, terenurile amenajate ca coroană sau se secționează ramuri mai groase de 5 –
spații verzi prin alte moduri decât cele legale (Legea nr. 6 cm în diametru);
24/2007, art. 18); ź monitorizarea și protecția spațiilor verzi în vederea
ź Să nu permită schimbarea destinaţiei terenurilor prevenirii și combaterii bolilor și dăunătorilor,
înregistrate în registrul local al spațiilor verzi cu distrugerilor și degradărilor;
excepția cazului în care această operațiune este ź interzicerea efectuării tratamentelor cu substanțe
necesară pentru executarea de lucrări de utilitate împotriva combaterii bolilor și dăunitorilor fără
publică astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea recomandarea și aprobarea unitățiilor fitosanitare
nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de pentru protecția plantelor (Legea 24/2007, art.14);
utilitate publică, republicată, altele decât cele privind ź evitarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor și
construcţiile locuinţelor sociale, obiectivelor sociale de insecticidelor în lipsa unor prognoze elaborate de către
învăţământ, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, unitățiile fitosanitare pentru protecția plantelor.
organizaţiilor neguvernamentale, precum şi
 I. Strategia spațiilor verzi Etape posibile în elaborarea strategiei așa cum
rezultă din practica profesională fără a pretinde că această
Obligativitatea elaborării Strategiei spațiilor etapizare este obligatorie:
verzi este reglementată pentru prima dată în România A. Etapa analitică urmărește obținerea unei
prin Legea 24/2007 - privind reglementarea şi adminis- colecții de date și informații necesare punerii bazelor
trarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor (Art. strategiei. Această etapă ajută la înțelegerea oportu-
10, alin. (1) și (2)). Deși conform prevederilor Legii nr. nităților, potențialului, problemelor și obstacolelor pentru
313/2009 de modificare a Legii 24/2007 s-a impus dezvoltarea spațiilor verzi în localități. În această etapă se
elaborarea conţinutului-cadru al auditului şi al va urmări:
strategiei referitoare la conservarea şi dezvoltarea ź găsirea unor surse de date calitative care vor fi
reţelei de spaţii verzi și adoptarea acestora prin ordin indispensabile în trasarea priorităților pe care strategia
comun al conducătorului autorităţii publice centrale le va urma;
responsabil cu urbanismul şi al conducătorului ź găsirea unor documente strategice complementare la
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, o nivel local, național și chiar european în vederea
asemenea acțiune nu a fost adusă la îndeplinire, corelării strategiei cu acestea;
lipsind practic autoritățile publice de minimum de ź înțelegerea caracteristicilor specifice ale localităților
îndrumare în acest domeniu. (demografice, culturale, urbane, economice etc);
După analizarea prevederilor Legii 24/2007 dar și ź identificarea nevoilor actuale ale comunității locale prin
a unor documente asemănatoare elaborate de adminis- intermediul unor chestionare și interpretarea lor,
trațiile publice a diferitelor orașe europene considerăm că, organizarea unor dezbateri, întregul proces fiind un
în lipsa unor norme legale autohtone, strategia spațiilor proces participativ (Foto). Este o etapă importantă
verzi trebuie sa fie un document strategic pentru o deoarece contribuie la identificarea percepției
perspectivă de timp medie-lungă, care să facă referire la locuitorilor asupra spațiilor verzi, recomandându-se și
toate spațiile verzi ale localităților indiferent de tipul implicarea cetățenilor activ, prin intermediul unor
acestora și care trebuie să se alăture și să fie corelată cu ateliere, seminarii pentru obținerea de date cu caracter
alte documente strategice ale localității (P.U.G. și în cazul mai dinamic;
în care la nivel legislativ vor fi operate modificări în materie
de urbanism, inclusiv Planul local de peisaj (PLP) – noul
instrument urbanistic ce a fost anticipat prin HG nr.
905/2016). Conform hotărârii, Planul local de peisaj (PLP)
este un instrument strategic care corespunde unei unități
administrative teritoriale (UAT) și are caracter de
regulament si va completa Planul teritorial de peisaj
(PTP), care va fi un instrument strategic al unităților de
peisaj și va avea careacter directiv, cuprinzând
reglementări generale.
Planificarea strategică a spațiilor verzi este un
proces dinamic, creativ, care promovează implicarea și
participarea comunității și a tuturor celor interesați
punând astfel la un loc diverse viziuni, nevoi, așteptări și
ocupând un rol important în dezvoltarea orașului prin:

ź Protecția / îmbunătățirea spațiilor verzi prin

înțelegerea situației reale a acestora în corelație cu ź starea actuală a spațiilor verzi având în vedere o paletă
nevoile și valorile locuitorilor; largă de aspecte luate în studiu precum: aspectele
ź Îmbunătățirea condițiilor de viață prin îmbunătățirea cantitative (distribuția spațiului verde, m²/locuitor,
condițiilor de mediu, crearea unor facilități pentru procent/suprafața totală a localității etc.), aspectele
recreere, plimbare și activități sociale; morfologice (topografie, coridoare verzi etc.), aspectele
ź Crearea unui mediu urban atractiv prin înțelegerea calitative, aspectele funcționale (accesibilitate, conec-
problemelor și exploatarea potențialului spațiilor verzi tivitate, program), aspectele ecologice și de mediu
existente dar și realizarea de noi spații verzi de calitate; (biodiversitate, coridoare naturale, valoare ecologică
ź Creșterea calității vieții locuitorilor prin implicarea etc.), aspectele economice (surse de finanțare, eva-
acestora în procesul de elaborare, generând astfel un luarea costurilor actuale etc.).
instrument care să răspundă nevoilor actuale ale lor
(proces participativ); B. Etapa de analiza integrată a datelor și
ź Integrarea problemelor spațiilor verzi în procesul de elaborarea concluziilor este un sumar de concluzii cu rol
planificare și în sistemul legislativ național; de a identifica problemele, obstacolele, potențialul,
ź Dezvoltarea unor strategii de finanțare pe termen oportunitățile dezvoltării spațiilor verzi. Acest sumar
lung și planificarea unui management adecvat pentru constituie o bază consistentă pentru trasarea problemelor
toată această perioadă. și priorităților strategice.
 Cap.5. Instrumente ...

C. Elaborarea/formularea strategiei reprezintă ź menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a

un proces de compilare a rezultatelor întregului proces și spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice,
realizarea primului draft al strategiei bazat pe rezultatele menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii
acestuia: populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii;
ź trasarea priorităților strategiei derivă în general din ź regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a
etapa analitică. În această etapă este important ca calităţii spaţiilor verzi;
strategia să stabilească o ierarhie de timp, puncte ale ź elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind
strategiei care trebuie implementate în termen foarte aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea
scurt (prioritate înaltă) sau pe termen mediu și lung; corespunzătoare funcţiilor lor;
ź elaborarea componentelor spațiale ale strategiei ź identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări
concretizată prin hărți strategice care evidențiază de pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie;
regulă structura rețelei verzi, zone verzi pe anumite ź extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin
layere tipologice, definește zone de conservare, zone includerea în categoria spaţiilor verzi publice a
de intervenție și îmbunătățire sau zone de realizare de terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural.
noi spații verzi. Hărțile strategiei raportează rețeaua
locală de spații verzi la rețeaua de spații verzi Registrul spațiilor verzi se întocmește conform
regională; recomandărilor de conținut enunțate în cadrul Anexei 1
ź elaborarea metodelor de implementare a strategiei- OM nr.1466/2010 și cuprinde 4 categorii de inventare
plan de acțiune; pentru care structura fișei de inventar recomandă
ź elaborarea politicilor de management și dezvoltare a culegerea anumitor date din teren în funcție de categoria
spațiilor verzi; la care se încadrează:
ź elaborarea standardelor, are rol în asigurarea accesului A. Pentru spaţii verzi (art.13, OM nr.1466/2010)
tuturor locuitorilor la spații verzi de calitate. Aceste fișa de lucru prevede completarea următoarelor date:
standarde definesc clar nivelul minim calitativ și amplasament, suprafaţă, categorie de folosinţă, regimul
cantitativ pe care spațiile verzi trebuie să îl juridic, reglementare urbanistică, specii de arbori existenţi,
îndeplinească și stabilesc criterii de distanță pentru pentru care se va detalia numărul unic de identificare şi se
accesibilitate. vor determina amplasamentul, specia, diametrul,
înălţimea, evaluarea stării de viabilitate, evaluarea gradului
Etapele prezentate au rol orientativ, lor li se pot de întreţinere. În cazul spațiilor verzi, capitolele reco-
adăuga alte componente sau acestea pot fi dimensionate mandate spre a fi cuprinse în registru sunt minimale și
diferit în funcție de cazul luat în discuție, tipul de strategie acoperă o paletă de date neconcludente.
aleasă (foarte detaliată sau în care se prezintă doar direcții
majore), profilul echipei de specialiști care lucrează etc.. Recomandare: pentru o inventariere completă, care să
Fără ca înșiruirea să devină limitativă, grupul de cuprindă date calitative și cantitative, recomandăm
lucru în cadrul echipei de elaborare a a unei strategii a vizualizarea altor exemple precum cazul orașului
spațiilor verzi trebuie să dețină competențe în Neuchâtel, Elveția (vezi Fișă de inventar Neuchâtel).
management, gândire strategică, planificare urbană,
peisagistică și planificarea peisajului, management al B. Pentru specii de arbori izolaţi și specii de
parcurilor și zonelor verzi, conservarea naturii, horticultură, arbori ocrotiţi fișa de lucru prevede completarea
administrație și financiar, relații publice, sociologie ș.a.. următoarelor date: număr unic de identificare, amplasa-
ment, specie, diametru, înălţime, evaluarea stării de
II. Registrul spațiilor verzi viabilitate, identificarea riscurilor potenţiale. În cazul tuturor
categoriilor de arbori, capitolele recomandate spre a fi
Registrul spațiilor verzi este un instrument cuprinse în registru prin Anexa 1, OM 1466/2010 sunt
complex de inventariere a spațiilor verzi din intravilanul minimale și acoperă o paletă de date neconcludentă.
localităților prin constituirea unui set de date, informații şi Recomandare: pentru o inventariere completă, care să
planuri privind identificarea terenurilor definite ca spaţii cuprindă date calitative și cantitative, propunem
verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii vizualizarea altor exemple de întocmire a registrelor,
verzi, cu identificarea stării de viabilitate a vegetaţiei de pe precum cazul orașului Neuchâtel, Elveția, inventarul online
aceste terenuri, a caracteristicilor ei, a indicilor de cantitate al arborilor stradali din New-York cu cuantificarea valorii
şi calitate aferenţi. Pentru ca scopul efectiv al registrului totale în bani a beneficiilor exemplarelor de arbori sau
spațiilor verzi să fie atins considerăm ca acesta trebuie să evaluarea complexă a riscului arborilor și recomandarea
cuprindă informații cantitative și calitative cât mai precise de intervenții pe paliere de timp propusă de Societatea
care să fie actualizate în timp real cu date noi în funcție de Internațională de Arboricultură (vezi ISA - Formular de
schimbările survenite. evaluare a riscurilor la arbori, de la finalul acestui capitol).
Obligativitatea constituirii Registrului spațiilor verzi
de către administrația publică locală este reglementată C. Pentru terenuri degradate ce pot fi reabili-
pentru prima dată în România prin Legea 24/2007 (Art.16, tate ca spaţii verzi, fișa de lucru prevede completarea
alin.(1)) și prin intermediul Ordinului Ministrului Dezvoltării, următoarelor date: amplasament, suprafaţă, categorie de
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr.1.549/2008 modificat folosință, specii de arbori; evaluare grad întreţinere.
prin Ordinului Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor nr. 1466 /2010. Obiectivele ce se asigură prin Recomandare: grupul de lucru pentru întocmirea
Registrul spațiilor verzi sunt după cum urmează: registrului spațiilor verzi trebuie să dețină pe lângă altele,
competențe minime în peisagistică și planificarea
ź protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru peisajului, management al parcurilor și zonelor verzi,
menţinerea biodiversităţii lor; horticultură, topografie,cadastru, GIS ș.a.
 Cap.5. Instrumente ...

III. Proiectarea spațiilor verzi privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu

modificările ulterioare și a Ordinului 2495/2010 - pentru
Proiectarea spațiilor verzi se face prin întocmirea aprobarea Normelor metodologice privind atestarea
Proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul
construire (PAC) urmând structura cadru dată prin Legea protejării monumentelor istorice.
nr. 50/1991 și Normele metodologice ale acesteia.(Fig. 11) Autorizarea lucrărilor de amenajare a spațiilor
Analiza oportunității realizării unei investiții într-un verzi se face prin intermediul Proiectului pentru
spațiu verde nou sau reabilitarea/restaurarea unui spațiu autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC), cu
verde existent, se face premergător realizării proiectului respectarea Legii 50/199, republicată, a Legii 10/1995 și
tehnic/ autorizării lucrărilor de amenajare prin elaborarea după caz a Legii 350/2001 - privind amenajarea teritoriului
unui studiu de fezabilitate (SF) respectiv a unei documen- și urbanismul.
tații de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI). Studiul de
În cazul autorizării lucrărilor de amenajare a
fezabilitate / documentația de avizare a lucrărilor de
spațiilor verzi, Asociația Peisagiștilor din România - AsoP
intervenție pentru spații verzi sunt documentații complexe
recomandă obligativitatea prezenței unui peisagist în
care vizează un anumit orizont de timp și iau în calcul
cadrul echipei de elaborare a proiectului pentru autori-
aspecte tehnice, financiare, de management, aspecte
zarea executării lucrărilor de construire (PAC). Conform
juridice, beneficii și riscuri legate de investiția în spațiile
definiţiei propuse şi susţinută de Federaţia Internaţională a
verzi. Conținutul cadru al acestor documentații este
Arhitecţiilor Peisagişti (IFLA), Regiunea Europeană (IFLA
reglementat de HG 907/2016 ( anterior HG 28/2008).
Europe), aprobată în anul 2003, pentru încadrarea acestei
În cazul obiectivelor de investiție noi, realizarea de
profesii în International Standard Classification of
spații verzi noi, structura cadru pentru studiul de
Occupations / International Labour Office / Geneva,
fezabilitate prevede realizarea unei analize cost beneficiu,
peisagiştii conduc cercetarea şi consultanţa în planificare,
o documentație analitică utilizată pentru a estima (din
proiectarea şi dirijarea mediului şi a spaţiului exterior, atât
punct de vedere al costurilor și beneficiilor) impactul social
în interiorul cât şi în afara mediului construit, precum şi
și economic care decurge din implementarea unui proiect
conservarea şi dezvoltarea durabilă a acestora. Pentru
de spați verzi.
profesia de peisagist se solicită o licenţă în peisagistică.
În cazul obiectivelor de investiție existente,
reabilitarea / restaurarea spațiilor verzi, conținutul cadru al Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor
documentației de avizare a lucrărilor de intervenție impune (POE) însoțește de regulă proiectul pentru autorizarea
relalizarea unor expertize tehnice conform Legii 177/2015 executării lucrărilor de construire (PAC), elaborată pentru
- pentru modificarea şi completarea Legii 10/1995 privind amenajarea spațiilor verzi și este reglementată prin Legea
calitatea în construcţii și dupa caz, a Legii nr. 422/2001 - 50/1991- republicată.

Fig. 11. Propunere masterplan, Concurs de soluții urbanistice pentru amenajarea falezei Mureșului, municipiul Arad (2011),
peis. Alexandru Ciobotă, peis. Andrei Condoroș, arh.Vladimir Obradovici, arh. Paul Cărăbaș,
 Cap.5. Instrumente ...

În cazul elaborării proiectului de organizare a ź Atribuirea procesului de proiectare a unui grafic de timp
execuţiei lucrărilor (POE) pentru proiectele de amenajare și alocarea unui buget realist, conectate la complexi-
a spațiilor verzi sau în cazul investițiilor realizate în tatea proiectului, vizând astfel rezultate excepționale.
proximitatea spațiilor verzi, pentru măsuri de Pentru obținerea unui proces de proiectare cali-
protecție/conservare a vegetației în timpul șantierului, tativ, considerăm importantă respectarea celor 5 principii
Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, recomandă minime și parcurgerea completă a următoarelor etape de
obligativitatea prezenței unui specialist peisagist în cadrul proiectare a spațiilor verzi (cazul optim)(Fig. 12):
echipei de elaborare. E1. Elaborarea de către Administrația Locală a
temei de proiectare și scoaterea spre achiziție a serviciului
Proiectarea spațiilor verzi este un proces complex, (recomandăm concurs de soluții organizat cu sprijinul
care necesită etape bine stabilite. Principalele etape sunt organizațiilor profesionale: Asociația Peisagiștilor din
reglementate prin intermediul legislației naționale (achiziția Romania - AsoP, Ordinul Arhitecților din România - OAR,
serviciilor de proiectare, asigurarea calității în construcții, Registrul Urbaniștilor din România - RUR ș.a.);
avizarea și autorizarea unui proiect pentru autorizarea E2. Desemnarea câștigatorului și atribuirea
executării lucrărilor de construire, consultare publică etc.). contractului pentru servicii de proiectare (în cazul
În acest sens, Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, concursului de soluții);
alături de partenerii/colaboratorii acestui ghid, recomandă E3. Atribuirea contractului pentru servicii de
administrației publice locale 5 principii minime pentru proiectare de spații verzi;
îmbunătățirea procesului de proiectare a spațiilor verzi E4. Realizarea conceptului general;
și a rezul-tatelor obținute: E5. Participarea publicului și a organizațiilor
ź Realizarea unor teme de proiectare clare, adaptate profesionale în diverse etape ale conceptului (proiectare /
la nevoile comunității/publicului țintă și a specificului abordare participativă);
natural, cultural și social al spațiului; E6. Întocmirea proiectului pentru autorizarea
ź Organizarea în parteneriat cu asociațiile profesionale executării lucrărilor de construire (PAC);
(Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Ordinul E7. Autorizarea proiectului;
Arhitecților din România - OAR, Registrul Urbaniștilor E8. Implementarea proiectului
din România - RUR ș.a.) de concursuri de soluții cu E9. Monitorizarea implementării.
jurizare națională și internațională care, la final, să Proiectarea spațiilor verzi reprezintă o lucrare
conducă la obținerea unei soluții optime și atribuirea complexă motiv pentru care echipa de proiectare trebuie
contractului de servicii de proiectare; să dețină competențe variate și adaptate la tema
ź Atribuirea contractelor de achiziție a serviciilor de proiectului. Orientativ prezentăm competențele minime
proiectare de spații verzi (cazul fără concurs) pe criterii pentru întocmirea unui proiect de amenajare a spațiilor
de competență și experiență similară, prin prezentarea verzi: peisagistică, gestiunea parcurilor și zonelor verzi,
unui curriculum al companiei și al specialiștilor implicați; arhitectură, inginerie (drumuri, îmbunătățiri funciare,
ź Transformarea proiectării spațiilor verzi într-un instalații electrice, instalații hidraulice, construcții civile-
proces participativ prin integrarea în diferite faze ale după caz), arheologie (după caz), studii istorice,
proiectării, de ateliere, seminarii cu comunitatea, restaurare și patrimoniu (după caz), management al
asociațiilor profesionale și a celor interesați, aplicarea parcurilor și zonelor verzi, horticultură, topografie, geologie
de chestionare sociologice și realizarea de dezbateri; și pedologie, sociologie, antropologie ș.a..

Primăria
(administrator)

Proiectul
consultare (documentația tehnică) consultare
Asociații profesionale Specialiști
Cetățenii
/ ONG mediu ș.a. (comunitatea locală)
publică (colectiv: peisagist, arhitect, publică
inginer, socilog, etnolog etc)

Avizare Avizare Avizare

(alte instituții, după caz) (Agenții Protecția Mediului) (Direcția pentru Cultură, după caz)

Autorizare
(Primăria)

Implementare
(Primăria, Proiectantul,
Constructorul)

Monitorizare
(Garda Națională de Mediu
prin Comisariatele Județene)

Fig. 12. Schema etapelor

Beneficiari
 Cap.5. Instrumente ... Fișa Neuchâtel

*) Traducere a fișei de inventar a Biroului de Urbanism, Primaria Neuchatel, Elveția,/ www.urbanisme-neuchatel.ch

NEUCHÂTEL INVENTARUL PARCURILOR ȘI GRĂDINILOR *)
OBIECTIV: Palatul Peyrou (Peyrou Palace), sit de valoare N°
J 01
Protecție 246 001
Fed. Canton Comuna Zona
existentă

Nr. curent 01
District Neuchâtel
Avenue Dupeyrou 1
Adresă
NP 2000
Denumire Palais Dupeyrou
Coordonate X 561594.76 Y 204865.55 Z
Nr.cadastral 113802 Fol.
Nr.cons. 01246 1 50
Direction de L'urbanisme
Proprietar
Hotel Communal Neuchâtel

Tip Parc public

Suprafața m² 2800
Expoziție Sud
Epoca constr. Sec. al XVIII - lea
Stare Bună
Elem.constr. Bazin oval din calcar și Sifinx
Elem.naturale Gard viu din cimișir (Buxus sp.)
Tip întreținere Intensivă cu masive sezoniere
Utilizare Publică: destindere / relaxare
Perspective Nu
Perturbații / Străzi vecine cu grădina de Sud
amenințări și la Est, zgomot
Importanța Regională

DESCRIERE
Rest al grădinii de secolul al XVIII-lea, în stil clasic, cu partere delimitate
și elemente conice și sferice din cimișir (Buxus sp.). La fațadă se află
INTERES
un aliniament de castani. Jardinierele din beton poziționate în spatele Istoric 5
accesului de sud, nu sunt adaptate stilului arhitectural. Peisager 5
Ecologic 2
Dendrologic 2
Recrativ 3
MĂSURI REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE
Clasare Da
Categorie Remarcabil cf. RA Art.100, 115, 116, 145
Acces public Da
Gestiune / Serviciul de Parcuri și Promenade REFERINȚE ARHITECTURALE
întreținere Înlocuirea speciilor de Thuja de la Sit cu valoare arhitecturală.
umbrar. Documentare istorică Construcție clasificată de cat. I
REFERINȚE
Fotografii Da
Alte fișe Nu
Bibliografii -

Data inventarului Data evaluării Data validării Data actualizării

Recenzor M. Loup
27.02.1996
 FORMULAR DE EVALUARE A RISCURILOR LA ARBORI *)
Client Data Ora
Adresa/Poziționarea arborelui Numărul arborelui Zona din
Denumirea speciei: Ø trunchi Înălțime Ø coroană
Evaluator(i): Interval de timp Unelte folosite
2. Evaluarea obiectivelor afectate

3. Condiții pedo-staționale
Istoric eșecuri: Topografie ( plan pantă ) % Expunere
Modificări ecologice: Fără Modificare nivel inserție Perturbări adiacente Modifcări hidrologice în sol Deteriorarea
rădăcinilor Descriere: Condiții de sol: Volum limitat Saturat
Superficial Compactat Paviment peste rădăcini % Descriere
Direcția vânturilor dominante Condiții meteo generale: Vânt puternic Gheață Zăpadă Ploi torențiale
Descriere
4. Sănătatea arborelui și profilul speciei
Vigoare: Scăzută Normală Ridicată Foliaj: Fără (în sezon) Fără (uscat) Normal % Saturația clorofilei %
Necrozat % Fitopatologie: Factori abiotici:
Predispoziții cunoscute speciei: Ramuri Trunchi Rădăcini Descriere
5. Încărcătura exemplarului
Expunerea la vânturi: Protejat Parțial Total Curenți de aer Dim.relativă a coroanei: Mică Medie Mare
Densitatea coroanei: Dispersată Normală Densă Ramuri interioare: Puține Normale Dese
Liane/Plante parazite/semiparazite/Muschi
Schimbări recente sau planificate în factorii de încărcare
6. Defectele arborelui și condițiile care afectează evoluția către eșec
- Coroană și ramuri -
Coroană dezechilibrată RCVA % Crăpături Daune cauzate de fulger
Ramuri/crengi uscate % per total, Ø Max. (cm) Ramuri codominante Scoarță inclusă
Număr ramuri rupte/atârnate , Ø Max. (cm) Ramuri slab atașate Scorburi % circ.
Istoric tăieri: Eșecuri anterioare Ramuri similare prezente
Curățarea coroanei Rărire Elagare Reducere Scoarță moartă / lipsă Tumori / umflături anormale
Vârf tâiat Șarpante tăiate Tăieri foarte severe Alburn afectat / în declin Duramen putrezit
Altele Iască/Ciuperci Creșteri datorate tăierilor anterioare
Riscuri principale

Încărcătură pe defect: Nu se aplică Minor Moderat Semnificativ

Probabilitatea eșecului: Improbabil Posibil Probabil Iminent
- Trunchi -
Scoarță moartă/lipsă Culoare/textură anormală scoarță Colet îngropat Adâncime m, Trunchi sugrumat
Ramuri codominante Scoarță inclusă Crăpături Rădăcină lignifiată: Uscată Putregai Crăpături
Alburn afectat/în declin Tumori/umflături anormale Scurgere de rășină Cavități sau scorburi % circ.
Daune cauzate de fulgere Duramen putrezit Iască/Ciuperci Rădăcini tăiate sau deteriorate
Iască/Ciuperci Scorburi % circ. Adâncime m Distanța față de trunchi m Rădăcini dislocate
Înclinație ⁰ Corectat? Sol nestabilizat
Creșteri datorate tăierilor anterioare Creșteri suplimentare
Riscuri principale Riscuri principale
Încărcătură pe defect: Încărcătură pe defect:
nu se aplică Minor Moderat Signifiant nu se aplică Minor Moderat Signifiant
Probabilitatea eșecului: Probabilitatea eșecului:
Improbabil Posibil Probabil Iminent Improbabil Posibil Probabil Iminent
 Cap.5. Instrumente ... Fișa ISA

Probabilitate

al părții afectate
Gradul de risc
Eșec și impact

Dimensiune

Nr. Obiectiv

(din matricea 2)
Eșec Impact (din matricea 1) Consecințe

Protejare
arborelui

Puțin posib.
incidență

obiectiv

Foarte mic
Improbabil

Improbabil

Signifiante
Distanță

Neglijabile
Nr. Crt.

Parte a

F. posibil
Probabil
Iminent

Severe
Ridicat

Minore
Posibil

Posibil
Mediu
Mic
Considerații

Matricea 1. Matricea de probabilitate

Probabilitatea Pobabilitatea de impact cu obiectivul
eșecului Foarte mică Mică Medie Ridicată
Iminent Improbabil Puțin probabil Posibil Foarte posib.
Probabil Improbabil Improbabil Puțin probabil Posibil
Posibil Improbabil Improbabil Improbabil Puțin probabil
Improbabil Improbabil Improbabil Improbabil Improbabil

Matricea 2. Matricea de evaluare a riscurilor

Probabilitatea Consecințe
eșec și impact Neglijabile Minore Signifiante Severe
Foarte posibil Scăzut Moderat Ridicat Extrem
Posibil Scăzut Moderat Ridicat Ridicat
Nord
Puțin probabil Scăzut Scăzut Moderat Moderat
Improbabil Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut

Note, explicații, descrieri

Trunchi Coroană
Diminuarea riscurilor Risc rezidual
Risc rezidual
Risc rezidual
Risc rezidual
Gradul maxim de risc: Scăzut Moderat Ridicat Extrem Prioritate de intervenție 1 2 3 4
Grad maxim de risc rezidual: Scăzut Moderat Ridicat Extrem Interval de inspecție recomandat:

Fișă: Finală Preliminară Necesită evaluare avansată: Nu Da–Tip/Motiv

Limitări de inspecție: Fără Vizibilitate Acces Liane Colet îngropat Descriere

Risc rezidual = Reiese din matricea 2

Prioritate de intervenție = (1) imediat; (2) la prima intervenție; (3) la intervenția generală; (4) când este posibil.
 Cap.5. Instrumente ... Fișa ISA

Secțiunea 1 Secțiunea 4
Ø trunchi - Circumferința trunchiului măsurată la distanța Vigoare – se referă la sănătatea generală a arborelui;
de 1,00 m de sol. Scăzută – crește greu și defectuos, atipic speciei și/sau
Interval de timp - Perioada în care estimați probabilitatea este supusă stresului;
de eșec; Intervalul de timp ar trebui să fie luat în Normal – creșterea este în parametrii normali ai speciei;
considerare atunci când în urma evaluării se consată Ridicată – creșterea este foarte bună și aparent nu
eșecul în 1-5 ani, cu excepția iminentă, care are un alt prezintă factori de stres.
interval de timp (foarte curând).Prin eșecul arborelui se Foliaj:
înțelege prăbușirea totală sau parțială a arborelui. ź Normal - se referă la procentul frunzelor sănătoase din
Unelte folosite - Unelte folosite la evaluare, exemplu: coroana exemplarului;
ruletă, binoclu, etc. ź Saturația clorofilei - se referă la procentul frunzelor care
prezintă îngălbenire prematură;
Secțiunea 2 ź Necrozat - se referă la procentul frunzelor care s-au
Zona de incidență - va fi exprimată în metrii măsurați de uscat prematur.
la baza trunchiului și se va ține cont în raport cu înălțimea
arborelui, până la 1.5 x înălțimea lui pentru obiectivele ce Secțiunea 5
ar putea să fie afectate de eșecul arborelui, exemplu: Încărcătura exemplarului - se referă în general la două
ramuri uscate care se pot prăbuși peste o alee pietonală tipuri de încărcătură în evaluarea riscurilor:
aflată în raza de incidență. ź Încărcătură dinamică – efectul vântului poate avea
Rata de ocupare - Prezența obiectivului în raza de impact asupra exemplarului;
incidență. Se vor folosi următorii indicativi: ź Încărcătură statică – forța gravitațională poate avea
1. Rar – prezența obiectivului în zona de incidență este impact asupra exemplarului.
improbabilă; Obs ! Cele două forme de încărcătură se pot intersecta.
2. Ocazional – prezența obiectivului în zona de incidență
se produce ocazional, fără regularitate; Secțiunea 6
3. Frecvent – obiectivul este prezent în zona de incidență Coroană și ramuri
pentru o bună parte a zilei sau a săptămânii; RCVA – Raportul dintre înălțimea coroanei vii și înălțimea
4. Constant – Obiectivul de află în permanență în zona de totală a arborelui [RCVA=(înălțimea coroanei/înălțimea
incidență. arborelui) x 100].
Se poate muta? – Bifați cu [ X ] dacă obiectivul se poate Vârf tăiat – tradus din eng. Topped
muta pe perioada intervenției. Șarpante tăiate – tradus din eng. Lion-tailed
Exemplu: autovehiculele staționate în zona de incidență Tăieri foarte severe – se referă la alterarea inelului de
pot fi relocate în afara zonei de incidență până la finele calusare în urma tărierilor adănci sau defectoase.
lucrărilor de intervenție. Alburn afectat sau în declin – lemn tânăr, fiziologic activ
Restricționarea accesului – Bifați cu [ X ] dacă se poate Duramen putrezit – lemn vechi, fiziologic inactiv
restricționa accesul la obiectiv, cel puțin pe perioada
intervenției. Rădăcini și colet
Exemplu: accesul la o bancă de odihnă aflată în zona de Rădăcini dislocate – semne la nivelul rădăcinilor lignificate
incidență poate fi restricționat provizoriu până la ce pot indica tangajul arborelui la vânturi puternice.
eliminarea factorilor de risc. Creșteri suplimentare – Creșteri de rădăcină apărute ca
răspuns la deteriorare.
Secțiunea 3
Istoric eșecuri - se referă la identificarea altor eșecuri din
trecut și/sau frecvența cu care acestea s-au produs.
Exemplu: La orice vânt puternic ramuri ale exemplarului se
prăbușesc.
Expunere – se referă la expunerea cardinală a pantei pe
care se situează exemplarul.
Exemplu: expunere Nord-Est (NE)
Perturbări adiacente – alte obiecte adiacente eliminate
sau nou introduse care afectează evoluția exemplarului.
Exemplu: o clădire nou construită care umbrește
exemplarul și/sau modifică direcția sau intensitatea
vântului.
Paviment peste rădăcini – beton, asfalt, pavele sau alte
materiale care împiedică dezvoltarea rădăcinilor, aerarea
solului sau infiltrarea apei în zona rădăcinior. Dacă se
constată acest incovenient se va introduce și procentul de
suprafață afectată.
 n mediul urban, vegetația are un rol esențial în de-a lungul timpului, alături de beneficiile pe termen

Î asigurarea unui mediu de viață adecvat pentru

oameni. Pe lângă valențele estetice și sociale bine-
cunoscute, prezența vegetației în localitate
mediu și lung din punct de vedere al sănătății publice,
al dezvoltării corecte a vegetației urbane și din punct
de vedere al impactului social și urban.
influențează puternic și nivelul termic, calitatea aerului
și nivelul zgomotului. Însă condițiile în care trebuie să
se dezvolte și să trăiască vegetația urbană diferă de
condițiile naturale de creștere, în mediul urban
existând numeroase constrângeri cu privire la aspecte Evapotranspirație
cruciale pentru supraviețuirea și vitalitatea plantelor.
Deseori situațiile negative pentru dezvoltarea
plantelor - precum impermeabilizarea suprafeței
solului, întreruperea sau alterarea ciclului de formare
a materiei organice sau interacțiunea directă cu Primenirea
diverși poluanți - pot deveni dominante. (Fig. 13) aerului

Procesul de gestionare a vegetației din mediul

urban trebuie să asigure un mediu propice de viață și o
dezvoltare adecvată pentru toate palierele fondului
vegetal: arbori, arbuști și plante acoperitoare de sol.
Pornind de la inventarierea vegetației și de la elaborarea Oprește /
strategiei cu privire la generarea unei rețele verzi și până controlează Umbrire
la activitățile de întreținere propriu-zisă a elementelor vânturile
vegetale, procesul de gestionare trebuie să fie guvernat Absorbție
de o serie de principii, cele mai importante dintre acestea
fiind: Stabilizarea solului
ź Asigurarea confortului în utilizare pentru locuitori,
astfel în gestionarea vegetației trebuie acordată o Fig. 13. Principalele contribuții ale arborelui în mediul urban
importanță deosebită volumului foliar, capacității de
umbrire, capacității de purificare și răcorire a aerului pe În cadrul procesului de gestionare, întreținerea
timpul verii, asigurării iluminării naturale a spațiilor de propriu-zisă a vegetației reprezintă o etapă extrem de
locuit adiacente, utilizării preponderente a speciilor ce importantă în dezvoltarea adecvată și menținerea
nu au impact negativ asupra mediului urban și a integrității plantelor. Întreținerea efectivului vegetal trebuie
sănătății locuitorilor, precum și fluidității traficului să fie realizată în concordanță cu caracteristicile fiecărei
pietonal; specii și cu palierul vegetal sau elementul compozițional
ź Asigurarea protecției mediului, prin urmărirea (aliniament, grup, masiv, gard viu, peluza, pajiște etc.) din
reintroducerii de ecosisteme stabile în mediul urban, care plantele fac parte.
care impun măsuri de gestionare minimale și realizarea
de amenajări care să favorizeze asociații vegetale I. Arbori
naturale, vizând protejarea elementelor componente
ale mediului ambiant; Arborele este o plantă perenă lemnoasă carac-
ź Dinamica peisajului, procesul de gestionare având terizată, în general, printr-o tulpină distinctă și o coroană
rolul de a integra evoluția permanentă a vegetației, de (formată din șarpante, crengi și ramuri). În cazul anumitor
la plantare până la stabilizare/maturitate, precum și specii pot fi întâlnite și exemplare cu mai multe tulpini
transformările caracteristice fiecărei specii de-a lungul (multi-tulpinale). În mod obișnuit arborii se împart după
anotimpurilor; înălțimea maximă atinsă la maturitate în trei categorii
ź Asigurarea diversității în cadrul paletei vegetale distincte: arbori de mărimea I cu o înălțime de peste 25 de
specifice orașului, demers care pe lângă aspectele metri, arbori de mărimea a II-a cu o înălțime situată între
estetice, ecologice și culturale are și menirea de a 15 și 25 de metri și arbori de mărimea a III-a cu o înălțime
preveni riscurile epidemiologice, de a permite utilizarea situată între 7 și 15 metri.(Fig.14)
plantei potrivite în locul potrivit și de a oferi flexibilitate
față de modificările impuse de schimbările climatice; În cazul acestui tip de palier vegetal cele mai
ź Durabilitatea amenajărilor care înglobează importante aspecte referitoare la întreținere sunt:
vegetație, urmărindu-se astfel asigurarea sustenabili- A. Tăierile aplicate în coronamentul arborilor
tății din punct de vedere ecologic și economic al sunt operații tehnice care au ca scop reducerea sau
acestora; suprimarea elementelor care compun coroana (șarpante,
ź Asigurarea unui echilibru cost-beneficiu, procesul crengi, ramuri) realizate pentru a îmbunătăți aspectul sau
de gestionare luând în calcul atât a costurile de viabilitatea plantelor. Acestea se împart în trei categorii,
implementare cât și pe cele de întreținere a vegetației respectiv: tăieri de formare, întreținere și de regenerare.
 Cap.6. Gestionarea vegetației

ź Tăierile de formare cuprind operații care au rolul de a De reținut:

echilibra creșterea arborilor după stabilizarea la locul ź Un arbore este capabil să se dezvolte adecvat în
de plantare (minim doi ani de la plantare) și se aplică condițiile unei reduceri a învelișului foliar de până la
cu precădere speciilor foioase. Aceste acțiuni au în 30% cauzate de pierderi naturale, de dezastrele din
vedere suprimarea ramurilor duble, a ramurilor viața de zi cu zi sau de tăieri incorect aplicate;
apropiate sau prea numeroase, corectarea orientării ź Tăierile aplicate în mod corect, profesional, țin cont de:
unor ramuri precum și asigurarea dominanței axului frumusețea naturală a arborelui, de sistemul de apărare
prin scurtarea ramurilor care îl concurează în cazul al arborelui și de demnitatea arborelui;
speciilor care au coroane cu ax. Aceste tăieri respectă ź Mutilarea arborilor cauzată de tăieri agresive ale
forma naturală de creștere a fiecărei specii și vizează coroanei (de exemplu pentru reducerea înălțimii
doar îndepărtarea ramurilor și a crengilor susținute de arborelui) poate fi evitată dacă se aplică principiul
acestea, adică nu implică niciodată tăierea șarpantelor ”arborele potrivit la locul potrivit”;
arborilor. În cazul speciilor rășinoase, aceste intervenții ź Orice tăiere creează o poartă de intrare pentru
sunt aplicate numai pe creșterile de un an. Tăierile de microorganismele care generează descompunerea, iar
formare se aplică succesiv, pe parcursul mai multor ani, capacitatea de auto-vindecare a arborelui este
în funcție de rezultatele vizate și implică reducerea a influențată de mărimea rănii produse;
cel mult 30% din volumul coroanei în cadrul unei etape ź CODIT (Compartmentalization of Decay in Trees) este
de intervenție; modelul care descrie procesul de compartimentare a
ź Tăierile de întreținere au rolul de a menține descompunerii în interiorul arborilor, respectiv modul în
integritatea arborelui și vizează cu precădere care arborii reacționează - în funcție de specie - la
suprimarea ramurilor moarte sau parțial uscate, a diverse leziuni, formând diverse bariere pentru limitarea
lujerilor lacomi de pe trunchi și ramuri, eliminarea volumului țesutului afectat;
drajonilor și scurtarea ramurilor rupte. Aceste tăieri au ź În cazul leziunilor produse de tăieri, doar rănile cele cu
întotdeauna un caracter rațional, urmărind să nu creeze diametre de până la 5-10 cm pot fi gestionate eficient
porți de intrare pentru microorganisme patogene și să de mecanismele de apărare ale arborelui. (Fig.15)
mențină echilibrul fiziologic al arborilor. Tăierile de
întreținere sunt aplicate și pentru înălțarea coroanei
față de nivelul solului (elagare), stimularea creșterii
A B C
vârfului, refacerea vârfului în caz de distrugere și
limitarea creșterii impusă de anumiți factori de
constrângere (apropierea de clădiri, instalații aeriene și
alte elemente prezente în cadrul urban). Aceste tăieri
sunt realizate în concordanță cu necesitățile constatate
în cazul fiecărui arbore;
ź Tăierile de regenerare au rolul de a stopa sau încetini
declinului natural al vegetației (atingerea perioadei de
bătrânețe) sau pe cel generat de o îngrijire
necorespunzătoare, de degradări cauzate de
depunerile de zăpadă, de furtuni, descărcări electrice și
de acțiuni antropice. Aceste tăieri au un caracter mai
sever care vizează însă reactivarea creșterii arborelui Fig. 15. Aplicarea tăierilor în coronamentul arborilor
și refacerea coroanei și se aplică numai arborilor foioși. (A) Situație inițială, (B) Reducerea corectă a coroanei,
Aceste intervenții se aplică în etape succesive pe o (C) Reducerea incorectă a coroanei.
durată totală de 4-5 ani, conform unui program bine
stabilit de către specialiști. B. Abordarea arborilor în cadrul lucrărilor de
construcție sau amenajare este un aspect esențial
pentru păstrarea integrității și viabilității plantelor.
Debilitarea multor arbori din mediul urban este rezultatul
direct al deteriorării sistemului radicular sau a trunchiului
produse pe parcursul desfășurării unor șantiere. Tehnici de
excavare care nu țin cont de partea subterană a arborilor,
manipularea inadecvată a echipamentelor de lucru și
neprotejarea corespunzătoare a părților aeriene ale
arborilor ce pot fi afectate pe parcursul acestor lucrări au
în general consecințe catastrofale asupra plantelor și
contribuie la declinul acestora, transformându-le în
potențiale pericole pentru utilizatorii spațiului urban.
Afectarea rădăcinilor constituie o reală problemă în cazul
arborilor din localități cu atât mai mult cu cât evoluția stării
Fig. 14. Clasificarea arborilor în funcţie de înălţimea atinsă acestora nu poate să fie urmărită corespunzător de-a
în condiții naturale la maturitate lungul timpului. (Fig.16)
(A) Arbore de mărimea I, cu o înălţime de peste 25 metri C. Alimentarea adecvată cu apă reprezintă o
(ex.: Acer pseudoplatanus, Fagus sylvatica, Platanus x acerifolia etc.); mare problemă în cazul arborilor din mediul urban. În cele
(B) Arbore de mărimea a II-a, cu o înălţime cuprinsă între 15 şi 25 metri mai multe cazuri, zona în care se află rădăcinile prin care
(ex.: Acer campestre, Betula pendula, Tilia cordata etc.);
(C) Arbore de mărimea a III-a, cu o înălţime cuprinsă între 7 şi 15 metri arborele absoarbe propriu-zis apa este impermeabilizată
(ex.: Acer monspessulanum, Koelreuteria paniculata, Salix babilonica etc.). prin intermediul unor suprafețe minerale pietonale
 Cap.6. Gestionarea vegetației

A. Depozitarea de deșeuri și B. Depozitarea în spațiul vital al C. Impermeabilizarea spațiului vital D. Tasarea și compactarea solului în
substanțe toxice în spațiul vital al arborilor a unor materiale de al arborilor prin realizarea de alei sau spațiul vital al arborilor cauzate de
arborilor, care duce la poluarea construcții, demers care duce în fapt alte suprafețe minerale, precum și echipamentele și utilajele care intră
solului; la tasarea și compactarea solului și suprimarea unei părți a sistemului în contact cu această zonă.
respectiv la afectarea sistemului radicular cauzată de realizarea unor
radicular; elemente construite;

E. Protejarea arborilor trebuie să ia F. Constituirea unei zone de protecție G. Este esențială protejarea zonei H. În cazul îndepărtării unei părți a
în considerare atât părțile aeriene comparabilă cu amplitudinea din vecinătatea trunchiului prin rădăcinii trebuie luate o serie de
ale acestora cât și pe cele subterane; coroanei (prin instalarea unor instalarea unor împrejmuiri fizice măsuri pentru protejarea viabilității
ca regulă generală trebuie reținut împrejmuiri fizice sau prin utilizarea sau prin utilizarea altor modalități ulterioare a arborelui; măsurile
faptul că perimetrul rădăcinilor unui altor modalități de protejare a zonei) de protejare a zonei (de exemplu necesare trebuie stabilite cazuistic
arbore corespunde cel puțin cu reprezintă o abordare ideală în prin distanțarea funcțiunilor și în prealabil pentru fiecare situație
amplitudinea coroanei acestuia; cadrul mediului urban; echipamentelor care generează dată de către profesioniști cu
fluxurile de utilizare a spațiului); competențe în acest sens;
dimensiunile minime recomandate
pentru zona de protecție este:
2.00 m (L) x 2.00 m (l) x 2,00 m (H);

În mediul urban sunt

întâlnite în mod uzual o serie
de situații care duc la
pierderea integrității și
viabilității arborilor sau chiar
la moartea acestora. Între
acestea, printre cele mai
grave se numără cazurile
reprezentate în schemele:
A , B, C, D;

În mediul urban, protejarea

I. Ca regulă generală trebuie evitate J. Imediat după îndepărtarea unei integrității și viabilității
săpăturile realizate în zona sistemului părți a sistemului radicular, zona
radicular al arborilor; în cazul în care expusă a acestuia trebuie acoperită arborilor trebuie să aibă în
acest lucru nu este posibil interven- cu materiale adecvate sau plantată; vedere un complex de factori.
țiile trebuie realizate numai conform aportul de apă necesar pentru
Fig. 16. În acest sens, printre cele
soluțiilor alese în prealabil de contracararea acestui șoc precum și mai importante aspecte se
specialiști cu competențe în domeniu modul de tratare a rădăcinilor secțio- Arborii în mediul urban
pentru a nu afecta pe viitor nate trebuie stabilite în prealabil de - probleme principale numără cazurile reprezentate
viabilitatea plantelor; specialiști cu competențe în domeniu. și modalități de potejare în schemele: E, F, G, H, I, J.
 Cap.6. Gestionarea vegetației

sau carosabile. Alveolele de mici dimensiuni lăsate libere

în jurul trunchiului nu au capacitatea de a reține și
direcționa în sol cantitatea de apă pluvială necesară
arborelui. Pentru ca acest lucru să fie posibil udarea
trebuie asigurată prin intermediul unor sisteme care să
permită asimilarea treptată a apei (udare prin picurare sau
cu saci cu eliberare lentă - slow release watering bag).
Udarea prin aspersiune la baza arborelui menține
umiditatea doar în primii 30 de centimetri de sol, fără a
aduce un real beneficiu plantei. În timp această umiditate
permanentă contribuie la putrezirea zonei de rădăcină
care asigură ancorarea arborelui și, respectiv, în final
Fig. 18. Clasificarea arbuștilor în funcţie de înălţimea pe care tufa
poate duce la prăbușirea acestuia. De asemenea, o altă o atinge în condiții naturale la maturitate
soluție viabilă pentru asigurarea aportului necesar de apă (A) arbust de mărimea I, cu o înălţime de între 3 și 7 metri
o constituie permeabilizarea unei părți din zona liniei de (ex.: Sambucus nigra, Syringa vulgaris, Viburnum opulus, etc.);
picurare, adică a zonei în care este direcționată de (B) arbust de mărimea a II-a, cu o înălţime cuprinsă între 1,5 şi 3 metri
(ex.: Diervilla florida, Lonicera tatarica, Spiraea x vanhouttei, etc.);
coroană apa provenită din precipitații. Un exemplu în acest (C) arbust de mărimea a III-a, cu o înălţime de până la 1.5 metri
sens este asigurarea unei benzi permeabile continue în (ex.: Cytisus nigricans, Juniperus sibirica, Symphoricarpos albus, etc.).
cazul arborilor din aliniamente. Este important de reținut
faptul că permeabilizarea suprafeței solului în zona Acestea se împart în trei categorii, respectiv: tăieri de
rădăcinilor care alimentează arborele permite și accesul întreținere, tăieri de stimulare și tăieri de regenerare.
acestuia la aportul de aer necesar pentru buna sa ź Tăierile de întreținere se realizează în concordanță cu
dezvoltare. (Fig.17) caracteristicile fiecărei specii și au ca scop eliminarea
ramurilor uscate, rănite sau bolnave, a drajonilor
crescuți la distanță de baza plantei, a lăstarilor lacomi,
a ramurilor slabe și a celor care se încrucișează, etc.
Aceste tăieri au rolul de a reda forma și viabilitatea
plantelor și se realizează de regulă în repaus vegetativ;
ź Tăierile de stimulare au rolul de a favoriza formarea
de noi lăstari floriferi pentru producerea unei înfloriri
și/sau a unei fructificații mai abundente. Perioada în
care sunt aplicate aceste tăieri diferă de la specie la
specie în funcție de particularitățile de creștere;
ź Tăieri de regenerare se realizează cu scopul de a
îndepărta lemnul bătrân și ramurile epuizate redând
astfel vitalitatea generală a plantei. Au un caracter mult
mai agresiv în comparație cu tăierile de întreținere și se
aplică de regulă doar speciilor foioase.

B. Alimentarea adecvată cu apă trebuie să se

realizeze prin intermediul unor sisteme care să permită
asimilarea treptată a apei (udare prin picurare). Udarea
prin aspersiune este mai puțin recomandată în cazul
acestui palier vegetal deoarece apa administrată astfel
rămâne de regulă pe frunzișul plantelor, evaporându-se de
Fig. 17. Spațiul vital al unui arbore aici, și astfel doar o mică parte ajunge în sol pentru a ajuta
planta. În plus, în ceea ce privește frunzișul apa, alături de
alții factori determinanți, poate genera riscuri
II. ARBUȘTI epidemiologice (umiditatea excesivă favorizând apariția
bolilor și dăunătorilor).
Arbustul este o plantă perenă lemnoasă care
prezintă numeroase ramificații ce pornesc din apropierea III. PLANTE ACOPERITOARE DE SOL
solului și care atinge maxim 7 metri înălțime. După
înălțimea maximă a tufei, arbuștii se împart în trei categorii Plantele acoperitoare de sol sunt elemente
distincte: arbuști de mărimea I cu o înălțime de situată vegetale care au o înălțime redusă și care, prin particu-
între 3 și 7 metri, arbuști de mărimea a II-a cu o înălțime laritățile de creștere, contribuie la acoperirea solului.
de situată între 1,50 și 3 metri și arbuști de mărimea a III-a Acestea pot fi plante lemnoase care se întind pe sol (liane)
cu o înălțime de până la 1,50 metri. (Fig.18) precum Vinca minor (vinca), Hederea helix (iederă) etc.
sau amestecuri de plante erbacee. Dintre cele mai întâl-
În cazul acestui tip de palier vegetal cele mai nite amestecuri de plante erbacee din mediul urban se
importante aspecte referitoare la întreținere sunt: numără:
A. Tăieri aplicate tufei sunt operații tehnice care A. Speciile gazonante care sunt plante erbacee,
au ca scop reducerea sau suprimarea elementelor de regulă perene, care suportă tăierea / tunderea putând fi
componente realizate pentru a îmbunătăți aspectul astfel utilizarea în amestecuri care au ca scop crearea
general al plantelor, pentru a le reda viabilitatea sau pentru unui covor verde natural în cadrul unor amenajări.
a stimula înflorirea și/sau fructificația. Suprafețele au de regulă scop decorativ și mai rar utilitar.
 Cap.6. Gestionarea vegetației

Aportul decorativ este dat în acest caz de frunzișul periodice care au rolul de a elimina exemplarele ce aparțin
plantelor. unor specii care nu fac parte din amestecul inițial.
B. Amestecurile de tip pajiște care sunt mixturi Întreținerea suprafețelor ocupate de amestecurile de tip
de plante care generează un covor vegetal specific, în pajiște necesită un consum mai redus de resurse
care aportul decorativ este dat atât de frunziș cât și de (materiale precum apă / îngrășăminte sau umane -
florile sau fructele plantelor. În componența acestui personal care se ocupă de întreținerea suprafețelor) în
amestec pot fi regăsite atât plante erbacee anuale și comparație cu suprafețele acoperite de specii gazonante.
bienale cât și specii camefite (plante perene scunde, cu Aspectul acestor suprafețe nu este influențat de apariția
muguri de regenerare, care iernează sub zăpadă) sau unor specii care nu fac parte din amestecul inițial, iar
hemicriptofite (plante perene care prezintă muguri la colet cosirea este necesar a fi aplicată doar pentru a permite
sau pe rădăcini care rezistă la temperaturile scăzute din perpetuarea amestecului.
timpul iernii servind la refacerea părților aeriene ale plantei
- tulpini cu frunze și flori - în perioada de primăvară). În plus, întreținerea propriu-zisă a efectivului
Suprafețele au rol decorativ și/sau utilitar. vegetal din mediul urban presupune și luarea de măsuri
pentru protecția plantelor. Tratarea problemelor
Acest palier vegetal are o importanță deosebită în fitosanitare, respectiv contracararea bolilor și dăunătorilor
menținerea umidității din sol precum și în stabilizarea plantelor, trebuie realizată sub coordonarea specialiștilor
suprafeței acestuia, eliminând riscul de împrăștiere a atestați de Autoritatea Fitosanitară. Aceștia stabilesc rețete
prafului rezultat din uscarea pământului în sezonul cald. de tratament adecvate în funcție de diagnostic și
Activitățile de întreținere diferă în funcție de tipul de elementele vegetale sau speciile afectate. Pentru
elemente vegetale din care este alcătuit. Altfel, în cazul aplicarea tratamentelor preventive sau de combatere se
plantelor lemnoase constituite în acoperitori de sol nivelul folosesc doar produse de protecție a plantelor omologate
de întreținere tinde către zero, în timp ce în cazul de Comisia Națională de Omologare a Produselor de
suprafețelor gazonate aspectul caracteristic poate fi Protecție a Plantelor, în dozajul recomandat pentru
păstrat doar prin cosiri repetate (de regulă aplicate la plantele afectate și agentul de dăunare. De asemenea, în
intervale de una până la trei săptămâni în funcție de cadrul procesului de aplicare a tratamentelor fitosanitare
specificațiile tehnice aferente amestecului utilizat), sisteme trebuie respectate toate normele în vigoare pentru
de irigație, sisteme de drenaj, fertilizări și erbicidări protecția muncii și a mediului.

Aliniament realizat recent în centrul Berlinului, de-a lungul aleii Paule Löbe (lângă clădirea Parlamentului german), în cazul căruia pătrunderea apei
în sol pentru alimentarea arborilor este asigurată printr-o bandă continuă cu o lățime de 3,00 metri. Deoarece această suprafață face parte dintr-un
spațiu pietonal intens utilizat, banda a fost acoperită cu un strat de pietriș fin stabilizat cu stabilizator natural. Acest strat are consistența unui beton ușor
și nu permite împrăștierea particulelor componente, dar este complet permeabil și asigură astfel o alimentare optimă a rădăcinilor cu apă.
Legea 24 / 2007
Legea 24 / 2007
Sursa imaginilor:

Copertă: Andreea Pătroi, Grădini urbane în Timișoara, schiță din lucrarea de diplomă, Timișoara, 2017.
Pagina 4: MFO Park, Zürich, www.burckhardtpartner.ch.
Pagina 10: Centrul de Cultură Urbană, Parcul central, Cluj-Napoca, http://tudorphotoblog.blogspot.ro.
Pagina 13: Parcul central, Cluj-Napoca, http://apaczai.janoszsigmond.ro/kolozsvari-latnivalok.
Pagina 18: Canalul morii, Reghin, www.klausbirthler.ro/work/canalul-morii.
Pagina 20: (stânga) Parque Río Cali, Columbia, www.west8.nl.
Pagina 20: (dreapta) Bishan-Ang Mo Kio Park, Singapore, www.dreiseitl.com.
Pagina 22: Sesiunile Conferinței LAN-NET, București, www.asop.org.ro/lan-net.
Pagina 29: ’Ramuri care zboară’ (en. flying branches), www.meaningfullife.com/flying-branches.
View publication stats