SA

RAH J.MAAS

DI
AMAN
TUL DE LA M
IEZUL NOPŢI
I

Traduceredi
nli
mbaengl
eză
CRI
STI
NA B
ARBU
 Pent
r
u Susan , cele maibu ne pr
i
etenepâ
nă ce nu vom fi
ni
mic mai mult decât ţăr
ână.
(
Şi chi
ar iş atunci
.)
 PARTEA ÎNTÂI
Campionul regelui
 CAPITOLUL 1

Obl
oanele legănându-se î n vân t
ul ufri
os erau si ngurul
semn ali nt
rării ei
. Nimen i nu o ob servase escal
adând zi dul
di
n grădină al conacului întunecat
,iar p efundal
ul t unetel
or
şivuiet
ului vântul
ui în largu l mări
i di
n apropi
ere,ni meni nu
o au zi în t i
mp ce se căţ ără pe con ducta de evac uare,
urcân du-se pe pervaz şi st
recurându-se pe cor i
dorul de la
etajul al doi
lea.
Campionul regel
ui sel ipi de un al covla auzu l paşi
lor care
se apr opi
au. Ascunsă sub o mas că neagr ă şi glugă, îşi
impuse săse co ntopeas
că cu umbr el
e, să devină nimi c mai
mul t decâto f âşie di
n î nt
unericul din jur. O servit
oare trecu
pe â lngăf er
eastr
a deschisă, bombănind în t i
mp ce oî nch
ise.
Cât eva secunde mai âr tzi
u, d ispăru în j osul sc ări
i din
capătul celălalt al co ridorului . Fat a nu ob servase r u
mele u de
de p i
cioare p e scâ nduri l
e p odel ei
.
Un f ulger se ap rinse,l umi nân d cor idorul. Asasina trase
adânc aerî n pi ept, rec ap itul
ân d pl anurile pe car e l e
memor ase m inuţiosî n cel e r teizi le nî ca re studiase conacu l
de l a per iferia Bel lhaven ului . C inci şi u pe fiecare parte.
Dorm it
orull or dului Ni rall eraat rei
a pe st ânga.
Ascultă cu precauţ i
e, căut ând să di sti
ngă apropi erea
vreunuiservitor,darcasarămaset ăcut ăînt i
mp cef urt
una
sedezl ănţuiaî n j urull or.
Tăcută şil i
nă ca o f ant omă,porniî nlungulcori dorul ui
.
Uşa dor mi torului l or
dul ui Ni rall sedes chisecu un ge amăt
uşor. Aşteptă următ orul bubui t det unet p entru a î nchide
uşaî n urma ei . Un al tf ul ger lumi nă dou ă siluete d or
mind î n
patul cubal dach in. Lor dul Ni rall nu avea mai mul t de rt
eizeci
şici ncide ani ,i ar soţ ia sa,brunet ă şif rumoa să,dorm ea
li
nişt
ită în bra ţele lui . Oare ce j i
gni
r e îi aduse se regeuli, de
acesatî i voia cu at âtaî ndârj ire morţ i?
 Se st r
ecură l ângă mar gn
iea patul
ui. Nu er a treaba eisă
pună î ntrebări. Treaba eiera să se su pună.Li ber
tatea ei
depi
ndea de ast a. Cu fiecar e pas către lor
dul Ni ral
l, rep
etă
di
n noupl anul.
Scoase nît ăcer
e sa bi
a din tea
că. Se nîfior
ăî n t imp ce ratse
aerîn pi ept,î ncuraj
ându-se en
ptru ceea ce rmausăf acă.
Ochii l ordului Ni ral
l se des chise
ră brusc , exa ct în
moment ul î n car e Campi onul regel
ui î şi ridică sabi a
deasupra cap ului
.
 CAPITOLUL 2

Celae
na Sar dothi
en păş ea mândr ă pe cori doar
el
e
casel
tul
ui de sti
clă di
n Rif
thold. Sacul greoi
di
n mâna eise
l
egăn a cu fiecare pas,lovindu-i
-se din când în când de
genunchi.Î
n ciuda pel
eri
neineg re,cugl ugă
, ca
re i
îascundea
aproape î n întregi
me ch ipul
, gărzi
le nu o op riră în ti
mp cese
îndrepta semeaţ ă căt re camera de con si
liu a regel ui
Adar l
anului.Ştiau f
oart
ebineci neeraea–şicef ăceapentru
rege. Fi
ind ca mpionul regelui,îi dep ăşi
se î n rang.De f apt
,
erau puţ ini rămaşiî n ca sel
t pe ca re nu î i dep ăşi
se. Şi chiar
maipuţ ini care nu set emeaude e a.
Se aprop ie de uşi l
e d eschisedin st i
clă, peleri
na măt urând
pod eaua în urma ei . Gărzi
le postat
e de- o parte şide al ta îşi
îndreptară poziţi
il
e când eal e salut
ă scu rtdin ca p, î
nainte de
a i nt ra î n cam ear de con si
li
u. Ci zmele einegr e nu f ăceau
ap roap e n ici
un zgom otpe pod eau a d i
n mar mură r oşi
e.
Pe t ron ul d e cl eştar din ce ntrul c amer eist ătea r egele
Adar lanul ui,privirea l
uiî ntunecată aţ i
nti
tă asupra sacul ui
legăn ându- sedi ntre deget el
e ei . Aşa cu m f ăcu se nîul ti
mel e
treidăţ i
, Cel aen a îngen unch e înaintea t ronul ui şiî şipl ecă
frunt ea .
Dori an Havi ll
iard st ăteal ângăt ronul tatălui să u – a ir eaî i
put ea si mţ i oc hii d e safi r aţ inti
ţi asu pra sa. La baz a
pod iumul ui, întotdeauna, î ntre ea şif ami li
a r egală st ătea
Chaol e Wstfal
l, că pit
anul gărz ii
. C el
aen a î l p rivi e d su b
umbra gl ugii sale,st udii
ndu- il i
niile feţ
ei. După ex presi
a l ui,
put ea l a f elde bi ne să fi f ost u n st răin. Dar ast a er a de
aşt eptat şier a doar part e d i
n j ocull a ca re d eveniseră at
ât de
pricep uţ iî n acest e ul ti
me l uni. Chaolput ea fi pri etenul ei,
put ea fi ci neva î n car e put ea ave a încred ere,dar î ncă er a
căp itan – î ncă răsp undea pen tru vi eţ
il
e regal e din aceast ă
încă per e,mai presu s d e o rca
ire a ltel
e.Reg eel vorbi:
 — Ridică-t
e.
Cel
aen a rămasecu f runteasu s î
n t i
mp ce se ri
dicăşiî şi
dădu jos u glga e d pe cap .
Regeel flutură o mân ă spre ea, inel
ul de ob sidian de pe
deget
ul să u lică
rind î n lumi na după-amiezi
i.
— S-arezolvat?
Cel
ae na băgă mân a as cunsă de măn uşă în sac i şazvârl
i
capul retezat p s
re el . Ni meni nu vor bi în t i
mp ce căz u pe
podea, o bubuitură su rdă de car ne eţapănă şiput rezi
tă pe
marmură. Se o rst
ogo l
i până l a baza pod i
umul ui, ochiilăpt
oşi
î
ntorcându-se că t
re ca ndelabrul de crist
al de d easupra.
Dori
an î şiî ndrep tă umer ii,luându- şiprivi
rea de pe ca p.
Chaoldoa r se olhbă a l ea.
— S-acam î mpotrivit
,spuseCel aena.
Regel
e se ap l
ec ă î nainte, studi
ind f aţa sf ârtecaă
t şi

tăi
—et
uri
Del
e
-abzi
imţ
aîlat
eip
ma do
etrlacu
e gât
no.
aşt
e.
Celaena afişăun zâmbetst râmb, deşi gât ul i se ncl
îeşt
ă.
— Capet el
e retezate nu căl ătoresc prea bi ne, zise ea.
Cotrobăi din nou pri n sac şi sco aseo mân ă.I at
ă i
nelul
blazonuluilui.Încercă să nu se concent reze prea mul tpe
bucatadecarneput rezităpecareoţ inea,duhoareacarese
î
nrăut ăţ
ise cu fiecar e zi car e t r
ecu se.Î iî ntinse mâna l ui
Chaol, ai că rui ochi arămi i erau di st
anţiî n timp ce ol uă şio
o
df
eri
egetur
lege
î
nl
ui
cr.
emRege
en il
t
.eArst
râ
unmb
căămâ
dina nl
n aas,
pidaoa
cirrcercet
el
e eiăîi
nel
n u
t
il
mp decep
e
exami nă nielul
.
În spa t
ele tatăuli său , Dorian se f oi. Cân d Celaen a se
duelase nîcom petiţ
ie,păruse să nu fie d eranjatde r tecu t
ul
ei
. La cese aştepta când avea să dev i
nă Campi onul regeuli?
Deşi ea ă bnui
a că m embre şi capete ătiate ar înt
oarce e p dos
st
omacu ri
le maj ori
tăţii oameni
lor –ch iar şi după cet răiser
ă
ti
mp de u n dec eni
u su b domnia A darlan ul
ui.I arDor i
an , care
nu par ticipasevr eod at
ă l a o l uptă, u n f usese ni ci
odat
ă
martorul cozi lor de oa meniî nlănţui
ţiî ndreptându- se căt
re
eşaod
f … Poa te că el C
aena art rebui să e fi mp
i res ion
ată că el
nu vomi tasencă.î
— Şisoţial ui?întrebăporunci torregel
e,înt
orcândpet oat
e
părţi
le nielul din mâna sa .
— El egată cu lanţ uridecea mairămasdi n soţulei,pe
fundul măr i
i, răspunseCel aen
a cuun zâmbet cr ud şisc oase
mâna pal idă şisu bţire din sac.
Purta o veri ghetă auri e,grava tă cu data că săt
orieilor
.I -o
ofer
i regel
ui , dar acest a dădu di n cap. Asasnia nu î ndrăzni să
î
l pr i
vească pe Dor i
an sau Chaol ,î n t i
mp ce pu se mân a
f
emei iînapoiî n sa cu l grosdin pânză.
— Foarte bi ne, at unci, murmură regel e. Ea rămase
nemişcaăt î n t i
mp ce oc hi
i l ui hoinări
ră asu pra ei, ap oi

pr
l
uni
viră svor
g, ac
bu
il ş
d
ii
n capul
nou: deA
i p
ci
,enîp
odea.
RifhDu
t dpă
ol, aun l
re mom
oc e
ontrev
prea
otl
ă
cr
escân dă,un gr up de i ndivi
zi care ar ace
f or iceca să mă
det
ron eze şi– care nîcearcăsăse mest a ecen î pl
anuril
e mel e.
Următ oar
ea ta sa rci
nă est e să îi stârpeşt
i şisă scap i de ei
î
nainte să devină o ad evăr
aăt amen inţar
e pen t
ru i mperi
ul
meu.
Celaena st
rânse sa cul atât de atre,încâto d ureau deget
ele.
ChaolşiDor i
an î l pri
veaupe e rge acu m, caşicu m ar fif ost
,
deEa
ase
men
auziea,
se po
ri
zvma
nuri oar
ă re
desp cân
d
f au
ez
orţ eau
reb
el
edeî
nace
ns
aitt
elucru
să a.
jungăî
n
Endovier–î nt
âlnise rebel
iî nvi
nşiî n mi nel
e de sa re.Dar să
exi
st
e omi şcare erbel
ă, l
uând ampl oare nîi ni
ma ca ea
pi
tal
ei;
să efi ce a care rtebui
e săi î ucidă unul cât e u nul… Şi planuri
– ce planuri? Ce şti
au rebeli
i despre manevrele regelui
?
Al
ungăî ntrebăril
ecâtmaidepart edin mi nt
eaei ,pânăcând
nu mai f u posi bi
l caelsăl e ci
tească pe chipul său.
Regel
e băt u cu degetel
e n î braţul tronului
,î ncăj ucându-se
cui nel
ul lui Nirallîn cea lalt
ă mână.
Sunt câţ ivaoa men i pe l ist
a meade t rădători bănuiţi
, dar
îţ
i voida cât e un nume pe rân d. Castelul ăsta col căi
e de
spioni.
Chaol es cr ispă la au zul acestor cu vi
nte,dar r egele îşi
flutură mân a,i ar căp itanul se ap ropie de ea,chi pul încă
fiindu-ii nexpresi
v n ît imp ce iîî ntindeaCel aen eio buca t
ă de
hârtie.
Ea ev ită impul sul de a- l privipe Chao lî n och i cân d l
uă
scrisoar
ea, deş i d egetele l ui, de ase menea, sc aunse de
mănuşi ,l e ati
nseră î
n t reacăt pe ale ei. Păstrându-şiex presi
a
neu t
ră, Celaena privihârt ia. Pe eaer a scri
s u n si
ngu r nume:
ArcherFinn.
Avu nevoie de fiecare st r
op de voinţă şide i nsti
nctde
au t
oconservare ca f aţ
a să nu î i r t
ădeze şocu l simţit. lÎ

c
tu
rnsp
eioşt
rea
ez pemi
ece A,rch
ier
ar – elîl
ven c
u
inosc
se puse
entrude l când
ecţii laaveBa ea
reasl
a
Asasi
ni l
or.Eracucâţ ivaanimaimare,dej auncurt ezanaflat
l
a mar e cău tare… car e av ea nevoi
e de ceva an trenament
pentrua seput eaapăra de c li
enţi
i mai ge l
oşi. Şi de s oiţ
il or
.
Nu î l deranj
aseni ciodat
ă pasi uneari dico
lă şico pil
ărească
pe car e ea o f ăcuse pen tru el. De f apt,î i permisese să î şi
test
ezeabi lit
ăţi
le de fli rtasu pra lui,t ransf
orm ând-o într-
un
dezast
ru pl i
n de ch i
cote.Desi gur
, nu î l mai vă zusede câ ţi
va
an
niiod
ci –atdi
ă n
îai
nnt ear
st să
e daj
euanşa
gă ceva.
î
n EnEdr
ov
aier
arăt–dar
os nl
şibu î
ândlşi
crevesel
u
zse,
nu un t rădător atât de p eri
cul
osal co roaneiî ncâ
tr egel
e săî l
dorească mor t
.
Era absu rd. Orici
ne î i oferea regel
ui informaţi
ile er
a un
i
diot.
— Doarpeelsauşipecl i
enţi
ilui
?sescăpăCel aena.
Regele iîzâm bi uşor.
—Î lcunoştipeArcher?Număsurpri nde.
 O t achinare – orovocarp e.
Ea doa r pri viî nainte,por uncindu- şisă se cal mez e,să
tragăaer nîpi ept.
—Î lcunoşt eam.Est eunom ext r
aordinardebi nepăzit.Voi
avea nevoie d e i t
mp săt rec e d apărarealui.
At
âtdeprudentspus,at âtdenegl ij
entexprimat!Def apt,
ea av ea nevoi e de t imp pent ru a- şi da seama cum reuşi se
Archersăseî ncurceî ndezast rulăsta–şidacăregel espunea
ad ev
ăr ul saunu. DacăArcherer a cuad evăr
atun t rădăt
orşi
un reb el
… eibi ne,î şiva a d ea sea ma mai t ârzi
u ce să acăf
.
— At unci,aiol unăl adi spoziţi
e,spuseregele.Şidacănu
este î ngrop at până at unci, poa te va t reb
ui să î ţi recon
si
der
poziţi
a, f ato!
Ea î ncuviinţ ă, supusă , ascu l
tătoare,graţi
oasă .
— Vămul ţumesc,Mai estate.

de— pC
eâni
d
lstve
ă.ifiscăpatdeArcher ,î
ţivoidaurmăt orulnume
Ea ev itasepol i
tici
l
e rega tului – mai al esf orţ
elel or reb
el
e–
vreme de at âţia ani,i
ar acum se afla î n ele până în gât.
Mi nunat.
— Fi irapidă,o avertiză regele.Fiidiscret
ă.Pl ata pent
ru
Nirall est
e d ej
aî n ca merat a.
Celaena î ncuvii
nţă din nou şipuse bucat a de hâr t
ie î
n
buzunar .

f Ră
orţegeleţ
col ol pr
u i
ve
gua
i l
ri ung.
să seCela
den
ri i
cea uî
şi mut
şor
, ă î
să pri
şi vi
rea,
acă ar
f ochdiî
işisă
st
răluceascăde î ncântareavâ nătorii
.Î n cel
e din urmă, regele
î
şiri dicăpri vi
reasp re ava
tn.
—I acapulăl aşipleacă.
Ascunseî n buzunarinelulluiNi r
all
,iarCelaenaîşiînghiţ
i
spasm ul de d ezgust
. Un trofeu.
Luă capu l şi mâna ret ezată, îndesându-l
e î n sac.
Aruncându- idoaro pri vi
refugară luiDorian,alcăruichi p
devenisepal i
d, seî ntoarseşipl ecă.
*
Dorian Hav i
lli
ard rămaset ăcut î n t i
mp ce ser vti
orii
rearanj
au cam ear,mut ând masa ri u
aşă i n
dl emn de s t
ejarşi
scaunele în cen trulîncăperi i
. Aveau o î nt âl
nire a co nsil
iului
în treimi nute.De- abiaî l auzi pe C haolpl ecând, spunând că
voi
asăascul teraportulCelaenei.Regeleîşimormăiacor dul
.
Celaena omor âse n u bărbat şipe soţ ia acestuia. Iar tatălui
lui îi ordonase ast a. Dori an de- abia fusese î n st are să î i
pri
veascăpe ori care din ei. Cr ezusecăî l convinsese pe t atăl
său săî şireeva lueze ol p
i
ti
cile brutale după masa cu
rl acel or
rebel
i din Eyl lwe,î nainte de Yu l
emas,dar se păr ea că nu
contase eldoc.Iar Celaen a…
De n îdată ce servitori
it erminară de a ranjat masa, Dorian
se aşez ă î n l ocul u li ob işnui
t, a l dreap t
a t at
ăuli său .

Con
Perrs
ii
nl
ier
gtoi
in î
nc
, ca epu
r ră ss
e mer eădi sos
el
rectasc
a ă,
regeî
mp
şireucep
î
n nău csă
u şop
duce
tl
eae
scă,
prea nî cet pentru ca o Dr
ian să oaptă au zi
.
Prinţul nu se er danjă să sp ună nimăn ui ni mic şidoar privi
urciorul cu apă di naint eal ui
. Celaena nu păruse nîapel e ei
maide vreme.
De a fpt
, dedou ă luni , de când fusese n umită Campionul
regeuli
,f use seaşa . Roch i
ile eiadorabi
le ş i hainel
e mp
î odobit
e
dispăruseră, fiind înlocu it
e de o t unicănea găr, necr
uţ
ătoare
şi
î
mplp
eta
in
tt
ăal
,on
pii
, ân
erzp
ăd
ruul
-sefi
in
pdu
ri-
ni
tre t
sr
f
aâ
ln
ds
uri
ll
ea psp
at
el e
eri
neiî
ntr
n-orecoa
eg dă
pe
car
e o u prtaîntotdeauna.Era o an ft omă frumoa să –ar icând
î
l privi,fu caşicu m ni cinu l -ar fi cu noscut
.
Dorian pri viuşa desc hisă a săl i
i de con sil
iu, pri n care
Cel
aen a dispăruse cu câ
teva cl
ipe nîainte.
Dacăput eauci de oamen i astfel
, atunciar fi f ost mult prea
uşor săî l mani
pul ez
e săcr eadă căsi mţeacev a pen tru el
. Să
î
şif acădi n elun al iat – săî lfi
aubea
că scă
să osu
ficient de
mul t n îcât să îlînfrunte pe t atăl lui î n numel e ei , să se
asigu re că er a numită C ampi on…
Dor i
an nu se u p
tu con vinge ăsî şitermi ne gândul. Avea să
o vi ziteze – poa te mâi ne.Doa r casă vad ă dacăexi sta vr eo
şansăsăse nşel î e.
Darnu seput u abţine s ă nu seî ntrebe d acă el î
nsemnase
vreodat ăcevapent ruCelaena.
*
Cel aen a traversă grăb i
tă şit ăcu tă coridoarel
e şiscă rile,
urmân d rut a dej a fami li
ară căt re can alul de sc urge
re al
casel
tul ui. Era acelaşica nal ca re cu rgeadi ncol
o de u tnelul ei
secer, t deşi aicimiroseamul t mai rău, di n prici
na se rvit
oril
or
care ar uncaugu noi
ul men aj
erap r
oa pe din oră n î oră.
Paşi i ei, apoio a dou a perech e – i al ui Chaol– ă rsunau în
lungu l pasaj
ului subteran . Dar a e nu spuse i n
mi c pân ă nu

se
careoprip
se ed
escma
h
i r
gi
deaunea
căt
ra
epei
,
fiecpr
a i
r
evi
nd
mal căt
alre
râucel
l e
ui
.N cât
uev
aa a
er nr
icad
ei
men
ai
ci.
— Deci ,spuseeafărăsăpri veascăî n urmă,aidegândsă
mă sal uţi saudoa r o sămă urmăr eşti pest
e ot?t
Se n ît
oa rse sp
re el, saculîncăl egănându-i-se nîmână.
—Î ncăt emaiporţ ipr
ecum Campi onulregeluisau eşt
idi
n
nouCel aena?
În lumi na torţ
ei, ochi
il ui arămi i scântei
ară.

CeDesi
laengu
ar
n,uChîa
şol
i puatvea
ea d să
as o
ebserve
am a daci
f
ăer
e
dn
asţ
a;oel
t
a nob
î serva
cân
t tot
a sau un
l.
u.
Mai ales când cu vintele u
li aveau ot ent
ă uşornţ ep
îătoar
e.
Cum nu răspu nse , elo nîtrebă:
— Cum af ostBel lhaven?
— Aşacum est eî ntotdeauna.
Şti
a exa ct al ce se ref erea el; Chaol oi
v
a să şt i
e cu m
decursesemi si
unea . ei
— Şis-
aî mpot ri
vi t
?
 Făcuun semn cu cap ul către sacul din mân a ei.
Cel aena ri dică di n umeri şi se întoarse căt re râu l
întuneca t.
— Ni miccucaresănumăpotdescurca.
Aruncăsaculî ncanal .Privi
rătăcuţ icum selegănăpeapă,
ap oise cu sfundă uşor .
Chaolî şidr esegl asul. Celaen a ştia că elura ast a. Când
plecaseî n pri ma ei mi si
une – l a o prop riet
ate în susul
coastei,î n Mea h – el f
uses e a t
ât de a git
at î nai
nt e de pl
ecarea
ei, încât ez cr
use că avea să î i ceară să nu pl ece. Iar la
întoarcere, cu capul e rez
tat şi von z uril
e circu lând despre
asa sniareal ui Sir Calin, îiluase o săpt
ămână săo p oat
ă privi
din nou î n och i
. Dar l a ce seşt ep
atase?
— Cândî ţ
iveiîncepenouami siune?î nt
rebăel.
— Mâi ne.Sau poi mâine.Trebui esă mă odihnesc,adăugă

ea
doarrap
oi
dzicând d
sau el
ouse
ă î
ncr
să u
mi
întă
d.
auŞi,a
seînmaaf
arăd
cât d
eeapst
a
ăzi,es
t î
mi
e va
t Archl
ua
er
şi să î mi pun l a punct ab ordarea.Sper s ă nu fie nevoie de
luna pe ca re mi-a dat-
or egele.
Şi sper a ca Archer ăs ai bă nişte r ăspunsuri despre cu
m
ajunsese pe l ist
a rege l
ui şidesp replanur
ce i, maiexact ,
vorbiseregel
e.Apoiaveasăî şideaseamacesăf acăcuel.
Chaol păşi l
ân găea, încăpri vind ap a murdară,unde er a
sacu l acum, fără îndoială, prins de cu r
en t şi purtat că
tre
r
âu—lA
Aver
ş y
vr şi
eas î
n
ădi
scma
ut
ăreade d
m. i
ncol
o.
Celaena ridi
cădi n sp râncene.
— N- aidegând sămăscoţ ilacinămaiî ntâi?Ochi
iluise
miji
ră, iar ease osub mflă.
— Nu gl umesc.Vreau detal
iidespreceeaces- aîntâmpl
at
cu Ni ral
l.
— Nu a scosni ci
un sunet ,izbucniCelaena,smucindu-şi
braţ
ul î n timp ce urcă î n goană t rept
ele. După două
săpt ămân i de căl ătorie,ea voi a doar do
ar
sămă.Chi ar i ş
drumul căt re ca mera eise mţ sii cao că l
ători
e.Nu e n ev
oei să
măi nter
oghezi, Chaol!
Ea se opr i di n nou cândel î şi puse o mânăf ermă pe
umăr ul ei.
— Când pl eci
,spuseel ,luminadi st
antăa torţeiîil
umi nă
trăsăturile neîndupl ecat
e, a h
barnu am ce s e nîtâmplă cu
tine.Nu şt i
u dacăeş ti rănit
ă sa u dacăzacimoa rtă în vreun
şan ţ.I eri, am au zi
t un zvon cu m căl -au prins p e a sasi
nul
răsp unzăt or en
pt ru moa rtea lui Niral
l.Îşiaprop i
e ch ipul de
al ei , glasul fiindu-i răgu şi
t. Până săaj ungiast ăzi
, am cr ezut
căseref er
eaut i
lne. Eram pe pu
a nctul de a m ergeacol o săet
cau t.
Păi, asta ar exp l
icade cevă zuseca l
ul lui Chaol î nşeuat l
a
gradjuri cân d sosi se. Resp i
ră adânc,ch i
pul fii ndu-i deodată

blând
— .
Aimaimul t
ăî ncr
edereî n mine.La urma urmei ,sunt
Campi onul rege
l
ui.
Ea nu av u timp să î şi pregăt
ească ar gumentel
e;Chaol o
trase ânlgăel, st
rângând-o puternic n
î br aţe.
Cel
aena nu ez it
ă să- şiunească braţel
e pes te umer i
il ui,
inhalându-i par
fumul t rupului
. Nu o maiî mbrăţi
şase din
ziua î n care afl aseî n mod ofici al ă c era câş t
igăt
oarea
com pet
iţi
ei, deşi mi a
nt i
rea acelei mb îrăţişă
ri se pl i
mba
ad
st
resea
upr
ăbăt dinngâ
oriţnd
a uri
să leuei
n ,i
se arâ
sfnît i
mp
rşească. ceî lîmbrăţişaacum, o
Nasullui îi mângâ ia gâ t
ul.
— Petoţizei
i,miroşiori
bil,mormăiel .
Ea sâsâi şiî lî mpinse, faţa arzându-i de-
a binel
eaacu m.
— Săcaricut inepărţidintr-uncadavrupent rusăptămâni
bunenu ducel aunmi rostocmaipl ăcut!Şipoatedacămis-
ar fidati mp
t pen tru o bai e, în loc să mi se or done să
i
raportezmed i
at regel
ui, aş fi … Se o pri la veder
earânj et
ul
ui
lui şiî lloviî n umăr . Idiot
ule.Cel aena îl apucă de braţ,
trăgându-lîn su sul scăril
or. Vino.Să mer gemî n camear mea
ca să ă mp oţiinteroga ca n ad
u evăr
atdomn.
Chaol râse şi o îngh i
on t
i cu cot ul, dar u n dădu drumul
braţuluiei
.
*
După ce ooa f
rt
e b ucu roasă lF
eetfoot se cal
mă su fici
ent cât
Celaena săpoa tă vorbi fără săfie i lnsă, Chaolscoase ânăpşi
cel maimi c det al
iu de l a ea şio păr ăsi cu promisi
unea că
avea să se î ntoarcă l a cină, nî cât eva or e.Iar după ce îi
perm isePhilippeisă -i acorde oat enţ
ie exageratăîn baie şisă
deplângăst areapărul ui şiungh ii
lor ei, Celaena seprăbuşiîn
pat.
Fleetf
ootsă riîn sp atele ei şise h g
emui lângăea . Mângâi
nd
blana aurie şimoal e a câi
nelui,Celaena privispre t
avan,

epu
Rizarea
egele st
orecu
ez
cr
urându-
se. se nîmuşch i
i eidur er
oşi.
Iar h Caolnu se nî doise in
cimăcar se ocu ndă de povest
ea
eiîn t imp ce se nfor
imă despre mi siune.Nu se u pt
eahot ărî
dacăast a o f ăcea să se si mtă încr eu
ztă,dez amăgi
tă sau
compl etvinova
tă. Dar mi nci
uni
le se rost
ogoil
seră de pe il
mba
ei
. Ni ra
ll se t
rezise ch i
ar nîai
nte de a- l ucide, f
u nevoi
tă a t aie
gât
ul so ţi
eilui pen tru a o î mpiedicasăţ i
pe,i ar u
lpta fusese
puţi
n mai dezor don at
ă decâ ti-ar fi pl ăcut
.I ndusese d şi
et
alii
r
dea
l
oi
le î
ea,n
f p
urt
uovest
na,e:
sef
rer
vi
te a
se
oarrt
ac
a d
ue lpmân
ue cori
ardo
e rul
a… Cede mai
l
e l
a eta
bj
uu
nl
e al
minci
uni er
au î nt
otdeauna com bi
nate cuad ev
ăr ul.
Cel
aena strânse mualeta de a l piep
tul ei. Och i
ul El
enei. Nu
o mai văz
use e p El
ena de a l ulti
ma lorî ntâlnire d
in mor mânt;
acum căer a Campi onul regelui, sper
a ea, f
an toma st
răvechii
regi
ne avea săo l aseî n pace. Totuşi
,î n luni l
e de când El en
a
î
i ofer
ise amul et
a pen tru prot ecţ
ie,Celaena descop er
ise că
prezen
ţ
a eieral i
nişti
toare.Met alul eraî ntot
dea una cal
d, ca
şicu m ar fi avu t o viaţă prop ri
e.
Îl strânse arte î n pumn. Dacărege le afla adev ăru
l des pre
cee a ce f ăcea ea… des pre ce ea ce f ăcuse î
n ace ste ul time
dou ăl uni …
Plecaseî n prima mi si
une cu i ntenţ
ia de a ex ecuta rap id
ţinta. Se p regă
tisepen trucri mă, î şisp usese n
î sineaeicăSi r
Car li
n nu er a al tceva dec ât un st răi
n şică vi aţ
a l ui nu
înse mna ni mic pent ru ea.Dar ân cd aj unse e p propriet
atea
lui şif u mart oră a bl ândeţii neo bi
şnuite cu care elî şit rat
a
se rvi
torii
, c ân
d î l văzucân t
ân d l a l i
ră împreună cu un
trubadur ambul ant pe ca re lîadăpost i
se nîca sal ui, cân d î şi
dăd u seama p e cine ajuta ea… nu put u să o acă.
f Încercă să
se con vingă pe si ne,să se mi tuiască şisă o f acă. Dar u n
putu.
Totuşi,trebuia să aducă dovezialel ocul
uicrimei… şiun

cadavru.
Îi oferiselordului Nira
ll aceeaşialegere pe ca re i
-o of
erise
lui Sir Carli
n: sămoa ră pe ocl sau săî şiî nscenez
e moarteaşi
să di spară… să f ugă departe şi să nu î şi maif ol
os
ească
niciodat
ă numel e.Până at unci, di
ntre cei pat
ru bărbaţi pe
care fuse setrimisăsă -
i ucidă, t
oţi aleses
eră viaţ
a.
Nu era gr eu să î i convingă să se despar tă de inelel
e
blazoanelorl
orsau dealteobiectesi
mbolice.Şierachiarmai
uşor să i con
îvi
ngăsăî i deacă măşi l
e or
l e d noa
pte pen
tru ca
ea
car să
e, l
che
ipup
roa
ilt
e,ălsf
âşi
e-
ara fisau
prodt
ăi
u a Ş
s. în
i con
ca cor
davrdan
eleţă acu
eru urăn
il
ede
şor pe
ob ţi
nut.
Azil
uril
e aruncau înt
otdeauna cadavre proaspete.Nu era
niciodată gr eu să f acă r ost de unul car e să semene cu
victimeleei,maialescândl ocuri
lecrimelorerau suficientde
îndepăr t
ate pe nt
ru ca t rupuri
le să ai bă t imp să se
de scompu nă.
Nu şt i
a cu i aparţi
nuseca pul lor
dului Ni rall
, doar căavea
păr asem ănător,i ar cân d eabrăzdă cât ev
a răni pe ch i
pul l ui
şiî ll ăsăsăse es dcom pună puţ i
n, treaba mer se ca unsă. Şi
mân a prov enise de l a ace l
aşicadavr u. I ar mân a soţiei…
aceea proven i
se e da l cad avrul uneit i
nere ca re muri se su bit
din pri cina unei bol i car e în urmă cu zece an i putea fi
vindecată cu uşuri nţ ă de un tămăduitorînzestrat.Darcu
magi a acu m di spă rută şiace it ămăd uit
or i spâ nzuraţi sau
arşide vi i, oamen ii mureauunul după al tul. De b ol
i stupide,
od i
nioară vindeca bile.Se r ost
ogol
iî n pat pen t
ru a- şiascu nde
faţaî n bl ana moal e al ui Fleet
foot
.
Archer.Cum avea să î iînsceneze moartea luiAr cher? El
era at ât de p opul ar, atât de u şor de e rcunoscu t! Ea încănu-
şiput ea i magina car e er a leg
ăutra l ui cu or ice ar fi f ost
mi şcareaaceea revo l
uţionară. Dar dacăeler a pe i l
sta regelui,
atunci, poa t
e că î n an i
iî n car e nu î l văzu se
, Archer î şi

f
olo
Tsi
otse
uşi
,t
acl
en
eit
nel
oe
frmap
en
ţ
iit
ru
put ea
aa d
veven
idp
eael eut
spern
i
repc.
lanuri l
eregel
ui
î
ncât să fie o amen inţar e real
ă? Reg eel î nrob
ise î nt
regul
conti
nent. Ce p ut
ea acef a
mi mul
t?
Mai er au şial t
e con tinente,desigur
. Al t
e con ti
nen t
e cu
r
eg ae
t bogat e,ca Wen dl yn, acel tărâm î ndep ărt
at e d pest
e
mare.Până acu m r ezistase mpîotri
vaat acu ril
or a mri
time ale
r
ege l
ui, dar ea nu au zisemaini mic des pre acest război de
când plecase n Eî
ndovier .

peŞialdeco
t ce
ntnu
i nt
enei mi
, câ
nşcări
d tr
ebr
ev
uio
auu
lţi
on
săare
î
şii-
acă
f
a r pă
gsa
ri
jidpe
entr
egat
ru e
aldl
oe
r?
Dec i
, pl anuri
le trebu
iau să fie des acest
pre ă trâm, acest
continent.
Celaen a nu voia săştie.Nu voi a săşt i
e cef ăcear egel
e,ce
planuri avea elpen t
ru imperiu. Avea să f olosească aceast
ă
l
ună pen tru a-şida seama ce să f
acăcu Archerşiap oiav ea
săpret indă cănu auzi se i ci
nodată acel cuvântpl
ari
onubr
i
i
l.
:
Celaen a îşi repr
imă un fior . Ju ca un j oc f f
oar
oart
t
ee
,
peri
cul
os. Iar a cum că ţ i
ntel
e eierau oa
men i din Rift
hold,
acum că e ra A Trebuia
rcher… săgăseascăo cale de a-ljuca
mai bi
ne.Pen tru că, dacă egel
re afla vr
eodat
ă adevărul, dacă
afla ce ăcea
f …
ea
Ardi
struge-o.
 CAPITOLUL 3

Cel
aena gonea pri
n bezna pasajul
ui secr
et
, gâf
âind. Privi
pest
e umăr şiîl văzupe C ai
n rânji
nd sp
re ea
, ochi
i arzându-i
precu
m cărbuni
iîncinşi
.
I
ndif
eren
t câtde r epede aler
ga ea, asu
pl uli u ri
aş î l
men ţi
neamer eu în spat
ele ei .În urma l ui curge
a un valde
sem ne Wyrd , ver
zişist răl
uci t
oare,si
mbol uri
le şiform el
e lor
straniiluminând blocuri
l
e st răvech
i di
n pi atr
ă. Iar nî spatel
e
lui Cain, cu gh earel
e lui lungiscrijel
ind pământ ul
,î nainta
greoi ri
dera
cu l
.
Cel
aena se mpîiedi
că, dar rămase nîpi ci
oare.Se simţeaca
şicu m fiecar e pas se mp
î otmol ea nînor o.iNu putea scăpa d e
el. În cele di n urmă, l eav ea să o pri ndă.I ar od at
ă ce
rideracu
l punea gh ear
a pe ea…Nu î ndrăzni să rpi
vească din
nou col ţi
i aceia mul t preamari ca re iîieşea u proemi nen t di
n
gură sa u och i
i păt runzăt ori,l ică
rind de d orinţa de ao devora
bucatăcubucat ă.
Cain râsesa t
isfăcut, su netul zgârii
nd pereţ i
i de pi atră. Era
aproape a cum. Sufici ent de a proape nîcât degetele uli maică
îi ati
ngea u gâtul.Î i şopt i numel e,numel e eiadevă rat,iar ea
ţi
pă î n timp ceel …
*
Celaen a set r
ezi gâfâi
nd, st rângând Och i
ul El enei. Cercetă
camera, cău tând umbr e de nse, semne Wyrd st răluci
nd,
sem ne că uşasecr etă er a desch i
săî n spatele atpiserieica re o
ascundea. Dar se au zea oa dr pocn etul f
ocului apr oape s t
ins.
Celaena se cuf undă î napoi în per ne. Fusese doar un
coşm ar
. Cai n şiri deracul er au mor ţi,iar E lena nu avea săo
mai der anjez
e.Se e tm
ri nase.
Fleetf
oot, dorm ind su b păt uri,î şipusecap ul pe pânt ecul
Celaenei. Celaena secu ibări şieaî n aşt ernuturi,î mbrăţişând
căţel
uşaşiî nchizând och ii.
 Se er
tminase.
*
Î
n ceaţ a răcoroasă a di mineţii
, Cel aena aruncă un băţ
peste t erenul înti
ns al parcu lui de j ocuri. Fl
eet
foot ol uă l a
fugă pri n iarba de un ver de pal id, ase menea unui f ul ger
auriu, at ât de e rpede încât Celaena flui er
ă admi rat
iv. Lângă
ea, Neh emia privea de a semeneasat isfăcut
ă câinele arpid de
vânăt oare.Fii
nd atâtde ocupatăî ncercând să o câşti
ge de
partea eipe regi na Geor gi
na şicu l
egân d inf
orm ai
ţi desp re
planuri l
e reg euli p entru Eyllwe, i mi
d neaţa devr eme er a
singu rul momen t al zi
leiîn care se ut p
eauved ea. Oare e rgele
ştia căpri nţ
esaer a unul dintre spioni i pe car
e i îmen ţionase?
Nu er a posibil, altf
elnu ar fi avu tî ncreder
e în Cel aen a ca
fiind Campi onul u li, nu cân d pri etenia lor era at ât de
cunoscută.

fii—
n De
du-ic
oeşoa
Arc
pht
eăr
.Finn? medită Nehemiaî n Eyl
lwe,glasul
Celaenaîi exp li
case e p scurt ul
ti
ma eimi siune.
Fleet
f
ootl uasebăţ ul şiî l aduseî napoi la ele,legănându-şi
coada lungă. Deşi nu ajunsese încă la mat urit
ate,căţ el
uşa
era deja neobişn uit demar e. Dorian nu spu sese ni
ciodat
ă
preci
s cu cerasă ăn bui
a că se mper
îechease mama ei . Având
în vedere mări mea l ui Fl
eetfoot
, ar fiput ut fi un câi ne-
lup.
Sau chiarun l up ad ev
ăra.t

î
ndCelae
esân na-
du şiridi
că
mâini
ledi
n
î uu
n bme
zur
ni l
arela
e î î
nt
mb r
le
ăbar
ni
teeaaleNe
pheer
elmi
iei
n,
ei
sale.
— Regele crede… crede că Archer f ace part e dint
r-o
reb
eliune se cret
ă împotrva
i l ui
. O reb el
iune ai ci
,î n Rif
thold,
pentru a-l alunga e d p
e rt
on .
— Cu siguranţă,nimeninu arfiat âtdeî ndrăzneţ.Rebeli
i
se scu
a nd î n munţ i şipădurişiî n locuriunde o l
calni
ciiîi pot
aj
uta şipăst ra ascunşi
, nu ai ci. Rift
hold ar fi o cap cană
mortală.
Celaen a ridică din nou di n umer i,în t i
mp ceFl eet
footes
î
ntoarse şi ceru ca ă bţ
ul să e fi aru ncat din nou.
— Separ ecănu.Şiseparecăregel eareol i
stăcu oameni
de spr e car e crede că su nt pi ese cheie î n această mişcar
e
î
mpot ri
val ui.
— Şit u… trebuiesăîiucizipet oţ
i?
Chipul ca feni
u al Neh emi eipăl i uşor.
— Unulcât eunul ,spuseCel aena,aruncând băţ ulcâtde
departe put u î n par culî nnegu rat. Fleetf
oot gon i din nou,
i
arba uscat ă şi r ămăşiţel
e ul timei f urtuni de zăp adă
scârţ
âind su bl abel
e ei uriaşe. Îmi sp une d oar câte un nume,
pe ârn d. Puţ i
n camt eatral, dacămă î ntrebi pe mine.Dar es
pare căi nt np
ervi l
î
nanuri
leuli.
— Cepl anuri
?întrebătăiosNehemi a.

C
—el
Saena
amse
per căn î
cr
şt
iiu
tn.
u t
ă.
— Nu şt i
u.Urmă o pauză t ensionată.Dacă afliceva…
î
ncepu Nehemi a.
— O săvădcepotf ace,minţiCelaena.
Nicimăca r nu er a sigură dacăvoi a cu adevăr
atsăşt ie ce
pl
ănu ia regel e, dar ămie săî
t mpărtăşea
sc
ă nfi
ormaţia
al
tcuiva. E ra egoi st şist upid, p oat
e, ar
d nu put ea uit
a
avert
ismen t
ul pe car e regele i-l dăduse î
n zi ua în care o
î
n
tcor
răd ona
a, se
aveaCamp
săion
l:
î d
uca
dcă
iă p n
eu Cîiaol
h resp
. ect
a i
Apoi n
pdeica
Nţ
i
ei
l
he,
emid
aacă
şiî
lpe
f
amili
a ace sei
ta.
Şi toate astea,fiecare moa rt
e pe car e o î nscen a,fiecare
minci
ună pe car e o spunea iîpuneauî n per icol
.
Nehemia dăd u din cap, dar unrăs punse. De fi ecar
e d at
ă
când prinţesa u saChaol, sauch i
ar Dori
an o p ri
veau aşa, era
aproape p reamult de su portat. Dar şieit rebuiau săcr eadă
minci
unile.Pen trusiguranţal or.
 Neh emia î nce pu să î şi r fămân te mâi nil
e, ari oc hii iî
deveniră di stanţi. C elaen
a văzu se des t
ul d e des aceas tă
expresie nî ultima l ună.
— Dacăî ţifacigrijipentrumi ne…
— Nu- mif ac,spuseNehemi a.Tu îţipoţipurtasi ngurăde
grij
ă.
— At unci,ceest e?
Stomacu l Cel aeneise nî cleştă.DacăNeh emia maivor bea
mul t despre erb eli
, nu şt ia câ t mai puteasu porta. Da, voi
a să
se i el
bereez de su b stăpâni rearegel ui
, atât caşiCampi on al
lui, cât şicaurmaş al uneinaţ iuni cucerite,dar n u voia să
aibă de- af ace cu vreun com pl
otpus a l ca l
e n î Ri
fthol
d ori cu
vreosperanţ ădisperatăpecareî ncăosavurau rebel i
i.Săse
răzvăretas
că î mpot ri
va rege lui n u ar fi al t
ceva dec ât o
absu r
ditat
e.Avea u săfie cut oţ
ii dist
ruşi.

Dar
— NuNmăehr
emi
u ai
ldnspu
l
ags
ăe
r:
uldin Calaculla cr
eşt
e.În fiecarezi
sosesc din ce nîce a mi mulţi rebel
i Eyllwe.Mul ţi cr
edcăest e
un mi racol că î ncă ma tr
ăi
i esc.După ce sol daţ
ii -i
au
măcelărit pe a cei ci
ncisu te d e erbel
i… Oamen i
i meise emt.
Flee
tfootesî ntoarsedi n nou şiNeh emia fu ceacar e luă
băţuldinguracâi neluişiîlaruncăsprerăsăritulcenuşi
u.
— Darcondi ţ
ii
leînCal acull
a…
Se op ri
, ami nti
ndu- şi r p
ob abi
l cel e trei cacit
rici ca
re
b
drăzd
i
n au
mi sp
nel
eate
dl
eCsar
e el
aeene
di
.
inO E
ami
ndn t
i
ovirepei
er rş
ma
one
an t
ă
mi a
ntic
erua
r zi
mi
fi
apt
ul ui că,
deş i era l i
beră,mi i de oam eniiî ncă munceau di n gr eu şi
mur eauacol o.Î n Calacu l
la, lagărul geam ăn al Endovi erului
,
se vzon ea că era chiarmairău .
— Regele nu vrea să î mi acorde o audi enţă, spuse
Neh emia,j ucân du-
seacu m cuo şu viţă de p ăr.I-am ce rut de
treiorisă di scutăm desp re con diţi
il
e di n Cal acull
a şide
fiec ar
e dat ă pret i
nde că es te ocu pat. Se par e că es t
e prea
ocupat găsnidu-ţi oamen i pe ca re să -
i ucizi
.
Celaena roşil a duri t
ateadi n gl asul Neh emiei
. Fl eet
foot se
î
ntoarse ari
, dar câ nd Neh emi al uă băţ ul, pri
nţ
esaî l păstră în
mână .
— Trebuie să f
ac ceva,El ent i
ya,spuse Nehemi a,folosind
numel e pe car e i-l dăd use î n noapt ea în car e Celae na
recunoscuse că era o asasi nă. Tr ebuie săgăsesc cal
e
o d e a -
mi aj uta oam enii
. Cân d dev ine st rângerea de i nformaţiio
f
undăt ură? ânC d acţionăm?
Celaena îngh i
ţiî n sec. Acel cuvân t – acţion
ăm – o sp eria
maimul t decâti -ar fipl ăcu t săr ecunoască. Maimul t dec ât
cuvân t
ul „ planuri”. Fl eetfoot st ătea l a pi cioarele l or,
l
egăn ându-
şicod i
ţa şiaşt ep tând cabăţ ul săfie a runca t
.
Darcân d Cel aena n u spuse n imic, cân d nu promi se n i
mi c,
aşa cum f ăcea î ntotdeauna cân d Nehemi a vor beades pre

l
u
pocr
rnu
iri
l
ael
ena
est
ea,
s
preprinst
ţ
caesa
el. l
ăsă băţul să cadă pe pământ şio
Celaena aşt eptă pân ă ce paşii Nehemieise st i
nseră şi
răsuflă uşu r
ată.Urma săse nî tâl
neasc
ă cu Chaol în câteva
minut e,pent ru al er
garea de dimineaţ
ă,dar u dpă ace ea…
după aceea, ave a sămear găî n Rif
thol
d. Lasă
-l pe Archersă
aştepte pânăî n aceaupd ă-ami
ază.
La urma urmei , rege
le îi dăduse o l ună şi, în ciuda
proprii
lor ei î
nt rebăripentru Archer
,îşidoreasăpl ece puţi
n
deel
ch tp
ue
i.t
t er
enuri
le cast
el
ul
ui. Avea ban
i păt
ai
ţ cu sân
ge de
 CAPITOLUL 4

ChaolWes t
fal
l al
erga pri
n parcul de vânătoar
e,Cel aena
ţ
inând pasul cu el. Aerul rec
e aldi mineţ
ii era asemenea
ci
oburil
or d
e sticl
ă în pl
ămâniil ui
; răsu
flarea i seî nvol
bura
î
naintea sa
. Se înf
ofol
iser
ă cât putuser
ă de bine,fără să se
îngreu neze,în mar e part
e d oa
r maimul te s t
raturi de cămăşi
şimănuşi , dar ch i
ar şicu t ranspiraţi
a prel ingându-se pe
trupul lui, Chaolmureade r f
ig.
Chaol t ia
ş că şi C el
aena î ngh eţa. asuN l i î e ra roşu,
cu l
oa rea î i îmbujorase obraj
ii, i ar ur echil
e î i er au, de
asem enea,r oşi
i ca f ocu
l. Obser vându- i pri
virea, Celaena îi
aruncă un rân j
et, ochii ei det ur coazfii nd ui mi t
or de
l
umi noşi.
— Obosi t
?îltachinăea.Şti
am eucănu t e-ai osten
it săt e
antren ezi câ t am f ostpl eca t
ă.
El ch icot i şi gâfâi î
n ace laşitimp.
— Cu si guranţă,t u nu t e-ai antrenat câ t ai f
ostpl eca t
ă î n
mi si
une.Ast a e a dou a oar ă cân d a t rebuit să î nceti
nes c
pen tru tine.
O mi nci ună sf runtat
ă.Ea ţ i
neapasu l cu eldes tul de u şor
acu m, agi lă ca un ce rb cu t
rei
er ând păd urea.Uneor i, lui
Chaoli se păr ea t eribil de gr eu să nu o pri vească, ă s
privească od u
ml în care C el
aen a se i şc
ma.
— Cont i
nuă să- ţ ispuiast a,zise ea şial ergă puţi
n mai
repede.
El mări pasu l
, nevrând caeasăî ll ase nîurmă. Ser vti
orii
croser
i ă o al ee r p
in păt ura de zăpadă car e acopereaparcu l,
dar pământ ul încă era n îgheţat şial unecos.
Chaol îşi dăd use seama de as t
a di n ce nî ce maides î n
ultima vr eme – cât edmul t iî displăcea când ea î ll ăsaî n
urmă!Cum î i di spl
ăce a cân d ea pl eca î n mi siunile al ea
blestemate şinu î lcont actat imp de zileî ntregisau chiar
săptămâni ! Nu şt i
a cum sau când se î ntâmplas
e, da r
începuse să î
i peseacă d ease nî torceasaunu di n mi si
unil
e
ei. Şi după t oat
e p rin câte rtecu
serăî mpreună…
Îl ucisese pe Cai n l a duel.Îl ucisese casăo sa l
veze pe e a.
O part e d in elnu reg ret
a asta; o parte din elar fi f ăcut
-o din
nou, f ără să cl i
pea scă. Dar c ea
lal
tă part e încă îlt rezea în
toi
ul nop ţi
i, ud l eoarcă într-
o baltă de su doare pe ca re o
simţea r pea seamăn ătoare cu sângel
e uli Cain.
Celaen aî l pri
vea.
— Ces- aîntâmplat?
El se up ltă cuvi na cresc
ândă.
— Ţine- ţ
iochiipecărare,altf
elosăaluneci.
Pen t
rupri ma oar ă, eaî i ascu
lt
ă sfatul.
— Vr eisăvorbeştidespreasta?
Da. Nu. Dacă exi sta cineva car
e să poa t
ă î nţ
elege nvi
a şi

f
Cu
ari
a,car
i
n ea e er
î
la
a cot
ropeaucân
ceea. d se gâ ndea l
a cu m îl uci
sese pe
— Câtde des,spuse elpri nt
re răsuflări
,te gândeşt
ila
oamen ii pe care -
iai uci
s?
Ea î ntoarse uimit
ă privirea sp re el
, apoi ncet
îi ni
. El nu
avea chefsăse op r
ea scăşiar fi put ut cont
inua săalerge,dar
ea î l pri
nsede braţ şiî l obli
gă să seoprea scă. Chi
pul î
i era
seri
os ac um.
— Dacă t u cr
ezică est n vreun
eî f
el o idee bună să mă
j
udec
— iu
Nch
,i
ar
oîî
nn
ta
r
ei
rn
ut
pes
săe
e fi
,l
l u
ga
ât
fmi
âi c
ndu
.l
Nd…
uej
un
nu…m-
am ref
eri
tla…
Înghi ţ
iîn sec.
— Nut ejudecam.
Dacă ar u pt
ea să-şirecapet
e odată răsu
flar
ea,i
-ar upt
ea
expli
cal a ce se referi
se.
Privirea eier a l a felde încremenit
ă precu
m parcu
l din
j
urull ui,darapoiîşidăducapulî
ntr
-oparte.
— E despreCai n?
 Auzind- o rostindu- i numel e îif ăcu maxi l
arul să se
încleşt
eze, dar Chaol reu şisăî ncuvii
nţezei ndca p.
Gheaţ a di n och i
i eise t opi com plet. Chao l ura mi la din
privi
rea ei
,î nţelegerea.
El er a că pit
anul gă rzi
i, era de aşt eptat săuci dă pe ci neva
la un momen t dat. Dej a văzuse i şfăcu se e d
stule n î numele
regelui
; se l upt ase cu oa men i
,î i rănise. Aşa că ni cinu ar
trebui săsi mtă ast a şi, mai al es, nu ar t rebui săei.
îi spună
Era o l imităî nt r
e ei , undeva, şiera co
nvins c ăî n ul t
imele zi
l
e
elo n îcă l
case i n
d ce nîce a mi des.
— Nu o să- iuitni ci
odat ă pe oameniipe car ei-am uci s,
spuseea. Răsu flarea eiseî nvolbura în aer ul dintre ei. Nici
măcar epcei pe car ei -am uci s pentru a su pravi
eţui.Î ncăle
văd feţ
ele,încă î miami ntesc l
ovitura exactă cu care i-
am
ucis.

P
—riv
Î
niucă
nt
ere
l o
e zic
p,
l
eac i
is
mi ch
seel
pet
i
arci
e.că alt
cineva a făcut t
oate
lucru ri
le asea
t. Şi mul te d i
n vi eţ
il
e p bucur
e care mă c
ăl e-am
sfârşit.I ndif
erent d e cauză, t
otuşi… cr i
ma t ot aicu si ne o
mi că part e din t i
ne.Aşa că nu cr ed că î i voiui ta vr
eodată.
Privireaeio î ntâlni din nou pe a l ui,iar el î
ncuviinţ
ă.
— Dar ,Chaol ,spuseea şiî istrânseşimait arebraţul,o
strânsoare de car e elnu mai f usese con şt
ient
, cee a ce s-a
întâmpl atcu Cai n… acol o nu a f ost asasi
nar e,nicimăcar o
cri
mă
El n cu
î
cesân
rcăge
să r
ece
p . ă î
ăşeasc nap oi
, dar st rânsoar
ea eier a
f
ermă.
— Ceeaceaif ăcuttu nu afostcevali
psitdeonoare,şinu
pun asta doar en p
tru căvi aţ
a meaer a ce a pe car
e osal vai
.
Se opri pentru o cl i
pă. Nu vei ui
ta niciodată că l
-ai uci
s pe
Cain, puseeaî n cele din urmă, i ar când och i
i eiîiîntâl
nir
ă
pe ai lui,inima l ui Chaol băt u atât de t are,încâ
t o si
mţ iîn
tot co
rpul.
 — Darni cieu nu voiuita ceaifăcutpent ru a mă sal va,
adău gă e a.
Dorinţa de a se cuf unda î n căl du ra br aeţlor ei e ra
copleşitoare. Se con vi
nse pe si ne să se ret rag ă di n
strânso areamâi nii ei
, se co nvi
nse să î
ncu vi
inţezei ndnou.
Era o l i
mită între ei. E ra posi bi
l ca reg eel să nu se
gân dească de două or il a prietenia lor, dar săt reacă acea
li
mi tă final ă ar put eafi f atal pentru amândoi ;l- ar put eaf ace
pe re ge s ă pună l aî ndoialăloiali
tatea, poziţi
al ui ,t otul.
Şi dacă vr eodat
ă ar fi nev oti ăs al eagă î nt
re regel e lui şi
Cel aena… Se r ugă W ydrului să nu secon frunte n iciodată cu
acea decizie.Să st eacuf ermi
t această
ate de p artea l iniei era
alegerea l ogică.Şi ceaon orabil
ă,de asem en ea, din momen t
ceDor ian… Văz usemod ul în care D orianî ncă o ri p
vea. El nu
şi-ar rătda ast f
elpri et
enul.

pu—
t Păfi
ea i,sdp
eusol
e Chaol
fos cac
au
saun
s iuc
n lal
Amdaf
o
rr
l
aţau
nt,
up
l r
iesupî
să unc
mi ă
fiearn
îdat
orat
.
Ea făcuo p lecăci
une n îainteal ui.
— Ladispoziţi
at a.
Zâmbetul lui fu sincer de d at a asta.
— Haide, căpitane, spuse ea, porni nd într-
o alergare
uşoară. Mi-e oa
fme şi n-am ch efsă -
mi îngh eţe u
fndul pe ai
ci
.
El râse şor
u şi
cont
inuară săal er
ge r pi
n parc.
*

î Cl
mp ân
etd
icea
uî
şi
,i er
artmp
li
n
ăar
mâ ă
niial
oergst
u ar
ea,
urau pai
ci
tâoa
trel
deet C
ael
reaen
dieipri
n se
ci
na
fri
gului inhalat,î ncât eacr edeacăî i sângerau. Încet
iniră pe
măsu ră ce se î
ndrep t
au că tre n iter
iorul căl
durosal pal atului
şispr e mi cul dejun pe car e Cel aena de-ab i
a aşt ept
a să î l
devoreze înainte de a l eca
p l a cu mpărături
.
Intrară în gr ădi
nile ca sel
tului , croindu-şi r d
um pri ntre
alei
le pi et
ruite şit ufişu ri
le impunăt oare. elCaena î şiţ inea
mâini l
e ascu nse su b braţ e.Chi arşicu măn uşi, degetel
e îi
erau î ncă î ngh eţ
at e bocn ă. I ar urechi
le o î nţepau durer os.
Poa te ar t rebu i să poar te un bat ic pe cap , deş i Chaolar
tach i
na-of ără mi lă.
Aruncăopri virefurişăpart eneruluiei
,careîşiî
ndepărt ase
straturil
e ext erioare de hai ne, ezv
d ăl
uindu-şi ri t
cou l u d
leoarcăl i
pit de t rup. O cot iră pe după un t ufiş,i ar C elaena
îşidădu och i
i pest e capcân d văzu ceî i aşt epta î nainte,pe
alee.
În fiec are di mineaţ ă, din ce î n ce maimul t
e dom niţe
găse au scuze pent ru a se pl i
mba pri n grăd ini chi ar u dpă
răsărit. L a î ncep ut, u fseseră doa r câteva t inere car e î i
arunca seră o pri vir e lui Chaol şihai nelorl ui t ransp irat
e şi
ap oigr ăb i
se ră pasu l. Celaen a ar fi put ut u jra că och iil e
ieşiseră din ca p şicăl imbi l
e i lse rost
ogoli
seră pe p ământ .
Apoi,în di mineaţa următ oare,apăruseră di
n noup e a lee,

purt
apărân
usd
erărochi
maii mu
ş
iltemai
fet
e.ru
fmoas
Apoie.
şi La
mai o mu
zilt
e.după
Iarace
ace
ua,
m,
fiecare rută di rect
ă de l a parcul de jocu ri către casel
t era
patrul
ată de cel puţin un gru p de itnere,aşt eptând caelsă
treacă.
— O,t e rog,sâsâiCel aena când tr
ecură pe lângă două
f
emei , care pri
viră de su b căcuil
il
e lor mb
îl ănit
e pen t
ru a-şi
flutura gen el
e spre el.
Probabil că set reziseră cu mul tî nai
ntea zor il
orpen t
ru a
se—mb
Cîeră?
eca
î a
ntrt
â
et
b de
ăChaoel
legan
,ri
dit
.
cânddinsprâncene.
Ea nu şt i
a dacăelpur şisi mplu nu ob serva saunu voi
a să
spună n i
mic,dar …
— Grădi nil
esuntdestuldeagl omeratepentru odimineaţă
de airnă, sp use aeprecau tă.
El ridicădi n umer i
.
— Uni ioamenio i au puţ i
n razna st
ând închişiîn casă
toat
ăi arna.
 „Sau doa r sebucu ră de pri vel
işt
ea căpitanului gă rzi
i şia
muşch ilor lui
.“
— Corect ,fuînsăt otcespuseCel aena,apoiînchisegur a.
Nu era nevoi e să evi denţi
eze as ta dacăel atât
erade
neatent. Maial es cân d unel e d i
ntre domnişoar e erau grozav
de rufmoas e.
— Ast ăzimergiî n Rif
tholdsă-lspionezipeArcher?î ntrebă
bl
ând Chaolcând al eea fu eli
berat
ă de fet
e care roşeau şi
chi
cotea u.
Celaen aî ncuviinţ
ă.
— Vr eau să văd careî iesteprogramul,aşa că probabi lo
să-l urmăresc .
— Decesănut eaj ut
?
— Pent rucănuam nevoi edeaj ut
orultău.
Şti
a căprob abil elavea săi nter
pret
ezeăsp runsu l eidrep
t

ar
avoga
ea ns
ţă, com
ă ceea
plce
icep larţ
ucri
ual
ri
lşic
e era,
ând de
aa
rd acă
avea el
să se
îli mpl
asc
ui
ca,ăat
nd u
penci
Archerundeva î n si
gur anţ ă.Adică,după cescot ea adevărul
de al elşiafla cepl anuriavea regel
e.
— Ştiu cănu ainevoi edeaj ut
orulmeu.M- am gânditdoar
căai vr ea…
Se op ri, apoidăd u di n cap, parcă must rându- se pe sine.
Celaena se rezti vr ând săşt ie ce a voiChaolsăsp ună, dar cel
mai bine er a săl ase a b
lt
ă su bi
ectul.

î Cot
ncâtir
ă d
ea i
nin
ma ou
că ,gem
i
nter
u i
oru
lalgâca
nds
uel
tu
l l
auiei
celfiindl
că at
durâ
itdde
el
i ap
ci
oaroa
se,pd
ear
atunci
…
— Chaol.
VocealuiDori
anrăsunăî ndi
mi neaţarăcoroasă.
Ea chiar gemu atunci, un su net de- abia şopti
t. Chaolîi
aruncă o privire ui
mită Celaeneiî nainte ca amân doisă se
întoar
că şisă- l vadă pe Dor i
an î ndreptându-se spre ei,
împreună cu un t ânărbl on
d. Ea nu î l maivăz use in
ciod
ată
pe aces tt ânăr, ca r
e er a îmbrăca t elegant şipăreade vâr st
a
l
ui Dori an, dar Chaolse nî cor dă.
Tânărulnu păr ea o ameni nţare,deşiea şt i
a maibi nesă
nu su bes t
imeze p e n imen iî ntr-o curte caaceast a.Aveadoa r
un pumnall a cu rea, iar ch i
pul pal i
d î i păr
ea maidegr abă
j
ovial,î
nci udafriguluidi mineţi
i.
Îl zări pe Dor i
an pri vi
nd- o cu o j umăt ae
t de zâmbet , un
l
icărmu azat î
n och i
il ui care o f ăcu pe Cel aen a săvr easăî l
plesnească. Apoi prinţ ul privisp r
e C haol şich icoti
.
— Şieu carecredeam că t oatedomni şoareleau ieşitatât
de de vreme pe ntru mi ne şi R oland. â C
nd o să se
pri
cop seascăt oate cuo răcea l
ă zd ravănă, o săl e spun taţi
lor
l
or căt u eşti de v i
nă.
Obrajiil ui Chao l se col orar ă uşor. Dec i nu er a at
ât e d
neştiut
orf aţ
ă de audi enţa l ormat i
nal ă, pe câ t ol ăsase să

creadă.
— LordRol and,îispuseelpri etenuluiluiDori
an,apoifăcu
o plecăci
une.
Tânărulblondîiînt oarseplecăciunea.
— CăpitaneWest fall.
Vocea î
iera destuldepl ăcută,darceva din ea o f
ăcu pe
Celaena să medi teze. Nu era amuzament sau ar oganţă,sau
f
urie… Nu- şiput ea d a seam a ce e ra.
— Permite-misă î ţ
if accunoşt i
nţăcu vărulmeu,î ispuse
Dor
de ia
Mn,b
eah .ăt
â
Elnd
îut
n-l
i pe R
nse ool
an
âd
m
năp ereu
sp măCr.
el Lor
aen dRR
a. ol
aa
olnndd Havi
, ea ll
i
ear
d
i
li
L
an.
Lucreaz ă pen tru tatălmeu .
Încăî i maif oloseau numelei nventatcân d nu put eaevi
ta
înt
âlnirea cu membri i cu rţi
i, deşi aproape toată l umea şti
a,
pân ăl a un punct , căea nu se a fla la cas t
el pen t
ru nimicuri
administ rati
vesa u poli
tică.
— Pl ăcerea e de part ea mea, spuse Rol and, făcând o
plecăci
une.Eşt i nou-sosită la curt
e? u N credcat e-
am văzu t
în ani it recuţi.
Felul î n ca re vorbea î i dezv ălui Celaeneisu ficien
t despre
trecutul lui cu f emeile.
— Am sosi ttoamnaast a,spuseeapuţ incam încet.
Roland î i aruncă n u zâmbetcu rt
en i
tor
.
— Şicef eldet reabăf acipentruunchi ulmeu?
Dori an se mut ă de pe un pi ci
or pe al tul şi C hao
l
încremen i, dar Cel aen a î iî ntoarse zâmbet ul lui Rol
an d şi
spuse:
—î ngrop oponenţ iiregeluiacoloundeni meninu- ivagăsi
vreodată.
Roland, sp re su rprindereaei , ch i
coti. Celaen
a nu î ndrăzn
i
săî l privească pe C haol , care era sigură căavea săo must re
serios mai t ârzi
u.
— Am auzi tdespreCampi onulregelui.Nu credeam căvafi

cin
—eva
Cett
eâa
tdu
a dc
e…
elaîn
ccâ
astnt
el
,ăR
tor
.
oland?vruChaolsăşt ie.
Cân d Chaol o p rivea ea a
pe şa
, de obi cei set rezea f
ugind
îndirecţ
i
a opusă .
Roland zâmbi di n nou . Zâmbea p r
ea mul t şi prea bl
ând.
— Mai estat
eaSami -aoferi
tun postî n consi
li
ullui .Ochi
i
l
ui C haol se fixar ă asu pra l ui D orian, car e încuvi
inţă
aprobator i n
d ca p. Am sosi t noa pt
eat r
ecută şivoi începe de
astăzi.

eaCh aol
avea zâm
săbi
f,
ugd
ăacăî
l pv
dacă ur
teai
eod n
atăumi zâmbav
Chaol et. siguranţă
eaDa,
săcuo pri
veasc
ă
astf
el.
Şi D ori
an î nţel
eseprivirea şi ch i
cot
i n it
en ţ
ionat. Dar
înai
nte capri nţul săpoată vor bi, Rol
and o st udi
e p e Cel
aena
maidep arte,puţin camprea ni tens.
— Poatecă noidoivom lucra î
mpr eună,Lil
ian.Poziţi
at a
mă n itri
gă.
Pe Cel aena nu ar fider an j
at-o săl ucreez cuel , dar unî n
f
elul la care se er ref
eaRol and. Fel ul eiar i nclude u n pumnal ,
o opat
l ă şi un mor mân t nemar cat
.
Ca şicu m i -ar fiput ut ci ti gânduril
e,Chaol puse omân ă
pe spatel
e e i.
— Am întârziatl
ami culdejun,spuseel ,plecându-şicapul
spre Dorian şiRol and. Fel i
cităripen trupost ul tău.
Vocealuisunadeparcăarfiî nghiţi
tlaptestri
cat.
În timp ce î ll ăsăpe Chaolsă o con ducă î n int eri
orul
cast
elului
, Celaena î şidădu seam a căavea nevoei disperată
de o bai e.Dar n u avea l
egăt ură cu hai nel
e eit ranspirate,ci
curânj et
ul slinos şioch ii hoi nariai l ui Roland Havi l
li
ard.
*
Dorian privicu m Cel aen a şiChaoldi spărură î n spa tele
tufişuri
lor
, mâna că pit
anul ui î ncăst ăruind pe s patele ei. Ea
nu făcuni mic să o nîdep ărteze.

—pO
com et
i
ţa
il
aege
are n,
ceea eaşt
epi
medta
t
ătăR pe
oln
at
nrul
d ât
at
n ălt
gă ău, chi
.
el ar şi cu
Dorian î şi con t
rol
ă i ri
t ar
ea î nainte de a răspu nde.
Nici
odată nu- l plăcuse nîmodsp eci
al pe vă rul său, pe ca r
e l î
vedeadecelpuţ indouăoripeanî ncopil
ărie.
Chaolî l ura de- a bineleape R ol
and şi , de fi eca
re d ată când
venea vorba despre el , erau f ol
osit
e expresi i precum
„nenoroci
t vi cl
ean” şi „t
icălos răsăf
ţat şi miorlăi
t”. Celpuţ in
aşa om bbăn iseChaol în urmă cu t reian i
, după cecăp i
tanul
î
l
l
eşipa
nocn
i
se
.se atât de t are pe Rol and î n faţă, nî câtân tăr
ul
Dar Roland o meri t
ase. O meri tase des tul cât ă s nu
i
ntervi
nă în reputaţi
a credi
ncioasăa l ui Chaol şi , mai târzi
u,
î
n numi rea lui drept căpitanul gărzi
i. Nu f ăcuse decât să
î
mbunătăţeascăpozi ţ
ia l
ui Chaol print r
e ce l
elalt
e gă rzişicei
mai puţ
in nobil
i.
DacăDorian şi- ar u
la inima în di nţi, şi
-ar n î
treba t
atăl ce
f
use seî
n cap ul l
ui atuncicân d îl numi sepe R oland membru
alcon sil
iul
ui. Meah era un or aş mi c, dar pros per de pe
coasta Adar l
anul ui, dar nu deţ ineao put ere reală în pol i
ti
că.
Nu avea nicimăcar o armată st abi l
ă, darămi t
e sa nt i
nele al
e
oraşu l
ui. Roland er a fiul vă rului t atăl
ui să u; poat e căr egel
e
era de p ărere că aveau nev oei de mai mul t sânge aviHlli
ard în
sala de con si
liu. T outşi… Rol and nu av ea exp erienţă şi
întotdeauna păr use i nteresat mai m ult de f ete dec ât de
politi
că.
— De unde vi ne campi onult atăluit ău? întrebă Roland,
atrăgându-l pe D ori
an î napoiî n prez ent
.
Dor ian se î ntoarse spr e cas tel
, n îdreptându-se spr e o
intrare dif
eri
tă de ceape ca re di spăruseră ChaolşiCel aena.
Încăî şimai ami nteacu m arăt au eiî n cl ipa în ca reî i găsse
i
îmbrăţ i
şaţiîn cam ear ei, după duel ,î n urmă cudou ăl uni.
— E povestea l uiLill
ian şiea art rebuis- o spună,mi nţ i

Dor
Pui
an
r.
şisi mplu, nu avea chefsăî i exp l
ice vărul
ui său desp
re
com pet
i
ţie.Era dest ul de rău că t atăl lui îi ordonase să î
l
ducăpe R oland la o pl imbare mati
nală.Si ngu rul l
ucru bun
fusese că o văz use pe Cel aena medi t
ân d în mod evi dent
asupra diversel
or met ode prin care î l pu t
ea î ngropa pe
tânărullord.
— Estedoarpent ru uzulpersonalalt
atăluitău sau opot
angaja şi cei
lal
ţi consil
ieri
?
—
vre E
isăş
st
ia
c ai
pc
i
,iv
deema
re? ipuţindeozişidej aaiduşmanidecare
— Sunt em ni şteHavil
liard,vere.Mereu vom aveaduşmani
de care v at rebui să scăp ăm.
Dorian se ncr îunt ă. Totuşi
, era adevă rat
.
— Cont ractuleiest e exclusi
v cu t
at ălmeu.Dardacă t e
simţi amen inţat, atunciî l pot u pne căp i
tanul Wes
tf
all să
nu mească un …
— O,desi gurcănu.Eram doarcuri os.
 Roland er a o pacost e şimul t preacon şt
ient de ef ectul pe
care î nfăţ
işarea l ui ş i numel e Havi lli
ard î l av eau asu pra
femei
lor, dar er ai nofensi
v. Nu- i aşa?
Dorian nu şt iar ăspunsul şini cinu er a sigu r dacăvoi a să-l
ştie.
*
Salariul eidrep t Campi onul r egel
ui nu er a neînsem nat,i ar
Celaena ch eltui fieca r
e bănuţ di n el. Pant ofi, pălării
,t unici
,
rochi
i, b ij
uterii, arm e, cc
aes orii pentru păr şi că rţ
i. C ărţ
i,
căriţ şică ri ţ
. Atât de mul te că ri
ţ,î ncât Phi l
li
pa f u nev oită să
aducăî ncăo bi bli
otecă î
n ca mera ei.
Cân d Cel aena se nî toar
se nîap artamen tul eiî n aceaupd ă
amiază, că rând cu tii cu pălării
, pungicol orate cuparf umuri
şidul ciurişico lete din hârt i
e maro cu că riţ
letr
ee
pbuiar
ca e
neapărat săl e citeascăi med iat
, aproa pe căl e scăpă pe o tate

l
a—vederea
Pe t
oţizl
u
ei
i
i Do
,spuri
an
seel,Havi
obsel
l
ri
a
vr
âddst
n oâ
tan
tdac
e îni
h f
zio
ţa
i
ii
l
eeru
ei
.l ei
.
Nu văzu se i n
cimăcar umăt
jae t.Ace l
eaer au doarecp utea
căra ea. Maimul t
e ufseseră com andate şi maimul te aveausă
fie il
vrate nî curând.
— Păi,spuseelî nti
mp ceCel aenal ăsăpungi lepemasă,
aproap
e r ăs
turnându-se pes te un t eanc de pan gli
ci di n
mătase, măca r nu porţi negru l ălaî ngrozi
tor astăzi
.
Ea îi aruncăo pri vi
re încrunt ată peste umăr . Astăzi purta
o
sfâr
roch
şiui
t ei
l vori
ini
er e
i, dcu
arvi
o
pl
uet
rt,
atpuţ
ă i
î
nn sp
camand
er ţesch
a i
căsă l
pria cu
măva l
ro
aare pen
avea t
ru
să
vină mairepede.Î n pl
us,hai nele eleganteî igarantau cele
mai bune ser vi
ciiîn ori ce maga zin pe ca re îl vi zit
a. Spre
su rpri
nderea ei , mul
ţi d i
ntre vân zăt
ori ş i
-o ami nteaudi n
urmă cumul ţ
i ani şiî i creuzseră mi nciuna desp re ocăl ători
e
lungăpe con tinent
ul su dic.
— Şicăruif apt î
idat orez această plăcere? Îşiînl
ăt ură
man ti
a albă de b l
ană,un al t cadou pen t
ru sine,şio aru ncă
pe unul di n sc au nel
e di n j urul mes eidi n foa i
er. Nu te-am
văzutdejaîndi mineaţ aasta,îngrădi nă?adăugăea.
Dorian rămase e p scau
n, cuacel rânjetcop il
ărescepa f
ţă.
— Prieteniinu au voi esă sevi zitezeunulpecel ălaltmai
mul t de o a dtă p e iz?
Ea î l priviî ncr untat
ă.Să fie pri et
en ă cu Dor i
an nu er a
ceva de er a sigu ră căpf ac
oae
te. Nu cân d elav ea nî tot
deauna
acea sc li
pire în oc hiil ui de safi r şinu cân d el era fiul
bărbatuluicareîiaveasoart aî n mâi ni.Darî n celedouăl uni
de câ nd pusese capăt a ori ce ar fi f ostnt r
îe ei
, se t rez
ise
deseorifii ndu-i dor de e l. Nu de să ru t
ărişide fl irt
uri
, cidoar
deel.
— Cevrei ,Dorian?
Un l i
că r de u fri
e i îtraversăch i
pul şiDori an seri di
că. Ea fu
nevoit
ă săî şil aseca pul pe s pate p en t
rua- l privi
.

—
GlA
ais
su pu
l sc
î
i ăt
era otu
oş
bi
c
oma
râti
.vreisăfim pri
eteni
.
Ea n îchi
se oc hi
i pentru un momen t.
— Am vorbi tserios.
— Păi ,fiiprietenamea,spuseel ,ridi
când gl
asul
.Cinează
cu mi ne,j oacăbi li
ard cu mi ne.Spune-mi cecă rţ
i ci
teşt
i sau
cumperi , adău gă el,f ăcân d un se mn cu cap ul în direcţ
ia
col
etel
or i e.
— A,da?î ntrebăea,f orţându-sesăafişezeoj umătatede
z
pâ
emb
tr et
eci.or
Şia
e i mi
cu atâ
nt
e de
dn mu
i l
t
nou?t i
mp zilel
e astea încâ
t să vr
eisă
— Păi,am grupulmeu dedomni ţedecaretrebui
esă mă
ocup, darî
ntot
dea una îmi potface i mp
t pen tru t
ine.
Celaena flutură d i
n gen e s
pre e l
.
— Suntcuadevăratonorat ă.
De a f
pt, gândul căDori an stăteacual te em
f eio făceasăî şi
dorească săsp argăo f erea
srtă, dar nu ar fidrep t săîi arat
e
ast
a.Aruncă opri vire ceasu
lui de pe masami că ed ân
l găun
perete.
— De fapt ,trebuie să mă întorc î
n Ri f
thold chiaracum,
spuse ea.
Nu era o mi nci
ună.Î ncă maiav ea cât eva or e de l umină
rămase, t
imp su ficient pentru a su pravegheacasa elegantăa
lui Archerşia- l urmări pen t
ru a- i desco peri obicei
uril
e şi
locuri
le pe c are elrecv
f ent a.
Dorian î ncuvii
nţă, zâm betul pier
indu- i
.
Se lăsăt ăcerea ,î nt
reruptă doar d et i
că i
tul cea sului de pe
masă . Celaen aî şiî ncruci
şăbraţ ele,ami ntindu- şimi rosul l
ui,
gustul buzel or sa le. a Dr distanţa ast a di ntre ei, acea st
ă
prăpasti
e o ribi
lă ca re seî nti
ndeamai mul tî n fieca re zi
… er a
spre binelel or.
Dorian f ăcuun pas maiap roape, cu pal mele î ndrept
ate
spre ea.

—
—V Nr
e
ui
,s
să
pul
u
spe
etape
î
nnc
tr
eu
t.t
i
Vne
re?
auAd
so
taes
arst
ăe?
mălaşiî
npace.
În och i
il ui li
căriră cu vintel
e rămase nespuse. Cel
aena î
l
pri
vi, nemişcat
ă, până ce lepl ecă î
n tăcere.
Singură în foaier
, Cel aena î şiîncleşt
ă şidescl
eştă pumni
i,
deodată dezgust
ată de o ta
te p achetel
e drăgu
ţe d
e p e masă
.
 CAPITOLUL 5

Pe un aco peri
şî nt
r-o part
e of
arte dist
insăşires pectabi
lă a
Rif
tholdului, Cel
aena se em gh
ui î
n umbr a u nui coş de ufm şi
se ncr
îunt ăî n adi
erearece vân
a tul ui care sufla dinspre ârul
Avery.Îşiveri
ficăceasuldebuzunarpentru atrei
aoară.Cel e
dou ă înt
âlni
ri anter
ioare ale lui Arch er i n
Fn duraser ă doar
câte o oră fiecare.El er a în casade pes te drum de a proap
e
două.
Nu er a ni mic inter
esant a l casa eleg
antă, u c acoperiş
verde,iarea nu aflase nimic despre cine l
ocui
a acolo,cu
excepţi
a numel ui cli
en t
ului
, o an umi t
ă La dy Bal anchi
ne.
Folosi
se acelaşitruc ca şil a cel el
alt
e dou ă ca se pentru a
obţine aceanf or
imaţ i
e:se ă dduse r d
ept mesager pent
ru casa
lordul
ui cu t
are,mi mase st i
ngh erea
la, întreb
ase a cu i casă
era, vorb ise u pţ
in cuservi t
oarea , apoi îşivă zuse e d drum.
Cel aena î şisch imbă pozi ţ
ia pi cioarel
or şi întoarse ca pul.
Soar ele ap roape ap usese, t emperat ura sc ăzând cu fiecar e
mi nut car e r t
ecea. Până săpoa tă i nt
ra eaî nsă şiîn ca să, nu
avea să afl e mai m ul
t al tceva. Şi având î n vede re
prob abil
itatea ca Arch er ch i
ar săf acă ceea ceer a pl ătit să
facă, ea nu se gr ăb ea să i ntre î nău ntru. Maibi ne să afl e
unde merge a,cu ci ne s e v
edea şi pe u rmă să f acă rmăt
u or ul
pas.
Trecuseat âtdemul ttimpdecândnu maif ăcuseaşaceva
în Ri ft
hol d, de cân d se gh emuia pe aco perişuril
e d e un ver de-
smaral d şiafla t otceput ea desp re prada ei . Era di f
erit de
atuncicân d r egel
e o t ri
misese n îBelhaven saupe t eritori
ul
altui lord. Ai ci, acum, î n Rifthold, sesi mţ eacaşicu m…
Se si mţ eaca şi cum n- ar fipl ecatni ciodată.Ca şicu m ar
pu tea pr ivi pe st
e umăr să- l vadă pe Sam Cort land
îngen unch ind î n sp atele ei. Ca şicu m, l a sf ârşi
tul nopţ i
i, nu
s-ar fi î ntorsl a ca sel
tul de st iclă, cil a Brea sa
l Asa snii
lor,în
ascu nzătoareadi n cea lal
tă p arte ar o
aşu l
ui.
Celaena of tă, ascu nzându-şimâi nil
e su b braţe p ent
ru a-şi
men ţi
ne d eg eel
te ca lde şi agile.
Trecuse maimul tde un an şij umătat
e din noaptea de
cân d î şipi er
duse l ibertat
ea; un an şij umătae
t de cân d îl
pierdu se pe Sam. Ş i undev a, nî ac est oraş, s e găseau
răsp unsu ril
e a l cum se nî t
âmpl aset otul. Dacăî ndrăzneasă
cau te,şt i
a că ave a să l e găse ască. Şi şti
a că ave au să o
distrugă i n
d nou .
Uşadi n f aţă a casei se esch
d i se, i
ar Archercob orî mândru
scă ri
le, i r
dectî n t răsura ca re îl a şep
tta. D e-abi
a zări o
frântură di n părul l ui auriu şihai nele el ega
nt
eî naint
e cael
să se acă f evăzu
n t .
Gemân d, e C
laena se î ndr eptă de spat e şi se grăbisă
cob oare de pe acop eriş.Cât evacă ţ
ărări şisă ri
turi o aduseră

î
nUcu râr
rmă ndt
i î
n
r apr
ăsu oip
a lei st
u r
Aă
rzi
chl
e, p
er a
iva
ntrt
e.
ând şii eşi
nd din umbre î n
timp ceî şicr oia dru m pri n oraş,o că lăt
orie en
ltă din pri ci
na
traficul
ui. Deş i poat e C el
aen a nu se gr ăb easăafl e a devărul
despre propria cap t
urare şi despre moarteal ui Sam şi , dacă
era des t
ul de con vinsă că rege l
e se î nşel
a î n pri
vinţa l ui
Archer,o parte di n ea se întreba dacă ori
ce planuriarfi
descoperi
t desp re acea st
ă mi şca
re rebelă şipl anuri
le regelui
aveausă o i sdtrugă, de ase men ea.

i
ubŞ i nu doarsă o di
ească. strugă pe ea,ci t otce aj unsese să
*
Savurând căldura f oc
ul ui, C elaena îşi ăsă
l capul p e
spătarul mi
cii ca
napele şiî şil egănă pici
oarel
e peste braţul ei
.
Rândurile de pe hârt
ia dinainteaeiî ncepeau săse nceţ
î oşeze,
ceea ce u n er
a delocsu rprinzăt
or , avân
d în vedere căer a cu
mul tt r
ecut de ora unsp rezece, iar eaer a trează di
nainte de
revărsat
ul zorl
i
or.
 Întins pe co vo rul roşu ,t oci
t,î n faţa ei , sti
loul de cl eştar al
lui C haol i că
lrea î n flăcă ril
e f ocului în t i
mp ce elrăsf oi
a
docu men t
e,se mna l ucr uri şimâzg ăl
ea not iţe.Of tând uşor ,
Celaen a coborîact ele d in mâi ni
le ei.
Spre deoseb i
re d e a part
amen tul eisp aţios, dorm i
torull ui
Chao l era doar o cameră mar e, mobi lat
ă numaicu o mas ă
lângă o f ereastră si ngu rat
ică şi ec vhea can ap ea, şe a
zată
lângă şem i
neu l din pi atră. Câtevaf âşii de t apiserie atârnau
pe p ereiţ
i gridi n pi atră, un dul ap i mpunăt or di n stejar stătea
într
-un col ţ
, ari pat ul u li b aldach i
n er a dec oart cu o
cuvertură destul de vech e,de u n staco j
iu deco lorat. Exist
a şi
o cam eăr de b aie,nu l a felde mar e caa ei , dar us ficient de
spaţioasă cât să î ncap ă o cad ă şi oalt eta. v A
ea doaro
bibli
otecă mică,pl i
nă cu cărţ imet i
culosar anjate.În ordine
alf
abet i
că, dacăî l cunoşt eabi ne p e C haol. Şi probabi l căavea

acol
găzdo
uidoa
a fir că
eca
rri
e ţ
le
t
itup
lref
era
ca t
ree,îsp
i re ea
căd d
eos
ne
î bi
re nd
mâ ăe, fiae
Celaen
că ei
i,p
î ca
ăr
l e
cea
cartea sau nu. n Idif
eren t de bi bl
ioteca l ui n efir
esc de
organiza
tă, ei î
i plăcea aici; eraconfortabil
.
Începuse ă s vi
nă ai ciîn urmă cu cât ev
a săp tămâni, când
gânduril
e desp re Elena şiCai n şipasaj ul secr eto go niser
ă
din apartamentul ei. Şi deşi elmorm ăise nîl egătură cuf aptul
căeaî iinvadase ntii
mi t
at ea
, Chaol nu o ex pedi
ase şi nicinu
protest
ase aladres a vizi
telor eidese d upă ci nă.
S
—ti
l
Aoul
mintl
uş
eiteC
-ha
mi o
,l
l
ac s
eel
uo
cpri
rezi
?di
n scri
jeli
t.
Celaena se l ăs ă pe spat e şi flu tură hâr t
ia deas upr
a
capului.
— Doar i nformaţ i
i despre Archer . Clienţi
, l ocuri
f
recventate, orarull ui zil
nic.
Ochii de chi hli
mbar ail ui Chaolse t opeau î
n l umi
na
f
ocului.
— Deceat âtaderanjsă- lurmăreşt
icândpoţ isă-lî
mpuşt i
şisă t er mini od ată cu ast a? Ai spu s că es te bi ne păzit şi
totuşipare că i-ai dat destul de u şoredu rmă azi .
Ea se nî cr untă. Chaol er a preai nteli
gen t pen t
ru bi nel
e uli.
— Pentrucă,dacăregel echiarareungrupdeoamenicare
con spi
ră î mpot riva l ui, atunciar t rebui să ob ţin cât ai m
mul te informaţ ii desp re eiî nainte să-l uci d pe Arch er
. Poate
că, urmări ndu- l pe el , voidesc op
eri mai mul ţi con sp
irat
ori
sau măca ri ndicii despre reşedinţel
el or.
Era ad evărat şi urmăr i
se ast ăzit răsu ra l ui Archer e p
străzi
le ca pitaleit ocmai din ace stmot iv.
Dar n î or eel pe car el e pet recu
seurmări ndu- l
, elmer ses
e
doar l a câ teva înt âl
niriînainte să se ntîoarcăaca să.
— Corect,spuse Chaol .Decit u acum… doar memorezi
i
nf ormaţii
?
— Dacăsugerezicănu am ni ci
unmot i
vsăfiu ai cişicăar

t
reb
—uÎ
i să
ncercpl
dec,
oarsa
ătu
-nci
mi dasp
uusne-
ea micsă
ma eesp
tl
ec.
eatâtdepli
cti
sitor
,
î
ncâtsă e t adoarmă a cum zecemi nute.
Ea se ps rij
ini pe coate.
— N-am adormi t!
Chaolri dicădi n sprâncene.
— Te-am auzitsforăi
nd.
— Eştiun mi ncinos,ChaolWest f
all
!Aruncăhârt
iaspreel
şise r p
ăbuşiî napoipe ca napea. Am închi
s ochii doar pen
tru
cât
ev
E ladăminud
du te,
in adău
nou găn ea.
di capşise nt îoa
rse all ucru.
Celaen a roşi .
— N- am sf orăi
tpebune,nu- iaşa?
Chi pul lui er a cât se oa pte de ser
ioscân d spuse:
— Caunurs.
Ea î şi înfipse pumnul î n per na canap el
ei
. Chaolrânj
i.
Celaen a puf ni, apoiî şilăsăbraţ ul săat ârne de pe can
apea,
j
ucându- se cu aţ el
e vechiul
uicovorî ntimp ce pri
vea spre
tava
nul di n piatră.
— Spune- mideceî lurăştipeRoland.
Chaol îşi ridică pri vi
rea .
— N-am spusni ciodatăcăî lurăsc.
Ea doa r aşteptă.
Chaolof tă.
— Credcăedest uldeuşorsăî ţidaiseamadeceî lurăsc.
— Daraf ostvreuni ncidentcaresă…
— Au fostmul t
ei ncidente şi nu am ch efsăvor besc des
pre
nici
unul.
Ea îşil uă pi cioarel
e de pe braţ ul canapel
eişiseri di
că în
capul oaselor.
— Eştiţâfnos,aşa- i?
Cel
aen a l uă un al t doc ument , o har
tă a or aşului pe care
marcasepozi ţ
iil
e cl i
enţil
or u li Archer
. Majori
tatea păreau să

fi
Ae
rchînre
e d
ri
ast
îri
nct
aul
celcd
ae
rtil
u
erx,
,peuons
de
t
radtrăl
ă ia
i
nişel
ti
i
tt
aşi
ă Rri
f
et
sh
pol
d
ecub
t
a l
u
ii
l.
ă.Casal ui
Trasăcu unghi aol i
nieî nlungulei ,darseopricândochi iîi
căzu ră pe ost radă la câ t
eva blocu ri di
stanţă.
Şt ia strada ai a şişt ia ca sade l a colţ
ul ei . De fieca re dată
când se aven turaî n Ri f
thold, Cel aen a avea gri
jă sănu t reacă
niciodată pr eaaproape de ea . Ast ăzinu f uses e dif
erit; ocoli
se
chiar câ teva st
răzipen tru a o evi t a pe aceea .
Neî ndrăzn i
nd săî l privească pe C haol
,î ntrebă:
—
NuŞti
melie
cine
îe
i sr
pteR
od o
uur
sekeF
gr
eaaţ
r
ran
ă ? se ul
şi ptă cuo f uri
e şi durer
e de
mul tînăbuşite,dar e ruşisăî l rost
ească. Pentru că, deşinu
voi
aîntregadevărul … erauunel elucruripecaretrebuiasăle
şti
e desp re capturareaei .Î ncămai t reb
uia săl e şt
i
e,după t ot
acesttimp.
Simţi atenţi
al ui Chaol îndreptată asupra ei.
— Lordulcrimel or?
Ea î ncu vi
i
nţă, oc hii zăbovindu-i pe strada unde at ât ed
multe ulcruri merseseră atât de p rost.
— Aiavutvreodatăde- afacecuel?
— Nu,spuseChaol .Dar… ast apent rucăFarranemort .
Celaenaî şiridi
căpri vi
readi n hart ă.
— Farranemort ?
— A muri tacum nouăl uni.Elşitreidi ntreoameniil
uiau
f
ost găsi
ţi ucişide… Chaolî şimuşcăbuza, î ncercând săîşi
amintească numel e.Wes l
ey, spuse el în cele din urmă.Un
bărbatpenumeWesl eyi-aeliminatpet oţi
.Era…
Chaol îşil ăsăca pul într
-o parte.
— Era garda personal ă a l ui Arobynn Hamel . L-ai
cunoscut?
Celaena simţi cum i se at ie ărsu flarea.
— Am crezutcăîlcunosc,spuseeaî ncet .
Pentru anii pe ca re iîpetrecuse cu Arob
ynn, Wesl
ey ufsese

o
şi p
îrezen
ntotţăun
dea tăacu
tă sese
avuşistinsă
grij
ă, să
un evi
băd
rbat
enţi ca
reapf
eze d
e-
t abcă
ul ia,oda
tol
er
că ase
ea
devenea vreod at
ă o ameni nţar
e la ad resa stăpânului său,
avea să o uci dă.Dar î n noap t
ea în car e fusese trădat
ă şi
capturat
ă, W es
l
ey încercasesă o opr easc
ă. e C
laena se
gândise că era di n cau ză că Ar obynn por uncise să fie
încuiat
ă în cam ea
r ei
, căf use
se n u modde ao î mpiedi
casă
caute răzbu nare pent
ru moar t
ea lui Sam de mâi nil
e lui
Farran; dar…

Fa— C
rranels
-
a-
auî
npt
â
rmp
i
ns?latcu Wesl
ey? într
ebă ea.Oameni il
ui
Chaol îşitrecuo mână pri n păr , privi
nd în jos,pe co
vor.
— Nu.L- am găsitpe Wesl
ey o zimait ârzi
u,datorit
ălui
ArobynnHamel .
Celaena si
mţ i cum sângel
e iîî ngheaţăî n vene,dar î
ndrăzni
săî ntreb
e:
— Cum?
Chaolo st udie p r
ecau
t.
 — Corpull uiWesl ey a fostî nfiptîn garduldi n fiercare
încon j
ura casa lui Rou rke.Era… des tul sânge cât să su gerez
e
că Wesl ey era vi u cân d au f ăc ut-o. uN au măr turisit
niciodată, dar am avu ti mpresi a căservi tori
i din casăau f ost,
de a se men ea,i nst
ru i
ţi sălase
î
l aco lo p ână moare.
— Am cr ezutcă era o î ncercare dea echi l
ibra duşmănia
străvech e,pen tru caat uncicân d următ orul lor
d alcr i
mel or
îşioc upa l ocul
, sănu î l va dă pe A robynn şipe a sasnii
il ui ca
pe n işte d uşman i.
Celaena î şicob orî din nou pri vireasp re covor.În noa ptea
în car e f ugise din Breasl a Asasi ni l
or pen t
ru a- l vân a pe
Farran, Wesl ey ncer
î ca se să oo prea scă.Încercase să i sp
îună
că er a ocapcan ă.
Celaena al ungăgân dul î nai nt
e d e aaj unge alo con cluzie.
Acela era un adevărpe care t rebuia să-ldescopere şisă-l

st
udse
să iez
eî
nga
lt
ă
ri
j dat
orezeă,ncân
îl dt
egăavea
u săA
ră cu fie
r
ch si
ngu
er ră
şi, cân
cu toad
tănu t
proreb
st
iaui
ai
a a
cu rebeli
unea. Când arput ea nîţel
ege dece A robyn n Hamei
ar fiput ut să o t r
ăd ez
e şice ave a să facăcu acea or
i
bilă
descoper
ire.Cât de mul t ave
a să î lfacăsă su fer
e şisă
sângerez
e pen t
ru ast a.
După câteva clipe d e ătcer
e,Chaolsp use:
— Nuam aflatni ci
odat ădeceWesleys-adusdupăRourke
Farran, tot
uşi. Wesleyer a doar o gardă person al
ă. Ce avea
î
mp ot
Ochri
va
i
i Cl
ua
elien
Farra
ei n
a?
rdeau, iar ea privisp re fer
easrtă, unde
cerul nopţii era scăldat în lumina lunii
.
— Af ostunactderăzbunar e.
Putea vedea cad avrul dif
orm all ui Sam, zăcând pe masa
ai
a di n cam ear de su b sediul Bresl
ei;î ncă îl put ea ved
ea
Farran î ngenunch eatn îf aţa ei, mâinil
e l ui hoi
nărind peste
trupul eiparal i
za t
.Î nghi
ţi nodul di
n gâ t
.
— Farran l -
a captur at,t
orturatşiucis pe unuldintre…
parten er
ii mei . I ar în noap tea următoar e,am pl ecat să-
i
î
nt orc avoa
f rea . Nu s- aîncheiat aşade b ine p entru mi ne.
Un l emn t rosniî n foc,crăpându-se i şumpl ând cam ea
r cu
un l i
căr de u lmină.
— Aceea a f ost noapt
ea în care aifost prinsă? întrebă
Chaol . Dar am cr euzt cănu şt ii ci
ne e-ta t rădat.
—Î ncă nu şt i
u. Cineva ne-a angajat pe mi ne şi pe
partenerul meu să î l ucidem pe Far ran , darera doar o
capcan ă,i arFar raner a momeal a.
Tăcere;apoi …
— Cum î lchema?
Celaen a st rânse di n dinţi, alungând ami nti
rea a cum
arătase l tu
ima o ară cân dîl văzuse, desfigu rat pe masă.
— Sam,r euşieasăspună.Î ncepu sărespiresacadat .Ni ci
măcaru nşt iu unde l -au îngropat, conti
nuă ea.Ni cimăcar

nuChşti
u p
aol e
nu ci
n
r epusă
ăs nseî
n
,treb
ardesp
i eareu a
n sa
ştt
. de ce se der
i
a anj
a să
vorbească,darcuvi ntel
epurşisimpl ucurgeau.
— L- am dezamăgi t,spuseea.În ori
cefelcarecont ează,l-
am dez amăgit.
Din nou t ăcere,apoiun of tat.
—Î nt r
-unfelnu l -
aidezamăgit
,spuseChaol .Punpari u că
elar fivru t cat u săsu pravi
eţui tră
ii
eşt e
–şt
i.
săAşa că unl -
ai dezam ăgit
, nu î n pri vi
nţ
a asta.

obC
l
iel
aen
ge a
ch
oiif
usănev
nuot
i
ăi
ma să se
ardă,pdr
i
ave
rască
î
n cuviî
n
i
nţăa.l
tă parte ca să-şi
După n u moment, Chaol vorbidin nou :
— NumeleeieraLit
haen.Înurmăcu t reiani,lucrapent ru
una dintre doamnel
e d e al curte.Iar Rol and a cr eu zt căar fi
amuzant ca eu să î l găsesc în pat ucea.Şt i
u că nu se
compară cucee a ce ai păţi
tt u…
Ea nu şt iuse că elf usese vr
eoda tă i nter
esci
antevae
d,
dar…
 — Darea d e ce f aăcut-o?
El ri
dicădi n umeri , deş i ch
ipul îi era î
ncăpal id din pri
ci
na
aminti
rii
.
— Pentru că Roland este un Havi
ll
iard,iareu suntdoar
căpi
tanul gărzii
. El ch i
ar a şicon vi
ns-o sămea rgăî n Mea h cu
el
, deşi nu am aflat ni ciodată ce a s-ales ed ea.
— Aiiubit
-o.
— Am crezutcăam i ubi t
-o.Şiam crezutcăeamăi ubea.
Chaol dădu di n cap, de pa rcă s-arfi must ratpe s ine.Sam te-
ai ubit
?î ntrebă el.
Da.Maimul t decât oi ubise cineva vreoda t
ă.O i ubi
se
dest
ul câ t sări şte totul, să renunţe l a t
ot.O i ubi
seat ât d
e
mult n î
cât C elaena încă si mţea ecouril
e iubiri
il ui, chi
ar şi
acum.
— Foartemul t
,şoptiea.

diCeasu
n cap lel
, bi
ătuân
ber or
da
u-unspr
se edez
esi
en
t c
eun
şi
eajumăt
cuae
amu t
la,
ti
ăar h
. Caol dăd
u
— Suntepui zat.
Ea se ri di
că,cumva neav ând habarumc aj unseseră să
vorbească despre oameniicare însemnaseră atât de mult
pentru ei.
— At unciartrebuisăplec.
Chaol seri di
căî n picioare,ochii scl
i
pindu-i.
— Teconducî ncamerat a.
E
—aCrri
ed
di
ecă
amp ri
c ăvi
ar
ea
cu.
m nu maiestenevoiesă fiu escort
ată
pest
e o t
t.
— Nuenevoi e,spuseel,î
ndreptându-sespreuşă.Dareste
ceeaobi şnuiesc să f
acăpriet
enii.
— L-ai conduce pe Dori an în camera lui? Cel
aena îşi
flutură ge nel
e,mer gând spr
e uşă î n timp ce el o des chi
se
pentru ea. Sau es te un privi
legiu de care ben efici
ază doar
pri
etenel
e a tl
e d omniţe?îltachină ea.
 — Dacă a
ş avea pri
etene d omni ţe,cu si gu ranţă aş ext i
nde
oferta.Darnu su nt sigur d acăt u t e î ncad rez
il a domni ţe,
totuşi.
— Cât ăgalant erie!Nu edemi rarecăf etelecaut ăscuzeca
săfie n î grădină î n fiecare d i
mi neaţă.
El pu f
ni ş i ă rmaseră t ăcuţ i nî t imp ce î nai nt
ară pe
coridoarel
e su mbre al e ca sel
tului , spre apart amen tul eidi n
aripa ce aal
ltă. r E
a o căl ătorie moh orâăt şi ad esea una
răcoroasă, din momen t ce er festre care n u ţ ineaul a di
stanţ
ă
fri
gul ierni
i alini au fieca re d zi al coridoarelor.
Cân d aj unseră l a uşa apar tament ul său , Chaolî i ură
grăbit noapte bună şidădu săpl ece. Dege tel
e Cel aeneierau
pe mâner ul de b ronz al uşii, câ nd se nt î
oa rse spre el.
— Dacă pent ru t ine contează, Chaol , spuse ea. El se
î
nt oarse,cu mâi nil
e n î buzunar e.Dacăeal -a al
es e p Rol
and

î
nt
conl
ocu
i lt
nuă ăel
Cu, ast
aen ao a
a. fce cea mai mare rfai
eră din toat
ăl umea
,
Chaol o pri vipentru un momen tî ndel
ungat,înaint
e d e a
spune grăbit:
— Mulţumesc,şiseîntoarseîncameralui.
Cel
aena î l priviîndepărtându-
se, privimuşch ii puter
nici
î
ncleşt
ându- se pe sp atel
e l ui
, vizi
bi
li chiar şi ripn t uni
ca
neagr
ă,deod ată rec
unoscătoare căLithaenpăr ăsi
se e d mult
casel
tul.

Miezul nopţii bătu prin ca*sel

t, cli
nchet
ul dif
orm al cea sul
ui
turnului din grădină răsu nând prin coridoarel
e nîtunecate şi
tăcute.Deşi Chaolo esc ort ase â p
nă la uşă, cincimi nute de
păşit agi
tat în dorm i
torul eio t ri
mi serăsăcu treier
e di n nou
casel
tul,î ndrep
tându- sesp re bibl
iot
ecă. Aveamunţ i de c ărţ
i
î
ncă nec itit
e î n cam ea
r ei , dar nu av ea chefsă ci t
ească
nici
una.Avea nev să
oei f acă ceva . Cevaca re să îi di str
agă
minteade l a discuţ
ia cuChaol şide a l aminti
ril
e c are eşi
i seră
l
ai vealăîn ace a sea ră.
Celaena î şist rânsepel erina î n jurul ei,î ncru nt
ându- sel a
şuieratul vântului ca re viscoleazăp ada de a fară. Sper a săfie
câteva şem ineeapri nseî n bi bli
otecă. Dacă nu, avea săi a o
carte care o i
nteresa, să f ugă î napoiî n cam ea r eişisă se
cuibărească î
mpreu nă cuFl eetfootîn pat ul eică l
duros.
Celaena cot i pe un cori dor nî t
uneca t, brăzd at de ferest
re,
care duce a căt re uşi l
e i mpunăt oare al e bi bli
oteci
i, şi
î
ncr emeni.
Cu vân t
ul recei ndacea sea ră, nu er a su rpri
nzăt or ăsve zi
pe c inev
a a coper i
t de o a mntie neagră,cugl uga sc aunzându-
i chipul. Dar ceva în legătură cu si l
ueta ca re stătea în uşile
desch iseale bi blioteci
it rezi î
n Cel aen
a aceapart e pri mit
ivă
care i îtri
mi se n ui mpuls d e a vert
iza
re a t
ât de p uterni
c,î ncât
nu maif ăcuni ciun pas.

asPer
emesoan
nea.a î şi nît
oar se cap ul sp re ea, op ri
ndu- se
, de
Afară,zăpadaviscolea,lovi
ndf erest releşizi
duril
edest i
clă.
Era doa r o per soană,î şisp use eae pmăsu ră ce l si
uet
a se
î
ntoarse compl et să o pri veasc ă. O persoan ă pu rtân
d o
mant i
e mai î ntunecată decât noa ptea,o g lugăat ât de greoa
ie,
î
ncâtî i ascundeafieca re rtăsă t
ură a f eţei
.
Pufni sp re ea, un su netamen i
nţ ător
, animali
c.
Celaena nu î ndrăzn i să sei ştm
e.

miPuf
şcanid
,ase i
nne
me nou
a u şi
fmu l
uf
ăcu
i şi uumb
n r
peas
… spr
i e ea.Felul î
n care se
O căl dură vagăse cu ibăriîn piept
ul ei
, apoio l umină
al
bastră, pulsati
lă…
Och i
ul Eleneist rălucea .
Chestia ezi
tă, iar Cel aenaî ncetă sămai resp
i
re.
Sâsâi, apoial unecăun pas î napoi
,în umbrel
e din spatel
e
uşil
or bibli
oteci
i. Mi cul diamant albast
rudin cent
rul amulet
ei
eilicărimai put ernic,i ar C el
aena cl
i
pi di
n pri
ci
na luminii
.
 Când desc hise ochii
, amulet
a se stinse, i
ar creat
ura cu
gl
ugă i sp
d ăruse.
Fără nicio urmă, nicimăcar sunet
ul paşi
lor
.
Celaena nu i nt
ră în bibl
iot
ec
ă. , O nu. Doar seî ntoarse
repede nî ap ar
tamentul ei
, cu cât de multe demni
tat
e p utu.
Deşi îşitotsp uneacăî şiînch
ipuisetotul
, căera o halucinaţi
e
di
n pri ci
na at âotr or
e de nesomn, Celaena auzea neî
ncetat
cuvântul ăla blest
emat.
„Pl
anuri.”
 CAPITOLUL 6

Probabil căper
soana de pe cor i
dor un avea nicio l
egătură
cu regele,îşisp
use elCaen aîn ti
mp ce e mg ,alerge
rea fără să
încă, spre ca
mer
a ei. Erau mulţi oamen
i st
rani
iî ntr-un casel
t
atât de mare şi, deşi rar ved
ea pe alt
cinevaî n bi bl
iot
ecă,
poate că oam enii doar… î şi doreau să mear gă si nguri în
bibl
iotecă.Şiî n mod anonim.Laocurt eundeci t
itulnu era
atât de a l mod ă, poate că aer doar un cu rteancar e nîcercasă
îşiasc undă dragost eapen trucă ri
ţde p riet
en iilui ironi
ci.
Vreuncurt eanmisteri
os,animali
c.Carefăcusecaamul eta
eisăst răl
ucească.
Celaen a intră în dorm it
orul său chiar când î ncepu eclipsa
de ulnă şi gemu.
— Desi gur că este o ecl
ipsă,mormăiea,î ntorcându-se
dinspre uşi l
e bal con ului şiaprop i
indu- sede t apiseri
a de pe
perete.
Deşi nu voi a,deşi sper a să nu o maivad ă vr eodată pe
Elena… av ea e nvoi
e deăspu r nsu ri.
Poa t
e că r egina ce a moar tă av ea să râd ă de ea şi să î i
spună cănu er a ni mic.Pe t spera
oţ
i zei i
,ca l e
Ena să pu snă
asta. Pen t
ru că, dacă u no ă fcea…
Celaen a dădu di n ca p şipri visp re Fleet
foot
.
— Aichefsămăî nsoţeşti
?
Câinele,de par că si mţind ce ave a eade gân d săf acă, se
învârti de câ t
eva ori în pat şise gh emui cuun puf ăi
t.
— Măgândeam eu,spuseea.
În câ teva i n
mute,Cel aen aî mpinse u dl
apul greoi de a llocul
l
ui d in f aţa t apiseri
eicar e ascu ndea uşa se certă, ulă o
l
umânare şi î
ncep u săco boare scă ril
e u i
tat
e,sp re p ali
erul de
dedesubt.
Cele t reiarcad e de pi atră o î nt âmpinară. Cea di n stânga
duce a căt re pasaj ul car e îi per mi tea să spi oneze sal onul
mar e.Cea di n cen tru duce a căt re can ale şispr e i eş i
rea
seceră t ca re i -ar puteasa lvavi aţ
a î ntr-
o bună zi .I ar cea din
dreap ta… ace ea duce a către mor mân t
ul ui tat al st
răve chii
regi
ne.
În t i
mp ce e mgre
a spr e mormân t, nu î ndrăzni să r p
i
veasc ă
spre p ali
er ul unde l î descoper
ise e p Cain chemân d rider acul
dintr-o al tă l ume,deşi rămăşiţel
e uşi i pe ca re cr eatura o
spul beraseî ncă zăce au pe pod ea.Erau gău ri în zi dul de
piatră î n car e sei zbise ri
deracul cân d o urmări sepână î n
mor mân t,î naint e caeasăaj ungăl a Damar i
s,sab i
a reg euli
de mul t pi erdu t
, G avin, chiar l a t imp pent ru a uci de
mon strul.
Cel aen a î şipri vimâna, unde un cer c di n ci cat
ri
cial be î i
brăzdapal maşiî iî
nconjuradegetulmar e.DacăNehemi anu
ar fi gă sti
-oî n noa pteaaceea, ven inul muşcă turii ri
deracu lui

arÎfi cel
n uci
s-
e od
.
in urmă, ajunse aluşadi n capăt
ul scări
i spi
ral
ate
şise rezti hol bându-se almân er
ul din bronz, sub for
mă de
crani
u, din ce ntrul ei
.
Poate că nu f usese oi dee chi
ar t a
ât de bună.Poa te că
răspunsuril
e n u mer i
tau t
oate ast
ea.
Artrebuisăseî nt
oarcăsus.Dacăstăt
easăsegândească
maibi ne,ast a putea să meargă oa
dr prost
.
Elena păr use m ulţ
umită că Cel
aen a î
i ascult
asepor unca
d
pe
ăreaadev
că ees
n
itCam
d
e pi
onu
ornică lr
să egel
ui
execu,
edo
t aral
tda
ăcă
sa ea
rci
na
ăpăr
ea,
de-aat
Eu
lnci
en .ar
ei
IarWyr d şt i
a căvea a esdtul
e p e capacum.
Chiar da că aceach est
ie de pe cori do r nu pă ruse
pri
etenoasă.
Mân erul-cr
an i
u părea să- i zâmbească, och
ii săipri vi
nd
î
ntr-ai Celaenei.
Pe toţi zeii
, ar rt
ebui săpl ece de aco
lo.
Dar eg detel
eî it
ân j
eauoar ecum după mân erul uşi
i, caşi
cum o mân ă nivi
zi
bil
ă o gh i
da…
— Nuaidegândsăbaţ i?
Celaena săr i înapoi, de ja cu un pu mnal î n mânăşi
pregăi
ttă să ver se sân ge î n t imp ce se l ipi de zid. E ra
i
mposi bil
, probabil căîşiî nch i
puiat ot ul
.
Craniul de p e uşăvor bise. Gura l ui se i mşcase î
n su s şiîn
j
os.
Da, ast a era cu siguranţ ă, absol
ut şii ndi i
mp
scut
ao
bs
ii
bi
l l
.
Mult m ai puţin probabil şimai st raniu decâti ce
oral
tcev
a
f
ăcu sesausp useseElen a vr eodată.
Pri
vind-o cu och i m etalici
, scli
pit ori
, cr ani
ul d in bronz
ples
căi. Aveal
imbă.
Poate căCel aena alunec asepe sc ări şise ovilse cu cap
ul
de p i
atră.Ar ave a maimul t sens asta.
d
ecât Un şir n esf
ârşi
t
şivu lgaredbl es
teme încep u săcu rgăpri n mi nteaei, fiecar
e

maiO,
— gr
onso
ul
an
fia decât
âtdeur
t rmă
idit
coru
ol
ă,l,
puî
n
fniti
mp
cranice
ul se
,mi
jnol
i dbh
a
ochl
a
i
i.cr
aniu.
Sunt ataşat de uşa staa. Nu t e potr ăni.
— Dareşti…înghiţ
iCelaenaî nsec… magi c.
Era imposibi
l,atrebui
r să e fi mp
i osi bil
. Magi
a nu maier a,
di
spăruse din regat nî urmă cu zece an i
, î naint
e să fie
i
nterzi
săde că t
re reg
e.
— Totulî
nl umea ast
a estemagi c.Mul ţumescfoartemul t
pentru că fi a
rmi ceea ce t
e esev
i
den t.
Celaen
spune: a î şicalmă mi ntea nău ci
tă su fici
en t câtsă poat
ă
— Darmagi anumaif uncţi
onează.
— Magi a cea nouă,nu.Darr egele nu poate şt
erge vrăj
i
vechi
,făcutecu puterivechi,asemeneasemnel orWyrd.Acel e
vrăj
istrăvechiîncărezi
stă;maialescelecareinsuflăvi aţ
a.
— Eşt i
… viu?
Mâner ul chicot
i.
— Viu? Suntf ăcutdin bronz.Nu respir,nicinu mănânc
sau beau . Dec i, nu, nu sunt vi u. Ni cinu su nt mor t
. Pur şi
si
mpl u exist
.
Celaena se h ol
bă la mi cul mân er. Nu era maimar e d ecât
pu mnul ei.
— Art r
ebuisă î ţiceriscuze,spusemânerul .Habarn- ai
cât d e gălăgioasă şiobosi toare ai f ost nîul timele l uni, cu
toată al ergătura ast a de col o-
colo, măcel ări
nd l i
gh i
oa ne
od i
oase. Am t ăcut pân ă aif ost martora a su ficiente u lcruri
stranii ca să î mi poţ accepta
i exist
enţa. D ar, ap arent,
urmeaz ă s ă fi u dezamăgi t
.
Cu mâi nile rtemurân d, Celaenaî şipuse u pmnalul î n teacă
şil ăsăj os ul mânarea.
— Măbucuratât de mul t că, î
n sf ârşi
t, mă con si
der i demn
să vor beşt
i cumi ne!
Craniul din bronz n îchise choii
. Crani ul avea pleoape.Cum

de— n
u ob
De ser
ce avase
rtrebust
iaaî
săna
vi
on
rt
be?
esc cu cineva care nu are
bunăvoinţadeamăsal utasaumăcardeaci ocăni
?
Cel
aen a t rase adânc aer î n pi eptşipri viuşa. i et
P
rel
e
pragul
ui încăpurt au urmel e rteceri
i ri
der acu
lui prin ea
.
— Eaest eînăuntru?
— Cine săfie n îăuntru? întrebă ret
icen t cr
ani
ul .
— Elena,regina.
— Desigurcăest e.Esteaicideomi edeani .
Och
— Ni
uiîcr
ţia
bn
ai
u
tel
u
joi
cdpe
ărea
miue,
n să
alt
fl
ei
că
ltrea
edes
spcă
r.
inddepeuşăşit e
topesc în foc.
— Nicimăcarcelmaiput erni
com di nlumenu m- arput
ea
despri
nde d e pe u şa sa
ta.Însu şiregeel Brannonm- a pus ai
ci
ca săgh ve
ezpes te mormân t
ul ei.
— Atâtdebăt râneşti?
Craniul pufai
.
— Câtdei nsensibildi
nparteatasăî miinsulţivârst
a!
 Celaen a î şiî ncrucişă braţel
e.Prost ii
, magia întotdea
una
ducea la prostii caast a.
— Careest enumel etău?
— Careest enumel etău?
— Cel aenaSardot hien,mormăiea.
Crani ul râse.
— O,ast aest eaşadeamuzant !Celmaiamuzantl ucru pe
care -l
am auzi t de secole b une!
— Tacidi ngură!
— Numel emeuest eMort,dacăt rebuiesăşti
i.
Celaen a ridică ulmân ar
ea.
— Măpotaşt eptacat oat
eînt âl
niril
enoastresăfieatâtde
pl
ăcu te?
Se n îti
nse căt re mâner.
— Chi arn- aidegândsăbaţ ipânăl aurmă?Tuchi arnuai

manie
Celr
ae.a î
en şifol
osit oat
ă stăpâni
reade si ne n ecesa
ră sănu- i
l
oveascăf aţa micuţă în ti
mp cebăt u de t reiori î n uşă,inuti
l
de atre.
Mor t zâmbi cusu peri
ori
tate n
ît imp ce şa u se escd hise.
— CelaenaSardot hi
en,îşispuseîn si
nealuişiî ncepu din
nousă r âdă.
Celaena sâ sâ
i spre el şiînchise şau.
Mor mân tul era slab luminat de o lumină î nceţ
oşat ă,iar
Cel
pura
ten
atad
ă se
e la
aprop
sui
e
p d
rafe
aăgr
ţ di
l
eaj
u
ol r
p
ari
z
ănacare
rgi
ntpăt
i
e. r
Îu
nndea aceast
mod obi a
şn
u,i
t,
l
ocu l er
a mai l uminos, dar ecl
ipsa nît
unecase orm
mântul
.
Se opri nu prea d eparte de rag,
p pusel umân area ep podea
şise rezti holbându-se a…l nimic.
Elena n u era acolo.
— Hei?
Mortch i
cot
i de p e p art
eacea l
altă a uşii
.
Celaena îşidăd u och i
i peste capşides chi
se brusc uşa.
Desigur c ă El enanu era acol o cân d ea av ea o î ntrebare
impor tantă.Des i
gu r c ă put eavor bi doar cu cineva caMor t.
Desigu r
, des i
gur , desigur.
— Vineînnoapt eaast a?!întrebăporunci t
oareCel aena.
— Nu,r ăspunsesi mpl u Mort ,deparcăeaarfit rebui tdeja
să şt ie asta. Aproa pe că s- a distrus ajutându- te pe t ine în
aceste u l
time u lni.
— Pofti
m?Deci ,ea… s- adus?
— Deocamdat ă,pânăceî şirecapătăput erea.
Cel
aen aî şiî ncru cişăbraţ ele,trăgând di n nou aerî n pi ept
.
Camer a părea să ar ae t alf el cu
m o văz use l u
tima oar ă cân d
fusesecol a
o.Cel e dou ă sa rcof
agedi n piatră er au în cen t
ru,
unul î nfăţişându- l pe Gabi n, soţul El eneişipri mul regeal
Adar l
anului,iarcel ăl
altpeEl ena,ambi ipărând,î nt r-
unmod
straniu, vi i. Părul ar gintiu al El enei serev ărsa pes te

margn
eişi id
ea
e coşc
u i
u
rechigu
el
l ui
a
s,cu
î
n
ţt
ir
t
eerud
pt
eli
cad
toa
ercad
re
e cor
ooa
f naude
ăcea j p
et
umă cap
eul
at o
m,
jumătate Fae. At enţia Celaenei stărui asupra cuvintel
or
gravat
e a l pici
oarele E l
en ei
:„ Ah! Timpul se cu srge!“
Brannon ,t at
ălFae al Elenei
, ca ă sn u maispu nem primul
rege al Terarsenului, gravase leî nsuşicu vi
ntel
e p e sarco
f
ag.
De f apt, nîtregu l mor mânt er a st raniu. Stel
ele fuses
eră
sculpt
ate pe pod ea,i ar cop aci
i şiflori l
eî mpodob eau tava
nul
bolt
it.Pereţi
ierau î mpânziţide semne Wyrd,si mboluril
e
a
în
nti
ce
că fucar
e
ncţ
i p
onut
a,eauopfi
utfol
eosi
er t
pe p
e en
cart
eruNeh
aemob
iţ
ai
ne of
şi pu
am t
i
ler
aeei
i car
e
o
ţi
nuseră sece
rtă,pân ă când Cain, cu mva, o d ob
ândise. Dacă
regel
e afla vreodată de puter
eal or
, dacădescop er
eacăput ea
chema creat
uri, aşacu m făcuse aiCn, arput ea ezdlănţ
ui răul
asupra Eri
lei
i
.I ar planuri
le uli ar deveni mai mortale.
— DarElenami -a spus că, dacăt e oboseşt
i sămai vi i pe
aici
, zi
se oMrt, are un mesaj pen t
ru tine.
Celaena avu se nt
imentul că st ă în faţa unui valuri aş,
aşteptând şit ot ş a
teptând să se spar gă. ut Pea aşt epta,
mesaj ul putea aş t
ept a, ovpara car e i s e preg ăeta put ea
aştepta,pen t
ru încă n u momen t saudou ă d e il
bertate.Mer se
în sp atel
e morm ântul ui, care fusese acoperi
t cu bi jut
erii şi
aur şicu f
ere din ca re se revărsau bogă ţi
i.
Înaintea tuturor ce ast
ora st ăt
eauo ar mură şiDamar i
s,
legendara sabie a lui Gavi n. Mâner ul eier a de un ar gniti
u
auriu şinu er a foart e mp
î odobită, cu exc ep
ţia unui cap ăt de
form a unui ochi.În cen t
rull ui nu er a nicio bijuteri
e;er a doar
un i nelgol din au r. Unele legen de sp uneaucă at uncicân d
Gav i
n o mân uia pe D amaris,el put ea vedeaoar d adevărul şi
de a ceea f
usese ncoron
î at rege. Sau bal i
verne d e genul ăst a.
Teaca luiDamari s era decorată cu câteva semne Wyrd.
Totulpărea să aibă legătură cu semnel e alea blest
emat e.
Celaen a se încruntă şist udie ar mura reg euli. Putea î ncă

ved
Dineabp
ăet
ăls
iu
i
,pra
f
ăfa
r
ăţaîe
ni
da
oiu
ar
li
e
ă.zg
Pâri
oa e
t
et
uriş
chi
air
cât
ev
na a
d
i l
udâ
pn
aci
t turi
cu.Eraw an,
l
ordu l n îtunecat car e con dusese ar mat
a dem oni
lor şi a
mor ţ
ilor mp îotri
va con ti
nentului când reg aete
l nu er au mai
mul t decât niştet eri
torii mil
itante.
Elena spu sese că şiea f use se război
nică, de asemenea.
Darni ciurmă de ar mura ei . Unde d isp
ăruse? Probabi
l, zăcea
uitat
ăî n vreu n ca sel
t di n altr egat
.
Uitată. n Î acel aşif elî n car e legenda red usese măreţia
pri
ann
aţ
nesei
ghe ră
i nz
î
tb
r-oi
ni
un ce
t a,
urnlnpi
emic
caremai
G mu
nl
avi todecât
sa
l o domni
vase. şoa
ră l
a
— Nu s-aterminat,nu-iaşa?î lînt
rebăCel aenapeMortî n
cel
e din urmă.
— Nu,spuseMort ,mail i
nişt
itdecâtf useseînainte.
De as t
a se t emea Cel ae
na de săpt ămân i bu ne, de luni
bune.
Lumina pal i
dă a lunii se i st
ngea.În cu rând eclipsaavea să
fie completă,i armor mân tul av ea să se u c
funde n î bez
nă,cu
excepţ
ia ulmânări i.
— Să-iascul t
ăm mesaj ul ,spuseCel aena,oftând.
Mort î
şidresel asu
gl , apoisp use cu o voce care su na, î
ntr
-
un modst rani u, caa regi nei :
— Dacăt e-aşput eal ăsaî n pace,aşf ace-
o.Darţ i-
ait răi
t
vi
aţa conştientă de f aptul că nu vei scăpa ni ci
odată de
anumi t
e poveri . Fie căî ţ
i pl acesa u nu, eşt il egată de so art
a
acest
eil umi . Fiind Campi onul regelui,t e afli î ntr-o poziţ
ie
puterni
căşipoţ if acedi ferenţaî n vi eţ
il
e mul t
ora.
Stomacu l Celaeneise ncl îeştă.
— Cain şiri deraculau f ost doar început ulameni nţării
Fri
lei
i, cont i
nuă Mor t
, cu vintel
e lui răsu nând î n mor mânt.
Exist
ăo p ut er
e mul t maimar e p
or nită să e n d
istrugă ul mea.
—I areupresupuncăt rebui esăogăsesc?
— Da.Vorexi st
ai ndiciicaret evorducel a ea.Semnepe

ca
r
es
t
ee tdreb
oa rup
ie
ri să
mu lle ce
şi ur
lmezi
. măru
mai Să rnef
tuzi să uci
pas. ziţ i
ntel
e regel
ui
Celaen a privisp re atvan
, caşicu m ar fiput ut vedeaprin
su
prafaţa scu lptat
ăî n bi
bli
oteca de d easupra.
— Am văzutpeci nevapecoridoarel
ecast el
uluiast
ă-seară.
Ceva. Af ăcut amul et
a să r st
ălucească.
— Uman?î ntrebăMort,părândi nt
rigat.
— Nuşt iu,recunoscuCelaena.Nul -am simţituman.
Închise ch oii,trăgând adânc a erî n piept. Aşt
eptase st
aa de
l
un—iT
de
ot
ulzi
l
e
a.
rel
egăt
ură cu regel
e,nu-
iaşa? Toat
elucruri
le
astea oribi
le? Chi ar şior di
nul Eleneiest e despre găsri
ea
orică
reiput eri pe ca e
rl
e o deţi
ne,a amen i
nţării pe care e
lo
reprezi
nt
ă.
— Dejaştiirăspunsullaast a.
Ini
ma eio l uă l a gal
op, de ea
tmă, de u fri
e,nu şt i
a.
— Dacă ea est e atâtde puterni
că şişti
e atâtde mul t
e,
atuncipoa te să mear gă şisă cau te sursa put er
i
i regel
ui de
una singură.
— Estesoartata şi responsa bil
itat t
eaa.
— Nuexistăsoart ă,mârâiCel aena.
— Spunef ata carea fostsalvat ă din ghearel
erideracul
ui
pent
ru că o f orţo
ăarecare a ob ligat
-o să cob oare aicide
Samhuinn, să o vad ă p e Damari s şi să esdcop ere c
ă es t
e aici
.
Cel
aen a ăcu
f un pas p sre u şă.
— Spune fata care a petr
ecutun an î n Endovier.Spune
f
ata ca r
e ştie căzei l
or n u l e pasăde vi eţi
le noastre mai mul t
decâtne p asă ou nă de oi nsec tă de su b picioar
ele noastre.
Cel
aen a se ncru
î ntă, privind ch i
pul sc l
ipi
tor al lui Mort .
— Dacăstausămăgândescmaibi ne,nupreavădde c e
ar
treb
ui săaj ut Erilea, când est e cl ar căzei i nu seder anjea
ză
nicieisăne a j
ute,co nti
nuă ea .
— Nuvorbeştiserios,spuseel .

C
—el
aen
Badaa.ap
Au căcăm
şa ân
s e
puru
n l
ip
e- Eu
lmn
eneial
u
sl
ău
-
şi
igeă
i
.sească al tfrai
er
cărui
a să-i poru ncească.
— Trebuie să gă seşti su rsa put eri
i regel ui şisă afli ce
pl
ănuieşt
e să f
acă– n îaint
e să fie preat ârziu.
Cel
aena puf ai.
— Nu î
nţel
egi ?Dejaestepreat ârzi
u.E preat ârzi
u deceva
ani dej
a.Unde era El ena ac um zece an i, cân d put ea al
ege
di
ntr-
o armat ă de er o?i Unde er a ea şicer inţel
e eiri di
col
e
cân
au df lumea
ost uci
şichi
saa
ur vâ
av
ea
naţnev
i şioexecu
e
i detael
ţe,
i cân
de d
a
rmaer
oe
t
eli
i Ter
A
dara
rsen
l
anuu
ll
u
ui
?i
Unde er a cân d regaetel au căzut, unul câte unul,î n puterea
regel
ui?
Och i
iî i ardeau, dar Cel aena alungădurer eaîn l ocul acel
a
întunecat din interi
orul ei.
— Lumeaest edejaorui nă,iareu nu voifivi
cti
magr eşeli
i
vreunuifrai
er.
Mor t mi j
i oc hii
. n Î mor mânt
, u lmina pălise; luna er a
aproape nîî ntregime acop er i
tă a cum.
—Î miparerău pent ru pierderiletale,spuseelcu o voce
care nu er a t ocmaia l ui. Şi î mi par e rău şipen tru moartea
pări
nţil
or t ăi,î n noapt eaace ea .A f ost
…
— Sănu maivorbeşt iniciodat ă desp re părinţi
i mei, mârâi
Celaena,î ndrept ând un dege t către el. Nu-mi pasădacăeş ti
magic sa u eşt il acheul El en ei
, sau eşti doar rodul imaginaţi
ei
mele.Dacămai vor beşt
i vr eodată de p ărinţi
i mei,fac u şaasta
bucăţi
.Aiînţ eles?
Mor t doar se ncr îuntă sp re ea.
— Atâtdeegoi stăeşti?Atâtdel aşă?Deceaiveni tdinnou
aiciîn sear a ast a, Celaen a? Ca săne a j
uţi pe otiţ
? Sau doa r
să te aj uţi pe t i
ne? El en a mi -a spu s des pr
e t i
ne,des pre
trecu
tul tău.
— Tacă-ţifleancarugi ni
tă,i zbucnieaşiopornif uri
oasăîn

su
sul scă
rli
or
.
 CAPITOLUL 7

Cel
aena setreziî
nainte de răsă
rit
ul soa relui cu o durere
gr
oazni
că ed cap
. O pri
vir
e allumânarea p aroape op
tită de p
e
nopt
ier
a eifu sufici
ent
ă casă -şideasea ma căî nt
âlnireadi
n
mormânt nu f
usese doar un vis urât. Ceea ce î nsemna că
undeva depart
e,su b camera exista
ei, un mân er vorbitoral
uneiuşi, adus l a viaţă cu aj utorul uneivr ăj
i străvechi
. Şi că
Elena găsi
se i n
d nou o ca le d e a -
i com pl
icaşimai mul t vi
aţ
a.
Celaen
a mor măişiî şisc ufundă f aţa î n per nă.Vor bi
se
seri
osse ara trecută.Lumea nu maiput ea fi aj ut at
ă.Chi ar
dacă…chi ar acăd ea văz use di n pr oprie exp er
ienţă câtde
peri
culoa
se u p
t eau devenilucr uril
e – câ t de e rel puteau fi. Şi
că erpsoa
na d e p e cori
dor…
Se nît
oarse e p spate,iar Fleetfootîi atinse borazu l cu nasul
eiumed . Mângâi nd l eneşă p ca
ul câi
nel
ui, Cel aena se ol hbă la
tavan şil a u lmi na cen uşie care păt
rundea r pi
n draper ii
.
Nu voi a sărecu noa scă, dar Mort avearep d
tate.Mer sese nî
mor mân t doar pentru a o pu ne pe l eE
na să se c on f
runte cu
creat
ura de p e cori dor, săse si agur
e d i
n nou căeanu t rebuie
săf acăni mic.
„Planuri
le mel e“, sp usese regel
e.Iar d acăEl ena o avert iza
căt rebuia săi l e d emaşte,săafle su rsaput eriil ui… at unci
probabil că er au rel e.Mai rel e decât sclavii din Cal acull
a şi
Endovier, mai rel e d ecât ucidereamai mul t
or eb reli
.
Privit avanul pent ru al t
e câteva momen te, pân ă ce ou dă
l
ucru riîi dev eni răcl are.
Primul er a că na
ud emasca această amen i
nţ are ar putea fi
o gr eşeal
ă f at aă.
l l E
ena t ocmai spusese că t rebu i
a să o
găsească. Nu spu sese şi că ar rebu
t i să o di strugă. Nimic
despre nîfrunt arearegel ui. Ceeace er a o uşu rare,presu puse
Celaena.
Iar al doil
eaer a căt rebui
a să vor bească cu Ar cher, să se
apropie de elşisă găseasc ă o cal e de a- iî nscen a moartea.
Pentru că, dacăelf ăcea într
-adevăr parte d i
n acea stă mi
şcare
care şti
a desp re planuri l
e rege lui
, at unciar p ut
ea -
o scuti de
necazul de a -l sp i
on a pe r ege şi de a pune ca p l a capor i
ce
i
ndicii putea găsi . Dar , od ată ce ave a să f acă pasu l către
Archer… Ei,bine,atuncit otulaveasădevi năunj ocmort al.
Aşa că Celaena făcu rapi d o baieşiî şiîmbrăcă cel
emai
rafinate şi călduroase a hine nîainte d e a-l chema pe C haol.
Era timpul caeasăse nî t
âlnească în mod î ntâmplăt
or iş
convenabil cuArch erFi nn.
*
Ca urmar e a ni nsor i
i de noap tea trecută, âtceva biete
suflete fuseseră rec rutat e să des zăpezească cele maibune
carti
ere din Ri ft
hold. Fi rmel e erau deschise otttimpul anului
şi,în ciuda t rotuarelor a lunecoase, ca pi
tala era laf elde pl i
nă

deTot
vi
aş
uţă
i
,Cînaa
elecea
naî şd
iupă-
ami
dorea ază
să ficaf î
n va
ost t
oiu
r
ăl,veri
i
pen.
tru căst răzi
le
mocirloa
seî i udau poa l
ele roch i
eide un al bastru glaci
ar şi
era atât de rifg,încât ni
cimăca r peleri
na eidi n blană albă nu
o put eaîncă l
zi.În timp ce e mgreau în josul aglomerateistrăzi
pri
ncipale,Cel aena rămasel ân gă Chao l. El o băt use alcap
din nou să î llasesăo aj ute cu Arch er işi nvit
ându-l cu ea
astăziera cel mai inof
ensivl ucrupe ca re î
l put eaf ace,casă
nu o mai ci căl
ea scă.Ea insistasecaelsăpoa rt
e hainel
el ui
obi
Pşn
enu
ti
rt
e el
u n
î,lo
acu
stalîu
nnif
or
sem mei
na odeu
tnică
pi
cătan. ă.
eagr
n
Din f erici
re,ni meni nu l e dăd u pr ea multă at
enţie,nu
când er au at ât de mul te magazine şi atâţ
ia oameni
. Of, cât de
mul tî i plăceabul evardul ăst
a, unde t oa
te l
ucruri
le rafinate
din l ume erau vân dute sau dat e l a schimb! Bijuti
eri
,
pălări
eri, cr oit
ori, co f
etari
, ci zmari… Del oc su rp
rni
ză t
or,
Chaolt recupe l ângăfiecar e vit
rină fără măcar să privească
spre d eli
cii
le expuse .
 Ca de ob i
cei
, er a agl omeraţ
ie la Wi ll
ow s,o cea inărie unde
ştia căArch erl ua prânzul . Păreasăi a masaacol oî n fiecare
zi, cu alţi câţi
vacu rt
ezani. Desigur, nunic
i
aoe
vealgă
tură cu
faptul că maj ori
tatea pat roanelor de el i
tă di n Ri f
thold, d e
asem enea, luau pr ânzul aici
.
Luă br auţl lui Chao l pe măs ură ce se apr opiară de
cea i
nări
e.
— Dacă intriarăt ând de parcă aivr ea să înjunghiipe
cineva, spuseCel aen a încet
,l ipindu-şico t
ul de al l ui, atunci
sigur vorişt că cev a nu es te în regu l
ă. Şi,d nu
i
nî inou,
spune u li nimic.Lasăvor bi
tul şif armecul pe se ama mea.
Chaolridicădi n sp râncen
e.
— Decieusuntai cidoardedecor?
— Zimersicăt econsi derunaccesoriupot ri
vit.
Chaol mor măiceva ce Cel aena era si gură că el nu ar fi

vr
ut
el
eganc
ta
. ea să audă, dar î şiîncetinipasulî nt
r-un mers
Lângăar ca
da di n pi at
ră şist i
clăai ntrări
iî n ce ai
nărie erau
parcat
e t răsuri elegante,oam eni urcând saucob or ând di n
el
e.Şi eiar fi put ut lua o t răsut
rr
e
ăbu
, i
at
r să
fi i aot răsu ră,
având în ved ere cât edf ri
g er a.Dar ,î n mod st upid, ea îşi
dori
se să mea r
găpe os,j săvad ă oraşull a braţ
ul că pi t
anului
gărzi
i
, deşi elarăt aset ott i
mpul de parcădupă fieca re co l
ţ şi
pe fiec are al ee pân dea o ameni nţ
are. Dac ă st ătea să se
gân
i
ntrdea
aresma
că
ima
poi
t b
riin
vi
te,
ă.o t răsură probabi
l căl e-ar fif ăcu t şio
I
ntrareala Wi l
lows n ecesi
t
a ca l
it
ateade membru, ca re er
a
f
oarte greu de ob ţ
inut; Celaena servi
sede cât evaori ceai
ul
acool când era mai mi că, datori
tă numelui l ui Arobynn
Hamel .Încă îşiput ea ami nti cl
inchet
ul porţ
elanului, bârf
ele
şopt
ite,cam ear vop sit
ă î n cu l
oarea men t
eişia f ri
şcăii ş
f
erestrel
e mari, din podeapână î n tava
n, care d ădeau într
-o
gr
ădină splendidă.
 — Nu mergem acol o, spuse Chaolşinu era t ocmaio
întrebare.
Cel aen a afişă n u rânj etvi cl
ea n.
— Doar nu ţ i
-et eamă de ni şte doamne băt râne şi
arţăgo ase şi de domni ţ e ca r
e sel i
zesc.
h
El î i aru ncăo pri vire n îcruntată, iar eaî l băt u pe umăr .
— Nu măascul t
aicând î ţiexplicam planul?Doarosăne
prefacem că aş teptăm pent ru mas a noas t
ră.Aşa că nu t e
pani ca: nu va fi nev oe i să t e l upţi cu toa t
e domni ţ
ele astea
răut ăcioase, care şi
î î ntind ghea rele spre it
ne.
— Dat aviitoarecând neant renăm,spuseelî nt i
mpceî şi
croiau drum pri n î mbul zeal
a de f emeiel egan t mb
î răcate,
ami nteşte-mi săt e afc p raf.
O f emei e î n vârstă se î ntoa rse şise î ncr untă la el,i ar
Cel aena î i of eri o pri vire apol ogeti
că şiex asp erat
ă, p arcă

v
gr
râ
ondsă
asă aspui
l
u nă
C„B
haă
or
lbaţi
i
şi!”
î
iApou
spise
îşiînfip
ns
pri e
reung
t d
ihţ
nii
l
i
:eînt uni
ca
— Acum vinepart eaîncaret ut acidingurăşiteprefacică
eşti un ornamen tl ipsit de creier
. Nu ar t rebui săfie p reagreu
pentru tine.
Ciupit
ura pe ca re C haoli -
o î ntoarse iîtransmi se el
Caenei
că av ea de gân d să o f acăse ri
os să t ranspire la următor
ul
antrenament. Ea r ânji.
După ce gă si
ră un l occh iar a l baza treptel
or care duceau
că
î t
şireî u
nceşi
pl
uesed
upbr
le,
ân
zC
uel
laen
laaorî
şi
a p dri
vi
ouă,cea
su
ildd
ar ee ob
b
u
izu
cenar
i . Arch
masa er
se
sfârşea amc î n nou ăz
ecide mi nut e,ceea e cnîsemna că rmau
să pl ece dint r-
o secundă î n al ta.Ea f ăc u o figu ră bună
simulân d co trobăi
tul prin mi cuţa ei poşe tă, iar Chaol ,
răbdător, rămase ăt cu
t, observând mulţi
meadi n jurul lor, ca
şicu m aces te femeisofi sti
cat e i-ar putea atacaî n or i
ce
moment .
Trecură câteva mi
nute,iarmâi nileeiamorţi
răî ntimp ce
oamen i
i con t
inuau să i ntre şisă i asă di n ceainări
e at ât de
des,încât nimen i nu se er danja săob serve ăceier au si nguri
i
carenu sepregă t
eau să i nt re.Dar a t
unci, uşil
e di n f aţă se
desc
hiseră, iar C el
aena zări o f rânt
ură di n părul ar ămi u şi
un zâmbetor bitor
,iar ease i mşcă.
Chaolî if ăcu j ocul cu un t alen
t u imitor
, escortând- o în
susul scări
lor, su s,sus,până câ nd…
— Au! se pl ânse ea, lovindu-se de un umăr l at şi
musculos.
Chaol ch i
ar orase t rsp
e el , punân d o mân ă protec t
oare pe
spat
eel eipen tru a o î mpi edi
casăse r p
ăbuşească pe sc ări
.
Ea priviî n su s,printre g ene,i ar apoi…
O clipi
re, două clipiri
.
Chipul splen did care o r p
i
vea se esti
n
dse ntî
r-un zâmbet .
— Laena?

l Ea
ui nup
mel
ăn ud
i
ese al
să
i
n tz
âm
penb
te
r
uască or
ea… i
cum, dar âncd auzi vechiul
— Archer!
Îl simţi pe C haolîncordându-se şor
u , dar nu se erdanjă să
îl privească. Era gr eu să î şii a privi
rea de pe Arch er, care
fuseseşiî ncă er a cel maif rumos bărbat ep care îl văzuse
vreodată.Nu chi peş– rfumos. P
iel
eal ui l
ică
reaaurie chiar şi
în toiul iern i
i,i ar o
chiil ui verz
i…
„Pe oţti zeii! Wyrdul sămă sa l
veze!
”

t Ş
ră it
să ugu
rir
l
eau l
lui
i er
senaal
zu o şi
e oper
bl
âă demp
nde iar
lt
ă,
orânddesăas
e
fimen
e e
pa,
ex l toat
orat
e.e
Ca şicu m arfi cob or
ât dintr-
un vis,Arch erdădu brusc in
d
cap.
— Art rebuisă nedăm l a o partedepet rept
e,spuseel,
gesticulând cu mân a căt re strada de j os. Doar acă
d t u şi
însoţit
orult ău nu aveţ i o rezervare…
— A,ori cum am aj uns cu câteva minute maidevreme,
spuse ea, dân d drumul br aţului lui Chaol şipornind spr
e
stradă.
Archer o urmă,of eri
ndu- iocazia de a arunca o pri vire
hai nelor lui,t unici
i exce l
ent croi
te şi ap ntaloni
lor, cizm el or
î
nal te până l a genunch i, o pelerină gr eoai
e.Ni ci
una di ntre
piese n ustriga bogăţ
ie,dar el Caen a îşiput ea da se ama că
totul er a scu mp. Spre d eoseb
ire de u nii dintre cu rt
ezani if ără
gu st,f armecu llui Arch er ufses
e î ntot
deau na mai vi gurosşi
maimas culi
n.
Umer i
i aţli ş i musc uloşişi cor pul pu t
ernic; âm z bet ul
atoş t
tiit
or; ch iar şi hc ipul uli r fumos rad ia un si mţ al
mascu li
nităţi
i care o f ăceape Cel aena să se ch i
nuie să- şi
ad ucă a mi ntea ee
ca ce plănui
sesă spu nă.
Chi ar şi Archer ă p
reasăî şica ute cuvi
nt el
e câ nd sepri vi
ră
unul p e ce lăl
alt în st radă, la câţ iva paşi ed mul ţ
imea
preocupată.

—
ChA tr
ec
aol rutc
ăm ev
asat
e i
mp,
cu uînce
n puea
pas î
n,zâ
umb i
nde
rma d
ii
nn
, ou
ext
r.
em de tăcut
. Şi
mohor ât
.
Archerîşibăgămâi nil
eînbuzunare.
— Aproapecănut e-am recunoscut.Eraidoarofeti
ţăcând
t
e-am văz ut ulti
ma dat ă. r E
ai… pe t oţ
i zei
i, cred că ave
ai
t
reispreze
ceani .
Celaena nu se u p
tu ab ţ
ine… î l privipe su b gene şispu
se
mieros:
— N
Archu
erma
ii
î oa
f
emrit
ure
ni
sp
zâr
eze
mb c
ees
t a
en
ni
.ualî
z nt i
mp ceoanal i
zădin
cappână- n pi cioare,î naint
e să u sp
nă:
— Aşas- arpărea.
— Şit ut e-aimaiî mplinitpuţi
n,spuse ea,î
ntorcându-
i
f
avoareade a -l studia.
Archerrânji.
— Risculpr ofesiei.
Îşiî ncl
ină ca pul î ntr
-o parte,apoi î şimut ă privi
rea pe
Chaol , ca re a cu m st ăteacu braţ el
eî ncrucişat
e.Cel aena încă
îşiami nteacâ t de p rice put era ell a observareadet ali
il
or. Era,
prob ab i
l, u nul di ntre mot i
vele pen tru car e deven i
se unul
dintre ce i maibuni cu rtezan i di
n Ri fthold. Şi un op onent
form idabil câ nd Cel aen a se n at
renaî n Br easal Asa snii
lor
.
Ea î i aruncăo pri vire u li Chaol, care er a mul t preaocu pat
fixâ ndu- l pe A rchercu pri vi
reapen tru a-i ob servaat enţia pe
care - i
o a co rda.
— Elşt iet otul,îispuseeal uiArcher.
O oa recare e tnsi
une se scu rse e d pe u meriil ui Archer, dar
surpr inder ea şi am uzament ul di spăreau , d e as emenea,
înlocu i
te d e o com pasiune ez it
antă.
— Cum ai i eşi
t? î nt rebă Archer pr ecaut , fără să
pom eneas că î ncă ni mi c de spre pr oef
sia ei sa u des pre
Endovi er ,î n ci uda asi gu rări
i eică bărbat ul ca re o î nsoţ
ea

şti
a
—.Am fostlăsată să plec.Decătrerege.Lucrezpentru el
acum.
Archerîlpri
vidi n nou peChaol,iarea făcu un passpre
curtez
an.
— Elesteunpri eten,spuseeaîncet.
Oare în oc hii l ui ci t
ea suspici
une sau t eam ă? Şi asta
pentru că ea l ucra pent ru un tiran de care ulmea se etmea
sau pentru că el chi ar deveni
se un rebel şiav ea ceva de
ascu
neamns?
e n
i
nţCel
ătoaen
ea şi
ar rămdeasee cât
rax
latămai
cumnatural
ar ă p
nosi
ficievbi
a l
, l
a
care fel
o d
tcmei
a
se ntîâl
nise cu un vech i pri
eten.
— Arobynnşt iecăt e-aiî
ntors?întrebăArcher
.
Asta nu er a o î ntrebare p ent
ru ca r
e C el
aena era pregăt
i
tă
saupe car e vose
i ăso a udă. Ridică id umer
n i.
— Areochipest etot;aşfisurpri nsădacănuarşt i.
Archerîncuvii
nţăsol emn.
—Î mipare rău.Am auzi tdespre Sam şidespre ce s-
a
înt
âmpl at la casal ui Farran î n noa pteaaceea.
Archerdădudi ncap,î nchi zândochii.
— Eudoar… î miparerău,cont i
nuăel .
Deşi inima i se î ncleştă la auzu l cu vint
elor l
ui, Cel
aena
încuvii
nţă:
— Mul ţumesc.
Puse omân ă pe b raţul lui Chaol, deod at
ă simţi
nd nevoi
a
să-l ati
ngă , săseasi gu re căî ncăer a aco lo. Si
mţi
nd nevoi
a să
încet
eze sămai vor bească asta,
despre d e ase menea,Celaena
oft
ă şisepref ăcu i nteresată de uşi l
e di n geamde l a capăt
ul
tre
ptelor.
— Art rebuisăintrăm,mi nţiea.
Îi oferi un zâmbetl ui Ar cher
.
— Şt i
u căm- am purt atcaorăsf ăţ
atăt i
căloasăcând t
e-ai
antrenat în Breasl
ă, dar… vr eisă ei icina cumi ne mâine? mA

sea
—raCu
lib
seră
igu.
ranţăaiavutmoment eletaleatunci .
Archerîiî nt
oarsezâmbet ulşischiţăopl ecăciune.
— Vat rebuisăr eprogramezcât evaîntâlniri
,darmi -arf
ace
plăcere.
Cotrobăipri n buzunaru l pelerineişisc oa se o carte de
vi
zităalb-gălbuie,gravatăcunumel eşiadresal ui.
— Doar t rimite-
mivorbă cu l oculşiora şivoifi acol o,
spuse . el

Celaena fu tăcută după*pl ecar

ea lui Archer,iar hCaol nu
î
ncercase să î nceapă o con versaţ
ie cu ea,deş i murea de
nerăbdare să p s
ună ce va.
Nicimăcar nu ştia d e unde s ăînceapă.
Î
n t i
mpul discu ţ
iei
, nu put use să se gândeascădecât la cât
de mul tîşidor easăî l deape A rchercu cap ul lui drăguţ de
zi
dul de piatrăal cl ădiri
i
.
Chaol un era un pros t
. E l iî c
unoş tea cât
eva di nt
re
zâmbet e,i ar o rşeaţa einu f usese f
alsă. Şi deşi elnu avea
nici
o pret enţie asu pra ei , deşi săai bă vreopret enţi
e ar ficel
mai st upid l ucr u pe ca re - lar put eaf ace vreodat
ă, gândul că
eaer a sen sibil
ăl af arm ecel el ui Arch er lîfăcu săvr easăai bă
o mi cădi scu ţie cucu rt ezanul .
În locsăseî ndrep t
eî napoisp r e ca sel
t, Celaena începu să
mea rgăpri n di strictul bogă taşilor,în i nima oraşu l
ui, cu paşi
leneşi
. După aproa pe t reizeci de mi nute de t ăcer
e,Chaolse
gândi căse ca lmase su ficien t câ t săfie ci vi
li
zat.
— Laena? n
îtrebă elporu ncitor.
Cât de cât ci vili
za t
, ce l puţ in.
Fâşiil
e auri i din och ii eit urcoaz er au lumi noaseî n soarel
e
după-ami ezii
.
— Di ntre toatel ucruri l
e care s- au spus acolo,ăsta e
t-a
deranjat cel mai t are?

mu Da
l
t. Să-
. lf er
eascăWyr dul
, dar lî deranjaseal dracu l
ui de
— Când aispuscăî lcunoşt,nu măgândeam că atât
i de
bine.
Chaolsel upt
ă cu f uria bruscăşist ranie care cloco
t
eadi n
nou î n inter
ior
ul lui. Chiar dacăea f usese fermecaă
t de
frumuse ţealui, eaavea să-l uci
dă pe A rcher
. Chaolf u nevot
i
săî şiamintească ast
a.
— Povest
ea mea cu Archermă va aj
uta să obţ
in dela el
inf
orm
caseleaţi
iegan
el desp
treî
e no
rcei
ti
mp r
aficereb
tel
r i
ua
ecenu
eapast
e al
,ânsp
use
gă elea
e. ,pri
t
S
răvi
n
zi
ld
e
rezi
den ţ
iale erau l inişt
it
e, î n ci uda cen t
rului agitat al
oraşului, aflat l
a doar câ t
eva st
răzidist
anţă.
— Elest eunuldi ntrepuţ i
niioamenicarechi armă place,
săşt ii. Sau măcar ăcea o fî n urmă cu ce va ani
. Nu ar r ebu
t i
să fie prea gr eu să afl u ceva despre or ice ar pu tea plănui
acest gr up împotriva r egel
ui – saudes pre ci ne ar u ptea fi
ceil
alţi membri.
 Uneipărţ i di n elar t reb ui să- i fie ruşine pen tru că se
simţ ise şuurat l a gân dul căeaavea săî l uci
dă. Chaoler a un
om maibu n deat âtşi cu si guranţă nu era genul de b ărbat
posesiv.
I
ar zei i şt
iau căelnu avea nici
o pretenţ
ie asupra ei. Văzu se
exp resi
a d e p e c hi
pul eicân d Arch erî l menţi
onasepe S am.
Chao l auz ise de spre moart ea l ui Sam Cort l
and
întâmpl ăto.r Nu şt i
use că Cel aena şiSam se cu noscuseră,că
Cel aena … iubise vr eodată at ât d e put er
nic.Î n noa ptea în
care f usese pri nsă,ea nu pl ecase să-şipri mească ban i
i
pen tru un con tract– n u, int rase nîcasa aia casă se ăzbr
une
pen tru pi er
der eape ca re el nu şi -
o put eaînch i
pui.
Mer seră în j osul st răzii
, Cel aen a fiind aproa pe lipit
ă de
Chao l
. El se ul ptă cu dor inţa de a se p a
lecasp re ea , de a o
trage a mi aproape d e el .

—
—C haol
Hmm? ?spuseeadupăcât evami nute.
— Ştiicăurăsc d
in totsu fletul cândî mi sp une Laena,nu-i
aşa?
Un zâmbet ap ăru în col ţul buzelor uli,î mpreună cu un
l
icăr de u şurare nî ochi.
— Deci,dataviit
oarecândvoivreasăt eenervez…
— Nicimăcarsănu- ţitreacăprincap!
Zâmbet ul lui deveni mail arg,i ar licărul de uşurare se
t
r
z
âansf
mborm
i î
naă î
n
. cev
poi a car
e-
llovi
în moa
l
ele ca
pul
ui câ
nd ea î
i
 CAPITOLUL 8

Celaena plănui
se să petrea
că rest
ul zi
leiurmări ndu-
l pe
Archer de l
a dist
anţ
ă, dar î
nt i
mp ce se îndepărt
au de
ceaniăr
ie,Chaol o inf
ormă că regeel or
don aseca ea să fie
prezent
ăî mpreună cu garda l
a o cină oficial
ăî n acea oan
pte.
Şi deşi se u p
teagâ ndi l a mii de scuze săscap e de ob li
gaţie,
ori
ce compor tament suspec t di n partea ei pu t
ea at rage
atenţi
a nedori
tă. Dacă,î ntr-
adevăr, aveade gâ nd săo ascu l
te
pe El en
a de dat a asta, avea nevoi
e ca regele,ca î ntregull ui
i
mper i
u, săcreadă căeaeraervi storul eiascu lt
ător.
Cina avea locu
lî n Sal onul Mare,iar Cel aena se b a
ţinu din
răsputer
i sănu al erge sp re masal ungădi n cen t
rul încăperii
şi să devorezemânca rea directdi n f arfuri
il
e co nsil
ieril
or
adunaţi şi ob nil
imii di chisi
t
e. Mi el ri f
pt cu ci mbru şi
levănţ i
că, raţă cu sosde port ocale,f azan cu sosde ceap ă
verde… Seri os,nueradrept .
Chaolo post asel ângă o col oană de l ângă uşil
e din sticlă
care dăd eauî n cu rtea i nt
er i
oară. eşDi Cel aena nu purt a
uni f
or ma neag ră a găr zil
or egal
r e,cu bal aurul auriu brodat
pe pi ept, sepot riveadest ul de bi ne pei saj
ului cu hainel
e ei
negr e.Măcar era des t
ul de depa rte de t oată lumea,ast fel
încât nimen i să u n-
i poat ă a uzi stomacu l mor măind.
Şi al t
e meseuseserf ă pregă t
ite,pen t
ru nobi l
imeamai puţ in
impor t
an tă car e f use se i nvitată, cu t oţii fiind î mbrăca
ţi
impeca bil p entru oca ze.
i t A
en ţi
a maj orit
ăţii
, a gă rzi
l
or, a
nob il
imi i
, rămasepe masace ntrală, n ude reg ee
l şiregina
stăteau î mpreu nă cu ce i maiap rop
iaţi membri aicu rţ
ii.
Ducel e Per ri
ngt on, brut a măt ăhăloa să,rae şielacol o, ari
Dor ian şiRol an d er au î n ap ropiere,păl ăvrăgi
nd cu oa men i
i
simandi coşiare c al
căt uiau con sil
iul e rgel
ui. O amen i car
e
secăt uiseră al te reg aet pen tru a pl ăt i p ent
ru hai nel
e şi
bij
ut eriil
eşiauruldi ncamer aaceea.Nucăeaeramaipresus
de ei în anumi te privi
nţe.
Deşi încercăsăevi te să-l pri
vea scăpe rege, de fiecare dat ă
când aruncao pri vire spre el, Cel aena se nî t
reba de ce el se
maider anja să part ici
pe la ast f
elde ev en
imen te,cân d se
putea descu rca şi ăr fă prost i
il
e ast ea. u- N
i r tecuni ciun
răspuns oglic p ri
n ca p. Şi nu se gâ ndi nicimăca r o clipă căel
puteafi at ât de d ii
ot,î ncât să-şidezvă l
uie adevărat
ele p lanuri
î
n f aţat uturor acestor oamen i.
Chaolst ăt
eaî n poziţi
e de drep ţil ângăcol oana din drep tul
scaunului e rgeuli
, oc hii uli sc an ând î ncăper
ea, er meu î n
alert
ă. nÎ aceas tă se ară îi ad use se ai cipe ce i mai bu ni
oamen i ai să i
,t oţi al
eşi de el însu şiîn aceadupă- ami ază. Nu
părea să-şidea se ama căni meni nu ar fiat âtde si nuci gaş,
î
ncâtsă- l at acepe reg e la un asem enea eveniment publ ic.
Celaena încer casesă -i expl
ice st aa, dar Chaoldoar o pri vise

î
ncru
Dentatcă
parşi
eaîia
rspfiuseâtsă
at dneu-
inf
sia
ucă
ci
gapr
ş obl
ă
. eme.
Cina se nîcheie curegel e ridi
cându-se şiluându-şirămas-
bun dela oaspeţiisăi,regi
na Georgina urmându-
ltăcută şi
supusă în t i
mp ce i eşi
ră di n Salonul Mare.Cei l
alţi oasp
eţi
rămaseră, dar u ac
m se pl imbaude l a o mas ă la al t
a,
di
scutând cu maimul t
ă uşuri nţă decât of ăc
useră cân d
reg
eel era de a fţă.
Dori
an se ri dică, Rolan d stând încă lângă elî n t i
mp ce
v
Rorb
ae
olna
du sp
cu t
user
ei ti
cev
anereedomn
car ei
l ţ
e
ă,
fcurema
perc
fab
et
eilsă
de ch
dră
iguească
cotţe. şisă
roşeascăî n sp atele evantaiel
or olr din dant el
ă, i
ar b uzel
el ui
Doriansc hiţ
ară u n zâmbet .
Nu er a posibil caDor i
an să- l pl
acăpe R ol
and. Ea nu ave a
nimic maimul t decâtun pres enti
men t şipov es
teal ui Chaol
după car e să sei dez
gh
e,dar … er a ceva nîoch ii de sm ar
adl ai
lui Roland car e of ăceau săvr easă- lt ragăpe D orian câtmai
departe de el . Dor ian juca un j oc per i
culos,de asem en
ea,
reali
ză ea . Ca pri nţ moşt enitor, era nevoti sănu dep ăşea scă
li
mi tele cu an umiţi oamen i
. Poa te că Cel aen a ar t rebui să
discu te cuChaoldesp re asta.
Celae na se î ncruntă. ă-Si s pună l ui C haol rapu tea
însem na căt rebuia sădeani şt
e exp l
icaţi
ii ncom ode.Poa te că
ar t reb ui doar să -l averti
zeze eaî nsăşipe D ori
an de n îdată ce
cina l ua sf ârşit.În ci uda t recutului l
ui cu f emeile,elerat ot
cet reb uia să fie un pri nţ
:i nteli
gent, amabi l,ferm ecător. De
ce u nî l abor daseelep
Elena pen trusa rci
nile e i
?
Dorian nu put eaşt i ce u p
ne a l cale attăl său , nu, elnu s-
ar fipurt at aş a dacăar fişt iut că t at
ăll ui avea asem en ea
inten ţ
ii sini st
re. Şi poat e că nu ar t rebui săşt ie nici
odat ă.
I
ndi ferent de ceea ce si mţ ea pent ru el , Dor ian era
moş ten itorul r t
onului. Şi p oat
e că t atăl său av ea să- i
dezvă luieî ntr
-o ziput erea lui şisă -l obli
gepe Dori an săf acă

o
deval
nege
iă.r e cu
Dar Celpri
aenvi
arenl
uasecerg
fel
ăb de să-
ea conduă
l vadcător
e ar
p Dor
ifi vr
an fut
ăcândsă
acea l eger
a e;nu î ncă. Când avea să of acă,eaput eadoa r să
se oarge ca elsăfie u n rege am i bun decât t
atăl l
ui.
*
Dorian şt
ia că Cel aena îl pri
vea.Î i aruncasepri vi
rif urişe
în tottimpul ci
neii nsu port
abi
le.Dar , de a semenea
, se i u
t
ase
şila Chaol ,iar cân d o f ăcuse,Dor i
an put ea să jure că t ot
chi
pul eise sch imbase, deveni
se ami bl ând, mai meditat
iv.

unCel
gh aen
i
iea
l cuseunez
rpe
umă al
mnd.e Sl
st
âl
pul
avă de
Wyr ân
dul
uligă
căuş
tă,
ăcu
at llrăţ
uiâpnd
lua
ec -
şi
se,
pentru căer a destul de sigur căregele ar fij upuit-
o pen tru
asta.
Roland le mai sp usecev a celor r
ei
t domni ţ
e din f aţa lui ,
f
ete ale căror nume Dori an le auzi
seşil e ui
tasei med iat
,i ar
el
e ch icot
i
ră din nou . Cu si gu
ranţ
ă, Roland era un ri val la
capi
tolul f
armec. Şi sepăreacămama l ui Roland îlî nsoţ i
se
casă- i găseasc
ă tânărului l
ord o mireasă, o f
ată cu pămân t
şi ban i car e să spor ească i mpor t
an ţ
a unui Meah . Nu era
nevoei caDori an să- lîntreb e p e R ol
and casăşt ie căpână î n
noapt ea nunţ i
i, v ăr
ul u li av ea să se bu cure de t oat
e
benefici i
levieţiiîntr
- uncastelcat ânărl ord.
Ascul tându- lflirtând,privindu- lrânj indacelorf
ete,Dori an
nu î şidăd ea se ama dacăvoi a să- l pocn eas
că e p R ol
and sau
săpl ece.Dar t oţi aniiîn ca re r t
ăiseî n curteaast a caun f ocar
de n ifecţi
e l îî mpi edi
cau pe D orian săf acăal t
ceva î
n afară de
a părea glorios de pl icti
sit.
Îi aruncădi n nou o pri vire C el
aen ei
, doar pen tru a o ve dea
pri
vindu- l pe Chaol , ai că reioch i er au, î
n sch imb, aţinti
ţi
asupra l ui Rol and. Si mţind at enţi
a l ui Dor i
an , Cel aen
a î i
înt
âlni pri virea.
Nimi c. Ni ci măcarn ufior . Temperament ul l ui Dor ian se
aprinse at ât de rep ede, ncâtî se t rezi ulptându- se să-şi

p
dă
estr
aeze
l el–n
co
trol
şiul
se.nMat
îirse
oa al
especâ
n d
că
pi
tea
an.îşi
Şir luăDse
ăma di
nul
est n
.
co
aou
o. pri
l virea
Fără săse er danjeze să-şiia rămas- bun de a l Roland sau
de l a domniţe, plecă di n Sal onul Mar e. Avea l ucruri mai
i
mport ant
e pen t
ru ca re săse ngriîj or
eez d ecât ceea ce mţ siea
Celaena pentru pri etenul lui. El era pri nţul moşt enit
or al
cel
ui mai mare i mper i
u di n lume.Î ntreaga l ui exist
enţă er a
l
ega t
ă de coroană şide t ronul de cleşt
ar ca reî nt
r-o ziavea să
fie a llui
. Ea puse se ac păt lucruri
lor did
ni
n
trecaei
uzaacelei
co
nuroa
in
oepşi
- ut t
roof
ea nulu
eri
i
…,p nen
i t
cir
ou
dat
ăcă
. î şidoreao l ibert
ate pe care el
— Dorian,îlstri
găci nevacândi nt
răpecori
dor.
Nu t rebuia săse nt îoarcăpen t
ru a şti căer a Celaena. Ea îl
prinsedi n urmă, pot rvi
indu-şipaşi i cu ai l
ui. Dorian nu ştia
nici măcar î
ncot
ro mer gea, şti
a doa r căt reb
ui a să iasă din
Salonul Mare.Ea î i atinsebraţ ul,iar else ri u pe sine pentru
că seucu brase e da tingere.
— Cevrei ?oîntrebăel .
 Trecură pecori doareleaglomerate,i
area îltrasedebraţ ,
făcâ ndu-l săî ncetinească.
— Ces- aî ntâmpl at?
— Deces- arfiî nt âmplatceva?
„De câ tt imp t ânjeşti după el?“eraî ntrebareape ca re -i
ar fi
pus- o Dor ian. La dracu cu t oa
te.Încăî i păsa. La naiba cu el
pen tru fiec are momen t pe care lîpet
recusecuea.
— Arăţide parcă aivrea să i zbeşt
ipe cineva de vreun
perete.
El r idi
că di n spr âncene. Nu-şi dăduseama că se
strâmbase .
— Cândeşt ifurios,îiexpli
căea,ochiit
ăicapăt ă… privi
rea
ast a rece. De gh eaţă.
— Suntbi ne.
Con t
inuar ă să m ear
gă, i
ar aecon t
inuă să- l urmez e spre…

sp
j
osr
uelu
ori
nu
uin
pd
ae mer
saj
.Avg
ea ea
săel
.a
me Br
i
gbăl
iot
ne
î bca
i
b,
li
oh
tot
ecă
ar
rî
egDo
alr
ăi
.an, l
uând-
o î
n
— Dacă aiceva de spus,zi se eldestulde ţâfnos,atunci
spune-o.
— Nuam î ncredereî nvărult ău.
El se p ori,lini
şteaaşt ern ându-sepe co ri
dor.
— Nicimăcarnu- lcunoşt i
.
— Poţisă-lnumeşt iinstinct.
— Rolandest einofensiv.

ca—
ePse
r oate.
aflP
ăoaa
t
ein
ci.u.
I
aPoat
r ec
u
t ăa
ire
eşt prpropr
ea di
il
eep
eştpl
anu
t carip ent
să ru
fii un pion î
n
j
oculcuiva,Dorian!Elest edinMeah.
— Şi?
— Şi Meahes te un or aş-
port mi cuţ şii nsign i
fian t
. Asta
î
nseamnă căar e puţin de pi dumul
er t de câ
t şi şi t
gat. Asta îi
f
ace pe oa meni per i
cu l
oşi
. Nemi loşi
. Te va f ol
osidacă va
putea.
— La felcum o asasi nă din Endovier m-afol
osi tca să
aj
ungă am C pionul regeuli?
Celaena rămase cugu ra căscată.
— Astacrezitucăam f ăcut?
— Nuşt iucesăcred.
Dorian se ntîoarse.
Ea mârâi ,la propri u, la el.
— Păi,lasă-
măsă- ispun cecred eu, Dor
ţ i
an! Credcăeş ti
obi
şnui t să primeşti cevr e,i pe ci
ne vr e.
i Şi doar pent
ru că
nu ai put ut săpri meşt i pe cine ai vrut de data ast
a…
Dorian se ntîoarse va lvârej
t spre ea.
— Nu ştiini
mi cdespreceam vruteu.Ni cimăcarnu mi-
ai
dat ocazai să-ţ
i spun.
Ea îşidădu och ii pest e cap.
— Nu portdi scuţia asta acum,zi se ea.Am venitsă te
avert
izezn î l
egătură cuvă rult ău, dar e evident cănu-ţ
i pasă
.

Aş
niac
micănmu
ait
e aş
mu t
l
tep
dta
ecâătî
s mimp
o ese
ar
ionet n
câ
ă.d t
Dacăe nvei
ut rezi
eş ti dcă
eja nu
u
na.eşti
El desch
ise gu ra, atât de a proape săi zbucn ească,î ncât ar
fi putut lovicu pumnul ce l maiap r
op i
atper ete,dar el Caen a
dej
a se ndîepărta grăb ită.
*
Cel
aena stăteaî n f aţa grati
il
or celuleilui Kal t
ain Rompi er
.
Domniţ
a car e od ată f usese rfumoas ă era gh emui t
ă l ângă
peret
e,cu r ochia prăf uită şipăru l negru desp leti
t şiî ncâ l
cit.
Îşi
su înr
doagrop
ea a
lse
i
căr aţ
eafape
în pmâ
i
elini
ea ,ei
d
,ar
ca C
reelaen
a î
avea n
ocăt
enpt
uătea ved
cen ea
uşie.că
Şi
mi rosul
…
Nu o maivăz use de l a duel; di n ziua în car e Kal
tai
n o
drogase ep C elaena,sper ând sămoar ă de mâi ni l
e lui Cai
n.
Odat ă ce î lî nvinse
se pe Cai n, Cel aena plec
asef ăr
ă să fie
mart oră la criza de ur lete făcută de Kal t
ain. Aşa că rat ase
moment ul în car e Kal tai
n măr turisi
se din gr eşeală că o
otrăvise,preti
nzân d căf useseanm i
pulată de ofstul eiamor ez,
ducel
e Perri
ngt on. Ducele nega se acu
zaţ
ii
le ei
,i ar Kal
tai
n
fuse
set ri
misăai ci
,j os,să-
şiaşt ep
te p
edeapsa
.
Douăl uni mai t ârzi
u, se ăpreacăî ncănu ştiau ce să f
acă
cu ea sau nu l e păsa.
— Bună,Kaltain,spuseeaîncet
.
Kal
tai
n ridică uşorca pul, ochii einegrili
cări
nd când o
rec
unoscură pe C elaena.
— Bună,Celaena.
 CAPITOLUL 9

Celaen
a făcuun pas maiap roap
e de grait
i. O găleat
ă în
car
e să-şif acă nevol
ie,una cu apă, firi
mituri
le ult
imeiei
mese şif ân muce găi
t pe pos
t de pat
; asta era t
otce avea
Kalt
ain î
n ce l
ulă.
„To
t cemeri tă.“
— Aivenitsăteamuzi ?întrebăKaltain.
Voceaei,careodat ăfusesemel odi
oasăşicul t
ă,eraacum
puţi
n mai mul t decât o şoa ptă răgu şi
t
ă. Era at ât de f
rig ai
ci,
era o m i
nune c ă p ri
zoniera nu seî mbolnăvisedej a.
— Am câtevaîntrebăripentru t
ine,spuseCel aena,vorbind
î
ncet.
Nu voia cagă rzi
le să t
ragăcuurech ea.
— Suntocupat ăazi.Kaltainzâmbi,rezemându- şicapulde
zi
dul di n pi atră. Vi no mâi ne,con ti
nuă ea .
Arătamait ânărăcu păruldeabanosdespl etit.Nu puteafi
mai î n vâ rstă decâ t Celaen aî nsă ş.i
Celaena se l ăs ă î n genunchi ,ţ i
nându -se cu o mân ă de
grat
ii pen trua- şimen ţ
ine ech il
ibru l
. Metal ul er
aî nfiorăt
or de
rece.
— Ceşt i
idespreRol andHavilli
ard?
Kaltain î şiri dicăpri vireasp re t avanul di n piatră.
— Nevi zitează?
— Af ostchematî nconsil i
ulregel
ui .
Och ii negr i ca noa ptea ai l ui Kal t
ain î iî ntâl
niră pe ai
Celaenei. Era o urmă de nebu nie acol o,dar şi prec
auţi
e şi
epuizare.
— Decemăî nt rebidespreel?
— Pent rucăvreausăşt i
udacăest edeî ncredere.
Kaltain râse ncet î.
— Ni meninu est e de î ncredere.Şi ,î n sp eci
al, nu Roland.
Lucru ri
le pe ca re l e-am auzi t desp re elţ i-
ar nî t
oarcech i
ar şi
ţi
e stomacul pe d os, pun pari u.
— Cum arfi?
Kal
tain zâmbi .
— Scoate-
mădi ncelul
aast aşipoateîţivoispune.
Cel
aenaî iî ntoarse zâmbetul.
— Cezicidacăi ntru î
n cel
ulaast aşigăsescoal tăcalesă
tefac săvo rbeşti
?
— Nu, şop ti ea, mişcându-se stafelî ncât Celaena putu să
vadăvânătăil
ecareî iî
ncercuiauîncheieturil
e.
Semăn auî n modder an j
ant cu ampr entel
e u nei mâini
.
Kal
tain îşiasc unsebra ţ
ele n îfaldurile rochi
ei.
— Pazadint uradenoapt esef acecănu vedeni micatunci
când mă vi zi
tează Perringt
on.
Cel
aena ş î
i muşcă u bza.
—Î miparerău,spuseeaşivorbeaseri os.

Ş
să-livad
avea
ă;d e se
să gân
dsisă-
agu
riespunva
căă dpes
up
rr
te oast
a ai
d lui
scuţiChao
e lsch
cu cân
idu
mb ave
la
de
noapte.
Kaltain î
şiodi hni ob razul pe gen unchi
.
— Elast ricattotul.Şinicimăcarnu şt iu dece.Decenu
m- at ri
mis acasă în loc săămaru nce nît emni ţa ast
a?
Vocea îi era foarte dist
antă, voce pe care Cel aena o
recunoştea di n t impu l p et
recut î n Endov i
er. O da
tă ce
ami nt
iri
le şidurer eaşit eama prel uau con trol
ul, nu aveasă
ma
î
nti
rebexi
ăsrtepi
a dvr
eo şa
: nsăsă scoată vreun cuvânt de al ea. Aşa că
— Aifostapropi ată dePerri
ngton.Aiauzi
tvreodată ceva
despre planurile uli?
O î nt
reb are periculoasă,dar d acă exi
sta cinevaca re să-
i
poată răsp unde acee a er
a Kalt
ain.
Dar fata priveaî n gol şinu răspunse.
Celaena se i d
ri
că .
— Mul tnoroc,spuseea.
 Kaltain doa rt resări, ascunzân du-şimâi ni l
e su b braţ e.
Art rebuis-olasepeKal tai
n săî ngheţ edef ri
gpent ru t
ot
ce ncer
î ca se să- ifacă . Ar treb ui săi asăzâmbi nd di n temni ţ
ă,
pentru că , pentru pri ma oa ră, per soana pot rivi
tă eraî nchi
să.
— Eiî ncearcăsăat r agăcorbiisăzboarepeai ci,murmură
Kaltain, maimul t p entru si ne dec ât enpt ru Cel aen a.I ar
durerile de cap su nt mai cr unt e cufiecar e zi ca r
e r tece.Di n
ceî n cemai rău şipl i
ne d e â fl
fâit
ul ălai nsuportabil de a rpi
i.
Celaen a nu înţ el
ege a.Ea nu au zeani mi c,ni ci
un cr oncăni
t
şi, cu siguranţă, nici un fâl
fâit de ari pi. Chiar d acăera u corbi,
temniţa er a atâtde ad ânc su b pămân t
,î ncât era imposibil
să-i audă de a colo.
— Cevreisăspui ?
Dar Kal tain deja se gh emui se i n
d nou l a per ete,î ncercând
săse nî călzească. Cel aena nu voi a săse gân dească la cât de

r
tece
e t
ghr
eb
em u
uii
aisă
eşt fi
aşaesă
, cel
u l
a
cauţ
iî
ndi
ti
mp
sp u
eral
tn op
oriţ
ceii
;ăea
r
f
âmăşt
iadecum
că
ldera
ură,să
î
ntrebându-te d acăte vei mai trezi di
mi neaţa sa u dacăf rigul
te va răpune pâ nă atunci.
Fără să- şi dea prea mul t itmp de gân dire, Celaena î şi
dezl
egăpel eri
na nea găr. O aruncă cu gri j
ă pri ntre grat i
i,
ţi
ntind astf
elî ncâtăsevi t
e vom a uscat ă de pe pod eaua di n
piat
ră a cel ul
ei. Auzi
se, de asem enea, despre dep endenţa de
opiu af etei– săefin îchi
săfără med ica mentul eiprobabi l căo
adu
lab s
ues
neînp
e mt
cepu ar
.gniea nebuni ei, asta dacă nu era nebună de
Kal t
ain privipel erina care îi ateri
zăîn braţ e,iar C el
aen
a se
înt
oarse şio porni pe co ridorul îngust şi rece,spre et
ajel
e
căl
duroase de aismus.
— Uneori ,spuseî ncetKaltai
n,i arCelaenaseopri .Uneori
credcă ei m-au ad us aici
, con ti
nuă ea. Nu ca săămmăr i
t cu
Perri
ngt on, cicuun al t scop . Vor săăm f
olosească
.
— Săt efoloseascăpent ruce?
 — Nu- mispun ni ciodat ă.Când vi n aicijos,nu- mispun
nici
od ată ce vor . N icimăcar nu- mi am int
esc. Totul est
e
doar… f ragm ent
e. i C
ob uri d i
ntr
-o ogl i
ndă spa rtă, ec
fiare
reflectând pr opri
ai mag ine.
Era nebu nă.Cel ae na î şi supri mă dor i
nţa de a f ace un
com entariu rău tăcios,ami nti
rea vân ătăli
or l ui Kaltai
n
contri
bui nd la asta.
—Î ţimul ţ
umescpent ruaj utor.
Kaltain se nf î
ăşu ră î n pel eri
na Cel aenei.
— Ceva vi ne, şopt i ea. I ar eu t r
ebuie să î ii es î
n
î
ntâmpi nare.Cel aen a r ăsu flă, nedându- şiseam a că şiîţinuse
respiraţ
ia.
Conver saţ
ia asta er ai nut il
ă.
— Larevedere,Kal t ain!
Fata doa r râse şor u, i arsu netul o u rmări pe C el
aena mult

ti
mp după ce ăr păsi temni ţ
ar
* ece ca gheaţ
a.
— Nemerni
cii ăia, scu i
pă Cel aena, st
rângân
d at ât de tare
ceaşca î
n mân ă,î ncât Cel
aena cr eu
z că prinţesa avea să o
spargă.
Stăteauamân dou ăî n patul ei,o a tv
ă mare c u micul dej
un
zăcând î
ntre ele.Fl ee
tfoot le prive
a fiecare n
îghiţ
itură
, gata să
devoere
z fiecar
e fi ri
mi t
ură scăp ată.
— Cum potgărzilesă-iîntoarcăspatel
eaşa?continuăea.
C umbr
mem pot
u gă
al rzi
cul
re
ţ
iisă
, iarodţ
ai
n
căă ei
înoco
n
trd
ai
ţ
tii
l
e
eae
aăa
z a
st
ea
şa,
e
p ?
atuK
nal
t
cian
in
u-este un
mi prea pot nch îi pui cu m î itratează pe cr i
minalii di
n al t
e
claseso cai
le.
Nehemia se op ri, privi
nd- o pe Cel aena parcă cerându-şi
scuze.
Cel
aena ridică di n umeri şi dăd u di n cap.După ce o
văzuse pe Kalt
ain,pl ecase să-
lurmărească pe Archer,dar
începu un vi scolt âta de puternic, ncâ
î t vizi
bil
it
atea er a
aproape imposi bil
ă.După o or ă de î ncercăr
i eş uat
e de a- l
găsiî n oraşul aco peri
t de zăpadă, renunţase şi se nt
îorses
e al
castel.
Furtuna con tinuaseoat tă noaptea, aşt
ernând o pătură de
zăpadă mul t p rea gr oasă pen t
ru ca Cel aena să-şi acfă
obişnuita aler
gare cuChaol . Aşacăo i nvi
tase e p N
eh emi
a să
o î nsoţ
ească la mi cu
l dejun în pat ,i ar prinţesa,are c er
a
acum de- a dreptul săt ul
ă de zăpad ă,era maimul t decât
fer
icit
ă să al erge î n cam ea
r Cel aeneişisă seascu ndă sub
păturil
e că l
duroase.
Neh emia pusej os ceaşcae dce ai
.
— Trebuiesă- ispuicăpi t
anuluiWestfal
ldesprecum este
tratată.
Celaena îşit erm ină biscu
it
ul şisel ăsăpe s pate n
î pernele
moi.

—
NuDeej
a amn
ra fă
ecui
vot
e-
o.sSă
-aocup
me na
ţt
iodez
ne a
est
ac.ă, după ce Chao l s e
î
ntorseseî n dorm itorullui, unde Cel aena cit
ea ,tunicaîi era
şi
fonată, degeel
te îi erau j upuite, iar nî ochiil ui casa
tnii era
un licăr mort al care iî spuse el Caen eicăpaza de a lt emniţ
e
avea să suf
ere schimbări serioase şi membri noi.
— Ştii
, medi tă Nehemia, î mpingând- o cu piciorul pe
Flee
tfootn ît imp ce câi nel
e î ncerca să fure mân car
e de pe
tavă,urţ c
il
e reg ael nu au f ostnt ot
îdeauna aşa . A u fost
v
sr
ăemu
ser
i
r î
ven
ştc
iaren
u oame ni
condi
upcreţ
ătoui
rauuo
nno
îa
nr
se
eaşi
mn al
oiali
tat
doarea,c
uânn
pu
sdere şi
fri
că.
Dădu di n ca p, pl etele a uri
il egănându- i
-seuşo r.Î n soarel
e
dimineţii
, pi el
eaeimăsl inie era fină şiat răgă
toare.Pe bune,
era pu ţin cam nedr eptcă Nehemi a era at âtde f rumoas ă
naturală, mai al esl a revă rsatul zorli
or.
Nehemi a con tinuă:
— Cred că oasemenea onoar ea dispărutdi n Adarl
an cu
mul te generaţiiîn urmă, dar î naint e d e că dereaTer rasen ul
ui,
curtea sa regal ă a f ost ceacar e a dat aces t exem pl
u. Ta t
ăl
meu obi şnui a să- mi s pu nă pov eşti d espre curt ea di n
Terrasen,desprerăzboi ni ciişilorziicareî lslujeau peregel e
Orion, des pre u p
terea fără ri val şicu rajul şil oi
ali
tateacu rţ
ii
sale.De acee a regele Adar l
anul ui a pus och ii mai î ntâi pe
Terrasen.Pent ru că era celmaiput ernicşipent ru că,dacă
Terrasenuluiisedădea şansa să ri diceo armat ăîmpot ri
va
lui
, Adar l
anul ar fif ostani hilat. Ta ta î ncăsp une c ă, dacăar
fi caTer rasen ul săse i dri
ce i n
d nou , ar u p
teaav eao şan să;
arfi o a men inţ
ar e erală pen t
ru Adar l
an .
Celaena p ri
visp re şe mi neu .
— Şt i
u,r euşieasăspună.
Neh emia se nt î
oarse en pt ru a o p rivi
.
— Crezicăvamaiexi stavreodat ăocurt eregal ăcaaceea?

Nunddoar
We l
yn î
ncî
ănseTg
eh
rr
as
dee
i an,du
ză c
i
păori
veuni
chde?
l Ac
epri
n mi
piau
i
, zi
darteis
c
ă cea di
unt n
dincol
o de oc ean şi nu ne aj ută cu ni mi c. Şi-au mutat
privi
rea în al tă di recţi
e î n t imp ce rege le ne- a cucer
it
pământ uri
l
e şi î
ncăref uzăt oate stri
gă
tele pentruaj utor
.
Celaena se f or
ţă să pu f
ăie, să î şi flu ture mân a cu
nemulţumire.
— Asta este o discuţi
et eribi
lde greoaie pentru mi cul
dejun.

oÎpşi
riur
vimp
el u
p
ringu
ţ ra,cu
esei exp
pâ
r i
na
e Np
esi răj
eh i
tă.
emi Câ
eirndî
ăma ndrăz
se ni
e
m d
it
asă
ti î
văi arunce
.
— Aivreovest edesprerege?
Neh emia â ţţ
âi.
— Doar că l -aincl
us pe viermele ăla mic, Rol
and, în
consil
iul lui,i ar uli Roland separ e căi s- a dat sarcina săse
ocupe de mine.Apar ent, am fost preabăgă reaţ
ă cu mi nistrul
Mullison, con sil
ier
ul resp on
sabil cu lagărul de muncă di n
Calacu l
la. Se p resu
pune că ol R
and trebui
e să ăm i l
nişt
ească.
 — Nu potsă- ţ
ispun pent ru cineî miparemairău:pent ru
ti
ne s au pen tru Rol and.
Neh emia o î ngh ionti cu cot ul
,i ar C elaena ch icoti
, dându-i
mâna l a o part e.Fl eetf
oot profi t
ă de nea t
enţia lor emtpor ară
şif ură o bucat ă de bacon direct de pe pl atou ,i ar el
Caen a
strigă:
— Hoaţ ăneruşi nată!
Dar Fl eet
footsă ri de p e pat ,f ugil ângăşem ineu şise o h
lbă
dir
ect l
a Cel aenaî n timp înful ecă rest
ul de b aco n.
Nehemi a râs e, i ar Cel ae na se t rezi f ăcân d l a f el,
aruncându- il ui Fleetf
ootî ncăo b ucată de b acon .
— Haisăst ăm înpatt oatăziua,spuseCel aena,tolănindu-
se peer n
pe şi gh emuindu-se nîpăt uri.
— Fiisigurăcămi -
arplăceasăpot ,spuseNehemi a,oftând
adânc.Of , am t reburi de ăf cut.

CuŞ
mi ea
arfiav
e
sa
ăcsh
eest
i
p
runăt
egieasc
deăf
ăcut
pen,
t î
ruşida
ci
n ăd
u
cu sA
eam
rcha
erC
del
i
naen
a.
ace
a
seară.
 CAPITOLUL 10

Dori
an tremură în ti
mp ce int
ră la cu şt
iî n ace a după-
amiaz
ă,sc ut
urând zăpada de p
e p el
er
ina saroşi e.În urma
l
ui, C haol şi
î sufla aer cal
d în mâi ni
, a ir ceidoi i n
ter
i
î
naint
ară grăbi
ţi, pod
el
ele acop
er
it
e de pai e scârţâi
nd su b
paşi
il or. Dori
an ura i arn a – ri fgul insuportabil şif el
ul în care
ci
zmel e uli nu păreauni ciod ată uscate.
Aleseserăsă int
repri n castelpel acuştil
ecâi nil
orpent ru
că er a ceamai si mpl ă ca l
e de a- l evit
a pe Hol lin, frat
ele de
zeceniaal l ui Dorian, ca re seî nt
orsese de la şco ală în acea
diminea ţ
ă şi ej da îşist ri
ga dori nţel
e că t
re orice gh i
nionist
care îi apărea în ca le.Hol lin nu i -ar că uta niciodată aici. El
ura ani malele.
Mer seră prin cor ul d e l ătrături şi s cheunaturi, D orian
oprindu-se di n cân d î n cân d pent ru a- şi s aulta vreun
pref
erat. Şi-ar fiput ut pet rece rest
ul zi l
eiai ci, măca r dea-r fi
putut scăp a de ci na dat ăî n on oareal ui Hol lin!
— Nupotsăcredcămamal -ascosdinşcoal ă,bombăniel .
—Î iera dor de fiulei , spuse Chaol ,încă f recându-şi
mâinile,deşi cu şti
le erau dest ul de că l
duroa seî n com paraţi
e
cuf ri
gul de a fară.
—I ar acum că mi şcarea astaî mpot ri
va t at
ăl uit ău ia
ampl oa
re,adăugăel , regel
e vr eacaHol lin săfie a colo unde lî
poate su pravegheaî ndeaproap e pân ă cân d pune u lcr
urile al
punct.
„Până câ nd Cel aena vauci de otiţt rădătorii” asta era ceea
ce C haol nu era n evoie să spu nă.
Dorian oftă.
— Nicinu vreau să- mii magi nez ce cadou absurd i -ofi
cumpăr atmama.Ţi -l amint eşt
i pe u l
timul ?
Chaolrânj i
. Era gr eunu-şi
să am i
ntească u lti
mul cad oupe
car
e Geor gi
na i -
l cu mpăr asefiul ui eimaimi c:pat ru pon ei
albi
, cu o ca leaşcămi că, auri tă. Holli
n că lcase în pi cioare
jumăt atedingrădi napref eratăaregi nei.
Chao lî l con duse pe Dor i
an sp re uşile îndepărtate de l a
capătul cu ştil
or.
— Nu- lpoţievitalanesf ârşit
.
Chi ar în t i
mp ce căp itanul vor bea, Dorian îl vedeascan ând
împrejurimile, ca î ntotdeau na, cău tând or ice semn de
pericol, or ice amen i
nţ are. u Dpă at âiţ
a an i
, Dor ian se
obişnui se cu asta, dar î ncă iîder anja puţin mândri a.
Intrară pe uşi l
e di n st i
clă, n î cast el
. P entru Dor ian,
coridorul er a că lduros şil umi nos;co roniţe şigh i
rlande di n
flori nemuri toare î ncă dec oaru ar cadel
e şimes ee.
l Pen tru
Chaol , presupuseel , un duşmanput ea aştepta oriunde.
— Poat e că s- a schimbat î n ul ti
melel uni, poate s- a
mat urizat puţin, sp useChaol .

di
n—ţi
iAi
cuspu
us
na st
a
pumnşi
.vara t recută şiaproape că i
-am scos
Chaol dădu din cap .
— Slavă Wyrdul uică f ratele meu se t
emea prea multde
mine ca să-
mi înt oarcăvor bele.
Dorian î ncercă să nu par ă surprins. De când Chao l
r
en unţasel a t i
tl
ul de moşt eni
tor nî Aniel
le,nu- şimai văzu
se
f
ami l
ia de a ni de zi le ş i rar vorbeadesp re ea.
Dor i
an l -ar fi put ut u cide bucuros pe t at
ăl lui Chaol
p
îen
şi t
rd
auusese
căî lfr
aen
miegase,
l
ia î nrRef
u
i
ftzâ
honl
ddpchi
a
enr
rusă
t o-
lîvad
nt ă
âlni
rp
eeiC
mpha
ool
rt
ancân
tăd
cu regel
e.Deşi Chaolnu o sp usesei ciod
n at
ă, Dori
an şt i
a că
r
ănil
e erau adânci .
Dori
anof tă a dân c.
— Adu-mii arami nte… decemergl acinaasta?
— Pentru că tatălt ău ne va uci de dacă nu apari să- l
î
ntâmpini cu m se cu vi
ne p e r f
atel
e ătu.
— Poat
ecăovaangaj apeCel aenasăof acă.
 — Ea ar e pl anuri pen tru ci na di n se ara ast a.Cu Archer
Finn.
— Nusepresupunecăart rebuisă- lucidă?
— Se pare că vrea i nformaţ i i
.Nu- lpl ac,adăugă Chaol
du pă o aupză ulngă.
Dorian se nîcor dă. Reu şiser ă, cel puţin până at unci, sănu
vorbeascădespreea–i arpent ru acelecât evaoref usesecaşi
cum ni mic nu s- ar fi sch i
mbat vr eodatăî ntre ei . Dar lucr
uril
e
se schimbaseră.
— Nucredcăt rebuiesă- ţifacigrijicăArcherarput easăo
ia cuel , mai al es a d
căvafi mort până l a sf ârşitul l
unii
.
Cuvintel
e iîi eşi
ră mai dure şi mai r ec
i decâ ti ntenţi
onase.
Chaol îi aruncăo p rivire.
— Crezicădespreasta mi
î f ac griji?
„Da.Şi es t
e ev i
den t p en tru t oată lumea, î
n af ar
ă de voi

doi.
“
Dar or
Dian nu voi a să poa rt
e d i
scuţ i
a asta cu Chao l,iar
Chaol, si
gur canai ba, nu voia săpoa rte discuţi
a asta cu el ,
aşa căor i
D
an doa r ri
dică i n
d umer i
.
— Va fi bi
ne,iartu o să râzimait ârzi
u pent ru că ţi
-ai
făcut gr
ij
i. Chiar d acă Archer este aşa de bi ne păzit cu m
pret
inde Celaen
a,ea es te Campi on pen tru un mot iv, nu-i
aşa?
Chaol î
ncuvi
inţă, deşi Dori
an î ncăî i puteaci ti gri
jaî n ochi.

Celaena ştia că rochi

a d*e un roş u apri
ns era puţ i
n cam
scandaloasă. Şi şt
i
a şincă
u era potrvi
ită pent
rui arnă, avâ nd
î
n ve der e cât eddecol t
ată era în f aţ
ă, iar nî spat e şimai
decotl
ată. Sufici en
t de dec otl
ată câtsă dez vălui
e pri n
î
mpl et
itura di n dantel
ă neagr ă că nu purt a cor set pe
dedesubt.
Dar u li Archer in
Fn mer eu îi plăcuser
ă femeil
e car e erau
î
ndrăzneţ e cu hainel
e l or, care erau cu un pas î naintea
mod ei
.I ar o rchia asta, cu cor sajul st
râns pe corp,l ungă, cu
mâneci strâmt e şi of ust
ă vap oroasă, er
a la felde n ouă şide
dif
eri
tă pe câ t arăta.
De ac eea,cân d dăd u de Chaolî n dr um spr e ieşi
re din
apartament ul ei , Celaena nu f u f oar
te surprinsă cân d el
î
ncrem eni pe o l
c şi clipi. Apoi cl
ipi di
n nou.
Celaena i îzâmbi .
— Bunăşiţ ie.
Chaolst ăteanemi şcat, ochi
il ui arămii pli
mbându-se est
pe
rochi
a ei .
— Nuporţ iasta.
Celaena puf ăi işt recu pe l ângă el, oferi
ndu-i
, n î mod
i
ntenţionat, o pri vel
i
şte mul t mai provocatoare asp atel
ui ei.
— O,bada.O port .
Chao l îşipot ri
vipaşi i cu ai ieî n t i
mp ce Cel aena se

î
nd—rep
Ota
săsp
răr
ce
eştp
o
ica
or
bt
a
ză.principal
ă, sp
re rt
ăsura care oaştept
a.
Celaenaîşipuse pel erina din bl
ană de h er
mină pe umeri.
— Nucuast a.
— Aimăcarvreoarmăl at i
ne?
Ea coborî cu paşif ermi trept
el
e care duceau pe cori
dorul
de lai nt
rare.
— Da, Chaol, am ar me.Şi por tr apast
och
i entr
ucă vr
a eau
ca Archersă seî ntrebeacel aşilucr
u. Să cr ead
ă că nu am
nic
Îi
nu
tn
ra
- asu
adevăp
r
,ra a
vmea.
ea cu
ţi
te l ega t
e de pi cioare, i
ar agra fel
e
prinse nîpărul car e i
î cu rgeaî ntr-
o ca scadă ondulată pe un
umăr erau l ungi şi c as
uţit
e – as cunse cu gr i
jă, spre
încântarea ei, de Phili
ppa, pen tru ca Cel aen
a să nu fie
nevoită„ sămea rgăde co l
o-co l
o c u metal recent rî
e sâ ni
“.
— A,f utotcespuseChaol.Aj unserălaintrareapri
ncipală
în tăcere,iar Celaena î
şipuse ă mnuşi
le d i
n piel
e p e măsu ră
ce se ap ropi
au de uşi l
e mai estuoase din sti
clă car e se
deschideausp re cu rte.Era pe punct ul de a cob orîtrept
ele
din faţă, când Chaolî i ati
nse mău rul.
— Aigri j
ă,spuseel ,studiindtrăsura,şof
erul,lacheul.
Părea u săfi t recu ti nsp ecţ
ia.
— Nut epuneî nperi col,adăugăel .
— Şt i
icăast aestesl ujbamea.
Celaena nu ar fi t rebuit să-i s pună ni ci
odată despre
capturareasa, nu ar fit rebuit să-llasesăvad ă căput eafi
vulnerabil
ă,pentru căacum elaveasăseî ngrij
orezepent ru
eaşisăseî ndoi ascăde ea şisăo en erv ez
e la nesfârşi
t. Nu
şti
a de ce of ăcu se, dar se scu tură de at ingereal ui şispuse
printredi nţi
:
— Nevedem mâi ne.
Chaolî ncremen i
, ca şicu m ar fi f ost ovilt d e tr
ăsnet,
scrâşnind din di nţi.

—
DinCunmou
a,
dic
fă
u,mâi
ri
a ane?
ceai di
oată preluă control
ul,iar C el
aen
a îi
aruncă u n zâmbe t
.
— Eşt ibăiatdeştept,spuseea,mergândspret r
ăsură.Dă-
ţi si
ngu r seam a.
Chaolcon tinuă săo pri vească încr
emen it
, de p arcănu ar il
cunos cut-
o. Cel aena nu av ea să î i per mită să o cread ă
vulnerabil
ă sau stupidă,sau li
psi
tă deexperienţă,nu când
munci se i d gr
n eu şisacr ificaset ât
a
eacasăaj ungăî n aces
t
punct
ea; p.enP
toa
rute că
că i f
usese
deea căel gr
oeşeal
se ă săcă
gân
dea î
ll aseer
ea să
a seaba
sl ăp
,rop
i
eavea
că de
nevoie d e protecţ
i
e,o f ăcea săvr easăsn op ea
scă pe ci
neva
.
— Noapt ebună,spuseea,i arînaint
esă medi t
ezeasupra
acelor gân duri
, urcăî n trăsură şipornil a drum.
Avea să se îngrij
oreze î
n privi
nţaluiChaolmait ârzi
u.
Astă-seară,se concentra asupra luiArcher,ca să scoată
adevăru l de al el.
*
 Archeraşt eptaîntr-
un sal on exclusivist,frecventatdeel it
a
din Ri f
t hold. Maj ori
tateamesel or er au dej a ocu pate,hainele
şibi juteriil
e elegante al e cli
enţ il
or i l
că rnid în lumi na pali
dă.
Când servi t
orul de l a int rare î il uă pel eri
na, Cel aen
a se
asigură căse nî toarce cu sp atele spre A rcher
, pen tru caelsă
poată pri vibi ne d antela nea gră ca re i îaco pereasp at
ele g
ol (şi
îi ascu ndea ci catricil
e di n Endovi er). Si mţ i şi och ii
servit
oru lui a ţint
iţi p e sp at ele ei , d ar se pref ăcu că nu
observă.
Archert raseadâncaerî npiept ,iareaseî ntoarseşiî lvăzu
rânji
nd şidând uşor din cap .
— Credcă„ uimitor”,„superb”şi„ orbit
or”suntcuvi ntelepe
care e l ca uţi
, spuse ae .
Îil uă braţ ul în t i
mp ce er au con duşil a o masăasc unsă
într
-un al covi ndcam ea rî mpod obită.

r Ar
och c
i
eh
ierî
saş
l
ei
.tr
ecu un degetpestemânecadi n cati
fear oşi
ea
— Măbucursăvădcăgust uri
letal
es-au mat urizatodată
cut ine.Şi cuaroga nţat a, se apre.
Celaena ar fi zâmbi t ori
cum, îşisp use nîsi neaei.
De î ndată ce se aşe zară la masă, l
i se ci ti meni
ul şi
or
don ară vinul, Cel aena se t rezi pri
vind fix ace l ch i
p
spl
endid.
— Deci,spuse ea,l ăsându-se pe spateîn scaun,cât e
d
dom
nn
i ti
iţ
e?
mp vor ăs mă uci dă în seara asta pen tru căî ţi răp
esc
El râse şoru.
— Dacă ţ i
-aşspune,aifugimâncând pământ ulînapoila
castel.
—Î ncămaieşt iaşadefaimos?
Archerluăogurădevi nşiîşifluturăgraţ
iosmâna.
—Î ncă mai am dat oriifaţ
ă de Cl arisse, spuse ea,
pom enind-o pe cea maii nfluentă şi bog ată doa mnă di n
capit
ală.Dar … da.
Ochiiî il icăriră.
— Şipri et
enult ău morocănos?cont i
nuăArcher .Art rebui
să-mi păzes c şi eusp at
ele nî seara ast a?
Totulera ca un dans,un prel udiul a ceea ce avea să
urmez e mai t ârziu. Celaenaî şiflut ură gen el
e.
— Elşt i
emaibi nedecâtsăî ncercesămăţ inăînchisă.
— Wyrdulsă- lajute pe bărbatulcare o f ace.Î ncă î mi
amintesc ce răcud
şorî mpiel
iţat er
ai.
— Şieucarecredeam cămăgăseşt ifermecăt oare.
—Î n felul î n car e puiul unei pume est ef ermecăt or,
presupun.
Celaena râseşi l uă o gu ră mi că de vi n. Tr ebu i
a să îşi
păstr
eze mi ntea cât m ail i
mpede . Cân d pu se pah arul pe
masă , observă căAr cher o pri
veat ri
stşimed it
at i
v, laf elcum

o —ăcu
fPosecu
tsăt o
eî
nt r
ez
i
bî n
cumurmă.
aiaj
unssăl ucrezipent
ruel ?
Celaen
a şti
a căseref er
eal a rege – şi mai şti
a şicăArch er
era conşt
i
ent cănu er au singuri î
n sa lon. Ar fi fost un asasn
i
price
put. Poate că su spi
ci
unil
e reg euli n u er au at ât de
exagerate.
Dar ease r p
egăt ise enptru î
ntrebareaast a şipen t
ru multe
alt
ele,aşacăî i aruncăun zâmbetrăut ăci
osşisp use:
— Se pare că t alentul meu este mai pot rivi
t pentru
aj
ut
sauarea
penti
rmper
u A i
rul
obuindecâ
yn es
tt pap
e entru
roa pemi ner
ai
acelt.l
şiS
uă
crul
u.cr
ez enptru el
De apft, asta n u era o m i
nci ună.
Archerîncuviinţ
ăuşorşigânditordi ncap.
— Profesii
lenoastreau f
ostînt
ot deaunaasemănăt oare.Mă
r
efer a la t a şi la a mea. Nu potspu ne ce e mairău: săne
antr
en ăm pen t
ru dormitorsaupent ru câmpul de l upt
ă.
DacăCel aenaî şiami nteabi ne,Acr heraveaoi sp
drez
ece i an
când Cl arisseî l descop
erise, un orf an hoinărind pe străzi
l
e
capi
t alei
, şil în ivitase să se ant renez
e cu ea . aIr cân d
î
mpl iniseşa ptesprezec e ani şiavu sesepet receera de l ici
taţi
e
pentru vi rginitatea l ui, exi
staseră zv onuri d esp re cer t
uri
i
zbucn i
te n ître p resu pusel
e patroane.
— Ni cieu nu potspunecare.Presupuncăamândouăsunt
l
af elde g roazn i
ce. Celaena ridicăpaharu l pen truun t oast.În
ci
nsteast imaţ ilor noşt ristăpâni, sp useea .
Och iil ui zăbovi ră un momen t asupra ei,î nainte sări di
ce
pahar ul:
—Î ncinst eanoastră.
Glasu ll ui er a su ficient să o f acă să se î ncălzească, dar
pri
vireadi n och i
il ui în ti
mp cerost isecu vintel
e,cu rba gu ri
i
ăl
eia di vi
ne… Şi eler a oarm ă.O ar mă su perbă şi mortală.
Archer se apl ecă pest e marginea mesei ,ţintui
nd- o cu
pri
virea. O provo ca re ş io invitaţi
e nitimă.

„Zei
De idd
ai
t
anaceru
st
a,riCşi
el Wyr
aenadch
uliasă mă n
r avu sal
vez
evoe
ie.
“d
e ogu ră ser
ioa
să
de vin.
— Vafinevoi edemaimul tdecâtnişt
epri vi
riarzătoareca
sădevi n scl
avat a, Arch
er. Ar rt
ebui săşt i
i mai bi ne decâ
t să
îţ
iî ncercit
ru curi
le pe mine.
El scoase n u chi
cot ca
re o ăr scol
i pe C el
aena.
— Şicred că mă cunoştidest ulde bine,câtsă î ţidai
seam a când nu l e ol
fosesc. Dacăaşfi f ăcu t
-o,at unci am fi
pă—
răsi
At
stdej
a a
eser
t est
o ar
afiuran
maţt
i
eul
.
f
oart
eîndrăzneaţ
ă.Nu credcăvrei
să et pui cumi ne când vi
ne v obra de r t
ucuril
e meser
iei
.
— O,vreausăfacomul ţ
imedel ucruricutine.
Celaen
a nu f usese nici
odată at ât edf eri
cit
ă să vadă un
servi
tor işnu-şi dăduse pân ă at unci seama că un bolcu
supă puteasăfie a t
ât de n it
eresant.
*
După ce şiîtrimi
se rătsura înapoi la casel
t doar pen
tru a-
l
necăij pe Chaol , Cel aen a aj unse după ci nă în t r ăsura lui
Archer.Ci na în si ne fusese dest ulde pl ăcută,povest i
seră
despre cu noşt inţe vec hi,t eatru, cărţ i
, vremea urât ă. Numai
despre su bi
ect e si gure,co nfortabile,deşi elo t ot ri pveade
parcăar fi f ostpr ada l ui şit otul eraoî ndel
ungăvâ năt oare.
Se aşez ară unul l ângăal tul pe banch eta trăsurii
, su ficient
de ap roape ca ea să-i mi r
oa săparf umul fin pe car e l îpurt a, o
combinaţie e legant ă şii spiti
toare ca re of ăceape Cel aena să
se gân dească l
a cear şafuri di n măt ase şi lumânări. Aşa că se
concentră asu pra a ce ea ceaer pe p unct ul să acă
f.
Trăsuraseopri ,iarCel aenaaruncăopri virepef ereastră,
spre con acu l el egant şif ami liar. Arch er o pri vişiî şiuni
degetel
e cu al e eiî nainte să- i ridi ce mâna l a buze.Fu un
sărut uşoriş moa le,car et rimi se n u fior ar zător r p
i
n t rupul
Celaenei.

sa
.—CVel
re
aisă
enain
ît
nr
gi
?i
h o
iî
ţ n
ît
nrebă
sece.l
,buzel estărui
ndu- ipemâna
— Nuvreişituonoapt eli
beră?
Nu se aşteptasea l ast
a.Şi …ast
na
u voi
a, lăsând fli
rtul l
a
o part
e.
El îşiridică uşorcap ul
, dar î ncă nu î i el
iber
ă mân a,
deget
ul lui maret rasând cer curi micuţe pe p i
eleaeifier bi
nte
cafocul.
— Efoart
ediferi
tcândesteal egereamea,săşt i
i.
Al
amăt
rc
ăinu
cievna
e.arŞfi
ip ut
ea ut
cr-
eoscu
rata,dă
se a
r
fr
ăea r
săec
puno
oatscu
ă fanuanl
ce ţ
a de propri
egeri
a i
.
Îşiluă mâna di ntr-
al ui.
—Î ţ
iurăşt iviaţ
a?
Cuvint el
e C el
aeneinu f ură mai mul t decât o şoa ptă.
El o pri vi– o p curiadevă
vi rat,ca şi cum nu arfi văz ut-o
până at unci.
— Cât eodat ă,spuseel,apoipri vireaisemut ăpef ereastra
din sp atele ei , spre casa de di ncol
o de ea. ar D înt
r-o zi,
co ntinuă el ,î ntr
-o zivo i aveadest ui bani ca să -
i plătescl ui
Clar i
ss e toat ă datoria, să l
fii
uber şisă t răi
es c pe con t
prop riu.
— Airenunţ alaviaţadecurt ezan?
Archerafişăun zâmbett i
mid,caref u mair ealdecâtorice
altă ex presie d e-
al ui în acea seară.
— Până at unci,fie voifi dest ulde bogat î ncât să nu
trebui ască să maimunce sc vr eod at
ă,fie des t
ul de băt rân
încât să n u mă maian gajez
e n i
men i.
Celaen eiîit recupri n mint e oami nt
ire di
nt r
-un timp când,
doarenp tru un moment , u fsese l iberă; când l umea se
desch i
sese l
ar g în f aţa eişiea f usese pe punct ul să intre
alături de S am. Era o i l
bertate p entru car e nîcă m aimunce a,
pen tru că, deş i o gu st
asedoa r pent ru o se cundă,f usese ce
a
maimi nunată secu ndă pe c are o răitsevr eodată.

T
—ra
Rse
eg
aed
l
eânca
m-ae
trî
rinp
misi
eă
spt
tşi
euî
li
cpdr
i
.viî
nochi
.Erat
impul
.
 CAPITOLUL 11

Antrenamentulluicu asasi
niiprobabilcă dăduse roade,
pent
ru căArch erer a în parteaop usăa t răsuri
i şiflut urând
un pumnal ascu ns nît
re ei înainte ca easăpoa tă cl
ipi
.
— Te rog, gâf
âi el
, piept
ul ridicându-
i-se şi coborând
sacadat. Te ogr, Laen a!
Ea desc hisegura, pregă t
ită să-i expli
cet otul, dar el gâf
âia,
holbându-sel a ea .
— Tepotpl ăti
,continuăel .
O part e mi că şij al
ni cădin ea er a destul de î ngâm
f
ată la
vederea f
rici
ilui.DarCel aena ri
dică mâinil
e,arăt ându-ică
nu er aî narmată – cel puţ
in, din câte vedeael .
— Regele crede că faciparte dint
r-o mişcare rebelă care
intervi
ne în planurilel ui.
Un râset ascu ţi
t, at ât de asp ru, încâ t bărbatul el
ega nt şi
adorabil nu put ea firecu noscu tî n el.
— Nu f acpart edi n niciomi şcare!Sămăi aWyrdul ,poate
că m ă prosti
tuez , dar nu su nt un t r
ădăt or
!
Celaen a îşiţ i
nu mâi nil
el a ved ere şidesch isegu ra casă -i
spună săt acă, săst eaj os şi săo a scult
e.Dar elco nt inuă:
— Nu şt iu nimi c despre vreo mi şcare de genulăst a,nici
măcar n- amauzi tpe n imen i car e s ă nîdrăznească să senă pu
în calea rege lui. Dar , dar… Resp iraţ
ia i secal mă. Dacă î mi
cruţi viaţa, cont i
nuă el ,î ţ
i potda i nform aţ
ii despre un gru p
despre ca re ştic
uăîncep e să capete p utere nî Rifthol
d.
— Regel emăt rimitedupăpersoanel egreşite?
— Nu şt iu,spuseelrepede,dargrupulăst a… probabilcă
va vrea să şti
emaimul tedespr eel .Separecă au aflatde
curân d căr egee l a r puteapl ăn ui o nou ă t er
oare p entru noi
toţ
i şivo r să î
nce rcesă -l oprea scă.
DacăCel aena ar fi f ost o per soa nă amabi lă şidrăg uţ ă, i-ar
fi spu s săse cal mez e,să- şiad une gân duril
e.Dar a e nu er a
aşa ,i ar p anicaî i dădusef râu li
ber i mb
liil ui Archer
, aşacăî l
lăsăsăcon t i
nue.
— Doarl e-am auzi tpeclientelemeleşuşotinddespreast a
din cân d î n cân d. Dar xi estă un gr up car e s-
a f or
matchi ar
aici, n î Ri fthold, şi or v să o ad ucă î napoi e p t ron ul
Terrasenul uipeAel inGalathynius.
Ini
ma î ncetă să- i mai bat ă. Ael i
n Gal athynius,
moşt en i
toarea i er
pdut ă aTer rasenului.
— AelinGal athyniusestemoart ă,murmurăea.
Archerdădudi ncap.
— Einu cred ast a.Eispun că t răi
eşte şică adună o
armat ă î mpot ri
va regelui.Î ncearcă să î şirep ună cu rtea pe
picioare,săgăsea scăce amai rămas d in cer
cu l de nîcredere
al reg euli Or lon.
Ea doar se o hlba l
a el ,î ncercând să-şidescleşt
ezeeget d el
e,

înc
ad e
er
vcând
ăra…
t Nsău, pr
nui
meeas
racăad ae
e ru
al.
văr tî n pl
Dacă ă mâni
oam .i
eniDac
ăşt
iă
a cehr
a
iar
pretindeau căs- au întâlnit cu moşt en i
toareat ronului
, atunci
trebuia să efi o mpiostoare.
Era pu ră coincidenţă că Nehemi a menţ ionase curtea
Terrasenuluiîn acea dimi neaţă? Că Terrasen era singura
forţă în stare să seri diceî mpotriva regelui – dacă seput ea
pune d i
n nou pe p i
cioare,cusauf ără adevăratul moşt enit
or?
DarNeh emi
aj urase să u on mintă ni ci
odată;dacăarfi şt i
ut
ceva,aen
Cel i
-aa
r fiî nsp
chu
is. och
se i
i, deş i er a con şti
entă de fiec are
mişcare a l ui A rcher. nÎ î nt uner
ic, asasi na î şi ad ună
gânduril
e, u al
ngă acea sper
an ţă disp er
aăt şipr ost
ească,
până ce o e tamă et ernă o cu prinsedi n nou .
Deschise ch oii
. Arch erse olhba l a ea, pali
d camoa rt
ea .
— N-am ni ciointenţiesăt euci
d,Archer ,spuseea.
El se r păbuşiuşu rat pe spătarul banch et
ei.
— O să-ţidau deal es.Îţ
ipoţiî
nscenamoart eachi aracum
şizb oridi n oraş î nainte de răS ar
săuti
.îţi dau t i
mp până l a
sfârşit
ul l unii, patru să ptămâni . Pat ru să ptămâni ca să î ţi
pui di scrett oate af aceril
e a l punct ; presupun căî nvâri
ţ ni
şte
banipeai ci,prin Rif
thold.Dart impulvi necu un preţ :t
el as
săt răi
eşti doar dacăî mi poţ i aduce nf i
orm aţii despre o
rce
i r a
fi mi şcareaast a reb el
ă di n Terr asen– şi oricear t ş
i eidespre
planurile reg euli
. La sf ârşi
tul luni i
,î ţi veiî nscena moarteaşi
veipărăsiacestoraş,veipl ecaundevadepart e,şinu veimai
folosi niciodată numel e A rcherFi nn.
El o pri vea cupreca uţie.
— Voiaveanevoi ederest ulluniicasă- miadunbani i.
Răsu flă uşu rat
, ap oiî şif recă f aţa cu mâi nile.După un
moment î ndelungat , spuse:
— Poat e că asta este o binecuvânt are deghizat ă.Mă voi
elibera de C l
arisse ş i o vo il ua de a l capăt î n altă part
e.

î Deşi
ncă C
părel
eaaen
u ba
ânî
i
tui
ţa
ir
.uncăun zâmbetnesi gur
, och
i
il ui Archer
— Decem- abănuitregel
e?
Celaena se r u
i pe sine pentru mil
a pe care o mţ
siea enptru
el.
— Nuşt i
u.Doarmi -adatobucat ădehârt
iecunumeletău
pe ea şimi -a spu s că f aciparte dintr
-o mişc
are pornită
împotri
vapl anuri
lor lor – orca
ire ar fi el
e.
Archerpufai
.
— A
aş
Celenfiavru
î
lteuu
stsăi
d fiut
e: i
pu
ma l
xi
lă
al
a
rud
lepbu
ăr
tbat
ern!
i
c,co rpul masiv, toate
sugerau put ere. Dar e c văzuse ac um, asta nu era pu t
ere.
Chao l ştiuse medi iatce el f de om er a Arch er
. Chaol văzu se
prin iluzia put eri
i,iar eanu. Ruşi neaî iî ncăl
ziobraji
i, dar se
forţă săvorb ească:
— Chiarcrezică poţ iafla informaţiidespre ast
a,despre
mi şcar
eaast a di n Ter
rasen?
Deşi moşt en i
toarea t
rebuia să fie o i mpost oare,mişcarea
î
nsăşimer it
a cer cetată. El ena sp usese să ca ute i ndicii
; ar
puteagă sicâ teva cuoca zia ast a.
Archerîncuvi i
nţă.
— Mâi ne-searăsedăunball acasaunuicl ient;l-am auzit
pe elşipe pri eteni
il ui şu şotind desp re mi şcare.Dacă t e
st
recor p rintre invitaţ
i, ai put ea aveaoca zai să î iinsp ect
ezi
bi
roul. Poat e acolo vei găsi trădători adevăraţi, nu doar
suspecţi
.
Şi poate câ tevai deidesp re ce- ar puteapune a l cal e ergel
e.
O, informaţ i
a asta ar put f
oafi
ea rt
eu tilă.
— Trimite-mit oatedet al
iil
el a castelmâine- dimineaţă,pe
numele Li lli
an Gor daina,î i sp use ea.Dar dacăpet rec
eera
ast
a se dov edeşte a fi o ad unăt ură de bal i
verne, î mi voi
regâ
ndi of erta. Nu mă f ace să pi
c d e rfaieră, Arch er!
— Eştiprot ejataluiArobynn,spuse elî ncet ,deschi zând

u
îşa
n t
drăznrăsuri
i săifaşi
c ap
să
as
t
.tr
ând di stan
ţa î n t i
mp ce cob or
î. N-
aş
— Bun,spuseea.Şi ,Archer?
El se op ri, cu mâna pe uşat răsurii
. Celaena se p a
lecăîn
faţă,l ăsând o urmă di n întuneci
meaaceea răutăci
oa
săsăî i
străl
ucea scă î
n ochi.
— Dacă aflu că nu eşt idiscret– dacă atragiprea mul
t
atenţia asu pra ta sau încerci să
-ţii eizb orul – osăt e e
trmin.
E cl ar?
A
—rc
Sh
uert
n f
ăc
eu
t
eropl
nuletc
ăău
ci
usn
l
uej
j
io
t
oa
rs
,ă.l
mi ady,spuse elşiafişă un
zâmbetcar eof ăcu săse nî t
rebe dacăavea săregrete deci
zi
a
de a-ll ăsasăt răiască.
Rezemân du-se de spă t
arul ban chet
ei, Cel
aena ciocăniîn
tava
n, iar b irj
aru l seî ndr ep
tă sp re casel
t. Deşi er
a ep ui
zat
ă,
mai avea un l ucr u de ă fcutî nai
nt e să ear
m gă alcul
care.
*
Ciocăni o dată,ap oidesc hi
seuşa dor mitor
ul
ui lui Chaol
suficient cât să ar unce o pri vire înău ntru. El st ătea
încremen i
tl ângăşem ineu , caşicu m tocm ai s-ar fi op rit din
mers.
— Am crezut că dormi , spuse ea, păşi nd î năunt ru. E
trecut de doi sprezece.
Chaol î şiî ncruci
şăbraţ ele a l piept, uniform al ui de c ăpit
an
fiind şifonată şined escheiat ăl a gu ler
.
— At unci,de ce t e deranj ezisă trecipe ai ci? Oricum,
credeamcă u n vi
i aca să nînoa pt
ea s a
ta.
Celaen a îşist rânsemai t are pel er
ina î n j urul ei, degetel
e
cufundându- i-se nîbl ana moa l
e.Ri dică ă brbia.
— Se pare că Ar cher nu mai e aşa vi t
eaz cum mi -
l
aminteam. E amuzan t cum un anî n Endov i
er poate schimba
mod ul în ca re priveşti oamen i
i.
Chaolaproa pe că zâm bi, dar ch ipul îi rămase se ri
os.

—
—A io
Da ,b
cţ
hi
n
iu
artinf
maiomu
rmaţ
l
ti
ei
l
,ep
spes
u c
eae
ra
e.
levoiai?
Îi expl
icăceea ceî i spusese Arch er pr(
efăcându-secăelî i
dăduseî nt
âmpl ător n i
formaţi
i l
e,des igur)
.Î i explicăzvo nuri
l
e
cu pri vi
re l a moşt enit
oarea pi erdută a Ter rasenului, dar
omise ă prţ
il
e d espre cum Ael in Gal athyni
us n îcercasări dice
o armat ă.Şi des pre cu m Archernu f ăcea par te di
n mi şc
are.
A,şidespref aptulcăvoi asădemaşt eadevărat el
epl anuriale
reg
elui.
Cândel
urma, ter
m
mein
ră
sesă
l î
i
găpoves
ân şemtea
i
nesucăl
şuiî
i şC
ihaol
p desp
use reni
mâi b
al
l
e up
leca
er
e
l,
privind tapiseri
a ce t a
ârna pe per eel
te de dea supra. Deşi er
a
dec oor
laăt şi u zat
ă, Cel aena r ecunoscu i medi at oraşul
străvechi cuibăritîn pan ta unui munt e,deasu pra unui lac
argintiu: Aniel
le,casal ui Chaol.
— Cândî iveispuneregel
ui?întrebăel,î
ntorcându-sespre
ea.
— Nu pânăcând nu ştiu si
gurcăaşaest e–sau pânănu
aflu totce ot p de a l Arch erî nainte să-
l ucid.
Chaolî ncuvi
inţă, îndepărt ându- se e d şe
mineu.
— Doaraigrijă.
—Î mitotspuiast a.
— Şiecevagr eşitînasta?
— Da,este!Nu suntvreof raierăproastăcarenu sepoate
prot
eaj sau nu- şipoat e o flosica pul!
— Am spuseuvreodat ăast a?
— Nu,darî mit otspui„ aigri j
ă“şică eşt iî
ngrij
orat
,şi
insi
şt
i sămă aj uţi cu di ve rseucrul ri
, şi
…
— Pentrucăî mifac rgi
ji!
— Păi,nu artrebui!Suntl af eldecapabilăsăam grijăde
mine ca şitine!
Chaol făcu un pas p sre e a,darCel aena rămaseermă
f pe
pozi
ţi
e.

că—pCr
oţ
ied
ae-mă,
vea gCe
ril
j
ăaene
da,iz
i
t
nbucn
e. ie
Darl
,îochi
mi if
ast
cră
gl
uc
rii
j
ind
pu-
eni
,
p
taş
t
s
rui
ău
. î
că mi
Să mă aj ute zeii
, ştiu cănu ar t rebui, dar îmi pasă. Aşacăî
ţi
spunmereus ă ai gri jă, pentrumer
căeuî mi va păsade c e se
î
ntâmplă!
Cel
aena clipi.
— O,fuînsăt otcereuşisăspună.
Chaolî nchise och i
i şit rase adânc aer nî pi ept. Celaen
a
afişă un zâmbet t imid.
 CAPITOLUL 12

Bal
ul mascatse in
ţeal a o moşi
e de p
e malul râului Avery
şiera at
ât de agom
l er
at,încât Cel
aen
a nu avunicio problemă
să se st rec
oar
e înăunt
ru împreună cu Archer
. P hili
ppa
reuşi
se să îi găsea
scăo del icat
ă roch
i
e albă, croită din
straturi de şifon şimăt ase,suprapuse sem
a eneapen el
or
.O
mascăasort at
ă îi ascu ndea och
ii şinasu l,iar p ene ivori
i şi
per l
e ufseseră ţesut
e nî părul ei.
Aveau noroc că era un balmascat ,şinu o pet recere
ob i
şn ui
tă, din momen t ce ea ecur
noscu imediat câtevaeţ e
fnî
mul ţime. nÎ mar e par te, e
rau al t
e curtezane pe car e le
cunos cuse dem ult
,î mpreună cuMad ame C l
ari
sse. Înt imp ce
mer geau cu trăsura spre bal
, Archerîi promiseseel aC
eneică
Arobynn Hamelnu avea să fie acol o,şiniciLysandra,o
cu rtezană cu ca re Celaena avea o poveste u lngăşivi olentă, o
per soan ă pe car e cusi guran ţ
ă av ea să o uci dă da că o mai
vedea vreodat ă.Def apt,doarvăzând- opeCl arissezburând
de c ol
o-colo, aranjând l eg
ăturiî ntre c urtezanele e i şioasp eţi
,
era su fici
en t săo sco ată din să rit
e.
Dacăeaven i
se egh
di zat
ăî n leb ădă, Arch erse egh di zase nî
lup – u tnicacu za le,pant alonii supli, cenuşii şighet ele d e un
neg ru scl ipi
tor. Mascal ui de l up î i aco perea t oată f aţ
a, cu
excep ţi
a buzel or sen zuale,ca re er au uşo r d espărţi
te î ntr
-un
zâmbet vi cleanî n ti
mp ce st rân se m âna Cel aeneipe braţ ul
lui.
— Nu est e cea maigrandi oasă petrecere l
a car e am fost ,
sp use , eldar Davis a re cel mai bun co fetar di n Rifthold.
Într-
adevă r
,î n t otsa l
onul, mese l
e e r
au î mbelşu gat
e cucel e
mai f rumoa se şii spiti
toare prăj i
turi pe ca r
e l e văzu se ea
vreodat ă.Prăjituricu cremă,pudrat ecu zahărşici ocolată,
cioco l
ată, cioco l
ată peste t ot,i spiti
nd-o. Poat e ar t rebui să
şter pel
ească vr eo câteva înainte să pl ece. Fu un ad ev
ărat
efortsăî şiîntoarcăpri vi
rea spre A rch
er.
— Decâtt impest ecli
ent ultău?
Zâmbet ul acel
a vicleant remură.
— De câţ iva ani . Aşa am observat schi mbarea din
compor t
ament ul u li
. G lasul uli A rcher deveni o şoapt ă,
cu vi
nt el
e lui gâd i
lându- i urechea cân d seapl ecăsp re ea şi
con ti
nuă:E maipar an oi
c, măn âncă maipuţ i
n şi se asc unde
în bi roul l
ui cufieca re o ca
ze.
i
În cel ăl
alt ca păt al sa lonul
ui bol t
it, feres
tre imen se
dez vălui
au o cu rte ca re dădea sp re î nti
nderea scli
pit
oa r
e a
râului Aver y. Celaena î şiputea i magi na acele uşifii nd l arg
desc hise e pt i
mpul ve rii şicât de mi nunat trebui
a săfie să
dan seze pe mal ul râu l
ui su b st el
ele de pe ce r şi lumi ni
le
oraşu lui.
— Am cam ci ncimi nut eînaintesă îmif acrondul,spuse

Ar
sac
l
ohe
nr
.,P
oc
rh
oi
bil
abu
iiu
l rmă
se ri
nd
aşt
ea-
po
tăpesăClari
măsse
l
i p
ci
tl
imbân
eze ideva
nu-
c seî
p
nr
ti
n
r-
o noapte
caast a.
Celaena simţ i cum stomacu l i se nt î
oarce ep dosşise r ez
ti
î
ntinzându-se du pă mân a l ui. Dar l edoar afişă un zâmbe t
năucitor
.
— Doarcât evasăptămâni,nu- iaşa?
Î
ncă maiera des t
ulă amăr ăciune în glasull ui
, aşacă
Celaenaî i strânsedeg eel
te i l
ni şt
indu-l
.
— A
Archş
ea
re,
făî
ci
upro
smi
e sec
mn ea.bărbi
u a căt
re un bărbatîndesat
,de
vârst
ă mi j
locie,întreţi
nându- secu un grup deoamenibi ne
îmbrăcaţi
.
— Acela est e Davis,şoptiel.Nu am văzutprea mul t
eî n
ti
mpul vi zitel
or m ele,dar cr edcăar p uteafi un l ider
-
chei
eîn
grupul ăst a.
— Presupuiast a pentru că aivăzutvreun documentpri n
casă?
 Archerîşist recurămâi nileînbuzunar e.
—Î ntr-onoapt e,în urmăcu douăl uni,eram aicicândt rei
dint
re pri et
en iil ui au ven i
t – şi ei cl
ienţi de- ai mei . Era
urgent, au sp us ei ,i ar câ nd Dav is ai eşi
t di n dormi tor…
Ea îi of eri un zâm betpal i
d.
—Î ntâmpl ătoraiauzi ttotul?
Archerîizâmbiî napoi,darî ipierizâmbetulcândî lprivipe
Davis,car e t urna vi n î n pah are pentru oa men i
i st rânşiîn
j
urullui,i nclusivcât orvaf emeicarepăreau săai bănicimai
mult, nicimai puţ i
n de şa isprez
eceni a
. Şi zâmbet ul Cel aen
ei
pieri
. Asta er a o part e aRi fthol
dului de c are nu- ifuses e d
eloc
dor.
— Aupet recutmaimul tt impt răncăni
nddespreregedecât
f
ăcând pl anuri . Şi indi f
eren t de cear p sune ei , nu cr edcăl e
pasăcu ad evăratdes pre A eli
n Gal athynius.Credcăvordoa r

s
bă
neg
i ăse
cuiasc
eă
nt ul
rese n
eloc
ron
–d
şu
ic
păt
oaot
ercăcar
erd
vo so
ăars
ce
aepaot
sr
ăiv
ed
a asc
ună
eo cel mai
armată pen t
ru ca af acerile l or să pr ospere î n t impu l
răz
boiul ui care va urma.Dacăeiî i dau o mân ă de aj utor
,
of
erindu- i provi
ziile mult dorite…
— At uncieal e-arfidat oare.Eivororegi nă-mari onetă,nu
un l i
der d a
evărat . Desi
gur – esi dgur căar vr eaast a. Toţ
it ipi
i
ăşt
ia… sunt măcar di
n Te rrasen?
— Nu.Fami l
ial uiDavisa f ost,darelşi-a petrecutt oată
v
ai
a
tuţ
aci
n înest
Rif
ethod
ld.
oarDapc
eăeu
jlpr
mă e
tt
i
an
tedead
căest
evăr
ae
tl
.oialTerrasenului,
Celaena scr âşn i din dinţi.
—I dioţiegoişti
.
Archerri dicădinumeri .
— Ast a arput ea fi adevărat.Darau sal vatmul tevi i
toar
e
vi
ctimedi nspânzurăt ori
leregelui,separe.Înnoapt eaî ncare
priet
eniil ui au dat buzn a î n ca să,a f ostpen tru căr eu
şiser
ă
să-l salvezee p unul di ntre i nf
orm at
oriil or del a afi i nt
eroga
t
de e rge.L- au sco s din Ri f
thol dî nainte d e ă rsărti
, a doua zi .
Chaol şt
ia des pre asta? Avân d î n veder e cu m r eacţ
ionase
cân d î l u cisese pe Cai n, ea nu crede a că t or
turarea
trădătoril
or şi sp ânzurarea l or ă fceau part e din dat ori
il
e l ui
sau căî i er au măca r men ţion at
e.De a f pt, nicil ui Dorian.
Dar dac ă Chao l n u era răs pu nzăt or de i nterog
area
posibili
lor r tădători, atuncici ne er a? Oare per soana ast a er a
su rsa car e î i dăduse rege lui ul ti
ma l i
stă cu t rădătoriai
cor oanei? Of , er au pr ea mul te l ucruri l a car e treb ui
a să se
gândea scă, preamul t
e sec rete şi planuriî ncâlci
te.
— Crezică m- aiput ea duce acum î n bi roull uiDavi s?
întrebă Cel aen a. Vr ea
u săarunc o r pi
vire.
Archerzâmbicusuperi ori
tate.
— Dragamea,dececrezicăt e-am adusai ci ?
O con duse spr e o uşă l atearăl din ap ropiere,i ntrarea

servi
dacător
oi
lor.
f Ni
ăcu men
seră,i numo
ânib
i
lservă
e luicâ n
Ad
r
chese
r pl r
st
ecu
imbr
ar
ână
du-pe p
se u
şă,
es
tei
ar
corsa
jul, braţele,umeri i şigâ tul eisu gerau că eipl eca
seră
di
n sa londoa r pen t
ru puţ i
nă intimitat
e.
Cu un zâmbe t seducăto,
r Archer o con duse pe coridor
ul
î
ngu st, apoi în su sul scări
lor
, având gri j
ă săî şiplimbe mer eu
mâinile pe cor pul ei, în cazcă ci neva îi vedea. ar D toţ
i
servi
tori
i er au ocu paţi
,i ar co rdi
oru l de la etaj era tăcut şi
pusti
u. Ta blourile de ai ci
, câ t
evapi ctat
e de art i
şti pe care
Cel
cu ao
ena î
agii
l
itr
aecu
t
ep n
eoscu
ca,
eval
r por
r
obaaubi
loomică
exe aver
rsasee.
înAr
ach
tâer
ţ
ia se m
i
ani î
nşca
care
se totst recurase în şiaf ară din dorm itoarel
e cl i
enţi
lor
. O
conduse alun se t de uşidubl e,încuiate.
Înai
nte să sc oată din păr o agr afa pen t
ru a l e descuia,
Archeraveadej aunaî nmână.Î iaruncăunzâmbetcompl ice.
O băt ai
e d e n ii
mă mai t ârziu, uşabi roul
ui era larg desch i
să,
dezvăl
uind o cam eă
r alini
at ă cu r aft
uri cu cărţi pe u n covor
al
bastru, elegant şigh i
vece cu fer
igi
. Un bi rou masi v seafla
în ce ntrulî ncăperii
, cu două f ot ol
iiînainteal ui, şio ca napea
în f aţa unui şe mi neu di n piatră neagr ă.Celaena seop ri în
pragu l uşi i, at i
ngân du- şi cor setul d oarpen tru a si mţ i
pumnal ul tăios a scuns n î el.Î şif recăpi ci
oarel
e u nul de a lt
ul,
verificândşicel edouăpumnal eprinsedecoapsel eei.
— Art rebuisămergj os,spuseArcher ,aruncândopri vire
pe cori doru l din sp at el
e l or
. Sunet ul valsul
ui se auzeadi n
salon. Încea rcăsăfii rapi dă, adăugăel .
Cel aena ri di
cădi n sp râncene,deşi masca î
i aco pereaf aţa.
— Aidegândsăî mispuicum săî mifactreaba?
El se p al
ecă spre ea , mângâ i
ndu- i gâtul cubuzel e şi şop t
i:
— Ni cin- aşîndrăznisăvi sezl
aast a.
Apoiseî ntoarseşipl ecă.
Cel aena î nchise ep red e uşa , apoimer sesp ref erestrel
e di n
parteaop usăa î ncăper i
i şit rase r d
aperi
il
e.Lumi na pl ăpândă

car
ti
mpe ce
set recu
sî
se ra
n peă su
drept beuşă
spr bi
rer
oua
l su
di
nfici
en
l t
emă
n cadesă eva
es d
n
ţăăîtn
arj
eur
şiî
n
aprinse ol umânare.Zi arel
e d e sea
ră, un t eanc d e scrisoride
răspuns p entru balul mascat din acea noapte,un regi stru al
cheltui
eli
lor personale…
Normal . Absolut normal. Studie erst
ul biroului, cot
robăind
prin sert are şi ci ocăni
nd î n fiec are uşi ţ
ă, cău tând
compar ti
men t
e se certe. Când as ta nu av u ni ciun rez ult
at,
mer se lângă bi bl
iotecă, ci
ocănind în fiecar e cart e să vad ă
dacă
când v
ureun
n ta
i
tuera
l i goal
î at ă.E
rase r
atan
e ţp
ieO
a. punctu
car
tl
ed e a
cu unsesi
nî
nde
gu rpărta,
se
mn
Wyrdscrispecot
orî ncernealăroşiecasângele.
Cel
aen a o sc
oa se e d pe raft şimer se albi rou, punân d j os
lumânarea şideschizând car t
ea. Era pli
nă cu se mne Wyr d –
fieca
re pagină era acop eri
tă de el e şide cu vi
nteî ntr
-o l i
mbă
pe car e nu o recunoş tea. e Nhemia spu sese că er au
cunoş
tinţe sece
rte – că semnel e Wyr d erau at ât e d vechi,
încâ
tf useserăuitate de secole.Ti tl
uricaaces t
af useseră arse
cu res t
ul căr ţilor des pre magi e. C elaena găsi se una î n
bibliotecadi n cast el–Morţ i
i vii–,dar ăl a f useseoa r
d noroc.
Art af olosirii semnel or Wyrd era pi erdută; doar fami li
a
Neh emi eişt ia cu m să l e f olose
ască în mod cor ect puterea.
Dar ai ci
,î n mâi nile ei… Răsf oi carea
t.
Cinevascri sese o pr opozi
ţ i
e în i nteriorul ult
imeico pert
e,
iar Cel aena adu se l umân area maiapr oape,î ncercân d să
desc if
reze ea cecef usese mâzgă li
t.
Ea o g hi ci
toare – sau vreun joc u ci
dat de cu vinte:
„Doa r cuoch iul ci nevaoa p
te vedeacor ect
“.
Darce n aiba î nsemna as ta?Şi ce ăcef a Dav is, un om de
afacer i cor upt, cu o cart e desp re sem ne Wyr d, di ntre toat
e
lucruri l
e? Dacă î ncerca să i ntervi
nă î n pl anurile regelui
…
Pen tru bi nele E rilei
i, Celaena se ru gacaregel e n i
cimăca r să
fi au zit vreoda t
ă d e semne Wyr d.

Mem
cast ,or
el pă
oatgh
e i
cit
oa
să rea.
o înt Ave
rebeapsăN
e o em
eh scr
i
ai
edcân
acădşt se
i î
nt
a ce or
c
nîe
a
se l
mna
a.
Sau dacăauzi se e d D avi
s.Era posi bil caArch ersăî i fi ofer
i
t
inf
orm aţii valoroase, dar, evi
dent, elnu şt iat otul.
Averif useserăpierduteodat ăcu pierdereamagi ei;oameni
care îşicâ şit
gaseră traiul profitând de put er ea eif useser
ă
brusc lăsaţifără nimic.Păruse firesc pent ru eisă caut eo
alt
ă su rsăde p utere, deşi reg
eel n iterz
i se
seast a. Dar ce…
Paşirăsu nar ă pe cor idor
. Celaena puse şor u cart eaî napoi
pel
vo r
umianf
t
o,
asăap
,ioi
arf p
err
ei
avi
st
raprsp
r
ee
amifer
căeşast
r
iî
nă.
altăR
coch
asăi
apoaei
tăi er
eşia prea
pe acolo. Şi în l i
psa al t
ei ieşiri
…
Încuiet
oareauşi i păcă ni
.
Celaena se sp ri
jini de bi roul masi v, scoţ
ându-şibat i
sta,
plecându-şiumer i
i şiî ncepând săpl ângăcu su spi
ne n ît i
mp
ce avi
Ds n itră în încă per
e.
Bărbatul scu nd şiî ndesat se p o
ri la vedereaei , zâmbetul
de pe f aţ
a l ui pierind. Di n f eri
ci
re,er a singu r
. Ea t resă
ri
,
străduindu- se să pară ruşinată.
— O!spuseea,şt ergându-şiochi icu bati
sta prin găuril
e
măşt i
i. O, î mi par e r ău, eu av eamnev oei d e u n loc nude să
fiu puţ in si ngu ră, iar eiau s- ss-pus că potven i aici
.
Davi
s mi ji och i
i, apoi răsu cich ei
aî n î ncuiet
oare.
— Cum aii nt rat?
O voce iclean
v ă şical culată, cuo n uanţ ă de e tamă.
Cel
aen al ăsă să î
i scape u n su spi
n cu t
remurăt or.
— Menaj era. Cel aena spera ca bi ataf emeie să nu fie
jupuită devi edupă ast a.Îşireluă rol
ul,împiedicându- seîn
cu vi
nte:
— L-l-
logodni culmeum- apărăsit.
Si
ncer, uneori chiar seî ntreba dacă er a cev a î n ner
egul
ă
cuea e d p utea săl ân
pgă t aâtde u şor.
Davi
s o st udie di n nou , u ţgui
ndu -şi bu zele, n u din

si
prmp
osa
tut
i
ţe,şeal
ă iriz
pă
lânCăc
g el
a
iena
oas, c
ă ci
ar
edi
nsedezvg
ăiu
săr
ctea
faţădi
nde cf
em
auzei
aa
logodnicul
ui ei. Ca şicu m ar fi f ost o p ier
dere men
i săde i t
mp
săcon sol
eze oper soană î ndurerat
ă.
Gân dul că Archer r e
a nevoit să î i servească pe oam eni
i
ăşti
a ca re lîpriveau de p arcăeraoj ucărei cuca re săse oa jce
până se t r
si
ca…Se con centră pe r
ăsu flar eaei. Trebuia doar
săi asăde aco lof ără să-it rezea
scăl ui Dav i
s vreosu spi
ciune.
Un si ngur cuvân t gărzi
lor e d pe cor
idor işar av eamai mul te
p
Ar
rob
chl
eem
rîej
n od
secâ
,dutpăeşi
-a
ar fi dori
. t –şier a posibi
l să îlt ragă pe
Suspină d i
n nou .
— Existăot oalet
ăl aprimulet aj
,spuseDavis,păşi
ndspre
ea– p ent
ru a o esco rta afară.
Perfect.
Pe măsu ră ce ser op
ap
i
a, bărbatul î
şiscoase asca-
mpasăre
pe ca re o purt a, dezvăl
uind un ch i
p care,î n ti
neree,
ţ f usese
probabil chipeş.Vârst a şiprea mul t
ă băut ură îi ofil
iseră
obraji
i şiî i oferiseră un păr b l
ond şir ar şi un ten palid. Porii
mar i de pe vâr ful nasu l
ui av eauo roşe ală purpuri e care
com pensacuoch iil ui cenuşi i şiapoşi.
Davis ven i su ficien t de a proape câ t săo at ingăşiî nti
nse o
mână. Cel aena î i mai pri vio dat ă och i
i, apoi îşipusebat ista
înapoiîn buzu narul roch i
ei.
— Mul ţumesc,şopt iea,pri vind în podea înt imp ce îşi
puse â mna î ntr-a u li. Eu – î mi pare ă ru pen tru deranj.
Celaena î l auzi t răgând aer nî pi ept nîainte să zăr ească
li
cărul metalului .
Îl dezarmă şi î l puse l a pod ea î nt
r-o se cundă, da r nu
suficient de r apid, cât săevi t
e cal ama pumnal ului l
ui Davis
săî i zgârie b raţul. Mat eri
al ul rochieicădeagreo i pe l ângăea
în timp ceî lţ intui l a podea , o dâră su bţ
ire d e sângei eşi
nd l a
suprafaţ
ă şiprel ingâ ndu-se e p braţ
ul eidezg oli
t.

ci
u —
daNime ni
pozi
ţn
iu ar
ei ei
n che
com i
ad
o del
e. au
Cb
ri
roulă
aj st
a,p
sau şu
r i
e
ostr
ă
i Dav
e? Nis
i,î
ci nmăcar
men ajera mea, continuă el .
Cel
aen a îşi mut ă mân a,cău tând punct el
e din gât ul l
ui
care ave au să- ll asei nconşti
en t
. Dacăî şiput ea ascunde
braţul,atunciîncăput eapl ecadeacol oneobservată.
— Ce căutai?î ntrebă porunci t
or Davis,zbăt ându-se în
strânsoarea ei, resp iraţi
a duhni ndu-i a vi n. Celaen a nu se
si
nchi sisă răsp undă, ar i elî ncer
că să o dea l a o part
e.
A
asa
ls
ii
naî
vra ş
l
oil
viă
t
usr
ă
atofi
an
tă
alg
ăr
eut
. at
eapeel ,ri
dicând mânapentru
Apoielchicotiuşor.
— Nuvreisăşt iiceerapel amaai a?
Celaena i -ar fi pu t
ut j upu i afa
ţ cu ungh ii
le pen t
ru
zâmbetul mi er
os e p car
e - i
l aruncase. Cu o mişcar
e a rpi
dă, îi
luă pumnal ul şiî i mirosi l
ama.
Nu ui t
ase i m
rosul ăla cade mosc, nu aveasăî l uite ni
ciî n
o mi e de vi eţi
: gloeril
a, o ot ravăbl ândă care cauza or e de
parali
zie.Fusese f
olosit
ă î n noa ptea în ca re fusese prinsă,
pentru a o î mpiedica să se opu nă în t i
mp ce era predat ă
oamen il
or rege lui şiaru ncatăî n t emniţel
e e rga
l
e.
Zâmbet ul l ui Davis d evenit riumf ăt
or.
— Sufici entcâtsăt ei mobili
zezepânăsosescgărzi lemele–
şiapoi t e vo r duce nt îr
-un l oc mai i nti
m.
Unde av ea să fie t ort
urată,nu maiera nevoi e ca el să
adauge şi asta.
„Nenoroci tul
.”
Cât de mul tf usese at i
nsă?Tăi et
ura er a superficial
ă, dar
şti
a căot ravadej a go neapri n ea ,l a felcadupă acel e zi l
eîn
care zăcu se ân lgă cad avrul lui Sam, ad ulmecând mi rosul de
mosc ce ncăîmai st ăruia pe el . Trebui
a săAcu
pm.
lece.
Îşimi şcămâna l i
beră ca să -li mob i
lize
ze, dar şiî simţea
degetel
e amorţ i
te;şi , deşi era scu nd, bărbatul era put erni
c.

Prob
mu lab
t i
pl că
rea ci
rapn
i
dăeva î
, elloant
p
rr
i
nenase,
se edp en
n
î t
chr
u
ei
etucă,şi
ri din
otr
-
po mi
use şca
alre
podea
atât d e violent
, n îcât aerul î i părăsipl ămânii, capul i se
învârt
ea şiscăpă pumnalul . O t
rava acţ iona rap i
d – prea
rapid. Treb
uia săpl eceeda col
o.
Un fior de pan i
că o st răf
ulgeră,pur şi nedi
luat. Rochia
voluminoasă îistătea în cale, dar Celaena î şiconcentră
puterea care îi mai rămase, ri
dică picioarel
e în su s şil ovi–
atât de atre,încâ t elîi dădu drumul pen tru o clipă.

l
ua—seCăţ
uea!
pmnaD
lavi
ulsluise
otep
r r
ez
ăviti
.dOinsecu
noundsp
ărei
ma ea
,
t d
ârau
r,Cb
zi el
ăa
ren
baa
t dej
ul îa
şi
ţi
nea di sperat gâ tul
, n î t i
mp ce sân gel
e l ui ţâşnea pes t
e
Celaena, pe o rchi
a şipe mâi ni
le ei.
Se p răbuşiî ntr
-o parte,st rângându-şigâtul cu mâi nil
e,de
parcăar fi put ut împiedicasâ ngel
e atât de vit
al săsever se.
Scoaseun gâ lgâi
tf amili
ar, dar C el
aen
einu î if u mi l
ă de el ,
câtsă- i ia vi aţ
a r apid, n î t i
mp ce se ri di
că î n pi ci
oare,
cl
ătinându-se. Nu, nu- i aruncă ni cimăcar o ult
imă pri vi
re
când l uă pumnal ul şi sf âşie roc hia pân ă la ge nunchi . Un
momen t mai t ârziu, i eşe
a pe f ereast
ra bi rou l
ui, cer cet
ând
gărzile şi t răsuri
le par cat
e j os, fiec ar e gân d fii nd mai
înceţoşat decâ t anteri
orul în t i
mp ce se căţ
ără pe p ervaz.
Nu şt i
a cu m reu şise sau cât durase, dar deod at
ă se rez ti pe
pământ , al
ergând sp re p oarta desch isă i n
df aţă.
Gărzi l
e sau l acheii
, sau ser vi
torii î ncepură să st ri
ge.
Celaen a al erga – al erga cât de repede put ea, i p
erzând
controlul asu pra corp ului eicu fiecar e băt aie a i nimi i care
pompa ot rava prin ea.
Se a flau î n parteaî nst
ărită a or aşului, aproape d e Tea trul
Regal , air ea scan ă l ini
a ori zon tului
, cău tând cast elul d e
sti
clă. Aco lo! Tu rnuri
le scl i
pitoare nu î i păru seră ni ci
odată
mai f rumoa se şi mai primi t
oare.Tr ebuia săaj ungă nî apoi.
Cu ved ereaî nceţoşată, Celaena scr âşni di n dinţi şial ergă.

Era destul de conştient * câ

ă, t săşterpel
eascăo pel eri
nă de
pe un beţ i
v ca re dorm ea într
-un colţ şiî şiştersesângele de
pe faţă, d eşif u nev oei de cât ev
a î ncer
cări ca să-şi inţ
ă
mâinil
e calme î n timp ce l aga.
er Cu pelerina ascunzându-i
rochi
a di strusă,se î ndreptă sp re porţil
e pri nci
pal
e al e
casel
tului – unde gă rzil
e o recu noscură, deşi lumi
nil
e er au
preasl abe ca sădi st
ingăpreamul t
e d et
ali
i. Rana fusesei că
m
şisu perfici
ală; putea să r euşească. Tr
ebuia doa r săaj ungă
î
nă unt
Dar ru,
seînî
mpsi
gu
iedr
a
icn
ăţă…
pe căr area şerpuit
ă care ducea spre
casel
t, iar u fgaî i deven i un mer sî mplet
ici
tînai
nte săajungă
l
a cast el. Nu put ea mergeî n faţă aşa, nu dacănu voia ca
toatăl umea să ă vad
– n u dacănu voi a ca oat
tă să ad
vă ci ne
era răspunzăt orde moa rteal ui Davi
s.
Fiecare pas î i era l eg
ăn at în timp ce se î ndrept
a spr e
i
ntrarea l ateral
ă, unde porţ il
e di n fier a er
u desch
iseparţ
ial
pe i t
mpul nop ţi
i – sp re b arăci
. Nu er a ceamai bună intrare,
dar era dest ul de b ună. Poa te că gă rzil
e aveau săfie d iscr
et
e.
„Un picior n îf aţ
a cel uil
alt
.Î ncăpuţ i
n…”
Nu-şiami nteacu m aj unse aluşi le b arăcil
or, doar atingerea
rece a met alului cân d le des chi
se. Lumi na de pe cor i
dor iî
ardea ch
oi i, dar măcar eraî năunt ru…
Uşasp re sa la de mese aer desch i
să ,iar sunetul râsetelor şi
cănil
orci ocn indu-se pl uti spre ea . Oare er a amorţ ită de l a
fri
g sau gl oriel
a prelua co ntrolul asu pra ei ?
Trebui
asăspunăcui vaceant idotsă- idea–doarsăspună
cuiva…
Cu o mână sp ri
ji
ni ndu-se e d zi
d, i ar cu cealalt
ă st rângând
peler
ina î n j urul ei, se î ndrep tă sp re sa l
a de mese, fiecare
suflare părân d să u dreze o eş vnici
e.Ni men i nu o op ri
; ni meni
nu privimăca rîn di recţi
a ei.
Trebui
asăaj ungăl aouşădi nj osulcori dorul
ui–ocameră

un
pid
at
reă,av
ne a să
umă rândfieuşi
în
le si
gu
n
î r
tan
i ţ
mpă. Î
ceşi ţ
inu pmân
recea
t e âa
l peel
ngă zi
du
e.Al
tâtdi
ne
d
aproape!Pel erina i seagă ţ
ăî n clanţa uneiuşişisesf âşie.
Dar el Caen a aj unse alaceaşă, ula cam ea
rî n care ave
a să
fie î n si guran ţă. egDeel
te einu si mţiră lemnul,iar ea se
legănă în pragu l uşii
.
Lu mină put ernică,un ames tec utl
bure de lemn, piat
ră şi
hârtie… i ar pri n ceaţă, un ch ip pe care lî cunoşt
ease ol hba
l
a eadi n sp atele unui birou.

j U
os,nzăsu
nn
ridet su
sâ gru
ng ema
el t
ca i
re-eşi
i d
acoi
pn gâ
erea t
u
rol
chei
a,a
i ila
br
ă, Cel
bra
aen
ţela
e,priviîn
mâi nil
e.Î n sângeî l put eaved eape Davi s şit ăietura adâncă
de p e gâtul lui
.
— Chaol ,gemuea,căut ânddi nnouchi pulacelaf ami l
iar.
Dar e l deja al er
ga, sp ulberând t otul î
n ca lea l ui.Î i stri
gă
numel e cân d genunch ii eiced ară, iar ea se răbupşi. Celaen
a
văzu doarauriull i
chid alochi l
orluişirezistă suficient ,cât
să-i şoptească„Gl ori
ela“ înainte cat otul săseî ntunece .
 CAPITOLUL 13

Fu una dint
re cel
e mai l unginopţ
i din viaţ
al ui Chaol
.
Fiecar
e secu
ndă t r
ecu se cu o clari
tate teri
bil
ă – fiecare
secundă fii
nd agonizant
ă pe cân d Celaen a zăcea acol
o,pe
podeaua bi
roul
ui l
ui, corset
ul eifiind acoperi
t de at
âta sânge,
î
ncât l enu- şi put ea da seama unde sân gera.Şi cu t oat
e
straturi
le al
ea i dioate de vol ănaşe şipliuri
, nu put ea vedea
rănile.
Aşacăsepi erducufirea.Compl et.Ni
ciungânddi nmint
ea
l
ui nu rămase ecu n prins d e panică nîti
mp ce nchîise şa,
u îşi
scoasecu ţit
ul de vâ nătoare şiîi sf
âşie roc
hi
a ch i
ar acolo.
Dar u n zăr i nicio ran ă,doar nu pu mnalcar e căzu din
teacă pe pod eaşio zgâ riet
ură pe braţ
. Văzând-of ără roch
ie,
de- abi
a era vreu n st rop de sân ge ep ea.Iar nîace l momen t
pani ca î l eliber ă su fici
en t câ t să- şiami ntească şoapta ei :
gloriela.
O ot ravăf ol osit
ă pentrua paral iza emtporar vi ct
imele.
De a colo,t ot ul deveni o ser ie de p aşi: chemându- lî n secr et
pe Ress; spunându- itânărului şit alent
atului gardian săî şi
ţină gu ra şi ă s găse
ascăce i mai p aropi
aţi vindec ăotri
;
înve l
ind- o nî mant ialui pen tru ca i n
men i sănu vad ă sân gele
de pe p i
eleaei ; ridi
când- o şiducâ nd- oî n braţeî n dorm it
oru l
ei; z bi erând or dine la vi ndecăt or
i; şi , nî cel e di n urmă,
aşe zân d-o pe pat nî t imp ce o f orţară să bea an ti
dotul,
aproa pe n îecându- se cu el. Apoior eel ulngipet recute i ţ
nând-
oî n braţ e nît i
mp ce vom it
a, ţ inându- i părul pe sp ate,ur lând
la ori cine n itra î n camer ă.
Cân d Cel aen a a dor
mi î n ce l
e di n urmă,elrămase lân gă a,e
veghi nd- o.Î lt rimise pe Ress şipe ceimaide î ncredere
oa men i ai l ui î n or aş,aver tizându- i să nu se î ntoa rcă fără
răsp unsu ri
. C ân d reveniră şiî i pov est
iră des pre omul de
afacer i aparen t uci s de prop riul pumnal ot răvi
t, Chaolpuse
piesel
e ca pl a cap şireu şisăfie si gur de un lucru:
Era bucu ros căavi Ds er
a mor t. Pen
tru că, dacăDavi s ar fi
supravi
eţuit, Chaolar fi mer s a col
o şiar fi t erminat elî nsuşi
treaba.
*
Celaena se rezi
t.
Gura î i era uscată şicap ul îi bubuia, dar se puteami şca.
Îşimi şcădeget el
e de l a mâi ni şide l a pici
oare şirecu noscu
mirosul cearşaf
urilor, dându-şisea ma căse fl aaî n patul şiî n
camera ei , şicăer aî n siguranţă.
Desch i
se l eo
papel e greoaie,clipi
nd de mai mul te ori pentru
a alungaceaţ a care n îcăîi acop er
eaoch ii
. O dureast omacu l,
dar gloriel
a seeva porasedi n co rpul ei
. Priviîn stângasa , de
parcăar fi şt i
ut , chi
ar şiî n som n, unde era Chaol.
Căpitanul gă rzi
i moţ ăia pe fotoli
u, cu braţel
e şipi cioarel
e

î
nt
alinse,
utnicu
cii ca pulşi
sal
e dat ât
pe
gulspap
t
e,
uterexp
ni unân
c. d
u
Dpăgu
ler
unuli
ghnl
u edesch
u
lmiei
na
i
it
soarel
ui, probabil căse crăp a de zi uă.
— Chaol,spuseearăguşi tă.
El set rezi i
nstant
aneu ,în al ertă, apl
ecându-sesp re eade
parcă şiel , de asem enea, şti
a î ntot
deauna unde se fl aa ea.
Când o vă zu, mâna care iîţ âşn i
se spre sabi
e seel a
rxă.
— Te-aitrezi
t,spuseel,uşorfurios.Cum tesimţi?
Celaena se r p
ivi
; ci
nevao sp ălase e d sâ
nge şi oî mbrăcase
î
într
-
nvâoă
r .că
t maşă e d n oa
pte.Doar mişcân
d cap ul f
ăcut otul să se
— Ori bi
l,recunoscuea.
Chaolî şipuse cap ul în mâini, spri
ji
nindu-şicoa tel
e pe
genunchi .
—Î nainte să maispuiceva,răspunde-midoarat ât
:l-
ai
ucis pe Davi s pentru că te-
ai st
recurat nî biroul l
ui, elte-
a
prins şi t
e-at ăi
at cuun pumnal ot răvit
?
Un l i
că r de ufrie n
î ochi
i acei
a de ch i
hli
mbar .
 Stomacu l i se î ncleşt
ă di n pricina ami nti
rii, dar C elaena
încu vi
inţ
ă.
— Foartebine,spuseel ,ridicându-se.
— O să-ispuiregelui?
Chaolî şiî ncrucişăbraţ el
e,ven ind l ângămargi neapat ului
ei şi privind-o.
— Nu.Di n nou,l i
cărulf uriosarseî n ochiilui
.Pent ru că
nu am ch efsămă con trazi
c căî ncăeş t
i cap abil
ă săsp i
onezi
fără săfii pri nsă . Şi oamen i
i meiî şivo r iţne g uri
le.Dar dat a
viit
oarecândmaif acicevaasemănăt or,tearuncî ntemni ţă.
— Pentrucăl -
am uci s?
— Pentru căm- aisperiatdemoart e!Îşitrecu mâi ni
leprin
păr , păşi
nd agi t
atpen t
ru un momen t
, ap oiî ntorcându-
se şi
aţinti
ndu- şidege tul spre ea . Şt
ii cu m arăt ai cân d ai apărui
aseară?

—
OO să
priviî
n
ece
r rcsă
seri
oagh.
să i
cescşispun… rău?
— Dacănu ţ i
-aşfi arsrochi a,te-
aşfi pussăt euiţ
ilaea
chi
arac um.
— Mi-aiarsrochia?
— Vreisăvezipeai cidoveziaceeaceaif
ăcut
?
— Aiputeaaveaprobl emepent rucămăacoperiaşa.
— Măocupeudeast adacăseajungeacol
o.
— A?Teocupit u?

şiCmâ
haoli
râ nse
du-apî
i l
necăf
aţp
ăest
. e pat, sp ri
jinindu- şimâi nil
e pe sa
lt
ea
— Da.Măocup eu.
Cel
aen a înghiţi, dar gura î i era at ât d e uscată, î
ncât un
av
u ni mi c să îngh ită. Di
ncol o de f uria l ui
,î n och i
i să
i ci
t
ea
at
ât de mul tăt ea mă, încât asasnia t resări
.
— Afostchiarat âtderău?
Chaol seprăb uşipe mar gniea atpul ui.
— Aifostbolnavă.Foartebolnavă.Nuşt iam câtăotravăera
î
n rană, aşacăvi ndecăt
orii, casăseasi gure,ţi
-au dat o doză
puternicăde ant i dot– a ir a satt e-af ăcut săpetreci câteva ore
cuca pul în gă l
ea t
ă.
— Nu- miami ntesc ni mi
c di n asta.De- abi
aî miamintesc
cum am aj uns n îap oila ca st
el.
El scut ură di n cap şi pr i
vi spr e perete. Cear căne
î
ntunecat e seved eausu b och i
il ui, barba nerasăî i acoperea
max i
larul, ari ep uizar
ea zăcea în fiec are centi
met ru di n
corpul lui. Probab il că u n ad ormise pâ nă de curând.
Celaena de- abia şt i
useî ncotro mer geaî n timp cegl ori
ela
goneapri n ea ;t otceşt iuseer a căt rebui
a săaj ungăî ntr-
un
locsigur
.
Şi, cumva, ajunsese xact
eî n locul unde ş t
ia că va fi cel mai
î
n si guranţă.
 CAPITOLUL 14

Celae
na ur a l a cul
me faptul că avea nevoi
e de o doz ă
ser
ioasă de cu rajca să intre în bi
bl i
otecaregal
ă după ce
dăduse pe e…ch
st est
i
aa i
aîn urmă cucât eva nop
ţi
. Maimul t
decât at
ât,î i displ
ăceaprof
und că î ntâlni
rea t
ransf
ormase
locul eipref erat d in casel
t în cev a necu noscut şiposi bil
mor tal.
Se si mţi puţ
in st upi
d când desch i
se a msivel
e u şidin stejar
ale bi bl
ioteci
i,î narmată până î n dinţi – majori
tatea armelor
nefiind l a vedere.Nu er a nev oei ca ci
nev a săî nce
ap ă săse
întrebe d e ceCampi on
ul regel
ui mer geaî n bi
bli
otecăarătând
de p arcăar fi pl ecatla bătăl
ie.
Neav ând deloc chef să mear gă în Rifthol
d după noapt ea
trecută, alesese să petrea
că o zi di gerând ceea ce aflaseî n
biroulluiDavi sşicăut ândori celegăturăînt reaceacart ecu
semne Wyr d şi pl anurile rege l
ui. Şi di n moment ce văz use
doar un i ndici
u desp re f aptul că cev a nu er a în regu l
ă î n
casel
t… Ei bi ne,î şil uasei ni ma în di nţ i şiî ncer
casăafle ce
cău t
a ch est
ia ai a în bi bl i
otecă. Sau dacă l ăsase vr
eo urmă
care să î
i spună î ncotro o l uase.
Bibl i
otecaarăt a ca î ntotdea una: întunecoa să, cavernoa să,
durer os de f rumoa să cu ar hitect
ura eian ti
că di n pi at
ră şi
cordioarele nes f
ârşi
te cucă ri ţ
. Şi compl ett ăcu tă.
Ştia căera u câ ţi
vabi bliotecarişibursi eri pe acolo, dar de
obicei rămân eauî n săl ile pri vat
e de st udiu. Di men si
unea
locului era copleşi
toare:era un ca sel
t î n si ne.
Ce ă fcuse chesti
a ai a aco l
o?
Îşil ăsă cap ul pe sp ate,pri vi
nd sp re primel e dou ă etaje,
ambel e del i
mitate de bal ustrade î mpod ob i
te.Candel abre din
fier ar uncaul umini şiumbre pri n î ncăp erea principală în
care st ăt
ea ea.Cel aena i ubea camera ast a,i ubea mes eel
masi ve, scau nele t apisate cu cat i
fea roşi e şi can apel
ele
întinse naîinteaunor em şineu ri măreţe.
Cel aena se opr il ângă mas a unde se aş eza î ntotdeauna
cân d st udia semnel e Wyr d, o mas ă l a car e petrecuse or e
întregi împreună cuChao l
.
Put eaved eat reini vel
e.Mul te ascu nzători î
n fieca re di nt
re
ele,ca mer e şi alcovurişiscă ripe u jmăt at
e p răbuşi
te.
Dar sub et aj
ul ăst a? Bi bli
otecaer a probabi l prea dep art
e
ca să fie l egat
ă de t unel el
e at aşate de apart amentul ei, dar
put eau fi maimul t
e l ocu ri u i
tate su b cast el. Pod eaua
lustruit
ă di n marmură l icăr easu b picioarel
e ei.
Chaolsp usese at od
ă cev a desp re o egen
l dă cupri vire alo a
douabi bli
otecăsu bter
ană – n î ca t
acom be şit unel
uri . Dacă
ea a rfi f ăcu t ceva desp re car e n u voia să fl ae n i
men i
, dacă ea
ar fi f ost o cr eat
ură ca re avea nevoi
e d e o scua nzăt
oa re…
Poa te că er a o proa stă pen tru că ce rce
ta,dart rebuia să

şt
ie.
desp Poa
re tese
ce chest
i
et
pa
r
ecea
asta
în era
ca î
n
sel
t. stare să îi oferecâ tevai ndici
i
Se îndreptă spre cel mai aprop iat peret
e şif u î n cu rând
î
nghiţi
tă de beznă. Î i u lă cât eva mi nute să aj ungă î n
peri
met ru
l zi
dului, care eraresă prat curaf turiîntunecoase şi
mesei ndlemn scr i
jeli
t. Scoase ouca btă de cretă din buzunar
şitrasă n u X pe u na di ntre mese . O mare p arte din bibli
otecă
avea săi se a p
ră căarat ă exactl afeldupă o vr eme;ar fi f ost
bi
nesăşt iecândîncercuiseperi metrul.Chiardacăîiluaore
buT
nr
e s
ecăî
u l
pp
ear
cu
l
ânr
gg
ăăr
p
aet
f
tot
.
după raf
t,unel
e si
mpl
e,al
tel
e cu
model
e sculptate.Felinarel
e eraupuţine şi dest
ul de dep
art
e
unul de celălalt
, astfelcă Celaena er a nevot
iă să meargă
des
tul de mul t pe î ntuner
ic.Podeau a se tran
sfor
masedi n
marmură scli
pitoare nî pavel
e cen
uşi
i,i ar sunet
ul ci
zmel
or ei
pe pi
atra veche er a singu
rul su
netcar e seau zea. Se si
mţ ea
de parcă acela f usese si
ngurul sunet care răzbăt
ea acol
o
după o i e
m de an i.
 Dar ci neva t rebui
e să fi veni t p e acest coridor ca să
aprindă t orţel
e.Î n ca z căsepi er
dea, sănu st eaî n î nt uneric
mereu.
Nu că ar fi f ost o posibi
lit
ate să se pi ardă, se rea sgu
i ră
Celaena pe măsu ră ce i nl
işteabi bliot
eci
i deven
i un l ucruvi u.
Fusesent ra
en at
ă sămarch eze şi săîşiami ntească traiectori
i,
ieşi
rişicot i
turi
. Avea să fie bi ne.
Dar er a posi bil săfie n evoti
ă sămear găcât mai dep art e nî
spatele biblioteci
i– n îtr
-un l oc unde ni cimăca r nîvăţăceii nu
se deranjausă mear gă.
Într-
o zi ,î şiami nteaea , o ziî n care sel ăsaseabso rbită de
Mor ţ
ii vi
işisi mţi
se ce va su b pi ci
oa re.Chao lîi spuse se m ai
târzi
u căt răsese dâre cupumnal ul pe podeacasăo sper i
e,
dar vibraţiai niţi
alăf usesd i
f
e…eri
tă.
Ca şi cu m ci neva rt
ece a cuo gh ear
ă p e p
iatră.

ab„Î
sunr
cet
dăea
.zAă,fîşid
ostspur
oa se
Chaea
.
olÎncet
ca ea
re z
etăaacu
t
chm.
ina.I
”maginaţi
at a est
e
Nu şt i
a de câ tt imp mergeacân d, în cele d i
n urmă, l ovialt
perete:un co lţ
. Rafturi
le de aiciera u toate sculptat
e d in l
emn
vechi, capetele lor având forma unor sant inele, gărzi
protej
ând pen trut ot
deauna căriţ
le de pe el e.Ai cif el
inarel
e se
sti
nser ă, a i
r o pri vi
re înapoi, sp re pereel
te di n sp ate al
bibli
otecii, nu-i dezvăl
ui Celaenei ni mic altceva decât
întuner i
c beznă.
Di
destn
ulferi
decire,
micăci
,na
eva
st
f l
ăsa
elî se
ncâto să
torţ
nă
ul âr
angă
dă tul
oat
imu
ă l
t bi
bf
el
lii
ne
ar
ot .E
ca r
da
i
n
temeli
i, dar prea mică,nu avea d să
ureze prea m ult.
Putea să-i pună capătacu m şisă se ntoa
îrcă nîcam ear ei
,
săse gâ ndeascăla metode de asco ate nif
ormaţ i
i de a l cl
ienţ
ii
l
ui Arch er. Un perete fuses
e explor
at – un per eet care nu- i
dezvăl
uise nimic.Se put ea ocupa de per etel
e di n spa t
e a
doua zi.
Daracu m era deja ai
ci.
 Cel
aen
a ri
di
căt
orţ
a.
*
Dorian t resăr i la au zul unui ceas sunân d şi se t rezi
tra
nsp i
rat,î n ci uda f ri
gului teri
bil din dorm it
orull ui.
Era des t
ul de t sraniu că d a
ormise, dar t emperatura extrem
de erce er
a ceaca re lîui mi cel mai mul t. Ferestrel
e erau toat
e
si
gil
ate, uşa î nch i
să.
Şi ottuşi, a buri
i e rspi
raţi
ei i se învolburau î n f aţ
ă. S e
ri
dică, descop erind căavea şio durer e cr untă de ca p.
Un coş mar , cu di nţi şi umbre ş i pumnal e. Doar un coşmar .
Dorian dă du di n cap ,t emperatura di n camera l ui dej a
crescândt reptat. Poa te că f
useseoa rd un cu rent de a er
. Pui ul
de som n er a doa r e ruzltat
ul faptului că st ătuse reaz
t până
târ
ziu cu o noapt e î n urmă;coş mar ul pr obabil că fuses e
decl
anşa t de p ovesteal ui Chaoldesp re nîtâlnireacuCel aen a.

Si
deşcrâşn
e
raid i
f
unri di
os nţ
pi
.
e Sce
lue
jb
aa cei
e nu
se er
î
na
t l
âmi
p
psi
l tă,deD
ase ri
or
iscu
anri,e
avd
aar
,
senti
men tul căCel aena doa rl -
ar fiî ndep ărtatmaimul t dacă
ar fi ţi pat la eapen t
ru asta.
Pri
nţul moşt enitor se t scu
ură, al
ungâ nd ul ti
mul fior ece,
r
şimer se sp re gar der
ob ă ca să- şisc himbe t unica şi
fonat
ă.
Când se î nt oarse, ar fi pu tut ujra că zăr ise urma unei
pojghi
ţe d e g heaţă în jurul locul
ui unde u fsese co
rpul l
ui, pe
canapea.
Darcân d mersesă se i
t
*eu maiat ent, nu er a nimic acol
o.
Celaena auzi sunetul distan
t alunui ce as – şi nu pr ea îi
venisăcreadăcândauzicâteraora.Eraai cidet r
eiore.„Trei
ore.
“ Pereel
te din spate nu er a precu m cel later
al; seî ncl
ina
şisecu rba şiaveadul apurişial covuri, şimi cisă li de ec
ltură
pli
ne de şoa reci şipraf .I ar ch i
ar câ nd er a pe punct ul să
desenezenuX pe p eree
t şi săî nch ei
e ziua, observă api
seri
t a.
O văzudoa r pent
ru că er a singu rul obiec
t de d ecorpe car e
îlî ntâlnise de- a l ungu l per eel
tui. Avân d î n ve dere cu m se
desfăşu raseră ul ti
mel e şa sel uni di n viaţa ei , o parte di n ea
ştia căreb tuia săî nse mne c eva.
Nu er a nicio rep rezentare de- a El enei
, niciun cer b, ni mi
c
verdeşiadorabi l
.
Nu; t ap i
seria ast a,ţ esut ă di n fibr e de un roşuat ât e d
închis,î ncâ t păreanegru , nu î nf
ăţişa… ni mic.
Atinsemat erialulstrăvechi,mi nunându- sedecul oarealui
atât de i ntensă,î ncât păr easăî iî nghit
ă deg eel
te în î ntuneri
c.
Păru l de pe ce aaf i seri di
că, i
ar el Caena î şipuse m âna pe
pumnal câ nd t raset apiser
ia l a o part e.Î njură. Şi înjură din
nou.
O al t ă u şă secretă oî ntâmpi nă.
Privind î n j ur, ascu lt
ând at entă după su netul paşilor sau
foşnetului vr euneipel erine,Cel aenao d eschise.

Ori
scă ibri
ză,
sp i
ral
aut
medă şiud
e dezvălien
esă,
t de suflă d
uşa pesch
e ân
ligă
să. Lueadn
mii
na ad
oân
t rţcu
ei ri
l
eie
r
ăzb ătu doa r câţi
va met ri nî i nter
ior
, u lminând per eţ
ii
sculptaţi
, pe ca re era rrepezen
tată scena uneibăt ăli
i.
Era o cr estăt
ură su bţi
re nî peretel
e din mar mură,nu mai
adân că de şase centimetri
. Se cu rba de-a lungulî ntregul
ui
zi
d, î ntinzându-se dinco l
o de l imitel
e arieisa l
e vizu ale. şiÎ
t
recudege tul prin adânci t
ură; era netedă precu m st icl
a şi
avea urme d e ceva l
ipici
os.

t O
or
ţami îcă
n a mp
lpor
su ăt d
uli
neargi
i nî
nt at
tâ
irna c
mp pe
e per
le
uăe,
tl i
arpa,
am Celaen
lia
chip
duulse
împrăştii
ndu- seî n interi
or
.
— Deşt ept,şoptiea.
Zâmbi nd î n sineaei , asigurân du-se că t
orţa era su fici
en t
de d eparte,Cel aena fixă gu ra su bţi
re al ămpiiî n crest
ătură şi
picură. Ul ei
ul cu rseşiseprel inseî n josul pantei
. Celaenal uă
tor
ţa şio at i
nse de per ete.I nstantaneu, mi cu
l can al se
apri
nse, asi
gurând o l ini
e su bţi
re de l umină î n josul scă ri
i
întunecaet şi acoperită cu pân ză de p ăi
an j
en. Cu o mân ă în
şold, pri
viî n j os,admi rând su praf
aţa gravată a pereţ i
lor.
Se î ndoia căci nev a avea săvi nă săo cau t
e,dar ot t puse
tapiseraiîn pozi ţi
ai niţ
ială şisc oaseunul di ntre pumnal ele ei
lungi. Pe măsu ră ce cob or
a, imaginil
e b ătăl
ieise sch imbau şi
semi şcau în l umina flăcă ri
i,i ar eaput ea jura că f eţele di
n
piatră se î ntorceau să o pri vească trecând printre el e.Se
opri, pri
vind pereţ ii
.
O pal ă de a er ecer î i mângâ ie chi
pul,i ar ează riî n cele di
n
urmă ca pătul de o js a l scări
i. Era un cori dor ntîuneca t
, care
mi roseaa l ucruri st răvechi şi ut prezi
te. O t orţ
ă zăcea
abandon atăl ângăul tima t r
eap t
ă, acop eri
tă cu des t
ule p ânze
de p ăianjen,î ncât săsu gerez
e căni men i nu maif usese i ci
a
josdemul t
,mul tt i
mp.
„ Doar dacăacea chestie poate vedeaî n întuneric.
”

Al
u
peretn
elgi
uăal
ucmi
eln
gâ
an
tdaş
liri
d
sci
ăcă
ri
i.t
orţa,aprinzând-odelaflacăra
Pânze de păi anj
en at ârnau di n t avanul bolt
it, ati
ngând
podeaua di n bol ovani. R aft
uri ş ubrede er au aliniat
e pe
cord
ior, pl
ine d e cărţi at
ât de ve chi,î ncât Cel
aena nu l e put
u
ci
tit it
luri
l
e.Perga mente şibucă ţ
i de hârt ie erau îndesat
e în
fiecar
e colţ şicr ăpătură sauzăceau derul
ate pe em
l nul anti
c,
ca şi cum ci neva tocmai pl ecase, e rnunţândsă l e mai
ci
tească.Cumva,ac esta semăn a maimul t cu un mor mânt
dec
Îâa
n til
no
tcu
ă lnde
î j
osuve
ci
l ali
cor E
d l
en
oruei
u.
li, op
rindu-sedi n câ nd în când
să an ali
zeze per gam entel
e.Erau hărţ i şich i
tanţe ale unor
regi de mul t deve niţi oale şiulcel
e.
„Ar hivel
e ca sel
tului. Tot mersul şiagi t
aţ i
a ast a şit ot ceai
desco perit su nt ar hi
vei nuti
le.Probabil asta că uta creat
ura:
chitanţa de a l băcă nie avr eunui rege străvechi
.”
Dez lănţuind un pot opde b l
est
eme d e-
a dr ept
ul detest
abil
e,
Celaen a l egănă t orţa înainteaeipână ceun cori dor se i
viîn
stân ga sa .
Probab i
l căduce a maij os m or
mân tul Elen ei– d ar âtc de
jos?Peperet eera o l
ampă şio crest ătură în perete,aşa că
Cel aena apri nse i n
d nou pasaj ul sp i
ralat. De d at
a ast a, zidul
cen uşiu î nfăţi
şăo p ădure.O pădure şi …
Fae. Era i mposibil sărat ezi acele u rechi asc uţi
te şidel icate
şiacei can i
ni alungiţi. Fae l eneveau , d ansauşicân t
au ,
mul ţ
umi ţi săse ăf lăie nî nemuri reaşif rumuseţ ealor i a
dfană.
Nu, r eg eel şiprieteniinluiput eau şt i desp re locu l ăst
a;
cu si guranţ ă ar fi di strus rep rezentaţii
le de pe zi duri până
acu m. Cel aena nu av eanev oei d e u n i stor
ic săşt ie căsc ara
aceas ta er a veche – m ult maivec he d ec âtce a pe car e o tcmai
cob orâse, poate mai vech e decât ca sel
tul î nsuşi.
De ce al esese Gav i
n l ocu
l ăst a pen tru con strucţ
ia
caseltului? Fuse sece vaai ciînainte?

„
US
nau ce
fiorvaece
rcemer
iî
sti
t
ra ascu
ăbătun s
ra s
şi ubi
sp el
nă?“
rii pe câ
nd Celaena privi
î
n ca sască ril
or.Împotrva
i tuturor şa nselor
,încăo brizăsu flă
de d edesu bt
. Fier
. Mirosea a fier.
Imagi nil
e de pe pereţ i pâlpâi
au î n t i
mp ce ea cob ora
scăril
e.Când î n sfârşi
t aj
unsel a bazal or
,traseaer nîpi ep
t şi
apri
nse o t orţă dintr
-un su port al ăturat
. Se afla î ntr-
un
cori
dor ul ng,pavat cu pi et
re cen uşii
. Zări o si
ngură uşă î n
centrul per eel
tui d e pe partea drea ptă şini ci
o ieşire cu
exc e
pţ
Cel i
aa
aenscări
l
scor
a ăd
n inol
h sp
ulatel
ep
cu ei
.
ri
virea. i N
mic.Ni ci măcar un
şoarece. După ce maist udiel oc ul pent
ru î ncă un moment ,
porni î n josul cordiorului, aprinzând cele câ t
evat orţ
e de pe
pereet p e măsu ră ce naîinta.
Uşadi n fiernu er a cu ni mi c eş
iită din com un, deş
i,făr
ă
îndoială, păreade n epătruns.Supraf aţa eiî ncrustat
ă păreao
porţi
une d i
n ce rullipsit de s tel
e.
Cel aena înti
nse m âna, dar se r op
iî naint
e cadeget el
e eisă
atingămet alul.
De ceer
af ăcu tăî n înt regi
me d in fier?
Fier
ul era si ngu rul el ementi mun l a put erea magiei
; măcar
atâtal ucru î şiami nt
ea .Î n urmă cumul ţ
i ani, exist
au atât de
mul ţi mân uitori aimagi ei– oa meni despre acăr or u pt
ere se
cred ea căi zvorâse nîurmă cu mul tt imp ch i
ar d e la zei,î n
ciuda procl amaţ ieirege lui Adarlanului, cum cămag ia era un
afront adus di vinităţ
ii. De ori unde ar fi ven it
, magi a avea
nen umărate vari aţi
uni : abili
tăţi de vindecare,de a sch i
mba
forma, de a i nvocaf ocul, ap a sauf urtuni, de a î ncuraja
creşterea rec olt
elor ş i plantelor
, de a preve dea viit
orul şiaşa
mai dep art e.Mul t
e di ntre aces te daruri fuseser
ă di minuate
de- alungu lt impul ui, dar pen tru unii mai put ernic – ari, de
altfel– câ nd se gă aţau preamul t de putere,fier ul di
n sâ ngel
e
lor provocaameţ el
i şil eşinuri. Sau mai rău.

stV
i
clă
ăzu–sesur
d
atedne
iu
cioş
diaî
n
tăcaus
nt
e
al–du
işid
n fiinl
er emn
ma ,v
sid
.i
nAbron
cea z
st,di
a na ant
er ică,
dintr
- un t i
mp î n ca re pr obabi înse
l fierulmna ceva . Deci, se
presupunea că t rebuia să ţ ină pe ci neva afară sau ceva
î
nău nt ru?
Cel aen a ati
nse Ochi ul Elen ei
, privind di n nou uşa. u N
descop eri niciun răsp uns cu pri vi
re l a ce ea ce put ea fi în
spatele u şi
i, aşa că puse â mna pe mâner ul eişit rase.
Era î ncui
ată.La pri ma ved er
e,nu se zăr eani ci
o gaură de
chei
rugie.
na Îşib
o t
lr
ecu
oca
se?deget
ele peste canel
uri
le de pe uşă. Poat
e că
Se n îcruntă.Nu era niciurmă de r ugină.
Cel aen
a păşi î
napoi
, studi
ind uşa.De ceăspui un mân er
pe ea dacănu o put eaides chi
de? Şi de ce să f ol
oseştio
încuietoar
e? Doar acăd nu cumva exi st
a ceva care meri
t a
ascuns n î spatel
e uşi
i.
Se î ntoarse cu spatee,
l dân d să pl ece, dar amul
eta se
încălzipe pi el
eaeişiun l ică
r d elumi nă străl
ucipri
n tunica
sa. Cel aena se p o
ri .
Arfiput utfil icărult orţ ei
,dar… Cel aenast udiecrăpătura
subţire di ntre uşă şizi d. O umbră,maiî ntunecaă
t decât
înt
uneci meadi n sp atele ei, dăinuiaî ntr
- o parte.
Încet, scoţând cel mai mi c şi mai su bţi
re pumnal alsăucu
mân a l i
beră,puse t orţa j os şise î nt inse pe burt ă, ât
c ed
aproapeeduşă î ndr ăzni. Doa r umbre – er au doarmbr ue.
Sau şob olani.
Ori ce r afi, t reb uia săafle.
Într-o t ăcere ab sol ută, t r
secură pumnal ul pe sub uşă.
Refl ecţi
a de pe l ama scl ipit
oa re nu dez văl
ui ni mic al
tcev
a
decâtî nt uneric – nt îuneric şi l
umina uneit orţe.
Mi şcă p umnal ul,î mpi ngân du-l puţi
n maiî nf aţă.
Dou ă sf ere ve rzi, scl ipitoare, li
căriră î n umbrel e di
n
încăpere.

muCşc
elae
â n
da
nu- sebur
şi ze
atras
cae, să
t
răg
nuând
înjuş
ri
e pumn
cu al
voceular
de
t
e.„sub
Ochi.
“uşă,
Ochi
scl
ipind în întuner i
c – och i precum aiunui … aiunui …
Trase aerîn piept,relaxându- se trept
at.Ochiprecum ai
unui an i
mal. Un şobol an . Sau un şoar ece. Sau o pi sică
feroce.
Totuşi
,set ârîdin nou spreuşă,ţ i
nându-şirăsuflarea şi
băgădinnoul amapesubuşăpent ruascanaî ntunericul
.
Nimic.Absol ut ni mic.
Pr
ochii
ivi
să l
am a
rea
parpu
ă.mnal ului pent
ru un mi nut, aşteptând ca
Dar ori ce r afi fost, o zbughise ej
da.
„Un şob ol
an. Probabila f ostun şobolan.
“
Totuşi,Celaenanuput eascăpadefiorulcareoînvăluiseşi
nu put eai gnora căldura amuleteide a l gât
ul ei. Chiar d acă
nu er a o cr eat
ură în sp atel
e uşii
, acol
o erau răsp unsuri
. Şi ea
av
ea să l e găsească,doarăcnu az i
. Nu pâ nă cân d nu era
pregătită.
 Pentru că e posi bil să existe metod e să t reacăde uşă.
Având în vedere câtde vechiera loculacela,Celaena avea
senti
men t
ul c ă put erea car e o si gil
aseav ea l eg
ăutră cu
semnele Wyr d.
Dardac ăera ceva i
ncol
do d e u şă
… Î şidez morţi deget
ele de
la mâna drea pt
ă câ nd ridicăt orţ
a, privi
nd cicatriceacăpătat
ă
în urma muşcăt urii rider
acului
.
Era doar nu şobol an.I ar ea nu av ea niciun interes –
nici
unul – ă s i se emd onstrez
e acu m că se nşeî
la.
 CAPITOLUL 15

Salonul Mare er
a aglomer
atla cina di
n acea sear
ă.Deş i
Celaena pref
er
a de obi
cei săci
nezen î ca
mera ei
, când auzică
Ren a Gol
dsmith aveasăcânte n
î onoareapri
nţului Hol
l
in, se
î
ngh esuil a una di
ntre mesel
e lungidin spatel
e săli
i. Era
si
ngu rul loc unde nobi l
imea mai puţ i
n import
an tă, nui
i
di
ntre ofiţ eri
i su peri
oriai l ui Chaol şial ţi
i care voi
au să
sfideze i cu
bul de vu l
turial cu rţ
ii aveau voi
e săst ea.
Fami l
ia regaăl cina la masaaşez ată pe pod i
um, î n faţa
săl
ii
,î mpreună cu Per rington
, Roland şio f emei
e care putea
săfie mama l ui Rol
and, după î nfăţ
işare.Din cel
ălalt ca
păt al
sal
on ului, Cel
aena de- abia îl putea ve dea pe micuţul pri
nţ
Holl
in, dar p ăreasăfie pal i
d, grăsu n şibi necu
vântat cu un
cap pl in cu bucl e negr e ca ab anosul. Părea maidegr abă
ned rept săî l aşeze p e H ol
lin lângăDor ian, unde p uteaufi cu
uşu rinţă f ăcu te com paraiţ
i şi , deş i au zise fiec are zvon
răut ăci
os espdr e H ol
li
n, nu se u pteaabţine sănu si mtă mi l
a
pen tru băiat.
Chaol , sp re su rprinderea ei , al esesă st ea l ângă ea, cinci
dintre o amen iil ui alăturându- l
i-se almasă . Deşi er
au câteva
gărzi post ate de j ur î mprejurul î ncăperi
i, ea nu avea nicio
î
ndoi al
ă căcel e de l a masaeier au la f elde vi gi
lent
e precu m
cele p ostate â l
ngăuşişipodi um. Comesen ii eier au poli
ti
coşi
cu ea – prec au ţ
i, da r pol it
icoş i
. N u men ţi
onaseră ce se
î
nt âmpl ase cu o noap t
e în urmă,dar oî ntrebară dest
ul de
discret cu m se mt si e.Res s,car e o su prav eghease n î
timpul
compet iţi
ei, păreasi ncerşu urat căse mţ si eamai bi ne,şier a
cel mai vorb ăreţdi ntre toţi, păl ăvrăgi
nd l a f elde mul t ca o
bătrânăbârfit oare.
— Şi at unci,sp unea Res s,ch ipul lui cop ilăres
c avân d o
expresie şt rengă r
ească, ch i
ar câ nd els- a băga tî n patul ei,
gol-puşcă ,tat
ăl ei a dat buzn a pest e ei– n îfiorărişisu spine
venind di ntregărzi,chiarşidinspreChaol–şil a târât
- di
n
pat de pi ci
oa re,l-a dus pe holşil -
a arunca t pe scări. El a
gu iţ
at caun porcn î tott i
mpul ăst a.
Chaol se l
ăsăpe spă t
arul s caunului, n îcrucişându-
şi
braţel elapiept.
— Şit u aif ace-o dacă ci
neva ţ i-
ar târîcorpulgolpe
pod eau a erce ca gh eaţa.
Zâmbi com păt i
mitorî n ti
mp ce es Rs nîcerca săeg e
n.Chaol
păreasă sesi mtă atât de bi ne cu oa men iil ui, corpul î
i era
relaxat şi och i
il uminoşi.I ar eiî lr espec t
au, l a rândul l or,
cău tând î ntotdeauna din priviri aprobareal ui, con firmareaşi
sprijinul.
Pe măsu ră ce r âsul Celaen ei se st i
nse , Chaolo pri vi,
ridicân d din sp râncene.
— Tu n- art rebuisă râzi
.Te pl ângide podel ele recimai

muEl
td
a ecâ
se tîo
nd ri
r
epci
n,
t
ă eiaa
l
t
rcineva
gă .
rzi
le şi
î arunca ră zâ
mbete ezi
tant
e.
— Dacăîmiami ntescbine,tu te plângide ele fiecare dată
când mătur podeau a cut i
ne atunci când ne an
trenăm.
— Ohoo! strigă Ress, iar Chaol ridi
că din nou di n
sprâncene.
Celaen
a rân ji
.
— Peri
culoase cuvinte,spuse Chaol
.Vreisă mergem î n
sal
a de an trenamen t ca să vedem dacăl e poţ
i susţ
ine?

să— e
tBinv
e,
a d
ăatâm
ta
ânt
i
cmp
ândcât
b oa
ătame
e.ni
i ităinu au nimicîmpotri
vă
— Cu si guranţă,nu av em ni mic î mpotrivă,spuse vesel
Ress. Chaolî i ar uncă o pri vire,maimul t amuzată decât
amen inţătoare.Căpi tane,adăugă ar pid Ress .
Chaol deschise gu ra să r ăsp
undă,dar of emeie înal
tă şi
zvel
tă păşipe mi cascen ă aranj
at ă de-
al ungul unui per
ee.
t
Celaen a îşiri dicăgât ul în ti
mp ce en Ra Gol dsmi
th înai
nta
pe pl atforma di n l emn, spre l ocul unde aş t
eptau o har pă
mas i
vă şi un băr batcu o vi oară.O maivăz use pe Rena
cân tând o si ngură dat ă – cuan iî n urmă,l a Teartul Reg a,l
într-o noa pte rece de i arnă,caaceast a.Vreme de dou ă or e,
teatrul f u atât de t ăcu t,încât păreacăt oată l
umeaî ncet ase
să m ai respire.Vocea Reneirăsu nase nîcap ul Celaeneimul te
zil
e d upă aceea.
De l a mas a lor, Cel aena de-ab ia o pu tea vedea pe Rena
su ficient cât să-şipoat ă da se ama căpurt a o roch i
e u lngă,
verde( fără j
upă,f ără corset
,fără alt
eaccesori i
,cu excepţi
a
cingă t
orii din piele nea gră care î i cu pri
ndeat ali
a îngu st
ă), şi
căpăru l roşcat-
auriu î i era despri ns.Linişteapuse ă st
pânire
pe sal on ,i ar enRa f ăcuo pl ecăci une spre p odi
um. Cân d î şi
ocu pă l oculî naintea harp eiverzi- aurii
, spectat
ori
i aşteptară
ner ăbdători. Dar câ tt imp avea sădur ezent er
iesul curţi
i?
Ren a dădu aprob ator i n
d ca p sp r
e violonist
ul subţi
rel,i ar

deget
Dupăele ei
cât
evl
aungi
notşi
e ,ra
il
b
te ln
mu îcep
seusr
tă
absă
il
izăcâne
dtelaomel
si odi
ne, e a
l harp
urmat eă.
d
not
ee l tri
ste şil ente ale viori
i. Se î mpl et
eau una cu al t
a,
î
nălţându-seşiî nălţându-sepână câ nd Ren a desc
hisegu ra.
I
ar cân d î ncepu săcân te,întreaga l
ume di spăru. Vocea î
i
er
al i
nă, diafană, casu net
ul unui câ ntec e d ea
lgă n. Cânt ecel
e
ei
, unul după al tul,o ţ int
uiau pe Cel aena în l oc. Cântece
despre ţ i
nuturi n îdepărt
ate, esp
d re l egende uit
ate, esp
d re
i
ubiţi aştept
ând pen trueterni
tate să se egă
r sea
scă.
Ni
se
r ciri
vi
to măc
i a
ră rse
ma n
u
răsufle
vrăjt
i
ţinpue se
l mi
ângă şc
pă î
ereţn
i
,p î
ncăp
e er
core
d.
i
oaC hi
re ar
şiîi
nş
al
covuri
. Ren a făceapau ză între câ ntece oa dr cât săsmul gă
un ropotde a plauze,apoiharpa şivi oa
ra o u lau de a lîncep ut
şiîi hipnotizau di n nou pe o t
ţi.
ApoiRenapri visprepodi um.
— Cânt eculacest a, spuse ea mel odios, esteîn cinstea
st
i
mat eif ami l
ii regal
e ca re m- ai nvitat ai ciîn această se ară.
Cânt ecul er a o l egendă st răveche,un poeman ti
c,de a fpt
.
Unul pe car e Cel aena nu î l maiau zise din cop i
lărie, şi
nici
od at
ă pus p e muzică.
Îl auzi acu m pen tru prima oa ră astf
el: povest
eauneif emei
Fae bi necu vântate cu o put ere at ât e dt eri
bilă şii ntensă,
î
ncâ t era căutată de regi
i şil orzii di
n fiec are regat.În t imp ce
of oloseau casăcâ şit
gerăzboaie şisăcu cer
eascănaţ i
uni , cu
toţ
ii se em teau de ea – şipăstrau distanţa.
Cât cu raj săcâ nte acestcântec ; săî l dedi
cef ami
lieir egeuli
erao n îdrăznea l
ă şimai mare.Dar f amili
a rega l
ă nu prot est
ă.
Chiar şi regel
e doa r opri viindi f
erent pe Ren a, caşicu m nu
ar fi cân tat ocmt aides pre put erea pe car e elo exi laseî n
urmă cu zece an i. Poat
e că era ceva magi c de neo pri
tî n
muzicăşiart ă.
Ren a con ti
nuă, dez văl
uind pove stea anil
or nîcar e femei a
Fae î i slujise pe ace i regi şi or lzişi asi ngurătăţi
i ca re o

consu
caval ma
, se
er cău
tî
nn
â cet
duu
-l
ipcu
ut î
ern
ecet
au
înl
.nIamel
ur ea
poi,
e î
nt
rgel
ur
i-o
săuzi
,Î
. ven
n i
tse
i
mpuun
l
călători
ei spre regatul u li
, e tama l ui set ransformase în
dragoste,iarelo des cop er
isenu pen tru put er
ea pe car e o
deţinea, cipen t
ru femei a din ea . Di
ntre toţ
i regii şiî mpăraţ
ii
care o cu rt
aseră cupr omisi
uni l
e unor bogăţi
i dincolo de orice
i
magi naţie,darul cavalerul
ui, de a o ved eadrep t cine era ea ,
nuce e ra, î
i câşit
găi nima.
Celaena ni ci măcar u n îşi dădu seama că î ncepuse să
p
Nl
ân
u gă.C
ar t umv
rebuia,
să îi
plsc
ă
ân p
ă
gă,nuunasu sp
col i
n,
o, nuiar
cuu b
tzel
oţ ieoa
îi t
r
menem
iu
i ăr
au
şt
ia.în
j
urulei.Darapoi ,omână cal dă şiaspră i-ol uă pea eipe
sub masă ,iar ease nt îoarse şi î
l văzu pe C haolprivind-o.El
î
i zâmbi uşor,i ar ea şt
i
u căelo î nţelegea.
AşacăCelaenaî şipri
viCăpitanulşiîiîntoarsezâmbet ul.
*
Holl
in sef oi
al ângăel, şu şoti
nd şivă icărnidu-sedesp re cât
de pli
cti
sit era şides pre câ t de idiot era cânt ec
ul, dar a tenţ
ia
lui Dori an er aî ndreptată spre masal ungădi n sp at
ele săl
ii.
Muzi ca supran aturală a Renei Gol dsmi t
h era ţ esută în
spaţi
ul ca vern os,î nvălui
ndu- iîntr-
o vr ajă pe ca re ar fi numi t-
o magi e da că n- ar fişt i
ut maibi ne. Dar e Cl
aena şi Chaol
doar st ăteau aco lo, privi
ndu-se n uul pe ce lăl
alt
.
Şi nu se r pi
veau , era ceva maii ntens d e a tât. Dori
an nu
maiau zea muzi ca.
Pe elnu î l privi
seni ci
odată aşa. Nicimăcaro dat ă. Nici
măcar pentru o r f
acţi
une de cu se
ndă.
Ren a î şiî ncheia câ ntecul,iar D orian î şil uă privireade pe
ei. Nu cr edeacăse nî tâmplasecev a î ntre ei, nu î ncă. Chaol
eraî ncă păţânat şidest ul de oilal încâ t sănu f acămi şcarea–
sau măcar să îşi dea seama că o p rivea pe C elaena aşa m cu
eaî l pri ve
a pe el .
Văicărelil
el uiHol li
n seauzeau acum mait are,iarDori an

tra
Ase
veasd
a
ăâncar
me a
e
gărma
înipdi
eep
pat
.
rte.Pentru căelnu aveasăfieca
acei reg
i străvech i din câ ntec işsăo păst rezeenptrusi ne.Ea
mer ita un cava ler cu raj
osşil oi al care săo vadă pen t
ru ceea
ce er a şicar e sănu se eam t ă deel ea.
mer
I
ari
ta pe ci
neva
care să î l privească astfel
, ch iar dacă dragost
ea nu ar fi
aceea şi
, chiar dacăf ata nu ar fi ea .
Aşa că Dori an închiseochi işitrasedin nou aerî
n pi
ept.
Iar câ nd desch i
se ch oii,o l ăsăsăpl ece.

Câtevaore am itârziu, r*egel

e Adar
lanului st
ăteal ângăuşa
temniţeiîn timp ce găr zi
le sal
e secrete o t ârau înaint
e pe
Rena Gol dsmi
th. Eşafod ul călăul
ui din centrul încăperi
i era
deja acoper
it de sânge. Cadavrul decapi
tat al partener
ului ei
zăceal a câţiva met ri d ist
anţă, sângel
e lui p rel
ingându-se
spre gura de scurger
e d i
n pod ea.
Perri
ngton şiRol and st ăteaut ăcuţilângă r ege, privi
nd,
aşteptând.
 Gărzile o î mpi nseră pe cân t
ăreaţ ă în gen unch i,î nai
ntea
pod el
eimân j
it
e de sân ge. Una di ntre ele o ap ucă de păr şi
trase, obli
gând- o s ăîl privea
scă pe e rgeăşi pnd sp re ea.
— Să vorbeşt i despre magi e sau să o î ncurajezi se
pedep seşt
e cu moar t
ea.Est e o i nsultă ad usă zei lor şio
i
nsu ltă adusămi efaptul căaicân tat acel cântecî n sal
onul
meu.
Ren a Gol dsmi th doa r lî pri
vea, och i
i ar zându-il uminoşi
.
Nu op usese rez i
sten
ţă cân d oam eni ilui o î nşf
ăcar ă după
rep rezentaţi
e,ni cinu ţ ipasecâ nd î i decapitaseră parten
erul
.
Ca şicu m s- ar fi aşteptat l
a ast a.
— Aivreunul t
im cuvântdespus?
O f urie stranie,ca lmă seci t
eape ch i
pul ei ,i ar R en
a ridi
că
bărbi a.
— Am munci tzeceanicasădevi n destuldef aimoasăcât

să
ai
cioşi
bţin
săocân
intvi
taţ
câi
et
n la acest
ece dreca
esp sa
m el
t.
aZ
gi ece
p an
ei
e car,aicaîsăcat
ncerpotsăven
oi
di
strugi
. Să câ nt aces t
e cântecetui
, ar
săşt i
i căsu ntem încă
ai
ci– că poţ i exi l
a magi a, că ne poţ i măcelări cu mii
le,dar
noi
, ce i care ne gh i
dăm după vec hile obi
ce i
uri
, încă ne
aminti
m.
Î
n sp atel
e u li, Roland pufai.
— Destul,spuseregel eşipocnidindeget e.
Gărzi
le iîpuser ă ca pul pe eşafod.

cu— Fii
rgeaucap
me
eaobar
vea
ajişai
şisppre
ezen
ceani
as, ,co
darnti
n
vu
o ăea
cea .
iLa
î rcma
ări
mi l
seeîiu
pter
ni
că.
Şaisp
rezece, câ nd i -
ai dat f oc. Numel e eier a Kal een, şiavea
ochi
i precu m nori i de u frtună. Încăî i aud gl
asu lî n vise.
Regeel ri
dicăbărbi a sp re călău, care păşiîn f aţă.
— Sora mea avea t reizecişişase de ani .Numel e eiera
Li
essa şiavea doi băi eţi care erau bucu ri
a ei.
Călăul ridi
căsecu rea .
— Vecinulmeu şisoţ ial uiaveau şaptezecideani.Numel e
l
or erau Jon şiEstrel
. Au fostuci
şipent
ru căau îndrăzni
t să
î
ncerce să o prot
eez
je p e fii
cameacân d oa
meniităi au veni
t
după a.
e
Rena Goldsmi
th î
ncăî şirecit
a l
ist
a cu morţ
i câ
nd securea
căzu.
 CAPITOLUL 16

Cel
aen a îşicufundă l i
ngura în tercu
il de ovăz, îl gu
stă,
apoiturnă p es
te el un munte de zahăr.
— Pref
er să l
uăm mi culdej
un împreună decâtsă i
eşi
m
af
ară,î n fri
g.
Fl
eetf
oot, cuca pul în poal a Celaenei
, pufăi zgo
motos.
— Credcăşiea,adăugăCel aena,rânji
nd.
Nehemia râsel ân
bd î nai
nte s ă muşte di
n pâi ne.
— Se pare că ăsta est
e singurulmomentalzi l
eicând te
putem vedea, spu se aeî n Eyllwe.
— Am fostocupată.
— Vânândconspi ratori
idepel i
staregel
ui?
O privi
re d ură în di recţ
ia ei;încăo muşcă tură di
n pâi
ne.
— Cevreisă-ţispun?
Celaen a ames tecă zah ărul î n terc,i conce nt rân du-se pe
astaî n loc s ă seui tel a prietena ei .
— Vr eau sămăpri veştiî
nochişisă- mispuicăt u crezică
li
bertateat a meri t
ă preţ ul ăst a.
— Deast aa ifostat ât de n ervoasăî n ultima vr eme?
Neh emial ăsă â pinea r păji
tă pe p latou.
— Cum să l e potspune pări nţil
or meidespre t ine? Ce
scuze să i nventez car e să- i con vi
ngă că pri et enia mea cu
Campi onul r egel
ui
,f ol
osil i
mba comună pent ru cel e dou ă
cuvinte,rost i
ndu-le de parcă ar fi f ostot răvi t
e,est e,în ori
ce
f
el, un l ucru on orabil? Cum săî i con vi
ng căsu fletul t
ău nu a
putrezi
t?
— Nu mi -am dat seama că aveam nevoi e de acordul
părinţi
lor.
— Eşt iîntr-
o poziţie a put eri
i– şia cunoşt inţel or – şi
tot
uşi, nu f acial tcev a decât să te supui. Te su pui şinu
protest
ezi, şio f acidoar cuun si ngu r sc
op: l t
iaert
b. at ea
Celaen a scutură di n ca p şipri viî n altă di recţ ie.
 — Număpoţ iprivipent rucăşt iicăest eadevărat.
— Şiceest eatâtdegreşi tînfaptulcăvreau săfiu l iberă?
Nu am su f
erit destul casăo mer i
t? Ş i ce a d
cămi jloacel
e spre
ea su nt nep l
ăcute?
— Nu o să neg că aisuf eri
t,El enti
ya,dar suntmi ide
oamen i care a u su ferit – şi au su feri
t mai mul t.I ar e i nu se
vând regeluica să obţ i
nă ceea ce şieimeri t
ă.Cu fiecare
persoană pe car e o ci uzi, găsesci nd ce nîce a mi puţ ine scuze
ca să ăm r
ânpri etena a t.
Celaena ar uncă l ingu ra pe masă şi merse ân
l gă şemi neu.
Îşidorea să ru pă t api seri
il
e şit abl ouri
le şisă sp argă toat
e
bibel
ouril
e şiornament ele pe care l e cumpărase ca să- şi
decoerze camer a.Dar ce l maimul tî şi dorea să o f acăpe
Neh emia sănu o pri vească aşa, de p arcăeaer al a f elde e ra
camon strul care st ăteape r t
on ul de cl eşt
ar. Trase d a
ânc aer

î
n
d p
ezviep
ălt
ui,ac
ăpoi i
ar
mai ,a
rscu
e
a l
ct
â
nn
i ed
va ori
î
nceap
mi ct
ar su
amn
eet
nt ca
ul re
e
i,ar
ap fip
oi ut
seut
î
ntoarse.
— N-am ucispenimeni,spuseeaî ncet.
Nehemia nîcremeni
.
— Poft
im?
— N-am ucispeni meni.Rămasepel oc,având nevoi
ede
dist
anţa dintre ele pentru a put ea rost i cuvint
ele. Le-
am
î
nscenat morţile şii-
am aj utat săf ugă .

cuNehem
carei
aîîşi
şi t
recu
mach i mâi
ase ni
pl
le p
eoapest
ele a
e. fţ
Duăp
,ăînt
i
onzân
cl
idă,
p pudra cob
şi
î aur
ieî
or
deget
ele.Och i
i eineg ri şif rumoşi er
au mari de u imir
e.
— Nu aiucisni ci
o persoană pecareelţ i
-a ordonatsă o
uci
zi?
— Nicimăcaruna.
— ŞiArcherFinn?
—I -
am propus l uiArcher un târg:îil as timp până la
sf
ârşi
tul lunii să î şipună af aceri
le î n ordine î nai
nte să-şi
î
nscen eze moa rt
eaşisăf ugă ,i ar el îmi dă i nf
ormaţi
i despre
adevăraţii duşmani ai regel ui.
Îi pu t
ea spu ne mai t ârzi
u Nehemi ei restul poveşt
ii
planuril
e regel ui, catacombel e de su b bibli
otecă–,dar săl e
men ţi
onez e acu m nu arfi f ăcut al t
ceva decâtsă t aragăşimai
mul t
e n îtr
eb ări
.
Neh emial uă o g ură de cea i,l i
chidul băl
ăcindu-se nîceaşcă
din pricina mâi niloreit remurânde.
— Tevauci dedacăaflă.
Celaen a privisp re uşi l
e bal con ului
, unde o zi mi nunată
răsăreaî n l umeal argăde d incolo de ele.
— Şt i
u.
— Şii nformaţ i
il
east ea pecareţ il edă Archer,ceveiface
cuel e?Ce el f de n if
orm aţi
i su nt?
Celaen a î i expli
că pe scu rt ce ea ce elî i spusese despre

oam
moşteni
eni
i
t car
oar e s
ea pe
ier
dpr
ues
ăupu
t aneara
Tercsen
ă vor
ul
ui,să
spo
unâaduc-
nduăi pe
chiat
ron
r şipe
ceea ce se ntâmîplase cu Davi
s.Neh emia deveni pali
dă.Cân d
Celaenat er
mi nă,Neh emialuă o al tă gură de ce aidin ceaşca
tremurân dă.
— ŞiaiîncredereînArcher?
— Credcăţ inelavi aţaluimaimul tdecâtlaori
cealtceva.
— E un curtezan;cum poţ ifisigurăcăpoţ iaveaîncredere
î
n el ?

piC
ci
oel
aaen
rel
ea eise
. aşeză în fotoi
lu, Fleet
foot ghemuindu-
se înt
re
— Păi,tuaiî ncredereînmi ne,iareusuntoasasină.
— Nueacel aşilucru.
Celaena pri vit apiseri
a de pe per eel
te din stânga eişil a
dulapul di
n f aţa sa.
— Dacă t otîţispun toatelucrurileast
ea carem-arputea
tri
mite al sp ânzurătoare,ar t rebui să
-şimai sp un ceva.
Neh emi
a i îurmă p ri
virea spre atpi
seri
e.După u n moment,
i se ăi t
e ărsu flarea.
— Aceeaest e… esteEl ena p et
apisere,
i nu- i aşa?
Celaen a zâmbi şt rengăreşt
e ş iî şiîncrucişăbraţ el
e.
— Ast anueni cimăcarpart eaceamairea.
*
În t imp ce cobo rau spr e mor mân t
, C elae
na î i spuse
Nehemi ei o tt ce se î nt
âmpl ase î ntr
e ea şi E l
ena de l a
Samhui nn – şi toa
t e aventuril
e ca re sebă atuser
ă asupra ei
.Îi
arăătî ncăpereaunde C ai
n chemasei dreracul,iar peăsu mră
ceseaprop iau de mor mânt , Celaena rtesări, amint
indu-şiun
nou det ali
u nen oroci
t.
— Aiadusunpri et
en?
Neh emia sc ânci. Celaena sal ut
ă mân erul-
cr ani
u din bronz
de peşă. u
— Bună,Mort .

N
—ehCem
umiae…se
Prii
vt
u
iă cr
pestuu
ecişr
mă a
,ll
acr
Ca
enl
ai
u.a.Cum eposi
en bil
?
— Vrăjiant i
ceşiprost i
i,spuseCel aena,întrerupându-lpe
Mort, car e începusesăreci t
e poves teadesp re cum îl cr
ease
regel
e B rannon . Cinevaaf olosit o vrajă cusem nel
e Wyrd.
— Cineva!bol borosiMort.Acelcineva e
ste…
— Taci di n gură, spuse Cel aena şi deschi se uşa
mormân tul ui
,i nvitând-o pe Neh emia înău ntru. Păst
reaz
ă-
te
pentru cineva căruiaî i pasă.

viMor
ol
entt mor
e,iaromăi
chiiNc
ee
hea
emic
eel
i cs
iăun
riacâ
ră cadi
n o
ntrî
nî
ălăn
n ţ
ui
mo r
ren
mâ de
. bl
t est
eme
—E i ncredi
bil, şopti pri
nţesa, privi
nd pereţi
i pe care
fuseseră scri
jel
ite sem nele W yrd
.
— Cespun?
— Moart e,Eternitat
e,Conducăt ori,reci
tăNehemi a.Poziţ
ii
standardî n mor mi nte.
Neh emia con ti
nuă săse l i
p
mbe p rin încăp
ere,i ar elCaen
a
se r ezemă de per ete şise l ăsă pe pod ea. Oftând, îşifrecă
pici
orul de una di nt r
e st el
ele î n rel i
efde pe podea , studii
nd
curbura pe c are o or f
mauî n cameră.
„Oare alcătuies
c oco nstel
aţie?”
Celaen
a se ri dică î n pi ci
oar e şipri viî n jos.Nouă di ntre
stel
e alcătuiau o i magine f ami li
ară – Li bel
ula. R i
dică din
sprâncene.Nu- şidăduse i ci
nod ată seam a de a satî nainte.La
câţi
vamet ridi st
anţă, o al tă co nstelaţi
e seon ct
ura pe p odea–
Balaurul
. Stăt eala ca pul sarcofagu lui lui Gavin.
„Un si mbol al casei Adar l
an ului, a l fel c a şia dou a
constel
aţ
ie d e p e ce.r“
Celaen
a urmări l iniil
e făcu t
e de f orm e,î mplet
indu- se î
n
înt
regmorm ântul. Ceru l nopţi
it recea pe su b pici
oarele ei
,i ar
până săaj ungăl a ul ti
ma co nst elaţie,s- ar fici ocnit de pereet
dacă ehNemi a n u arfi ap ucat-o d e braţ .
— Ceeste?

Cd
Norel
uaen
luia Si
. pri
mbvea
ul ul
ol ti
ma
Ter
rasen con
ul s
uit
,el
aţ
i
ţ
ni
eut – n
ul aCt
e
ar
lbul,
l R
a e
E
lge
l
ene
ei.
Constelaţ
ia era cu faţa sp re peree,
t iar ca pul părea să î
i fie
î
ndrep t
at în su s,caşicu m ar fi pri vi
t ceva…
Celaena urmări privirea cer bului print
re zecile de semne
Wyrdcareacopereauperet ele,pânăcând…
—Î n numel eWyrdului.Ui tă-telaasta,spuseea,arăt ând
î
n su s.
Un och i, nu maimar e d ec
âtpal ma ei , era gravatî
n peret
e.
O
ochga
i u
ulr
uă
i
.Î er
a şi
nsudatăî
sem nul
n centrul a
Wyrd lu
li,t
că oi
uapuoncţ
fi
ae
ă,p
ţ erf
i
arect
dă î
ncel
acă miăj
l
l
aol
cu
tl
ochi era pli
n şinet ed, acest
a avea un i ri
s g ol
.
„Doa r cuoch i
ul ci nev
a poa te vedea cor ect.
” Nu avea mcu să
fie at âtde n orocoasă– c u sigu ranţă,nu era ni mic maimul t
decât o coi
ncidenţă. Calmându- şien tuziasmul , seridi
că pe
vârf
uldegetel
orşiprivicuat enţi
eînochi .
Cum de n u ob servase t as
a nîainte? Fă cuun pas nî ap oi
,i ar
sem nul Wyrd dispăru î n per ee.
t Păşiî napoipe co nst
elaţi
e şi
semnul reap ăr
u.
— Poţisăvezifaţadoarcândst aipecerb,şoptiNehemi a.
Celaena îşit recumâi nile pest e faţ
a di n per ee,
t cău t
ând
crăpături saucu renţi blân zi de aer car e să poa tă sugera o
uşăsp re o altă cam eăr.Ni mic.Tr asead ânc aern îpi ept , se
ri
dicape vâ rufl degetelor şi priviochiul,ţ i
nând pumnal ul în
sus nî ca z căo at acacev a. Nehemia ch i
coti uşor.Iar Cel aena
îşiascu nsezâmbet ul în t imp ceî şipuseoch i
ul pe piat ră şi
pri
viî n întuneric.
Nu er a nimic.Doa r un per ete nîdep
ărtat,lumi nat de o ar ză
pali
dă a l unii
.
— E doar–doarunper etegol .Areastavreunsens?
Deja săreal a co ncl
uzi i pripit
e,î ncer
când săva dă lucrurişi
să facăl egăutri care nu er au acolo.Cel aena se dăd u l a o
parte pentru caNeh emi a să oa ptă privişiea.

na—
i Mo
ba ert
!ast
ri
st
a gă
peeapî
ne
ertimp
t cr
e? e
Aepri
nţ
vren
eusasen
arus
ncap
ot
enpr
r
uivi
r
te
i.
nCe t
e? Ş
ii de ce
est
e aici?
— Nu,spuseMortsec.
— Numămi nţi
.
— Să te mi nt? Pe tine? Nu aş put ea să te mi nt. M-ai
înt
rebat da căar e sens,i ar eu ţi-
am sp us cănu. Tr ebui
e să
înveţ
i săpui co rect î
ntrebăril
e,casăpoţ i primi răspunsuri
le
corecte.

r —u
ăsp C
ne f
suelcor
l deect
înt
?reb
u
ra
lre a
ă Cra
eltreb
enau
.isă pun ca să pri mesc
Mortţ âţâi.
— Nu t olerez asemenea comport ament.Întoarce-
te când
veiaveaîntrebăricorespunzăt oare.
— Promi ţicăîmispuiat unci?
— Suntdoarun mânerdeuşă;nu eî n firea mea să f
ac
promisiuni.
Neh emia păşide â lngăper ee
t şi î
şidădu och ii pest
e ca
p.
 — Nu- lasculta,tet achinează.Ni cieu nu vădni mic.Poate
e doar o f arsă. Cast elel
e su nt pl ine de prostii din astea
, cu
scop ul de a t e i nduceî n er oare şide a bul versa gener
aţi
il
e
vii
toar e.Dar–t oatesemnel eWyrddeai ci…
Cel aena t raserapi d aer nîpi ep t
, apoi rosti cererea l
a care
segân dea ejda d e c eva itmp:
— Aiput ea–aiput easămăî nveţicum săl ecit
esc?
— Oho!râseMortdepecori dor.Eşt isigurăcănueşt iprea
redusăcasăî nţel
eg i
?
Cel aena î li gn or
ă. u N-i spu se se Neh emieides pre ul t
ima
cerinţă a El enei, de a desc operi su rsaputerii regel
ui, pen
tru
căşt ia cărăsp unsu l prinţesei avea săfie:ascu l
tă de regi
na
moar tă.Dar e s
mnel e Wyr d păr eau at âtde strân s legat
e de
orice, cumva – ch iar şi de gh i
citoarea ai
a cu och i
ul şide
trucu l ăsta stupi d cu per etel
e.Şi poa te dacăafl a cu m săl e

fol
osea
găsea scă
scă ,
nipu
ştet
eaă descu
rspunsuia
riu
dşa
i di
ncol
onde
fier de su
ea
. b bibl
iot
ecăşisă
— Poate… măcaresenţ i
alul?
Nehemia z âmbi .
— Esenţialulesteparteaceamaigrea.
Lăsând l a o part eaut il
itatealor, eraun li
mbaj secertuit
at,
un sistem pen t
ru accesar eauneiput er
i st
rani
i. Cine nu ar fi
vrutsăînveţedespr eele?
— Atunci,lecţi
imat i
naleînl oculpl
imbări
i?

nuN-
iehem
sp uia rad
sese i
a,
espdi
rar
e cael
C
aaen
tcoma si
be,mţ
iiu
ar n
pri
nţfiord
esa e
zi
se:vi
nă pentru că
— Desi gur.
Înainte să pl ece, Nehemia rămasecât eva mi nute să î l
studieze pe Mor t –î n gener
alpunân du-iîntrebări despre
vraja careî lcrease,pecaremânerulpret i
ndea că o uit
ase,
apoi căer a privată, apoi cănu erat reaba ei
.
După ce ăb rdar eaap roa
pe nesfâr
şti
ă a Neh emi eise ti
snse,
îl bosco rodir
ă pe Mort şiseî nt
oarser
ă su s,unde Fl eet
footl e
aştepta nerăbdătoare n î dorm i
tor. Câinel
e e rufzase să i
ntre nî
pasajul secret– p robabil din pri ci
na vreu neiduhori dubioase
l
ăsa t
e n î urmă de C ain şicr eatura l
ui . Nicimăca r Neh emia
nuput use ăso a tragă u d
pă el e,j os.
De î ndat
ă ce uşa f u î nchisă şi asc unsă de t ap i
seri
e,
Celaena se rezemă de bi roul ei . Ochiul di n mor mân t n u
fusese soluţia la gh icit
oa re.Acu m seî ntreba dacă Neh emi a
avea o di eemaibună d espre ce ar fi put ut î
nsemna.
— Am găsi tocart edespresemneWyrdî n biroulluiDavis,
îi spuseea eh Nemi ei. Nu- mi dau seam a d acă est
e o gh i
citoare
sau un prover b, dar ci nevaa scri s asta î n interi
orul co pert
ei
din sp ate:„Doar cuoch iul cineva poat
e ved eacore ct“.
Neh emia se încrunt ă.
— Mi eîmisunăabazaconi i
levreunuilordput uros.
— Darcrezicăest edoarocoi ncidenţăcăelf ăceapartedin

mi
şc
sema
ner
ea ast
Wyrd?a Dî
amp
căot
ar
si
va
t rege
a es
tel
uui
n şi
felcă
de ave
gh
iat
ci or
oa ecar
dtere
esp desp
elre
e?
Neh emia p ufăi
.
— Dacă Davi sni cimăcarnu f
ăcea partedi n grup?Poate
că Archer av ea infor
maţia gr
eşit
ă. Pun pari u că aceacart e
er
a acolo de a ni buni – şipun par iu că a Dvi
s n
icimăcaru n
şt
i
a că exi stă. Sau poa te că a vă zut-o înt r
-o l
ibrărie şia
cu
mpăr a-t
o ca să arăpn
îdrăzn
eţ.
Sau poat e cănu – şi poat
e căAr cher puneace va la cale.
Aveaus
se jă-
ca lcu
într
ebn
l
ăeţc
iân
şo d
r
ulurma
amus
l ă-
et lva
ei dl
saă
eda–
tap
v
ai
i
ot
ioa
îre
n .e
crCel
mae
en
in
.aOchi
ul.
— Crezicăarput eafiOchi ulăsta?
— Nu,spuseNehemi a.Nuarfiat âtdeuşor.
— Dar…
Celaen a plecăedâ lngăbi rou.
— Crede- mă,spuseNehemi a.Est edoarocoincidenţă–ca
şioch i
ul ăl a din per ee.
t „ Ochiul
“ p oa
t
e să î nsem ne ori
ce…
ori
ce. Să facioch i din gips pe t oat
el ucrurile obi
şn ui
a săfie
un l ucru des tul de comun î n urmă cu cât eva secole, ca
protecţ
ie împotrvai răului. O să o i eirazn a, Elent
iya! Pot să
fac nişte cercetări pe t ema ast a, dar e posi bil să dureze o
vremepânăsăgăsescceva.
Celaena seî nroşi. Bine;poa te că seî nşel
a. Nu voi a să o
creadă pe N ehemia, nu voia să cr eadă că h gici
toa
reaer a at ât
de mpi osibi
l de e rzol
vat
, dar… pri nţesaşt ia mai mul t
e d espre
şti
inţel
e a nti
ce ecâd t ea. AşacăCel aen a se şez
a ă din nou l a
masă. Terci
ul se ăr ci
se, dar î
l mâncăori cu m.
— Mul ţumesc, spuse ea printre înghiţ
ituri
,î nt i
mp ce
Neh emia se şez
a ă şiea . Pent
ru cănu ai rea ciţ
onat viol
ent
.
Nehemi a râse.
— Elentiya,si
ncer,suntsurprinsăcămi -
aispus.
O uşădesc hizându-se, apoiînch i
zându- se,apoipaşi , apoi
Phili
ppa ci ocăni şi i ntră, ad ucând o sc risoar
e pent ru

Cel
—aen
Bua.
nă di mineaţa, frumoase domni şoare, spuse ea,
făcân
d- o pe Nehemi a să zâmbeas că. O scri soar
e pen tru
sti
mat ul nost
ru Campi on.
Celaena radia căt r
e Phili
ppa şio l uă, i ar âzmbetul îi cr
escu
în ti
mp ceci t
i conţinutul sc
rso
irii
, după cese rvi
toareapl ecă.
— E de la Archer,îispuse ea Nehemiei.Mi -a datcâteva
nume car e ar pu t
ea fi i mpl
icat
e în mi şcarea asta – oam eni
asoca
i ţi cuDav is.
E
scrra re.
i
soa puţ
Pin
oatşoc
e aă
cătercănevoi
a eleri
scase
ca sen
Cel
aă apu
săn-
ălî t
ot
n u
ve
ţl nît
e câr
t-o
eva
l
ucru ridespre scriereacodifica
tă.
Totuşi
,Nehemi aîncetăsămaizâmbească.
— Cinedăi nformaţiicaşicum n-arfinimicaltcevadecât
bârf
eledimineţi
i?
— Un bărbatcar evrea să fiel
iberşicares-a săturatsă
sl
ujeascăporci.
Celaena împăt uri scr
isoa
reaşiseri dică
. Dacăbărbaţ i
i de
pe ilsta asta er au caDavi s,atuncipoa te cănu ar fiun l ucr
u
atât de o rbiil să-i deape mâna regel ui.
— Ar t rebui să mă î mbrac; trebui
e să merg î n oraş.
Ajunsese laj umăt atea drumul uispre garderobă când se
întoarse. Mâi ne,l a mi cul dejun, avem prima l ecţ
ie?
Neh emi
aî ncu vi
inţă, întorcându-se almâncar ea . ei
*
Îil uă toat ă ziua săî i urmărească pe ce i de p e il
stă – să afle
unde l ocui
esc , cu ci ne vor beau, cât edbi ne păzi ţ
i erau. Nu
desco peri ni
mi cf olositor.
Era ob osită, rasci
i bi l
ă şimoar tă de f oam e cân d ajunse
înapoi la ca sel
t l a apus,i ar st
areai seî nrăutăţi câ
nd i nt
ră în
camer a eişigă siun bi letde a l Chaol . Regele iîord ona săfie
din nou de ga rdă l a balul regal di
n acea sea ră.
 CAPITOLUL 17

Chaol şti
afără săvorbească ea cucă el Caena nu er a prea
bi
nedispusă.Defapt
,nu î
ndrăznisesădiscutecu eaînai
nte
de începerea bal
ului
,î n afară de a o poz i
ţi
on a î
n cu rte,
ascunsăî n umbrel
e unei coloane.Cât eva or
eî n noap t
eade
i
arnă aveau să orăcoreascăpuţin.
Din l ocu
ll ui dinăunt
ru, ascu ns într-
un alcovde l ângă
i
ntrarea servi
tori
l
or, Chaol u p
tea fi cu och ii at
ât p e balul
scl
ipit
or, câtşipe asasi na care st ăt
ea de pază su b uşil
e
i
mpu nătoare ale balconului saon
l ului. N u că nu av ea
î
ncredere în ea, ar d cân d Cel aena era î n starea as ta,
î
ntotdeauna îlfăcea şipe el săse ne erveze.
Acum ea st ăt
ea rezemată de col oană, cu braţele
î
ncrucişate.Nu se ascundea nîumbr e,aşacu m î i sp
uses e el
.
Put ea vedea aburi i resp iraţ
ieieiî nvol
burându- se î n aer ul
nop ţii şi ulmi na lunii i l
cări
nd pe mân erul u nui a di ntre
pumnal el
e pe car e e
l p urt a al brâu.
Sala de bal f usese decor ată î n nuanţ e de al b şial bast ru
glaciar, cu fâşii din măt asepl utind din t ava n şibi belouridi n
porţelan atârnând pri nt
re el e.Era ceva parcădesp rins d int r-
un vi s de iarnă şi , dintre t oţi oamen i
i, er a tocmai î n ci nstea
l
ui Hol l
in. Cât evaore de di st
racţi
e şio mi că aver e ch el
t uit
ă
pen tru un băi atcar e,momen t
an , stăt
eaî ncrunt atpe mi cul
l
ui t r
onde cl eştar,îndop ându- se cu dulci
uri î n timp ce a mma
l
ui î i zâmbeabl ând.
Nu av ea să- i spună ni ci
od ată lui Dor i
an , dar Chaolse
temea de zi ua î n car e Hol li
n av ea să de vină un băr bat
adev ărat
. Era uşor să t
e ocu pi de un cop ilr ăsfăţ at, dar u n
conducă tor cru d şirăsf ăţat ar fi f osto cut otul al tă ch est i
une.
Sper a că ,înt re elşiDori an, aveau să poa tă con trola ori ce
urmă de cor upţie începuse dej a să put rezească i nima l ui
Hol l
in – d e n îdată ce ori
D an urcape r t
on .
 Moşt enitorul er a pe ri ngul de dans,î mplini
ndu- şiobl igaţi
a
f
aţ ă de cu rte şi coroană, dansâ nd cu ori ce om d niţ
ă îi cer şea
atenţia. el Doc su rpri
nzăt o,r ast
a se î ntâmpla cu ap roa pe
toate.Dori an î şij ucabi ne orull şiva l
sazâm bi nd, un part ener
graţiosşipri cep ut,f ără săsepl ângămăca r odat ă şif ără să
refuze vr eo domni şoară.Dan sul se încheia,Dor ian făcea o
plecăciune î naint eapart enereisa le,iar n î
ainte săpoat ă face
un pas,o al tă part eneră făceao rever en ţ
ă înai ntealui . Dacă
Chaol ar fi f ostî n locu llui Dorian, ar fi t resărit
, dar p ri
nţul
doarâm z
bea, lua mân a domni şoar
ei şi o pu rta în paş i de
dans p ri
n sal on ul de b al.
Chaolpri vidi n nou sp re grădină şise ncorî dă. Cel aen a nu
eral ângă co l
oa nă.
Îşiî năbuşiun mârâi t. A dou a zi aveau săpoa rt
e odi scuţie
l
ungă şidrăg uţă desp re regu li şicon sec
inţele abandon ări
i

post
Ouluiî
regun
lătimp
pe ucar
ldeat
ori
ei
şi .
el
, de asem en
ea,o î ncăl
ca,ealr
iză
Chaolî n t i
mp cesest recură af
ară din alcovşii eşipe uşa
l
ăsată î nt
redeschisă pentru a per mit
e aerului proa
spăt s
ă
î
mprosp ătez
e sa l
a de b al
.
Unde nai ba pl ecaseCel aena? Poate chi
ar văzuse vr
eun
semn de p er
icol – nu că avu se
se r v
eodat
ăl oc nu at
ac su
apra
pal
atului şinu căar fi ci nevaat ât de prostîncâ
t săîncerce
săo f acăî n t i
mpul unui bal regal
.

seDar eli
aprop apuse
de col
ooa
mân ă
nelepe
de lm
ân
a er
bu
azl
asabi
t et
repi
elsal
ore ca
pe
e măs
r ură c
duceau î
ne
grădină. Ea st ăt
use ch iar acol
o ş i
…
Chaolo ză ri.
Ei bi ne,cu si guran ţ
ă îşiab andon asepost ul
. Dar un casă
se co nfrunte cuvr eu n potenţ
ial perico
l
.
Chaol î şiî ncrucişă braţel
e l a pi ep
t. Celaena îşipărăsi
se
postul ca danseze.
să
Muzi ca era sufici ent de t are î ncât ă s se audă până în
grădi
nă, a ir l a baza t rept
elor
, C el
aena val sa cu ea î nsăş.i
Chiar îşiţ inea margi nea pel erineinegr e înt
r-o mână, ca şi
cum ar fi f ost f
aldurile uneir ochii de bal ,i ar cealal
tă mână
era su spendată î n aer , pe braţ ul unui part en er nvi
izibi
l. El
nu şt ia dac ă t rebu i
a să râdăsau doar să se î ntoarcă
î
nău ntru şisă r peti
ndă cănu văz useni mic.
Ea se nî toa rse cu o mi şcare elegantă care oaduse aţ f
ă în
f
aţă cu el şi t res
ări.
Ei bi ne,ul t i
ma op ţiune nu mai er a o posi bil
it
ate.Râsu l
saust rigăt
ele, u at
nci. D eşini cio var i
antă nu păr ea prea
potri
vităî n acel momen t.
Chiar şiî n l umi na luni i
, elo put u ved eaîncr untându- se.
— M- am plictisi
tdemoart eşimordef rig,spuseea,dând
drumul pel eri
nei .
El rămaseî n ca pul scă ri
lor
, privind-o.

bu—
zunŞa
ir
ees
t
.e
Tuvi
na
m- aita
p,s
u cs
oă
nti
sn
t
au
uăae
ia
c,
i î
n
şicd
iee
nsv
âa
nd
aul
-
ăş
simâ
atuşi
n
ail
de
eîn
l
a
balcondeschisăcasăpotauzimuzi caaiami nunată.
Valsulîncăplut eaînj urullor
,umpl ândaerulrece.
— Aşa că art rebuisă t e gândeşt
ia cuie vi na,adăugă
Celaena.A f ost ca şi cum aipu ne u n om mor t def oame nî
f
aţa unui os păţ işi -aispu ne să nu măn ân ce. Ceea ce,
aprop o,chiar i af ăcu t când m- aipus să mer g la cina ai
a
oficială.

î Cel
ncâtaen
el asă-
se
şib
dâl
eabâseam
i
a, iarcă
a chi
pu
eral ma
îiieral
mu su
tfi dci
ent of
ecât d
te
i fu
ări
cat os,
căo
pri
nsese. Chao l îşi muşcă bu za pe nt ru a- şi supr i
ma
zâmbetul şicoborî cele pat ru trepte spre al eeapi et
ruit
ă di n
gr
ădină.
— Eşticelmaimareasasi n din Eri
leaşitotuşinu poţ ist
a
de pază câteva e?or
— Ceedepăzi t?şuieră ea.Cupl uricaresest recoarădin
sal
on ca să sepupăcească printre garduril
e vi i
? Sau Al t
eţa
Sa dansâ nd cufieca re eci
f oară eli
gibil
ă?
— Eşt igeloasă?
Celaen eiî i scăpă un hoh otde â rs.
— Nu! Pe t oţi zei
i, nu. Dar nu pot să spun că est e
ext
raor di
nar de di stract
iv să -
l p ri
vesc. a Su să pri vesc pe
ori
cine a ltci
nevasi mţ i
ndu-se i n
be.Credcăsu nt mai gel oasă
pe b ufet
ul ăl a uriaş d e care nu se t i
ange i men
n i .
El ch icoti şipri viî n su sul scării
, spre cu rtea interi
oară şi
uşi
le sa lonului de di ncolo de ea . Ar fi treb uit săseî ntoarcă
acol
o dej a. Dar el era aici
, apropiindu-sede l imita aceea de
care n u put ea a stdeparte.
Reu şise să rămân ă de par t
ea l ui a liniei cu o se ară î n
urmă,deş if apt
ul căo văz use l ân
p gân d î
n t i
mpul cân t
ec ului
ReneiGol dsmi th î lr ăscol
iseat ât de mul t
,î ncâtf usese caşi
cum ar fi găs i
t o pa rte din el despre car e nu r ealizase

vreo
ace da
a t
dă
i că
mi l
ips
neaţ ea.
ă, O
nupu ses
ca esăoal
să e
prgedoiki
l
edepseasomet
că, riî
ci nen
p pl
u
t sî
ru n
cănu se
put eaabţ ine să nu se gâ ndească l
af el
ul în care ea î
l pri
vi
se.
Ea of t ă zgom oots şipri vi luna.Era at ât e dl uminoasă,
î
ncât î necast elele.
— Am auzi t muzi ca şiam vrut doar să dansez câteva
mi nute.Doa r să…ui ttotul pentru un vals şi să m ă pref
ac că
sunt o f ată nor mală.Aşa că – e a se nî
cr
unt ăla elacu m – dă-
i
î
nai nte şizbi ar ă la mi ne pen tru asta.Car e va fi pedeap sa
me
Săa?cu ăase
r Şi
ţ esll
eaom
ki
? etri î
n pl us mâi
ne? O or ă de an tr
enament?
În voce a eisi mţ ea o durere sumbră,car e nu-i pică prea
bine luiChaol .Şida,aveau să poart e o di
scuţi
e despre
părăsirea ost
p ului
, dar ch i
ar acu
m – c hiar acum…
Chaol păşipest e il
nie.
— Danseazăcumi ne,spuseelşiî
nti
nsemânaspreea.
*
Celaen a pri
vea mâna n ît
insă alui Chaol.
 — Ce?
Lu mina l uni i sereflect a î n oc hii u li d e chi hl
imbar,
făcându-i să r st
ălucească.
— Cen- aiî
nţeles?
Nimi c.Totul. Pen tru că at uncicân d Chaol o spu se
se, nu
fusese caat uncicân d Dor i
an o i nvit
ase aldans,l a balul de
Yulemas.Aceea ni cinu prea seput ea numioi nvi
taţ
ie.Dar
acum… Mân a u li rămas eînti
nsă s pre ea.
— Di n câteî miami ntesc,spuse ea,ri dicând bărbia,de
Yulemast e-am rugat sădan se zi cu mi ne,i ar utm- airefuzat
categori
c.Ai sp us că er eea
a prriculos să fim văz uţi dansând
împreună.
— Lucruri l
esuntdi f
eriteacum.
Din nou ,î ncă o afi rmaţi
e cu subî nţeles e p care eanu- şi
permitea să oal i
an
zeze acu m.

Gâ
brăzdt
u
atl
ăd i
ecse
icatî
rn
i
ccl
ieşt
. ă, iar Cel aena privimâna l ui înti
nsă,
— Dansează cu mi ne,Cel aena,spuse eldin nou,uşor
răguşit
.
Când och ii eiî iîntâlniră pe ai l ui
, Cel
aena ui t
ă de f ri
g, de
l
ună şide ca sel
tul de st i
clă, ca
re se înălţa amen i
nţătorîn
spatel
el or. Uit
ă de bi bl
ioteca secret
ă, de pl
anurile reg
euli
, de
Mort şide El ena. Îşipusemâna î ntr
-a l
ui,i ar ot
t cemai şt i
u
după a ce ea era căexi stau doa r muzica şiChao l
.

t Dege
recu
rătel
en
mâlu
ailer
i au
beră cal
în dj
e,
uruch
li a
t
ar
li
eişi pr
asa
si
nn mă
iei
,inu
arşi
.C C
ah
el aol
en îşi
a şi
-o
puse pe a eipe braţ ul l ui. Ridică privi
rea sp re elcân d
încep
ură săse m işt
e – n u pas i t
mid, apoialtul şiî ncăunul ,
lăsâ
ndu-sepurt aţi de ri
tmul l ent al val
sului
.
El o priviînapoi ,fără ca vr eunul din eisă sch iţ
ezevr eun
zâmbet – otutl era maipresus de z âmbete acum. Val sul se
revă
rsa în jurul lor, mai t are,mai rep ede,iar C haol îi ghi
dă
paşi
i, neî
mpiedicându-se i ci
no secu ndă.
 Celaena si mţ i cu m r espiraţi
a î i devine sacadată, dar n u-
şi
puteal ua pri vireade a l el, nu se u pteaop ri di
n dans.Lumi na
lunii şigrădi na şil i
căru l auri u al să li
i de bal seamest ecară
într
-o ceaţă di stant ă.
— N- o să fim ni ciodat ă of ată şiun băi atobişnuiţi
,nu- i
aşa? euşi
r ea să n spu
ă.
— Nu,spuseel ,ochi iscli
pindu- i.N- osăfim.
Apoimuzi ca expl odă î nj urull or,iar Chaolo purt ăî n
rit
mul val sului, n îvâ rit
nd-o ast fel ncâ
î t peleri
na pl ut ea î
n
jurulei.Fiecarepaseraperf ect,letal,caîn aceaprimădat ă
când se duel aseră,cu mul t
e l uni în urmă.Cel aena îi şti
a
fiecare mi şcare,i ar el o şt i
a pe a ei , caşicu m ar fidan sat
împreună t oată viaţ a. Di n ceî n cemai r epede,f ără săez ite
vreocli
pă,f ărăsăî şii aprivireaunuldepecel ălal
t.
Restul lumi i căz u î ntr-o t ăcere ad âncă. Î
n acel moment,

dud
dăpu
ăs z
eece
amaanciî
ă nd
aj
uel
nsune
esgaţi
,
acaCăel
s .aen
a î l privipe Chaolşiî şi
*
Dori
an Havill
iard stăteal a una di nt
re f erest
rel
e săl
ii de bal,
pri
vindu-i peCel aena şi C haoldan sând în gr ădi
na de
dedesubt
, peler
inele negre pluti
nd în j urul lor ca şicum n- ar
fi fost nimic maimul t decâtdou ă hi mere purt
ate de vânt.
După or e î
ntregi de dans,pri nţul reuşisesă seel iberee
z de
domnişoarel
e ca re îi cerşeau at en
ţia şiven i
se la f er
easr
tă
pen
It
nr
tuţ
eno
i
onagu
r
seă să
bi
nem
i er
asăita
ît
nă gr
de
ădiaer
nă.
, dar apoi iîzări se. Asta
fusesee dajuns să îi oprească paşi
i– d ar nu su fici
en t cât să-l
f
acăsăse nd îepărt
ezeeda lfereastră. Şt
ia căast a ar fi t reb
uit
să facă. Ar fi trebuit să plece şisă pret indă că nu văzu se
nici
odat
ă scena, pent
ru că, deşi er
a d oar un dans…
Cinevaven ilângă el,i ar Dorian pri vipeste umăr a lt imp
pentru a o vedea pe Nehemi a opr indu-se lângă fereastra.
După luni întregiîn car e de-abi
a o văzu se pe l a cu rt
e di n
prici
na masa curlui r ebel
il
or i n
d Eyllwe,eaapăruseî n sea ra
asta. Arăt a sp len di
d î ntr
-o roch i
e de cu loarea co balt
ului , cu
fire de aur ,i ar p ărul îi er a împleti
t şipri ns asem enea unei
diademe pe cap ul e i. C ercei
i d el
i
caţi d i
n aur l icăreauî n
l
umi na can delab rului, at răgând oc hii pri nţului asu pra
gâtului eigr aţios. Neh emia er a de d eparte cea mai uimi toare
f
emei e di n sa l
a de bal ,iar el observasecâ ţi bărbaţi – şi femei
–opri viserăîntreagaseară.
— Nu l eface probl eme,spuse ea î ncet,accent uleiî ncă
fiind ri gid, dar seî mbunăt ăţi
se de cân d sosi seî n Ri fthold.
Dorian ri dicădi n sp râncen e.Neh emiat rasăo urmă i nvizibi
lă
pe p anoul di n st icl
ă al f erest
rei.
— Tu şicu mi ne… Mereu vom st a departeunuldeal tul.
Mereu vom avea… Nehe mi a căut a cuvânt ul po t
rivit.
Respon sab i
li
tăţi. Mereu vom av ea gr ij
i p e car e ni meni

al
tci
capun
leva
cătn
r
eu Cleaol
h poate Cn
şi îţ
elel
ege.
aena –Penucar
e
l ei
e vor–n ă
f
ţcu
el unni
îege sem
ci
odnt
aă.cu
I
ar dacăar f ace-o, atuncinu l e- ar vr
ea.
„Nu ne- ar vr eape n oi
, asta vr eisăsp ui
.“
Chaolo î nvârti pe Cel aena, iar eapl ut
ea uşor ri n
p aerul
r
ece n îainte să seî ntoarcăî n braţele uli
.
— Dej am- am hot ărâtsămergmaidepart e,spuseDorian
l
a f elde î nce t
. Era adev ărul
. Se t rezi
se în aceadi mi
neaţă
si
mţ i
ndu- se a mi uşor decât se mţ sii
se nîul ti
mele săpt
ămâni.

l N
ăeh
eg n em
ân i
a
du-seîncu
uvi
şori
.nţă, au rul şi i b
juter
i
il
e din păru l ei
— Atunci ,î
ţimul ţ
umescpent ru asta.Trasăun al
tsimbol
pe fereast
ră.Văru lt ău , Roland, mi -a spus că tatălt ău a
aprobat planurile consil
ierul
ui Mul li
so n de a mări graniţ
ele
lag
ărului di n Cal acull
a – să ext i
ndă lagăr
ul ca să
adăpostească maimul ţi
… oam eni.
Chipul lui Dor i
an rămase nexp
i resi v. Er
au preamul ţi ochi
aţi
ntiţ
i asu pral or
.
 — Rol andţ i
-aspusast a?
Neh emiaî şicob orî mâna de p e erfeastră.
— Vr easăî ispun tatăluimeu căî isusţ in pl
anurile–săî l
conving pe t at
a săf acăexp ansiuneacât mai acce si
bilă. Am
ref
uzat . E l s pune că mâi ne va av ea l oc o î ntrunire a
consil
iului, unde se va vot a pl anul l ui Mul li
son . Nu mi se
perm i
te să partici
p.
Dorian se co ncen
tră pe e rspiraţial ui.
— Rol andnuaveani ciundreptsăf acăast a.Deloc.
— At unci,veiopriî
nt âlni
rea?Ochi ieinegrierau aţ i
ntiţipe
faţ
a l ui. Vorbeşte cu t atăl tău; co nvinge-i pe ceilal
ţi săsp ună
nu.
Nimen i, cu excepţia Cel aenei, nu î ndrăzneasăî i vorbească
astf
el. Dar t upeul einu avea ni ciol egătură cur ăspunsu llui.
— Nupot ,spuseDori an.

adOb
evăra
r
aj
ii
ti
. Nuse î
pun
troşi
ea ră t
î
asaln
a Ct
imp
alacuce
l
la,ro
nst
ui
sef
ărcu
ă vint
să el
e,z
caudar
eze er
oa
mulţime d e probl
eme,at âtpen t
ru el, cât şipen tru Nehemia.
Deja î şiconvinseseat ăt
l să o l ase pe Neh emia în pace, î
n
af
ara pl anuri
l
or o lr
. Să ceară î nchi
derea l
agărului l-ar put
ea
f
orţa să al eagă o tabăr
ă – şisă f acă o al egere care putea
di
stru get otce vea
a.
— Nu poţ isau nu vrei? Dorian oft
ă,dar Nehemi ai-o
ret
eză: DacăCel aen a ar fidusăî n Calacull
a, ai eli
bera-o?Ai
p
lua
ni
e-egâca
p
nă
dt
t exi
i măst
caen
rţei l
a
ocligă
rul
pă l
ui
a ? C
mi
iâ
end
l deai
oal
uat
-
menop
i d
einca
Ern
edovi
ier
î l,
aşiî
n
urmă?
Dori
an se gân dise, dar… dar un at âtde mul t câtar fi
treb
uit
.
— Oameni nevinovaţ
i muncesc şi mor în Calaculla şi
Endovi
er. Cu mi i
le.Întreab -
o pe C el
aena despre mor mintel
e
pe care l e sapă aco lo, p ri
nţul
e!Priveşt
e cicatri
cil
e de pe
spat
eel eişi dă- ţ
i seama că cee a ce a î ndurat ea est
e o
binecuvântareîn co mparaţie cuceea ce ndîură alţii.
Poa t
e că doarse ob işn
ui se cu acc entul ei , dar Dor i
an
putea j ura că Neh emi a vorbea maicl ar. Prinţesa ar ăăt spre
grădină, către Cel aena şiChaol , ca re se p o
riser
ă di n dans şi
acum vor be
au .
— Dacăarfit ri
mi săînapoi,aielibera-o?
— Normal că aş el i
bera-o, spuse el precaut . Dar est e
com pli
cat.
— Nu e ni mi c compl i
cat.Est e dif
erenţa dintre corectşi
greşit
. Sclavii din l agărel
e ace l
eaau ru de ca r
eî ii ubescl a fel
de mul t cum aii ubit-
o u t pe p riet
en a mea.
Dor i
an pri viî n j ur. D omni şoarel
e pri veaucu ri
oa se din
spatele evantai
elor şich iar şimama l ui observa se i scu
d ţial or
îndelungată. Afară, Cel aena îşir eluase o p
stul lângăco loană.
În cel ăl
alt capăt a lî ncăperii, Chaol se st recură pri n uşi le

cu
i rţ
nexpi
i i
nv
resit
eri
, oare
ca şişi
cumîşi o
dacu
nsup
lănul
oculfi
ar din a
avul
tco
lv, ch
oc ii
np
ciul
odatfi.
ăindu-
i
— Acestanuest eloculpot ri
vitpentrudiscuţ
iaast a.
Neh emiaî l priviun momen tî ndel
ungat, apoiî ncuvii
nţă.
— Aiput erea î
nt i
ne,pri nţule.Maimul tă putere decât
real
izezi
.
Îi atinse pi ept
ul,t rasând şiacol o un si mbol,i ar câ t
eva
dint
re domni ţ
e icniră de spa i
mă.Dar och ii Neh emieier au
fixaţi pe och i
ilui.

ti —u
mp Do
,acân
l rme,şo
d pt
seiea,b
vaă
t
rtâi
ezn,du-
sălpeu
n i
n
-i
ţmă
i fi.
eAici
e
t.am
Câ
ăn
.dÎ
vav
şi e
l
un
ăi mâna de
pe el şiafişăun zâmbett rist
. Când vave ni timpul, eu t
e voi
ajuta.
Apoipri
nţesa se î
ntoarse şiplecă,curt eniidându-se di
n
calea ei. Dorian o pri viî ndepărtându- se, î
ntrebându-se ce
însem nau ult
imele ei cu vint
e.
Şi de ce, atuncicâ nd l e sp usese, ceva st
răvechi şiamorţi
t
în adâncu llui se rezi
t se .
 CAPITOLUL 18

Cel
aena st
ăteaî n sal
on ul caseilui Ar
cher,încruntându-se
la f
ocul car
e ardea în şem i
neu . Nu se t a
inses
e de ceaiul pe
car
e majordomul i-
l adusese pe măs uţ
aj oasă di
n mar mură,
deşi cu si
guranţ
ă cedase t ent
aţi
eiunui t ort de ciocol
ată î
n
ti
mp ce aşt epta caArch ersăse nt îoar
că. Celaena ar fi putut
venimait ârzi
u,daraf ară era ger,iardupă ce st
ătuse de
gardă t oată noa pt
ea, era ep uizat
ă.Şi ave a mar e nev oe
i de
ceva car
e să î i dist
ragă at enţi
a de l a aminti
rea atât de vi
e a
dan sul
ui cuChaol .
După ce va lsul se er
tmi nase, elîi spuseseoa r
d că
, dacăî şi
maiab andon a o dată pos tul, aveasăf acăo gau ră în gheaţ
a
din i az şi să o ar unce nî ea.I ar apoi
, ca şi cum nu ar fi
dansat cu eaî ntr
-un felcar eî if ăcusegenunch i
i săt remur
e,
seî ntorses eî n sa l
a de b al şio l ăsa sesăsu f
ereî n frig. Chaol
nici măc ar nu menţ ionase dan sul î n di mineaţa as ta, în
timpul al ergării
. Poate că Cel aena î şiî nch ipuiset otul
. Poate
căaeru lîngheţat al nopţ iio f ăcu se să oi a razna.
Fuse se di strat
ă î n t i
mpul p rimei ec lţii d espre se mnele
Wyr d cu Nehemi aî n acea di mi neaţă, iar drept rezul tat,
căp ătase o porţie bună de must rări
. Dăd use vi na pe l i
mba
com pl exăşiaproa pe l i
psită de sen s.Î nvăţ ase câtev a limbi
înainte –dest ule cât săaj ungăî n l ocu riunde l eg
i
lel ingvi
stice
ale Adar l
anului nu pri nsese ră răd ăcini dar semnel e Wyr d
erau co mplet i f
d
erit
e.Să î ncer ce să l e î nveţe şi,î n acel aşi
timp, săî ncer ce să des cf i
rez e l abirintul car e er a Chao l
West falleraimposi bil
.
Celae na au zi uşa di n f aţă des chizân du-se. Cuvi nte
înăbuşi te,paşigrăb iţi
,i ar a poi ch ipul f rumos al l ui Archer
ap ăru î n prag.
— Dă- midoarunmi nutsămăreî mprospăt ezpuţ in.
Celaen a se i d
ri
că.
 — Nuvafinevoi e,spuseea.Nut ereţinmul t.
Och i
i verzi ai l ui Archer ică
lrră
i, dar else st recu răîn salon,
închi
zân d uşa d i
n mah onî n urma s a.
—I al oc, î
ispuse ea, nepăsându- iî n mod speci al că
aceasta era ca sal ui.
Archer se supuse, aşezându- se în f otoli
ul de l ângă
canapea . Faţ
a î i er a roşi
e de l a f rig,f ăcând ca och i
il ui să
pară şimai ver zi.
Celaenaî şiî ncru ci
şăpi ci
oarele.
— Dacămaj ordomult ău maiascultămul tpel auşă,osă- i
tai urechil
e şi o săi l e nîdes p e g ât
.
Se au zi o u tse nă îbuşi
tă, urmată de p aşica r
e seet r
răgeau
.
De n îdată ce u f sigură căni men i nu maiasc ulta,se er zemă
de p ernel
e ca napel ei
.
— Am nevoi e de maimul t decât de o l i
stă cu nume.

Tr
e
şt
iubud
ie să
espreşti
urma
e .iexactcepl
ge ănuiescei–şicâtdemul te
Archerdevenipal i
d.
— Am nevoi edemaimul tt
imp,Cel aena.
— Ţi-aumairămaspuţ i
nmaimul tdet reisăpt
ămâni .
— Dă- mici nci
.
— Regel emi -adatdoarol ună săt euci d.Dejami-egreu
săî i co nving pe t oţ
i căeşt io ţ i
nt ă difici
lă. Nu-ţ
i pot a
d mai
mul ttimp.

Ri—
ft Da
holdr
,a mn
şi ev
să o
-
ţi
iea
de
duti
mpma
c ca
is ăî
mu mi
ltear
nan
ifjeza
orm si
ţt
u
i
i.aţ
i
Aaa
cui
mci
,că
în Davi
s e
mort , vor fi mul t mai grij
ulii şipreca uţi. Nimeni nu vor
beşt
e.
Nimen i nu î ndrăzneşte ni
cimăca r să şoptească.
— Şt i
ucăDavi safostogreşeală?
—Î nRi ftholdsepet recat
âtdedesgreşel i
,încâtesuficient
să e n d ăm se ama căsu nt or i
ce t al
ceva, numaigr eşei
lnu. Î
şi
trecumâna p ri
n păr . Te og
r! Încă u pţin ti
mp.
— Nu- ţipotda aşa ceva.Am nevoi edemaimul tdecâto
li
stă cunume,Arch er!
— Darpri nţulmoşt enitor?Şicăpi tanulgărzi i
?Poat ecăei
au inform aţ
ii
le d e ca re a i nevoie.Eşt i apr opiată de a mândoi
,
nu-i aşa?
Celaena îşi dezveli colţii spre l .e
— Ceşt i
idespreei ?
Archerîiaruncăopri vireserioasă,calculat
ă.
— Crezicănu l -am recunoscutpecăpi tanulgărzi iîn zi
ua
în care s-aî ntâmpl at sădai pest e mi ne a l Wi l
lows? tA
enţi
al ui
Archer se mut ă spre dr eapta ei,unde mâna Cel aeneise
odihnea moment an pe n u pu mnal . Le-aispu s de spre pl
anul
tău de amă ţ ine n î viaţă? oî ntrebă el.
— Nu,spuseea,r elaxându- şimânadepepumnal .Nu,nu
le-
am sp us.Nu vr eausă -ii mplic.
— Sauest edinpri cinăcănuai ,defapt,încredereî nei?

C
—el
au
N en
a
p se
ret
i ri
nde di
că
căşti
iîn p
cevai
ci
deos
ar
pe.
remine,Archer!
Merse spre uşă şi o des chise brusc. Majordomul nu se
zăreape n icăieri
. Se u ită peste umăr ,la Arch er
, ca
re oprivea
cuoch i mar i
.
— Maiaipână l a sfârşi
tulsăpt ămânii–şasezi l
e–ca să
î
mi ad ucimaimul t
e n iformaţii
. Dacănu- mi daini mic p
ână
at
unci, următ oarea vizit
ă nu va fi ni cipe- aproa
pe atât ed
pl
ăcută.
F,
uşăără
îşisă
uăî
l ipel
dea
eridrep
na dit
ulcu
n l
ai
er r
epil
i
şcă
i ,C
eşipel
eaen
sta
r i
eşi
ăzi
lefrin
gă
uval
r ă
oasepe
al
e
oraşul
ui.
*
Hărţi
le şi f ci
rel
e dinaintea l ui D or
ian t rebuiau să fie
greş
ite.Cineva probabi
l căî ij ucao f est
ă, pen t
rucă ,în ni ci
un
caz, în Calacul
lanu puteau exi st
a at âţi
a scl avi
. Aşeza t al
masal ungă di
n camer a de con si
liu a t atăuli său, Dor i
an
aruncă o privi
re oam enil
or i n
d j urul său . Nimen i nu păr ea
surprins,nimen i nu păr eaaf ectat
. Consi l
ierul Mul l
ison, ca re
arăatseun i nt
eres speci al en ptru Cal acul
la, p a
roape că
radia.
Arfit rebuitsăfacăt otce- istăteaî nput i
nţăsăoaducăpe
Nehemi a la ace astă î ntrunire. D ar prob abi
l că nu exi sta
nimic d i
n ce -ar fiput ut ea sp une car e săai bă vr eun impact
asupra uneideci zii ca re,î n modevi den t
,f usese dej
al uată.
Tatălluizâmbea uşorspreRol and,cu bărbi a propti
tăîn
pumn. I nelul negru de pe mân a r egel
ui licărea î n l umi na
bl
ândă revărsată de şemi neulî nf ormă de gură care părea
gata sădevor ezeîncă per ea.
Din l ocull ui de l ângă Per ringt
on , Roland gest icul
a că tre
hartă. Un al tinelneg ru licăripe deget ul l ui Roland, i dentic
cucel pe ca re lîpurt a Perringt on, de a semen ea.
— După cum put eţivedea,Cal acull
a nu poat e suporta

nun
mi mă
eru
aşlaprezen
cumt sa
ulnt
scl
avi
elelor
.S
– şu
i
,ntde
pr
şea
i i
-mul
am ţ
i ca
pus să
să î
nape
s ca
pănî
n
oi
depozit
e,munca ast agn at.
Rolan d zâmbi şicon tinuă:
— Dar , uşorsp re nor d, chi
ar n î lungu ll i
miteisudicedin
Oakwal d, oa menii noşt
ri au desc op
eri
t un dep ozi
t de fiercare
pare să ac oper
e o zon ă destul de vas tă. sEt
e destul de
aproape de Cal acu l
la şiput em con strui câteva clăd
iri noi
care să gă zdui
ascăgă rzile şisu praveghetoriiîn plus,putem
chi
muar
nca ăsiad
me diu
ace
tm maimul
. ţi sclavi dacăvrem şi să î ncepem
Murmure i mpres i
onat
e şio î ncuvii
nţar
e din capa t at
ău li
său căt re Rol and î l ăcu
f ră pe Dor i
an să- şi n îcleş
teze
maxi l
arul. Tr ei niele asort
ate; t rei ni
ele negre ca re să
sem nifice– ce?Că, î ntr
-un f el, er
au lega
ţi unul de cel ălalt
?
Cum t recuse olRand atâtde e rpede de ap
ărarea attău
li săuşi
a l ui Per ri
ngt on? Dator
ită sp ri
ji
nului săupen t
ru un l oc
precum Cal acull
a?
 Cuvintele Neh emi eide noa pt ea t r
ec ută îit ot ăsu
r nau în
cap. Văzu se e d aproape cica
tricil
e d e p e spatele Cel
aenei– u n
amestec r b
utal de ca rne care l îî nf
uri ase est
p e măsu ră. Câţi
oamen i caeaput rezeauî n aces t
e a lgăre?
— Şiunde vordormiscl avii
?î ntrebă brusc Dori an.Veţi
construi adăposturi şipen tru ei?
Toatălumea,i ncl usi
vt at
ălsău,se î ntoarse spre el.Dar
Roland doa r ri
dică i d umer
n i
.
— Suntscl avi
.Decesă î iadăpost im undeva când potsă
doarmă î n mi ne? Aşa nu am maipi erde t i
mp scoţ ându-i şi
tri
miţându-il al oc n î fiecare zi.
Maimul te şuşot el
i şi murmure ap rob
atoar e. Dorian se
holba al R ol
and.
— Dacăavem unsurpl usdescl avi,decenul ăsăm opart e
din ei s ă plece? Sunt si gu r că nu t oţi s unt rebeli s au

cri
mi
U nna
tl
ui
.
netrăsu nă di n ca pul mesei– att
ăl lui.
— Aigri j
ăcespui ,prinţule!
Nu ca un t ată căt re fiu l său, ic ca un rege căt re
moşt eni
torull ui
. To t
uşi,f uria aceea de ghea
ţă cr eşt
ea
,i ar el
continua să vad ă î naintea och il
or cicat
ri
cile Celaenei şi
corpul eiprea sl ăbit n î zi ua când o sc osese din Endovier,
chi
pul eisu pt, numai pi ele şios, şisp er
anţa şidi sperarea
amest ecându-
se nîoch ii ei . Dori
an auzi cuvi
ntele Nehemiei
:
„Ce
ceeeace
a ceî aî
ndu ndu
ră r
aat
lţ
ii
”.eaes b
ti
enecu
ovânt
arenî com paraţie cu
Dorian privisp re attăl l
ui, ca
re era negrude u fri
e.
— Ăsta e pl
anul? Acum că am cuceri tcont
inentul,o să
aruncipe o tată lumeaî n Cal acu
l
la sauEndovi er
, până când
nu va m airămân e nimeniî n reg
aet cu excepţ
ia o amenil
ordin
Adarlan?
Tăcere.
Furiaî lîmpi ngeaî n locul unde simţiseacel licăr de put
ere
anticăat uncicân d Neh emi aî i atinsese nimai.
— Tot cont i
nuisă î ntinzicoarda şiva pl esni ,îispuse
Dorian t atăl
ui să u, apoi î şiî ntoarsepri virea sp re Rol and şi
Mul l
ison. Ce-ar fisăpet voi
receţ
iu n an î n Cal acul
la şi, câ nd
term i
naţi, puteţi săvăî ntoarceţi aicişisă -mi pove si
tţ
i des pre
planurile ovastre de exp ansiune.
Reg eellovi cu pumni iî n masă, zdrăn găn i
nd pah arele şi
urcioarel
e.
—Î ţ
iveimăsura cuvi nt el
e,pri nţule,altfelveifi dataf ară
din ca mera ast aînainte d e vot.
Dor ian se ri dică di n scau nul u li. N ehemi a av usese
dreptate. Nu î i p rivi
se pe cei lal
ţi d i
n Endovi er. Nu î şi
permi ses
e asta.
— Am auzi tdestul,şuierăelspret atăl
uil ui,spreRol andşi
Mul l
ison, sp rePerri ngton şit oţi ce i
lalţil orzi şibărb aţi din

î
n
acă
ni.pere.Vreţi vot
ul meu? A t
unci n
, poftu
i. Ni
m: ciî n o mie de
Regele bombăn i, dar Dorian dej a traversa podeaua di n
marmură roşi e,trecupe â lngăori bil
ul şem ineu,ieşi pe uşă,
pe co rd
ioareleluminat
e ale castel
ului de st i
clă.
Nu şt ia încot
ro mergea, doar căî ngheţa de fri
g – un f rig
care îi alimenta furi
a calmă, o mcnit
ă. ob Corî set
uri după
set
uri de t rep
te până î n ca sel
tul de pi atră, ap
oi t rs
ăbătu
l
ungi l
e şiî ngustel
e cori
doare până cegă siunul uitat, unde
nuPier
at
rau och
a sei
c car
răp ăe susă
bp l vad
î u
umnăl s
ovi
l n
ău
.d zidul cupumnul .
Nu o cr ăp ătură mi că,cio reţ ea de mi ci crăpături car
e
conti
nuă săseî nt i
ndă şisăset otînti
ndă sp re f
ereasr
ta din
dreapta, până ce…
Fereasrt
a exp lodă, aruncân d sti
clă peste tot,î n ti
mp ce
Dorian se gh emui l a pămân t şiî şi acoperi capul. Aerul
pătrunsepe co rdior, atât de receîncât pri
vireai seî nceţ
oşă,
dar el r ămas e î ngenuncheat acoo,
l u c deget
ele în păr ,
insp i
rând ad ân c aern îpi ept pe măsu ră ce uf ri
a se ev răr sa
din el .
Nu eraposi bi
l. Poat e că l ovi
seperet el
e î n l ocul greşit,i ar
blestemăţia era at ât de veche, încât doar aşt
ept a să se
întâmpl e cauna caast a. Nu au zise in
ciodată de vr eopi atră
care săse sp argăî n halul acela – să se mp îrăştie cao ch est
ie
vie–şiapoif ereastra…
Cu i ni
ma gon i
ndu- i
, Dor i
an îşicob or
î mâi nile de pe ca p şi
şil e privi
. Nu ved ea nicio zgâ ri
etură sau vr eo tăi
etură, ni ci
măca r nu simţ eavr eo r u
mă de d urere.Darl ovi
se er
petele cât
de t are pu tuse. Ar fi pu tut să –t r
ebui
artfi să – î şirupă
mân a. Cut oa t
e ast ea,art icul
aţiil
e dege tel
or sal e er au
nevăt ămate – oa dr căer au al be d e al cât de a tre şi
î st rânsese
deg et
ele nî pumn.
Cu pi cioarel
e t remurându- i
, D orian se ri dică şist udie

paguba.
Per
etel
e se cr ăpase, dar rămăses e i nt
act. Fer
eastra
st
răveche,t ot
uşi,f u sp ul
berată co mpl
et. Şi în juru
ll ui,în
j
urulloculuiundeîngenunchease…
Un cer c perf
ect,f ără cioburi
, ca şicu m sticl
a şil emnul
acoperi
seră tot
ul în afară de e l
.
Nu era posibi
l. Pentru că m agia…
Magia…
Dori
an că zu în gen unchi şio sen zaţi
e viol
ent
ă de greaţă î
l
st
răbăt
u. *
Ghemui tă pe canap ea lângă Chaol, Cel
aena l
uă o gu ră de
cea
i şiseî ncruntă.
— Nu poţ iangaja o servi
toare ca Phi
li
ppa,care să ne
ad
ucă ub nătăi
ţ
?
Chaol ridi
căo sp rânceană.
— Tunumaist aiî
napart amentultău?
Nu. Nu şi dacăput ea evita asta.Nu cu El ena şi Mor t şi
toate prostii
le alea l a doar o uşă secr etă di stanţă. În mod
normal , eaar ficău tatad ăpost în bibli
otecă,dar u n acu m.
Nu cân d bi bliot
ecadeţ inea at ât de mul te sec rete,î ncâti î
făceau capul să seî nvârtă dacăsegân dea l a el e.Pen t
ru o
cli
pă, e sî ntrebădacăNeh emia des coperise ce va des pre
ghici
toareadi n bi roul lui Davi s.Avea săo î ntrebe adoua zi .
Îllovipe C haol în co ast
e c u pi ci
orul acoperit de ş osetă.
— Tot ce spun est e că mi -ar plăcea câte un t ort de
ciocol
ată din cân dî n cân d.
Chaol înch ise choii.
— Şiot artă cu mer e,şiof ranzelă depâi ne,şiooal ă cu
tocană, un munt e d e p răj
it
uri şio… Chaolch i
coti când eaî şi
pusepi ci
orul pe f aţ
a l ui şiî mpinse.Î i prinsepi ci
orul şinu î i
dăd u drumul cân d Cel aena î ncercă să şi - l retragă. Est e
adevărat, şi ştasta,
ii Lae na.

at—
âtŞ idavr
cât căeest
aue,
şice?N
câu mi
nd -
vr
eam
u?câşt
a i
gatdreptulsămănânc
Îşismul sepi ci
orul di n strânsoarea lui,iar zâm bet
ul pi
eri
de pe ch ipul l
ui Chaol .
— Ba da,spuseelî ncet,glasulluide-abia auzi
ndu-sepe
fundalul f
ocului ce r adeaî n şem ineu. L-ai câşi
t
gat.
După cât eva momen t
e d e ătcere,Chaol se idri
căşi merse
spre u şă.
Celaena sesp rij
ini în coate.
—
ElUdndeh
esc pi
leci
se ?şa.
u
— Să-ţiaducunt ortdeciocol
ată.
Cân d se n îtoarse ş i după ce mân car
ă împreună j umătaet
din tortul pe ca re Chaol î l şt
erpel
i
sede l a bucătărie,Celaen a
se înti
nse pe spat e p e canapea,cu o mân ă pe burt a pli
nă.
Chaol er a întins p e p er
ne,dor mind zgom oo
ts. Să st eatreaz
până l a mi ezul nop ţ
iila bal şiapoisă set rez
eascăpen tru
al
ergarea l or e d di mineaţ
ă fusese de-a drep
tul epuizant. De
cenu amân ase r pu şisimplu al ergar
ea?
—„ Ştii
,curţileregalenu au f
ostî ntotdeaunaaşa,spusese
Nehemi a.Era o vr eme cân d oa meni i pr eţuiau onoarea şi
loi
ali
tatea – cân d servirea unui e rge nu î nsemna doar
supuner e şit eam ă… Crez i căes te posi bil cao al tă curte ca
aceea săse a mi ridice vr
eodată?“
Celaena nu- i dăd use Nehemi ei un răs pu ns. Nu voi se să
vorbească despre ast a. Dar acum, pri vi
ndu- l pe Chaol,
privi
nd bărbat ul care era şica re n îcădeven ea…
„Da,gân di ea.Da,Neh emi a.S- ar u ptea ridica din nou
dacămagăsi maimul ţi oamen i ca . el
“
Dar n u într-o lume cu aces t rege, real i
ză ea. Ar zdrobio
curte caas ta înainte ca eh Nemi a să poat ă forma una.Dacă
regel
e ar d ispărea, at
uncicu rt
eal a ca re vi sează Nehemia ar
putea schimba l umea.Acea curt e a r pu tea repar a pagubel
e

unmâ
păuintd
uec
e
ri
leni
u dş
răvăetebr
i ue
dtal
itat
cuei
cerşi
r
i şiert
o a
re;
reuni niar
i pl
miu
etea
r r
egaef
tace
elor
car
e se des t
rămaseră cân d Adarl
an ul a d atbuzna.
I
ar în lumea ceea a… Cel aenaî nghiţ
iî n sec. Ea şiChaolnu
aveau săfie n i
ciodată un băiat norm al şio f ată obi
şn ui
tă, dar
poate î
n l umea aceea şi
-ar putea faceo vi aţă a lor. Ea voia
viaţ
a aia. Pen tru că, deş i el pret i
nsese că ni mic nu se
î
ntâmplasedupă dan sul lor de noapt ea trecută, e c
va se
pet
recuse. Şi poa t
e că eiî iluase prea mul t ca să î şidea
seam
el. a, dar b ărbatul acesta – Celaena îşidoreavi aţ
a aia cu
Lumea l a care visa Nehemi a,şi l umea la care Celaena
îndr ăz
nea uneori să se gân deas
că,nu era ni mic maimul t
dec ât of ărâmă de sper an ţ
ă şio ami nti
re a ce ea fuses
eăr
od ată rega
tel
e.Dar p oat
e cămi şcareaaceea a reb el
i
lor chi
ar
ştia despre pl
anurile ergel
ui şicum săl e di
strugă– î
l cu
m să
distrugă, ucsauf ăr
ă Ael in Galathyni
us şior i
ce ar mată
des pre c
are pret
indeaucă odu ană ea.
 Celaena of t
ă şi se ri di
că de pe can ap ea,mut ând uşor
pici
oarel
e u li Chaol casănu- l deranjeze. Se n îtoarse, tot
uşi–
doar o dat ă, aplecându-se pentru a- şit recedege tel
e pri n
părul lui scu rt
, apoiî i mângâ i
e ob razul. Apoise st recură
tăcută afară din încăpere,luând cu earămăşi ţ
ele otrtului de
ciocolată.
*
Se gâ ndeasămănânce şi r
estul t ortului şise nt îreba dacă
avea săi sef acărău sa u nu, câ nd i ntră pe cor i
dor şi îl zări
pe Dor ian stând pe p odea,lângăuşa ap ar t
ament ul
ui ei . El
auzipaşişiri dicăpri vi
reasp re ea , och ii că zându-i pe t ort
ul
din mâi nil
e ei. Cel
aena roşişiri dicăbărbi a. Nu mai vo rbiseră
de câ nd cu cearta lor esp
d re R oland. Poa te căelven i
se să-şi
ceară scuze. Să se nve
îţ e minte!
Dar pe măsu ră ce se ap ropie, iar Dor i
an se ri dică î n

pi
ci
el ou
nare,
seCelaen
afl
a a o
acolbse
o r
p
envă
truexpr
sces
uzia och
e. ilor l
ui safiri
i şişti
u că
— E puţi
n cam târzi
u pent ru vizi
te,spuseea pepostde
sal
ut.
Dorian î
şi afundă mâi nile în buzunar e şi se rezemă de
per
ete. Era pal i
d, i ar och ii î i erau bân tui
ţi de ce va
necunoscu
t, darreu şisă afi şeze u n zâmbet t i
mid.
— Şipentru t
ortcu ciocolată e puţin cam târzi
u.Aidat
năvalăîn bucătărie?

diCel
n paen
ri a
vi
ri.răm
Păase
rea lân
bngă
ie –uşa
ni
ciap
o artamen
zgâri
etut
u
răl
ui
, niei
,u
ci st
u
r
mădi
inddu
e-lvreo
rană – şi totuşi, ceva nu er
aî n regulă.
— Cef aciai ci?
Dorian î i ev i
t a pri
virea
.
— O căut am peNehemi a,darservitori
ieimi -au spuscă
este plecat ă. Am cr eu
zt căs- au ref er
itl a apartamen tul t ău;
apoim- am gân dit că oa
pte aţi pl
ecat împreu nă al opl imbar e.
— N- am maivăzut -odedimineaţă.Vreicevadel aea?
 Dori
an t raseaerî n pi ept
, păr ând un ge st d ureros,iar
brusc Celaena r ealză câtde f
i r
ig era pe cor idor. De cân d
stătea col
ao p e p odeauaî ngheţat
ă?
— Nu,spuse el ,dând di n cap de parcă arfi vrutsă se
con vi
ngă e p sine d e ce va.Nu, nu vr eauni mi c.
Dădu săpl ece . Celaen a începu săvor bească ,î nai nt
e să-şi
dea eam
s a că es d
chisese g ura:
— Dori
an.Ces- aî ntâmpl at?
Pri
nţul seî nt oarse. Pen tru o se cundă, ci
tiî n och iilui ceva
ce iîami nt i de ol ume d emult apusă– u n l i
căr de culoa
re şi
put er
e ca re î ncă î i bânt uia coşm aruril
e.Dar D orian clipi şi
l
ică ru
l disp ăru .
— Nimic.Nus- aî ntâmpl atnimic.
Se nît
oa rse şi plecă, cumâi ni
le nîcăî n buzu nare.
— Bucură- te de t ortult ău, spuse elpest e umăr , apoi

di
spăru
.
 CAPITOLUL 19

Chaol tsăt
ea î nai
ntea t
ronul
ui ergel
ui
, pli
cti
sindu-se de
moart
eî n ti
mp cedădearaport ul zi
leitrecu
t
e.Î ncercasănu
se gândeasc
ă la noap t
ea trec
ută – la fel
ul cum at i
ngerea
sc
urtă a deg et
elor Cel
aeneiprin părul şipe ob raz
ul lui
tri
mi seseun fior d e d orinţă atât de puterni
c prin el,încâ tîşi
dorise să o i a în braţ e şisăo ţ i
ntuiascăde ca napea. Fusese
nevoie de t ot u at
oco ntrol
ul lui ca să î şipăst rezerespiraţi
a
calmă şi să se pr ef
ac ă în con ti
nuare că dor mea.După ce
plecaseea,i nima î i băt useat ât de atr
e,î ncâtî iluă aproape o
oră săse cal mez e şi săpoa tă dormi de-a binelea.
Privi
ndu-l ac um pe rege, Chaolrae bu curos că se
control
ase. Linia dintre elşiCel aen
a er a acolo cu un mot i
v.
Să o de păşeas că pu t
ea să pu nă sub semnul î nt
rebări
i
loi
al itatea lui f aţă de regel e di naintea l ui – ca să nu mai
spu nem de cum ar af ecta as ta pr i
etenia lui cu Dor i
an .
Prinţ ul se cam f ăcuse nevăz ut î n ul tima săp tămân ă;Chaol
treb uia săvor bea scă despre a sat cuel .
Dori an şireg eel erau cei către ca re seî ndrep t
a l oi
ali
tatea
lui
. Făr ă ea, el er a un ni meni . Făr ă loiali
tate, h Caol
renunţ ase alf ami li
e, l a tit
lul lui ,î n za dar.
Chaolt er
mi nă de exp l
icatl ap
nuri l
e l ui pen t
ru ca rnavalul
care u rma săso sească în acea zi
,i ar regele nîcuviinţă:
— Foart ebi ne,căpi t
ane.Asi gură- tecă oameni ităipăzesc
şit er enuril
e di n j urul ca sel
tului . Şt i
u prea bi ne ce f elde
scu rsu ri obi şnuiesc să căl ătoeras că î mpr eună cu ace st
e
bâlci urişinuvreausăumbl epeai ci.
Chaolf ăcuo p lecăciune.
— Consi deraţi-omi siuneîndepl inită.
În mod nor mal, rege l
e i -ar fif ăcut semn să pl ece cu un
mormăi t şio flut urare amâi nii, dar ast ăzi, bărbatul î l studi
e
cu cot ul proptit pe braţ ul t ron ului săude cl eştar. După un
momen t de ă tcer e –i mp
t î n car e C haol se ntî
rebadacăvr eu n
spion seui tasepri n gau ra ch ei
i cân d Cel aena î l atinses
e –
regele ovrb i
:
— Pri nţesaNehemi atrebuiesupravegheat ă.
Di ntre toa t
e l ucruril
e pe ca re l e-ar fi put ut sp une regel
e,
Chaolnu se ş a
tept
al a ast a. Dar î şimen ţi
nu exp resia sen
ină
şinu puse alî ndoial
ă cu vi
ntele ca re nisinuau at ât de multe.
— Ea… i nfluenţ a eiîncepe să se si mtă pe coridoarele
astea.I ar u eî ncep să mă î ntreb dac ă nu cumva a veni t
ti
mpul s- o r t
imi t
em î napoiî n Eyl l
we.Şt i
u căo su praveghează
deja câţ i
vagar dien i
, dar, de asem en ea
, am pri mit veste căa
avu tl oc omen ai nţare anonimă p entru viaţa ei.
Zeci de n îtrebări năvăl
iră în cap ul lui,î mpreu nă cuun fior
crescând de t eamă. Ci ne o ameni nţ
ase? Ce f ăcuse sau
spuse se N ehemi a să r at
agă am en i
nţar ea?

C
—hN
aolmse
-
a n
auz
iî
cor
t d
niă.
micdespreasta.
Regele zâmbi.
— Nimeninu aauzi t.Nicimăcarprinţ
esa.Separecăşi -a
făcut câţ
ivaduşmani şiî n afara zi
duril
or cast
elul
ui.
— Voipunepazădubl ălângăapart
amentuleişipatruleî
n
ari
pa eide ca stel
. O voi anunţai medi
at despre…
— Nu enevoi esăoanunţ i.Peeasau peorici
nealtci
neva.
Regeel îi aruncă o pri vire tăi
oasă. Ar put ea încerca să
f
ol
arosea
p
utscă
ea îacer
npf
tuca
l că n
ci
săseevat o
ransf ea
vr
orme îm
o
nta
r
rt
-ă
uncaelsă
f dese ocm
mat
rt
ire
.as că,
Aşa
căsp une-l
e o ameni
lor tăi să-
şiţ i
nă gu ra.
Chaolnu crede a că Nehemi a ar ac fe aş a ceva,dar un
spuse imi
n c.Avea să l
e sp ună oamen il
or ăs i săfie discreţ
i.
Şi nu avea să-i spună prinţesei sauCel aenei
. Doar pentru
căelse u p
rta pri
etenos cu ea
, doar pen t
ru căeaer a prietena
Celaen
ei, nu schimba ni mic.Deş i şt
ia căCel aena avea săse
î
nfuri
e pen tru cănu- i spusese, eler a t ot
uşică pit
anul gărzii
.
Se u lptase en ptru ast a şisa cir
ficase aproape a lfelde mul t
e
ca şiCel aena pen t
ru post ul lui.Îi per misese să seapr opi
e
prea mul t de elcân d o i nvitasela dan s,î şipermisese lui
însuşisă seprop aie preamul t.
— Căpi tane?
Chaolcl ipi, apoif ăcuo pl ecăci
une adâncă .
— Aveţ icuvânt ulmeu,Mai estate.
*
Dor ian gâf âi
a, răsu ci
nd sab ia în aer cu o parare preci
să
care î l dezech il
ibră pe ga rdian. Al treilea meci şi al trei
lea
opone nt pepu nctul de a fi răpu s. Nu dor mise noaptea
trec
ut ă, i n
cinu avu sese st are în dimi neaţa asta. şaA că
venisel a barăci
,sperând să găsească peci neva di
spussă-l
obosească suficient câtpu eizarea să preia con trol
ul asupra
lui
.

căPar
vă
i şi
sase devi
tote
ul.atacu
P legă
oat r
czi
ăi
.fT
ur eb
sesu
ei
a doar
săfieoocomgreşe
biaaţ
nlăi
.
ePo at
a e
el
emen telor otprvi
ite al momen tul nep ot
rivi
t. Magi
a di spăruse
şinu exi sta ni ciun mot i
v pen tru car e elar reb t ui să ai bă
putereaai a, câ nd ni cimăca r a ttăl lui nu f usese î
nzes t
rat cu
magie. Magi a era ad ormit
ă î n desce ndenţ
a Hav i
ll
iard de
generaţi
i bune.
Dor i
an străp unseap ărar
ea ad ver sarul
ui săucuo man evră
si
mpl ă, e dşi
, c ând băr batul r i
dică mâi ni
le în semn de
înf
r
câşâ
tnger
i
ge e,p
. Gândr
uin
lţu
î
llff
u n
ăcu evoi
să t
om
bbsă
ănse
e m î
nt
orr
eb
o eos.
căndacă îll ăsase să
Era pe p unctul de acer e nîcăun meci , când ci
nev aî şicroi
drum pri nt
re ei.
— Tesuperidacămăbagşieu?
Dor i
an îl privipe Roland, a cărui spadă ar ăt
a de p arcănu
ar fi f ostfolosit
ă nici
odată. Gardianul îi aruncă o privire lui
Dorian, făcu o pl ecă
ci
une şiî şigă siloc lângăce l
elalt
e gă rzi
.
Dorian îşipri vivăru l
, apoii nelul negru de pe dege tul l ui
Roland.
— Nucredcăvreisădansezicumi neastăzi,vere.
— Ah,spuseRol and,î
ncrunt ându- se.Câtdesprei eri
…îmi
pare ăru. Dacăaş fişt iut căl agărel
e er au un su biect at
ât de
sensi
bil pen t
ru t ine,nu aş fi abor dat ni ciod
ată subiect
ul şi
nicinu aş fi l ucrat uc con sili
erul Mul li
son . Am anul at ot
vul
după ceai pl ecat. Mull
ison af ostf urios.
Dorian ri
di cădi n sprâncen e.
— Da?
Rol
and ri dică i d umer
n i.
— Aveai dreptate. Nu ştiu ni mic despre cum est eîn
l
agărele alea. Am prel uat cau za doa r p en t
ru că Per ri
ngton
mi-a su ge
rat să l
ucr
ez cu Mullison, care urma să câş t
ige
mult di n exp ansiune dat orit
ă l egăt
urilor lui c u industri
a
fierul
ui.

— Ş
Roli
ane
duaîrt
i r
ae
rbn
uucă
iesăn
tec
u r
z
âed?etvi
mb ct
ori
os.
— Laurmaurmei ,suntem ofamili
e.
Fami l
ie.Dor ian nu se gâ ndise in
ci
od at
ă cu adev ărat l
a el
î
nsuşica f ăcând part e dintr
-o famil
ie.Şi cu si guranţ
ă nu
acum. Dacă nci eva afla despre ce se nîtâmplasen î holcuo z i
î
n urmă, desp re magia ca re era posi
bil să existe în el
,tat
ăl
l
ui l-aruci de.Maiave a un fiu, l a urma urmei . Se pres
upunea
căf amilii
le nu ar t reb
ui săgâ ndească aşa, nu?

diDor
speri
an
are,p
dl
aec
radse
eî nd
i cău
mi tar
neaţăeer
aaNehemi
recuei
n noa
oscătpt
or eacăt
r
nec
u uo
tăgăsi
di
nse.
Dacă prinţ
esadeţ inea t i
pul acela de informaţii despre el
,le
putea fol
osi î
n avan taj
ul ei– î l putea şantaja după bunul
plac.
I
arRol and… Dor ianî ncepu să se ndepă
î rtez
e.
— Decenu- ţipăstrezimanevrelepentru ci
neva căruiaîi
pasă?
Rol
and ţinu pasu l cuel .
 — Ah,darci ne alt
cineva merită maimul tdecâtpropri ul
meu văr ? Ce a ltă prov ocar
e este maimar e d ecâtsăt e câşti
g
de par t
ea m ea pr i
n sc hemele mel e?
Dorian îi aruncăo pri vi
re de aver ti
zare î şi
l vă zu pe t ânăr
rânji
nd.
— Dacăaifivăzuthaosulcareai zbucnitdupăceaipl ecat,
conti
nuă Rol and. N- o să uit cât voi t
răi privirea t at
ălui tău
atuncicân d ai r u
l
at a l toţi
. Rol and râse şi ,î n ci uda sa,
Dorian set rezi zâmbi nd uşor. Credeam că ăt brânul nemer ni
c
avea să i zbucneas că î n flăcăr i chiar acol o,râsedi n nou
Roland.
Dor i
andăd u din cap .
— Să şti
ică a t rimis oamenil a spânzurătoare pentru
asem enea adresări
.
— Da,darcând eşt iaşa def rumosca mi ne,dragulmeu

văr
,vei
Dorifi
ansurpri
î
şi dn
ăs
dc
uuc âtd
ochiemu
i lt
ep
pest
e oţ
capi,
scă
dp
aa
rne pedep
se nsi
gâ
d t
.l
i a vărul său
pentru cât eva cl ipe. P oat
e că Rol and era ap ropi
at de
Perri
ngton şide t atăl său, dar… poa te doa r ufsese atras î n
schemele uli Perrington şiavea nevoie caci nevasăî l gh i
deze
în direcţ
ia corectă. I ar dacă tatăl să u şice i
lalţ
i co nsi
li
eri se
gândeaucă- l puteauf olosi pe Rol and ca să câşt i
ge sp rij
in
pentru înţel
egeri
lel or necurate,eibi ne,at unciera ti
mpul ca
şiDori an să i ntre î n joc.Îl put ea întoarcepe pi onul t atăl
ui
să
u
su î
ficimp
entot riva
consi
ll
ul
i
u i
.î
, Încât
ntre ei
sădseoi
,op
cu
unsi
ăguranţ
mai ămupl
ut
tea
oruri
nfl
p
opuu
nen
erţ
a
i
dezgu
stăt oare.
— Chi araianulatvotul?
Rol
an dî şiflutură nepă săt ormâna.
— Cred că aidr ept
atecând spuică neforţăm noroculcu
cel
el
alte rega t
e.Dacă vr em să păst răm con t
rolul,t
rebuie să
gă
smi un ech i
li
bru. Să- i aruncăm în scl
avie n u est
e osol uţ
ie;
ar pu tea doar să î nt
oar că mai m ulţi o ameni mpot
î ri va
noastră.
Dorian încu vi
inţăt imi d şise p ori
.
— Trebuiesăaj ungundeva,mi nţ
iel ,punându-şisabiaî n
teacă, dar poat e n e nît âlni
m î n sa lon, l
a ci
nă.
Roland afi şă n u zâmbet rel axa
t.
— Voiîncerca să convi ng câteva domni ţ
eadorabilesă ne
ţină com pan i
e.
Dor i
an aş teptă pâ nă cân d Rol and dă du colţul şi porni
afară, unde h aosu l curţiiîlî nvălui. Carnava
lul pe ca re mama
lui îl organizasepen truHol li
n – ca doul eiîntârzi
at pentruel–
în sf ârşi
t sosise.
Nu er a un car navalgr andios; doarcâteva cor t
uri negre,
vreo zece vagoane cu cuşt işivagoane acoperitef useseră
instalate în cu rtea des chi
să.Î nt reaga adunare păr ea mai
deg rabă sumbră, nî ci uda scri pcarului care cân ta şi a

st
deri
gă
nt
i el
stol
aratvesel
co re
u a
tri
ll
el
e amut
nici
t
mpori
l
port
en ca
rurea-lse
sugră
rp bea
rni
due să
pe term
Hol
li
i
nneîn
acea du pă-ami ază.
Oamen i
i de- abia priveau î n direcţi
a l ui Dori an în timp ce
îşicr oai drum pri n mul ţi
me.Şi apoi , elpurt a nişt
e haine
vechi,transpi rateşiaveapel erinastrânsî nfăşuratăî njurul
lui. Doa r gă rzi
le – bi ne ant renate şicon şti
ente de orice se
petrecea î n j uru llor –î l observară, dar n îţel
eseră nevo
ia lui
de a non imitate ă f
ră săl i se spună.

bl
oO f
ndăemei
,sue
pl
ă,uî
i
mi
n t
al
tor
ăşiîe
df
mbrr
u
ăcmoa
ăsă
at înhi
aeşi
i
nefidn
i
net
r
d-un
ecul
ăl
ărd
i
ei
nDe
. cor
turi –
asemenea,maiapăr u şi un munt e de om, căr ândpr ăij
ne
l
ungidi n fier, despre care Dor i
an se î ndoi
a că puteau fi
ri
dicate de majori
tateabărbaţ
ilor
.
Dor i
an trecu pe l ângă unul di ntre vagoanel
e acoper
ite,
oprindu-se să ci
t
ea scăceea ce ufsese s scri
cuvopseaalbă în
l
ateral:
 CARNAVAL UL OGLINZILOR!
VEDEŢICUM I
LUZI
ILE ŞIREALITATEASE CI
OCNESC!

Se încrunt ă.Oar e mama l ui se gân di

se măcar o cli
pă l a
cadoul ăsta,l a cu m ar u ptea părea, l
a mes aujl pe car e îl
tri
mitea? Carn avaluril
e,cu i luzii
le şit rucurilel or,î mpingeau
întot
deauna l i
mi t
at rădăriifăţişe. Dori
an puf ni . Poate căl ocu l
lui eraînt
r-una di n cu ştil
e a lea
.
O mână at er
iză pe umărul l ui,iar D orian se nî toa
rse şi îl
văzupeChaolzâmbi ndu-i.
— Măgândeam căt evoigăsiai ci
,spuseChaol .
Dorian nu era del oc surpri ns că f usese recunos cut de
căpit
anul gă rzi
i. Era pe p unctul de a -
iî ntoarce zâ mbetul, dar
apoivăz u cu ci ne er a Chaol . Celaena stăteal ângăuna di ntre
cuşti
le acoperite,ascu ltând pri n corit
na nea gră di n cati
feal a

ori
ce
— Ceaer
facî
n
iău
ani
i
c t
rut
a.ât de devreme? Start
ulse dă de-
abia
diseară.
În aprop i
ere,băr batul masi v începu să bat ă ţăruşi de
l
ungimeaunui pi ciorî n pământ ul î
ngheţat
.
— Ea voia să se pl
imbe şi– deodat ă Chaoldezl
ănţ
uio
î
njurăt
ură vi ol
en t
ă. Dor i
an nu prea voi a să o facă,dar l î
urmă pe C haol în timp ce merse ân l gă Cel
aena şi îi smul
se
braţ
uldel ângăcorti
naneagră.

ui
t—
ăO să
urât-
ţ i
l
api
erz
el
.ibraţ
ulaşa,oaverti
zăcăpit
anul,iarease
ApoiCel aenaîiaruncăun zâmbetcu jumăt
atedegurăl ui
Dori
an . El nu o mi nţi
se u c o se
arăî n urmă,cân d îi spu
se
se
că voia să o vad ă pe Nehemi a.Dar e srtezi
se, de a se
menea,
că şiî dorea să o vadă şipe ea –ân ă
p când ap ăru
se uc tor
tul
ăl
a ri dicol, mân cat epj umăt ae
t,pe car e er a ev i
dent că
pl
ănuise să- l devoe
rez de una singură.
Dorian nu- şiput eaimagina cum l -ar fiprivi
t Celaena dacă
ar fiafl atcăelar u pp
tut
eaea–,ş
îit otsp uneaî n si
neal ui –
să i b
aă ourmă de magi e nîi nteri
orul său.
În ap ropi
ere, femei a bl ondă se coc oăţ pe un scau n şi
începu să cân te la l ăut ă. Ştia că bărbaţ i
i şigă rzil
e ca re
începuseră să se st rân gă î n jurul ei nu erau aco l
o doar
pentru muzica mi nunat ă.
Chaolse u mtă de p e u n pici
or e pal
tul,iar Dorian î şidădu
seama că rămăse seră acol o tăcuţi, ăr
fă să sc oat
ă vreun
cuvânt. Cel
aen aî şiî ncru ci
şăbraţ ele al piept
.
— Aigăsit
-opeNehemi anoapt eatrecută?
Dor i
an avea se ntimen tul că ea dej a şt i
a răspunsu l
, dar
spuse:
— Nu.M- am î nt
orsî n camerameadupăcem- am î
ntâlnit
cut i
ne.
Chaolo pri vipe C elaena, care d e-
abia ri
dicădi n umer i
. Ce

î
nsemn
— Dea
ci,a
st
sa?
puse Cel aena, privi
nd pri n carnaval
, chiar
t
rebuie săî l aşteptăm pe f ratel
e tău ca săved em ceest e în
t
oate cuştil
e a sea
t? S e pare c ăi nterp
reţ
ii dej
aî ncep.
Şi aşa şif ăce au. Tot f el
ul de j ongl
eri şiî nghi
ţit
oride să bi
i
şiscu i
pătoride fl ăcă riforf
ot ea
u pri n j
ur,î n timp ceacrob aţ
ii
st
ăteau î n ech il
ibru pe ch es
tii mp
i osibi
le: e p sp ăt
arel
e
scaunel
or, pe b ârne,pe p aturi din cuie.
— Credcăast aest edoarorepet iţi
e,spuseDorian,şisperă
s
îăce
n pai
ubă ăr
se df
r
ăept
aet,dul
acor p
ent
l
ur
iu
… c ă,
Dori
anacă
daveHol
a l
i
sănseaflasică
agurec i
cănevaa
er
cât maidepar t
e de cas t
elposi bi
l cân d aveausă- l ap uce
pandal
ii
le.
— Hmm,spuseCel aenaşiînaint
ăprintrevagoane.
Chaolî l pri
veape pri nţ cuprecau ţ
ie.Erau î ntrebări în
ochi
ilui Chaol,î ntrebărila care D ori
an nu avea nici
oi ntenţi
e
să răspundă,aşacă por ni pe urmel e Celaenei
, pentru că,
dacăar fipărăsi t carnavalul
, ar fipărut căt rageo l inieî ntre
ei
.Î şicr oriă drum sp re ul t
imul şice l maimar e vagon din
sem i
cercul de co rt
urişicu şti
.
— Bun veni t
!Bun venit!stri
gaof emeiebăt rână,adusăde
spate şibut ucănoasă, de l a bazasc ărilor n uui pod ium. O
coroană de st ele îiîmpod obea părul argi nt
iu şi, deşi chipul
bronzatîiera tras şipist
ruiat,în ochiieicăpruil icărea o
scântei
e.
— Privi
ţiîn ogli
nzil
emel eşivedeţiviit
orul!Lasă-măsăî ţ
i
ci
tesc în pal mă şiţ il -aş put ea spu ne eu î nsu mi! Bătrâna
arăăt cu un bast on căt re Celaena. - Ţi
ar plăcea să-ţ
i afl i
norocul,fato?
Dorian clipi – a poi cl
ipi din nou l a ved erea dinţi
lor em
f eii
.
Erau ascu ţi
ţi ca l ama,ca aiunui peş t e,şier au di n met al
.
Din – d i
n fier .
Celaena îşist rânsemai t are peleri
na ver de în j urul ei, dar

rămase
Do anua
ri cu
pri
vi
zi
sereal epdel
egen bab
eă.
regatului căzut al vrăj
itoarelor
,
unde vrăjit
oare î nsetat
e de sân ge detron
aseră paşn i
ca
di
nasti
e Croch an şiap oi esdtrămaseră r eg
autl piatră cu
pi
atră. Ci
ncisu t
e de ani mai t ârzi
u, încă mai erau cân tat
e
cântec
e despre războa i
ele mor t
ale î n urma căr or
a ce i din
cl
anuril
e Dinţi
-din-fier ărmaseră ul ti
mii pe câ
mpul de l uptă,
cu regine Crochan moar te î
n j urul lor. Dar ulti
ma reg ină
Crochan aruncase o vraj ă asupra l or
, ca să se asi gure că
a
bt
uâ
ct
aat
ăti
dmp câ
epămâ t d
ntr
nap
u el
a ua
velsDi
ărnţ
oi
dl
o
er
a-
d
sci
ănp
-fi
eer
nt rueavea
. săflut
i ure,ni ci
o
— Vi no î
n căruţ a mea, drăguţ ă, o i nvită bătrâna pe
Celaena, şil as-o pe B aba Picioare-galben e să arunce o privi
r
e
în viit
orult ău.
De su b rob a eimar oni
e seăr z
eau – C elaena era dest
ul de
sigură – glezn el
e ei de culoareaşo franul ui.
Celaena dev eni pal
idă, iar Chaolmer se ân lgăeaşio l uă de
braţ.Înciudaf apt
uluicăgest ulprotectorîif ăcu stomacullui
Dor i
an să seî ncl eştez
e,pri nţul sebucu ra că o f ăcuse. Dar
totul era doa r o scam at
orie – prob abil că f emeia îşipusese
dinţifal şi i n
d fierşi o ci
rapi su bţi
ri, galbeni, şi şiî spusese
Baba Pi cioare-
ga lben e ca săcâ şi
tgebani i naivi
lor l
a carn ava
l.
— Eşt iovrăjitoar e,spuseCel aenacuvoceagât uită.
Se p ăreacă ea nu cr edeacă er a o sca matorie.Nu, faţaî ncă
îi era palidă camoart ea. Pe o tţ
i zei
i – ch iar era speri
ată?
Baba Pi ci
oa re-galben e râse – cr on căni
tul uneici or
i, mai
degrabă – şi făcuo p lecăci
une.
— Ultimavrăj it
oarenăscut ăî nRegatulVrăjit
oarelor.
Spre surpri nderea l ui Dor ian, Celaena f ăcuun pas î n
spate, maiap roap e de Chaol , ducân d mân a la coli
erul pe
care nu- l dădeani ciodatăj os d e al gât
.
— Acum a i vre a să î ţi ci
tesc viit
orul?
— Nu,spuseCel aena,aproapel ipi
ndu-sedeChaol .

am—A t
vun
ăz uc
ti
,dnă
i-t
e
ci dat
od i
năcaleaea
oam enş
iil
asă-mă
aşa s
zgă-
mi
âr
c ţ
ii
!f
actr
Bea
ab ba!
a N
Pi
cioar
e-
galben
e se st râmbă şiri di
că uşor p ca
ul, privind în spatel
e
lor
. Noroc!Noroc!
Chaol f
ăcuun pas spr e ea,cumân a p e sabia uli
.
— Nufiat âtdenepol it
icoasăcucl i
enţi
ităi!
Cotooranţa zâmbi , d inţi
i eii căr
lind î n l umi na după-
ami ezi
i.
— Şice i -
arput ea face un bărbatcare mi roase a Lacul
Arg
Ui
nt
n i
u unei
fior lb
îăt
sr
tâ
rne
ăbv
ătrăj
u i
t
po
eare cai
Dormi
anne ? f
şi u rân dul Cel
aeneisă î
l
apuce pe Chaolde braţ ,î ncercând să î li a de acolo.Dar
Chaolref uză săse i m
şte.
— Nu şt iu cet rucpuilacal e,femeiebătrână,darmaibine
ţi
-ai co ntrol
al imba, altf
elo sără mâi fărăea .
Baba Pi cioare-gal
bene î şi linse di nţi
i ascu ţ
iţi ca un
f
erăstrău.
— Vi noşii a-o,spuseeami eros.
 Provocarea sclipi în och iil ui Chaol , dar C el
aen a încă er
a
atât de p ali
dă, î ncâ
t Dori an o l uă de b raţ,încer câ
nd săo i a
de acolo.
— Să mer gem, spuse el ,i ar privirea băt rânei poposi
asupra l ui. Dacăf emeia chi ar u ptea să î şi dea seama de
l
ucruri pe ca re eil e ascu ndeau, at unciacel a er a ulti
mul l
oc
în care şiî doreasăfie.
— Chaol ,sămergem,spuseDori an.
Vrăji
toarea rânjea l
a el
,f olosi
ndu-şio unghi elungă,di n
metal, casăse sco bească î
ntre dinţ i.
— Poţi să t e ascunzi cât vrei de soart ă, spuse Baba
Pici
oare ga l
ben e când eise nt î
oarser ă săpl ece, dar în cu
rând
te va gă s!i
*
— Tremuri .

Ch— Ba
aol dn
eu,pnu b
e t
r
re
amu
ulr
ţ ,ş
.ui
ei erăCel aena,înlăturândmânal ui
Era şiaşades tul de rău că Dor i
an er a acol o,dar ca la
întâl
nireaeicuBaba Pi cioare-ga
lbene săefimart orChaol…
Celaen a cu noşt ea poveştile, egen
l dele car e îi d ăduser
ă
atâeta coşm aruri cân d era cop il
, sp usede un f ostpri
eten.
Având î n vedere cum acelpri et
en o trădase şiapr oape o
ucisese,Cel aen a sp erase că acel e pove şt
i de gr oază despre
vrăji
toarecu di nţidin fiererau,maidegrabă,mi nci
uni .Dar
văz
â
C na
elden
-oa
peîf
negh
mei
i
ţa
iac
î
neea… Văzând-
sec. o pe f emei
a aceea,si
mţ i
nd
aer
ul de unici
tat
ep e care lîemana, Celaen einu îi ven
eagr eu
să cread ă că acele vrăij
toar
e erau în st ar
e să măn ânce n u
copi
l pân ă cân d nu mairămân eaudec âtoasel
e din el
.
Î
ngh eţat
ă di n cappân ă î n pici
oare,î l urmă pe Dor ian
departe de ca rnava
l.Î n ti
mp ce ă st
t
use nîf aţa acel
ui vago
n,
tot ce îşidori se
, din ci
ne ştie cemot iv, erasăi nt
reî năuntru
.
Ca şi cu m ce va ar fiaş t
epta-
to acolo.Şi coroana aceea de
stele pe car e o pu rta vrăj i
toar
ea… Şi apoi uam l
eta sa
dev eni
se gr eoai
e şical dă, aşa cum se î ntâmplaseşiî n
noa ptea nîcar e o văzu se e pp er
soana a ceea pe cor i
dor.
Dacăer a să se nî toarcă la carnav a,l avea să o ad ucă pe
Neh emi a cuea , să va dă dacăPi ci
oare-gal
ben e eraî ntr
-adevăr
cine p reti
ndea. Nu-i păsa e d ceut peafi î n cu şt
i. Nu şiacu m,
cân d Pi ci
oa re-
ga l
bene î i captase tot ni ter
esu l. iÎ urmă pe
Dori an şipe C haolf ără săî i audă rostind vr eun cuvânt, până
cân d aj unser ă l a gr adjuri
le regale, ar i Dori an î i n ivi
tă
înău ntru.
— Aveam degând săî ţidau cadouldezi uata,î ispuseel
lui Chaol , dar de ce să mai aşteptî ncădou ă zi
le?
Dorian se op ri î
n f aţa uneiboxe.
— Ţi-aipierdutmi nţi
le?!exclamăChaol .
Dorian rânj i – o exp r
esie pe care n u i-o mai văz use e d mult

t
imp
căl şi
dura car
respe
iraî
ţi
eiad
i lui
u se
peami
pinl
ete d
ea ee
i. nopţil
e petr
ecute cu el
, de
— Ce?Îlmeri ţ i
!
Un armăsar din rasaAst er
ion, negru canoa pt
ea, st
ăteaî
n
ţ
arc,pri vi
ndu- i cu och i negr,ist
răvechi.
Chaolse ă ddu î napoi, cumâi ni
le ridicate.
— Ăstaest euncadoupent ruunprinţ ,nu…
Dori
anbăt u di n pal me.
— Prosti
i.M- aşsi mţ ij
igni
tdacănul -aiaccepta.
—
ChN ulpot
ao . mut
şi
î ă privirea, care par că cer ea aj
ut
or, sp re
Celaena, dar eari di
cădi n umeri.
— Am avutoi apăAsterionodată,recunoscueaşiamândoi
cl
ipiră. Celaena mer sel ângăţ arc şiî nti
nsemâna, l ăsându-l
pe ar măsar să o ad ul
mece. Numel e ei era Kasida,conti
nuă
ea, zâmbi nd şi mân gâind nasul moal e, ca de cat i
fea, al
cal
ul ui.Însem na „ Băutor a l vântului
” n î dialect
ul celor din
Deşe rt
ul Roşu . Arăta cao mar e n îvol
bur ată.
 — Cum deaiavutt u oi ap ă Ast erion? Val
oreaz
ă maimul t
decât armăsarii
, sp use or Di an.
Era pr ima î ntrebare nor mală pe car e i-o ad r
esase în
ulti
mel e săptămâni .
Celaen a privipest e umăr şil e a runcăun rânjetrăutăci
os.
— Am f urat-odel alordulXandri ei.
Chaolcăscă chii
omari ,i ar Dor ian dădu din cap. Erau atât
de ca raghioşi
,î ncât Celaen aî ncep u sărâdă.
— Jurpe Wyrd că est e adevărat .O să vă spun al
tădată
povestea.
Celae na se dăd u î n spat e, î mpi ngân
du-l pe Chaolspr e
ţarc.Cal ul nech ezăl ung,i ar b est
ia şiomul sepri vi
ră ochiî n
ochi.
Dori an încăo pri veasu rpri
ns,dar câ nd asasnia îi ob
servă
privi
rea , elseî nt
oarsesp re Chaol .

— E
Cel pr
aeneaî
a devr
şi îe
nme
crusă
ci t
eî
şă nr
b t
re
aţbe.
elceveifacedeziuata?
— Avem pl
anuri ,spuseea î naint
eca elsă răspundă.Nu
i
ntenţi
onase să su ne atât e d dură, dar – eibi ne,pl
ănui
se
noapt
ea ceaea e d câetva săptămân i.
Chaolo p rivipes t
e u măr .
— Avem?
Cel
aenaî i aruncă n u zâmbet dulce , darveninos.
— O,da.PoatecănueunarmăsarAst eri
on,dar…
Ochi
— Păi
i,lu
si
p Do
ersări
va
ăndil
si
tcă
rar
ţr
i
,i
ă
î.î
i ntrerupseel
.
Chaolse i ut
ă r ep ed e nîapoil a cal când Celaen
a şiDor i
an
se priviră unul pe cel ălal
t. Ori ce expresi
e f
amili
ară afişase
odată,acu m di spăruse . Şi o par t
e din ea– a ce
a part
e car e
pet
recuse at âtea op nţ i aşt
ep t
ând cuner ăbdare să vad
ă chipul
acel
a frumos – ch iar i î duceador ul. Deveni
se difici
l să î l
privească.
Celaena l e u ră sc urt noa pte b ună şiî ilăsăpe a mândoil a
gradjuri, fel
icit
ându- l pe Chaol en ptru ca doul primit. Nu
îndrăzni săseî ntoarcăî n direcţ
ia ca rn
avalul
ui, unde ural ele
mul ţi
mii su gerau că Hol l
in î şif ăcuse apariţ
ia şidezv eli
se
cuştil
e. Î n schi mb, al ergă pe scăr i
, spr e căl dura
apartamen tului ei, n îce rcând să al unge imaginea di nţi
lor
vrăji
toareişiceea ce st rigase în urma lor,cuvi
ntele acel
ea
despre soar tă,at ât e d asem ănătoare cu ce ea ce -i spusese
Mort î n noapt eaecl i
psei …
Poa t
e căer a intuiţie saupoa te era din cau ză căeaer a o
persoană nef eri
cit
ă, car e n u put eani cimăca r săse nî cr
ea dă
în sfatul unui pri eten , dar si mţi nevoia sămea rgăînapoi,î n
mor mân t. Singură.Poat e căNeh emi a se nîşel
a,i ar amuleta
era import antă. Şi er a să tulă săaşt ept
e capri etena eisăî şi
găsească t
imp casăcer cet
eze i ci
ght
oareacuoch i
ul.
Aveasămaimeargăacol oosingurădat ăşinu- ivaspune

n
f
oi
ci
rmod
aat
uănu
Nieh
em
o i
ch
iei
, i
ad
resp
nrei
î ria
sa
sut
.d
l Pen
i
n t
ru
perecă
e gau
t ser
pa
otdvea
rin zi
i d
p avea
erf
ectn î
amulet
a pe care o u p
rtal a gât.
 CAPITOLUL 20

— Mort,spuse Cel
aena,iarmânerul -
craniu deschise un
ochi
.
— Eteribi
ldenepolit
icossă t
rezeşt
ipeci neva din somn,
spuse leadormit.
— Ţi-arfi plăcutmaimul tdacă ţ i
-aş fi ciocănitî
nf aţă?
Crani
ul se nî cruntă. Trebuie săşt iu cev a, cont
inuă Celaen
a,
scoţ
ându- şiamul eta. Col
ierul ăsta – chiar ar e p
utere?
— Bineînţel
escăar e.
— Darest evechidemi ideani.
— Şi? Mort căscă. Est e magi c. Obiectele magice nu
î
mbăt rânescprecu m cele n ormale.
— Darce ace?
f
— Tepr ot
ejează,aşacum aspusEl ena.Tepăzeşt eder ău,
deşit u parisăf acit ot posibilul săi ntriî n bel ele.
Cel aena des chise şa.u
— Credcăşt i
ucef ace.
Poa te că er a o si mplă coinci den ţ
ă, dar gh i
cit
oa rea f usese
f
orm ulată at ât de preci s!Poa te căDavi s că uta acel aşil ucru
pe ca re El ena voi a caeasăî l gă sească: su rsaput er
ii regel
ui.
Acestaput eafipri mulpasspr eaaflaast a.
— Probabi lt eînşel i,spuse Mortî nt i
mp ce ea t recu pe
l
ângăel . Doar t e-
am ave rt
iza
t.
Ea nu î l asculta. Mer sedi rect l
a och iul go l di n per eet şi se
ri
dicăpe v ârfuril
e pi cioarel
or ca săpri vească prin el . Zidul de
pe part eacea lal
tăî ncăer a alb. Sco ţându- şico lieru l de la gâ t,
Celaen a ri dicăamul etaî n drep tul och i
ului şi…
Se pot rivea. Cumva. Î
şiţ i
nu răsu flarea şiseapl ecăsp re
gaură, pri vind pri nt re fâşi
il
e del icate de auri u.
Nimi c. Ni ci
o schi mbar e pe peret e sau pe uri aşu l semn
Wyr d.Î ntoarse col i
erulcu susulî nj os,dar era l af el.Îl
î
ncer că pe part ea op usă, cu sp atel
e,î nclinat – ni mic.Doa r
acelaşiper ete alb di n pi atră, lumi nat de o razăde l umină
printr-
un si st
em de ven ti
laţi
e d e d ea supra. Se mp îi nse nîzid,
cău t
ân do u şă, ori
cepan oumob il
.
— Dar est e OchiulEl enei!„ Doar cu ochi ulcineva poat e
vedeacorect .“Ceal tochimaiexi st
ă?
— Aiput ea să ţi-
lsmul gipe alt ău şisă vezidacă se
potriveşe,
t sp use o Mrt de p e u şă.
— Decenumerge?Trebui esăspunvreoi ncantaţie?
Celaen a aruncă o pri vire sp re sa rcof
agu l Elenei. Poat
e că
vraja avea să fie decl anşată de cuvi nte străvechi– cuvi nte
ascunzân du -se chi ar sub nas ul ei . N u aş a se î ntâmpla
mereu?
Rep otrvi
i amul et
aî n piatră.
— Ah!st rigă ea î
n aerulnopţ i
i,recitând cuvi ntelegravate
la picioarele E lenei
. Scu rgereat i
mpul ui!

Nu sech
Mort n
iîtâm
cot.pl
i ăel
C animi
enac.sco
ase am uleta din per ee.
t
— Ah,urăscast a!Urăscmormânt ulăst a st
upi d şiurăsc
ghici
tori
le asteaidioate şimisterioase!
Bine – i b
ne.Neh emia avea dreptate cupri vire a
l amuletă;
era o pistă moa rt
ă. Iar eaer a o pri et
enă ori bil
ă, fii
nd atât de
li
psit
ă de n îcred
ere şi de nerăbdăt oare.
— Ţi-am spuscăn- osămeargă.
— Atunci,cevamerge?Ghi ci
toareaai afacereferirelaceva
di
n— mor
Da,mâ
aşnt
aeul
st ă
e.st
a
Da n–
rîcăe
dud
n ui
apă
pusp
er
î
nteel
ret
be ăl
ap
area .ot
N
ru
i-
vi
i
t aşa?
ă.
— Ţi
-am pus zecide î ntreb
ări! Şi tu nu- mi dai nici
un
răspuns!
— Vi
noîn alt
ă… î
ncepu el,darCelaena dej
a ur
ca gr
ăbi
tă
scările.
*
Cel
aena stăt
eape mar gn ieastearpă a uneirâp e,un vân t
r
ecedi nsp
re nord ci
ufuli
ndu- i părul
. Mai avu sesevi
sul ăst
a
înai nte;mer euacel aşidecor , mereuî n noa ptea ceea
a indan.
În sp atele ei, o câ mpie deş art
ă şipi etroasă,i ar n îf aţa eio
prăpast ie a tât de u lngă,î ncâ t di
sp ăreaî n ori zontul apri ns de
stele.Di ncol o de râpă er a o pădur e î ntunecat ă, f oşnind de
viaţă.
Iar pe buza î nverzită a părţ ii opuse st ătea cer bul al b,
privi nd-
o cu och i străvechi. Coarn el
el ui uri aşest răl
ucea u î n
lumi na l unii, n îvăl
uindu- l n î gl ori
e i vor ie, şa a cu m şi -l
ami ntea
.Î ntr-o noapt e rece caace eaî l ză rse
i pri ntre ză brel
ele
vagonul uicu car eeradusăî nEndovi er
,unl i
căraluneil umi
înai nte săefir t
ansform atăî n cenuşă.
Se p riviră unul pe a ltul în tăcere.
Făc u un pasmaiapr oapeedmar gine, dar esopr i cân d
pietri cel
e î ncepură să se rost ogoea
lscăî n râpă. Î ntuner i
cul
din acearâpă nu aveasf ârşi
t. Nicisf ârşit, niciî nceput . Părea

să
unorresp
ir
ch
i
pe, să
uri uip
tut
alseze
e. Uncu
eorişo
, ap
siteea
mţ alecaunorcu
şi a
m
minti
ri
î
nt şt
un er
s
er
icue,
laol
e
privea î
napoi – a i
r ch i
pul pe c are l îpurta era al ei.
Di ncol
o de n ît
uner i
c,put easăj ure căauzi se su surul unui
râu pe j umăt aet î ngheţat
, brăzda t p e mar gnii de zăp ezil
e
topi
te de pe munţ i
i Cerbului. Un l i
căr edal b, un rop otde
copite pe pământ ul moa l
e,i ar C el
aen a ri
dică privi
rea di n
râpă. Cerbul ven i mai aproa pe,pl ecându-şiuşor capul, caşi
cum ar fi i nvi
tat-o săi se l ă
ature.
Dar
best
iiurrâp
aşa
i edep
ăr
s ei
ch a
zânoar
du-
d să
se casăse
dăţ
eve
ol
rasc
ă
ez
el mai
u mul
mea. t, ca gura unei
Aşa că Celaena nu traversă hăul ,iarcerbulse înt
oarse,
disp
ăr ând silenţi
os î n î ncrengăt ura de cop acisec ul
ari ai
pădurii.
*
Celaena se rezi
t î n întuneric.Di n focul di
n cămin rămăsese
doar cen uşa,iar luna răsă ri
se.
Cercetăt avanul şiumbrel e p alide aruncate de al depărt
are
de u lmi ni
le oraşul
ui. Era mer euacel aşivi s,mer euî n noapt ea
aceea.
De p arcăar put eavr eo dată săui t e izua în ca r
e o ttce ub iea
îif usese l
uat ,iar easet rezi
sepl i
nă de sâ ngeca re nu er a al
ei.
Se d ădu j osdin pat , Fl ee
tfoot sări
nd şieape p odea. Făcu
câţivapaşi , apoi seopri î n mi j
loc
ul ca mere,i holbându-seî n
întuneric,î n abisul nesfârşit care nîcăo ademen ea. Fleet
foot
îi at i
nse cu nasu l picioarel
e goa le, ar i Celaena se apl ecă
pen tru a o m ângâi
a p e cap .
Rămase ră acolo pentru un momen t , privi
nd în î ntuneri
cul
fărăsf ârşit.
Cel aena părăsica sel
tul î naint
e de i vireazo rli
or.
*
Cân d Celaena nu ap ăru l a uşabar ăcilor nîzor i, Chaol î
i

dăd
Doau
rp uen
ntav
ruacă
ns ea
d
e nz
e
uceavea
mi
nuteef
chn
îai
săni
t
ae
să să
înrc
f
ru
e
ig,n
î
nucam
er
aear
o ei
.ză
scu
să rămână n î urmă cu an tr
enament ul. Ca să n u maispu nem
căer a extrem de n it
eresat de p ovest
eaf urtul
ui iepeiAsteri
on
de all or
dul Xandri ei
. Gândul îlf ăcu săzâmbească, dând din
cap. Doar Celaena ar avea upeu
tl să acăf şaa ceva.
Zâmbetul îi pier
i cân d aj
unse nîapart amen t
ul eişio găsi
pe Nehemi a stând la măsu ţa din f oai
er, cu o ceaşcă cu ceai
aburi
nd î n faţă. Câteva cărţi zăceau pe masă, i
ar eari dică
pri
vi
— r
ea
N da
uein
i
ct
ir
-
,unu
spase
cânu
scdrt
CNh
ea
holi
n.
emi
atră, f
ăcâ
nd o pl
ecă
ci
une.
Uşade a l dorm it
orul Celaeneier
a deschisăsuficien
t cât să
dezvă
luie că patul eiera gol şidej
afăcu t
.
— Undeest e?
Ochii Nehemi eiseî mbl ânzi
ră şiridi
căun bi l
etcare zăcea
pri
ntre ăcrţi
.
— Şi-
al uatliberazi
,spuseea,citi
nddinbil
etînai
ntedea-
l pune p e masă. Dacăarfi să gh i
cesc, aş spune că tes
e at
ât
de departe de oraş,pe cât put
eaaj unge nîj umătat
e de i
z
.
— Dece?
Nehemia zâmbi trist
.
— Pentru că azi se î
mpl
inesc zece ani de l
a moart
ea
pări
nţi
lor ei
.
 CAPITOLUL 21

Chaolui t
ă sămai respi
re.Şi-o amint
iţ i
pând la duelul cu
Cain, c ân
d Cain o t ac
hinase despre moartea ori
bil
ă a
părinţ
il
or ei
, câ
nd easet r
ezisepli
nă de sângelelor
. Ea nu î i
mai sp uses
e ni
mic al
tcev
a, iar el nu î
ndrăznisesă întreb
e.
Şti
a căer a mi că, dar nu rea l
izase că atunciavea doar op
t ani
.
Opt.
Cu zec e a ni î
n urmă,Ter rasen ul fuse se nîschimbare,iar
ori
cine sfi dase f orţel
e invadatoa re al e Adarlanul
ui u fsese
măcelărit
. F amili
i n ît
regiuseser
f ă t ârâte din casele lor şi
ucise. Stomacu l i seî ncl
eştă. La ceor ori f
usese martorăî
n
zi
ua aceea?
Chaolî şit recuo mână pest e a f
ţă.
— Ţi-aspusdesprepări nţ
iieiînbi let?
Poate căer a acoloof ărâmă de n if
orm aţi
e – ceva care săî l
aj
ute săî nţeleagă mai bi ne cuce el f de em
f ei e u rma săai bă
de-af ace câ nd avea săse nt îoarcă, cuce el fde a minti
ri urma
săse ul pte.
— Nu,spuseNehemi a.Numi -aspus.Darşt iu.
Îl pri
vicu o t ăcerel cu
cal
ată, în sch i
mbul aeru l
ui defensi
v
pe care lîrecu noscu la Chaol .
Ce elf de secr et
e ascundeaCel aen a faţă de p rietena ei? Şi
ce secrete av ea Nehemi a de ceruse regel e ca ea să fie
supravegh
eat ă? Fap tul cănu şt ia ni mic des pre ast a,des pre
cât de mul t
e şt i
a regele,î lî nfuri
a pest e măsu ră. Şi apoi , mai
exi
sta o î ntrebare:ci ne amen inţa vi aţa pri nţesei
? Dăduse
or
din camai mul te gărzi săo su pravegheze,dar , până atunci,
nu primise i ci
nun sem n că n ci
evara fi atentat la vi aţ
a sa.
— Deundeşt iidesprepărinţiiei?întrebăChaol .
— Suntl ucruripecar eleauzicu urechi le.Alt
el e,leauzi
cu inima.
Chaol îşif eri pri
virea de i ntensitateadi n och i
i prinţese.i
 — Cândseî nt
oarce?
Neh emi
a se ntîoarse alca rt
eadi n faţa ei. Păreasăfie p l
ină
cu simboluri st
ranii; semne va g famili
are careî iîngh i
ont
eau
amintiri
l
e.
— A spuscă nu seva î nt
oarceînai nt
edecăder ea nopţ i
i.
Dacăar fisăgh icesc
, aşspu ne cănu vr ea săpet reacăni ci
măc ar nu moment di n zi în ac est oraş – maial es nî acest
castel.
În casabărbat ului ai cărui so
l daţi pr
obabilî i măcelări
seră
famil
ia.
Chaolăcu f al er
garea de di mineaţă si ngur. A l
ergă prin
parcul de vânătoare pân ă cân d î şisi mţi epu i
zate chiar şi
oasele.
*
Pe dea l
uri
le înceţoşat
e de dea su pra Rifthol
dului, Celaena

se
de pil
imb
vi a zori
rea pri
nl
ot
r
rel
, cop
ăsâ a
nci
i
d-omi
pcu
eţ ei
Fl pă
eet
fdu
oo
tri
.să
Seopli
umb
rm a di
eze. nA
ast
ină
te
zi
,
chiar şipădureapăr eat ăcută.
Bine.Astăzinu er a o zipen tru sunetel
e vieţ
ii
. Ziua de azi
era pentru vân tul vuind pri nt
re ramuri , pentru susurul
râului pe jumătate îngh eţ
at
, pen tru scrâşn
etul zăpezii su b
greutateaci
zm el
or ei
.
În aceast
ă zi, anul trecut
, ştiuseceavea de făcut – vă zuse
fiecare pas cu o cl arit
ate atât de brutală, î
ncâtusese
f uşor
cân
sedi vd
en
er
p ui
se i
se mp
tfiu
cu l. Od
rea înat
ăua
zi leaceea
spuse
,sî
ne mi
ul
inel
Dor
ei an
dn şi
i Covi
Endhaol
,că
er dar
era o mi nci
ună.Să se i p
ardă cu fir ea impli
ca un senti
ment
mult prea uman ; ni
mic asemăn ătorcu f uri
a de gh eaţ
ă care
pusese stăpâni
re pe eaşial ungase orice rst
op de umanitat
e
când ease rezi
t se in
d visul cucer bul şirâpa.
Găsiun bol ova
n mare cu ibări
tî ntr
-un şăn ţ
uleţşise şez
aă
pe su praf
aţa lui fină şiî ngheţat
ă, cu Fl eetf
ootânlgă ea.
Îmbrăţi
şându-şicâinel
e,Cel aena privipădurea t ăcu
tă din
juruleişiî şiami ntizi ua în care se dezlănţuise asupra
Endovi er
ul ui.
*
„Celaen a gâ fâi pri nt
re di nţ i
iî ncleşt
aţiî n t i
mp ce sco ase
târnăcop ul d i
n burt a su prave ghetor
ului. B ărbatul gâlgâi
a
sânge, ţinându- şimaţ ele,î n t imp cepri veal a sclavii ca
re îi
înconjurau. Dar o pri vire d i
n part eaCel aenei, o scâ ntei
er
e a
acelor oc hi ca re arătau căî ntrecuselimita, îiţ i
nu pe sc l
avila
distanţă.
Zâmbi l a supraveghetor şiapoi î iînfipse âr tnăcopul în f
aţă.
Sânge l
e u li î
iî mproşc ă picioarele.
Sclaviiî ncăst ăteau l a di stanţă când lovi cu târnăcopul î
n
lanţuril
e ca re îileg au gl eznele de restul sclavil
or. Nu seof eri
să î i el
ibereze,i ar ei nu î i ceru ră
; şti
au cât de i nuti
l ar fif ost
.
Femei a de l a capătul l anţului era inconştientă. Spatel
e îi

e
sr
ua pe
pravli
n et
gh deul
or usânge,t
i mor br
. ăz
A da
veat săedmobi
c
ari
ul
ă cu
pânăa vârf
doud
ainzifie
dr al
acă
rănil
e nu î i erau trat ate.Şi ch iar d acăar fif ost, probabil avea
sămoa ră din pricina vr euneii nf
ecţii. Se nîtâmpla dest ul de
des nîEndovi er
.
Celaen a seî ntoarsecu sp atel
e l a f emei
e.Ave a treabă de
făcut,i ar patru su praveghet
ori t rebuiau să î şipl ăteascăo
datori
e n îai
nte ca easăt erm ine.
Ieşi din puţul mi nei,l egănând t ârnăcop ul î
n mână. Ceidoi
pazn
se i
î
nci
t del
âmp a
lS
a. ca
ânpgel
ătu
eltiunel
seulur
pi mu
el
i ri
ngearăpe
înai
hn
ate
nesă
i şiî
nţ
pel
eeagra
b ăţce
el
e
goale,iar Celaen a şi-l şt
ersee dp e a f
ţă în t imp ceseî ndrept
a
spre cam era unde şt ia căl ucr
ează ceipatru su pravegh
etori
.
Le mar case feţel
e î n ziua în car e eio t ârâser
ă pe acea
tânără Eyllwe nî sp atele cl
ădiri
i şio f olosi
seră cape ocâ rpă,
apoi îit ăi
aseră gâ t
ul de a l o ureche al alta.
Celaena ar fi put ut lua săb i
il
e de l a găr zil
e moa rte,dar
pentru aceşti patru bărbaţi,trebuia săfie â trnăcopul. Voi
a ca
eisă i şt
e cum se mţ si eaEndovi erul
.
Aj
unse l ai ntrarea secţ iuniilor di n mi ne. Primii doi
suprav eghetor
i muri ră cân d l e î nfipse t ârnăcopu l în gât.
Sclaviil or iţ
pară, l ipindu- sede per eiţ când eat recuf uri
oasă
printre i .e
Când aj unse alce i
lal
ţi doi su praveghetori,îil ăsăsăo va dă,
îil
ăsă să î şiscoa t
ă săb i
ile.Şt ia că nu arma di n mâna eiî i
speria de moar t
e,cimaidegr abă och i
i ei– och i car
e l e
transmi t
ea u că f useser ă păcă l
iţiî n acele ul ti
me l uni, că nu
fusese su fici
ent săî it aie părul şisă o bi ciui
ască, că î
i
păcă l
ise să ui
te că Asa sniul Adarlanului er a pri
nt re ei.
Dar eanu ui t
ase i n
cio secu ndă de d urere,ni cice iîvăzu se
făcându- l
e al t
ora– acel eit i
nere f emeidi n Eyl lwe, care îi
implorase p e zeii ca re n u o sa lvaser
ă.
Bărbaţii muri ră pr ea repede, da r Cel aena mai av ea o

sa
î
narci
pon
iăladet
unî
nd
el
uep
llinri
pit î
ncin
pa
ai
ln
,te
carsă
e- şi
d gă
uceasa
ească
f
ară dsf
ârşi
i
n tun
mil.
e.Merse
Gărzi
le
i
eş i
ră grăbite săoî ntâmpi ne a l guri
le u tnelel
or.
Ea sări în su s,răsu ci
ndu- se şibrăzd ând aer ul. Alţ
i doi
gardienif ură doborâţi,i ar eal e u lă săbi i
le,lăsând târnăcopul
di
n mână. Scl avi
i nu i zbucn i
ră î n urale n ît i
mp ce su aprit
orii
l
or că dea u pe ca pete;doar p rvi
iră în linişte,înţel
egând. Aceea
nu er a ol uptă pen t
ru sc ăpare.
Lumi na su prafeţ
eio ă fcusăcl i
pească, dar eaer a pregăti
tă.
Fapt
soarul
uică
el aveochii ei
a să fie era
aumai
ce nev
o ţ
iie
mar săslse
ăbiciad
unap
et
aez
eei.l
aDelumini
aceei
a
aşt
eptaseumi lna maibl ân
dă a după- amiez i
i. Amurgu l ar f i
f
ost o opţi
une mai bună, dar în acel momen t al zil
eier a prea
bi
nepăzi t
ăşierau prea mulţ
iscl
aviprin preajmă carearfi
putut fi pri nşinevi nova
ţiîn vâltoarea si nucigaşă
. Aceast ă
ult
imă or ă de lumi nă, câ
nd soarel
e ca l
d î i atrăgeape t oţ
il a
som n, er
a momen t
ul când san
tinel
ele se retrăgeau înaint
e de
i
nsp ecţ
ia de seară.
 Cele treisa ntinele de l a intrarea î n mi ne nu şt iau ce se
petrece ed desubt. Toa t
ă lumeaţ i
pa î ntotdeauna în Endovier.
Toţisunau l afelcând mureau.I arcelet reisantinel
eţipară
exact ca t oţi ceil
alţ
i.
Iar p a
oieaf ugi, grăbindu-se sp re moar teacar e o chema,
îndrept
ându- se sp re i z
dul impunăt ordi n piatră de al capătul
curţi
i.
Săgeţit receau şu ier
ând pe l ângă ea ,i ar C el
aena l e evi
tă.
Nu av eausăo uci dă,di n ordinul reg euli
. O săge atăî n umăr
sauî n pi cior
, poa te.Dar avea săî if acăsăse gâ ndească mai
bine l
a ordinelel orde î ndată ce carnagiulavea să devină
preamasi v ca să-li gnore.
Altesantinelesei vi
răgrăbi tedepret ut
indeni,iarsăbii
leei
cântau un cân t
ec uf rios, de oţel,î n t i
mp ce iîdob orau unul
câte unul. Liniştease b a
ătu pest e Endovi er
.

suP
firimi
ci
ento delovi
adtu
âr
nă î
că,n
î pi
ci
ncât orsă
–
î
it o
aiet
ăi
tet
u
endr
ă uad
on l.ân
ncă,
Î dar
căvoi au nu
ca
ea să poat ă munci. Darea nu av ea să maimunceas că,nu
iar
, nu pe ntru ei. Când număr ul de cadav re av ea să fie
îngri
jorător de mare,nu vor mai avea de ales ecâ
d t săî iînfigă
o să geată în gâ t
. Dar apoise p aropi
e d e poart
ă, i ar ploa
ia de
săgeţi seop ri.Începu să râdă cân d set rez
iî ncon j
urată de
patruzeci de gărzi şirâse şimai t are când cer ură să l i se
aducăl anţuri
.

deRâadea
atncân
iged dţâşn
zi
u .i
l Î pen
ncă t
r
put
aruult
ima
gărzioar
ău
că
z r–
ăî of
n l
u
t
uimăei
ga î
nce
. rcar
e
Încă râd ea cân d î şi i er
pdu cu noşti
nţa, iar deget
ele îi
ati
nseră păm ântul pi etros – l a nu mai m ult de câţiva
centimet
ride zi d.“
*
Chaolse ri dică de l a mas a ei din f oai
er când uşa se
deschise uşor. Cor i
dor ul er a î nt
unecat, torţ
ele arseser
ă
com plet
; aproa
pe t ot castel
ul er a adorm i
t. Căpit
anul auzi
se
ceasul bătând mi ezul nop ţi
iî n urmă cuceva imp t
, dar şt i
a că
nu epu i
zarea ap ăsape umer ii Cel aeneicân d se r st
ecură î n
apartamen t
ul ei . Aveacea r
căne vi neţii sub och i
, ch ipul î i er
a
pali
d, iar b uzelel i
psite de cu l
oare.
Fleet
foot l er
agă sp re el,l egănându- şico ada, şiî il i
nse de
câtevaori mâna, î nainte ca ea să î şitârascăpi cioarele sp re
dorm i
tor,lăsâ ndu-i singuri
.
Celaena î l p rivi odat ă, o ch i
i eiur t
coaz-au rii p ărând
bântuiţi
,şiî ncepu să desfacă peleri
na înt imp ce trecu pe
l
ângăel ,int rând în dorm itor
.
Tăcut,Chaolourmă,doarpent ru căîn expresiaCel aenei
nu ci t
ise i n
ciurmă de aver ti
smen t saurep roş – ai m degr abă
o nepăsar e car e suge ra că nu ar ficon tat i n
cidacăl -
ar fi
găstipe e rgele Adar l
anului în ca mer a ei.
Îşisc oase hai na şici zmele,l ăsându-le pe pod ea.Chao l

p
îri
n vi î
garn a
derol
tă
b
ă. par
Ot
ecl
icâ
păndmai
Cel
aen
âra
tzi
uî
şi desch
, se nei
ît erse,
oa tuni
ca
purşi
tânmer
d se
o
cămaş ă de noa pte mul t mai mode st ă de cât elnjeria ei
obişnuită din dant el
ă. Fleetf
ootdej a să rse
i pe pat ,tol ăni
ndu-
se ntîre p erne.
Chaol î nghiţ
iî n se c. Ar fit rebuit săî i oferent i
i
mi tat
eî n l
oc
săaşt ept
e aco lo. Dacăeal -ar fivru t aco l
o, i
-ar fiscri s şilui
un bi l
et.
Celaen a se op ri înaintea şem i
neu l
ui şiagi tă cărbuni i cu
văt
cu rai
u
spal
,
tae
poi
el a
lpuel
sedou
cână
dlemn
vo
rbe
ipef
: oc.Priviflăcări
le.Î
ncăera
— Dacă î ncercisă î
ţidaiseama ce să î mispui ,nu te
deranja. Nu exi st
ă ni
mi c ce să oaptă fi sp us sau f
ăcu t
.
— At unci
,lasă-măsăî ţ
iţincompanie.
Chiar d acă Celaena reali
za cât de mul te şti
a Chaol, nu î
i
păsa să e aflc um se nîtâmplas
e.
— Nuvreaucompani e.
— Avreaşiaaveanevoi esuntlucruridif
eri
te.
 Probabi
l căNeh emi a ar fit rebuit săfie a col
o– u n alt copi
l
alunui regat u ccerit . Dar el nu voi a ca Nehemi a să fie
perso
ana l a care s ă apel eze el C
aena. Şi,î n ciuda loi
ali
tăţiilui
f
aţă de e rge
, Chaol nu î i puteaî ntoarce spatel
e – u n astăzi
.
— Deci,aidegândsăst aiaicitoatănoapt ea?
Celaenaî şiaruncăoch i
i pe ca napeaua dintre ei.
— Am dormi tînlocurimairel e.
— Cred că experienţ a mea cu „ l
ocurimairel e“estemul t
mai oribi
lă decâ ta t a.
Din nou , stomacu ll ui Chaolse ncl îeştă. Dar apoi, Celaena
pri
vipri n uşa desch isă, ă zrind masa di n f oa
ier, ş
i ri di
că
uimit
ă d i
n sp rânce ne.
— Ălae… tortdeci ocolată?
— Am crezutcăeposi bilsăainevoi edepuţ i
năciocolat
ă.
— Săam nevoie, nu să vreau?

apUrma
roapeu nui
c
ă ăz
r âm
flăbet
su u
şuf
an
ratt
omnat
î i
c
t
impujcă e
cespupseb
u
:zele ei
,iarChaol
— Pent ru ti
ne,aş spune că t ortulde ciocol
ată est
e cu
si
guranţ ă noevoie.
Celaena ven il ângă h Caol, opri
ndu- se alo mână di stanţă şi
ri
dicând pri vi
reasp re e l. Puţi
nă cu loar
e reve ni
seî n obraj
ii ei
.
Chaolar r t
ebui să se de a î napoi
, să pu nă maimul t
ă
di
stan ţ
ă î nt
re ei . În sc hi
mb, se t rezi p ăşi
nd spr e ea,
st
recurân du-şio mân ă pe mi jl
ocul eişice aal
ltă în păru l
asa
âs
at tn
iei
,î
e
d tmb
areră
,ţi
şâ
î nd-
ncât ot st
i
a
şrâns l
că a pp
ea i
ept
utul l
ea umţ
i
si.iIni
ma
ast
a. îiub
Dă
pteao
ă
secundă, b raţele ei lî cu prinser
ă, d ege
tel
e ei săp ând î n
spatel
el ui într-un f elca re î
lf ăcu sărea l
izeze cât de apropiaţi
er
au unul de cel ălal
t.
Chao l al ungă ac el sent iment, chiar când t extura
măt ăsoa
să a părul ui eipe dege tel
e lui îlfăcu să vr ea să î şi
î
ngr oape faţa î n el ,i ar mi rosul ei
, ames t
ecat cu ceaţ
ă şi
noapte,î lfăcu ră să î şipl imbe nasu l pe gâtul ei
. Exi stau şi
alt
e elfuride ao co nsola, în af ară de cu vi
nte,i ar dacăeaavea
nevoei de gen ul acela de d i
stragere… Chao l alungăşigân dul
acela, î
nghiţi
nd î n secân pă ce p aroape senecăî.
Degetele eisepl i
mbau pe sp atelel ui
,î ncăî nfigâ ndu-seî n
muşc hii săi cu un si mţ săl batic alposes i
ei. DacăCel aen a
continua să-l at ingă aşa , Chao l av ea să-şipi ar dă com pl
et
control
ul.
Apoieaseret rasedinî mbrăţişare,doarcâtsăî lpoat ăpri vi
din nou , nîcă at ât de ap roape, nî câtrăsu flăr il
e l or se
împleteau. Chao l se t rezi măsu rân d dist
an ţ
a di ntre buzele
lor
, och i
il ui pl i
mbându- seî ntre gu ra şioch ii ei , mâna î ncă
rămân ându-iî n părul eimoal e.
Dor i
nţa clocot ea în el , ar zând di n t emeli
i or i
ce zi d de
apărare pe ca re îl ridi
ca se, ştergâ nd ori
cel i
mi tă pe ca re se
convinsesesă o en mţ i
nă.

CeA
lpoi
aen,at
a â
st
pud
seî
e:ncet
,încâtaproapecăeradoarun murmur ,
— Nu-midau seama dacă ar t rebuisă îmifie ruşi
ne
pentru căvr eausăt e strângî n braţe nî zi
ua ast
a sausăfiu
recunoscăt
oare că, în ciuda a cee a ces- a înt
âmpl
at na îi
nt e
de asta,cu mva,m- a ad us altine.
Chaolf u atât de ui mit de cu vi
nt
ele ei
,î ncâ
t sedesp ri
nse,
sedesp ri
nsede l ângă ea şipăşiî napoi
. El avea de dep ăşit
obstacol
el
e sale,dar ,l a felşiea – poa te mai mul t
e decât
re
al
Ni
za
u e
av
el
.
a răspuns p
entru ceea ce spusese ea.DarCelaena
nu îi dăd u ti
mp să se gân deasc
ă la cu vi
ntel
e pot
ri
vit
e şi
mersel a tort
ul de ci
ocol
ată din f
oai
er, set rânt
iîn scaun, şi
se nfiîpse nîel
.
 CAPITOLUL 22

Lini
şteadin bibl
iot
ecăse ştaernu pe u meriilui Dori
an cao
pătură gr
eoai
e,î ntreru
pt
ă doar de î ntoarcer
ea paginil
or,î n
ti
mp ceci tea tabelel
e genea
l
ogiceex ti
nseal e famili
eisa le şi
povest
eaei. Nu put eafi singurul di
ntre ei; dacăelch i
ar avea
magie,atunci, cu m rămân eacu Hol li
n? La el de-ab
ia acu m
se mani f
estase,aşa că, r ob
pabil
, avea să se manifeste la
Holli
n campes te vr
eo oună an i
. Cu puţ i
n noroc,până atunci,
avea sădes cop er
e cum săsu pri
me magi a şisăî lînveţe şi pe
Holli
n săf acăl afel
. Nu-i era preadrag de frat
ele uli
, dar nu-l
voiamortpebăi at–înspeci
al,nu-idoreagenuldemoartel
a
care -i
ar fit ri
mis att
ăl lor dacăar fiaflat ceză ceaî n sângel
e
lor
. Decap i
tare, dezmembrare, p a
oi incendi
ere. Ani
hi l
are
totală.
Nu er a de mi rare căFaepăr ăsi
se ră conti
nen tul. Fuseseră
put erni
cişiî nţelepţi, dar A dar l
anul avea putere i l
m
itară şiun
publ i
c f anati
c că utând ori ce soluţi
e l a foa
met ea şisă răcia
care se ab ăt
user ă ca o pl agăasu pra regautlui de at âeta
decen i
i. Nu doa r arm at el
e f useser
ă cel e care î i puseseră pe
Fae p e u fgă– n u, vinovaţ if uses
eră, de a sem enea, şioa men i
i
care t răiseră î ntr-un ar mistiţ
iu incomod cu ei , dar şi
muri tori
iî nzestraţi cu magi e,de gen eraţ
iiî ntregi. Cum ar
reaciţona acei oa men i dacăar t şi cămoşt enit
oru llor alt ron
era bânt uit de a cel
eaşiput eri?
Dor ian î şit rec u un dege t peste ar boreel ge nealogi
c al
mameisa le.Era presă rat cuHavi l
li
arzidi n belşu g;o î mpl eti
re
a cel or oudă f ami l
ii din ul timele secole care dădusenaşt ere
atâtor regi.
Dar dej a er a î n bi bli
otecăde t reior e şini ci
una di nt re
cărţil
e al ea nen orocit
e nu î i oferi
se vr eo informaţ i
e desp re
existenţa vr eunui moş teni
tor cu magi e în sân ge. De f apt,
fusese o sece tă î n l inia de sân ge de cât eva sec ole.Câţ i
va
oamen iî nzestraţi se că sători
seră în ca drul l i
nieide sâ nge,
dar cop ii
il or n u senăscu ser
ă cu put erea ,i ndif
er ent de fel ul
darurilor avute de pări nţ
iil or
. Era coi nciden ţ
ă sa u voi nţă
divi
nă?
Dorian î nchiseca rea
t şiseî nt
oarsepri ntre rafturi. Ajunse
l
a se ci
ţuneade l ângăperet el
e din sp atele biblioteci
i, cel ca re
cuprindeat oate arhivele geneal
ogice, şiscoa seceamai vech e
carte pe car e o găsi – u na care deţ ineaar hive dat ân d de l a
f
on darea d Aarlanului.
Acolo,în vârfularboreluigenealogi
c,era Gavi n Havil
liard,
pri
nţ ul muri t
orcar e îşicon dusese armat a în st răfundurile
munţ il
or Ruhnn pent ru a- l provoca pe Lor dul Î ntunecat ,
Eraw an. Război ul fusese ungl şibrutal,i ar în cel e d i
n urmă,
doar o t
reime d in oam eni
i care plec
aser ăî mpreu nă cu Gavi n
i
eşiseră di n acei munţ i
. Dar Gavi n, de asem enea,i eşi din

a
pces
ej t răzb
umătaoi
etFî
mp
aereu
anl
ăuicu mi
Bran r
neasa
on l
, pru
iil
mu – reg
p
ri
enţ
esa El
alTer en
r a,u
asenfii
l
uca
i.
Brannon î nsuşii -
a oferi
tl ui Gavi n teri
toriul Adarlanului ca
dar de nunt ă şi răsp lat
ă pen tru sacr i
ficiil
e pri nţului şi
prinţese
i din timpul război
ului.I ar de at unci, nici
o pi căt
ură
de sâ nge a F
e n u a mai i nterve
nitî n li
ni a lor. Dorian urmări
arborel
eî n jos.Doar a fmilii de mult uitate,al e că ror eri
tt orii
erau acum st ri
gate d
upă d iferi
te nume.
Dor i
an oftă, puse jos cart ea şicot r
ob ăi din nou pri ntre
r
paf
oat
ut
eri
.că
Da că El
avea enasî
să
gă nzes
tr
ească
ra
ăse
sp l
uni
ni
sua
ricu
în ap
lu
ăt
t er
pe
ara
t ei
e…, atunci
Fu su rprins săvad ă car
teazăcân d acolo,av ând î n veder
e
cum t at
ăll ui di
strusese ceaa casă nobil
ă î n urmă cu zec e
ani. Dar i at-
o acolo: oi st
orie a descen denţeiGal athyni
us,
începând cu regel e FaeBran non î nsuşi. D ori
an răs foi
paginil
e cu spr âncenele ridicat
e. Şt i
use că l i
nia er a
binecuvântatăcumagi e,darasta…
Era blindată. O linie de sângeat ât de put erni
că,î ncâ
t alt
e
regate t răiseră gâ ndindu- se cu gr oa ză la ziua î n ca re lorz
ii
Terrasenul uiaveausăvi năşisăî şicearăpământ uri
le.
Dar nu o ă fcu seră ni ci
odată.
Deşiuseser f ă î nzestraţi
, n u î şi mp îinseseră ni ci
odată
graniţel
e,ni cimăcar n câ
d războa i
elel e băteaul a uşă. Când
regist răi ni îi amen inţaseră, r ăsp unsu ll or f
usese scurt şi
brutal.Darî ntotdeauna,i ndi f
erentdesi t
uaţ i
e,rămăseserăî n
graniţel
e o lr
. Păst raseră pace a.
„Aşacu m ar fi t r
eb uit săf acăşit ata.
“
În ci uda put erii pe ca re o avea ,f amili
a Gal athynius pier
ise
şinobi li
i eil orziî mpreu nă cu ei .Î n ca rea
t pe ca re o găsse,
i
nimen i nu se er dan jase să mar cheze casele pe car e atătlsău
le ex t
erm inasesa u pe su pravi eţ
uitori
i pe ca reî it ri
miseseîn
exil
. Fără cu rajul şicu noştinţele pen tru a o f ace singur,
Dor i
an î nchise car tea, î
ncrunt ân du-se la t oat
e acel e nume

a
orzân
zi?d în privi
reasa . Ce el
f de r ton aveaăsmoşt en
ească î
nt r
-
Dacă moşt enit
oa reaTer rasen
ului, Aelin Galathyni
us,arfi
trăit
,i -ar fi deve nit un pri et
en, un al iat? Mir
easal ui
, poate?
O î ntâl
nise od ată, înainte ca regat ul eisă devi nă o ca să
mort uară. Amintireaer a va gă
, dar eaf usese f a
otă sălbat
ică,
preco ce şi î
l asmuţ i
se e p brutal
ul eivă r asupra l
ui Dorian, ca
să-lî nveţeol ecţie pen trucăî i vă rsaseceai pe rochie.Dori an
îşif recă gâtul. Des igur, ca o i ronie a so riţ
i
, vărul eisf ârşise
pri
săun şi
a cel
devema
n
iiAedi
deont
emAu
shtryver
ă ,oi
rzb gen
cer
ni ai
dl
nul
-mind
noru.neÎlal
î
ntt
âa
lt
ă
nl
iui pe
se
Aedion decât evaoride-alungulani lorşi,l
afiecareî ntâlni
re
cu t ânărul şiaroga ntul gen eral
, avu sese mpriesia căAed i
on
voi
asă- lucidă.
„Şi pe b ună drep t
ate.”
Tremurând,Dori an pusecart eal alocşipriviraft
urile,de
parcă r afi con ţ
inut răsp unsuri. Dar deja şti
a cănu er a nimic
aicica re să-l poată ajuta.
 „Când vaven iti
mpul , eut e vo i ajuta.
“
Oare Neh emia ştia ce să l
ăşluia înăuntrul lui
? Se purt ase
atât de straniu în aceazi ,la duel , desenând simboluri î
n aer
şi ap oi leşinând. i Ş ap oi mai f usese şi moment ul cân d
sem nul acela arsese pe rfuntea elCaen ei
…
Un ceas bătu ora undev a în bi bli
otecă. Ar rt
ebui săpl ece.
Era zi ua lui Chaolşiar r tebui măca r săî şisalut
e prietenul
înainte caCel aena să -
li a pe su s.Bi neî
nţelescăelnu f usese
invi
tat. Şi niciChaolnu î ncer
ca se să suger
eze că Dorian ar fi
bine-veni
t.Oarecepl ănuiaea,maiexact ?
Temperatura di n bibli
otecă scăzu, o raf al
ă îngheţat
ă
suflând di ntr-
un coridor ndîepărtat.
Nu căi -
ar fi păsat . Vorbise serioscâ nd î ijurase ehNemiei
că o t er
mi nasecu Cel aena.Şi poat e că ar fi t rebuit să îi
spună l ui Chaol căo put eaav ea. Nu căi -ar fiap arţi
nut lui

v
i
-r
e
aodafi
r tăa–
pasau
rţi
nucă
tea.
eiarfiî ncercatvreodatăsăsugerezecăel
Se put eades pri
nde d e ea. Se d espri
nsese ed ea. O lăsase
săplece. Să plece. Să…
Cărţ
i zb urară din raft uri
lel or, zeci pest
e zeci l
ansându-se
î
n aer , i ar de dat a as ta se l ov i
ră de el , trimi
ţându-l
î
mpleti
cindu- se spre ca pătul â rndului d e raft
uri
. şiÎ er f
i
chi
pul,i ar c ând foşnetul hârt i
eişial pi el
ii sest i
nse, Dorian
puse omân ă pe zi dul de p i
atră din sp at
ee
l uli şirămasecu
gura
J umăcăsca
tatetă
d.
in cărţ
ifuseserăaruncat
edeperaf turil
elorşi
er
au î mprăşt iat
e pe pod ea, caşicu m ar ostf ar uncate de o
f
orţă invizibil
ă.
Se gr ăbi să l e strângă,î ndesân
d volumele î n rafturi
, nu
î
ntr-o or dine anume,î naint
e ca vr eunul dintre bibli
otecari
i
r
eg ali săvi nă şisăveri ficede a l ceproven i
sezgo motul.Î iluă
câteva mi nute săl e pună lal oc,ini
ma băt ându-i atât de a tre,
î
ncâ t cred eacăare să i se acă
f rău din nou.
 Mâinile i îtremurau – şi nu doa r de e tam ă. Nu, î ncă mţ siea
of orţă go nind prin el ,i mpl orându-l săo dez lănţuie d i
n nou ,
să seesc d
hidă…
Dorian puse l t
ui
ma ca rte p e arf
t şio rupse alf ugă .
Nu pu t
ea spu ne ni măn ui . Nu pu t
ea avea î ncreder e în
nimen i
.
Când aj unseî n hol ul principal al bi bli
otecii
,î şirel uă pasu l
obişnuit, s i
mul ând o i ndif
eren ţ
ă l en eşă.eu R
şich iar să- i
zâmbea scăbi bli
otecarului bătrân, ca re seapl ecăî naint eal ui
când t recu pe l ângă el . Dor i
an î if ăcu pri eteneşte cu mân a
înai
nte să i
asăpe u şile masi ve i n
d st ej
ar.
Nu put ea avea ncr eîd
ere nî ni men i
.
Vrăji
toarea aceea de l a carnaval– nu î lrecunoscuse ca
fiind pri nţul. Totuşi
, daru l eisedoved i
seadevă rat, cel puţi
n
când i se d ares
aseui lChao l. Era un ri sc
, dar oa pt e căBab a

Pici
oare-gal
ben e avearăspun
*suri
le de care avea elnevoie.
Cel aena nu era agi tat
ă. u N avea ab sol
ut nici
un mot i
v
pentru ca re săse ngri
îjoreze.Era doar o ci nă. O ci
nă pen t
ru
a că reiaranjare pet
recuse să
ptămâni î
nt regi
,în orice omment
l
iber pe car e şi-l lua de l a spion
area acel or bărbaţ
i din
Rif
thol d. O cină la care avea să fie si ngură.Cu Chaol . Şi
după noap tea rec
tută…
Cel aena trasead ânc aern îpi ept
,t remurând uşor, şise
pr
al
bi
vi
ast pen
ru t
r
pu
a,o
l aprul
t
oai
pmă
e aldat
b ăî
şiî
nncru
ogl
sti
n
at
ădă.
cuRochi
a
măr î
gel
ei er
d
ina cri
deau
stl
,n
car
e f ăceau mat eri
alul să arate ca su praf
aţa scli
pitoare a
mării
. Poa te căer a puţin camprea mul t, dar iîsp usese l
ui
Chaol să se î mbr ace elegan
t, aşa că ac um spera ca el să
poart
e ceva car e să o f ac
ă să nu se maisi mt ă at ât de
ruşi
nat ă şit i
mi dă.
Celaena puf ni. Pe t oţ
i zeii
, chiar se si mţea timidă, nu-i
aşa? Era ri di
col, pe bune.Era doa r oci nă. Fl
eetf
ootavea să
stea cu Neh emiaî n timpul nopţ i
i şi… şidacă unpl eca acu m,
avea săî ntârzie.
Refuzând să î şi maipermi t
ă să t ranspi
re o secundă î n
plus,Celaen aî şil uă pelerina di n bl ană de h ermelină de u nde
o ălsase h Pi
li
ppa, î n garderobă.
Când aj unse e p hol
ul de a li ntrare,Chaoldej a o aştep t
al a
uşă. eşiD î i desp ărţea un sp aţiu con si
derabil
, Cel aena îşi
dădu se ama că och iilui er au aţ inti
ţi asupra eiî n timp ce
cobora scările.Del oc su rprinzător, că pit
anul purt a negr u,
dar m ăcaru n era uni f
orma l ui. Nu, t unicaşipan tal
onii săi
păreausă ai bă o cr oailă el egantă, şipărea ch i
ar să- şifi
trecut pi
eptenul pri n păru l scurt.
Chaolî i privea fiecar e pas t raversând cor i
dorul, chipul
fiindu-ii ndescif
rabil.Î n cel e di n urmă, se op ri în faţa l ui
,
aerul rece ce ătru
pndeapri n uşi le d eschise â mngâindu-ifaţa.

Cel
nu aen
se ause
d nusemer
dups
ăese
ea
,l
asă
alerg
orar
ea
t d
agă i
n
afarădi
.mineaţ
a aceea,iar el
— Lamul ţiani,spuseea,înai nteacaelsăpoat ăprotest
a
î
n l egătură cuhai nel
e ei.
Ochiil ui pop osi
ră pe faţa ei ,i ar Chaolafi şă un zâmbet
ti
mid, ex presia aceea i
ndescifrabil
ă di spărând.
— Vr eausăşt i
uundemăduci ?
Celaen a rânji
, emoţii
le sti
ngâ ndu-i-
se .
—Î nt r
-un locteri
bildenepotrivitpentru CăpitanulGărzi
i.
F
păcu
orţ
il uncast
or sem
el
unl
uicu
. Bc
uapuli
n. căt
Î reet
am r
n
i
năsu
ţ ra cu
ase caredecap
aşt ept
i
ta
ar î
ean pf
eaţ
a
şofer şi pe oa meniil ui dacăav eausă î ntârzie.Mer gem ? îl
î
nt reb ă ea.
Î
n t i
mp ce er au purtaţi pri
n oraş,st ând în părţ i opuse l e
a
trăsu ri
i, vorb i
ră despre orice, în afară de noapt ea t recu
t ă –
desp re ca rnava l
, Fleetf
oot, despre mof t
uril
e zilnice al e l ui
Hol l
in. D ez bătură chiar şisu biect
ul vreme,î ntrebându-se
dacăpri măvar a avea să sos ească în sf âr
şit sau nu. Cân d
ajunserăl a cl
ădire,o vech e a f
rmaci e,Chaolri dicăned umer it
din sprân cene.
— Aşteapt ă,spuse ea şiî lconduse î n magazinulblând
luminat.
Propri
et ariiîi zâ
mbi ră, invit
ându- iî n su s,pe sca ra îngu stă
din piatră. Chaolnu sp use i nmi cî n t i
mp ce r u
cară t rept
ele,
trecâ
nd de al doi l
ea şial t reilea et aj
, până ceaj unseră l
a o
uşă de l a ultimul etaj. Palierul er a î ngust
,i ar C haol atingea
fal
duril
e r ochi
eiei . Când Cel aen a se î ntoa
rse spre el , cu o
mân ă pe mân erul uşii,îi zâmbi t imid.
— Poat ecănuest eunarmăsarAst erion,dar…
Deschise şa u, păşind în l at
er al pen tru caelsăpoat ăi ntra.
Rămas ă fră cuvi
nte,Chaoli nt ră.
Celaena pet recuseor e în şi r a ranjând totul,iar n îl umi na
zil
eiar ăatse i n
munat, dar oapn t ea…Era exact aşacum î şi

i
ma Agi
n
coa
pse
eri că
şulcl
ădva
iriră
iet
a
ra
a.o seră î
nchisă din sti
clă,plină cu
flori, p lante în gh ivece şi om pi r f
uctiferi ca re fuseser
ă
î
mpod obiţi cul umi niţ
e scân t
eiet
oare. nÎ treg l ocul u fsese
transform at într
-o gr ădi
nă parcă i eşi
tă di ntr
-o l egendă
străveche.Aeru l eraca ld şidul cea
g, iar â lngăf erest
rel
e care
l
e of erea o pri ve l
işt
e mi nunată asu pra râu l
ui Aver y er a o
masă i că,
m ar an j
at ă pentru dou ă persoan e.
Chaol cercet
ăî ncăperea,î nt
orcându-se e p călcâ
ie.

sp—se
u Esel
t
eg r
bă
l
âd
ni
n.
daf emeiiFae–di n cânteculReneiGoldsmith,
Och i
il ui de ch i
hli
mbar er au l uminoşi.
Celaenaî nghiţiîn sec.
— Ştiucănueci neştiece…
— Nimeninu amaif ăcutvreodat ăaşaceva pentru mine.
Scutură ui mit di
n cap , privind di n nou sera. Nimen i
,rep
etă
el
.
— Estedoaroci nă,spuseea,f recându-şigât
ulşimergând
spre masă , doar pen tru cădor i
nţa de ase ap ropia de el er
a
atât de p ut
ernică,încâ t avea nevoi
e de omasăî nt
re ei.
El o u rmă şi, o secu ndă mai t ârzi
u, doiservi tori apărură şi
le traseră scau nel
e. Cel aena zâmbicân d mân a lui Chaol
ţâşni spr e sab i
e,dar văzân d că nu er au at acaţi, Chaolî i
aruncăo p rivi
re urşinată şise şezăa .
Servit
ori il e turnară vi n în două pahare scl ipit
oare,apoi
merseră săad ucămân careacar e ufsese r p
egăi
ttă t oată ziua
în bucăt ăria f armaciei. Cel aena reuşise să o an gajeze pe
bucătăreasadel aWi l
lowspent ru onoapte–pent ru osumă
care o f ăcu sesăvr easăî i rupă gâtul f
emeii. Meri t
ase, tot
uşi
.
Ridi
căpoca lul cuvi n.
— Lamul t
eaniversărifericit
e,spuseea.
Îşipregăt ise n u mic d iscurs,dar acu m căaj unseser ă acolo,
acum căoch iil ui erau at ât de luminoşi,i ar el o priveal a fel

cu
di
nm mi
ontăcu
f se
ea . uc o n
ei oapt
e n î urmă… t oate cuvi
ntel
e pier
i
seră
Chaolridicăpaharul şibău.
— Stai,î
nainte să uit
:mul ţ
umesc.Ast a est
e… Prividin
nou sera, apoi spre râul de d incol
o de sticl
ă. Ast
a este…
Scutură din cap î ncă o da tă,punân d jos pah ar
ul,iar
Celaena zăriun l icăr argi
ntiu în och i
il ui
,l i
căr care î
i st
rânse
i
nima cant r
î-un pumn.
— Nimeninu a maidato pet recerepentru minedecând
er
am
C acop
elenail
.râse,luptându- se cuîncord areadi n pi
eptul ei
.
— Nucredcăaşput eanumiast aopet recere…
—Încetează.Nu maiî ncercasămi ni
mal izeziast
a.Estecel
maigr oz
av ad coupe c are -l
am primi t de mul tă vr
eme.
Cel
aena î şiîncrucişăbraţ el
e,l ăsându- sepe sp ate în scai
i
nul eicâ nd sosriă servitori
i cu pri
mul f elde mânca re otca
nă
de porc m ist
reţ
.
— Dori
anţ i-al
uatunarmăsarAst eri
on.
 Chaol privea uimitî n f arf
uri al ui
.
— DarDori an nu şti
ecareest et ocanameapref erată,nu- i
aşa?Ri dicăpri vi
reasp re ea ,i ar Celaen a îşimuşcăbuza. De
câttimp eşt i atentăl a ceî mi pl ace?
Cel
aen a devenif oarte niteresată de o tcana ei.
— Nu te flata.Doarl -
am convi ns pe bucătarul-şefde l a
casel
t săî mi sp ună ca re su nt mâncă ruri
le atle preferate.
Chaol pufni, zâmbind.
— Oifi t u AsasinulAdar lanul ui,darni cimăcart u n- ai
putea să-l con vi
ngipe Megh ra.Dacăaifi î ncercat, cred că
acum ai fi st at aicicudoi och i vineţi şinasu l spart.
Cel
aen a zâmbi ,luân d o gu ră d e ocan
t ă.
— Păi,poatetucrezicăeşt imisteri
osşisecretos,căpi t
ane,
dar odată ce i şt
i unde săca uţi, eşt
i o ca rte d est
ul de u şor de
ci
ti
t. De fiec are dat ă cân d av em la masăt ocan ă de mi st
reţ
,

de-
casabi
rt
onaulapu
. c să i au o l ingu ră, că t
u ai şi mân cat ot
Chaolî şidădu cap ul pe sp ate şirâse, i
ar su net
ul t
rimi
se
un fior cal d prin corpul asasniei.
— Şieu care credeam că reuşesc destulde bine să î
mi
ascund sl ăbi
ciunil
e.
Celaen a afişă n u rânj
etvi cl
ean.
— St aisăvezişicel
elal
tefel
uridemâncare.
*

ciDul
oco pă
atăc e a
cu mân
lunecar
ăb
şi ş
ăi
urăul
ti
uma
ltmufir
i limi
st t
urădedi
rop nn,t
vi or
iat
uld
r upde
ă ce
seriv
torii st
rânserăf arfurii
le şi îşi luarăl a revedere, Celaen
a
se t rez
i st ând î n mi cul bal condi n cap ătul îndepărt
at l a
acoperişul
ui, unde pl antel
e de var ă er au îngrop at
e su b o
pătură de ză padă. Î şistrânsepel eri
na î n jurul ei, pri
vind î
n
depărtare,unde Ave ry se nî tâlnea cu ocean ul. Chaolst ătea
l
ângăea , spri
ji
nit de b al
ustrada di n fier.
— Sesi mt emi rosdepri măvară în aer,spuseelcând un
vântbl ândl emângâi echi puril
e.
— Sl avă zei l
or!Cr ed că aşî nnebunidacă armaini ngeo
dată.
În l i
că rul lumi niţ
elor d in seră, chipul lui Chaol er a uşo r
luminat . Cel aena i ntenţionaseca ci na să fie o surpri ză
plăcută – u n mod de a -i spune cât de mul tî l apr
ec i
a –, dar
reacţi
a l ui… Oare d e câ tt imp nu se m ai si mţise r p
eţui
t? Î n
afară de f ata care sepurt aseat ât de urât uc el , mai er a şi
chestiunea f ami l
ieica re î l renega
sedoa r p en t
ru că voi sesă
devină gar dian, iar eier au prea m ândri ca să ai
bă un fiu car e
săservea scă î
n acel felco roana.
Oare p ărinţi
il ui ştiau cănu mai exi st
a ni men i mai nob i
l şi
mai l oial decâ t eln îî ntreg casel
tul, n î î ntreg regatul? Că
băiatulpecareî lalungaserădi n vi
eţi
lelordevenisegenulde
bărbatl acar eregiişiregineleputeau doarsăvi sezecăî ivor

se
nurvi
?
dupGen
ă Sul,
am de
nubărbp
du at
ăd es
o
t p
tr
ce
eeacares
ce ea
eî n
nu
t cr
âmpledea
ase. că există,
Regele ameninţase să î l ucidă pe Chaoldacă ea nu se
supunea or di
nel
or uli. Şi, avân d î n veder
e cât de mar e er
a
peri
colul în care îl punea t ocm ai în acel momen t , şicât de
mult voia săcâştige –undoa r pentru ea ei
, ci…pentru
— Trebuiesăîţ
ispunceva,zi seeabl ând.Sângel
eîibubui a
î
n urec hi, maial es câ nd else nî toa
rse zâm bind sp re ea.Şi
î
nainte să î ţ
i spun, t rebui
e să î mi promi ţi că nu o ve il ua
razna.
Zâmbetul că pit
anului pier
i.
— Deceam unsent imentrăuî nlegăt
urăcuast
a?
— Doarpromi t
e-mi.
Mâinil
e Cel aeneiseî ncleşt
ară pe bal
ust
radă, met
al
ul rece
î
nţepându-i pielea.
Chaol o pri vicuat en ţ
ie,apoi spuse:
— Voiîncerca.
Destul de cor ec
t. Ca o l aşănen oroci
tă, es î
ntoarse cu
spatele l a el , conce ntrându -se în schi mb pe oc eanul
îndep ărtat.
— Nu i -
am uci speni ciunuldi ntreoameniipecarer egele
mi- a ordonat săî i asasniez.
Tăcere.Nuî ndrăzneasăî lprivească.
— Le- am înscenatmorţ il
e şii-am pus să plece din oraş.
Lucr urile lor erpson al
e î mi su nt date după ceî i abordez cu
oferta mea , a ir părţ il
e corp uril
or su nt din azi l
uri, d e la
oam eni bol navi. Si ngurul pe car e -
lam uci s p ână acu m es t
e
Davi s,i ar el nicimăca r n u er a o ţ i
ntă ofi cial
ă. La sf ârşi
tul
lunii, de n îdată ceArch er şi îvapune a f
acerl i
e nî or di
ne,î i vo
i
înscen a moar t
ea, i
ar el se va î mbarca pe pri mul vas car e
pleacădi n Ri f
thol d.
Piep tul îi era atât de n îcordat,încât o durea ,i ar Celaena se
întoarse şo ur sp re el.

î
naC
phi
oipu
lân
,d lu
didC
ihao
n l.era al
cap b pr
ecum cear
a.Făc
u un pas
— Ail
uat
-orazna.
 CAPITOLUL 23

Probabil cănu o auzi se i n

be.Pent
ru căer aimposi
bi
l caea
săfi f ost atâtde nesăb ui
tă, at
ât de proa
stă, de neb
ună, de
i
dea l
ist
ă şide c uraj
oasă.
— Ţi-aipi
erdutcompletminţ
ile?
Cuvi ntele u li fură mai mul t un st ri
găt , un cl ocot de ufrie şi
team ă car e î l st răb ătu at ât de vi olent, n îcât e- d
abia mai
put ea gân di.
— Tevauci de!Tevauci de dacă află!
Celaen af ăcuun pas sp re el, roch ia eimi nunat ăl i
cări
nd ca
mi i de st ele p e c e. r
— Nu v a afl a!
— E doaro chest iune de t imp,scrâşnieldi n di nţi.Are
spion i ca re su pravegh ea t
z
ăot
ul.
— Şiaipref erasăuci doameninevi novaţ i?
— Oameni iăiasuntt rădătoriaicor oanei!
— Trădăt ori
!Cel aena râse.Trădăt ori .Pent ru că refuză să
se umi l
ească î
n f aţa unui cu ceritor? Pen tru că ad ăpost
es c
sclavi car e înce ar că să aj ungă aca să?Pen tru că î ndrăznes c
săcr ead ă înt r
-ol ume ca r
e e m ai bună decât locul ăsta ui tat
de zei ? Cel aen a scut ură di n cap , c âetva şuvi ţ
e di n păr
des prinzân du- i-
se di n coaf ură. u N voi fimăce l
arul u li,
con ti
nuă ea.
I
ar h Caol nu voi a ca ea să fie a sta.Di n secu nda în car e
fuses e încor onată Campi on,l ui i se ăcu f se gr eaţă l a gândul
căeat r ebuia săf acăceea ce iîordona r asta…
egele.Dar
— Aif ăcutunj urământ n îf aţa lui !
— Şi el cât ej ur ămi nteaf ăcut conducăt orilor străini
î
nai nte să măr şăluiasc ă pes t
e ei cu ar mat eel l ui ş i s ă
distrugăt otul? Cât ej urămi ntea f ăcu t cân d a urcat pe t ron,
doa r caapoisăscu ipe p e p romisiuni l
e a lea?
 — Te va ucide,Cel aena!O pri nse e d umeri şi o scut ură
zdravăn. Te vauci de şi mă va pu nmi
ene p
esă o f ac drept
ped eapsă că am f ost prieten ul tău.
Aceea era groaza cu care se l upta Chaol ,groaza car eîl
măci na, l
ucrul care l îţinusede p art
eal ui de ilnie atât
at i
mp.
— Archermi -adatcât evainf ormaţiireale…
— Nu dau doibanipeArcher .Cei nformaţ i
iarput eaavea
măga rul ălaî ncrezut,încâ t săî ţi fie d e ofl
os?
— Mi şcareaaiasecretădi n Terrasen chiarexistă,spuseea
cu un cal m î nnebunitor
. Aş put eaf olosi informaţiil
e pe car e
le-am strân s casămă t âr guiesc cureg eel sămă l ase să pl
ec
sau măc ar să î
mi f acă un con tract maiscurt . Destul de
scu rt
,î ncâtsă fiu dej a de mul t pl ecaăt de ai ci dacăafl ă
vreodatăadevărul.
Chaol bombăn if uri
os:

—
DaT
re-aa
rpu
,t
poi eab
crei
ci
er
i u
ui
ldo
la
ur
ipe
Cnt
hru
aoli
mp
pre
or
tinenţ
cesă a a
ul
ts
it
a.e eicu
mel vinte,
l
ovindu-l ca n u pumn î n faţă. „
Să fiu dej a de mult pl
ecată.
”
— Undeveimerge?
— Oriunde,spuseea.Câtdedepart epotajunge.
Chaolde- abi
a put earesp i
ra, dar reu şisăcon t
inue:
— Şiceveiface?
Ea ridică din umer i şiamândoirea l
izară că elîi strângea
umerii
. Red use st rânsoar
ea,dar dege tel
e l ui tânj
eausă o
apuce
— Osdă
inînou
mi t ,i
răesă
scviao
ţmp
a,î
pi
edi
r ce
esupucu
n.mv
Aşa
ac să
um vl
rp
ec
eae
u,.măcar
de data asta. Voiî nvăţa cum să u fio a ft
ă o bişnuit
ă.
— Câtdedepart e?
Ochii eide u n albast
ru-auriu l i
cărri
ă.
— O să călător
esc până când voigăsiun l oc unde nu a
auzi
i nimen i de Adar l
an. Dacăexi stă un astfelde oc.
l
Şi nu avea să seai mîntoarcă vreodat
ă.
Şi pen t
ru că er a t ân
ăr ă şiat ât de i nteli
gentă, şi de
amuzan t
ă şide mi nunat ă,or iunde şi-ar fial escasa, acol
o
avea săexi st
e un băr batcar e săse nî drăgo
st
eascăde eaşi
care avea să o i a de soţ iăsta
e, i
arera cel maicr ud adevăr
dintre toate.Se st recu raseră în mi ntea lui durer
ea asta şi
groazaşif uria la gâ ndul căal tci
nevaput eafi cu ea. Fiecare
privire,fiec are cu vânt de- alei … Chao l nicimăcar n u şti
a
când seî ntâmpl ase.
— At unci,vom găsiloculăl a,spuseelîncet.
— Pof t
im?
Cel aena ridicăui mită di n sprâncene.
— Voivenicut ine.
Şi deş i elnu î ntreb ase, amân doişt i
au că acele cuvint
e
ri
dicauo î ntrebare.Chaolî ncercăsănu se gâ ndeascăla ce
spusese eacu o noapt e nî urmă – a l ruşi
nea pe care eao
si
mţ i se mb
îrăţ i
şându- l
, câ nd eler a un fiu al Adar l
anului,iar

ea—oCufii
mcărăa
mâTer
nera
csen
u u
Căl
pu
ii
t
a.nulGărzi
i?
— Poat ecăsarcinil
emel enu suntt ocmaicelel acaremă
aştept săfie,sp use h Caol. Regel
e i îascundeal ucruri
; exi
st
au
preamul te secrete şi poa t
e căeler a puţ i
n mai mul t decâto
marionetă, decât o part e d i
n iluzi
a pri n care nîcep
easăva dă
li
mped e…
—Î ţiiubeştiţ
ara,spuseCel aena.Nut epotlăsasărenunţi
l
at oate a sea
t.

i
ar Cha
n
îol
ai
ntsu
erp ri
sănse
şil
î i
că
dearul dma
seae durer
ce e
f şisp
ace, er
al
unagă
nţăddii
n
st och
anţaiii
dnei
t
r,
e
ele,punân du- şio mân ă pe tal
ia asasi
neişipe ce aal
ltă pe
umăr ul ei
.
— Aş fi celmaimare f rai
erdinlume dacă te-aş l
ăsa să
pleci si
ngu ră.
I
ar apoi l acri
mile nîcepură săcu rgăpe o braji
i ei,iar gura îi
tremura.
Chaol se r ase
t napîoi , dar unîi dădu drumul .
 — Decepl ângi?
— Pentru că,şopt ieacu voceat remurândă,î miami nteşti
de ucm art rebui să fieume l a.De po
ca
ut
emfi u lmea.
Nu ex i
st asevr eo
dat ă o l ini e,o l imi t
ă î nt
re ei , doar ea
tma
l
ui stupidă şimân dria.Pen tru cădi n momen tul în car e elo
scosese din mi na ai a di n Endovi er,i ar eaî l privi
secu och ii
acei
a mi nunaţ i
,î ncă vi iî n ci uda unui an pet recut n î i
ad,
Chaol mer sese s pre moment ul ăs ta,mer sesee a.e
spr
Aşacăî işterselacrimile,îiri
di căuşorbărbi aşiosărut ă.
*
Sărutul o f ăcu săui te de o tate grjil
e.
Se simţ eacaşicu m ar fi aj uns a casă î
n sfârşit, caşicu m
ar firen ăscu t saucaşicu m şi -ar figăsi to j umăt aet din ea
care il
psea.
Buzele lui era u fierb i
nţi şimoi pe al e ei,încăezi tant
e,i ar

d
Cup
elă
aeno cl
a t
ripăur
em C
ăhad
ol
e se
dor
ira
nt
ţse
a denî
apoi
a-,at
l câ
tge
i
n săoes
ptp
eriveas
totcă î
deodn
atăoch
,i.
săî l simtă at i
ngâ nd-o peste ottdeo dat
ă. Ar ren unţa l
a t otca
să l p
eceucea.
Îşipusebraţ ele d upă gâtul lui
, gu ri
l
e olr unindu-seî ntr
-un
al doil
easă rut, care iîluă lumeade su b pi
cioare.
*
Celaena nu şt i
a câ ttimp stătuseră pe acoperiş,îmbrăţişaţ
i,
guri
le şimâi nil
e l orhoi nări
nd unel e pe al t
ele,până ce ea
gem
t ur
răsu,aşicarî
li
e tra
îase
şt p
epri
t
a nafser
a ă,
ră. I
arcob
aor ând
poi scări
urmă dl
re
umuşi
lu rcân
spre dcaî
săn
,
când elf ăcu tot el
ful de ch esti
i gâ t
ului şiurec hi
i ei, ch est
ii
care o ăcuf ră săî şiui te p ropriul nume.Reu şiră săse ca l
meze
când aj unseră la porţ i
le ca sel
tului şipăst rară o di stanţă
considerabilă în timp cese nî dreptau sp re apartamen t
ul ei,
deşi fiecare centi
metru di n corp ul eise mţ si eaat ât de viu şi
de a rzând, încât era un mi racol că el Caenar eu şi
se săj unagă
l
a uşaapart amen t
ului eif ără săî lt ragăî n vr eun dulap.
 Dar de î ndată ce i ntrară î n hol , iar apoia luşa
dormi torului e i, C haol es opr i c ân d ea î i u lă mân a,
conducân du-lî năuntru.
— Eşt isi
gură?
Cel aen a ri
dicămâna pe ch i
pul l ui, expl
orând fiecare linie
şipi strui c are dev eni
seră at ât d e i mposibi
l d e preţioase
pentru ea. Maiaşt ept
ase o dată înainte – ştaeptase cu Sam,
iar ap oif use se r p
ea târziu. Dar acu m, acu m nu av ea nicio
îndoială, nici
o f ărâmă de t eam ă saunesi guranţă, caşicu m
fiecare moment di ntr
e ea şi Chaolf usese nu pas di ntr-
un
dans ca re iîadusesei ci.
a
— Ni ciodatăîn viaţameanu am f ostmaisi gurădeceva,îi
spuseea . Och iilui, caşiai ei , ardea u de dorinţă, i
ar C el
aen a
îl sărut ă din nou ,trăgându-lî n dorm itor
. Chaolsel ăsăt ras,
fără să se rupă di n săr ut cân d î nchise uşa cu pi cior
ul î n

urma
Iar or
l
a.i er
po au doar ei doi, piel
e pe pi ele,iar când ajunseră
l
a momen tul î
n car e nu î i maides părţea nimic,Celaena îl
sărută cupasiune p e Chaolşiî i dădu t otce avea eade o fer
it
.
*
Celaena se t rez
i când zor il
e se rev ărsauî n cam ea
r ei.
Chaolî ncă o ţ i
nea în braţ e, aşacum o ţ inuse î
ntreaga
noapte, ca şi cum ar fipu tut-
o pi erde cumva î n timpul
som nul
ui. Asasi
na zâmbi în sineaei , ascunzându-şinasulîn
gâ
ştt
iul
e căl
uiseşitinsp
rezisei
rându-
. i mirosul
. El semi şcăuşor , caeasă
Mâinil
e u li începură săse i m
şte,împlet
indu-
se nîpăru l ei
.
—Î n nici
un caz nu mă dau j os di
n patulăsta pent
ru
alergareade di mi neaţ
ă, î i şopt
i el.
Cel
aen a ch i
co ti
. Mâi nil
e uli coborâră mai jos,pe s patel
e ei
,
fără să se l ase î mpi edica
te de ţ esu
tul cica
tri
zat. C haol iî
săru t
ase fiecar e ci catrice de pe sp at
e,de pe t ot corpul,în
noa ptea rec
tut ă.Ea zâmbi .
 — Cum t esimţ i?oîntrebăel .
Ca şicu m ar fif ostpret uti
nden i şinicăieri în acelaşit i
mp.
Ca şicu m f uses e pe u jmăt at
e o arbă t oată viaţa ei,i ar acum
putea vedea totul clar. Ca şicu m ar fiput ut sta acolo o
veşni
cieşiarfif eri
cit
ă.
— Obosită, recunoscu ea. El se î ncordă. Dar ferici
tă,
adăugă C el
ae na.
Aproapescâncicând elî idădu drumul ,câtsăsespri j
ine
în cot şisăo pri vea scă.
— Dareşt ibine,totuşi?
Celaenaî şidădu och ii pest e cap.
— Suntdest uldesi gură că „ obosită,darf eri
cit
ă” ,esteo
reacţ
ie absolut nor mal ă după pri ma oa ră a uneif et
e.
Şi era dest ul de si gu ră că t reb ui
a să di scu te cu Phi l
ippa
despre un t on ic contracept i
v de n îdat ă ce avea săse ea d j os

din
—pCa
et.
e?Pentru că, pe o ti ţzei
i
, un co pi
l… Celaen
a puf ni.
Ea d oar dădu din cap , zâmbi
nd.
— Nimic,îirăspunse,pl i
mbându- şideget
elepri
npărullui.
Un gând o i zbi,i ar zâ mbetul îi pi
eri
.Î n cât bucluc vei i
ntra
pentruast a? îlî nt
rebă ea .
Îi privipi eptul irdicându-se în t imp ce i nsp
iră adânc,
aplecân
du- şicap ul şiod ihnindu-şifrunteape umărul ei .
— Nu ştiu.Poat e că regeluinu-iva păsa.Poate mă va
al
un
C ga
ela.
enP
aoa
t
îe mu
şi mai răub
şcă .uE
za gr
eu
şi îdepl
şi isp
us;
mb e i
ă mâa
nt
â
it
le de
p mp
i sp
est
e revi
zi
atb
eli
el
!
l
ui put er
nic.Tânjeade a tât
at i
mp săî l ati
ngăaşa– mai mul
t
decât rea
liza
se.
— Atunci, va fi secret
ul nostru. Petrecem destul timp
î
mpreu nă şini men i nu art rebui să ob se
rve schimbar ea.
Chaol se d ri
icădi n nou, privi
nd-oî n ochi.
— Nu vreau săcrezicăsuntdeacordsăpăst răm secretul
pentru cămi -
e urşine nî vreun fel.
 — Cineaspuscevadespreruşi ne?Celaenagest i
culăspre
corpul e i gol , deş i e ra acop eri
t de păt ură. i S
ncer, su
nt
surpri
nsă că nu mer giţ anţoş pe ai ci,l ăudându- t
e la toa
tă
lumea. Eu cu si guranţă aşf ace-o dacăm- aşfi cu cu lcatcu
mine.
— Dragosteat adesi nenucunoaşt elimite?
— Absolutni ciuna.
Chaol se ap l
ecă să î i sărute urec hea,i ar Celaena si
mţi
fiorul până î n vâ rufl degetel
or d e al picioare.
— Nu- iputem spunel uiDori an,continuă ea încet.Îşiva
da seama,pu n par i
u, dar … Nu cred că ar re tbui să îi
spunem di rect
.
Chaol î
ncetă să oai mmuşte de re u
che.
— Ştiu.Darapoiseret rase,i
arCel aenat resăriinvol
untar
când elo p rividi n nou . Tuî ncăî l mai …

să—
rutNu.
e. De
Darcae
rvafiti
mp
oa .l
Uş
tăur
coa
mre
pa
lidi
can
ţeoch
i di
ail
căuairoşt
fă
ic
.u să-l
Şi nu şt i
a cu m avea să reacţ
ionez
e D orian, avândî n veder
e
cât de t ensi
on at
e f useser
ă l ucruril
e î ntre ei . Prinţ
ul era
destul de import ant în viaţa lui Chaol ,i ar eanu voi a să le
di
strugă relaţi
a.
— Deci,spuseel ,ati
ngându-inasulcudeget ul ,decâtti
mp
î
ţi doreşti
…
— Nu vădcum est eastatreabat a,căpit
aneWest f
all
.Şinu
o Esă-
lţiispu
î atn
i
nsepân
dă
in cân
d nu
nou n-
ami
sulspu
, iai
rt u. î
ea iîndepărtă deget
el
e.
Chaol îi prinsemâna î ntr-
al ui, ridicâ
nd-oîn aşaf el
,încât să
-
i poată privii nelul cu amet i
st– n iel
ul pe care eanu- l sco
tea
ni
ciodată, nicicâ nd făcea baie.
— Del abal uldeYulemas.Poat emaidevreme.Poat echiar
e S amhui nn, când ţ i
-am adu s nielul ăst
a.Dar de Yul
emas
am real i
zatpr i
ma dat ă că uram i deea că t
u pu teaifi… cu
al
tcineva. i să
Îrută vâ rf
uril
e deget el
or. Acum e rândul t ău,
spuse . el
— Nu-ţispun,ziseea.
Pentru cănu şt i
a;î ncăî ncercasăî şidease ama cân d se
îndr
ăgosti
se de el . C umva, i s ea î
mţ n
căt
otdea una ufsese
Chaol, chi
ar de a lî nceput, chiar dinainte să se cu noască
.
El începu să prot est
eze, dar C el
aen a îlt raseî napoipest e
ea.
— Şigata cu vorba.Oifi eu obosi tă,darî ncă maisunto
mulţi
me d e u
lcru ri de ăfcutî n locu l alergării de dimineaţ
ă.
Chaolafişă un rânj etarzăt or e d dorinţă, i ar Celaena ţi
pă
cândo r t
ase us b pături.
 CAPITOLUL 24

Dorian t recupe l ângă corturi

le negr e ale carn
aval
ul
ui,
întrebându-se enptru a nu şt i
u câ ta oară dacăf ăceareşeal
g a
vieţi
ilui .Î
şipierduse curaj
ulsă vină cu o ziî
n urmă,dar
după î ncă onoa pte ăr
fă som n, se othăr âse săvi
nă l
a bătr
âna
vrăji
toare şisă înfrunte urmări l
e maitârzi
u.Dacă avea să
ajungăpe eşa fodul căl ăului din cau
za asta, cusi guranţă avea
să se must re pen tru că f usese atât e d nechi bz
uit, dar
epuizase r oi
ce l t
ae căi de a afla de ceer a bânt uit de magie.
Aceastaerasi ngural uiopţiune.
O gă sipe B aba Pi ci
oare-gal
bene stând pe rt
ep t
ele din spate
ale că ruţeieii men se, ţ
inând pe gen unchio f arfuri
e ciobi
tă,
cu rest uri de pui f ript
, o gr ămăjoară de oase zăcând pe
pă mânt .
Băt râna ri di
că och i
i gal beni spre el , d inţii săii ndfier
licărind î n lumina soa relui amiezi
iî n t i
mp ce u mşcădint r
-un
cop ande pui .
— Carnaval uleî nchispet i
mpulprânzul ui.
Dor ian î şi nî ghiţ
i i rit
ar ea.Să pri measc ă răsp unsuri
dep indeade d ouăl ucr uri: săfie d e p arteaei ,iar easănu şt i
e
cine e ra el.
— Speram să vă pot răpicât eva minut e pent ru câteva
întreb ări.
Cop an ul de p ui se ur pse nîdou ă.Dor i
an î ncercă să u n se
tragă î napoidi n pri cina su net
el
orpe car e l e scotea femeia
cân d su gea mădu va din oas e.
— Cl ienţi
icare au î ntrebăriî ntimpulprânzul uiplătesc
du blu.
Dor ianscoase patru mon ede de au r din buzunar .
— Spercăast eaî mivorcumpărat oateî ntrebărilepecare
vreausăl epun,pl usdi screţiadumneavoast ră.
Aruncă j umătat ea goal ă decopan în grămadă şit recu la
cealal
tă, sugâ nd-
o şi mestecând-o.
— Punpari ucăt eştergilafundcuaur .
— Nucredcăarfipreaconf ortabi
l.
Baba Pi cioare-
galben e ârse.
— Foartebi ne,boiernaşule.Săauzi mîntrebăril
e.
Dor i
an seap lecă şipuseau rul pe t reap t
ă,l ân gă ea, dar
păstrând di stanţ
a de corp ul eiofi lit
. M iroseaî ngr ozi
tor
, a
muce gai şia sâ ngeput red, dar elî şipăst ră expres i
a plict
isi
t
ă
în t imp ce se ret rase. Fe meia l uă aur ul c u mâna ei
noduroasă.
Dor i
an pri vi nî j ur. Munci tori
i er au î mprăştiaţi prin
carnaval, aşezaţi pe or i
unde găsi seră locuri pen t
ru masade
prânz.Ni ciunul di ntr
e e i, observă el, nu st ăteaî n apropierea
vagonuluivopsi tî
n negru.Ni cimăcarnu pri veau în direcţi
a
lui
.

— Ch
Femeii
arl
a euş
t
ăivorăj
it
a
ro
i
paă
re?
de Tr
p
uos
i
.c.Cr anţ
.
— Ulti
mavrăj itoarenăscutăî nRegat ulVrăjit
oarelor.
— Astaînseamnăcăaipest ecincisut edeani .
Bătr
âna î i zâmbi .
— E omi nunecăam r ămasat âtdet ânără,nu- iaşa?
— Deciest e adevărat:vrăji
toarele suntbi necuvântate cu
sper
anţă de v iaţă maimar e d ecâtoam enii Fae.
Ea aruncăun al t osl a picioarele rt
ep t
elor i n
dl emn.
— F
Vala
g.esa
Do u
r
ianVal
ş
tg
i.
aN
nu aml
ume afl
e aa
ctn
elai
ci
. odatăcare.
— Demoni icaref urau f
emei l
eFaecasăseî mperechezecu
el
e;de u nde a u rezu l
tat vră j
itoare,nu-i aşa ?
Iar dacă el şi î miant ea cor ect
, f rumoasele vrăji
toare
Crochan l e moşt eneaupe st rămoa şel
e l or ae,
F i arce le trei
cl
anuri de vr ăji
toare D i
nţ i
-din-fiermoşt en eaurasa e d demoni
care nivadase r Ei
leal aî ncep utul ti
mpul ui.
— Deceşi -arbat eun boi ernaşf rumuşelcat inecapulcu
asem eneapov eşti păcăt oase? Femeia îndepărtă pi eleade pe
pi
ep t
ul de p ui şiî l mâncănemest ecat,li
ngâ ndu-şibuzel e.
— Cândnuneşt ergem laf undcuaur ,avem nevoiedeceva
care să n e am uze.De c e s ă nu învăţăm puţ i
nă stior i
e?
— Corect,spusevrăj i
toarea.Deci,aitegând să teî nvârţi
pe âlngăsu bi ect toată ziua, în timp ce ă m coc în soarel
e ăsa
t
nenoroci
t, sa u mă î ntrebi odată ce et niter
esea ză?
— Magi achi aradi spărut?
Femeia ni cimăca r nu ri di
căpri vi
readi n farfurie.
— Tipult ău de mag i
e a di spărut, da.Dar m aisunt şi
al
tele,put eri ui
t ate ca re funcţi
onează.
— Cef eldeput eri?
— Putericar e pe boi ernaşinu au de ce să îiintereseze.
Acum,următ oareaî ntrebare.
Dorian î i aruncă o exp resi
e jucăuşă, uşorăn ri
tă, care o

f
ă
fucu
găî p
nedfem
i ei
e
recţ
ia să
opuîşi
,d
să ea
dar och
r
t
ebi
i pest
ui
e er
s
ă ca
ezipst
.e,
Î
lsă
făcea
consă
tnuvr
i eecu
asă
prefăcăt
oria cât de mul t put ea.
— Arput eaopersoanăsăai bă,cumva,magi e?
— Băi et
e,am căl ători
tde pe un cont i
nentpe al tul,am
travesrat ec fi
are munt e şiam f ost nî ce l
e maiî ntunecaet
l
oc uri de car e oam eniiî ncă se et m. Nu a mairămas del oc
magi e;nicimăca r Fae ca re au su pravi
eţ
ui t nu îşipotaccesa
puteril
e.Uni i dintre ei rămân ca pti
viîn f ormele olr de a nimal.
Nef
Feri
emci
ţ
i
a mi
ei zer
abi
râse,li
. Au
mai şi
degrgu
ăst
ab de
cr
o n a
n
căni
i
tma
ull
, du
unei a
sem
be
cor,nea
.e î
car i
ri
dicăpărul de p e ceaf
ă.
— Deci,nu –osi ngurăpersoanănu p oat
e fiexcep ţi
a de a
l
regul
ă, încheie ea.
Dorian îşipăst ră masc a pli
cti
sit
ă.
— Şidacăci nevadescoperădeodatăcăar emagi e…?
— Atunci, ar fi un prost nenoroci t şi ar cere să fie
spânzurat.
 Dori an deja ştial ucr
ul ăsta. Dar nu ast aînt reba.
— Dardacă arfi adevărat– i poteti
c vorbind.Cum arfi
măcar posibi
l aşa ceva?
Femei a se p o
ri din mâncat , aplecându-şiuşorap cul într
-o
parte.Părul eiargi nti
u scli
peacazăp ada proasp ăt aşternută,
echil
i brând bronzu lfeţ
eisa l
e.
— Nu şt im cum sau de ce a di spărutmagi a.Maiaud
zvonuri di n cân d în când căar mai exi staîncăput eri pe alt
e
continen te,dar n u aici. Deci, asta est e adevărata întrebare:
de ce magi a a di spărut doa r aici, şinu pe t otcupri nsul
Erileii? Ce f ăr
ăd el
egi am com i
s de i - am făcu t pezeisă ne
blestemeî nhalulăsta,săneiaceeacene- audatodi nioară?
Aruncăosulpi eptul
uipepământşicont inuă:
—I poteti
c vorbind, dacăci neva ar av ea magi e şi eu aş fi
vrutsăaflu dece,aşî ncepeîncercândsăî midau seamade

cepl
ex magi
icad ae aceplec
ara,t
p
utîn p
ea ri
ex mu
i
stalorând. Poa
excepţ
iete
deaşa
la rmi-
aş
egulă.pSut
t
rea
ani
i
î
nt rebări del a un boi ernaş car e locuieş
te î n castelul de
cleşt
ar. V răji
toarea î şi in
lse deget el
e de grăsi me. St ranii
,
stranii de t ot.
Dori an rânj i uşor.
— Şi mai st rani
u e că ul tima vrăjit
oare din Regatul
Vrăjit
oarelor a coborâtat âtde j os,încâtîşipetrece vi
aţa
f
ăcâ nd t rucu ri de carnava
l.
— Ze
zece i
i
nica
alre
e-auaubb
l l
es
esttema
emattp
peămânj
vr
ătu
i
tor
i
al
re
easct
ueamu
î
nlu
trmă
e cu
secoleî nainte
de a st
a.
Posibil săfi f ostnori i care acoperiseră parţ
ial soarel
e,dar
Dorian put eaj ura căzări un li
că r nîtunecatî n och ii ei– u n
î
ntuner i
c car e î lf ăcusă se nî trebedacănu cu mva ea er a
chi
ar mai băt r
ână decâ tl ăsa să seî nţeleagă
. Poate că t i
tl
ul
de „ ult
ima vr ăjit
oare născu tă“ er
a o mi nci
ună. O născoci re
care să ascu ndă o i st
ori
e at ât d e vi olent
ă, încât el nu îşi
puteai magi na or oril
e p e ca re e l com i
sese ea î
n t i
mpul acelor
vremuriapuseal erăzboaielorvrăj i
toarelor.
Împot rva
i vo inţeilui, Dorian se rezi t î ncercând săaj ungăl a
aceaf orţă st răveche di năunt rul l ui,î ntrebându- sedacă l-ar
putea pr ot
ea j cu mva de Pi cioare- galbene,aşacu m o f ăcuse
de erfea srt
a sp artă. Gândul î iî nt oarse om stacu l pe dos.
— Al teîntrebări?spuseea,l i
ngându- şiunghi i
ledefier .
— Nu.Î ţ
imul ţumescpent rutimpulacordat .
— Pt iu,scuipăeaşiî ifăcusemnsăpl ece.
Dor i
an se nî toarse şi pl
ec ă,dar u n ajunse m aideparte de
cel mai aprop i
at cort când văzu soarel
e st răl
ucind pe u n ca p
blond,i ar Rol and venispre el ,pl ecând de l a masa unde
stătuse e d vor bă cu muzi cian a acee a bl ondă,su per
bă,car e
cântase all ăută cu o sear ăî n urmă. Oare l îurmări se acol
o?
Dorian seî ncr untă, dar şiî sa l
ut ă văru l
, dând aprob ator i n
d

cap.
— Ţi-
aicit
itvi
it
orul?
Dori
an ridicădin umer i
.
— Măplicti
seam.
Rol
an d privi peste umăr , spre l ocul unde era par
cat
a
ca
rava
na B abeiPici
oa re-
galben
e.
— Femeiaaiaîmiîngheaţăsângel
eî nvine,spuseel
.
— Credcăăstaesteunuldi ntr
etalentel
eei,spuseDori
an.
Rol
and îl privicuco ada ochi
ul ui
.
—
—ŢDoi
-a
arspu
bas
lce
i
ver
v
nae
in
let
er
oes
bi
şa
nnt
u?
i
te:î n curând îmivoiîntâl
ni
adevărata dr agoste,mă aşt eaptă un des t
in gl
ori
os şivoifi
mai boga t decât în cele mai f rumoa se se.
viNu cr edcăşt i
a cu
ci
ne vorb eşte.Îl privicu at enţi
e pe l ordul di
n Mea h. Dar u
t,
ce faci aici?
— Te-am văzuti eşind afară şim- am gânditcă poate ai
nev
oe i de com panie.Dar ap oiam văz ut încot
ro merge aişiam
deci
s să stau dep arte de o l
cul ăla.
 Fie R ol
and î l sp iona, fie sp uneaadev ărul; Dor
ian ch i
ar nu
îşiput ea a d seam a.Dar î şiprop usese să se oartp
e r f
umos cu
vărull uiîn ulti
mel ezi l
e–şil afiecar eîntruni
reaconsiliului,
Rol and su sţinuse f ără ez i
tare fiecar e decizi
e a l ui Dor i
an.
Iritarea de pe ch i
pul t atălui săuşia l ui Perrington er a o
plăcer e neaşteptată, de a sem en ea.
AşacăDori an nu semaiî ntrebădeceî lurmăriseRoland,
dar cân d aruncăo pri vire înapoisp re Pici
oare-
galbene,ar fi
put ut jura căbăt râna rânj eal a el.
*
Trecuseră câteva zi l
e de când Cel aena dăduse de urma
ţintelorei . Ascu nsă de î ntuner i
c,asa sn
ia stătea în umbrel e
docu ril
or, neven indu- i săcr eadă ceea ceved ea. Toţi bărbaţii
de pe l ist
a ei ,t oţi ce i pe ca re îi urmărise, ce
i ca re puteau şt
i
ce pl ănuia regel e p –lecau. Î l văz use pe unul di ntr
e ei

st
r
acecu
o lrâ
o, nn
u dd
ue
-se
senît
r
î-o t
mba rr
ă
c su
aserăpe nem
unarcată şi
vas carî
lu
e pr
l
emă
cari
se
l
a miâp
nă
ezul
nopţi
i.I ar atunci, spre i s
dpera rea ei , apăruserăşice i
lalţ
it rei
,
î
mpreu nă cuf amili
il
e olr, şico borâră cut oţ
ii sub punt e.
Toţioameni iacei
a,toatei nformaţ iil
e pe care l
e adunase,
doar…
—Î miparerău,spuseun gl asf amiliardin spateleei,i
ar
ease ăr sucişiî l văzupe A r cherapropi indu-se.
Cum de seur fi
şaseât at de b ine? i N
cimăcaru n îl au zi
se
ap—
rop
i
Ai
nd
t
reu
b-
use.
itsăî
iavert
izez,cont
inuăel
,pri
vind vasulcare
se r p
egăt
eade p lecare.N- aş fiput ut t
răi cu mâi ni
le murdare
de sângel
e l or. Au co pii
; ces- ar fi al esde eidacă t u i
-ai fi
pred
at pe pări nţ
iil or eg
reu li
?
— Tuaiorganizatasta?rostiCelaenaprint
redi nţ
i.
— Nu,spuse elbl ând,de- abia auzi
ndu-se de stri
gătel
e
mari
naril
or ca re dez l
egau parâmele şipregăt eauvâsl ele.Un
membru alor ganizaţi
ei. Am men ţi
onat că este pos ibi
l ca
vieţi
lelorsăfieî nperi col,i
arelaaranj atcaoameniiluisăfie
scoşi di
n Ri f
thold cupri ma cor abi
e.
Celaena şîi puse mân a pe pu mnal .
— O parte dint ârgulăst a se bazează pe f
aptulcă tu ar
trebui săî mi dai i nformaţi
i ut i
le.
— Ştiu.Îmiparerău.
— Aipreferasăî ţiînscenezmoart eaacum şisăt eurcişi
tu pe va sul ăl
a?
Poate că ave a să găseasc ă o al tă cale de a-l convi
ngepe
rege să i ober
eele
z mai devr eme.
— Nu.Nusevamaiî ntâmpla.
Celaena se î ndoi a de ast a, ar d se sp ri
ji
ni d e pereel
te
clădiri
i şiî şiî ncru ci
şă braţ ele pe pi ept
, privi
ndu-l pe Arch
er
studiind corabia. După o cl i
pă, bărbatul se ntî
oarse spre ea
.
— Ziceva,spuseel .

— Nu
dacă săamt
eni
micd
dec
uci sp
hu
is.Su
ar nt
cu
ampreaoc
şi upa
să ît
ăs
ţ
i ăumă
d gânavr
c cad des
uc
lînaint
ea
reg
elui.
Celaena nu gl umea.După noapt ea pet
recută cu Chaol ,
î
ncepuse să se nî
trebedacănu cu mva si
mpl itat
eaar fif ost
cea am i bună alegere.Orice ca să-
lţ i
nă pe C haoldepart
e d e
un poten ţi
al sca
ndal.
—Î miparerău,spusedi nnou Archer
,dareaîifăcu semn
săt acăşipri vicorabia ca
re se pregă
teasăi asădi n port
.

deEra
e
rpimp
ede.resi
Poon
at
eantcă
că
nureuşi
aser
eru ăcusă
toţor
igl
i aa
niz
ez
f
eledeo p eva
roda
ire
şt caat
âtvi
Da s.
— Persoana căreiai-aispus ast
a,zise ea după o vreme.
Este un lideral gru pului?
— Aşa cred,şopt iArcher.Sau ocupă o pozi
ţie destulde
î
naltă, e pntru că at unci când i -am spu s de pot enţial
ul
peri
col, a put ut săorga nizeze medi
iat t
oatăf uga .
Celaena î şimuşc a interi
orul ob razu
lui. Poa t
e că Davi s
fusesen u accident. Şi poate Archer avea dreptate.Poa te că
oam enii ăştia doarvoi au un l ider car
e să fie maipot ri
vit
gusturilor olr
. Dar ori ca
re a r puteafi mot i
vele o
lr financiare şi
poli
tice, ân c
d oa men i n evinovaţi ufses
eră amen i
nţaţ
i, se
mob il
izaseră şiî iî ncercausă î i ducă undevaî n siguranţă.
Puţi
ni oa men i din i mper i
u î ndrăzneausă f acăast a şichi ar
maipuţ i
ni reu şe
au să scap e.
— Vr eau nume noişimaimul t
ei nf
ormaţi
ipână mâi ne-
seară, î i spuseea l ui Arch er când seî ntoarsecu sp atele la
docu ri
, porn ind î napoi sp re ca sel
t. Alt
fel,î ţ
i arunc ca pul la
pici
oarel er egeuli şiî ll as pe elsăhot ărască dacăvrea săţ i-l
azvârlî n ca nal sa u să -
lî nfig în ţ ea
pă, pe p orţ
i
le din faţă.
Nu aşt ept
ă răsp unsu llui Arch er
, pur şi simplu dispăru î n
umbre ş i ceaăţ.
Nu se gr ăbi săaj ungăl a castel
, merse l en
a e,gân di
ndu- se
la ceea ce văzuse. Nu exi st
a bun saurău absol ut (deşi regele

er
a,
cor cu
upţi disi
ngura
anunţăt
mi,
e op excep
uncteţ i
e)
d
e .v
eŞder
ie,deşi
de oa men
asem i
i
eneaacei
a
saler
vauau
şi
vi
eţi.
Era ab surd că ei pr eti
ndeau că au l egăt
uri cu Aelin
Galathynius,dar Cel aena nu seput ea b a
ţi
ne s ă nu seîntr
ebe
dacăexi stau cu ad evăratf orţ
e car e se ad unau în numele
moşten i
toareilor. Dacăundev a, în ul ti
mul dec eni
u, membri
ai u p
terniceicu rţ
i e rgal
e a Ter rasenului e ru
şiser
ă să se
ascundă? Mul ţ
umi t
ă rege l
ui Adar l
an ului, Terrase
n nu mai
avea
reg to D
a. armaacei
ar tă sta
bbil
ă
ăr
baţ–
i doarce
aveau ci
vn
ae şt
r i
e
es c
e.f
urse oI
rţ
er
ar ăe
Nspând
hemi
ai
te pri
n
spusese că, dacăTer rasenul avea săse i d
rice in
d nou , avea
să evdină o a meninţare eral
ă pent ru Adarlan.
Poate căeanu t rebuia săf acă i n
mic,la urma urmei . Poa
te
cănu avea săfie n evoei săî şiri şt
e viaţa saupe al ui Chaol
.
Poate,doar p oate,oricare ar fif ostmot i
vel
el or
, oamen i
i ăşt
ia
aveau săgă seascăo ca l
e d e a-l op ri pe erge şi– de ael i
ber
a
î
ntreagaEri l
ee.
 Un zâmbetez i
tant i se nt îi
nse e p chi
p şidev eni mai mare şi
mai u c
raj
os cân d se ap ropie de cas telul de st iclă şi de
căpit
anul gă ri z
i, care oaşt ept
a aco lo.
*
Trecuserăpat ruziledel aziuadenaşt ereal uiChaol,iarel
petr
ecuse fiec are noapt e de at unci cu Cel aena.Şi du pă-
amiezile,şidi mi neţi
le.Şi fieca re momen t pe ca re şi-l put ea
rupe di n obl i
gaţii
le l or i ndividuale. i Dn păca te, nt îâl
nirea
aceasta cu şefi i gărziil ui nu er a op ţ
ională, dar pe măsu ră ce
asculta rapoa rtel
e oa men i
lor să i, gândurilel ui con t
inuau să
al
erge ps re ea .
Chaol de- abia resp irase işf ăcuset otpos i
bilul săfie b lând,
săfie o tutl cât mai puţ i
n durer ospen t
ru ea . Ea t resărise i n
d
când î n cân d, iar och ii i se mp ul useră de a lcri
mi , dar cân d el
o î ntrebase dac ă voi a să se opr ească, e Cl
aena doarî l

să
şirîu
tase.
şi perI
ai
m r şi
sese iar.să
Î
în a
şi icea
ma gi
nprimă n
eze o
că
aapt
şae, elo
avea ţ
săin
au
rse
at eî
nfi br
ecaa
r
eţe
noapte din rest ul vieţ
iilui.
Şi d e at unci , nî fiec are noap te, l eiî săr
utasefiec are
ci
catriceca re îi brăzd a spatel
e,j urând tăcut de fieca re dată
că,nt r
î-
o zi , avea să se î ntoarcă în Endovier şiavea să
dărâme ocu
l l ăl a piatră cupi atră.
— Căpitane?
Chaol clipi, reali
zând căci nevaî i puseseo întrebare,şise
f
oi—î
n sca
Repet
ău,
n.
ordonăel
,ref
uzândsăî
şipermi
tăsăroşească.
— Avem nevoi
edegardi
eniînpluslacarnaval
?
La naiba, nicimăcar unşt ia de ceer a întrebat ast
a. Oare
avuse
se l oc vreun inci
dent? Dacăi -ar fi î ntreba
t, atunci
oameniilui şi-
ar fi dat seama căni cimăcarunî i ascul
tase.
Fu scutit de a
l a arăta caun f rai
ercâ nd cinevaăt b
u la uşa
mici
iî ncăperide consi
li
u din barăci,iar apoi un cap blond îşi
f
ăcu apariţi
a.
 Doa r ăvzând- o,Chaolui tă de u lmeadi n jurul lor. Toţi cei
din încăpere p riviră spre uşă ,iar când eazâm bi, căpit
anul se
luptă cu dori nţ a de a- i pocn i peste ochi pe gar dienii car
e o
prive
au admi rativ. Aceşti
a er au oa men i
il ui
,î şisp useChaol
în sineasa .I arer aeaf
rumoa să– şi aproape căî i speri
a de
moa rt
e.Bi neînţeles că o p ri
veau şio a preci
au.
— Căpitane,spuseea,rămânândî nprag.
Obraji
iî i er au î mbujoraţi,i ar cu l
oarea îif ăceaoch i
i să
scântei
eze,t rimi ţ
ându- l cu gân dul la cu m arătase câ nd fuse
seră un si ngu r r t
up.Cel aena f ăcu un semn di n cap spr e
coridor.
— Regelevreasăt evadă,continuăea.
Chaols- ar fit en si
onat, ar fiî nceput săse gân dească l
a ce
era mai rău, dacănu ar fi su rpri
ns i l
cărul acela ştrengăr
esc
din ochii ei.

oaCăpi
menit
a
lnusă
or lise
. d ri
icădi n sca unul l
ui, pl
ecând capul înaint
ea
— Hotărâţiî
ntrevoiî nlegăturăcu carnaval
ulşiraportaţ
i-
mi mai t ârzi
u, spuse , elpărăsi
nd grăbitîncăperea.
Păst
ră o di stanţă resp ect
abilă până când dădură col ţ
ul şi
i
ntrară pe un cor i
dorpust iu, iar elven ilângă ea, mţ si
ind
nevoi
a săo at ingă.
— Phil
ippa şiceilalţ
iservitorisuntplecaţipână l
a cină,
spuse aeuşor răguşită.
Cp
asu hr
aolsa
a scr
,âcaşnişidin mdi
cu nţi
ci l
a ef
neva ect
şi
-arulfipe
t ca
recureun
t voce
da ei
eget i
nî
l
viavu
z
ibi
l
pe s patel
e u li.
— Am î ntâl niri toată ziua, reuşi el să spună, şi era
adevăra.t Am î ncă una î n dou ăzeci de mi nute. La care cu
siguranţa ave a săî nt
ârzie dacăo urma pe C elaen
a,avân d în
vederecâtdemul tle-arfil uatsăajungăî ncameraei.
Ea se p ori,î ncr untându-se alel . Dar ochi
il ui căzur
ă pe o
uşă mi că din l emn, l a doar câţ iva paşi de ei. Un dul ap cu
mături. Celae na î i urmăr i pr ivir
ea, un zâmbe t t i
mid
l
umi nându-i ch i
pul. Se n ît
oarse sp re uşă, dar elo pri nse e d
mână, apropiindu-şif aţa de aei .
— Vatrebuisăfiif oartetăcu t
ă.
Celaena desch i
se şa,u î mpingân du-lînăuntru.
— Am sentiment ulcăeu osăî ţispun astaîn câtevacl
ipe,
spuse ea zâm bind, och i
i scli
pindu- i provo
cator.
Sângel
e î i clocotea î n ven e l ui Chaol,i ar d upă ceî nchi
se
uşa,propti o măt ură su b mân er.
*
— Un dulap cu măt uri
? spuse Nehemi a,rânjind ca un
spi
riduş.Pebu ne?
Celaena stăteaî ntinsă e p p atul Neh emi
eişiaruncăî n gură
o stafidă îmbrăca tăî n ci ocol
ată.
— Jurpevi aţamea.

peNeh
af
ţem
aiCael
asă
ri
enei
,pe
dâsa
ndltea
di.
nF l
eet
coadfo
ăot
spţ
o
rpăi
e pl
ri
nâ
ţngăeaşiseaşeză
esă.
Cel
aena î mpi
nse l b
ând câinele de pe ea şizâmbi at âtde
larg nîcâto d uru.
— Cineşti
acăratezat âtdemul tădist
racţi
e?
Şi
, pe t oţ
i zei
i, Chaol era… eibi ne,Cel aen
a roşila gâ
ndul
căî l doreaat âtde mul t după ce cor pul eise obişn
uise.
Doa r
atingerea deget
el
or u li pe pieleaeio put eatransf
orm
a înt
r-o
besti
e.

se—Ţes
pi
-
ta
eşfiCpa
uen
el t
uatsp une
ca săeui
aast
oa,b
zi
s
u eN
catehd
ă emi
e a,î
cinti
nt
ocol
azând
ă de
u- p
e plat
oul
de pe n opti
eră. Deşi cr
edcăî ntrebareaco rectă est
e,cine a rfi
ghi
cit căso l
emnul că pitan al gă rzi
i poate fi at ât de pasi
onal?
Se întinse zâm bind l ângăCel aena. Sunt f eri
cit
ă pentru ti
ne,
pri
etenă dragă .
Celaenaî i zâmbi î napoi.
— Cred… credcăşieusuntf eri
cit
ăpent rumi ne.
Chiar era. Pen tru prima dat ăî n atâţi
a ani , er
a cuadevăr at
feri
cit
ă. Sentimen t
ul î iî nvă
lui orice gând, un fior e d sper
anţă
care cr eş
teacu fiec are su flar
e.Î i era t eam ă săse gân dească
preamul tl a el , caşicu m f aptul căer a con şti
entă de el avea
să î lf acăsă di spară cumva.Poa t
e căl umea nu av ea să fie
nicio dată perfectă, poat e căunel e ulcruri nu avea u nici
odată
să fie cu m t rebui e,dar poate căea maiav ea o şan să să î şi
găsească un f elde p aceşil ibertat
e.
Simţ i schimbarea nîNeh emia nîainte ca p ri
nţesa săsp ună
vreun cuvânt , asemenea unui curent de aer car e bat
e
deod ată mairec e.Cel aena o privipe N eh emia,car e se ol h
ba
lat avan.
— Ces- aî ntâmpl at?
Neh emiaî şitrec u o mân ă peste aţ
fă,t răgând ad ânc aerî n
piept.
— Regele mi -a cerutsă vorbesc cu f orţel
er ebele.Să îi

con
—vi
ng
A să
amenise
nţatret
era
l gf
că ă
.
a Aa
celt
f
sel
ta?îi vamăce lăripe o tţi
.
— Nu direct,dar asta s-a sugerat.La sfârşi
tullunii,îl
tri
mite pe P erri
ngton laf ortăreaţa ducel
ui,în Morat h. Nu mă
îndoi
esc nicimăcar o se cu ndă că îl vr ea pe Per rington l
a
grani
ţa de su d ca să poa tă mon i
tori
za lucruri
le.Per ri
ngt
on
este mân a l ui dreaptă. e Dci
, dacăducel e dec i
de că es t
e
nevoe
i ca reb el
i
i s ă fie î nfruntaţ
i, elar e per misiunea să
fol
osească orice f or
ţă con sideră că es te necesară ca să î i
doboare.
Celaen a se idri
căî n f und, aşezându-se ut rceşt
e.
— Deci ,t
eîntorciînEyllwe?
Nehemi a scutură din cap .
— Nu şt i
u.Trebui e să fiu acolo.Sunt … suntl ucruripe
ca
re t reb
uie să l e fac ai ci
.Î n ca sel
tul ăst a şiî n oraşu
l ăsta.
Dar nu- mi pot ăsal oam enii de i zbel
işte î n f aţ
a unui alt
masacru.
— Nusepotocupapări nţiisaufraţ
iităider ebeli
?
 — Fraţ i
imeisuntprea t i
nerişil ipsiţide experienţă,i ar
părinţii meiau şiaşadest ule p e ca pîn Banj ali.
Prinţesa seri dicăî n şezu t
,i ar F leet
f
oot îşiodi hni ca pul în
poala Neh emi ei
, n îtinzându-se î ntre el e – şi ovi lnd-o pe
Celaen a de câ teva ori cupi cioarel
e d i
n sp ate.
— Am crescut cunoscând prea bi ne greut atea coroanei
inel
e,con t
inuă pri nţesa.ânC d rege le a i nvad at Eyl l
we î n
urină cu at âţi
a ani , am ştiut căî ntr-o zivoi fi nevoi t
ă săf ac
alegeri care mă vorbân tui. Dar u n credeam căva fi at âtde
greu , spuseea după o sc urtă pau ză.Nu potfi î n dou ăl ocuri
deodată.
Cel aena simţ i cum pi ept
ul i se nî cordează şipuse o ân mă
pe sp atele N ehemiei. Nu er a de mi rare căpri nţesei î
il ua atât
de mul t sădesci frezehi gt
cioareacu och iul. Ruşineaî i co l
oră
obra j
ii
.

—e
oam Cne
?vo
i Cief
ace
v,Ef
oilene
ac t
iya,c
dadacă
ă seelhuci
otde
ă ăî
r n
ş
tcăsc
e ăinc
disut
ea uendeexemplu,
măcelări
ndu- i pe t oţi ceidin Cal aculla? Cum l e potî ntoarce
spatele?
Celaena nu av eani ci
un răsp uns.Î şipet rec
use săpt ămân a
gândindu-se l a Chaol . Nehemi a îşi pe trecuse săpt ămân a
încercâ
nd săech i
librezeoa s
rta regatului ei.Iar C elaena avea
indi
cii– i ndici
i care o put eau aj uta pe Neh emia î n lupta ei
împotri
va reg eu
li – şiun or din di n part ea Eleneipe car e
pra
Nci
eht
ceml
iî
aign
iol
î ra
uăse.
mâna înt r-
a ei .
— Promi te-
mi,spuseea,ochi isăinegriscl
ipind.Promi t
e-
mi cămă vei ajuta săel iberez ylElwe d
e su bt irani
al ui.
Celaena simţi cu m îiîngh eaţă sâ ngel
e nî vi
ne.
— Săeliberezi Eyll
we?
— Promi te-
mică veif ace ca tatălmeu să îşirecupereze
coroana.Că oam enii mei se vor nî toar
ce din Endov i
er şi
Calacull
a.
 — Sunt doar o asasi nă. Cel aena î şi l
uă mâna di ntr-a
Nehemi ei
.I ar lucrul desp re car e v orbeşt
i, Neh emia… Se d ădu
j
os din pat,î ncercând să- şicont roleze ri
tmulaccel eratal
i
nimii. Ar fi o n eb unie.
— Nu există altă cale.Eyl wet
l rebui e el i
berat.I ar d acă tu
mă aj uţi
, am put ea nî cepe s ă st rângem o ar mată.
— Nu. Neh emia cl ipi, dar Cel aen a dădu di n cap . Nu, repet
ă
ea. Pentru ni mic î n l ume nu t e voiaj uta sări dicio arm aăt
î
mpot rva
i l ui
. Eyl l
we a f ostgreu l ovit de rege , dar d ea
-bia ai
si
mţit gu stul violen ţeipe ca re a dezl ănţui
t-o î n al t
e părţi.
Dacări dicio armat ăî mpot ri
val ui,t e vamăcel ări. Nu voi face
part
e d in asta.
— Şidi n ceveifacet u parte,Cel aena ? Neh emia se i d
ri
că,
î
mpingâ nd-o pe Fl eetfoot i nd poa la ei. Pen tru ce vei l
upta?
Sau vei l
upt a doar pen tru t i
ne n îsăţi
?

Gâtul
— Ha bao
rn a
r
udea,
aidcar
e poael
Ca
een
t sa
ă se
î
ţifuc
al
pt
ăăN
, să
ehemisp
un
a.ăŢi
cu
e vi
nt
şi el
e:
oamen i
lor t ăi
.
— Amasacratci ncisutederebel işif
amilii
lel or!
— Şimi -adi strusîntreg reg
at ul
! Visezicu och ii deschişila
puterea şion oarea cu rţi
i rega le din Terr asen, şit ot
uşinu
rea
lizez
i ce î nsea mnă f aptul că r egele a f ost nîst are să î
i
di
strugă. Era cel mai puter nic regat de pe con t
inent– d e pe
ori
ce c ontinent,i ar el i-a uci s pe otţi!

Ne— A a.
hemi avut elementul surpriză de partea lui, repl
ică
—I aracum areo armat ă alcăreinumărest edeordi nul
mil
ioanel
or. Nu se poat
e ace
f imi
nc.
— Când veispunestop, Celaena? e C et v
af ac
e s ă nu mai
fugişisă î nf
runţi ceea ceest e în faţa ta? Dacă Endovier şi
durereaoa menilormeinu t e potimpresiona, ce o va face?
— Eusunto per soană.
— O persoană al
easă de regina El
ena –o persoană pe a
căreif runt e a ar s un se mn sacr u în zi ua acee a,l a duel!O
persoan ă car e, nî ci uda sor ţi
i, n îcă res piră. Drumuri le
noas tre s- au i ntersect
at cu un mot iv. D ac ă t u nu eşt i
binecuvânt atădezei ,atuncicineest e?
— Ast aest eridicol
.Estest upid.
— St upid? St upid să l upţipent ru ceea ce est e corect,
pen t
ru oa men i car e nu potl upta pen tru eiî nşişi
? Crezi că
soldaţ i
i su nt cel mai rău l ucrupe ca re l îpoat e r t
imite a
su pra
noastră?
VoceaNehemi eiseîmbl ânzi,apoicont i
nuă:
— Sezărescl ucrurimul tmaisumbrel aori zont.Viselemi -
au f ostbânt uite de u mbre şi ari
pi, băt ăi de a ri
pi răsunând î n
trecătorile d i
n munţ i
.I ar sp ionii pe care i ît ri
mi t
em î n munţ ii
Colţ Al b, î n t recăt
oareaFeri an, nu se a mi întorc.Şt i
i ce ps un
oamen iiî n văi le din munţ i? Spun căşieiau d băt ăide a ripi

pu—
rtat
Ne
uînde
ţ
el vâ
egn
uturi
n l
cue
vândi
ndi
t nt
recă
cestoa
pur
ie.
.
Dar Cel aena vă zu
se ch esti
a ai al ângăbibli
otecă.
Nehemi a merse l ângă ea, apu când-
o de î nchei
eturil
e
mâinilor
.
— Ba î nţel
egi.Când t e uiţ
il a el
,si mţică acolo est
eo
putere maimar e, stranie în j urul lui. Cum a pu tut u n
asemenea om să cucereas că î ntreg continentul atât de
repede? oar
D cu put ere mi l
itară?Cum se ace f că rasen
Terul
a
fiecăzzb
ă
r u
t a
nt
oiiât
?de
ci Cume
rped
a e, câ
put
utnd eier
cea a
a
mupu
i an
tt
err
en
n iaţ
căiddet
i
n regen
er
cu
ra
ţţ
ii
isă
să
fie arsăde p e a f
ţa pământ ului în câ teva l e?
zi
— Eştiobosit
ă şisupărat ă,spuse Cel aena câtde cal m
putu, î
ncercând să u n se gân dească la cât de asemăn ătoare
erau cuvi
ntele Neh emieişiEl enei
. Se el i
beră di n strânsoarea
prinţ
esei
. Poate art rebui săvorb im desp re a sa
t mai t ârzi
u…
— Nuvreausăvorbescmait ârziudespr easta!
Fleet
f
ootsc ânci, pl
imbându- se ntîre ele.
 — Dacă nu l ovi
m acum, cont inuă Nehemi a, orice
plănuieşt
e va dev en i din ceî n cemaiput er
ni c.Iar apoinu
vom maiaveani ciosperanţ ă.
— Nu exi stă speranţ ă,spuseCel aena.Nu există speranţă
săne p utem ri dicaî mpotri
val ui. Niciacu m, ni civr eo
dată.
Acesta era un adevăr pe care î lrealizase t
reptat.Dacă
Neh emia şiEl en a aveau dreptate nîl egăt
ură cuaceast ă sursă
mi st
eri
oasăde p utere,at uncicu m î l puteau det rona?
—I areu nu voif acepart edin oriceplan aiaveat u.Nu te
voiajutasăt esinuci zişisăi eicu tineşimaimul ţioameni
nevinovaţiî n proces.
— Număveiaj utapent rucăî ipasădoardet
ţ ine.
— Şidacăeaşa,ce?Cel aenaîşiaruncămâi nileîn aer
.Ce
dacăvrea u săî mi pet rec rest
ul vieţi
iî n pace?
— Nu vafini ciodatăpace–nu at ât ati
mpcâtelepet ron.

Câ
crnzu
e dtai sp
că îussf
n că
ârşi
tnuf i
-
aciai
unuci
psaspesp
roa
emen
ai i
ed
t e
ri
di p
eî
ca i
l
st
mpa
otl
rui
va
i, sa
am
.
Am crezutcă,atuncicândvavenit i
mpul ,voiputeacontape
ti
ne să mă aj uţ i cu pl anuri
le. Nu mi -am dat eam s a că o
f
ăceai doar casăî ţi ai tu conşt i
inţ
a cu rată!
Celaena pornif urioa
săsp re u şă.
— Nu mi -am dat seama că eşt i doar o l aşă, spuse
Nehemia.
Celaenao p rivipes t
e u măr.
— Ma
Neh ii
ems
apun
ni
e -
on
ci oudată. i
se cl
nti.
— Eştiolaşă.Nueşt ini
mi calt
cevadecâtolaşă.
Celaenaî şiî ncl
eştă pumni i.
— Cândoameni ităivorzăceamorţ iî
njurultău,şui
erăea
pri
ntre dinţi
, sănu vi i săt e plângi l
a mi ne.
Nu-i dădu pri nţ eseişansa l a repli
că,ieşind din încă
per
e,
Fl
eetf
oot urmând- o nîdeaproape.
— Unuldi n eitrebuiesăcedeze,îispusereginaprinţesei
.
Doa r at uncipoa t
e n îcep e.
— Şt iu,spusebl ândpri nţ
esa.Darpri nţ
ulnu estepregăt
it.
Trebui esăfieea.
— At unci,î
nţelegiceî ţicer?
Prinţ esa ridică pri virea, r sp
e raz a de l umi nă car e se
revărsaî n mor mânt . Când pri viî napoisp re ergi
na străve
che,
och i
iî i erau l umi noşi.
— Da.
— At uncifaceeacet rebuief ăcut.
Prinţ esaî ncuviinţă şipl ecădi n morm ânt. Se opri în prag,
întuner icul din sp atele eich emând-o, işse î ntoa
rse sp re
regină.
— Eanu vaî nţelege.Iarcândvapăşipest emargine,nu va
mai exi st
a nimi c ca re să ot ragăî napoi
.
—Î şivagăsidrumulî napoi .Întotdeaunaoface.

L
al
uacr
n imi
gă. l
e apăru
ră în colţul ochiul
ui, dar pri nţ
esal
e
— Pent
rubi
nel
enost
ru,alt
uturor
,spercăaidrept
ate.
 CAPITOLUL 26

Chaol ura parti

dele de vâ
năt
oare.Mulţi di
ntre o lrzide-abi
a
puteauţ i
ne î n mân ă un arc,darămite să se f urişe
ze.Era
durero
s săî i pri
veşit– i
ar bieţ
i
i câ
ini de vâ nătoare seagi tau
pri
n tufişu ri
,încercând săanime un jocpe ca re orz
lii ori
cum
aveau să î l pi ar
dă.De ob icei
, doa r casă t ermi ne odată cu
vânătoarea,Chaoluci dea cu di
screţ
ie câteva animale şise
prefăceacă l orzii cu t
are şicu tare o f ăcu ser
ă. Dar regel e,
Perrington, Roland şiDori an ieşi
seră î n parcul de vâ nătoar
e
astăzi, ceea ce nsem
î na căt rebuia să ea staproa pe de ei.
De fi ecar
e d ată cân d călăreasu ficient de a proape de or
lzi,
câtsă î i au dă râz ând şibâr find, Chaolî şiper mit
ea să se
înt
reb e ce r a fi aj uns d acănu ar fial es ceaastă cale.Nu-şi
mai ăzuv se f rateel maimi c de an i buni ; oare tatăll ui î
i
perm i
sese lui Terrin săset ransform e î ntr-unul di ntre idioţi
i
ăştia? Sau î ltrimi sese să seant reneze caun război nic,aşa
cum f ăcu seră t oţil orz
ii din Ani elle în secol el
e după at acu l
sălbat i
cil
or di n munţ i asu pra or aşului d e lân gă La cul
Argint i
u?
În t imp ce Chaol e mrge
a î n spat ele regelui , n oul u li
armăs ar Ast eri
on pri mind mul t
e pri viri ad mi rative şi
invidioase din par t
ea gr upului, C haolşi îper mise să se
gân dească , pen t
ru o sec undă, ce r a ficr euzt tatăl l ui despre
Celaen a. Mama l ui eraof emeie b lândă, l inişt
it
ă, al că r
eich ip
deven ise o ami ntire înceţoşată în an i
i de cân d o văz use
ulti
ma oară. Dar n îcăî şiami nteavoc eaeicri stali
nă şirâsu l
blând,şif elulcum î icânta când era bol nav.Deşicăsăt oria
lor u fsese aranjată, tat
ăl lui şi-ar fidori t pe c i
nevacamama
lui – pe ci neva supus. Ceea ce î nsemna că ci neva precum
Celaen a… Chaolt resăr
il a gân dul că Cel aena şit atăll ui
puteaust a î mpreu nă într-o încăp ere.Tr es ări
, ap oizâmbi ,
pen tru căaceea era o băt ăl
ie a ca ractereolr, care ar fiput ut
deven i o egen
l dă.
— Eşt idistras astăzi, căpitane, spuse regele, ivi
ndu-se
di
ntre co paci.
Era un om masi v; di mensi unil
e regel ui înt ot
deauna î l
surprindeaupe C haol, dint r
-un oa recare mot i
v.
Era flan catde dou ă di ntre gărzile lui Chaol– unul era
Ress, care păreamai degr abă agitat decât tri
umf ător enptru
căf usese alessă î l prot eeze
j pe r eg
e în aceazi , deşi încerca
di
n răsp uter
i sănu o ar ate.De acee a Chaolî l aleseseşipe
Dan nan , cel
ălal
t gar dian – maibăt rân şimaiexp er
imen t
at,
având o răb dar
e ap roap e l egendară.Chaolî şi plecă uşor
capul sp re erge, apoiî ncu viinţă aprobat or spre R ess.Tânărul
î
şiî ndreptă umer ii
, dar ă rmaseî n al er
tă – con cent
rarea lui
î
ndrep tându-seacu m asu pra î mprejurimilor
, asu pra lorzi
lor
di
n prea j
mă, câ i
nilor şi să geţi
lor şuierând printre copaci.

î R
ntr
-egel
unemer
î
şi
st r
dase
om .cal
ol Rul
essnegr
şiu l
Dan ân
n gărăm
an alaser
l
uiăCî
h
naol,t
spaporn
e,li
nd
a o
dist
anţă care încă le per mitea să interceptezeorice per
i
col
ascuns.
— Ce-osăsefacălorziimeifărăpradaucisădet i
nepent
ru
ei?
Chaolîncercăsăî şiascu ndă zâmbetul . Poate cănu fusese
aşade d iscr
etpe câ t crezuse.
—Î micerscuze,mil
ord.

cuC ăl
a
cerir
oe
trulpecaca
relulel
rau
.iÎdeoch
n ă
rzb
iiol
i
,ir
u ege
er
al
eceva
a
rătacape r
re d
ep
til
mii
n p
se urecu
mor
n fi
pe sp atel
e l ui Chaol– şiî lf ăcu să rea lizez
e de ce at ât de
mul ţi conducă tori străi
ni al eseseră să î i ofere de bunăvoi e
coroanele olr, şinu săî lî nfru
nt e nîl uptă.
— Mâi ne-seară o voii nteroga pe prinţesa din Eyllwe î
n
camer a de co nsi l
iu, spuse egel
r e,su ficient de n îcet î
ncât doar
Chao l să u adă,î ndrept
ân du-şiarm ăsa
rul sp re ce at
a de câini
care al er
ga pri n păd ure. Vreau şaseoam eni al i nt
rare.
Asigură-te că nu suntcompl icaţi
işică nu ne va î ntrerupe
nimen i
.
Privi
reareg euli î
i suge ră ex actge nul de c omplicaţie a
l care
se gân dea – Celaena.
Chaolşt ia căer a risca nt săpună î ntreb ări
, dar sp use:
— Art rebuisăî mipregătescoameni ipentrucevaspeci fic?
— Nu,spuseregel e,fixându- şiosăgeat ăî n arcşit răgând
spre un f azan care apărudi nt
r-un t ufiş.O l ovitură curată,
di
rect î n och i
. Astaet ot,î nchei
e el .
Regeleî şiflui er
ă câ i
nii şiseî ndreptă sp re prada pe ca re o
răpusese,urmatî ndeaproap e de Res s şi Dan nan.
Chaol î şioprica l
ul, pri vind munt el
e d e o m că l
ărind pri
ntre
copaci.
— Despre ce era vorba? î nt
rebă Dori an, care apăru
deodatăî n sp atel
e uli
.

C
—hN
aol
imid
c.ădu din cap .
Dori
an î ntinse âmna pes t
e u măr , spre otb
la car
e er
a pri
nsă
pe spatele uli, şiscoase o săgeată.
— Nut e-am maivăzutdecât evazile.
— Am f ostocupat.Ocupatcu sarci nil
el uişiocupatcu
Celaen
a.Ni cieunu t e-
am maivăz ut.
Se ofrţă săî l pri
vea scăpe D orian.
Buzel
e pri nţului erau ţugu i
ate şich i
pul seri
os în ti
mp ce
spuse:
— Şieuam fostocupat.
Pri
nţul moştenitor îşi ntîoarse calul
, n îdrept
ându-se î
n
di
recţi
a opusă, dar seopri .
— Chaol,spuse el
,privind peste umăr.Ochiil uiDori
an
er
au r eci
, maxil
arulî nco
rdat. Poartă-t
e rfumos cuea .
— Dorian,î
ncepu el,darprinţulpornisă iseal ăt
urilui
Roland.
Deodată si
ngurî n pădureast rani
e,Chaol î şiprivipriet
enul
dispărând di n razal ui vi
zu al
ă.
*
Chaolnu î iî mpărtăşiCel aeneice sp usese regel
e,deşi o
parte di n elseopusese atât de tare,î ncâtîl durea. Regele nu
ar ăn ri-o pe N ehemi a – n u cân d ea era o figu ră publ i
că,şi
una apr eci
ată. Nu câ nd elî l aver
tizasepe Chaolî n legătură
cu ac ea ameni nţare an onimă l a adresa Nehemi ei. Dar av ea
sentiment ul că or ice avea să fie spu s în ac ea cameră de
consili
u nu avea săfie p l
ăcu t.
Fapt ul căCel aen a şt
ia sa u nu nu f ăceani cio dif
erenţă, îşi
spuse î n si nea lui î n timp ce st ătea înti
ns î n braţele ei,î n
patul l ui. DacăCel aen
a arfi şt i
ut, ch i
ardacăi -arfi sp us
Nehemi ei, nu ar fi î mpiedicat conversaţi
a săai bă l oc şi nu ar
fi f ăcu t ameninţ area aceea an oni
mă să di spară.Nu, dac ă
fet
ele ar şt i
,l ucrurile doar s-a r nî
ră ut
ăţi – pentrut oţi
.

riC
dihaoşi
că l oî
f
tă,l
şi d
ues
ă p
pl
et
anin
t
ad
lun
o-şi
i
id pe
i
cioa
u
nr
del
ei
e d
îin
at
rr
enca
u a
lee,
s Cel
aen
pe pei
,ea
od se
. Ea
se mi şcă,dar nu se ri dică.Ace la î
n si ne era un mi racol
,
reali
ză Chaol– easesi mţea des t
ul de în siguranţ ă lângăel
câtsă d oarmă b uştean.
Merse şi o săr ută uşor pe cap , apoiî şi ad ună r estul
hainelor edp rin ca meră şise mb îrăcă, deşi ceasul bătuse ora
treicupuţ in ti
mp î n urmă.
Poa t
e căer a un t est, se gândi elcând se r st
ecu ră afară din
apd
vaaă
rtamen
dacăît
uc
n l
ăsăui
ma .pu
Pt
oa
et
ae că
aveaînr
eg
c e
rede
l
e î
rei
înt
est
el.a
arl
I oi
daa
cl
i
ăt
aet
ea
lafla– voia să
căNeh emi
a şiCel aena ştiau de i nter
ogatori
ul de a dou a zi
,
atunciel e ar fi put ut afla într-
un si ngur mod …
Aveanevoiedoardepuţ inaerrece,săsi mtăbrizasăratăa
râului Avery pe ch ipul lui
. Vor bise seri
os cân d îi sp uses
e
Celaen eicăî ntr
-o zi avea săpărăsea scă Rift
hold împreu nă cu
ea. Şi ar fi prot eaj
t până l a moa rte secr
etul eidesp re oamenii
pe ca re nu îi ucidea.
 Chaolaj unse l a gr ădinil
e î ntunecate şit ăcute şiporn i
printre garduri l
e vii
. Ar u ci
de pe o rci
ine ar ă rni-o pe Celaena;
iar dacăreg eel avea să- i or done vreodată să sc ape de ea,
atuncimaidegr abă şi-ar nî fige sabia în inimă dec ât ă s se
supună. Suflet ul u li er a l egat de al ei i npr
tr-
un l anţ
invincibi
l. Pufai,i maginându- şicear cr edet at ăl său dacăar
fi aflat căelar fi l uat-o de soţ i
e pe a sa
snia Adar l
anului
.
Gândul î lf ăcupe C haolsă se reascăop î n l oc.Ea ave a doar
optsp rezece ni.aUit
a ast a uneo r,iuita căeler a mai î n vârst
ă
decâ t ea.I ar dacăelo cer eaacu m de soţ i
e…
— Pet oţizeii,bombăniel ,scuturânddincap.
Zi ua aia era dest ul de d eparte.
Dar nu se u p
teaabţ ine sănu şi -o i
magi neze – r st
ăluci
rea
vii
toruluişicum arfisăî şiîntemeiezeoviaţăîmpreună,săo
numeasc ă soţia lui, săo au dă spu nându-i so ţ, săcr easc
ă o

d
proa
enti
e d
ru pe co
ropri
upl
i
ibca
i re şi
ne pro
( pbab
enti
la
ru rnă
să fiap
ttrea
ea lud
ieşt
ep
psi
hţ
i
i şi
că
). tal
ent
aţ i
Încăî şiimagina acel vi
it
or imposi
bil de rfumos când ci
neva
î
l ap ucă de l a spate şiî i acoper
i nasu l şigu ra cu ce va
mirosi
tor şi rece,iar elîşipierdu cunoşti
nţa.
 CAPITOLUL 27

Chaolnu era î n pat c ând ea se t rezi

, ar
i Celae
na l e
mulţumi zei
l
or pen tru îndurar
ea l or
, pentru că era prea
epui
zată casă poa tă al
erga. Part
ea lui de pat er
a dest
ul de
r
ece câtsă î şi dea seama că pl ecasenîurmă cu ceva or e
bune–probabi lpentru a-
şiîndeplinisarci
niledecăpit
an al
gărzi
i.
Rămasent i
însă enptru o vr eme,mul ţumindu-se ăs vise
ze
cu och i
i desc hişi, să îşiimagi neze vremuri în care put eau
petr
ecezi l
eî ntregi î
mpreună, f ără săfie der anj
aţi de cineva
.
Cân d stomacu l ei î
ncepu să mor măie, hotăr
î că era un semn
căar fi t rebuit săsedeaj os d in pat.Î şilăsa
se âcteva hai
ne n
î
cam ear lui, aşacăf ăcuun duş şi se mbîrăcăî naint
e săse
înt
oarcăî n apart amentul ei
.
În t impul mi cul
ui dejun, primi o i l
st ă cunume d e al Archer
–scri săcodat,aşacum î iceruseea–cumaimul ţ
ibărbaţide
vânat .Speradoarcaelsănu- imaiascundăchest i
idedat a
asta. eh Nemia nu ap ăru pen tru l ecţi
a l or zil
nică despre
semnel e Wyrd, deş i Cel
aen a nu f u su rprinsă.
Nu preaav east ar
eanec esară săvor bească cu prietena ei
iar da că pr inţesa era sufici ent de nesăb ui
tă cât să se
gân deas că săpor nească o revol tă… Aveasăst eadepar t
e d e
Neh emi a pân ă cân d urma să iîvi nă mi ntea alcap .Îşif ăcuse
sper anţe căput eagăsi o cale săf ol
oseasc ă se mnele Wyrd ca
să t reacă de uşa se ce
rtă di n bi bliotecă, ard ast a put ea
aştept a –cel puţ i
n pân ă când se c amau
l amândou ă.
După ce şi î petrecuzi ua în Ri f
thol d, urmări nd bărbaţi
i de
pe i l
st al ui Arch er
, Celaena seî nt
oarsel a casel
t, neră
bdătoare
săî i sp ună l ui Chao l ce m aides cop eri
se. Dar căp i
tanul nu
apăruse alci nă. Nu er a atât de n eob i
şn uit caelsăfie oa frte
ocupat , aş a că Cel aena ci nă si ngură şi s e t ol
ăni p e
can ap eaua din dor mitor
ul eicuo car te n î mân ă.
 Prob abil căav eanev oei şide p uţi
nă od ihnă,di n momen t
ce,Wyr dul î i er a mar t
or, nu prea dor mise în ace a ult
imă
săptămân ă.Nu că s a
ta arfi der anjat-
o.
Cân d ce asu l bătu ora zec e,i ar h Caol deja nu ap ăr
use nî
cam ear ei, se r ez
ti mergând sp re a partamentul lui
. Poate căo
aştepta acolo.Poa te căadorm i
se ăr fă săvr ea.
Dar merse gr ăbită pe cor idoare şi scăr i, palmele
transpirându-i mait ar
e cu fiec are pas. Chaol era căpitan
ul
gărzi
i. Nu put ea ced a în f aţ
a eiî n fiecare zi.O î nvi
nsese î
n
primul l or d uelcu să bii
le.To tuşi, şiSam f usese egal
ul eiî n
mul t
e pri vi
nţe.Şi t ot uf ses
e pri ns şit ort
urat de Rou rke
Farran – o ttavu sese art
pe d e ceaai mbrutală moarte pe car
e
o vă zuse eodvrat ă. I
ar dacă h Caol…
Cel aena d ej
a a ler
ga acum.
Ca şi Sam, Chaol er
a ad miratde ap roap
e o tat
ăl umea.I ar

cândi
Sam. -
ll uaseră pe S am, nu o f ăcuse
ră pentru ce
eace ăcuf se
Nu, o ăfcuseră casăaj ea.l
ungă a
Aj
unseî napartamentullui
,opart edineaîncărugându-se
să fif ost doar paranoică, rugându-
se ca să eldoa rmă în pat,
i
ar easăsecu ibărea
scăl ângăelşisăf acă dragoset şisăî l
î
mbrăţişeze ntrea
îganoa pte.
Dar p aoides chise uşa dor mitor
ului său şivăz u un pl i
c
si
gil
at, adresat ei
, pe masade d upă uşă– a şez
at peste sabi
a
l
u
di,ul
estcar
e
de nnul
eg
if
juse
entsservi
; e acol
t oi
or iî
nr d
a fii
mint
pueaţ
utapracee
esua.
pune r
Ea
căaşez
aat
er un
bi
letde l
a Chaolî nsuşi– şică ni
mic nu era î
n neregul
ă.
Smulse igs
il
iul roşuşides păt
urihârti
a.

L AVEM PE CĂPI
Î TAN. CÂ
ND VEI OBOSI SĂ NE MAI
URMĂREŞTI
,NE GĂSE ŞTIAI
CI.

Maij
os er
a sc
ri
să ad
resaunui dep
ozi
t di
ntr
-o mah
ala a
oraşu
l
ui.

VINO SINGURĂ,ALTFELCĂPITANULMOARE Î
NAI
NTE SĂ
PUI PI
CIORUL Î
N CLĂD I
RE.DAC Ă NU AJU
NGI PÂN
Ă MÂINE-
DI
MINEAŢ Ă,VOM LĂSA E C MAIRĂMÂNE DI
N EL EP MALUL
RĂULUIAVERY.

Celaena se ol hbă la scr isoa

re.
Toatăr eţ
ineril
e pe care l
e blocase adânc î
ni nt
eri
orulei
,
după moment ul ei de t urbare din Endov ier
, se dez
lănţui
ră
l
ibere.
O f urie rece, i
nfinită, o st răbătu, şter
gând din mi ntea ei
tot
ul, c u ex cepiţa pl anului pe car e îl putea vedea cu o
cl
aritat
e vi ol
ent Cal
ă. mul uci gaş
,î l numi se odată Arobynn
Hamel . Deşi elnu r eali
zase i ci
nod ată cât de cal
mă put eafi ea

când dep
Dacă ăşea
o l
voii
aumit
el
pee.
Asas
ina Adarlanului, at
unciav eausă o
primească.
Iar Wyrdul săî i aj
ute când ea ve
aa săsosea scă.
*
Chaol nu ştia de c e l
îlegaseră î
n l anţuri
, şt
ia doar căî i era
sete,că avea o durer
e cruntă de capşică l anţuril
e ca
re îl
ţi
ntuiau de zi dul din piat
ră nu av eausă se urneasc ă. lÎ
ameninţaseră cu băt aa
i de fiecare dat ă când î ncercasesă
t
nr
agă
u sedj
e el
ucaue.
. Deja eiî ll
oviseră suficient cât săî l co
nvi
ngăcă
Ei
. Ni
cimăca r nu şt i
a cine erau. Cu toţii purtau robe ulngi
,
cu glugica re el ascu ndea
u f eţ
ele masca t
e.Uni i dintre e
i erau
î
narmaţi până î n dinţi. Vorbeauî n şoa pt
ă şidev en eaudin ce
î
n ce a mi agi
taţ
i pe măsu ră ce i u
za trecea.
Din ce î şi putea da seama Chaol , avea o bu ză spart
ă şi
prob
abil câ tevazg âriet
uri pe f aţă şicoa st
e.Nu- i puseser
ă
nici
o înt r
eb ar
e înai nte ca doi i n
dtre oa men ii orl să se
năp ustească asu pra l ui, deş i nici el nu f usese f oarte
cooper ant când se r ezi
t se şi se văzu se co
alo. Celaena ar fi f ost
impresi onată de cât de pl i
ne de i maginaţi
e f useseră
înjurăturile uli înainte,î n ti
mpul şidupă acea pri
mă băt aie.
În or eel ca re rtecuseră, else i m
şca se oa
dr casăse şu ureze
în col ţ, din moment ce at unci cân d ceruse să fie l ăsat sa
fol
osea scăt oa l
eta, ei doar se hol baseră la el . Ş i l î uspra
vegheau t otti
mpul ,cu mâi ni
lepesăbi i
.Chaolî ncercăsănu
râdă.
Aşt eptau ceva,r eali
ză elcu o clari
tatestranieca lumi na
zil
ei. Fapt ul că nu î l uci sese
ră su ger
a că voi au un f elde
recompen să.
Poa te căer a o gru pare rebelă ca re căuta săî l şantajez
e pe
rege. Mai auzi se e d nobil
ime ca re u fsese ăpir
tă în acel scop
.
Şi î l auzisepe regeî nsu şiordonându- le reb el
i
lor săî l ucidă

pe co
se n
eî
bnse
oa mnat
re lun
a lil
veor
ld
ultsau d
rădăt
oom
ril
on
ri
ţă,
mi pent
zera
br
i
lu
i.că el nu av
ea să
Chaolnu î şiper mi sesăsegân deascăl a aceaposi
bi
li
tate,
nici măcar cân d î ncepu să î şi p ăst
reze energi
a pentru
rezi
stenţa pe car e ave a de gân d săo op ună când aveasăî şi
găsească s f
ârşi t
ul.
Câţiva di nt re răpi torii lui şu şoti
ră cât ev
a argumente
rapide,dar u fră red uşil a tăcere de alţii ca
re l
e spuseră să
aştept
e.Chao l se r p
efăcea cădoa rme când o ceartă avuloc,
şoa
—pterec
A a
tir
e p
mp s
p
âu
nn
ăea
l
aurăcă
săria
t
.r t
Eareb
au
v vi
ensă
i. îl el
i
bereze, i
ar apoi
…
Ea.
Cuvâ ntul acel
a era cel mai gr oazni
c ulcr
u pe ca re l
îauzi
se
vreodată.
Pen t
ru căexi sta o si er
ngu a
ă car
e s-ar fi der anj
at săvi nă
după el .Oea m
îpotrva
i că reia elput eafi f olosi
t.
Dacăo răni ţi
, spuseel , voceafii ndu-i răguşit
ă de sete,vă
spintec e p oţ
ti cumâi nile goale.
 Pi er au t reizeci, jumăt aet fii nd î narm aiţ
, şi t oţi se
înt
oarseră sp re el .
Chaol îşi dez goli dinţi
i, deşif aţaî l durea.
— Doarsăoat ingeţişivăiaugât uril
e.
Unul di ntre ei ,înalt, cu două să biiîncrucişat
e pe sp ate,se
apropi
e.Deşi ch i
pul îi era acop erit
, Chaolî l recu
noscu după
arme ca fii nd unul di ntre băr baţii car
e î l bă tuseră mai
devreme.Se op ri la o di stanţă la car e put eauaj unge doar
lovi
nd di n pi ci
oare.
— Noroccu ast a,spusebărbat ul.După voce,arfi put ut
avea între d ouăzeci şipatru zeci de a ni
. Ai face i n
be săt e o
rgi
l
a ce zei vr eit u cami cat a asa sniă săco opereze.
Chaolur lă, trăgând de a lnţuri.
— Cevreţ idel aea?
Războinicu l – er a un răz boinic,Chaolî şidăd use se ama

după f
parte. el
ul în car e se mi şca– î şiapl ecăuşor p ca
ul într
-o
— Nu estetreabat a,că
pitane.Şit acă-ţ
i gura când apare,
al
tfelîţitai limba regală şimurdară.
Un al tindiciu. Bărbatul ura regali
tatea
. Ceeaceî nsem na
căacei bărbaţi
…
Archerşti
usecâtdeperi culoasăeragrupareaastarebel
ă?
Când av ea să se el i
bereze, avea să î l uci
dă pent ru că o
amestecase e p C
elaenaîn ast a. Şi apoiavea săse si agure că
r
egele şigă
ăştia. rzi
le lui secrete punea u mâna pe t oţi nenoroci
ţi
i
Chaolsmucil anţuril
e,i ar bărbatul scutură din cap.
— Maif ă o dat ă asta şitel as l
atdi n nou.Pent ru un
căpi
tan al Gărzi i Regale,ai fostdest ul de u şo
r de capturat
.
Ochi
il ui Chaol l i
cărri
ă.
— Doarunl aşcaptureazăoameniaşacum aif ăcut
-otu.
— Unl aş?Sauunpragmat ic?
Deci nu er a un răzb oi
nic n ee
ducat. Cinev a cuşc oal
ă,dacă
putea olf
osi un asem en
ea vocabular.
— Cespuimaibi nedeun prost?spuseChaol .Nu credcă
îţ
i dai sea ma cuci ne ai de-af ace.
Bărbatul ţ âţâi
.
— Dacă eraiat âtde bun,aifi maimul tdecâtcăpitanul
gărzi
i.
Chaolscoa se nu râsetjos, chinuit
.
— Nuvorbeam despremi ne.
— Eaedoarof ată.
Deşi st omacu l i se nît
orcea pe dosl a gân dul căeaput ea
veniînloculăst a,cu oameni
iăşti
a,deşielsegândeal aorice
cale posibil
ă de a sesco at
e pe elşipe Cel aen a vii de aco
lo, î
i
aruncă n u rânjetbărbatului
.
— Atunci ,chiar t
e a şea
tptă o su rpri
ză.
 CAPITOLUL 28

Furi
a o duse î nt
r-un loc î
n care Celaen
a şti
a doa
r rtei
l
ucruri
: Chaolf usese uat
lde l
ângăea , eaer
a o armă f
ăuri
tă
săi a vi
eţi
,i ar dacăChaoler a răni
t, ni
meni nu aveasăiasă
di
n acel depozi
t.
Traversă oraşulr epede şicu cal m,paşi ieide prădător
rămânând si l
en ţi
oşi pe st răzil
e pava t
e.Î i spuseseră să vină
singură şiî i asc ul
tase.
Darnu spuseseră să nvi ă n eî
narmat ă.
Aşa că luase fiecare armă pe care o put ea pune pe ea,
i
ncl usiv sabial ui Chaol, ca re iîera prinsăpe sp ate,î mpreu
nă
cua sa, mâner eel cel
ordou ă săb i
i fiindu-ilaî ndemână pes t
e
umer i
. De a col
o n îj os, erao a rmonie nî mişcar
e.
Când se ap rop i
e d e mahal a, trăsăt
uril
e fiindu-i ascunse ed
o pel erină nea găr şio gl ugăgr eoaie,secăţ ără pe zi dul unei
clădi ri dărăpănate p ână ce u aj
nse e p acoperiş.
Nu- i sp useseră nicisăf olosea
scă uşadi n f aţă.
Mer se pe acop erişuri
, gh et
ele eipăşi nd cu uşuri nţă pe
şindri l
ele mucegă i
te,ascu lt
ând, pri vins
di
mţ
, i
nd noa ptea în
jurulei .Sunet el
eobi şnuiteal emahal al
eio înt âmpi nară pe
măs ură ce se apr opie de enor mul depoz it cu dou ă et aje:
orfani să lbati
ci ţ i
pând uni i l a al ţ
ii
, cl i
pocitul beţ ivi
lor
uşu rându- se pe per eţi
i cl ădi
ril
or, t ârf
e st rigân d sp re
pot enţiali angajatori…
Dar d epozi
tul din l emn er a cu f
undat î nt r-
o l i
ni şt
e st ranie,
un bal on de t ăcer e ca re î i sugeră că î n f aţa cl ădirii er au
dest ui oamen i câ t să-iţ ină la distanţă pe o lcuit
orii mahal al ei
.
Acoperi şuril
edi n apropiereerau pust iişiplate,di stanţele
dint re cl ădirifiind uşo r de a coperit.
Nu- i păsace voi a gru pul ăst a de a l ea. Nu-i păsace el f de
infor maţ i
i sp erau să sc oată de l a ea.Cân d i -ll uaseră pe
Chaol ,f ăcu ser
ă ceamai mare gr eşeală a vi eţi
il or
. Şi ul tima,
deas emenea.
Ajunsepeacoperi şulclădi
riidel ângă depozit,sel ăsă î
n
genunch i, set ârîsp re margine şi priviîn j os.
În al eea î ngustă de dedesu bt, patrulau t reioam eni în
pelerine.Pe st rada de l ângă se zăreauuşi le dep ozit
ului,
lumi na rev ărsându- sedin cr ăpături şidez văl
uind cel puţin
alţi pat ru oam en i af
ară. i Nmeni nu pri vea spr e acop eriş.
Proştii!
Dep ozit
ul di n lemn er a un i men s spaţiu des chis,î nalt de
trei nivel
e, iar p rnifereast
radesch i
să de l a al doi l
ea et aj
, din
faţa ei , putea ved ea od
peau a de d edesubt.
Mezan inul ocu pa mare p arte din al doileaet aj,i ar al etajul
al trei l
eaşipe aco peri
ş ajungeaun set de trepte – oposi bi
lă
cale de sc ăp are,dacăuşa di n f aţ
ă nu er a o op ţ
iune.Zec e
dintre bărbaţ i er au înarmaţi până î n di nţ i
,i ar şa se arca şi

er
na
îdu p
rep
tozi
aeţ
t ion
spa
r
eţipî
nmu
ri ju
lrul
etajmez
. ani nului din lemn, cu arcuril
e
Acol
oeraChaol ,legatcu lanţurideunuldi nt
repereţ
iidin
l
emn.
Chaol, cu faţa zgâriată şiî nsângerat
ă, cu hainele sf
âşiate
şimur dare,cuca pul plecat î
nt re umeri.
Gheaţa din stomacu l eii se mp îrăşt
ie pri
n vene.
Se puteacăţ ăra pân ă pe a cop eri
ş,ap oisăcob oare d
e a l al
t
reileaetaj
. Dar a sati -
ar u la mul ttimp şini men i nu privea
sp r
Î
şei erea
f
dădst
u racap
des
ulchi
să
pe dsi
na
pai
t
ent
ea
şi ei
î. ar
i uncă lunii un zâmbe t
viclean.Fusese numi t
ă AsasinulAdarlanuluicu un mot iv.
Intrăril
e dramat i
ce a er
u practi
c of ormă de a rt
ă.
Celaena se âtrî de âlngămargi ne şi făcuînapoicâ ţivapaşi,
judecând cam câtdedepart eşiderepedet rebuiasăal erge.
Fer east
ra desc hi
să er a destul de largă şinu t reb uia să î şi
facăgri ji căsp ărgeagea mul sau căsă bii
le ise u pt eau pri
nde
în cad rul ferest
rei
,i ar mezaninul avea un parapetca re săo
oprea scă, în ca z că î
şirat a at eriza
rea.
Mai f ăcuse o sema en easări tură o dat ăî naint
e,î n noaptea
în car e u lmeaeif uses e zdru ncinat
ă com plet. Dar nînoa ptea
aceea, Sam dej a era mort de câ t
evazi le,i ar easă ri
sepri n
fereastra casei l
ui Rou rke F arran din pură răzbunare.
De d ata a sta,nu ave a să ea d greş.
Bărbaţ i
i nicimăcar unpri veau sp re er
feasrtă când easă ri
spre ea.I ar cân d at eriză pe mezan in şi se gh emui, dou ă
dintre p umnal ele ei dejaî şil uau zb orul.
*
Chaolsu rpri
nse lumi na l unii reflec t
ată în l ama de oţ el
înainte ca ea să sar ă pri n f ereastra de l a al doilea etaj,
aterizând pe mez anin şiar uncân d dou ă pumnal e spre ar
caşii
sit
uaţ i cel mai aproa pe de ea . Ei seprăbuşi ră, easeri dică–
alte dou ă pumnal e aru ncate sp re al ţ
i doiar caşi
. Chaol nu

ş
bt
ai
a
lustd
racă
ada să
mezî
i
anip
nr
ui
ve
l ască
ui p
şi se
ăriei sau
pest
e eap,
eaea
teri
zî
nnd
â t
imp
pe cepri nse
pământ ul de dedesubt când câ teva geţ
săilovi
ră balustrada î
n
locul unde u fseseră mâini
le ei cucâ t
eva secunde nîai
nt e.
Băr baţi
i din î ncăpere stri
gau , unii ascu
nzân du-
se după
coloane sa u fugind sp re ieşire,iar a l
ţi
i alerga
u sp re ea cu
armel e nî mâini.I ar Chaolput eadoa r săprivească îngrozi
t şi
uimi t cum eascoa se oudă să bii– d i
n care una eraal ui – şil
e
dezlănţui asupra lor.
N
Î
nu avu
î ră
nvăl n
măşei
cioa şan
al să.
de t
rupuri, ce i doi caşi
ar ăm raşi un
î
ndrăzniră săt ragăde e tama căput eaul ovi pe unul de-
al lor
–o al
tă mi şcareintenţi
onată di
n partea ei
,Chaolşti
a ast
a.
Smucil anţuril
e iar ş iiar,î nchei
eturil
e durându-lîngrozi
t
or;
dacă ar fipu tut doară s ajungă la ea,poat e împreună ar
putea…
Cel
aen a er a un vâr t
ejde oţ elşisân ge.Privi
nd-o tăind
oameni
i ca şi cum ar fif ost spi
ce de grâu pe câmp,Chaol
înţeles
e cu m aj unse se t a
âtde ap roape de zidul Endovierului
în aceazi .În sf ârşit
, după t oate ulnil
e a sea
t, văzuprădăt orul
letal pe care seşt ep
at ase să îl găsească în mi ne.Nu er a ni mic
uman î n ochii ei, niciceamai mi căurmă de mi lă. Î
iî ngh eţ
ă
inima.
Gardianul care l îtach i
nase oattă ziua rămase nîaprop ier
e,
cucel e două să bii scoase, aşt
eptând-o.
Unul dintre bărbaţ ii cu glugă aj unsese des t
ul de dep arte
de ea , cât săai bă cu raj săst ri
ge:
— Destul!Destul
!
Dar Cel aen
a nu î l ascu l
tă,i ar Chaolse ar uncă înainte,
încă î ncercâ
nd să di slocel anţuri
le din per ee,
t ea croi o al ee
printre bărbaţi,l ăsând t rupuri tângu i
nde î n urma ei . Spre
cinstea sa, e p
rsecutorul u li r ămas e nemi şcat pe cân d
Cel aena se ndîrep t
a sp re el
.

ta—
r N
geţu t
i
! rageţ
i!le ordonă băr batul cu gl Nu
ugă arcaşi
l
or.
Celaena se op ri î
n faţa gar di
an ului,îndreptân
d spre el
sab i
a pl i
nă de sân ge.
— Dă- t
edincaleamea,al t
feltetaiînbucăţ i!
Gardianul lui Chaol , prostul, p ufni, ir
dicâ
ndu-şisăbii
le
puţ i
n maisu s.
Celaena zâmbi . D ar ap oi
, băr batul c u glugă şi vocea
străveche segr ăbi spre ei, cu mâi nil
e înti
nsecasă ar ate că
nu—erast
De n
îar
u l
!Pmuat
.armel
ne ejos,î
ispuseelgardi
anul
ui.
Acestatresări
,dar săbii
le Celaeneirămaseră î
n alert
ă.
Bătrânul f
ăcuun pas spr e Celaen a.
— Destul!spuseeldin nou.Avem dest uiduşmanişiaşa!
Sunt lucruri mairele de care r teb
uie să en ocupăm!
Celaena se ntîoa
rse şor
u sp re el, cuf aţ
a murdară de sân
ge
şioch i
i scli
pindu-iluminoşi
.
— Banu,nusunt ,spuseea.Pent rucăeusuntaiciacum.
 *
Sânge car e nu er a aleiî iî mbi ba hainele,î i curgea pe
mâini, pe gâ t, dar totceput eaved eaer au arcaşiipregătiţ
i pe
mezaninul de d easupra eişiduşman ul încă stând înt
re ea şi
Chaol. Chaola ei
l.
— Vărog,spusebărbat ulcu glugă,dându- şij
osmascaşi
dezvăl
uind un ch ip care sepot rivea cu vocea l
ui străve
ch e.
Păr alb şiscu rt, ri
duri jucă uşeî n j urul guri
i şioch i de un
cenuşi
u l imped e p recu
m cr istal
ul, ca r
e er au mari şirugă tori
.
— Poat ecă met odelenoastreau f ostgreşi t
e,conti
nuă el,
dar…
Cel
aen a aţ i
nti o sa bie sp re el,i ar ga rdi
anul masca t dintre
eaşiChaolse nd îrept
ă.
— Nuşt iucineeşt işicevrei.Îli
auacum.
— Ter og,ascultă,spuseblândbăt rânul .

C
garde
il
ae
a nl
nua cu
putea
gl
ugăsimţi f
di
n mân
aţaia ,şi
ei putag
earesi
u
ven
dea cât
ea eman at
ede
st de
râns şi
hotărât iţ
nea mâner eel săbii
lorl ui gem ene.Niciea nu er a
pregăti
tă să î ncet
eze văr sarea de sân ge. Nu era del oc
pregăti
tă săced eze.
Aşacăşt iaexactceaveasăseî ntâmpl ecând seî
nt oarse
spre gardi
an şiî i aruncăun r ânjetl eneş.
El şa ră
j. Când să biil
e eil eî ntâlniră pe alel ui, bărbaţi
i car
e
erau af ar
ă dăd ură buzna î nău ntru. Nu se au zea al tce
va î n
a
j
uf
a
rură
ledei
i
, met
a reaalsră
esu
an
vâ
ân
nd
ta şi
prist
ntr
r
ei
găt
eel
,ebu
i cel
cuor ră
rând un
-i
sţ
eidcă
ezând î
n
cânteculfuneb ru ca r
e i îrăsu na în sâ nge şi î
n oa se.
Cinevaî i striga numel e,t otuşi– o voce fami li
ară care nu
era al ui Chaol ,i ar când seî ntoarse, ză
riscl i
pireauneisă geţ
i
cuvâ ru
fl di
n oţ elî ndreptându- se spre ea, apoi l i
cărul părul
ui
de u n şat
en -
auri u, i
ar apoi …
Archerseprăbuşi ,săgeat
a careî iera desti
nată eii eşind
di
n umăr ul lui.Î il uă dou ă mi şcări să laseo sab i
e şisă
scoa tă pumnal ul din ci zmă,ar uncân du- l spre gar dianul care
trăsese. Când se î ntoarse sp re Arch er, eldej a se ri dica în
picioare,aşezâ ndu- se nt îre eaşizi dul de b ărbaţi
, cu un braţ
întins n îainteaei– cuf aţa sp re e a. Prot eâ
jndu- i pe b ărbaţi
.
— Astaest eoneî nţ elegere,îispuseel ,gâfâind.
Sân gele d i
n ran a di n umăr i se r p
elingea pe r oba neagr ă.
Robă. A
ce eaşirobă pe ca re opurt au şice i
lalţi bărbaţi.
Archerf ăceapartedi ngrupulăst a;Archeropăcăl i
se.
Iar a poif uria aceea, f
uria car e î mbi na ev eni
men tele din
noa pteaî n car e ufsese t cap
urat ă cucel e d in noa pteaacea st
a,
car e ăfcuf eţ
ele uli Chaolşia l ui Sam săsân ger
eze mpî reună,
car e puse ă st
pânire p e eacu at âta vi olenţă, încât scoa se n u
alt pumnal pe ca r e l îavea prins n ît ali
e.
— Ter og ,sp use r Acher,f ăcâ nd un pas sp re ea, tresări
nd
cân d să geata i se i mşcăn î umăr . Lasă -mă săî ţi expli
c.

Cn
agoân
iad
,t Cel
eamaen
aa şivăzu
disp sân
er ge
areal
e nc
diurogân
chd
i pe
i săi,fo
r b
aal
uri u i
ei,tcân
d
remurv
ăăzu
.
— Scoat e-ilanţuril
e,spuseeacuuncal m mortal.Acum.
Archerref uzăsăî şidesprindăprivireadintr-
aei.
— Maiî nt âiascultă-mă.
— Sco ate-il anţ
urile acum.
Archerf ăcu un semn di n capcătregardianulcar elansase
ca un prostul timul at ac asu pra ei. Şchiop ăt
ând, dar nî că
înt
reg, în mod su rpri
nzăt or
, şiî ncă ţinând cele dou ă săbii
,
ga r
Cd
hi
aanulf
ol uî
lîel
niberă
picipe
oare c
ă
îpt
nit
ra
-
onusec
l gărdzi
un i
.
ă, dar Celaena ob ser
vă
felul î n care se l egăna, t remurul pe car e elî ncerca să îl
ascu ndă. Totuşi, reu
şisăî l privească pe gardi
anul care stăt
ea
înaint ealui, ochii scl
ipi
ndu- i cu promi si
uneauneirăzb unări
violente.Gardianulpăşiînapoi,luându-şidinnousăbi i
le.
— Aio singură propoziţ
iela dispoziţ
iesă mă convingisă
nu vă uci d pe t oţ
i,î i spu seea l ui Archer âncd Chaol ven
i
lângăea . O propoziţie.
 Archerî ncepu sădeadi n cap,privinddel aealaChaol ,în
och i
il ui citi
ndu- set rist
eţ
e,şinu t ea mă, furie sau st ărui
nţ ă.
— Am l ucratcu Nehemi a ca să- iconducem pe oameni i
ăştiaî n ultimel e şasel uni .
Chao l se încor dă,dar Cel aena cl i
pi ui mită.Fu su fici
en t
pen tru Arch ercasăî şideaseam a căt recuse es t
tul. Făcuun
sem n di n capcăt re oa men ii di
n j urul lui.
— Lăsaţ i-
ne si nguri,spuse elcu o aut ori
tate pe care ea
nu- l mai auzi se olfosi
nd-o p ână a tunci.
Băr baţi
i s e su puseră, cei arecrămăses eră î n pi ci
oar
e
târându- şi ovar
t ăşi i ă rni
ţi. C el
aen a nu- şi perm ise să se
gân dească la cât de mul ţi erau mor ţi
.
Băt rânul ca re şi
î exp usese aţafî naint
eaeio pri veacu un
amest ecde ui mire şineî ncredere,i ar easeî ntrebă cu cef el
demon stru semăn a în ac el moment . Darcân d el î i observă

at
en
cei
laţ
li
a
ţ,l
i
, î
uşi
ândp
ul
ecă
-
l cuuşor
elpep ca
ul
g
ar sp
di
anrelea
u i
mpuşi
l
sipl
v ecă
ş împ
i pri
pi
treu
. nă cu
Singu ră, î
şiî ndrep
tă din nou sab i
a spre A rch
er,făcând un
pas mai apr oape, ţinându-l pe Chao l î n spatele ei.
Bineînţeles
, căpitanul gă
rzi
i păşii med i
at în dreapta ei.
Archercont i
nuă:
— Eu şiNehemi aam condusmi şcareaastaîmpreună.Ea
a ven it aicisă ne or gan
izeze – să f ormeze un gr up care să
poată mer ge în Ter rase
n şi să î nceapă să st rângă for
ţe
î
mp
r
eg ot
eur
l
iiva
penr
tege
ru lu
Ei.l
rieaŞ
.i sădej oace adev ărat
ele planuri ale
Chaol esî ncordă, ari Cel aena înce rcă să î şi ascundă
surprinderea.
— Ei mposi bi
l.
Archerpuf ai.
— Est e? De ce crezică pri
nţesa est
e atâtdeocupat ăt ot
t
impul ? Ş t
ii unde mer ge nît i
mpul nop ţii?
Furia recel i
cări din nou , nîcet
inind, n îcet
i
nind şi ar i
încet
inind lumea .
Apoiî şiamint i
:îşiami nt
icum Nehemi aoconvinsesesănu
studiezegh ici
toarea gă sti
ă în biroul lui Davis şicu m fusese
atât de n îceată şiui tucăî n l
egătură cu pr omisi
uneaeide ao
descfi
ra; î şi ami nti noap t
ea î n car e Dor i
an ven i
se în
apartament ul ei pent ru că Nehemi a era pl ecaă
t şi el nu
reuşisesă o gă seascăni că
ieriîn ca sel
t; î
şiami nti cuvi
ntel
e
Neh emieiî nainte de ce arta lor
, des pr
e cu m av ea ch est
iuni
importan te î n Ri f
thold de rez ovlat
, ch es
tiuni l a f el ed
important e ca Eyll
we…
— Vine ai ci,spuse Archer .Vine aicica să ne pună l a
curent cu i nformaţ i
il
e pe car e t u ai nî creder
e să i e l
împărtăşeşti.
— Dacă ea f ace part e di
n grupult ău,zbieră Celaena,
atunciunde es te?

A
—rc
h
Îner
t
reî
ş
abiă
sc
-
loae
pses
elabi
. aşioîndreptăspreChaol.
O durer e a scuţi
tăî i st
răpunse omstacu l
.
— Desprecevorbeşt e?îlî
ntrebăeapeChaol .
DarChao l se olhba la Archer.
— Nuşt iu.
— Mi ncinosnenoroci t
,izbucniArcher,dezgol
indu-
şidi
nţi
i
cu o să l
bătici
e ca re lîfăcu săarat e,pen truprima dată, del
oc
at
ractiv. Sursel e mele mi -
au sp us că regele te-
a inf
ormat în
u
Nrmă
ehemi cu
. Co
ei ân săpt
d ăm
ave ân
ai dă
e de
âs
g n
dpre
săam en
sp
u iinţ
cuar
ive
aad as
espur
pr
eaastvi
eţ
a? i
i
ApoiArcherseî ntoarsespreCel aenaşicont inuă:
— L-am adusai cipentru căis- aordonatsăoi nterogheze
pe Neh emia d espre compor tamen tul ei. Am vr ut să t i
şm cef el
de nîtrebări i s-a cer ut săo î ntrebe.Şi pen t
ru căam vr ut ca
tu săvezi ce elfde o m este el cuadevă rat.
— Nuest eadevărat ,scuipăChaol .E omi nciunăsfrunt at
ă.
Nu m- ai întrebat nimi c,nen oroci
t mi zerabil
.
 Se n îtoarse cu och
i rugă tori spre Celaena. Ea î ncăî ncerca
să pri ceap ă cuvintel
e, e ficare fii nd mai gr oaznic decât
următor ul.
— Ştiam despre ameni nţarea anoni mă la adresa vi eţii
Nehemi ei, da, conti
nuă el. Dar mi s- a spus căva fii nteroga
tă
de cătrerege. Nu demi ne .
— Şine- am datseama deast a,spuseArcher .Î naintesă
apari t u, Cel ae
na,ne- am datseama că nu căp it
an ul era
acel
a. Dar nu vor săo i nterogheze nî noa pteaast a, nu-i aşa,
căpitane?
Chaolnu răsp unse, i
ar Cel aeneinu- i păsa e d ce.
Se des prindeauşor de pr opr
iul c orp. Cent i
met ru cu
centi
met ru. Ca omar eeret răgându- sede a lţ ărm.
— Tocmaiceam t rimi
soamenil acast elî
n urmăcu cât eva
minute,con tinuă Arch
er. Poa te ei potî mpied i
caast a.

—
—U nt
Asd
aeae
ust
ee
d Neo
schp
ee
mia?
ri
t si
spe
onau
iiziea
me î
iînt
n re
nob
aâ
pn
td
ea.asta.Nehemia
ai nsist
at sărămână l a ca sel
t, săva dă ce nt î
rebări voi
au să-
i
pună,să ad vă câtde mul t băn uiausauşt iau …
— Und e este Nehem i
a?
Dar Ar cherdoa r dădu di n ca p, och i
i sclipindu-i de al
cri
mi.
— Nu au degând să o i nterogheze,Cel aena.Şipână vor
aj
unge oa men ii meiacol o,cr edcăva fipreat ârzi
u.
„Preat ârzi
u.“
Cel
moaraen
t
ea.a se întoar
se spr
e Chaol
. Căp
i
tan
ul er
a pal
i
d ca
Archerdădudinnoudi
ncap.
—Î miparerău.
 CAPITOLUL 29

Cel
aena gonea pe străzi
le or
aşu
lui
, ren
unţând la pel
er
ină
şila armele mai gree
l pe măsură ceînai
nta, l
a oriceî
i put
ea
mărivi t
eza, al ori
ce o put ea aduce la cast
elî nai
nt
e ca
Nehemi
a… Î nai
nte ca Nehemia…
Un ceas î ncepu să ba tă undeva î n cap it
ală şi trecu o
veşnici
eîntrefiecarebăt aieaorei.
Era destul de t ârziu, i
ar st răzi
le erau aproape pust i
i, dar
oa menii car
e ovăzu ră se i n
ţură la distanţă de eacâ nd trecea
alergând pe l ân gă ei , s i
mţ i
nd cum pl ămân i
i iî cedează.
Alungădurerea,împi ngândf orţaîn pici
oarel
eei ,rugându-
se
la oricezei căroral e mai păsasăî i deaput er
e.Pe ci ne avea
să ol f
oseascăegel
re? a Dcănu pe C haol
, atuncipe ci ne?
Nu-i păsa nicidacă er a regel e însuşi. Aveasă î i dist
rugă.
Iaramen inţarea ce aea n a
on i
mă l a vi aţa Neh emiei– av ea să o
des cfi
rezeiş pe a cee a.
Castelul de st iclă se ză riî naint eaei ,t urnuril
el ui cri st
al
ine
strălucind cuo u lmi nă de u n ve rde p ali
d.
„Nu di n nou . Nu di n nou ,î şispu se nîsi neaeicu fiec are
pas,cufieca re băt aie ai nimi i. Terog. “
Nu put ea i ntra pe poar ta di n f aţă. ărGzile av eau să o
op rească, cusi guranţ ă, sauar fi ca uzat o hărmăl aie ca re -l
ar
put ea det ermi na pe asas i
nul necunos cut să acţ i
oneze mai
rep ede.Un zi d înal t din pi atră l imita una di ntre gr ădini; era
maiap roape şimaipuţ in su prave gheat.
Putea j ura că auzi secop ite t rop ăi
nd î n sp atele ei , dar n u
mai exi sta ni mic n îl ume cuexcep ţ
ia eişia di stanţeica r
e o
des părţea de Neh emia.Se ap rop ie de zi dul di n pi at
ră car e
încon j
ura gr ădi na, i nima bubui ndu- iî n urec hi în t imp ce şi î
luă avân t săsar ă.
Se p rinse e d zid câ t de ă tcu tă put u, degetele d e a l mâini şi
de l a pi cioare gă snid i med i
at punct e de sp rij
in, să pând at ât
de adânc î n zi d, î
ncâ t ungh i
ile i sesp arseră. Sări de part ea
cealaltă a zi dului înainte cagă rzile să priveascăî n di recţ
ia ei
.
Ateriză pe aleea pi
etruită din grădină,căzând î n mâi ni .
Undev a în f undul mi nţii sal
e î nregist
ră durer ea di n pal me,
dar d eja o l uase i d
n nou l a f ugă, îndreptându- sesp re uşil
e
din st iclă care ducea u sp re ca sel
t. Peti
cede zăp adă l ică
reau
albast r
e n îl umi na lunii. Avea să m eargă nîcam ear Neh emiei
î
nt âi – ş i
, dacăo gă seaaco l
o, săo î ncu i
eî n sigu ranţă şisăîl
termi ne pe em nernicul care ven ea după ea.
Oamen i
il ui Ar cher pu t
eausă se u d
că dracu lui. Scăpa se
de ei în câteva secunde.Ori cine a rfi f ostt ri
mi s săo rănea scă
pe Nehemi a – ac ea pe rsoanăera ei
.aA eisă o di strugă,
bucat ăcu bucat ă.Aveasăî iaruncerămăşi ţel
el api ci
oarele
regelui.
Desch ise n ua din uşi le de st i
clă. Gărzier au împrăşt i
ate pe

cor
cuni
dor
oşt,u d
ea ar al
– şies
îieşt
s
eiaui
ntrar
chieua
p l.ace
Nueasetocm
ştat
aepi en
a săp-
truzăreasc
l că ă
o pe
Dorian, tot
uşi, vorbind cu ei . Ochiil ui de safi r nu er au
al
tceva decât n u l i
cărde cu loare cân d trecu al er
gând pe
l
ângăel .
Puteaauzi strigăte din sp atel
e ei, dar n u avea de gând să
se oprească
.„ Nu din nou . Nici
odată.
”
Ajunselascări
,urcândcât edouăşicât etreicu pi
cioarel
e
t
remurân de.Încă u pţi
n – ap ar
tamen t
ul Neh emieier a doaruc
u
An
daret
laaj
nulma
ui–iesu
ras,
Cel
la
aend
aou
Să cori
ard hd
ot i
eoa
n.re
Nudi
asta
venţ
a să
ă.dEragr
ea er
eşa
. Asa sn
ia
Zeii i î erau dat ori. Wyr dul i î e ra dat o.r N u av ea să o
dezamăg ească pe Nehemi a. Nu când rămăs eseră atâeta
cuvinte groazniceî ntre ele.
Celaena aj unseî n ca pul scă ri
lor. Strigătele din spatele ei
cr
escu ră în i ntensit
ate;oa men i ca re îi st ri
gaunumel e.Nu
avea să se oprească pen tru ni men i
.
O cot i pe co ri
doru lf ami l
iar
, apr oape p lângân d de u şurare
la vederea uşi i din lemn. Era î nchisă; nu zăr ea se mne de
intrareforţată.
Scoase ou ă
d di
ntre pumnal el
er ămase, invocân d cu vi
ntel
e
de car e avea nevoei p ent
ru a- i expl
icaNeh emi eicu m şiunde
să se sc aundă.Cân d atacatorul eiave a să sose ască, t
otce
trebuia să f acăNeh emi a era să st ea linişti
t ă şiascu nsă.
Celaena avea săse cu ope d e erst
ul. Şi avea să -
if acăpl ăcer
e.
Ajunselauşăşiseî mpinseînea,spărgândî ncui etoarea.
Lumeaî ncetini î
ntr-
o secu ndă infinită.
Celaena p rivicam ea
r.
Sângele eraest p
e ott.
Înaintea patului, bodyguarzi
i Neh emieizăcea u cu gâ t
urile
tăi
ate d e al o urech e al alta, organele o
lr n i
tern e revă
rsându-
se pe od pea.
Iar pe p at…

P
Pe
uteap
at…
auzi stri
găt
ele apropiindu-se, aj
ungân d în cam eă
r,
dar c uvi
ntel
e orl ufră oarecu m î năbuşi
te,caşicu m eaar fi
f
ost sub apă, iar sunet
ele venea u de al suprafaţ
a apei.
Celaena st ătea î n mi j
locul dor mit
orul
ui î ncremen
it
,
holbându-sel a pat şilat ru pul frânt al pri
nţesei.
Nehemi a er
a moar tă.
PARTEA A DOUA
Săgeata reginei
 CAPITOLUL 30

Cel
aena se ol
hba l
a cadavr
u.
Un corp gol
, mutil
at cupricep
ere,atât d
e ci
opârţ
itî ncât
patul ap
roap
e că er
a n egr
u de s
ânge
.
Oamenii se ăp
nust
iră î
n cameră în urma ei
,iar e C
laena
simţi mirosu
l acru al vom eicân d cu i
va i se ăcu
f rău l ângă ea.
Dar ea rămas e ac oo,
l l ăsându -
i pe cei l
alţ
i să se
răspândească în jurul ei, grăbindu-se să eval ueze cele t rei
trupuri recidin î
ncăpere.Aceat obă străveche,eternă– n iima
ei– i îbubui aîi urechi, st
ingând oriceal t sunet
.
Neh emia nu mai er a. Acel su flet vibrant, curaj
os, iubitor;
prinţes
a care ufsese u n
mi t
ă Lumi na din Eyl l
we;f emeia car e
ad use
seo r ază de speran ţ
ă – pu r şi simplu, ca şi cu m nu ar
fif ostalt
ceva decât o flacără în vân t, Nehemia dispăruse.
Când con taseel cmaimul t, Cel aena n u f use seacol o.
Nehemi a era moar tă.
*
Cinevai şop
î t i numel e,dar nu o a tinse.
Un l i
căr launor c o
hi ca de safi r seap ri
nse î n faţa ei,
bl
ocându- iimagineapat uluişiat rupul uidezmembratdepe
el
. D orian. P rinţul D or i
an. L acri
mi i î c urgeaupe ob raj
i
.
Celaena întinse m âna săl e a tingă. Erau st raniu de ca l
de n î
ci
uda deget elor eireci , distant e.Ungh i
ile îi er au mur dare,
î
nsâ nger
ate,rupt e – at ât de resp ingătoare pe ob razul alb şi
fin al prinţului.
Iar apoi, vocea din sp atel
e ei î
i rost i din nou numel e:
— Celaena.
Ei făcuseră asta.
Degetel
e eiî nsân gerate al unecar ă pe ch ipul l ui Dor i
an,
spre gâtul lui. Prinţul doar o r p
i
vea , deodată nemi şcat.
— Celaena,spusevoceaaceeaf ami l
iară.Unavert isment .
Ei făcuseră ast a.O t rădaseră.O t rădaseră pe N ehemia.O
l
uaseră de â l
ngăea . Ungh i
ile eizgâri
ară gâtul lui Dorian.
— Cel aen a, spusevoce
a.
Celaen a se nî t
oarse şor
u.
Chaol se olhba la ea, cu mân a pe sabia sa. Sabie p e car
e
ea o ad usese la depozit – sab i
e pe car e ea o l ăsase acol
o.
ArcherîispusesecăChaolşt i
usecăaveausăf acăasta.
„El ştiuse.”
Celaen a se ăsăl pradă durerii şise eprezi spre el.
*
Chao l avu t i
mp doară sde a drumul sabiei cân d ea se
aruncăsp re el, cuo mână sp re af
ţal ui
.
Îlî mpi nseî n peree,
t iar d urer
ea ţâşni din cele pat ru dâre
pe ca re C elaena ile brăzdă cuungh i
ile pe obraz.
Asasinadădu săi apumnal uldintali
e,darChaolîiprinse
închei
etura. Sângel e s
e p rel
ingeape o brazullui, pe gâ t
.

puGă
se rzi
l
ue
nl ui
pist
ci ri
or ga
îr
ă,sp
n grăb
at ei
n
edup
l -se
icisă
orul î
uii vi
nă ă
ei
, rî
nsu
an
j
ciu
dt
uor
,
-
sedaşi
r el
aruncân d-o al p odea.
— Înapoi, e
l o rdonă el, dar î l cosăt.
Cap t
ivăsu b gr eutatea lui, Celaena î itraseun pumn at ât
de t are, î
ncât di nţ
iiî i clănţăni
ră.
Iar apoi ea î ncepu să mâr âei, să mâr âe
i ca un an imal
sălbati
c î n t i
mp ce se rep ez
il a gâ t
ul lui. Chaolse t rase
î
nap oi, aruncând- o din noupe podeau a d i
n mar mură.

DaO
— rpre
Cşt
eleen
a-
tea
. pe ca re o şt i
a eldi spăruse. Fata pe ca re şi-
o
i
magi nasecasoţ ia lui,f at
a cu ca re mp
î ărţisepat ul î
n ul ti
ma
săptămân ă, i sp
d ăruse com plet. Hai nel
e şimâi nil
e îi er au
pătate cu sân gele bărbaţ i
lor din dep ozit. C elaena ridică
genunch i
ul,l ovi
ndu-l atât de t are între picioare,î ncât Chaol
o el i
beră din st rânsoare,i ar apoiea aj unse deasu pra lui,
scoţând pumnal ul şiî ndrept
ându- l spre pieptul lui…
El î i pri
nse di n nou î ncheiet
ur a, ap roape zdrob i
ndu- i
-o
cân d pumnal ul zăb ov i deas upra i nimi
i l ui. Tot cor pul ei
tremura de ef ort,î ncercâ nd săî lî nfigăîn pi eptul căpitanului.
Se î nti
nsedupă cel ălalt pumnal , dar el îi prinseşicea lalt
ă
încheiet
ură.
— Opreşte-
te, gâfâi Chaol , răpus d e ovi
ltura cugen unch i
ul,
încercând săi gnore d urereaorbi toare.Celaopreşte-te.
ena,
— Căpitane,seavent urăunuldi ntreoameniilui.
— Înapoi, zbier
ă eldi n nou.
Cel
aen a îşil ăsăt oată gr eut atea pe pumnal ul pe car e î l
ţinea dea supra l ui, câ şit
gând vr eodoi cen t
imetri. Braţele lui
Chaol se ncoî rdară. Avea săî l ucidă. Chiar avea săî l ucidă.
Se ofrţă săo pri vea scăî n och i, săpriveascăf aţa aceea atât
de sch imon osi
tă de u frie,încâ t nu o gă sipe C elaena ni căi
er i
.
— Celaena, spuse el , st rângându- i atât de t are
încheiet
urile,î ncât sp era ca ea ch iar săsi mtă durer ea – de

or
mâi
unn
ăde ar
. Cel fi
aena,pl
suen
cat
t. Dar
pri
etenuleat
ăutot
. nu sl ăbea pumnal ul din
Ea se hol bă l a el, gâf
âind pri ntre i n
dţi
iî ncl
eştaţ
i, respi
raţ
ia
devenindu -
i din ce î n ce mai ac sadată î naint
ă să rag ă,
sunetul răs coli
nd î ncăperea, năr uindu -
i l umea şi
îngheţându-i sângele:
— Tu nu vei fii n
ciod ă pr
at ietenul meu. Mer eu vei fi
duşmanu lmeu.
Celaena ur l
ă ul t
imul cuvân t cu o ură at ât de profundă,
î
n
s cât
mu ciCmân
haol
a, î
lisi
armţi
h ca p
Caol oesun
căpăpumn
di n îni
prs
nt
somac.
oar As
e. Pu asi
mn na
alulî
şi
plonjăî n jos.
Şi se op ri. Urmă o t ăcere brusc ă în încăper
e, iar m ân
a
Celaen eidoa opri,
r se caşicu m ar fi î ngheţ
at î
n aer. Ochi
i ei
părăsiră chipul lui Chaol, dar căp itanul nu putea vedea la
ci
ne mâr âai asasina.Pen t
ru o secu ndă,i se pă ru că elCaen
a
sel upt a cu cine şti
e cef orţ
ăi nvizibil
ă, dar apoi Res
s apăruîn
spatel
e ei ,i ar eaer a prea ocu pată să î l obser
veî n timp ce
gardi
anul o lovi
în ca
p cumânerul sa
bieisa
l
e.
Cân d Cel
aena se r
păb
uşi pes
t
e el, o par
t
e di
n Chaol
se
prăbuşiodată cuea.
 CAPITOLUL 31

Dor
ian şt
ia că hCaolnu avea e
d al
es, nu avea cu
m să asăi
di
n această si
tuaţi
e,în timp ce pri
etenul lui o scot
ea pe
Cel
aena din camear ai
a î
nsânge
rat
ă,pe sc ara de se
rvi
ciu a
se
rvi
tor
il
or şi ot t mai jos,până aj unseră în temniţ
ele
castel
ului
. n Îcer
că să nu pri ve
ascăf aţa cu rioa
să, edom
nebu n, a lui Kal tai
n, când Chaolo î nti
nse pe Cel aen
a în
celul
a de â l
ngăa ei . Când încui
e u şacel ul
ei.
— Lasă-mă să- i dau pelerina mea, spuse Dori an,
grăbindu-
se să şi-o scoa
tă.
— Nu,spuseî ncetChaol.Obrazulîncăîisângera.Cel
aena
î
i brăz dasepat ru dungiad ân cipe ob raz cu ungh i
ile.Cu
unghiil
e. P
et oţi zeii
.
— Nuam î ncredereîneacualtcevaîncel
ulădecâtcuf ân.
Chaoldej a î i luaset oat e armel e r ămas e as upra ei –
inclusiv cele şa seagrafe de păr d in co ada ei– şiî i verificase
cizmel e şi t
unica enptru al t
e arm e ascu nse.
Kaltai
n îi zâm beapal i
d Cel aenei.
— Nu o atinge,nu vorbicu ea şinu t eui tala ea,spuse
Chao l
, caşicu m pe cele d ouă nu l e-
ar fides părţit un zid de
gra t
ii.
Kaltai
n doa r pufai şise gh emui pe o a prte.
Chaol st ri
gă ordine gărzilor cu pri vi
re l a apă şiraţ i
il
e de
hrană, l a cât eddes t rebuia sc himbată paza, apoii eşi di
n
temni ţă.
Dorian îl urmă t ăcut. Nu şt i
a de u nde săî nce apă.Un val
de dur ere îl năp ădi când realiză iarşii arcă Neh emi a era
moa rt
ă; apoimai er au şit eroa
reaşigr eaţa a cee a ce văzu se
în dormi t
orul ăl a; şiapoi gr oaza şiuşu rarea că î şif olosi
se
cumva put erea ca să opr ească mân a Cel aenei înainte să î l
înjungh i
e p e C haol şică i n
men i
,î n afară de C elaena,nu mai
observase.
 Iar câ nd eamârâi se alel … văzu se ceva atât de să l
batic n
î
ochii ei
,î ncât se cutremurase.
Ajunseserăl ajumăt ateascăril
ordepi at
răcarei eşeau di
n
temniţe când Chao l se pr ăbuşi br usc pe o t reaptă,
cuprinzându- şicap ul cumâi nil
e.
— Ceam f ăcut?şoptiChaol .
Şi în ci uda a t otcee a ce se schi
mbase nî tre ei, Dori
an nu
putu să l p
ece de ân
l gă h Caol. Nu în seara ast a.Nu cân d şiel
avea evnoe i de com pan i
e.
— Spune- mi ce s- a î ntâmplat, spuse încet Dori an,
aşezându- se l ângă el e p treaptă şi r p
ivi
nd î n gol , în
înt
uner i
cu l din urma l or
.
Iar C haol îi povesit
.
Dorian ascu l
tă povestearăpi rii că
pit
anului, ascult
ă desp re
un gru p de reb eli care încercase să îlfoloseascăpen t
ru a o

f
ace
năvălp
ieC
se îel
n aen
aoz
dep să
it, ai
b
spă
i
nt î
n
eccr
â ed
n
d eremen
oa n
îiei
, des
ca pr
şi e mcu
cu marCel
fiaen
f a
ost
ni
mi c.Cum reg ee
l iî spusese uli Chaol despre o amen i
nţare
anonimă la viaţ
a Nehemi ei în urmă cu o săpt ămână şi î i
or
don asesăo su praveg
heze pe pri nţ
esă.Cum reg ee
l voi
a ca
Nehemi a să fie i
nterogată şiî i spuses
e l ui Chaol să o ţ ină
departe pe Cel
aen
aî n acea oa n
pte.Iar apoiArch er– b ăr
bat ul
pe car e i se or donase să î l ucidă î n urmă cu cât eva
săptămâni– î i expli
case că f usese o înscenare pentru ca
N ehe
mah mi
aaps
al ăăfie
ân aicasas
, di
i nat
ă.Ş
oar isăcud
ca mesc
C el
opaen
ereacăfugise
aj p
unsesa
oi
e pdi
n
rea
târziu casăî şisa l
vezepriet
ena.
Erau lucruri pe care Chaolnu i l e spu nea,dar o Dri
an
î
nţ eles
e d est
ul de bine.
Pri
etenul l
ui tremura – ceea ceer a un l ucru îngrozi
tor nî
sine,o al tă pi
atră de em
t el
ie alunecând de su b pici
oarel
e olr
.
— N-am maivăzut pe nimenisă se mi şte ca ea,gâfâi
Chaol . N-am văzut pe n i
men i care săal erge at âtde r eped
e.
Dor ian,a f os t ca şi cum… Chaol scutură di n cap . Am găsit
un call cât
a eva sec unde după ce a pl ecatea,şi m-a
t
ot
dep ăşit. Cine p oate să facăasta?
Poa t
e că Dor i
an ar fipus exp licaţ
ia pe se ama def or
mări
i
timpul ui di n pri cina f ri
cii şia dureri i, dar l ui tocmai cu
cât ev
a mi nute n î urmă î i cu magi
rsesee p ri
n ve ne.
— Nu am şt iut că ast a se va î ntâmpla, spuse Chaol ,
punân du-şif runt ea e p genunchi
. Dacăt atălt ău…
— Nu a f ostt ata,spuseDori an.Am ci natcu pări nţi
imei
astă-seară.
Tocmaipl ecasedel acinăcândCel aenat recuseînf ugăpe
lângă el , a idul ar zând î n och ii ei. P rivi
rea aceea f
usese
sufici entă cât ă sî l con vi
ngă să f ugă după ea,pân ă cân
d
Chaolapr oape se ocn cii de ei pe co ri
dor .
— Tat a a spus că vrea să vorbească cu Nehemi a mai

târzi
ceva u,
oredupă
n
îai
nci
t
enă.
deDin
ci
nă.cât
e am văz ut, asta s-a întâmplat cu
— Dardacăregel enuovoi amoart ă,atuncicineafost?Am
pus gă rzisu plimentare nî alert
ă pen tru orice men
a inţare;eu
î
nsu mi i -
am al es e p bărbaţ
ii ăia. Orici
ne af ăcut asta…
Dor ian î ncercă sănu se gân deasc
ă la sc en
a cri mei. Unul
dintre oa men iil ui Chaolvăzu secel et reica davre şivom i
tase
pe pod ea.I ar Cel aen
a doarst ătuse acolo,hol bându-se l a
Neh emia, ca şi cum şi-ar fi părăsit corpul.

Ch— Or
.i
aol cineaf ăcutastai-afăcutopl
ăcerebolnavă,încheie
Cadavrele î i străf
ul
gerară din nou mi ntea l ui D or
ian:
aranj
ate c u grij
ă şipri cepere.
— Ceî nseamnăast a,tot
uşi?Eramaiuşorsăvorbeascăî n
conti
nuar e decât ă s se gân deas
că l
a ce se î ntâmplase. La
fel
ul în ca re Celaena îl pri
visef
ără săî l va dă cu adevărat,la
fel
ul cum î i şt
erseselacrimil
e cu un deget,l a cum î i zgâ
riase
gâtul cu ungh ii
le,caşicu m ar fi simţi
t sâ ngel
e p ulsân
d prin
vene.Iarcândsenăpust i
seasupral uiChaol …
— Cât o veiţ ine acolo? spuse Dorian,privind înj osul
scărilor.
Cel
aenaî l atacasepe c ăpit
anul gărzi
iî n f aţ
a oamen i
lor u
li
.
Mairău dec âtat acase.
— Câtvafinevoi e,spuseî ncetChaol.
— Pentruce?
— Pentrucaeasădeci dăsănuneuci dăpet oţi
.
*
Cel
aena şt ia unde seafla di naint
e săse r ez
tească. Şi nu-i
păsa . Retrăi
a ace eaşipoves t
ei ar şi iar
.
Î
n noa pteaî n car e ufses e pri
nsă, de a sem enea,se i er
pduse
cu fireaşiaj unsese at âtde a proape săo uci dă pe p er
soana
pe car e î şidor ea ce l maimul t să o di strugă, darşiat unci
cinevao l ovi
se şise t rezise înt
r-o temniţă î mpuţită. Zâmbi

amar cân
pierdere.d deschise ochi
i. Era mereuacee aşipoveste,aceeaşi
O t avă cu pâine şi brânză dulce
,î mpreună cuo ce aşcăi nd
fier cu apă, zăceape pod ea în capătul celăl
alt al t
emniţei
.
Celaena se i d
ri
că, capul bubuindu-i
, şisimţ i umflătura de pe
cra
niul ei.
— Am ştiutmereu că o să ajungiai
ci,spuseKal t
ain di
n
ce
lula alăt
urată. Înăl
ţi
mi l
el or R eg
al
e s -
au să t
urat şide tine?
Celaen
at rase ava
t mai aproa pe,apoise ez remă de p er
eel
te
di
n—p
Ei
at
u răad
m- mi
n sp
săt
ura
at
el
t eeei
d p
a
,t
su
pl
us
uied
ei
n
a. pai
e.
— Aiucispecinevacaremerit
aînmodspecial?
Cel
aena puf ai
, î nchi
zând ochii
, încercând să al unge
bubuit
uril
edinmi nteaei.
— Aproape.
Si
mţ ea sân gel
e lipici
os pe mâinil
e sal e şisu b ungh i
i.
Sângel
e lui Chaol . Spera ca cel
e patru zgâri
eturi să laseîn
urmă cicatri
ci. Spera să nu-l mai vadă nici
odată, al
tf
elavea
să î l uci dă. l E şti
use că rege le voia să o i nter
ogh eze pe
Nehemi a. t Ş
iuse că regel e – cel mai br utal i ş criminal
mon stru di n l ume – oi vse interogheze
s
ăo pe prietena ei. Şi
nu î i spusese. Nu o aver ti
zase.
Totuşi,nu f useseregele.Nu –Cel aenapricepusedest ulîn
câtevami nut e petrecu t
e î n dorm i
torul ăla bl est
emat, câ t să
şt
ie că acol o nu f use semân a regel
ui. Dar h Caoltotf usese
averti
zat desp re amen inţareaanon imă, şt i
use că ci
nevavoi a
să-ifacărău Neh emiei. Şi nu îi spusese.
El eraat ât stupid de onorabi l şide l oial regeu
li,î ncâ t ni
ci
măcar nu se ân gdise ă cea r afi put ut face v ce
a să mp îiedice
tragedia.
Celaena nu maiav ea i n
mic de dăruit. După ce lîpi erduse
pe S am şif use se ri
tmi săî n Endovier
, se ad unase ucat
b ă cu
bucatăî n pust iulminelor.Iarcândveniseaici,fusesedestul

d
de p
roa
e căt
rest
ăC
hcât
aol.să
Destcr
ead
uld ăe că
n
aiul
t
văi
macâ bucat
t să ăd
cr
eafu,
ăses
de
oarp
upsă
enl
t
ra
uloc
un
momen t
, că u pt
eascăp a de e rge şiputeafi f er
ici
tă.
Dar moarteaer a blestemul şidarul ei,iar moart eaî ifusese
o bună priet
enăî n ani i acei
al ungi
.
— Au uci
s-o pe Nehemi a,şoptiea î
nî nt
uneri
c,simţind
nevoi
a caci neva, ori
cine,săaudă căacel suflet, cândvapli
n
de vi
aţă şilumi nos,fuses e dist
rus.
Să ştie că Neh emia f usese aici
, pe acest pă mân t, şică
f
usest
e
Kal
aiot
ntr
ce ra
et
ămase mai
ăcu
t
ăbun
p,t
enmaicu
ru unraj
osenşi
mom tmai
î mi
ndeln
unun.
at
gat .
Apoi
spuse nîşoa ptă, ca şi cum arfi f ăcut schi
mb de sec
ret
e:
— DucelePerrington pl
eacăîn Morathîn ci
ncizil
e,i
areu
treb
uie să er mg cuel . Regel
e mi -a spus că, fie mă căsă
toresc
cu el, fie putrezescai cipentrures tul vi
eţ
ii.
Celaena întoarse capul, desch
izân d ochi
i şivăzând-o pe
Kalt
ain stând rezemat ă de peree,
t cu gen unchiil
a piep
t. Era
şi maimurdar ă şimaizdren ţăr
oasă decâtîn urmă cu cât
eva
săptămâni .Î ncăţ ineape u mer i pel
erina Celaen ei
.
— L- aitrădatpeduce,spuseCel aena.Decet e-arvreade
soţie?
Kaltain râse şo ur.
— Ci ne ştie ce jocuri mai urzesc oameni i ăşt
ia şi ce
sf
ârştiuri auî n cap ? Î şif rec
ă mâi nile murdar e pe f aţ
ă.
Durerile mel e d e cap sunt di n ce nîce a mirele,bombăn i ea.
I
ar ari pi
le a lea… nu se p o
resci ci
n
odat ă.
„
Vi sel
e mi -au fost ân btuite de umbre şiari pi“, spusese
Nehemi a;Kal t
ain, de asem enea.
— Ce t reabă are una cu ceal al
tă? întrebă cu asprime
Celaena.
Kaltain clipi, ridi
când di n sp râncen e,ca şicu m nu ar fi
avut hab arde c eea cepu ssese.
— Câtt evorţ ineaici
?întrebăea.

t P
den
oteat
ur
ua,că
n î
poan
tcer
e.ca
Nus
-iepăsă
saî
lL
. ua
ci
dă
săip
- e ocă
să pit
anut
l
execu gă
e. rzi
i? Pentru
Lasă-i sătermi
ne şi cuea .
Nehemia fusese speran ţ
a unui regat , a mul t
or regate.
Curteal a car
e visaseeh N
emia nu ave a săexiste.Eyllwe n u
avea săse i el
ber
eez vreodată.Celaen a nu maiave a şansasă
î
şicear ă scuze pentru totcesp usese
. Toate ast
ea aveau să
rămână l ân
gă acele cuvinte pe car e Nehemia il e spusese.
Ult
imul lucrupe ca re pri
etena eiî l gâ
ndise esp
d re ea.
„
—Nu
Daeşt
căitni
e mi
lasc
ăs al
t
ăceva
i de
eşidecât
ai
cio
,slau
pşă
s.
e“Kalt
ain,ambele
pri
vind î n î ntuner i
cul emt niţelor lor, asgu
ir ă-t
e că vorfi
pedepsiţ
iî ntr-
o zi . Până l a ulti
mul di ntre ei
.
Celaena î şiascu ltă pr opri
a r ăsu flare,simţ i sân
gel
e l
ui
Chaol b suungh ii
le ei i ş sân gel
e băr baţi
lor pe car
e îi
doborâse, s i
mţ i ă rceala di n camera Nehemi ei
, u
nde tot
sângele acelaî nchega tî mbibase a pt
ul.
— Vorfi,j urăCel aenaî nîntuneric.
 Nu mai aveai min
c d e dărui
t, cuexcep ţi
a ă rzbunări
i.
Arfi f ostmaibi nesă fi rămasî n Endovier.Arfi f ostmai
binesăfimuri tacolo.
Nu- şisi mţi cor pul ca fii nd al eicân d t raset avasp re ea,
met alul scr âşn i
nd pe pi atra str
ăveche şi umed ă.Ni cimăcar
nu î i eraf oame.
— Au pussedat i
veîn apă,spuseKal tai
n când Cel aenase
întinse u d
pă can a din fier. Aşa acf şi cumi ne.
— Foart ebine,spuseCel aenaşibăut oatăapa.
*
Trecură treizile.Şifiecaremasă pecarei -
o aduceau era
droga tă cuacel sedati
v.
Celaen a pri vea pierdută î n abisul car e acu m î i bântui
a
visele,atâtcând dormea,câtşicând erat rează.Pădureade
pe part ea ceal alt
ă di spăruse, l
a f elşicer bul ; doar pământ

pup
şost
ti
u p
ea ret
cu u
nt
vi i
tne
elden
ii
a,
r pi
et
şir
i
aer
.ăf
râmiţat
e şi un vâ nt aspruca re i
î
„Nu eşti nimic altceva decâto laşă.“
Aşa că Celaena bea apa sedată de fiecare dată când o
pri
mea, lăsâ
nd-o să omor aţ
ească.
*
— A băutapa acum o oră,î ispuse Ress luiChaolî n
dimineaţa cel
eide- a patra zi.
Chaolî ncuvii
nţă. Celaena zăceai ncon şt
i
en t
ă pe pod ea, cu
chi
—pu
Almâ
sun
pc
tat
şit
? ri
st.
— Oî nghiţi
tură,două.Nu aîncercatsăscape.Şinu ne-a
vorbi
tdeloc.
Chaol escu
d i e uşa celul
ei, a i
r Ressşicel elal
te gărzise
încor
dară.
Dar l enu maiput easupor ta încăo cl ipă f
ără să o vadă.
Kaltai
n dor mea şinu se cl i
nt i când Chao ltraversă ce
l
ula
Celaenei
.
 Îngenunch e ân
l găea. Duhneaa sân ge sc ua,tiar ai hnele iî
erau pline d e el. Gât ul i seî ncleşt
ă.
În ca sel
tul de dea su pra, se dezlănţ ui
se i adul în ul t i
mele
zil
e.Chaol pusese oamen i sărăsco l
ea scăoraşu l şica seltul în
cău t
area asa si
nul ui N ehemiei. S t
ătuse î n f aţa rege l
ui de
mul te ori dej
a, încer când săî i expliceceseî ntâmplase: cum
fusese răpit şi cum, î n ci uda găr zi
lor su pli
men tare car e o
supravegheaupe N eh emi a,cineva reu şise să se t r
secoare p e
lângăei . Era uimi t căregel e n u îl alungase – sau mai rău.
Cea maiurât ă par te era că reg ele pîngâ
ăremf
aat. Nu el
fusese cel car
e săî şimurdăr ească mâinil
e casăsc ap e de o
problemă. Principala l ui îngrij
orare er a legată de zarva ca
re
cu si guranţă av ea să se i şt
e î n Eyl lwe. N u-
şi u laseun
moment di n ti
mpul l ui ca să o p lângă pe e Nhemia sau ca să
araet cea maimi că urmă de e rmuşc are.Chaol avusesenev oe
i

dent
co o ecan
est auti
t
t
oat
rie
tatsu
.rpri
ea nzătoar
e de au tocont
rol ac să nu- i
Dar mai mul t de cât pe pr opri
a soartă se ba za pe
supunerea şi c omportament ul lui. C ân
d Chaolî i expli
ca
regel
ui s i
tuaţia Cel aenei, elnu păruse pr ea surprins. iÎ
spuseseoa rd să opună pe p i
cioare şi at
ât.
„Pune-o pe p ici
oare.
”
Chaol o ri di
căuşor în braţ
e pe Cel aena,înce
rcând sănu
geamă din pri cina greutăţi
i, şio scoase i n
d cel
ul
ă. Nu avea să
s
îe i
mpu e
ţ
ir
tt
e n
ă, ici
od
i at
deş nă
u pen
avt
r
uu
sesecăde
o alar
u
esn
.case
Niciînmăc
tea
mnri
ţa
nu-ai
a
şi
permisese să doar mă î n propriul pa t – pat ul car e încă
mirosea a ea. Se nîti
nsese n el
î î n aceapri mă noa pte,apoiî şi
dăduseama unde era ea şi al ese să doa rmă pe canape a.
Acum put eamăcarsăoducăî napoiî
napart ament ulei.
Darnu şt i
a cum să o pu nă pe pi cioare. Nu şt i
a cum să
repare ce eacef use sedistrus.At ât î
n i nterioru
l asa sniei
, cât
şi întreei doi.
 Oamen i
il ui îl flancar
ă de opart e şi de a l
ta cân d elo duse
î
n cam ear ei.
Moa rtea Neh emieiplutea în jurul l ui,îi urmăr ea fiec are
pas. Trecuse ră zil
e în şir de cân d nu maiî ndrăzn i
sesă se
privească în ogl i
ndă. Chiar dacă nu f usese regele cel care
ordon asemoar tea Nehemiei, dacă el ar fi av ert
izat-
o pe
Celaena î n l eg
ăutră cu ameninţarea necu noscută,cel puţ i
n
ea ar fi f os t c u ochi
iî n pat ru. Dacăar fi av etr
izat-o pe
Neh emia, oam eni
i s ăi ar fi f ost şi ieî n al er
tă. n Ueori,
reali
tatea deci zi
eil ui î
ll ove
a at ât de vi ol
ent,î ncât nu put ea
săres pire.
Iar a poi, mai erarea l
iaasta
ttea, rea l
itat
eape ca re o ţ inea
î
n braţ e î n t i
mp ce Res s deschise uşa ap art
amen tului ei .
Phili
ppa dej a aşt ept
a,făcându-i se mn di n uşa cam eeride
baie.Chaolni cimăcarnu segândisel aasta–căCel aenaar

treb
Nuuipsp
utăl
uat
ăî
să n
oain
pt
re
i d
e ap
veascăfiepusă
serv
itî
nre
oa pat.
n
î ochi când i
ntră în
baie,pentrucăştiaceadevăraveasăciteascăînei.
Îlînţelesese n mom
î en t
ul în care C el
aena se nîtorsese re sp
elî n dormi t
orul Nehemiei
.
O pi er
duse .
Iar eanu aveasăî l mai l
ase, niciî ntr
-o mie de vieţ
i, săse
maiap ropie de ea.
 CAPITOLUL 32

Cel
aena se t rez
iî n pat ul ei şişt i
u că nu av ea să mai
pri
mească pă acusedati
ve.
Nu aveau să maiexi st
e con versaţ
i
i cu Nehemia la mi
cul
dej
un, nicial
te ecţ
lii despre sem nel
e Wyrd. Nu aveausămai
exist
e p riet
eni caea .
Ştiu, fără săse i u
t
e,căci nevao sp ălase. Cl
ipi
nd î n lumina
soarelui care î iinunda cam era – cap ul î nce
pu să o doar ă
inst
ant aneu, după zi l
e de î ntuneri
c în t emniţă –,o si mţi pe
Fleet
footdorm ind li
pit
ă de ea . Câinele ridicăuşo r capul casă
lângă de câ t
evaori braţ ul Celaenei, apoi secu lcă la loc,cu
nasu l cuibări
tî ntre cotul şimi j
loculf etei
. Se întrebă dacăşi
Fleet
footput easăsi mtă pierderea. Se nîtrebase d a
esea dacă
Fleet
foot oi ubeape p rinţ
esă mai mult decât pe ea.
„Nu eşt i nimic altceva decâto l aşă.“
Nu o put ea î nvi
nui pe Fl eetf
oot. Afară di n cu rtea asta
putredă şidi n regatul ăsta bolnav, totrestul lumiio i ubi
sepe
Nehemi a.Era gr eu să nu o i ubeşti
. Celaena o ad orase ep
Neh emia din clipa în ca re o văzu se,ca şi cum ar fi f ostsuflete
gem ene,ca re nî sfârşit se ăgsi
seră unul pe c eăl
lal
t.I ar acum,
nu maiera.
Celaena î şipuse omân ă pe p i
ept. Câtde ab surd – c âtde
absu r
d şide i nuti
l – căi nima eiî ncăbăt ea, iar aNeh emiei
nu.
Ochi ul Eleneier a cald, caşicu m ar fiî ncercat cumva să o
consoleze.Cel aenaî şil ăsă mâna să ca dă pe p ăt
ură.
Nicimăca r nu î ncercăsăse ea d j os i d
n patî n zi ua aceea,
după ce h P
il
ippa o con vi
nsese să măn ânce şi î
i spuse se
, di
n
greşeală,că rat aseî nmor mântarea Nehemi ei. Fusese mul t
prea ocu pată îndop ându-se uc se dati
ve şi ascunzându-se de
durerea ei pent ru a fi prezent ă at unci cân d o puseseră pe
priet
en a eiî n pământ ul rece,atât de d eparte de so l
ul încăl
zit
de soare din Eyl
lwe.
„Nu eşti ni
mic a l
tcevadecâto l
aşă.
“
Aşa că Cel
aena nu sedădu j
osdi
n patîn zi
ua aceea.Şi
ni
ciî n următ oa
rea.
Sauî n următoarea.
Sauî n următoarea.
 CAPITOLUL 33

Minele di
n Calacull
a er au înăbuşi
t
oare,iar scl
avaput ea
doar săî şiimagi
neze cât de ăru aveasăfie acol
o când soarel
e
veri
iaveasăfiedeasupralor
.
Era în mine de şas e luni – maimul t dec
âtsuprav
ieţ
uise
oricine al
tci
neva, aşai sesp usese. Mama, buni caşif ratel
e e i
nu rezi st
aser
ă ni ci
o lună. Ta t
ăl eini cimăca r nu ajunsese în
mi ne,f useseci su d
e măcel ari
i Adar l
anului,împreună cu al ţi
reb el
i din satul lor
. Toţ i ceil
alţifuse se
ră adunaţi şi ri t
mişi
aici.
Era deja singură de ci ncil uni şij umăt aet;singură, şi
totuşi înconj
urat
ă de mi i de oam en i
. Nu-şi putea ami nti
ultima oar ă cân d văz use cer ul s au paj i
şti
le din Eyl l
we
undui ndu-se nîadierea n ueibrize ărcoroase.
Avea să l e vadă din nou pe amândouă,t otuşi–cerulşi
paji
ştile.Şt ia căaveasăseî ntâmpl e asta, pen tru căst ătuse
treazăî n nop ţiî n care arfi t rebuit sădoa rmă, ascu ltând prin
crăpăturile di n pod ea cu m tatăl eişicam araziil ui reb el
i
vorbeau despr ecăideadoborîAdar lanulşidesprepri nţesa
Neh emi a,car e se afl a î n capi
tală în ace l momen t
,l ucrând
pentrul ibert
ateal or.
Dacăar p uteasăaşt ept
e,dacăar con t
inua săresp ire,ar
putea să rez i
ste pân ă când Neh emia î şiî ndeplinea sc opul.
Avea să reuşească şiapoisă î şiîngroape morţ i
i;iarcând
lunil
e de dol i
u aveau să se â sf
rşească, avea săgă sească cel
mai apr opiat gru p rebelşisăl i seal ăture olr
. Cu fieca re viaţ
ă
Adarlaniană pe care o l ua,avea să rostească iar numel e
morţilor ei, pen tru caeisăo audă di n viaţa de a poi şisăşt i
e
cănu er au ui taţi.
Lovi cu târnăco pul î n zi
dul nei ert
ătordi n pi atră, fieca re
răsufla re fii nd ca un ghi mpe î n gât ul ei us cat.
Supravegh et
oru ll enevea lângă un per eet apropiat, băl ăcind
apa din can i
stra lui, aşt eptând momen tul în care u nul dintre
eiav ea să seprăb uşească, doar p en tru ca elsă dez lănţ
uie
asupra l or biciul ăla nen oroci
t.
Ea î şiţ i
nu ca pul î n jos, con t
inuând săl ucreez,con t
inuând
săres pire.
Aveasăreuşească.
Nu şt ia câtt i
mp t recuse, dar si mţ i fiorul st
răbătând mi nele
asemen ea n uui cut remur î n pămân t. Un fiorde l i
nişte,urmat
de p l
ânset e.
Îl simţ i ve
ni nd, st recurându-sesp re ea, di
n ceî n cemai
aproape cu fiec are cap care seî ntorcea şicu fiec are cuvânt
şoptit.
Apoileauzi–cuvi ntelecar eschimbarăt otul.
„Pri
nţesa eh Nemia es t
e moa rt
ă. Asasi nată de A darl
an.“
Cuvintele t recură mai depa rte î nainte să ap uce să l e

înţ
Sel
ea
e guă
a.
ziscrâşn etul uşor al pi
elii pe piat
ră. Supravegh
et
orul
avea săt oler
ee
z p auza doar pentru alt
e câ tev
a secunde,apoi
avea să-
şidezlănţ uie bici
ul.
„Nehemi a est
e moa rt
ă.”
Se h olbă lat ârnăcopul din mâinile ei
.
Se î ntoarse uşor en p
tru a privich ipul supraveghet
or
ului
ei, hcipul Adar l
anul ui
. E lî şirăsu ciî nchei
et
ura, cubi ciul
bif
urcatpregăti
t.
Fa
prel
it
na
geaî
şi
u psi
emţi
o
b ral
ja
i
,cr
imi
curl
end
gâînai
n
p t
ee să
est şaî
seşi di
un
leadeseam
mi ai
zer că i se
e.
„Destul.
” Cuvâ nt ul url
a prin ea, atât de tare,încâtî ncep
u
să tremure.
În tăcere,î ncep u să recite numel e morţil
or ei.I ar când
supraveghetorul ridicăbi ci
ul
, ea î şiadăugăpropriul numel e
la capătul li
steişiî şiînfipset ârnăco
pul în burtal ui.
 CAPITOLUL 34

— Vr
eoschimbareî
ncomport
amentulei
?
— S-
adatjosdinpat.
— Şi
?
St
ând în cor idor
ul l
umi nat de soar
e de l
a ni
vel
ele
superi
oare ale casel
tului din sti
clă, ch
ipul de obi cei ves
elal
l
ui Ress er
a p osomorât
.
—I aracum stăîntr-
un scaun,înfaţaşemineului.E l
af el
ca ieri
: s-a dat osj di n pat, a stat nî sca un toa t
ă ziua, i
ar
seara s-
aî ntors nî pat.
—Î ncănuvorbeşte?
Ress scutură di
n cap , cobor
ându-şivocea cân d un cu rt
ean
t
recupe â l
ngăei .
— Phil
ippa spunecă doarstă acol
o şiseholbează l
af oc.
Nu vr ea să b vor
ească. De-ab i a se i n
at
gede mân car e.
Ochi i u li Res s dev eniră pruden ţ
i n î t imp ce an ali
zară
zgâriet
urile ca re br ăzdau ob razul l ui Chaol . Dou ă di ntre el
e
f
ormas er
ă crust ă şi aveau să di spară, dar una era
surprinzător e dl ungăşide adâncă, şiî ncăer a roşi e.Chaol
se nt î
reba dacăavea săî il ase o ci
catrice. Dacăda, o meri ta.
— Probabi lcăîmidepăşescat ribuţii
le…
— At unci ,nuospune,ur lăChaol .
Ştia preabi ne ce avea spusă
nă Ress: acel
aşil ucru pe ca re
i
-l sp useseşiPhi li
ppa, şiori cine îl văzuseşiî i aru nca seace a
privi
re p li
nă de mi lă. „Ar t reb ui săî ncercisăvo rbeşti cu ea.“
Chaol nu şt ia cu m de seăspâ r ndise a tâtde r epede vorba
căeaî ncer casesăî l uci dă, dar sepăr eacăt oţi ştiau cât de
adân că era rupt ura di ntre el ş i C el
ae na. r C
ezuse că
î
mpreu nă f useseră di screţi,i ar el şt
ia că Phi l
ippa nu er a o
bârfitoare.Darpoat ecăceeacesi mţeapent ru easeci t
eape
totcor pull ui. Şi ce si mţ ea ea ac um pel …
ntruRe z
istă
tentaţi
eide a at inge ă tieturile de p e a fţ
al ui.
 —Î ncămaivreau gărzil auşaşif erest
rel
eei ,îiordonăel
l
ui Ress .
Se î ndrepta spre o altă întâl nire;un al t m ecide zb i
ereet
despre cu m ar rebt ui să facăf aţă dur er
ii din Eyllwe pentru
moa rt
eapri nţesei
.
— Nu o opri ţ
idacă pleacă,dar î ncercaţisă o înceti
niţi
puţin.
Suficient de mul t câtsă poat ă ajungel a elves tea că ea
i
eşiseî n sfârşit din apartamen tul ei. Dacă ci nevaavea să o
i
ntercepteze pe Celaena, dacăci nev a avea săo con f
runte cu
privi
re al ceea ce i se nîtâmpl ase ehNemi ei, acel
a avea săfie
el
. Până at unci
, avea să îi ofere sp aţ
iul de ca re avea nevoie,
deşiî l omor a să nu poat ă vor bi cu ea.Cel aena devenise
j
umăt ate din vi
aţal ui– de la alergăril
e de dimineaţă,la
prânzuril
e împreu nă, l
a săru turile pe ca re eai l e fura când

ni
men
pusti
ii
t.n urse
Da totun
i
ta şt
u î
niadi
recţ
cumiaavea
l
orsăarioacu
mam,
ipf
ă
rir
ă ea , se
vească î mţ
si
n och
iea
.
Înt
otdeauna vei d
fiuşmanulmeu.
Vorbiseseri
os.
Ress î
ncu vi
i
nţă:
— Serezolvă.
Tânărulgardian î
şiluărămas-bun cândChaolseî ndrept
ă
spre ca mera de con si
liu. Aveamul te înt
âlni
ri astăzi– mult
e
î
ntâlniri
, din momen t cedezb at
erea î ncă st
ăruia ref
erit
or a
l
cu
Şi
,m deşi
ar n
reb
t
u-u
iipsă
l reacţ
ăcea i
on
să rez
enoa
ecu Adarl
an
scă,ull aa
aveamoa
l
tert
lea
ucr
uNeh
riem i
penei
t.
r
u
care săîşifacăgri j
i decât durerea nesf
ârşi
tă a Celaenei.
Regee
lî i convoca
sepe l orzi
i din su d şipe însoţi
tori
il or nî
Rift
hol
d.
Incl
usi
v pe t at
ăl l
ui Chaol.
*
De obice
i, pe D or
ian nu-l deranj
au oa men
iilui Chaol. Dar
î
l deranj
a să fie urmări t pretuti
nden i
, zişinoapte,de că tre
gărzi care er au î n alertă pen tru or i
ceamen inţare.Moa rtea
Nehemi ei d ovedise că i mpu nătorul c astel n u er a deloc
invi
ncibil
. Mama l ui şiHol l
in era u sechestraţiî n camerele o l
r,
iar o mar e par t
e di n nob ili
me fie păr ăsi
se or aşul, fie se
ascundea,de as emenea.
Cu exc epţia l ui Rolan d. Deşi mama l ui Rol and plecase
înapoi în Meah î n di mineaţa după as asi
narea pri nţ
esei,
Roland rămăs ese, i nsistând că Dor ian av ea nevoi e de
sprij
inul l ui mai mul t cani ciodată. Şi av ea dreptate. La
înt
runiril
e con sili
ului
, car e dev eni
seră di n ce î n mai
aglomerate o dat ă cu sosi r
eal orzi
lor i n
d su d, Roland su sţ
inea
ori
ce ar gu men t s au ob i
ecţi
e a l ui Dor i
an .Î mpreu nă,er au
împotriva t ri
mi teri
i mai u mltor trupe î n Eyl lwe î n cazde
revol
tă, iar Rol and su sţinuseprop unereal ui Dori an, conf
orm
cărei
a t reb uiau să î şi cea ră i ert
are î n publ ic părinţil
or

Neh em
ei
Reg ei
elpien
z
butrui
cn moar
se l
atea .
ei
propunerea lui, dar Dor i
an tot le
scrise
se păr i
nţi
lor pri nţesei un mes a,
j exprimându-şi
si
ncerele condol ea
nţe.Di n partealui,r egel
e put
easăse u d
că
dracului.
I
arast a î ncepea să fie o prob l
emă,real i
ză elî n timp ce
stăteaî n camer a lui din turn şirăsfoia toa
te documentel
e pe
care el a veade c iti
tî nainte de n
îtâl
nireade adoua zicu l orz
i
i
din su d. Petrecuse t a
ât de multtimp î ncer
când săevite săîşi
sfidez
dacă et at
se
uăp
,
lus
ndar or
ea ce
b el
eşt
e? f
de om put easp une despr e elcăera
„Unul inteli
gent”,î i şoptea o parte din el,l i
că rn
id cu acea
putere recest şi
răvech
e.
Celpuţ in pat ru gărzi stăteaul a uşaap artamen t
ului său
.
Turnulpersonalera destuldeî nal
t,câtsă nu poată aj
unge
nimeniî n bal con, şio si ngu ră scară urcaşicob ora. Uşored
apărat. Dar era şio cu şcă nenoroci
tă.
Dorian privea condei
ul di n sti
clă de pe b i
rou. În noapt
eaîn
care muri se eh Nemi a,nu i nten ţ
ionase să îi oprească mân a
Celaen eiîn aer . Şti
use oa dr căf emeia pe ca re oi ubi se er
a pe
punct ul de a- l ucide pe vec hiul lui pri et
en di n pri cina unei
neînţeleger
i. El f usese prea dep arte ca să o op rească, r da
apoi … fuses e caun braţ f ant omat i
c ca re se întinsese d i
nspre
elşio pri nsese de înch ei
et ură. Î i put i sâ
use n
si
gel
mţe uscat
de p e pi
ele,caşicu m elî nsu şiar fi at i
ns-o.
Dar nu şt i
use ce f ăce a. cţ Aionasedoardi n i nst
inct
,
disp era
re şi nevoie.
Trebuia să înveţ
esă cont rolezeaceast ă puter
e,oricearfi
fost. Dacăo put eacon t
r ola, at uncio put eaî mpi edicasămai
apa ră în moment e i nopo rtune. C a at unci c ând era î n
blestematel
edeî ntâl
nirial
econsi l
iuluişiseenerva,si mţ i
nd
magi a agit
ân du-sedrept răsp uns.
Dor ian t rase adâ nc ae r î n pi ept, c oncentrându -se pe

con
î
naid
nei
t,î
e n
ece
d rcân
a
-lud dsă-
cie lpef
acă
C se
haol
,a mi
ruş
nte.
ca sOpri
en se
î mân
aer unara
Cf
el
taen
cuei
cărţ
i
–put eamişcauncondei .
Nu se mi şcă.
După ce î l pri
vipân ă ce och i
i ap roape i se încruci
şar
ă,
Dorian gem u şise ăsăl pe sp ate nî scaun, acoperi
ndu-şiochi
i
cumâi ni
le.
Poate că ol uase ar zn
a. Poate că î
şii maginase ot
tul
.
Nehemia î i promisese că avea să fie aco lo când el av
ea
n
iev
nto
e e
iru
ri
o d
leluaj
iut
. Eor –
a şt
i
ucân
se.d av ea să se t rezeasc
ă o put er
e din
Oare a sasn
iul ei, ucigând-o, îi uci
sese şi oricesp er
anţ
ă de
a gă sinişt
e ă rspunsuri
?
*
Celaenaî ncepuse săea stîn scaun doa r pentru căPhili
ppa
venisecu oziîn urmăşisepl ânsesedelenjeri
amurdară.I -
ar fiput ut sp une Phil
ippeisăse u d
căl a dracu’
, dar apoiîşi
aminti cu cine î mpărţi
se l u
ti
ma oa ră patul şiacce ptă săfie
schimbate.Voi a sădi spară orice r umă de- al ui.
Când soa rele apuse,aest ătea î nai ntea f ocului, p ri
vind
cărbunii scl
ipitori, ca
re dev en eaudi n ceî n mai l uminoşi pe
măs ură ce lumea se î
ntuneca.
Timpulse schi mba şise di lataî nj urulei .Cât eva zile
trecuse
ră înt r
-o oră, alteleînt r-o veşni cie.Făcu sebai e o dat ă,
destul cât săî şisp el
e părul ,i ar P hi l
ippa o su praveghea seca
să se gu asi
re că unse neacăî .
Celaenaî şit recuun dege t pest e b raţul scau nul ui. Nu avea
nici
o i nt
en ţ
ie să î şii a vi aţa. N u î nainte să f acă ceea ce
trebui
af ăcut .
Umbrele di n î ncăper
e dev en i
ră mai î ntunecate,i ar ătciuni
i
păreausă res pire cân d î i pri vi
. Să res pire od at
ă cu ea,
pulsând cufieca re bătaie ai nimi i ei
.
În aces t
e zi l
e de l ini
şte şi om sn, n îţel
esese un l ucru:

asa
Psn
oai
tu
el ven
căfi
se di
usesennafara
gaj
a atpd
ae
lat
uo
rl
u
ii.
ci
ne oamen inţ
ase nî ai
nte p e
Nehemi a – poate c
ă n u. Darnu er a asociatcurege le.
Celaena strânse braţele scaunului, unghii
le eisă pând î n
lemnul u lst
ruit. Nu f usese ni ci
unul d intre asa sinii uli
Arobynn.Le cunoştea stil
ulşinu era at âtde monst ruos.
Revăzu det
alii
le di
n dorm it
or, acum î nti
părite în mi ntea ei.
Cunoş t
ea n u cri
minalat âtde mon struos
!
Mormânt .
Af
con fl
ra
us
ne
t câr
aset
ădeînmucom
l
tep pe
ut
tu
i
ţs
i
aedpesp
entr
re
u elt
ia
tt
l
uu
lncid
ecân
Cdam
se
pionul
regeuli
. Auzisedes pre ce eacel ef ăceaelt ru
purilor vi
cti
melor
sale.
Îşi dezgol
i dinţ
ii.
Mor mân t cunoştea cast el
ul: se an trenaseacol o la felde
mul t ca şiea.Şi şt i
use, de ase menea,pe ci ne ucidea şi
dezmembra –şiceav ea săns î
emne as ta p ent
ru ea.
Un f oc afmil
iar
,î ntuneca tîi răscol
i stomacu l
, răspândindu-
sepri
n ea
,t răgând-
oînt
r-un abi
s ă
fră sf
ârşi
t
.
Cel
aen
a Sardothiense id
ri
cădin scau
nul ei
.
 CAPITOLUL 35

Nu aveausăexiste ulmânări apri

nse en
pt
ru aces
te a
fpt
e nî
miez de noapt
e, nici să se sune di n cor
n pent
ru a mar ca
încep
ut
ul acest
eivân ăt
ori.Îşiî mbrăcăceamai neagărtunică
şi î
n buzunar
ul man t
iei ascunse o mască neagr
ă.Toaet ar
mele ei , chiar şi gr aaf
ele de păr , iî u fses
er
ă l uate din
apartament. Şti
a, fără săverifice, căuşile şiferest
rel
e eiera u
supravegheat
e.Bun. Ace st
a nu er a genul de vânăt
oar e car
e
săî nceapă la uşadi n faţă.
Celaena încuie uşa dorm it
orului şiîi aruncă o privi
re lui
Flee
tfoot
, care sescu anse su b pat cân
d asasina deschi
se şau
secer
tă.Câi nele încă sc âncea uşor când Cel aen
a i nt
ră în
pasajul se
cer.t
Nu av ea nevoi
e d e ulmină ca să coboare nî mor
mân t
. Deja
şti
a drumul pe d e o rst, fiecare p as,fieca re cotitură.
Pelerina eimăt ura t r
ep t
ele n î urma sa . Coborî şit otco borî
.
Răzb oiul îi păşt eape o tiţ
. Lasă -i săt remure de f ri
caa ceea
ce ezldănţ uiseră
!
Lumi na u lnii se evăr
r sa e p palier
,l umi nând uşa esc d hisă a
mor mânt ului şimi cu l chip din bron z al lui Mor t
.
—Î mipare rău pent ru prietena t a,spuse mânerulcu o
amărăci une su rprinzătoa re cân d ea se ndr î
eptă sp re el
.
Celaena nu răs pu nse. Şi nu î i păsa cum afla se. Doar
continuă sămear gă,i ntrând pe u şă, aj
ungâ nd între sarcof
age
şi opr i
ndu -se l ân gă mor manu l d e comor i d in spat ele
încăperii.
Pumnal e,cu ţi
te d e vâ nătoare – ul ă totce u p
teafi pri ns n î
cureau a ei şi î nde sa î n ci zme. Lu ă un pu mn cu au r ş i
bij
uteriişilevârîînbuzunar .
— Cef aci?oîntrebăMortporunci tor.
Celaen a se p aropie d e p i
ed estalul pe ca re st ăteaDamari s,
sabia l ui Gavin, pri mul r egeal Adar lanul ui. Mâner ul auriu
scli
pi în l umina l uni
i când sco aset eacadi n pi edestal şişi -
o
prinse e p spate.
— Aceea esteo sabi e sacră, şuieră Mort, ca şi cum ar fi
putut vedea înău ntrul mormân tului .
Celaen a afişă un zâmbet si nistru când por ni înap oispre
uşă ,t r
ăgându- şigl uga est
p e cap .
— Ori undeaimerge,cont i
nuăMort ,ori
ceaiplănuisăf aci,
profanezi sabia ai a doa r ulând- o de aici
. Nu ţ i
-et eamă căî i
veimâni apezei ?
Celaen a doa r â rseuşornaî inte să urcescăr il
e,savu rând
fiecare pas , fiec are mi şcar
e car e o adu cea maiap roape de
prada ei .
*
Sav ură dur erea di n braţ ele ei cân d ri di
că gr i
laj
ul
can al
ului, nîvâr t
ind roat a st răveche pân ă ce f u com plet

ri
dr
cu i
ca
set,l
ider
beă pe
în elscu
micur
lgâ
rndu-
âu se
de afi
mzer
arăi
e,
. i
Arar
uncă ap
a
ode
piatsu
ăbsp
r casel
art
ăt
di
nt r
-un zi d în râul de di ncolo de ar cadă, ascu
ltând vr eu
n
sem n al gărzi
lor
.
Niciun sunet, nici
un sc râşnet de armură sau o şoap tă de
avertizare.
Un asas in o uci sese pe Nehemi a,un asas i
n cu î ncl
inări
spre gr oe
tscşise te de not ori
etate.Treb ui
a doa r să pună
câtevant rî
ebări pentru a-l gă
sipe Morm ânt.
L
asiegă
gu ră lanţ
că ul
Damî
narj
u
sruer
i lama bn
iet
neei
,pr
test
i ândp
nsă ue
-i spat
rezi
st
elen
eţ a
e,
i.şi se
Apoi
,
căţ
ărându- se pe pietrele casel
tului, se l egănă pe l ângă zid,
rostogoil
ndu-se î n l
at eral. Nu se der anjă să pri vească spre
casel
t câ nd că zu pe ă ţrmul îngh eţ
at al râului.
Apoidi spăruînnoapt e.
*
Învăluită de î nt
uner i
c, Cel aena st răbătu st răzil
e di n
Rif
thold. Nu sco ase i ci
nun su netpe a lei
le nîtunecate.
 Într-
un si ngur l oc put ea găsi răspunsuril
e de car e avea
nevoie.
Deş eu ri şiex cermente zăceau su b fiecare f ereast
ră din
mah ala, ar i străzil
e pavat e er au cr ăp
ate şidi forme după
mul t
ei erni aprige. Clădiril
e sesp rijineau unele de al tel
e,atât
de dăr ăp ănat
e, î ncât i ch
ar şice i m ai săraci et ăţ
ceni ai
oraşului l e abandonaseră . Pe maj oritatea st
răzi
lor,t avernel
e
dădeaupe af ară de beţ ivişicu rve şide ori cine altci
neva
căuta o el i
berare etm porară din vi eţi
le olr mizerabil
e.
Nu- i păsacât de mul ţi oam eni o vedeau . Niciunul nu avea
săo d eranjeze î
n sea ra acea sta.
Pelerina se î nvolbura î n urma ei , iar chipul î i rămase
inexpresiv su b mascaneagr ă. Vaults era la doa r cât ev
a case
dist
anţ ă.
Celaen aîşiî ncleşt
ă mâi nil
e n îmănuşa te.De n îdată ce veaa

să
pe afl
d e De
os. u
ndeafpse
t, ma ascu
in dea
mu ltMor mân
decât t
a,
t
ât.aveasă- iî ntoar
căpielea
Se opriî naint eauneiuşist ranii din fier ,î ntr
-o aleetăcut
ă.
Bătăuşiangaj aţi st ăteaude pază af ară; ea l e pl ăt
itaxa de
int
rare în ar gi nţi
, a ir ei iî d esc
hiseră uşa . n Î dugh
ea na
subterană put eai găsias asinii, mon şt
rii şi damnaţ ii
Adarlanul
ui.Scursuri l
e veneau ai cica să f acă schimb de
poveşti şisă î nch ei
e t ârguri
, şiai ciavea să audă zvon uri
despre unde l îput eagăsi pe a sasi
nul Neh emiei.
Ct
pen u
rusiguran
serviţ
ciă,
i
le Mor
l
ui,mân
ai
rtap ri
cumi
m seprub
onabon
ilor
îar
şii
uch su
eltbi
us
at
an ţ
cai
al un
nesăbuit ban i
i mân j
iţ
i de sân ge –un chefcar e nu av ea să
treacăneob servat. Evoia
l caoa men i
i săşt i
e căo uci ses
e p e
prinţesă; voi
a săfie n umit nou l Asa sni al Adarlanului. Voia şi
ca elCaen a să i şt
e,de asem enea.
În timp ce cob ora scăril
e sp re Vaul ts,duhoa reade ber e şi
corpuri nespălate ol ovi cao pi atră în faţă. Nu mai f usesee d
ceva t
imp într-o grotă mi zer
abilă caast a.
 Camera pri ncipală era l uminată î n mod st rat
egi c: u n
candelabru at ârna î n ce ntrul încăp erii
, d ar de-
a l ungu l
pereiţ
lor u n era at ât de mul tăl umi nă pen tru ceicar e că ut au
sănu fie vă zuţi
. To ate ârsetele nîcet ară când eat recupri ntre
mese. Och i
ir oşii de u fm şial coolî i urmărea u fiecare p as.
Celaena nu cu noşteai den ti
tateanou lui l
or d al crimeica re
st
ăpâneaacel l
ocşinu î i păsa. Trea ba einu er a cu el , nu în
se
ar a ast a.Nu î şiper mise să pri vească spr e numer oasele
ar
en e d e u lptă car e ocu pau cap ătul î ndepărtatalcam eeri–
ar
ene unde î ncă se adu nau oameni , apl audândpe ntru
ori
cine lupt a cupumni i şipi ci
oarele.
Mai f usese î
n Vaul ts înainte,de mul t
e ori în acel e zi le
di
nainteacap t
urării ei. Acu m că oa In Jayn e şi Rourke F arran
er
au mor ţi,l ocul păr easăfi t r
ec ut su b con duce
re n ouă f ără
săî şipi ardă vr eun pi c d i
n dep rava re.

niCel
ci aen
ea a
numer
seseşa
tid
rec
eptat să
la ohan fgi
u.–
acă Eln nucân
u odrec
îunascu
şi osc
un
,se
dar
s e cu
atâta gri
jă i
denti
tatea în t oţi ani i acei a.
Hangiul deja deven i
sepal id, i ar p ărul lui rar serări seşi
maimul t n
î ul t
imul an şi j umătae t. Încercă să tragăcu
ochiul sub gl
ugaeicân d Cel aen a se op ri l
a bar, dar masca şi
glugaî i ascu
ndeau t răsăt
urile.
— Ceva debăut?î ntrebă el,şt ergându- şisudoarea depe
frunte.
T
—oţ
iu
N ce
,i
sd
pinb
usearî
ean
,cvăo
ocep
ari
fiv
ie
na
du
u,
-fi
ie
did
si
s
tc
or
re
st
i
o,
nfi
ae
tdi
ă r
şec
igt
.
ravă sub
mască.
Hangiul apucămar gineat ejghel
ei.
— Tu – t e-aiînt ors, spuse el încet, maimul te capet e
î
ntorcându-sesp re ei . Ai scăpat.
Deci, o recu noscu se.Se î ntrebă dacă noi i prop ri
etari î
i
purtau pi că pen tru că î l ucisesepe I oanJayn e – şicâtde
multe cad avre a rfi t rebu i
t săl asen îurmă dacăse ot hărau
săî nceapă o l uptă ch i
ar acolo,ch iar atunci. Ceeace l ă
pnuia
să facăî n aceas tă se ară încălca dej a prea mul t
e reg uli
,
depăşear ea
p m ulte il
mi t
e.
Se aplecăpest e bar ,î ncruci
şându- şipici
oarele.Hangi ul î
şi
şter
se i n
d nou f runteaşiî it urnă un con iac.
— Din parteacasei,spuseei ,împingând paharulspreea.
Celaena îl prinse, dar un -
l bău . Cum… cum aiscăpat ? o
înt
rebă eldupă ce şi îumez i buzele.
Oamen ii se ăsar
l ă pe sp ate nî scau nel
e orl, încer
când să- i
audă. Lasă-i săî mpr ăşti
e zvon uri
. Lasă-i săezi teînainte săî i
iasăî n cale.Sper a ca zvon uril
e să aj ungă şil a Ar obynn.
Spera caelsăaudă şisăst eanai bii depart
e d e ea.
— O săafliî ncurând,spuseea.Daram nevoi edet ine.
El ri
dicădi n sp râncene.
— Demi ne?

şi—spa
Amrtveni
ă. Utn
săc
baub
ărtat
unbă rb
eat
car ,
aspuse
câşteacuec
i
gat vor
ece
na
trăo
gusu
şi
tă f
mă oart
e
mare n î aur. Pentru ucidereapri nţesei di
n Eyl lwe.I se spune
Mormân t. Trebui
e s ă aflu unde e st
e.
— Nuşt iu.
Chipul hangiului deveni şimai pal id.
Celaena b ăgă mân a nî bu zunarşi scoas e u n pu mn pli
n de
bi
juteri
ivechi,scl
ipi
toare,şiaur .Toţ
iochiierau acum aţint
iţi
asupra lor.
— Dă-
mivoi
esărepetî
ntreb
*area,hangi
ule,spuseea.
Asasi
nulcareîşispuneaMormântfugea.
Nu şt i
a de cât i mp
t î l vâna ea.Tr ecuse maibi ne de o
săpt
ămân ă de cân d o ucisese pe pr i
nţesă;o săptămân ă şi
ni
men i nu privi
se ă mcarîn direcţ
ial ui. Credeacăscăp ase cu
cr
ima – şi chi
ar începuse să se nt
îrebe dacăar fi trebuit săfie
şimai i nvent
iv cu ca davru
l
, dacăar fit reb
uit sălaseun f el
de cart
e d e vi
zităîn urmă. Dar toa t
e a stease sch
imbaserăî n
aceaoap nte.
Stătuse şibăuse l a t ej
gh ea ua t averneil ui pref er
ate câ ni
i
cam ea
rt icsi
tă de oamen i dev en i
se r busc ăt cută. Se n ît
orsese
şio văzu se tân
sd î n prag, st rigându- l pe n ume,ar ăâtnd mai
mult ca o a fntomă dec âtca un om. Ecou l numel ui său ni ci
nu ap ucă să se ti
s
ngă nîî ncăp ere,că M ormân t o şirupse al
f
ugă .I eşi
nd pri n uşadi n sp at e.Nu auze a paşi , dar şti
a căea
eraî n urma l ui
,ivindu-se i n
d umbre şi ceaţă.
El alergă pe aleişist răzil ăturalnice, să rnid peste ziduri,
î
mpl et
icindu-se r p
in mahal a. Ori ce en ptru a o ob osi, pentru
a o ep ui za. Ave
a săse p orească pe ost radă pust i
e şi tăcută.
Acoloaveasăscoat ăcuţ i
tel
epecarel eaveapri nsepepi eleşi
să o f acă să pl ătească pen t ru f el
ul î n car e î l umi l
ise în
competiţie.Pen tru f
elul în ca re î l bat j
oco rse,
i pen tru cu m î i
spărsese nasul şiîi aruncasebat i
sta pe p iept.

Căţ
Se ea
cl
ăta
iroga
n nt
ă câă
ndşiup
lăroast
colă
ţ
u.l
, respirând greoi şisa cadat
. Avea
doar rt
eipumnal e la el . Aveasă l e f
acă să con t
eze,t ot uşi.
Când eaapăruse alt avernă, elob servase imed i
at sab i
a l ată
pest
e umăru l eişicu ţ
itel
e scl i
pit
oare pri nse l a şolduril
e ei .
Dar o put eaface să plătească, deşi elavea doar câteva cu ţit
e.
Mormân t aj
unsese alj umăt aeta uneial eipav aet când î şi
dădu seama căer a of undătură,i ar i d
zul di n capăter a prea
î
nalt casă -l poat
ă să r.
iAi ci, deci
.Î n cu rând avea săo f acăsă
cear
Scoţă
ândî
n-
u durar
şi uneu,
lndî
ai
nn
i t
rt
ep
e să
umno
al t
e,ai
ze î
âmbn bucăţ
i şi seinîş
tirse
oa b
ucăţel
spe.
re
strada din sp atel
elui.
O ceaţă al băst
rui
e pl ut ea î
n aer ,i ar u n şobol
an t raversă
aleea îngu stă. u N au zea ni ci
un zgo mot , doarsunet el
e
îndepărt
ate al e uneipet r
eceri
. Poat e căo f ăcu
sesăî i pi ardă
urma. Proşt i
i ăia regal
if ăcuser
ă ceamai mare gr eşeal
ă câ nd
o numi seră Campi on. A sta spu sese clientul uli cân d î l
angajase.
 Aşteptă un moment ,încă privind i
ntrarea dinsprestradă,
apoiî şiper mise să res pire,su rprins să des cop er
e că se
si
mţ eapuţ in dezamăgit.
Campi on ul regel
ui, pe nai ba. u N f uses e deloc gr eu să
scape d e ea. I
aracu m av ea să mear gă acasă săşi
primeas
că
o al t
ă of ertă de muncă î n câ tevazi l
e.Şi apoial t
a. Şi alt
a.
Client
ul l ui îi promisese că ofertel
e avea u să vi nă. Arobyn
n
Hamei av ea să bl est
eme zi ua î n car e nu î l primise pe
Mor mân tî n Br easl
a Asasi nil
or pen tru că era prea crud cu
prada lui.
Mor mân t c hi
coti
,r ăsuci
nd pumnal ul î n mâi ni. Apoiea
apăru.
Ieşi din ceaţă, nimi c mai mul t decât o dâră de î ntuner
i
c.
Nu al erga – av ea mer sul ăla ţ anţoş şines uf
erit. Mormânt
studie clădiri
le din jurull or. Ziduri
le era u preaal unecoaseşi

nuEaavea
seu fer
p
a est
ropre.
i
a, pas cupas.Chi ar avea săî ifacăpl ăcer
e să
of acăsăsu fere,aşacu m su f
erise r p
i
nţesa.
Zâmbi nd, Mor mânt se ert
rasesp re capăt
ul alei
i, opri
ndu-
sedoar câ nd l ovi zi
dul di
n pi at
ră cu sp at
ele.Într
-un sp aţ
iu
mai î ngust, o putearăpune.I ar n î strada asta uit
ată, putea
săo i aî nceti
şor şi săîifacăori ce vo i
a.
Celaena î ncăseapr opi
a, iar sabia de pe sp atel
e eiscân ci
când o sco ase i n
dt eacă
. Lumina l uniilică
ri pe alma alungit
ă.
Probab
Mor i
ml ut
ân nsc
caodase
ou ded a
ll
al
oip
eari
n
pţ
uişo
mnral
u
l ei
diniugh
bi
t. ă.Ast
eat a nu era
o com peti
ţie si man dicoasă, i
dicolr
ă, con dusă de nob il
ime.
Aiciseaplicaori ceregulă.
Ea n u spu nea i n
mic nît imp ceseap ropi
a.
Nici Mor mân t nu spuse n i
mi c când se r epez
i spre eacu
ambele cu ţit
e.
Celaena pă şi î n l at
eral, evi tându -
l cu o uşuri nţ
ă
înnebunitoare.Mor mân t atacă i nd nou . Darmul t mairepede
decâ t o puteaurm ăriel , Celaena segh emui şiîi crest
ă t i
bii
le
cusab ia.
El seprăb uşipe p ămân tul umedî nainte să si
mt ă durerea.
Deod ată văzunegr u şice nuşiu şiroşuî n f aţ
a och i
lor,i ar
agonia î l sfâş i
e. C u un pu mnal î ncă rămas î n mână,
Mor mân t încer că să f ugă spr e zi d. Dar pi ci
oarel
e nu
răspundea u co menzi
lor lui,i ar braţ
ele lîajutară săse âr tască
prin mur dăria u medă.
— Căţ ea,şuierăelpri
ntredi nţ.Căţ
i ea.
Ajunse la zid,sângele cur gând din pici
oarel
el ui.Osul
fusese ăitat
. Nu av easămaipoa t
ă mer ge
. Dar ott puteagăsi
o c ale să of acăsăpl ăt ească.
Cel aena seopri l a câ ţ
iva met ri de elşiî şipusesa bi
a în
teacă, apoi coasesun pumnal ul ng, încrustat cu pi etre
preţioase.

Ed
gânli
.oî njură cucel e mai mi zer
abi
le cuvint
e al care seut puse
Ea ch i
coti şi, mai rapidă cao co bră, îili
pi un br aţ de zid,
pumnalul licări
nd.
Durerea î i străbăt
u î ncheiet
ura dreaptă, apoişipe cea
st
ângă câ nd şibraţ ul celăl
altî ifu izbit de peree.
t Morm ânt
url
ă – l a prop riu – câ nd î şivăzu braţel
e ţi
ntuite de zid cu
două pumnal e.
Sângel
e l ui era ap roape negr u în l umina lunii. El se
zvâr
moacol
rt i
,pâ
e, nî
j
nu
ărând
cân-
do ea
iaravea
şisăi
ar.
- A
i elve
iaesă
ber zer sâ
an
b
ţger
elez
e. e până l a
Cu o t ăcere supr anaturală, e Cl
aena se l ăs
ă pe vi ne
î
naintea lui şiî i ridică băr bia cu un al t pumnal. Mor mânt
gâf
âi când eaî şiapr op i
e afţa de al ui
. Nu era ni
mi c sub glugă
–nimicdinlumeapământ eană.Eanuaveachi p.
— Cinete-aangajat?înt r
ebăeacal mă.
— Pentruce?întrebăel ,aproapeplângând.
S-ar fiput ut preface ev ninovat. O puteaduce cu zăhărel
ul,
o put eacon vinge e pt ârf
a asta ar ogantă cănu avu sese e-da
facecucr i
ma…
Celaen a ărsu cipumnal ul,împungân du-i-lî
n gât.
— Casăouci zipeprinţ esaNehemi a.
— N- n-nimeni .Nuştiudesprecevorbeşt i
.
Iar a poi,f ără nicio ez i
tare,ea î nfipse un al t pumnal, pe
care el nu văz use că î
l avea î
n mână, î n coapsal ui
. Atâtde
adânc,î ncât orm M ânt î i simţi vibraţi
a câ nd lovi pavaj
ul de
dedesubt . Din gâ tî i sloboziun ur l
et,i ar Mormânt se zvârcol
i,
închei
eturile uli ridi
cându- se a mi su s,pe a lmele pumnalel
or.
— Cinet e-aangaj at
?î ntrebăeadi nnou.
Calmă,at âtde c amă.
l
— Aur ,gemuMormânt .Am aur .
Celaen a scoase un al t p umnalşii -
lî nfipse în ceaal
ltă
coapsă, aj
ungâ nd di n nou l a piet
rele din pavaj. Mormânt ţi
pă

–ţi
pă
— Cl
iaze
ne i
ti
ec
-
aaa
rena
ng u
jaî
l
tsal
? vară.
— Nuşt i
udesprecevorbeşt i!
După o f racţ
iune de se cundă,eaî i sc
oasepumnalel
e di
n
coapsă.Mor mân t ap roape că făcupe el de durere, ap
oide
uşurare.
— Mul ţ
umesc. Î ncepu să pl ângă, chi
ar î
nt i
mp ce se
gândea al cu m arput ea să oedepse
p asc ă.Ea sedădu î
napoi
şiîl privi
. Mul ţumesc, spuse el di
n nou.

ziDar
mţ at
ă,apoi
şi,î
lCe
al
aen
d a s
use co
ea
dsau
se
praun al
mâiti
nipl
u
umn
i.al
, unul cu muchi a
— Alegeundeget ,spuseea.Eltremurăşiscuturădincap.
Alegeundeget .
— T-terog.
O căl dură umedăî i umpl
u pan talon
ii, su
bf und.
— Deget ulmaresăfie.
— N-nu.Eu… o să- ţispun totul
!Totuşi,ea aduse l
ama
pumnal ului maiap roape,pân ă ce atinse aza
b deg et
ului l
ui
mare.Nu! O să
-
ţi sp
un t
otul
!
 CAPITOLUL 36

Dor
ian si
mţea cum î ncepe să î
şi pi
ar
dă cumpătul după
at
âtea or
e de dez bater
i
, când uşi
le cameeride consi
l
iu se
desch
i
seră viol
ent
, a ir Celaen
a năvăl
i nîăunt
ru, pel
eri
na
neagr
ă învol
burân
du- se î
n urma ei . T
oiţ ceidouăz
eci de
bărbaţidela masă t
ăcură,inclusi
vt at
ăllui,a căruiprivi
re
căzu i medi
at pe chesti
a car e se legăn a în mân a Cel aenei
.
Chaoldej a traver
sacam ea
r de a llocull ui de âlngăuşă. Dar
şiel , de asemenea, se pori când văzu ce era ob i
ectul pe care
îl adusese cu ea.
Un c ap.
Pe ch ipul b ăr
batul
ui ă rmăsese î
ntipări
t un ţ ipăt, ar
i
trăsăt
uril
e groteş
ti şi părul castani
u ci uful
it
, de car e îlţinea
Celaena,av eau ceva f amil
iar. Era gr eu de spu s cân d se
l
egăn a nî mân a ei .
Chaol î
şipuse m âna pe sab i
e,dev eni
nd pal i
d ca m oartea.
Celel
alte gă rzidi n î ncă
pere î şisco aseră să biil
e,dar nu se
mişcară – n u av eau să se mi şte p ână cân d Chaol sau regele
nu le or don a să of acă.
— Ceest e?î nt
rebăporunci t
orr egele.
Consilierii şi lorzii adunaţi aco lo priveau î ngroziţi
.
Dar Cel aena zâmbea,ri v
pindu -l iţ
ntă pe unul di nt
re
miniştri
i de a l masă , şimer sedi rectspre e l.
Şi nimen i, nicimăcarat ă
tl lui Dor ian, nu sp useni micî n
ti
mp ce ea t rân ti c apul ă tat
i pe t eancul d e hâr ti
i al
ministrului.
— Credcăăst aîţ iaparţi
ne,spuseea,el i
berândcapul ,care
serost ogol iî nt
r-o part e c u un bubui t
. Apoi î l bătu
bătu–– lî
pe mi nistru pe u măr naiînte sădeaocol mes eişisăse aşez e
î
ntr-un sca un di n ca pătul mesei , urcându- şipi cioarele p
e ea .
— Expl ică-te!urlăregele.
Ea î şiî ncrucişă braţ ele la pi ep t, zâm bi
ndu- i mi nist
rului
,
care s e ă fcu sever de alf aţă privind ca pul dinainteal ui.
— Am avuto mi că discuţi
ecu Mormântnoapt ea trecută,
desp re p rinţesa eh Nemia. Mor mânt , asasinul din com peti
ţi
e –
şi cam pion ul mi nist
rului Mul l
ison. Î ţi t ri
mi te sal utări
,
domnul e mi ni
stru!î ţi mai trimite şi asta.
Celaena ar uncă ceva pe mas a lungă:o mi că br ăaţră din
aur , gravată cuflori de ot
lus.Ceva ce r fiapurt at Neh emia.
—Î ţ
i dau un sf at, domnul e mi nist
ru, ca de l a un
profesionist alal tul: acoperă-ţi urm el
e.Şi anga jeazăasa sn
ii
fără legă turiper so nale cu t i
ne.Şi ai put easăî nnuo să
cerci
faciat ât de rep ede d upă cet e-ai certat în publ ic cu ţ i
ntat a.
Mullison î l pri
vea pe e rge cuoch i ru gă
tori.
— N- am f ăcut-
o eu.Se î ndepărtă de capuldi naint ea l
ui.
Hab ar - nam des pre ce vor beşte.N- aşf ace i ci
nodată una ca
asta.

— Mo
Dori rmâ
an nn
utn
pu
utmi
ea-afsce
a pusas
l
t
ata,
cevzi
aseecât
dCelaena.se ol
să hbeze a
l ea
. Era
dif
eri
tă de cr eat
ura săl bati
că di n noa pt
ea în care murise
Nehemi a.Ce era ea ac um, l i
mita pe care s
e elgăna… Wyrdul
să-i aj
ute pe toţ
i.
Dar ap oiChaolaj unse l ângă scaunul ei
, ap ucând-
o de
braţ.
— Cenaibacrezicăf aci?
Celaena ri
di
căpri vireasp re el şiîi zâmbi bl
ând.
—
Î
şiTreab
sm a
u t
a,
ci apar
mân aent
.i
d n strânsoarea lui, apoise ridică din
scaun, ocoli
nd masa. Scoase o bucată de h âr
tie d
in buzunar
şio aruncăî n f aţa regel
ui.I mpert
inenţa din aceaaruncare i
-
ar fi adus o că lători
e al eşafod, dar regel
e nu spuse imi
n c.
Urmân d-oî n jurul mese i
, cu mân aîncă pe sabie,Chaol o
pri
viînmărm uri
t. Dor i
an începu să se oage
r său n se u aj
ngă
la un duel– n u aici, nu di n nou. Dacăî ifăceamagia săse
agi
te din nou ,iar eg reel vedea… Dorian nicimăcaru nse
gândea l a acea put er
e cân d er a î ntr-o încăpere cu at ât e d
mul ţ
i potenţiali duşmani . Stătea l ângă per soa
na car e ar d a
ordin săfie u ci
s.
Tatălluiluă hârt i
a.Di nl ocull ui,Dori an putea vedea că
este oi st
lă cunume,cucel puţin ci nci
sprezeceume.n
—Î naintedemoart eanefericităapri nţesei,spuseea,mi -
am as umat r ăspunde rea să el imi n câţ iva t rădători ai
coroanei. Ţi
nt a mea , sp use el Caen a, iar elşt ia căt atăl l
ui era
conştient căse ref ereal a Arch er, m- a co ndus d irect l
a ei.
Dor i
annu o maiput ea r p
ivini cimăcar o secundă.Ăst a nu
puteafi t otad evărul. Dar u n mer sese u d
pă eicasă- i uci
dă,
seduse se ă-sl salveze p e C hao l
. Dec i, de ce minţea cu am? D e
ce se pref
ăcea căî i vânase? Ce el f de o jc ujca?
Dorian priviî n ca pătul celălalt al mes e.iMi nistru
l Mul liso
n
î
ncăt remura î n f aţa cap ului ret ezatde pe masă. Nu s- ar fi

mi
f ra
ăcu td
se acă
amenmi
inţni
arst
eraulan
ari
on fi vom
mă alitatach
vi
aţ i
Na
eh E
al
remcol
i era
eio.ce
? l ca re
După un momen t,t atăl l
ui ridică privirea din listă şio
studie pe asasniă.
— Preabine,Campi onule.Preabine.
ApoiCelaenaşiregel eAdar l
anuluiîşizâmbirăunulal tui
a,
şif u cel mai nf îri
coşător lucru pe car e Dor i
an î l văzuse
vreodat
ă.
— Spune-ivistieruluimeu să t e pl
ătească dublufaţă de
l
un ai
t
Dorrecu
an tă
si,i
mţ spu
cse
um segel
r
t e.
omacul i se urcă nîgât – nu doar ndi
cauzacapului ret
ezat şia hai nelor ei pl
ine de sâ nge, dar şi
di
n prici
na faptul
ui cănu put ea, pentru ni mic nîlume,săo
găsea
scăundevaî n ch i
pul acel
a pe a fta pe ca re o i
ubise. I
ar
di
n expres
ial ui Chaol, şt
ia căpri et
enul să u simţealaf el.
Cel
aena făcu o pl ecăci
une t eat
rală î nai
ntea regeuli,
undui
nd o mân ă î nai
ntea ei
. Apoi, cu un zâmbet l i
psit de
ori
ceurmă de că ldură, î
l pri
vipe Chaolî nai
nte să iasă din
cam eăr,pel eri
na neagr ă fluturân dî n urma ei .
Tăcere.
Apoiat enţialuiDorianseî ntoarsespremi nist
rulMul l
ison,
care d e-
abi a apucăsăşo ptească„ Ter og“,î nainte caregel e să
î
i ordone u li Chaol săî l ducăî n t emni ţ
ă.
*
Celaena nu t erminase – i ci
n pe d eparte.Poa te căvăr sarea
de sâ nge se nchî
eiase, dar mai t r ebuia săvi zit
eze oer s
poa
na
î
nainte să se î ntoarcă î n dor mi torul e i ş i s ă sc ape de
duhoar ea ânsge l
ui lui Mor mân t.
Archerseodi hnea când ea sosil a reşedinţ
al uidi n oraş,
i
ar m aor
jdomul său nu î ndrăzni să o op rească at uncicân ii
porni săurcescă ri
le din faţă, năvă lind pe c oridoru l el
ega
nt şi
deschizând uşi le care dădeauî n cam earl ui.
Archert resăriîn pat,ducând omânăl aumărulbandaj ai

A
î
npoio
că p
zăr
rii
v
ni
dp
u-eCel
se naen
î ar
cu di
n ei
ea ca
.pÎp
nâne
cră-n
m
enp
ii
ci
. oare,pumnalele
—Î miparerău,spuseel .
Ea ven ila pi ci
orul patului său, privindu- if
aţa pali
dă şi
umăru l rănit
.
— Ţieî ţ
ipare rău,luiChaolî ipare rău,tut urorl
e pare
rău. Spune- mi ce vr eţ
it u şimi şcarea t a.Spune- mi ce şt
ii
despre p l
anurile regel
ui
.
— Nu am vrutsăt emint,spuseblândAr cher.Dartrebuia
să
ad şt
evăi
u
r
ul.da
Ncă
eh pui
em t
aeam
– avea
Cel
aenî
ncr
a îece
n d
ere n
rcă î
să t
in
neu n
î
t
rain
es
ateă să
r aî
l ţiz
au sp
un
ul
numelui prinţesei – a spus căeş ti de î ncr
ed er
e,dar r t
ebui
a
să mă asi gu r. Şi aveam nevoi e ca şit u să aiî ncreder
e în
mine.
— Şi ai crezut că, dacă î
l răpeşti pe Chaol, voi avea
î
ncrederen î ti
ne?
— L-am răpi t pentru că noi credeam că el şi regel e
pl
ănuiau să î if acă rău pri nţ
ese.i Voiam ca t u să vi i în
dep ozi
tul ăl a şisă auzidi n gu ra l ui Westf
all că elşt ia de
amen i
nţ ări
le al adresaeişinu î ţi sp uses
e:săî ţi dai sea
ma că
el es te i nami cul
. Dacă aş fi şt i
ut c ă î
ţi vei pierde complet
cumpăt ul, nu aş fif ăcut-
o ni ciodată.
Cel aen a scutură din cap.
— Li stapecaremi -ait
rimis-oieri
,cuoameni idi
ndepozi t–
chiar su nt morţi?
— Tui -aiucis,da.
Sen timen tul de vinovăţ
ie o cu tremură.
—Î miparerău.
Şi ch iar îi păr ea.Le memor asenumel e,î ncercase să î
şi
ami ntească f
eţel
e l or
. A veasă poa rte greut
atea morţ i
ilor
pen tru t otdeauna.Chi ar şi moar teal ui Mormân t, ceeace iî
făcuse e p a
leea aceea; nu avea săui te niciasta.
— Le- am datnumel elorregelui.Art rebuisă-
lţi
năocupat ,

dep
Aart
rce
herîd
ecuv
n vo
ii
,
i
nţp
ăen
,î
nt
ru
ti ceva
nzându- t
i
smp
edin–
nouci
npcizi
epel
re,
ne.celmul t.
— Nehemi achiaral ucratcut ine?
— Pentruast aaveni tînRifthold–săvadăceseput eaface
î
n l egăutră cu or ganizarea uneif orţe în nor d. Să ne dea
i
nformaţii dir
ect din castel
. Aşacu m bănui se elCaena mereu
.
Pi
erdereaei … Arch erî nchi
se ch oii
. Nu o put em î nl
ocu i.
Cel
aen aî ngh i
ţiî n sec.
— Dart u aiput ea,spuseAr cher,privi
nd-o di
n nou.Şt iu
că
seam t
ua vi
căi Te
din Te
rraser
nua
r
tse
r
l nu
eb.eDeci
i să,
fieopia
l
b rt
ere d
. i
n t i
ne r t
ebui
e săîşidea
„Nu eşt i nimi c altceva decâto l aşă.
“
Chipul Cel aen eirămase nexp
i resiv.
— Fi i ochii şi urechil
e noastre î
n castel
, şopti Archer
.
Ajut ă-ne!Aj ută-ne şivom put ea găsio cale să salvăm pe
toată l umea – să t e sal
văm pe t ine.Nu şt i
m ce l p
ănui
eşt
e
regele săf acă, doa r că a găsi t, cumva, o sursăde put ere î
n
afara magi ei, şicăpr obabilfoloseşt
e aceaput ere ca săcreeze
prop ri
il
e mon struoz i
tăţi. D ar cu ce sc op , n u şt i
m. A st
a
î
nce rcasăafl e N ehemi a – şi erau cu noştinţe care n e puteau
sal
vape t oţi
.
Avea să medi teze mait ârziul a asta – multmait ârzi
u.
Pentru momen t, l î privipe Arch er, ap oi şiî privihai nele
mur dare de sân geuscat .
— L- am găsitpecelcareauci s-opeNehemi a.
Archerf ăcuochi imari .
— Şi ?
Cel aena se nt î
oa rse să asă i id cam
n eăr.
— Şidat ori
aaf ostpl ăti
tă.Mi nist
rulMul li
son l-a angaj
at
să sc ape d e u n gh i
mpe d i
n coas t
al ui – pen tru că ea l-a pus
l
a punctde p reamul te o riîn î ntruni
ril
e c onsil
iului
. Minist
ru l
est
e a cum î n temni ţă, îşiaşt eaptăj udecata.
Iar eaavea săfie a coloî n fieca re minut al acel eijudecăţi şi

alAexecu
rcherţ
i
oei
ftăd
ce
ânddu
ep
aă.
pusemânapemâneruluşi i.
Cel aena privipest e umăr, cit
indu-itea
ma şit risteţ
eade p
e
chip.
— Tu aiî ncasato săgeată pent
ru mine,spuse ea încet
,
pri
vi ndu-i bandajel
e.
— Măcarat âtput eam săfacdupăceam provocatîntreaga
încu rcă
tură.
Cel aena şi
î muşc ă buza şides chi
seuşa.
—
PregăA
tv
ee
şm
t ci
e-ţ
inac
li
iz
aţi
i
il
e,apoiregel
. e se aşteaptă să fiimort .
— Dar…
— Darni mic,îlîntr
erupseea.Zimersicănu î ţ
it aigâtul
pentru trucul pe care -l
ai f
ăcut. Cu să gea
tă sa u fără săgea
tă,
şii ndif
erent de relaţi
a mea cu Chaol , m- ai mi nţi
t. Şi mi-ai
răpit pri
eten
a. Dacănu ar fi f ostt ust
a a
–a–şfi f ostl a casel
t
î
n ace a noap te. lÎ fi xă cu pri virea, p aoi on ctinuă: m A
terminat-o cu tine.Nu vr eau i nf
ormaţ i
il
e t ale,nu î ţi voida
i
nformaţ i
i şinu î mi pasăce se î ntâmpl
ă cu t i
ne od at
ă ce
părăseşt i oraşul, atât
a t imp cât nu t e voi m ai e v
dea
nici
odat ă.
Făcuun pas e pcoridor.
— Cel aena?
Ea p rivipeste umăr.
—Î miparerău.Şt i
ucâtdemul taiînsemnatpentruea–şi
ea enpt ru tine.
Povara pe car e o evi t
asede cân d pl
ecasepe urmel e lui
Mormân t căzu deodată pe umeri i ei
. Era at ât de obos
it
ă!
Acum că Mormânt era mort , acum că Mul l
ison era î
n
temniţă,acu m că u n maiav eape ci ne săsc hil
odească şisă
pedepsea scă – er
a atatât
ât, d e obosi
tă!
— Ci ncizile;mă voiîntoarceîn ci
ncizil
e.Dacă nu veifi
pregăit
t să păr ăseş
ti R if
thol
d, n u mă voi er danja să-ţi

î
cnsce
am enez moa
ră. rt
ea. Te voiuci de înaint
e să şt ii că su nt nî
*
Chaol îşimen ţ
inu ch ipul i
nexpresi
v şi umerii drepţ
iî n t
imp
ce t atăl uli l î studia. alSonul p entru mi cul d ej
un di n
apartamentul tatălui său er a însori
t şi t
ăcut
; pl ăcut
, chi
ar,
dar Chaolrămase î n pragu l uşi
i, privi
ndu-şit atăl pent
ru
prima oară în zece ani.
Lordul din Ani el
le arăta în mare part e alfel. Doar părul î
i
er
al
mu tpu
pţ
ri
n ma
ea i că
sem
a ănr
ău
tnt
or,cu
daral
chi
l
upi
ulChî
ncă
aolpî
i er
enta
u vi
r gu
gu r
os
st
u llşi
.f
ui rumos,
— Miculdej
unserăceşt e,spuset atălsău,făcândsemncu
mân a căt
re scaunul gol de al masă.
Pri
mele uli cuvi
nte.
Chaol îşiîncl
eştă atât de tar e gu ra, î
ncâtî l duru, dar n i
tră
î
n sa l
onul luminosşise şez a ă pe sca un. Ta t
ăl săuî şit urnă
un pahar cusu c şi spuse ărfă săî l prive
ască:
— Cel puţi
n, îţi umplif rumos uni f
orma. Di n pri
cina
sân gelui mameit ale,fratee lt ău are membre st ân gace u şi
n
asp ect greoi.
Chaolseî nfuri
e din pri cina dezgu stul
ui cu ca re tatăl să
u
rostise„ sânge le mameit ale“ , dar seabţ i
nu şiî şit urnă ceai î
n
cea şcă, apoiunse oel ie
f d e p âi
ne cuunt .
— Aidegândsărămâimutsauosăspuişit uceva?
— Ceaşput easăîţispun?
Tatălsăuafişăunzâmbetpal i
d.
— Unfiupol it
icoss-arinter esadest areafamil
ieil
ui.
— Nu am maif ostfiult ău de zece ani .Nu văd dece ar
trebui să n îcep să mă co mpor t acum ca u nul.
Och iitatălui săul i
cări ră pe sab i
a di n teaca lui Chaol,
studiind, judecâ nd, apreciind. Chaolî şidomol iimpulsu l de a
pleca. Fuses e o greşeală săaccep tei nvi
taţi
a lui. Ar fit reb
uit
săar dă biletul pe careî l pri mise cu o noapte în urmă.Dar

după
mor ace
al se
rege
luiasigu
despr
rasecă
e cum Cmin
eli
ast
enr
ulî
a Mu
şibl
ăl
ison
usef
t use
oc
j s
deeî nch
elis,
şi de
gărzil
e uli îi af
ectase uc
mvaput ereade u jdeca
tă.
Iar Cel aena… Chao l haba r nu avea cum i eşise din
apartamen t
ul e i. D el
oc. ărGzil
e f uses
eră î n alert
ă şinu
raportaser
ă ni ci
un zgo mot
. Ferest
rele nu fuseser
ă desch i
se şi
niciuşadi n f aţă. I
ar când o î ntreb
asepe Phi li
ppa, easp use
doar căuşade l a dormi
torul Celaeneifusese ncu î
iată toa
tă
noaptea.

aCo
l el
aaen
ai
men iavea dr
pe ca i
n
e niou
î secr
uci et
sesee.
nÎ
î lep
d mi nt
oziţ
ise p
pene
trurege
a- cu
l sal
vapri
vi
pere e
l
.
Iar nîjuru l eiseţ es
ea u şialte mistere, mistereepc are el ar fi
f
ăcu t bi
ne să l e desc if
reze dacăvoi a să ai bă o şan să de
supravi
eţ
ui r
e în ca leaf urieiei. Ce îi raport
ase ră oamen iilui
despre cadavrul care ufsesesi t
găî
n al eea aceea…
— Spune- miceaimaif ăcut .
— Ce vreisă ştii
? spuse cu hotărâre Chaol,fără să se
ati
ngă e d mân car
e s au ce a.i
 Tatălluisel ăsăpespat eîn scaun –un gestcareodat ăîl
f
ăceape C haolsăt ranspire.De o bicei,î nsem na căl ordul se
pregăteasăî şicon cen t
rezeoa tă at en ţ
ia asu pra l ui
, căurma
să î lj udeceşisă î i apliceped epse pen tru ori ce slăbiciune,
pentru or i
ce asp gr eşit. Dar Chaoler a om î n toa tă fireaacu m
şir ăspundea oa dr înai ntear egelui său.
— Te bucuri de pozi ţ
ia pent ru car e ţi-ai sacrificat
descendenţa?
— Da.
— Presupun căţ iet rebuiesăî ţ
imul ţumescpent ru căam
f
ostt ârât în Ri f
thold. I ar dacă Eyl lwe serăzvr ăteşt
e,at unci
presupun căt oţ
iî ţ
i vomput eamul ţumi t otţ ie.
Fu nev oe
i de t oat ă voinţa lui , dar h Caol doar u m
şcă di n
pâine şi îşi privi tatăl.
Ceva ce se măn a cu ap robarea l i
căr iî n oc hii băr batului,

car
—eMă mucşcă
araiof şi
el
emed
ii
en pâi
? ne şi spuse:
Efort ul pe car e îlf ăcu Chaolca să rămână i
ndi
fer
entfu
uri
aş.
— Nu.
Tatălsăuzâmbiuşor .
— Mereuaif ostunmi nci
nosgroaznic.
Chaol pri visp re fereasr
t
ă, sp re ceru
llipsi
t d
e nori
, ca
re
dezvălui a primul sem n al primăverii.
—
—PPeen
nt
tr
ru
ubbi
n
ne
iel
le
etăuu
me ,?
spermăcarcăaresângenobi l
.
— Poat ecăaiscui patpedescendenţ ata,darî ncăeşt iun
Westfall–,i
arnoinunecăsăt orim cuservitoarespălătoarede
vase.
Chao l pufai, sc
uturând di n cap .
— Măvoicăsăt oricu ori
cinedor esc,fiecăest eservitoare,
prinţ
esă sau sclavă. Şi nu vafi t rea
ba t a.
Lordul di n Ani el
le îşiî ncrucişă mâi nil
e l a piep t
. După o
tăcer
e n îdel
unga t
ă, spuse ncet
î:
— Mamat aîţiducedorul.Vreasăvi iacasă.
Chaolsi mţ i cum i set aie răsuflarea, dar şiî păstră vocea
calmă:
— Dart u,tată?
Tatăll
uiprividirectspreel–pri nel.
— Dacă Eyl l
weseva răscul aî mpotriva Adarlanului,dacă
ne vom t reziî naintea unui răzb oi, atunciAni el
l
e va ave a
nevoei de u n moşt eni
torput ernic.
— Dacăl -aipregăti
tpeTerrinsăfiemoşt enit
orult ău,sunt
sigur căse avdesc urcat ocm ai bi
ne.
— Terrin este un om alcărţ il
or,nu un r ăzboinic.S-a
născut aşa. DacăEyl lwe se răzv răteşte,exi stă şan sa ca şi
oamen i
i să l
baticidi n munţ ii Colţ Alb să serăzvr ătească
, de
asemenea. n Ai
ell
e va fi pri mul l oc pe car e î l vor prăd
a.

Vis
Ce
haa
ză
oll
ase
răzb
îu
nnt
rare
ebădeoa
pr
e
reamul
câttti
mp
ed.tare îi afect
a asta mândria
tat
ălui să u, i ar o parte din elch i
ar şi
î dorea să î
lf acă să
sufere.
Dar s e săt urase e d suf
eri
nţă şide ură. Şi de- abia dacăîi
mairămăse se vreun st rop de energie, acum că Cel ae
na îi
spusesearcl cămai degr abă ar îngh i
ţi cărbuni î
ncinşidecât
săî l privească din nou cu afecţi
une.Acu m căCel aena era –
pier
dut ă. Aşa că use sp do
ar:
—
—LOaoc uln
me me
i u
it es
ăiat
uen
aic
ei
v.i
o V
ei
aţ
deatme
i
ne.aVe
os
rt
eaai
vec
ai
.nevoi
edet i
ne.Ai
fi atât de e goi
stî ncâ t săl e n ît
orcisp atel
e?
— Aşacum t atălmeumi -aîntorsmi espat el
e?
Lordul di n Ani ell
e â zmbi di n nou , un zâmbet cr ud, rece
.
— Ţi -aifăcutf amiliaderuşi neat uncicând air enunţatla
ti
tl
ul t ău. M- ai făcut pe mi ne de ru şine.Dar e- tai făcut ut
ilîn
anii ăşt ia – l -ai făcu t pe Pri nţul Moşt enit
or săsebazez e pe
ti
ne.I ar cân d Dori an vafi rege, te varăsp l
ăti, nu-i aşa? Ar
puteat ransf
orm a Ani el
le n î ducat şiţ i-ar put eada pământ uri
atât de mari , î ncâtai put ea ri valiza cu t er
itor
iul l
ui
Perri
ngton,l ângă o Marth.
— Cevreicuadevărat ,tată?Săî ţiprotejezioameni isausă
f
oloseşt
i prieten
ia meacuDori an î n favo areat a?
— O să mă arunciî nt emni ţă dacă spun că amândouă?
Am auzitcăîţiplacesăl efaciast aoameni lorcar eîndrăznesc
săt e provoace, mai al eszi l
ele astea .
Iar apoi,î n och i
il ordul ui, Chaol vă zu l icăru l acela vi
cl
ean
care iîarătă câ t de mul te ştia dejat atăl să u.
— Poate că,dacă o faci,cont inuă lordul ,f emei at a şicu
mine put em face schimb de mp ir esii desp re con diţi
i.
— Dacămăvreiî napoiî n Ani ell
e,nu reuşeşt idelocsămă
convi
ngi.
— E nevoie să te convi ng? Aieşuat î n a o prot eja pe

pri
n
careţesă
î
ţ,i
i îa
nr
căl
za
sa
eatp
aat
du
ulsnu
la vr
po
esi
bi
a l
it
at
acuea
m u dnuâ
ecitrăzboi
să.
îiAsa
ţ s
on
sc i
a
a
tă
măr untai
el
e.Ce a mairămas ai cipen t
ru t ine,în af ar
ă de
ruşine?
Chao l bătu cu pumnul în mas ă,f ăcând t acâmuril
e să
zornăie.
— Destul
.
Nu voi a ca t at
ăllui să şti
e ni mic des pre Celaena sau
despre rămăşiţ
ele i
nimi
il ui
. Nu l e lăsa pe servi toa
re să î i
sc
căhimbee
mg ce
reaaar
şlaf
ul
r
cuil
eepen
car t
rud că
vi
sân căî ncă
eaînmi
căroseau
or
dmea ca ea,
lgăpen
ân .t
elru
— Am munci tzeceanicasăaj ungî n poziţi
aast aşiva fi
nev oei de mai mul t de cât
evat ach inări di
n part ea at casă mă
facisă mă î ntorc în Aniel
le.I ar d acă tu cr ezi că Terr
in est
e
slab, atuncit rimit
e-lla mine p en t
ru ant renamen t
e.Poate a i
ci
vaî nvăţacum secomportăbărbaţiiadevăraţi.
Chaolî şiîmpi nse cau
s nul de ân l gă m asă, zdrăngăn
ind din
nou t acâmurile, şieşi u frtunos pe uşă. i C
nci minute.
Rezi
stase a mi puţi
n de ci ncimi nute.
Se op ri n î pragul u şi i şi s e î ntoar
se spre t atăl său.
Bărbatul îi zâmbeavag ,î ncăanal izându-l,încăgân dindu-se
cât de folosi
t
or i îputeafi.
— Dacăvorbeşticu ea–dacăî ndrăzneştimăcarsăpriveşt
i
î
n di recţ
ia ei,îl averit
zăChaol ,t ată sa u nu, te voif acesăî ţ
i
doreşt
i sănu fi pus n iciodată piciorulî n casel
tul ăsta.
Deşi plecă fără să aşt epte să au dă ceea ce avea de spu s
l
ordul, Chaol părăsiîncă pereacu sen ti
men t
ul că,într-un fel
,
pica
se i r
dect în capcana t atăl
ui său.
 CAPITOLUL 37

Nu avea ci
ne al
tci
neva să î
ndepl
ineascăaceasarci
nă, nu
cân
d sol
daţ
i şiambasador
i di
n Eyll
we veneausărec uperee
z
corp
ul Nehemieide unde zăceaîngrop
at,în ci
mit
irul regal
.
Cân
d Celaen
a des
chiseuşa camer
eicare mirosi
se a sânge iş
durere,văz u că ci nev
a cu r
ăţaset oate urmel e masacrului
.
Salt
eau a di spă
ruse, ar
i Cel aen
a se op ri nî pragul u şii
,
pri
vind ca drul pat
ului
. Poat e căar fif ostmai bi ne săî il ase
lucruril
e Neh emieioamen il
or car
e ven i
seră săo i a î
napoiî n
Eyll
we.
Dar oar e erau pri eteni de-ai i ?
e Gân dul u nor st
răini
ati
ngâ ndu-ilucruri
le,strângându-l
e cape ori ceal t
e obiect
e,
o ăfcea săînnebunească de dur
ere şi furie.
Aşa cum ise î nt
âmplase maidevr eme în acea zi
,când
i
ntrase nîprop ria ga rderobă şismul seseecar fie o rch i
e d e p e
umer aşe, sc osese ec fiare per eche de pan t
ofi , fiec are t unică,
fiecare p anglicăşifieca re peeri
l nă şil e aru ncăpe co ri
dor.
Arseser ochiil
ecareî iami nt
eau celmaimul tdeNehemi a,
rochii
le pe ca re l e purt asel a l ecţii
le lor
,l a mes ee l pe ca r
e le
l
uase ră î mpreună şi nî t impul p limbăril
or l or î n j urul
castel
ul ui. D e-
ab ia cân d Phi l
ippa ven ise să o ce rte di n
prici
na f umul ui, Celaen a se a mi domol i
se, permiţându- i săi a
ori
ce r och i
i su pravieţ
uiseră flăcă ril
or şisă l e doneze . D ar
fusese pr ea t ârziu să o op reasc ă să ar dă roc hi
a pe car e o
purtase nînoa pteazi l
eide n aştere al ui Chaol . Roch i
a aceea
fusesei str
dusăpri ma.
Iarcân d gar deroba î i rămase us pti
e,puse o un pgă cu au r
î
n mâi ni l
e P hili
ppeişiî i spuse să cumpere h aine n oi. Phil
ippa
doar îi arunca se opri vire rtst
iă – u n altl ucruca re of ăceape
Celaena săo a i razn a – şi plecase.
Îi u lă o or ă să î mpach etez
e cu gr ij
ă t oate hai nele şi
bij
uteriileNehemi ei,şiîncercăsănuzăboveascăpreamul tpe
ami nt i
ril
e ca re n îsoţeau fieca re obiect. Sau pe mi r
osu l de fl ori
de ot lus ca re segă a
ţase e dn îtreagaî ncăper e.
După cesi gilă toate cu f
eree,
l mer sel a bi roul Neh emiei, pe
care î ncăer au î mprăşt i
ate hârt i
i şică rţi
, caşicu m pri nţesa
doari eşi
se p entru un moment di n cameră.Cân d se n îti
nse
după o hârt ie,pri virea îi căzu pe cicatriceade pe mâna ei
drea ptă– u rmel e dinţil
or rideracu l
ui.
Hârt i
il
e er au aco perite cu mâzgăl el
iî n l i
mba Eyl lwe şi– şi
cu semneWyr d.
Nenumăr aet semne Wyr d, u nele cu l i
nii u lngi, al t
ele
formân d simbol uri caacel eape car e N ehemi a le r t
asaseb su
patul Cel aen eiî n urmă cuat ât eal uni
. Cum de sp i
on i
ir ege l
ui
nu l uaseră hârt i
il
e a sea
t? S au ni cimăca r nu se n si
chisise să
îi per cheziţ
ionezepa artamentul?Î ncepu săl e strângăî nt r
-un
teanc.Poat eî ncămaiput eaî nvăţa cât e ceva des pre se mne,

chi
„ar dacă
Moartă,se eh
Nem i
a
con
vi er
nsea…ep si
ne săgân deasc
ă.Neh emia este
moa rt
ă.”
Celaena prividi n nou ci cat
ri
cil
e de pe mâna eişier a pe
punctul de apl ecade â lngăbi rou, cân
d zări o carte care ise
păreacu noscu tă, pe ujmătate acoperi
tă de hârt
ii.
Era ca rt
eadi n biroul l
ui Davis.
Acest exemplar era maivechi , maideteri
orat, dar era
aceeaşica re.
t I ar scri
săpe co perta int
eri
oară era o propozi
ţi
e
d
pi
n
ut se
eam
înn
ţeeg
el Wyr
e .d – se
mne a
tâtde si
mple,î
ncât
şiCel
aen
a l
e

„
Nu t
e n
îcr
eden…“
î

Si
mbolul final
,t ot
uşi, er
a un mi ster
. Arăta caun balaur cu
două pi
cioare ş
i ari
pi – sigi
li
ul reg
al. Desigur cănu trebui
a să
ai
bă încr
ed er
e nîregeel Adarl
anului
.
Răsf
oi carea
t, că
utând alte nif
ormaţi
i. Ni
mi c.
 Apoiî
ntoarsecart
ea.I
aracol
o,peul
ti
macopert
ă,Nehemi
a
scrisese…

„
Doa
r cuoch
i
ul ci
neva
poa
t
e ved
eacor
ect
.”

Era sc ris în l i
mba com ună,ap oiî n Eyll we,ap oiî n alt
e
li
mbi pe car e Celaena nu le recu noştea.Di versetraduceri–
ca şicu m Cel aena se nî
treba
se acăd gh i
citoarea căpăta un
alt n îţ
eles în al t
ă l i
mbă. Aceeaşi ca rt
e, ceea aşi ghici
t
oare,
acelaşisc rsi pe spate.
„Bazacon i
il
e vr eu
nui lor
d puturos“, spusese Neh emia.
Dar e Nhemi a… Nehemia şi Archer c ondu seseră grupul
căruia îi aparţinuseşiDav is.Neh emcunoscuse
i
a îl pe Davis;
îl cunoscu seşimi nţ
iseîn legătură cu ast a, mi nţi
sedesp re
ghicit
oare i …ş

exN
ie
sthemi
e seca î
ret
eiîp
nr
tom
re i
ses
l
ee. Î
e
. i promisese că nu av eau să mai
Promiseseşimi nţise.Îi promiseseşiî iînşel
aseî ncrederea.
Îşisu pri
mă un ţ ipăt, cot
robăind cu disper
are p ri
ntre o tat
e
hârti
il
e d e pe birou, din ca meră. Nimic.În legăt
ură cu ce a mi
minţiseNeh emia?
„Doar cuoch i
ul.
”
Celaena î şi at inse col ier
ul. Neh emi
a şt iuse des pre
mormânt . Dacă ă dduse nfiormaţii acel
ui gr
up şio n îcurajase
p
Ne
eh C
el
em a
iaen
ari
p să
vi pr
sepivească
r
in el.în och
Dar i
,du
ul
păscu
dl
pel
u t
atî
, d
ii
nî
nazp
i
d …ase
oi atunci
,
Och
i
ulşi
Elen
ei; dacăNeh emia ar fi avut nevoei de el ,l -
ar fi păst rat
.
IarArchernu dăd usese mne căra şti ceva despre ast a.
Doar dacăgh ici
toareanu se efrer
eal a acest och i
.
Pentru că…
—Î n numele Wyrdului
,şoptiCel
aena şiieşigrăbi t
ă di n
î
ncăper e.
*
 Mor t sâsâi când ea p a
ăru în pragu l uşii mormân tului
.
— Plănuieştisă prof
anezişial t
eobi ectesacreî n noaptea
asta?
Cărând un sa c pl
in cu hârt i
i şică rţ
i pe ca re le luasedi n
ap art
amen t
ul ei , Cel
aen a de-abia îl atinseuşor cu mân eca
cân d t recu pe l ângă el . D inţi
i di n br on z ai m ânerului
clănţăniră câ nd încer
că să o muşte.
Mor mân t
ul er a uşor l
umi natde u lmina lunii. Acolo,ch i
ar
în part ea op usă ochiului din zid, er a un al t och i, auriu şi
li
cărind.
Damar is.Era Damar i
s, Sabia Adevăr ului. Gav i
n nu put ea
vedeadecâtceeaceeracor ect…
„Doar cuoch i
ul ci
neva poate vedeacor ect
.“
— Suntat âtdeoarbă?
Celaena l ăsă sa cu
l di n piele pe podea , că rţi
le şihârt ii
le

împ
—ră
Aşti
şai
nd
seu-
pse
a e
re!f
rpdo
e p
i
net
ăre.
Mort
.Mânerulsubf ormădeochial
sabi
eier a de exa ctaceeaşi mărime…
Celaena ri dică sab i
a de pe pi edest
al
ul eişio scoa se di
n
teac
ă.Semnel e Wyr d de pe u mchie păreau să se u ndui
ască.
Se grăbi î napoi lângăper ee.
t
—Î n cazcă nu î ţ
idaiseama,st ri
gă Mort,trebui
e să ţ
ii
ochi
ul pest e g aură şisăpri ve
şitprin el .
— Şt i
uast a,spusei ri
tat
ăCelaena.

riŞ
dii ast
că f
el
mân,
ern
ueî
lnî
d
nrăd
zn
ri
nd
ep
tulsă
găres
u p
ri
i,i
re
pânn
î
ăt otamâ
ce cest t
imp
a ndoi ,i
ochCiel
aen
er
aua
ali
niaţi. Se ridi
că pe vâ rufri
le deg eel
tor, prvi
i năîuntru şi
gemu.
Era un po em.
Un poe m lung.
Celaena scoas e pergamentul ş i c ărbunel
e pe car e le
îndesase nîbuzu nar şicop i
e cu vi
ntele,plimbându-se giat
ată
pe l ângă perete în t i
mp ce ci tea, m emora, ervi
fica,ap oi
r
eţi
nea
. De-
abi
a după cet
erm
i
nă ul
ti
ma st
rof
a, î
l ci
t
i cu vo
ce
tare.

Lângă Val
g, tr
ei f
ură clădi
te
Din a Wyrdului poa
rt
ă din piatr
ă
Căcipe pl
acul ze
il
or nu era din obsi
dian săfie ă
fur
ite
Şi de pi
atr
ă se emteau grozav.

Î
n dur er
eal ui
, a ascuns unul î
n coroa
na ei
,
Ceape ca r
e ai ubi
t-o nespus,
Să-iţi
nă de u r
ât unde zăcea doamna,
Î
n celul
aî nst
elat
ă, cace rul l
a apus.

Aldoi
leaf
uascunsî
ntr
-unmuntedi
nfocfăuri
t,
Unde tut
uroreleraint
erzs
i de pătr
uns,
Î
n ci
uda dor
inţ
elor de nest
ăvi
li
t.
Unde zaceal t r
eil
ea
Nu ni se va sp
une n i
cicând
Cu limba sauvo cea
Sau cu totaurul de peămâ p nt
.

Celaena sc
utură di
n cap. Maimulte bal
i
ver
ne.Iar ri
ma
cu
vint
elor p„
i
atră“ şi„gr
ozav“i
psea
l. Ca să nu mai sp
unem
de pauza î n rimă din ver suril
e fi nale.
— Din momentce şt iaică sabi a putea fi folosi
tă ca să
cit
eşti ghici
toarea,îi spuseea l ui Mort , atuncide cenu mă
scapi de odurer e de cap şinu- mi spu i despre ce ain
ba es
t
e
vorbaaici?
Mor t pufai
:
— Mi eîmipare a ghicitoare care sugerează l
ocali
zarea a
treielemen te of
arte puternice.
Celaena citi di
n nou poezi a.
 — Dart reice?Sunăcaşicum aldoi leal ucru esteascuns
î
nt r
-un… î nt
r -
un vu l
can ? Iar p ri
mul şialt reil
ea… Cel aena
scrâşni din di nţ i
. Poa rta din pi at
ră a Wyr dului… Pen tru ce
este ghici
toareaast a? Şi de ceest e a ici?
— Ei,dacă nu e ast a î ntrebarea mi l
eniului!j ubil
ă Mort
când Cel aena merse napî
oi la hârt ii
le ş i că riţ
l
e mpî răştiat
e nî
capătul celăl
al t al morm ântului. Ai f ace i n
be să cureţ
i mi zeri
a
pe ca re ai adus- o ai ci, altf
elo să l e cerzei l
or să t ri
mită o
besti
eîngrozitoaredupăt ine.
— Dejas- aî ntâmpl at;Cainţ i
-al uat-oî nainteacum cât eva
l
uni . O puse e p Damaris p e p iedestalul ei. Păcat cări deracul
nu t e-
a d atpe i t
ne de ep u şă cân da d ărâmat -
o.
Un gâ nd î it recupri n mi nte,i ar C elaena priviper eel
te di n
f
aţ a ei– unde se prăb uşise î n t recut, ca să ev ite să fie
sf
âşiata de v i
e.

—
—CPri
n
ie
nţa
esmu
aNtea
ht
ecad
miaa
,v
dr
u
esl
iru
gi
de
rracul
. ui?
Cel
aen a sent oa
îrse psre u şă.
— Nehemi a?
Mort scoas e un sunet î năbuşit şi şî
i b l
est
emă gur a
sl
obodă.
— Nehemi aaf ost–Nehemi aaf ostaici
? Dareu am adus-o
î
n mor mân t de-abia…
Chipul din bron z allui Mort li
cări î
n l
umina lumânări
i pe
car
—eTuC
ela
îen
miasp
ouia
şezas
că Ne n
eheî
ai
mi n
atea
av u
eşi
ni
i.
t aici după at
acul
ri
deracului? Că, î n t ot t impul ăst a, ea a şt i
ut des
pre
mor mânt? Şiî mi spu aac
i de- b
ium?
a
Mortî nchise ch
oii.
— Nuerat reabamea.
Încă odezam ăgi
re.Un al t mi st
er.
— Presupun că maiexistă şialteintrări
,dacă şiCaina
putut ajunge i ci
a, spuse ea.
 — Număî ntrebaundesunt ,zi
seMort ,citi
ndu- igânduri l
e.
N-am părăsi t nici
od ată uşa st aa.
Celaena avea t sen
imen tul că er ao a l
tă mi nciună; părea să
şti
e înt otdeauna cu m er au aşez at
e l ucruril
e în mor mân t şi
când eaat i
ngea lucruri pe ca re n u ar fi t rebuit săl e a
ti
ngă.
— At unci,laceeşt idef ol
os?Br annont e-afăcutdoarcasă
enervezil umea?
— Aveaunsi mţalumorul uidest uldestraniu.
Gândul căMort chiar l-a cu noscut pe st răve
ch i
ul regeae F
o ăcu
f să se cutremure.
— Am crezut că aveai put eri. Nu poţ i să spui ni şte
incantaţi
i şisăî mi dezv ălui se nsul ghicit
orii
?
— Desi gurcănu.Şi ,pel ângăast a,nu est ecălăt
oriamai
importantă decât final ul?
— Nu,răspunseCel aena.

puÎn
uşi
t tru
fi
and u
ce nt
ap
l a
emes
el t
ec
săînchde bl
ege,es
tem
asaseiaşi
n vâî
rn
îju
hr
âăr
tu
t
iriî
a car
n euzu
b arnarfi
.
Trebuiasăstudi ezeghi
cit
oareapeî ndel
ete.
Dacăob i
ectele erau l ucr
uri pe car e Neh emia le cău t
a,
lucruri pentru car e mi nţise,casăl eţ ină secr ete… Poate că
Celaen a puteacr ede căArch er şi priet
eni
il ui er au în stare să
facăbi ne,dar î n modsi gur nu avea î
ncreder e nî eisăţ ină un
obiect cuput er eadesp re care vorb
eagh ici
toarea. Dacăeidej a
le că utau, atunci, poa te că era în i nter
esu l eisă gă sească
ob
i
gh
iect
ci
tel
oae
reaî
na i
nt
cu ea a
ochl
i
ut
lcuiva.
se Ner
eh
refeem
aia
lan u ma
Da îşi
ridădd
s, ua
se sea
uma
r şt
isecacă
re
er
au cel e t rei obiecte? Poa te că î ncercase să desc
if
reze
gh
ici
toarea pen tru că î ncerca să gă seascăob iect
el
e î
nai
ntea
reg
el
ui!
Planurile ergel
ui… f useseră săgă sea
scă lucruri
le a
sea
t?
Ridicăl umânareaşii eşi di
n î ncăper
e.
— Spi ri
tuldeaventurăt e-acuprins,însf
ârşi
t?
— Nu î ncă,spuseea,t recândpel ângăMort.Dupăceavea
să afle ca re erau cele t reiob i
ect e,atunci, poate că avea să
cau t
e ocal e de amer ge u d
pă ele.Chi ar dacăsi ngurii vulcani
pe ca re î
i ştia erau în Deşe rt
ul Pen i
nsula şini ciîntr-o mie de
ani reg ee
l nu ar fi l ăsat
-o să pl ec
e de una si ngură î ntr
-o
călătorie atât de u lngă.
— Ce păcat că sunt pri ns de uşa ast a, oftă Mort.
Imagi nează-ţit oate belelel
e î n ca re vei intra încercând să
rezolvighi cit
oarea!
Mor t avea drept ate; iar în t i
mp ce Cel aena urca sc ara
şerpui ndă, se rezti dor i
ndu-şica elsă se fiput ut mi şcade
acoo.
l At unci e a ar avea măc ar pe ci neva cu car e să
vorbească.Dacă avea să fie nevoi tă să meargă î
n căutarea
acelor b o
iect
e,ori cear fi f ost
, nu avea pe nimen i care să o
însoţească. Nu mai şt i
a ni meni adevărul.
Adevărul .

ciP
nuf
e ai
săi roni
c.
vor Cc
beas e
ă? ad
ev
CăărN
eraemi
eh acu
amoacol
mio?
nţseă
i Cî
nul
n mai
egăt
urav
ăeca
u cu
atâeta lucruri? Că er a posibil ca regele să cau te o su rsă
zdrobi
toare de put er
e?Că er a posi
bil caaibă
elsădej
a aşa
ceva? Archermen ţi
onaseo su rsăde put ereî n afara magiei
;
asta erau obiectele asea
t? N ehemiat rebuie să şt fiiut…
Celaena î ncet
ini,l umânarea pâlpâind în ad ierea umeda
din casa scări
i, şise aşez ă pe o t reaptă, îmbrăţi
şându-şi
genunch i
il a piept.

î —
ntunCec.
eri al
tceva mai ascundeai , Nehemi a? şopti ea în
Nu t rebuia săse nt îoarcăpen tru a şt i ci
ne stăteaîn sp at
ele
ei, când cev a argi
nti
u şi scl ipi
tor il
căriî n colţul ochi
ului ei.
— Credeam căeşt ipreaepui zatăcasăvi iai ci
,îispuseea
primeiregi ne aAdar lanului.
— Nu potsă st au maimul tdecât eva cl
ipe,spuseEl ena,
rochia foşnindu-i cân
d se şe ază cu cât ev
a t rept
e maisu s de
Celaena.
 Nu er a tocm ai un ges tl a car e te-ai fi aşteptat din part
ea
uneiregine.
Împreună, p rviiră î n întunericu l ca sei scări
i
, e rsp
i
raţ
ia
Celaeneifii nd si ngu rul sunet car e se au zea.Pres upuse că
Elena nu av ea nevoi e să respire – nu scot ea ni ci
un sunet
dacă unvoi a.
Celaenaî şist rânse şi mai tare gen unch i
i.
— Cum af ost ?î ntrebăeaîncet.
— Lipsi
tdedurere,spusel afeldeî ncetElena.Lipsitde
durer
e şi uşo r.
— Ţi-afostfrică?
— Eram of emei ef oart
ebătrână,î nconjuratădecopiiimei
şide co piiil or, şide co pii
i co pii
lor olr. Nu avea de cesăî mi fie
teamă atuncicân d av ea sănă vi t
impul.
— Undet e-aidus?

U
—nŞt
r
iâse
icătnu
blân
îid
ţ p.
otspuneast a.
Buzel
e C elaeneit remurară.
— Eanuamuri tcaof emei
ebăt rânăînpatulei.
— Nu.Dar când spi rituleişi-a părăsi
tcorpul,nu mai
exi
sta durere –saut eamă. Este nî siguranţă a
cum.
Cel
aena î ncuviinţă. Roch i
a El eneif oşni di
n nou,iar apoi
regi
na cob or
î cu o t reapt
ă deasu pra ei, punân
du-şiun braţ
pe umer i
i să i
. Asa snia nu- şidăduse sea ma câtde f
rig î
i er
a
pâR
nă nn
egi u
anse rez
u spti
useaplecân
in
micdu-secân
p
e sp
reCel
d căl
dur
aenaî
a El
en
şi ei
î
n .op
gr ăfaţaîn
mâini şiplânse ,în sf ârşit
.
*
Mait rebui
a să f acăun si ngur ulcr
u. Poat
e ce l maigreu
dint
re t oat
e l ucruril
e pe car e le făcuse de cân d murise
Nehemia.
Luna era deasu pra t uturor,învălui
nd lumeaî ntr-
ol umi
nă
argi
nti
e.Deşi nu o recu noscură în veşmi
ntel
e acutale,gă
rzi
l
e
de noap t
e de l a mau soleu l regalnu o op rise
ră când t recu
printre porţ il
e di n fier di n sp atel
e unei a di ntre grădini
le
castelului
. Neh emi a nu ar fif ost înmor mânt ată în inter
iorul
cl
ădi rii din marmură al bă, t otuşi: int eri
orul er a pen tru
f
ami l
ia regal
ă.
Cel aena dădu oco l clădirii bolti
te,si mţ i
ndu- se ca şicu m
balauriidinpi atrădepezi durileeiopri veaut recând.
Ceicâ ţi
vaoa men i care n îcămai er au t rejila oraaceea îşi
mut ară priviril
e câ nd o vă zură cronidu- şidrum î ntr-
acol
o.Nu
î
iî nvinovăţea. O roch i
e neagr ă şiun văl negr
u, fluturân d,
spuneausu fici ent desp re durer ea eişiî iţ ineaupe t oţila
distanţă. Ca şicu m dur erea ei ar fi f ost o ciumă.
Dar n u-i păsa de cecr edeaucei l
alţi; hainele de doliu nu
erau pen t
ru ei . Ocoli sp atel
e mausol eului şipri virândurile
de morm inte d i
n grădina pi etruit
ă de d incolo de el, pali
dele şi

d
orecol
ice or
, at
el
ee l
d apiet
zre l
ei ud
nmi
îun
rat
erei
a ţdell
a u
f nă
eci.r
oaeStad
tuet
ane d
sânî
n,f
ăţi
şân
mardau
c
locu ri
le de odi hnă ale nobili
mii di sti
nse, unele fii
nd at ât de
rea l
e,î ncât păreau oamen iîmpi et
riţ
i.
Nu maini nse se ncă
î i d
nainte de moar t
ea eh Nemiei
, aşacă
zări uşor or mmân t
ul ei, după pămân t
ul răscolit dinai
ntea
lui.
Nu av eaflor i
, nicimăcar p oi
atră funer ară.Doar ăm pân t
proasp ăt şi o sabie înfiptă în pămân t – una di nt
re săb i
il
e
cum
nirb
eat
nien al
ue su
enude
iranj
gardi
an
as
e să mor
ît d
e-
i pu al
nă cee
N
vh
aemiei
. mu
mai A
par
e
tnt
l ,pe
mor mânt, nu când urma să fi e dusă nîapoiîn Eyllwe.
Celaena privipământul negru, o adier
e ercenvolîburându-
i vălul
.
Simţi o durere în piept, dar acesta era ultimul lucru pe
careî l mai avea de făcut
, un ul t
im omagi u pe car ei -
l put
ea
aduce ripeteneiei
.
Celaena ridi
căprivireasp re cer
,î nchi
seoch i
i şiî ncepu să
cânte.
*
Chaol î
şispu se nîsineal ui căo urmăr eape C el
aena doar
ca să se asigure cănu î şif ăcea rău si
ngu ră saucă u n rănea
pe altci
nev a, darcân d ea seap ropi
e de mau sol
eulr egal
,o
urmări din al t
e motive.
Noapteaî i of
ereao acoperire bună, dar u lna era destul de
l
umi noasăcâ t săîlţ i
nă la di st
anţă, dest
ul de mare câ t easă
nu-l vadă sau să- l audă apropii
ndu-se.Dar ân cd văz u unde
se op ri
se Cel aena,înţeles
e că nu ave a niciun drept ăsfie
acol
o.Fuse se pe punctul de a pl eca,cân d ea î şiridicase
pri
vireasp re ulnă şiîncepuse să cânte.
Nu cân taî n nici
ol imbă pe car e C hao
l săo fi şt iut
. Nu er a
l
imba comună sau Eyl l
we, sau l i
mbi l
e din Fen harrow sau
Meli
sande,sa u din ori
ce l t
aă parte aco nti
nen t
ului
.

puL
ti
mba
ere şiaceea
f
uri
e, eraas
şi gt
r
oăvec
nie.he,i ar ec
fiare cuvânt era pl in de
Celaena nu av eao voceruf moasă. Şi multe dintre cuvinte
sunau mai degr abă a su sp i
ne,vocalel
e iîprel
ungeau durerea,
consoanel
e îiî ntăreauf uria. Se băteacu mâna î n pi ept ind
când î n când, cu o el eganţă săl
bati
că, potri
vit
ă roch i
eişi
văl
uluinegrupecar elepurt a.Păruldepeceafaiseridi
căpe
măsură ce vai etel
e se revăr sau di n gura Cel aenei,
nepământeşti şist ranii
, un cân t
ec de jale mai vec hi decât
casel
Apt
ou
il
câd
ni
n
t pl
ecuia
st
ră
e t î
ernsu
mi şi
nă.final
, ulfiindu-ilafeldebrutalşi
de brusc precum f usese moartea Nehemiei.
Ea rămas e ac olo pe ntru câteva moment e, tăcut
ă şi
nemişcaăt.
Chaoler a pe p unctul de a l eca
p tua
ncicân d ea se ntoa
îrse
pe ujmătate spre el.
Brăţar
a ei su bţi
re di n ar gn
it licări î n lumina lunii
,
î
ngreunân d un văl at ât de secretos, î ncât doarel o
recunoscuse.
Un vân t bătu sp re ei,f ăcând cr engi
l
e cop acil
or ăsgea mă şi
săseva ite,suflându- i vălul într
-o parte.
— Celaena,spuseelrugăt or.
Ea nu se i mşcă, t
ăcerea ei fiind singu rul sem n căî l auzi
se.
Şi că u n aveai ciu
nn ch efsă vor bească.
Oricum, ce-ar fiput ut elsă- i spu nă casăr epare rupt
ura
dint
re ei? iÎascu nsese informaţii
. Chi ar dacănu f usese di
rect
răspunzător ed moa rteaNeh emiei, dacăor icar
e d in fet
e a rfi
f
ost nîal ert
ă, şi-ar fi preg ătit p ropri
i
le mi jl
oace de apărare.
Pier
dereape ca re osi mţeaCel aena, tăcereacuca re lîprivea –
erau doar din vina l ui.
Dacăped eapsapen t
ru ast a ave a săfie p i
erderea , eiat
unci
avea să oî ndure.
Aşa că plecă, el
ogi ul ei tânguit
or î ncă răsunând pri n

noapt
e şi
î
nvă
l
uindu-
l.
 CAPITOLUL 38

Zori
l
eî ncăer au răcor
oaseşicen uşii
,i ar C
elaena stăt
eape
t
erenul f
amili
ar al parcul
ui de oj
cu ri
, un băţ lung egă
l nându-
i
-seî n mâini. Fleet
foot tăs
teaînainteaei , co
ada sabrăzd ând
i
arba uscat
ă car e ă
rzbăt
eaprin stratul rămas de zăpadă. Dar
câinel
e nu sc hel
ălăi
a şinu l ătra,nu ce rea ca băţ ul să fie
aruncat.
Nu, Fl eet
foot od
ar st ăteaaco l
o, privi
nd palatul di
n sp atel
e
lor. Aşteptând pe ci neva car e nu mai av ea să sos ească
vreodat
ă.
Celaena pri vi de-a l ungul c âmpului pustiu, asc ult
ân d
tăcerea pajişt
i
i. Nimen i nu încercasesă o î mpi edi
cesă i asă
din ap art
ament ul ei cu o noapt e nî urmă – sau în ace ast
ă
dimineaţă. Totuşi
, deşi gărzi
l
e di spăruser
ă, de fieca re dat ă
cân d pl ecadi n cam ear ei, Ress vea a st raniul obicei de a se
înt niî
âl ntâmpl ăt
orc u ea.
Nu î i păsadacăî i raportat oate mişcăril
e e ilui Chaol . Nu-i
păsani cimăcar că el o sp ion asea l mor mân tul Nehemiei. Să
creadă ce voi a desp re cântec.
Traseadâncaerî n pieptşiaruncăbăţ ulcâtdet areputu,
atât de dep art
eî ncât seco ntopi cu ceru lî nnorat al dimineţi
i.
Nu- l au zi căzând pe pămân t
.
Fleetfoot se î
ntoarseşio pri vipe Cel aena, în och i
i eiauri i
cit
indu- seî ntrebarea. Celaena seapl ecăşiî i mângâ i
e ca pul
cald, urech i
le ulngi, botul su plu. Dar întrebarearămase.
— Nusemaiî ntoarce,îispuseCel aena.
Câi nele con ti
nuă săaşt epte.
*
Dor ian î şipet recu se jumăt ate di n noa pte î n bibliot
ecă,
cău t
ând pri n cot loane ui t
ate,cot robăi
nd pri n fiecare col ţ
întunec a,t prin fiec are văgău nă ascu nsă, după căr ţ
i des pre
magi e.Nu er a ni ci
una.Nu er a su rpri
nzăt o,r dar având î n
vedere cât e cărţi erau în bi bli
otecă şi cât e cori
doare
întortocheate,fu puţ in dezamăgit cănu put ni
ea mic
gă
sicar
e
să meri te c i
ti
t.
Ni ci măcar nu şt ia ce săf acăcu o ase menea car te dacă
avea să o găse ascăeoda vrtă.Nu o put ea ula cuelî n camear
lui
, se rvi
torii o put eau găsiaco lo. Probabil căar fit reb
uit să
o pună î napoiî n ascu nzătoareaeişisăse nî t
oarcăl a eade
fiecar e când putea.
Scr uta cu pri virea un raf t con st
ruit într
-un al covdi n
piatră, âncd au zi paşi.I med i
at, aşacu m exe rsase, sc
oase
careat pe ca re şi-o ascunsese n îi nteri
orul haineişise ezem
r ă
de p er
ee,
t desch i
zând- olaî ntâmpl are.
— E puţ i
n cam î ntuneri
c pentru ci t
it,spuse o voce de
femei e.
Suna at ât de fi resc,atât de n aturală, î
ncât Dorian aproape

căCelscă
pă
acart
aen stea.
ătea l a câţ iva met ri distanţă, cu braţeel
î
ncrucişat
e l a piep t
. Paşiri t
micirăsu nară pe pod ea,iar o
cl
ipă mai t ârziu sel i
pi de p er
eet când Fleet
footsearuncăpe
el
, dând bucu roa
sădi n coadă şilingându-l pe afţ
ă.
— Petoţizeii
,eştiuriaşă,î
ispuseelcâinel
ui.
Fleet
f
ootî i mai l i
nseo dat ă obrazul şiporn iîn fugăîn josu
l
cori
dorul
ui. D ori
an o pri viî ndepărt
ându-se,ri di
când din
sprâncene.

f
ac—
eS puntdf
rea es
etu
ril
ci
ţdeps
i eigu
br
ibc
lă
i
oto
er
ci
ace.
ri epecal esăf acă,nu-iva
—Î iplacpoezi
aşicărţ i
ledemat emati
că.
Chipul Celaeneier a seri os şipal id, dar och iiî ili
că reau
uşor am uzaţi
. Purta o t unicăde u n al bastru-
închis,pe ca re
nu o mai vă zuse i n
ciodată, cuo br oderie aurie care il
căreaî n
l
umi na pală. De a f
pt ,întrea gaeiţ i
nut ă păreanou ă.
Tăcereacareseaşt ernuseî ntreeiî lfăcu peDori an să se
mute d e pe u n piciorpe al tul. Ce p uteaelsă- i spună? U lti
ma
oară cân d st ătuseră at ât de aproa pe unul de cel ălalt
, ea î l
zgâri
asepe gât cuungh iil
e. A vusese coş maruri cu ace l
moment .
— Tepotaj ut a să găseşticeva?oî nt rebă el
.Comport ă-te
normal ,f ăl ucru ril
e simpl u.
— Pri nţMoşt enitorşi bibl
iot
ecar e rgal?
— Bi bli
otecar regal neoficial, spuse el . U n t it
lu gr eu
câşti
gat up dă at âiţa an i deasc uns ai ci pen tru a evi t
a
întâl
nirile pli
ct i
sit
oare,pe mama şi … eibi ne,ori ceal t
ce va
.
— Şieucarecredeam căt eascunzidoarî nmi cult
ăut urn!
Dorian râs e bl ând,dar , cumva, sune tul uci se
amuzamen tul di n oc hii ei. Ca şicu m or ice sunet ves elera
prea as pru pe ran a mor ţi
i Nehemi C
eât
i. m aisimpl u,
î
şi
ream i
nti Dor ian.
— Deci ?Vreisă t eajutsă cauţ ivreocart e?Dacă ai a din

mâna
— Nutasp
, est
e
useeol
a,ist
îăă
mp cu
t t
uri
ni
dt
luh
ri
,
â l
rt
ieî
a np
ot
docă
u
uăt
.a
Nuî
nenca
i
ct
a
il
oog.
car
te.Voi am doar să mă p li
mb.
I
ar el ven ise într
-un co lţ întunecat al bi
bli
oteci
i casă
citească.
Dar lenu î nt
inse coarda,doa r pen
tru căCelaena put ea să
îlia şieal aî ntrebări
. Dacăî şiaminteaceea ceseî nt
âmpl
ase
când îl atacasepe Chaol , asta er a.Dorian sper
a că nu î şi
amintea.

deSe unauzirun
şi deţ i
pl
băt
estî
enăbuşi
me td
şi de pu
e ndev
ia
aşi ritdi
n
micibi
pb
eli
ote
p că,
od ua
eaurmat
di
n
piatră. ApoiFl eetf
oo t veni al
ergând spre ei, cu un per gament
î
n gu ră.
— Best i
eblest
emat ă!stri
gaunbărbat .Î
ntoarce-t
eimedi at!
Fl eet
foottrecuî n go ană pe â lngăei, o pat ă de a uriu.
O cl ipă mai âr tzi
u, c ând mi cul bibliot
ecar ap ăru şiî i
î
nt rebădacăvăz use ră un câine, Celaena doar d dă
u din cap
şisp use că auzise eva
c di n direcţ
ia opusă . Şi apoi îi spuse să
vorbeascămaiî ncetpent rucăaceeaeraobi bliot
ecă.
Cu och iif urioşi
, bărbat ul puf ni şio zbugh i de l ângă ei,
strigâ
nd puţ in mai î ncet .
După ce l ecă,
p Dor ian se ntîoarse i u t sp
mi re C elaena.
— Pergament ulăl
aarfiput utfinepreţ ui
t.
Ea ridică i d umer
n i
.
— Omularat ădepar căi -
arprindebi nepuţinămi şcare.
I
ar a poi, Celaena zâmbi . Ezitant la început, apoiscu tură
din cap , ar
i zâmbet ul i î dev eni des t
ul del arg câtsă- i
dezvăluie dinţi
i.
De-abia cân d Cel aen a îl prividi n nou , Dor i
an î şidăd u
seam a că sehol ba l a ea, încercând să f acă di f
erenţa dintre
acest zâmbetşicel pe ca r
e i -l afişaset atăl
ui să u în ziua în
car e pusesecap ul l
ui Mor mân t pe masa ed c on sil
iu.
Ca şicu m i -
ar fi ci t
it gâ
nduri le,Celaena sp use:

—
vremeÎ
mi
.Nucearmi
er
f
ot
sa
tr
…ep enî
eu t
nr
suămi
comp
. ortamentulmeu din ul
ti
ma
Sau f uses e opart e d i
n eape car e de obi
cei oţ ineaascunsă
şiî nt
r-ol esă strânsă , gândi el
, dar spuse:
—Î nţeleg.
Iar din f el
ul în ca re och ii eiseî mblânzi
ră, Dori an şt
iu că
nu era n evoie să spu nă maimul t
.
*
Chaol nu se as cunde a de t atălsău. Nu se as cundea de
Ce
sil
mţaenu
eaa.oŞi nue sri
nevoi e
di as
col
ăcud
ne
dea de oam
aavea el
grieni
.
j
ă iel
d ui, care ac um
Dar b i
bli
otecaî i oferea un bun r efugiu şii nti
mitate.
Poate şi răspunsuri.
Bibli
oteca
rul-şef nu er a în mi cul birou î ngh
esuitî ntr
-unul
di
n zi duri
le bibli
otecii
. Aşa că î nt
rebaseun ucen ic.Tânărul
neîndemânatic iîdădu cât evaîndrumări vagi şiîi ură su cces.
Chaol urmă i nstrucţi
uni l
e băiat
ului, urcâ nd nişt
e scări din
mar mură neagră şiap oimer gân d de-a u lngul parapet
ului de
la mezan in. Era pe punct ul de a i ntra pe un cor idor cu
rafturipl ine cu că riţ
, câ nd îi auzivo rbind.
De f apt, auzi
seţ opăit
ul l ui Fl ee
t f
oot mai î ntâi şiprivipes te
par apetul din mar mură,văz ân du-i pe C elaen a şi pe D ori
an
îndrep t
ându- secă tre uşi l
e pri ncipale.Mer geau la o di st
anţă
confortabilă unul de cel ălal
t, dar… eavorb ea. Umer iiîi erau
relaxaţi şimer sul cal m. A tât de di f
erit
ă f aţ ă de f emeia
plăsmui tă din umbre şi înt
uner ic,pe ca re ovăzu se cu o zi în
urmă.
Ce ă fceau cei doiai ci– mp î reu nă?
Nu er a treaba l ui. Sincer, Chaoler a bucu roscăeavor bea
cu cineva , şinu î şiar dea hai nele şinu măcel ărea asa
sini
vagabonzi .Totuşi
,cevavi brăî ninimal uidin pri
cinaf apt
ului
că oriD an er a cel de â lngăea.
Darea vor bea.

Ca
dep h
raol
te îsebi
n î
nl
btoar
i
otescă
e, de
î l
ân
ncer
câgă
n par
d să ap
îetal
şi uş
i
ngese iadân
ma nc
gi i mai
ea din
minte.Î l găsipe Har l
an Sen sel
, bibli
otecarul-şef
, pufnind şi
gâfâi
nd pe unul di ntre cordioarel
e pri nci
pale al e bibli
oteci
i,
scuturând un pumn cuf âşii de hârtie nî aer.
Sen seiera atât de ocu pat înjurând, încât de-abi
a ob servă
când Chaolapăru î n calea lui. Bibliot
ecarul fu nevoi t să îşi
l
ase ca pul pe spate p ent
ru a- l vedeape C haolşise nî cruntă
l
a el .

t —uB
reb iun,
e eş
săt
fiia
ti
c
rii
,s
mipus
s eS e
vorb
ă nselşiî
. şireluămersul .Hi ggi
ns
Chaol habarnu av ea esdpre c e vobrea enSse l
.
— E vreoproblemăcucareainevoi edeaj utor?
— Problemă!Senselflut ură hârt
ii
lerupt e.Bestiisălbatice
aleargăfurioase ripn bi
bliotecamea ! Cine acre
la
ătu
sar
taai a
aici
? C ersăpl ătea
scă!
Chaol avea senti
mentul că Cel aena av usesede- a facecu
asta. Doa r spera ca ea şiFl eet
foot săi asă di n bibl
iot
ecă
î
nai nte ca Sen sel săaj ungăî n bi r
ou .
— Ce f elde pergament a f ost distrus? Voicere să fie
î
nl ocuit
.
—Î nlocuit!Senselseî nf
uri e.Săî nlocuieştiasta?
— Ceest e,maiexact ?
— O scri soare!O scrisoaredel aun prieten f
oart
ea propi
at
mi e!
Chaol î şisu primă i ri
tar ea.
— Dacă est e doaro scri soare,at uncinu cred că proprie
tarul cr eaturiit rebuie să pl ătească. Deşi, probabil că ar fi
bucurossădonezeni ştecărţ i
…
— Aruncă- lînt emniţă!Bi bli
oteca mea a devenitun circ!
Ştiaică o per soan ă asc unsă sub o pel eri
nă se f uri
şeaz
ă
printre a rf
turi în fiecar e n oapte? r Pobabil căeaa dat drumul
bestieiăleiaoribil
eînbi bli
ot ecă!Aşacăgăseşt e-
oşi…

i —
nt Te
eresmni
ez.ţel
e sunt pl ine, minţ
i Chaol . Dar o să mă
Cân d Sensel t ermină să se pl ân gă des pre vânătoar
ea
epuizantă în car e por nise pentru a r ecupera scri
soar
ea,
Chaol segân di dacă uncumva er a maibi ne să plec
e.
Dar avea întrebări,iar odată ce j u
anseră la mezanin şif u
sigur căCel aen a, Fleet
footşiDori an pl eca
seră, spuse:
— Am oî nt
rebarepent rudumneavoast ră,domnul e.
Sen selî
şiaranj ă păru l şihainele,i ar Chaol îşidădu sil
inţ
a
să—pDa
ară
căna
ei
şnvter
res
ea sa
t
ă.cautcântecefunebre–elegii–din al
te
rega
te,de u nde a rt rebui să nîcepsă ca ut?
Sensel î
i aruncăo pri vi
re confuză,apoi sp use:
— Cesubi ectgroaznic!
Chaol ri
di cădi n umeri şiî şiîncercă orocu
nl.
— Unuldint reoameni imeiestedinTerrasen,iarmamal ui
a murit de cu rând, aşacă ş a vrea să îl onorezînvăţân
d unul
di
ntre cântecee llor.
 — Pent ru astat epl ăteşt eregele?Săî nveţicântecetri
steşi
apoi săl e a fciseren ade o amen i
lor tăi?
Chaolapr oape pu fni l a i deea de a l e cân ta serenade
oamen il
orl ui, dar ri dică i n
d nou di n umer i.
— Exi stăcărţ iundeaşput eagăsicânt ecel
eastea?
Chiar şio zi mai t ârziu, Chaolnu- şiput eascoa t
e câ ntecul
din cap , nu put ea op ri fioru l ca re îi st
răbătea şira sp inări
i
când cu vintele î i răsu nau î n mi nte.I ar ap oi
, maier au şi
cel
elalt
e cu vinte, cu vi ntel
e car e sc himbaseră t otul:
„Î
ntotdeau na vei fi duşman ul meu“ .
Celaen a ascu ndeacev a, un sec r
etpe car e lîpăzea cuat âta
gri
jă, încâ t doar gr oazaşipi erdereacu t
remurătoare d i
n acea
noapte o et derminaser ă să zb iucn ească stf
el
a. Cu cât afl a mai
mul t
e d espre ea, cu at âtave a maimul te şanse săe fip regăi
ti
când sec retul avea săi asăl ai veală.

pri— Hmm,
ncipale. săpu
P
i,se maj
micu
oritl
at bi
ea bl
iot
câ ec
ntar
,or
ecelcobo
nr
uândaut rep
ftel
oste scr
i
se
niciodată. Şi de cear fi f ost
?
— Cu siguranţ ă,cărturariidinTerrasenau î nregistratcâte
va dintre ele.Orynt h a avutcea maimare bi bli
ot ecă din
Erileape vrem uri,f u rep li
cal ui Chaol.
— Da,au f ăcutast a,spuseSenselcu ourmădet ri
steţeîn
glas.Dar nu cr ed că s- a deran j
at n ci
eva vreoda tă să l
e
transcrie.Celpuţ in, aicinu a aj uns n ici
unul.
— Da
ceva rî
espn
real
d t
ue
nlimb
câi
n?
t Gar
ec ud
f
ni
anr
ebuulme
peud i
n
ca
reTer
-
lras
a aen
u a
ts
zi pu
câns
tat î
n al
tă
li
mbă – d eşi nu a aflat ni ci
od at
ăî n ce i mb
l ă era.
Bibl
iotecarulî şimângâ ie barba ar ginti
e.
—Î n al
tăl i
mbă?Toat ălumeadi n Terrasen vorbeştel
imba
comună.Ni meni nu a maivor bi
t o al tăl imbă aco lo de omi e
de ani.
Se ap ropiau de bi rou,iar elşt i
a că od ată ce ajungeau
acol
o, mi cult icăl
os a veasăî iinterzicăsăi ntre până când nu
o aduce a pe Fl eet
foot în faţaj ustiţi
ei. Chaol i nsist
ă:
— Deci ,nu există cântecef unebreî n Terrasen caresă fie
cântate nî altăl i
mbă?
— Nu,spusebi bli
otecarul,prelungindcuvânt ulînt i
mp ce
se gân dea. Daram au zitla un moment datcă,l a curtea idn
Terrasen,când murea vreun nobi l
,î şicânt au vai et
eleîn
li
mba p oporului Fae.
Chaolsi mţi cu m î iî ngheaţ
ă sân gel
e n î ve ne şi aproape se
împiedică, dar r euşisăco nti
nue:
— Cânt ecele astea erau cunoscut e de toatăl umea – nu
doa r de nob i
li
me?
— O,nu,spuseSensel ,ascul t
ându- luşordi st
rasî ntimp
cereci ta oricepove st
e er a în ca pul l ui. Cântecele asteaerau
sacre pen tru cu rte.Doa r cei de sâ ngenob ill e î
nvăţau şil e
cântau. Erau î nvăţ ate şicâ ntat
e î n secr et
,i ar morţii er
au

îngr
câno
t paţ
ec i
ee.l alel
Clumina
pu
ţ
in,lun
ai
şai
, spu
c
ânnd z
nvi
me
onn
uri
i
le.n
u ec
Rput
unea ,au
osc z
n
îi
curi
ozit
atea m ea m obri
dă,am sper atşieusă el au dî n urmă
cu zece an i
, dar pân ă cân d s-a închei
atmăce l
ul, nu a mai
rămas n imen iîn ca sel
e nobil
imi i
, ca
re să l
e cânte.
Nimen i
, cuexcep ţi
a…
„Î
ntotdeauna vei d
fiuşmanulmeu. “
— Mul ţumesc, reuşiChaolsă spună, apoi se î ntoarse
repede,î ndrept
ându- se sp
re eşi
i re.
Se
găsensel acel
ască stri
găcâi
d
nu
epăşiel, î
să lc
erându-
i
pedep as
se ă j
scă,ud
re c
ar ăhaol
C avea
nu să
se
deranj
ă săăspu r ndă.
Căreica se î i aparţ
inea ea? Părinţi
i einu f useseră ucişi
,
pur şi si mpl u – f ăceau par t
e din nobi l
i mea care fusese
execut
ată de că tre erge.
„Măcelări
tă.”
Ea f usese găsită în patul l or – după ce f useseră ucişi
.
Trebui
esă fi f ugi
tpână găsiseun locundefii ca unuinobi
l
din Ter rasenseput ea ascu nde:Br easal Asasi nil
or.Învăţ ase
singu rele abili
tăţ
i care oput eaţ i
ne n î siguranţ ă. Ca săsca pe
de moa rte,devenisemoa rtea.
Indi f
eren t de cet eritori
u fuseseî n stăpâni reapări nţi
lor ei
,
dac ă Cel aena î şi r ecăpăt a vreodată man ti
a pe car e o
pier duse, iar dacăTer rasenul avea săse i d
rice i n
d nou …
At unciCel aenaarput eadeveniof orţăatomică–probabi l
în st are s ă seri di
ceî mpot rva
i Adarlanului
.I ar ast aof ăceape
Cel aen a maimul t decâtduşman ul l
ui.
O f ăce a cea maimar e ameninţar
e pe car e o î nt
âlnise el
vreodat ă.
 CAPITOLUL 39

Ghemuit
ă în umbr
a unui coş de fum pe acoperi
şul unei
căsu
ţe din or
aş,Cel
aena suprav
egheacasade l ângăce a pe
car
e er a cocoţ
at
ă. nÎ ul
ti
mele trei
zec
i d e minute se t ot
st
recuraser
ă oameniînăunt
ru, toţ
i acoper
i
ţi de peler
ine cu
glugă– p ărând, aparen t
, doar nişte cli
enţi dornicisăsca pe d e
fri
gul nopţii
.
Celaena vorbise serios cân d îi spuse se lui Archer că nu
voiasăaibăde- afacecu elsau cu mişcarealui.Şi,sincer
,o
parte din ea se î ntreba dacănu cu mva ar rebut i doar ă- s
i
ucidă pe o t
ţi şisăl e a runceca pet
ele a l pici
oarel
e rege
lui. Dar
Neh emi
a făcu se a p
rte din acest grup. Şi ch iar dacăprinţ esa
se prefăcuse că nu şt ia nimic des pre oam eni
i ăştia… încă
erau oamen ii ei
. Nu î l minţi
se e p Archercâ nd îi spusese că îi
câşitgasecâ tevazi le nî pl us;după ce lîpred asepe c onsil
ierul
Mul l
ison, regele n u ezitase să îi acord e mai mul tt imp pen tru
a-l ucide p e cu rt
ezan .
O raf ală de zăp adă îi bl ocăveder ea spre uşa di n f aţ
ă a
casei l
ui Arch er. Pen t
ru ori cine al t
cineva, adunarea avea să
pară ca o pet r
eceer dat ă pen tru cl i
en ţ
ii l ui. Cel aen
a
recunoscudoa r câteva di
nt re chipuril
e – işco rpurile – acre se
grăbeausăurce scăr il
e,oa men i care n u plecaseră di n regat
saunu f useseră uci şide ea în noa pteaîn ca re o tu
tl se u dsese
dracu l
ui.
Totuşi, mai erau mul ţi ale căror nume nu l e şt i
a. Îl
recunosc u pe gar dianul car e st ătuse î nt
re ea şiChaolî n
dep ozi
t – bărbat ul care er a atât de dor nic să se l upte.Nu
după f aţă, pentru că uf sese mascat î
n noa ptea cee
a a, cidupă
fel
ul în ca re se m i
şcaşidupă să bii
le gem ene pe ca rel e avea
prinsepe sp ate.Î ncă purt a glugă, dar C el
aena î i zări părul
lung pân ă la umer ilicărind su b eaşice eace r a
ăta cat enul
bronzatalunuit ânăr.
 Bărbat ul seop ri la baza t reptel
or,î ntor
cându- sepen t
ru a
da co men zit ăcute celor doi bărbaţ i, şieipurt ând gl ugi, ca
re
îl flanca u. Încuvi
inţând, aceşti
a di spărură în noapt e.
Celaen a se gân di să î l urmăr ească pe unul di n ei, dar
veniseaicidoarcasăî lveri
ficepeArcher ,săvadăcepunel a
cale.Pl ănuise să îlt otverifice â pnă în momen tul î
n ca re avea
săurce e p va
poru l acel
a şisăpl eceep dart
e.I ar odată ce er a
dus,odat ă ce iîvafi dat regel ui cadavrul lui fal
s… Nu şt i
a ce
avea săf acăat unci.
Celaen a set rase ai mîn spat e n î umbra coşu l
ui când una
dintre găr zi scan ă acop erişuri
le, cău tând or i
ce se mn de
pericol înainte de a -
şicon tinua drumul – casăsu pravegh
eze
un ca păt al străzii, dacăeabănui a co rect
.
Rămas e î n umbr ă pe ntru cât eva ore, mut ându -se pe
acoperişul de pes t
e drum, ca să vad ă maibi ne faţa casei,

pâ
arnă
ăâtndc
,ândp
enoas
trupe ţ
ti
it
oaănîce
l
upură să ca
mea, pnl
e
ic
şe
t
e, be
un
ţu
il
vi. cât
Ceaen
el ua
nul,
îi
număr ă şireţ i
nu di recţi
il
eî n ca re o l uară şici ne pleca secu
ei
, dar t ânărul cusăb iil
e gem ene n u apăru.
S-ar fico nvi ns pe si ne căer a doa r unul di nt
re clienţi
il ui,
poate ch iar i ubitul uli A rcher, d acăce l
e dou ă găr zi ale
st
răinului nu s- ar fi întors şi nu s- ar fi strecurat î
năunt ru.
Când uşadi n f aţă se esc
d hise, Celaena zări un t ânăr înalt,
l
at în umer i, certându-se cu Archerî n hol. Stăteacu sp atel
e
l
ael
C uşă,
aen dar
eică ş
ave
ai
îpdădul
ăruse gl
negru
ug
,apân
deă pe
l
a ucmer
api – şi
, confir
amî
er ându
narm -
it
a
până în dinţ
i. Nu put ea ved ea ni
mi c alt
ceva. Gărzil
e sa le îl
flancar
ă imediat
,î mpiedi
cân d-o săvadă maibi ne înainte ca
uşa să î se
nchi
dă d i
n nou .
Nu foart
e grj
i
uliu – n u foarte ret
ras.
Un momen t mait ârziu, tânărul năvăli pe uşă af ară,di n
nou cugl ugape ca p şicucei doibărbaţi de-o parte şi de a l
ta
a sa. Archer ăst
teaîn pragu l uşii deschi
se, fiind vizi
bil pal
id,
cu braţ eel încrucişate. ânTărul seop ri al bazascăr i
i,
înt
or cându-se sp re Archer şi arăâtn
du-i un gest destul de
vulgar.
Chi ar şi de la di st
an ţ
ă,Cel aena putu vedea zâmbetul pe
care Archer - li aruncă î n schimb tânărului
. Nu era ni mic
amabi lî n el.
Îşidorisăfi f ostmai aproape şi săfi auzi t ce şi
îsp useseră,
săfi î nţeles esp
d re ce era vor
ba.
Înainte,l -ar fiurmări t pe tânărul st
răin casăobţ ină nişte
răspunsu ri.
Dar as ta era î nainte. Acum… ac um, nu- i păsa î
n mod
special
.
Era gr eu să î ţi pese, î
nţel
eseea cân d por
ni înapoisp re
castel.I ncredi
bil de gr eu să îţ
i pesecân d nu mai aveai pe
nimen i de ca re să î
ţi pese.

Celaena nu şt i f *l
a ce ăcea ângăuşaaceea . Deşi gărzi
l
e de al
baza turnuluiolăsaseră sătr eacă după ceoveri
ficaseră l
a
sânge en ptru arme,nu se nî doinicio cl
i
pă căves teaavea să
aj
ungă al C haol
.
Se î ntrebă dacăel ar î ndrăzni să o opr ească.Dacăar
î
ndrăz ni să maivor bească vr eodată cu ea.Cu o sear ă în
urmă, ch i
ar şi de la dep ărtare,în l umi
na l unii care ve
ghea
ci
mitirul, văzuset ăi
eturil
e ca re încă sevindeca u pe obrazul
l
ui.i
F Nu
ecarşt
e iat
srdacă
op deoiunmp
t l
er
auser
cţ
i ăede
un o sa
t
i
sesf
c acţ
a i
de en
e sa
uer
gde
i vi
e.Cnât
ă. ed
epuizată avea să e du p
fiă n oaptea ast
a?
Celaena of t
ă şici ocă ni î
n uşadi n lemn. Întârzi
asecu cinci
minut e –mi nute pe car e el p et
rec
use gân di
ndu- se acă
d voia
cu adev ărat să acce pte oferta lui Dori
an de a ci na cu elî n
apartament ul său.
Nu pri mi ni ci
un răsp uns,aşacăse nî t
oarse, încer
când să
evi
te priviril
e gă rzi
l
or post ate pe palier
. Fuse se o prosti
e să
vinăai ci,oricum.
Făcudoarun pas î n j osu l scării spiral
ate,cân d uşa se
deschise.
— Şt i
i,credcăast aesteprimaoarăcândvi iîn miculmeu
turn, sp useDor i
an .
Cu pi ci
or ul î ncă î n aer , C el
aen a încercă să- şirecap et
e
curajul î nai nte să pri veasc ă pes te umăr , la pri nţul
moşt en i
tor.
— Mă aşt ept am la maimul tî ntuneric,spuseea,porni nd
spre u şă. E dest ul de co nfortabil
.
Dorian ţ inu uşadesch isăşiî ncu vi
inţă către gărzi.
— Nu enevoi esă vă îngrij
oraţ i
,lespuseelcând Cel aena
intră în apart amen t
ul său .
Asasina seaşt eptasela grandoareşiel eganţă,dart urnul
lui Dori an er a – păi ,„ confortabil
” er a un cu vânt p or
ti
vit
. Şi

pu
şeţ
mi
n
ineucam
murdsăr
arădcăci
e os.
u
fni vea
ngi
n A uo
e, n ptap
atiţer
cu i
ebald
decoi
achor
lad
n ă
t
es,
tuu
lnde
mic şi,l ângă ferea
srtă, un bi rou acoperit d e hârti
i şică ri
ţ.
Munţ i şi utrnuri ş i cooan
l e de căr ţ
i. A copereaufiec are
supraf
aţă, fieca
re sp aţ
iu, cât de mi c,de â lngăper eiţ
.
— Credcăainevoi edebi bl
iot
ecarultău,mormăiCel aena,
i
ar Dorian râse.
Nu îşidăduse sea ma cât de mul tîil ipsise cel
a su net
. Nu
doar ârsullui, cişial ei , de a sorice
emenea
râ
;s,de a fpt. Deşi
pă—
reau
Dan
c l
u
ăarcru gr
fi dupeş
ăi
t
s,
ersă
vi
t r
or
iâ
idme
ă,i
zi
, l
el
t
oaet
east
ea
că ,
rţ
ieî
l i
assi
tmţ
eaea
ar l
ipsa
.
mergeîn bibliot
ecă.E camcom plicat săşt
ergipraf
ul cu el
e
pe ai
ci.
Dori
an se p al
ecăsări di
ce in
şt
e hai
ne pe care el ă
lsa
se ep
podea.
— Dupădezordi
neaast
a,mămircămaiai s
erv
it
ori
.
Un altrâset umpl
u încăper
ea,iarDori
an cără un morman
de hai
ne spre ouşă , ca
re,at
uncicând se esch
d ise,dezv
ăl
ui o
garderobă ap roape alf elde mar e caa Cel aen ei
, dar un văzu
maimul te, pentru că pri nţul ar uncă hai nele î năunt
ru şi
î
nch iseuşa .Î n capăt ul celăl
alt al ca mer e,i o al t
ă uşă ducea
probabill a baie.
— Am obi ceiuldeal espunesăpl ece,ziseel.
— Dece?
Celaena merse l a can ap eaua de un roş u pal id, di
n f aţa
şem i
neului, şiî mpinse că rţi
le care erau î ngrămădi te pe ea.
— Pent ru că eu şt iu unde es te t otul î n cam eăr. oat
Te
căriţ
le,toat e hârti
il
e –, i
ar î n momen t
ul î n ca re ei seapucăde
curăţeni
e, oa tte l ucruril
e ast ea su nt or ganizate şi u pse
deoparte,i ar eunu l e mai potgă s.i
Mer se l a pat ul u li şinet ezi c uve rt
ura roşi e, car
e er a
mot oo
til
tă, ceea ceî nsem na că st ătuseî ntins î n pat înaint
e
să ap ar
ă ea.

va—
fisNu
erva
ii
oo
tra
ume
ltăn
uid
car
eve
ots
aă
tt
,e
ceî
lmb
pur
ţa
ic
ne?AşficrezutcăRol
. and
Dori
an puf ni
, aranjându- şiper nele.
— Roland a încercat.Dinf eri
cire,în ult
ima vremea avut
nişt
e d ureri groazni
ce e d cap şim- al ăsa
tî n pace.
Cel
aen eiî i păru bi ne săau dă ast a – cu mva.Ul ti
ma dat
ă
când se er danjase să verifice, lordul din Mea h deveni
se,î
ntr
-
adevă
r, destul de a propiat de D orian, un priet
en, chi
ar.
— Şi,continuăDori an,pel ângărefuzulmeudea- migăsio
mi
mer
ueasă
de,ceafi
a maiîmar
mb eat
răc supă
derar
le
orzia mam
die
spei
r mel
aţ
i e
ă es
s ît
e r
mi ef
uz
c
â u
ş
t
igl
e
î
ncred erea
.
Celaena nu se şt aeptala ast a. Dor i
an eraîntotdeau na atât
de bine mbî răcat,încât eapres upusese că av
eaoam eni care
f
ăceau ast a.
Pri
nţ ul mer se l
a uşă şil e sp use gărzi
lor să l
e fie adusă
ci
na.
— Vin?î ntrebăeldelângăfereastră,undeţineaosticlăşi
cât
ev a pahare.
Celaena scut ură din cap ,î ntrebându- se unde av eau să
măn ânce. B i
rou l nu era o opţ i
une, ar i mas a de l ângă
şem i
neu er a o bi bl
iot
ecămi niaturală în si ne.Dr ept răspuns,
Dorianî ncepu să i el
bereez masa .
— Scuze,spuseelruşi nat.Am vrutsăst rângcărţ i
ledepe
masăpân ă să j u
angit u, darm- am l uatcuci t
itul
.
Ea î ncuvi
inţă, apoi tăcerea seaşt ernu î nt
re ei,î ntreruptă
doar de b ubuituril
e şi gâfâi
eli
le u li în t i
mp cemut a că riţ
l
e.
— Deci,spuseî ncetDorian,potsăt eîntreb cum det e-
ai
hotărât sămi t e alături la cină? Ai f ostdestul de cl ară câ nd
mi-aisp us că unvr eisă e pt
r eci ti
mp cumi ne –şicr edeamcă
ai trea
bă î n seara asta.
De f apt, Celaena sepurt asede- a dreptul groaznic cu el .
DarDor ian rămase cu spat
eel a l ea, ca şi cum î ntrebarea u n

conta.
Şi nu ştiu preabine de ceuvi cntel
e i îscăpară, dar asa sn
ia
spusead evărul
, ori
cum:
— Pentrucănuam undesămergî nal tăparte.
Stat
ul în apartament
ul eifăceadurer eamai i nsuportabil
ă,
să m eargăî n mormânto frustra,iar ân gdul la Chaol încăo
durea at ât de t ar
e, nî
câtab i
a put ea res pira. nÎ fiec are
dimineaţ
ă o pl i
mba pe Fleetf
oot, apoial er
ga singu ră prin
parcul de jocuri
. Chi
ar şifetel
e ca re alt
ădată sepl imbau pe
al
eil
e grăd
facă. i
nilor, aşteptându- l pe Chaol ,încet
aser
ă să o mai
Dorian încu vi
inţă, privind-o cu o bl ândeţ
e pe car
e eanu o
putea suporta.
— Atunci,eştimereubi ne-venit
ăai ci
.
*
Deşi c i
na f u t ăcut ă, u n fu l acri
mogenă. aDr Dori
an
observăsc himbar eadi n com port
amen t
ul Celaen
ei– ezi
tar
ea
şipr ecauţi
a di n sp atele cu vint
elor ei , moment
ele cân
d ea
credeacăelnu o pri veşte şio t ri
steţ
e nesfârşi
tă i seci teaî n
ochi. Con t
inuă să vor beascăcu el ,t ot
uşi, şiî i răspunsel a
toate nît
rebăril
e.
„Pentru că u n am unde s ă mer g nî altă parte.
“
Nu f usese i n
osult
ă, nu î n felul în care o sp usese ea. Iar
acum că ea dor mea pe can ape aua l ui,iar e c
asul băt use
recent ora dou ă,Dor ian se î ntreba ce o î mpiedica să se
î
nt oarcăîn cam ea
r ei.Î n modevi dent, nu voi
a să e fi singură –
şipoa te că avea nevoie să fie nîtr-
un l occa r
e n u î i aminteade
Nehemi a.
Corp ul eier a un amest ec e d ci cat
rici
; văzuse staa cu och i
i
l
ui . Dar aces t
e noici catri
ciput eaufi mai adânci : durer ea
pierderi
i Nehemi eişi, dif
erită, dar p oatel a felde ago nizantă,
pierderealui Chaol .
O par te din else bu cu r
a că ot ermi nase cu Chaol. Dorian

se r u
a pe sine pent
ru ast a.
*
— Trebui
esămaifiecevaai ci
,îispuseCel aenal uiMortî n
timp ceco t
robăi
a prin mor mântî n după- amiaz a u rmătoar
e.
Cu o zi î n urmă,ci t
isegh i
cit
oa rea pân ă cân d începuseră
săo doară och i
i. Totuşi, nu gă sse
i i ci
nun i ndiciu despre ce ar
put eafi ob iect
el
e,unde er au ascu nse, saude ce gh ici
t
oarea
fuseseat âtde bine asc unsă în mor mân t.
— Vreun felde i
ndiciu.Ceva care l eagă ghi
citoarea de
mi
seşcar
op ea
riîr
neb
t el
re ă,e
celdedou
Neh
ăemsai
a
r,adge.
cofe ELl
enanşi
umi derel
a soa rest
uiul
. Cel
se aen
rea
vărsa
înăuntru, ăcân
f d praf ul s ă sclipească. ăspu
R nsul e pe
aproape,su nt sigură, spuse ea.
— Mă tem că nu t epotaj uta,spuseMort.Dacă vreiun
răspuns imed iat
, ar r t
eb ui săgăseşti un cl
arv
ăzăt or sauun
oracol.
Celaena se r op
i din nou .
— Crezi că, dacă ci tesc asta cuiva cu abi
li
t ăţi de
clar
văzăot,
r ar u p
tea să… găse asc ă vr eun se ns ascuns,pe
care euî l scap din ved er
e?
— Poate.Deşi,din câte şti
u eu,când magi a a di
spărut,
odată cueaau pi erit şicei cuacest dar
.
— Da,dart u eşt
iî ncă aici.
— Şi?
Celaena privicătre atvanul di
n pi at
ră, caşicu m ar fi putut
vedeaprinel,pânălapământ uldedeasupra.
— Atunci,poatecăşialtefiinţestrăvechimaiaucât evadin
puteri
le de demul t
.
— Nu şti
ul acet egândeşti,darîţigarantezcăest eoidee
proastă.
Celaena rânji curăut ate.
— Suntdest uldesigurăcaaidrept ate.
 CAPITOLUL 40

Cel
aena stăt
eaî nai
nteaca rava
nel
or, pri
vi
nd cu
m co rturi
le
er
au dezmembrat
e.Sincron
izare p
efrect
ă.
Îşitrecuo mână pri n părul despri
ns şiîşiaranjă tunica
mar
onie.Podoabele ar fi atras prea mult at
en
ţi
a.Şi chi ar
dacă doarpen t
ru o or ă,Cel aena nu se p utu abţi
ne sănu
savureze sen t imentul de an oni
mi t
ate, să nu se amest ece
print
re munci t ori
i de al carnaval
, acei oamen i ca
re purtau pe
hainelel or r paf
ul a o su t
ă de r egate.Cum ar fif ost săaibă
acea l i
bert
at e, să vadă l umea bu cată cu bu cat
ă, să
călăt
or ească e p fi
ecar
e drum… Pi eptul i se ncor
î dă.
Oamen iitrece au pe âlngăea, de-abi
a privi
nd-o,pe măsu ră
ce nîainta sp re vagonul negru. Poa te căer a o prost
ie,dar ce
avea de pierdut dacăî ntreba? DacăPi ci
oare-
gal
bene chiar era
o vră j
itoare,atuncipoat e căaveaşidaru l clarvizi
unii
. Poate
că ea avea să î
nţ el
eagă gh i
citoarea i n
d morm ânt.
Când Cel aena ajunse alva go n, di
n f er
icire,nu er au cli
enţi
prin prea j
mă. Baba Pi cioare-galbene st ăteape u lt
ima treaptă
a scăr ii,f umând o pi pă l ungă,di n os,a căr eicupă av ea
form a uneigurica re ţipă. Linişti
tor.
— Vr ei să pri veşti î n ogl i
ndă? î ntrebă ea, f umul
revărsâ ndu-se i n
dtre b uzele ei. Gat a, t e-
ai hot ărât sănu mai
fugide so art
ă?
— Am cât evaîntrebăripent rutine.
Vrăji
toareaoadul mecă,iarCel aenarezi stătent aţ
ieidease
trageî napoi.
— Da,duhneşt ia î ntrebări– şia munţ i
iCerbul ui
.Di n
Terrasen,aşa- i?Cum t enumeşt i?
Celaen a şi
î afundă şi maimul t mâi nil
e n î buzunare.
— LillianGordaina.
Vrăji
toareascuipăpepământ .
— Care est e numel e t ău adevărat, Lill
ian? Cel aena
î
ncremen i. Pici
oa re-ga lben e izb ucniî n râs.Hai de,con t
inuă
ea, vreisă -
ţi ci tescvi it
oru l
? Pot ăs -ţ
i sp un cu ci ne te vei
mărit
a, câ ţ
i co pii vei avea, câ nd vei muri …
— Dacăeşt iat âtdepri ceputăcum spui ,at uncişt iicănu
mă i nteres
ează l ucr uri l
e ast ea.Dar aş vr ea să vor besc cu
ti
ne,sp useCel aen a, ar ăt
ându- i cel
et reimon ed e de aur d in
palmă.
— Caprăzgârci tă,spusePi cioare-gal
bene,trăgânddi n nou
din pipă. Atât va lorea zădaruri l
e mele p entrut i
ne?
Poate că era pi erder e d e itmp. Şi de b ani. Şi de mândri e.
Celaena se nî crunt ă şidăd u să pl ece,ascu nzân du-şidin
nou mâi nil
e n î pel erina nea găr.
— Aşteaptă,spusePi cioare-galbene.
Celaena con t
inuă să ear m gă.
— Prinţulmi-adatpat rumonede.

st
rCel
ân aen
se a
i
ni se
ma . opri şipri vipes t
e umăr . O gh ear
ă r ece îi
Pici
oare-gal
bene i îzâmbi .
— Şielaavutni şteîntrebăritar
einter
esante.A crezutcă
nu l -
am rec unoscu t
, dar mt si mirosul de sânge avi
Hl l
iard de
l
a o poş t
ă.Şapt e mon ede de au r şi î ţ
i răspu nd la t oat
e
î
ntrebăril
e– ş iî ţ
i spun şicem- aîntrebat el.
I-
ar vinde î nt
rebăril
el ui Dori
an – o rcu
ii? Acel cal
m f amil
iar
o străbătu.
—
DiDe
nţiud
i nid
neş
fit
iucăi
er n
aumi
cot nţ
i
oroa?
nţeilică
rră
i î n lumi na torţelor
.
— Ar fi rău pent ru af
acere dacă aş fi etichetată drept
minci
noa să. Te-
ai simţi mai bine d acăaş u jra pe u nul dintre
zei
it ăi mi loşi
? Sau poa te pe unul de- al meu ?
Cel
aen a pri vivago nul negru, prinzându-şipărul l a sp at
e.
O uşă ,f ără ieşi
re pri n sp at
e,ni ciurmă de vr eo ieşir
e f alsă
.
Nici
o cal e de sc ăp ar
e,doarmul te av etr
ismen te în cazcă
ci
neva i nt ra î
nău ntru. Îşiver i
fică ar mele – dou ă pumnal e
lungi, un cu ţitîn ci zmă şit reidi nt
re agra fel
e mort al
e de păr
ale P hil
ippei
. Mai mul t decât su ficient.
— Şase monede,spuse bl ând Cel aena,şinu voiraport a
gardianului căî nce rcisăvi nzise cret
el
e prinţ ul
ui .
— Ci nespunecăgardi anulnu vafi i nt
eresatdeel e?Aifi
surprinsăsăafli câ ţ
i oa men i vor săşt i
e ca re su nt adevăratel
e
interese ale prniţ
ului moşt en i
tor.
Celae na pu se şas e monede di
n au r pe t reaptă, lângă
cotoroanţă.
— Treipent ru întrebările mele,spuse ea,apropi indu-şi
chipul de a l vrăj
itoareicâ t put u de mul t. Resp iraţ
iaî i duhnea
a hoi t şi aput regai. Şi r t
ei en ptru t ăcerea î n privinţa
prinţului.
Cot oroanţ
ei iî scl ipiră och i
i, a ir ungh i
il
e l ungi i n
d fier
scrâşn i
ră unele d e a l
tele când î nti
nse â mna casăi a banii.

—
UşaTrec
di
iî
nc
n arav
spata
en
eă,s
l spuse
ău se
ea.desc
hise f
ără niciun su net
. Un
int
erior întuneca t zăce a di ncol
o de ea, presărat cii-
col
o cu
peti
ce e du lmină. Picioare-gal
bene şi
î st
inse ipa di n os.
Celaen a sperase alast a – să i
ntre n
î caravană şisăevi t
e să
fie vă zută cuvr ăj
itoarea.
Băt râna gâfâi cân d se i d
rică,cu o mână sp ri
ji
nindu-
se ep
genunchi .
— Acum î mispuicum t echeamă?

gâU
tun
lC v
ân
elat
en rec
ei.e b
Tru ăt
cuu
ri dde
i
nspr
ca
re car
naval
.avană,strec
urându-se pe
— Eu pun î ntrebăril
e, zise Celaena şi urcă scări
le
vagonului.
Înăuntru erau cât eva l umân ări soioase
, a căror ulmi nă
li
cărea în t oate oglinzil
e di n caravană. Erau multe,de t oate
formeel şi mări mile, unel e sp ri
ji
nite de per eiţ
, al tele
propti
ndu- seunel e de ce lel
alte ca nişte vec
hi pri
eteni, altel
e
fiind doa r nişte cioburi atârnând de a rmel
e or
l.
 Peste o t,t ori
unde e ra puţ i
n sp aţiu, erau î mprăştiat
e h ârt
ii
şiper gamen te,bor ca ne p line cui erburi sa u lichi
de,măt uri
…
pro sti
i.
În sem iîntuneric,ca rava na se nî tindeaî n l ung şiî n lat mai
mul t d ecâtr a fi f ost osi pbi
l. O căr are şer puit
oa re fusese
trasa tă printre oglinzi , ducâ nd în î nt uneri
c – o cărare p e care
păşeacu a
m Pi ci
oare- galben e,de p arcăaifi avu t unde n î altă
part e sămer giîn l ocu l ăsta straniu.
„Nu poat e fi r eal– t rebui
e să fie o i l
uzie di n pricina
oglinzilor
.”
Celaena pri viî nap oispre uşa car avaneichi ar cân d se
înch ise. Î
şisco asepumnal ul î
nai nte caeco ul uşi i săî ncet
eze
să r ăsune î n î ncă pere.Î naintea ei , Picioare-gal
ben e chicot
i,
ridicân d lumân area pe car e o ţ i
nea î n mân ă.Supor t
ul ei
păr easăfie d e or
fma unui cr an i
u, î ncălecatpe u n f elde o s

mai
„ lu
Trung.
curiief
ti
ne şiordi nare de carnaval”
,î şisp useCelaena
iar şi ari, ărsuflarea învol
burându-i-
se î n aer ul ercedi n
caravană. Nimic nu era real . Dar Pi ci
oare-
gal
bene şi
cunoşti
nţel
e pe ca re e
l avea erau.
— Vino,f
ato.Vino,st
ailângămine,săput em vorbi
.
Celaena păşi cu gri
jă peste o oglindă căz ută,ţi
nân d un
ochi pe lumân area cu su port
-crani
u – şipe uşă, pe ori
ce
potenţ
ial
e ieşi
ri (nici
una, din câte putea ved ea deocamdată,
dar
mişcapoat
em
f eei
er
a vr
a. eo trapă prin pod ea
), şipe f elul în ca r
e se
Surprinzăt
or e d repede,rea l
izăeaşisegr ăbi săo aj ungă
din urmă pe Pi cioare-
galbene.Pe măsu ră ce î nai
nt a prin
pădureade o gl
inzi
, reflecţia eisemut a de co l
o-col
o. Înt
r-una
dint
re ele apăreascu ndă şigrasă ,î n alt
a înaltă şii mposibi
l
de s l
abă. Înt
r-o alt
a seză ricu capul în jos,iar apoi mer gâ
nd
î
nclinat. Fu sufici
en t să-i deao durere cruntă de ca p.
— Aiterminatcuhol batul
?spusePici
oare-gal
bene.
 Celaena o gn i or
ă, dar î şipuse u pmnalul în t eacă şio u rmă
pe emf eie n îtr
-un sp aţi
u unde seut p
east aj os, înainteaunui
cuptor si ni
st ru, cu gr atii. Nu ave a niciun mot iv să scoat ă
arma –, nu cân d î ncă av ea nevoie ca Pi cioar
e-galbene să
coopereze.
Micul sp aţiu er a îngră di
t nîtr-
un cerc lipsit d e oglinzişi
alt
e prost ii
, cu ni mi c mai mul t decâtn u cov
oraş şicât eva
scaune,casăfie mai pri mit
or. Pici
oare-
galben e mer sel ângă
cuptor şi luă câţ i
va but ucide l ângă el. Celaen a rămasepe
margineacovor ului de u n roşuşt er
s,privind cu m vr ăji
toarea
deschise gr il
ajul c uptorului, aruncă l emnele î nău ntru şi
închise i n
d nou uşa. În câteva secunde,l emnel e se r ap
inseră
cu o flacăr ă mar e,car e d eveni şimail umi noasă din pricina
ogli
nzil
or d in j ur.
— Pietreledi n careestef ăcutacestcuptor
,spusePi cioare

gal
anbe
i ne,de
mal mân gm
coâindi
pan zi
e, du
slundi
tn di
ncăr
ă
rum
i
ni
dă
ele ncapi
eag
ră
t
al caCr
ei pe
oc un
han.
Lemnul din ca rava
na ast a a f ostual t din pereiţ
i şco
lil
or o l
r
sacre.De aceea go nu
va
l meuest e… neob işnui
tî n int
eri
or.
Celaen
a nu sp use i n
mi c.Ar fif ost uşorăset i
chet
ezet otul
drept sca
matorii de carnava l
, doar căved eatotul cuoch ii ei
.
— Deci
, spuse Pi cioare-gal
bene, rămânând şi ea î n
pici
oare,în ciuda sca unelor din lemn st răvech
i din jurul lor.
Înt
rebări
.

i Deşi
med ata
i eru
– l
d
esd
ti
und
l ca
eram
va
un
l
tăcât
eraCrece,
el acu
aen pt
să or
u
înl
ceî
anp
ci
ănssăî
l î
sencălzi
mt
siă
i
nconfort
abil cu t oate strat
uril
e de hai ne pe ea . iÎf usese
spusăo poves t
e o dat
ă, într
-o noapt
e călduroasă ,în Deşertul
Roşu; o poves te despre ce î ifăcuse una di ntre vrăj
it
oarele
Dinţ
i-di
n-fier n ueitiner
e etfe.Ce ărmăsese din ea .
Oase bale.Ni mic maimul t
.
Cel
aen a prividin nou spr e cupt
orşise u mtă maiap roape
de uşă. i Dncol
o de ac el mi c spaţ
i
u, mai m ulte ogli
nzi
aştept
au î n î ntuneric –caşicu m ni cimăcar umi
lna focul
ui
nu put eaaj unge alel e.
Pici
oare-galbene sepl a
ecămai aproape d e gri
laj
,f recâ
ndu-
şideget el
e î ncovoiate în f aţ
a l ui
. Lumi na flăcăril
or a d
nsa pe
unghiil
e e i din fier .
— Dă- idrumul ,fato,înt
reabă- mă!
Ce vr usese o Drian să şt ie cu at âat di
sperare?Oar e şiel
i
ntrase î n l ocu l ăsta st raniu şiî năbuşi
tor? Celpuţ in, el
supravi
eţuise. Doarpen tru că Pi ci
oare-
gal
bene voi a să
f
oloseascăori cei nformaţie put ea sco at
e de la el . Nai
v, naiv
bărbat!
Ea eradi ferit
ăî n vreun f el,totuşi
?
Aceastaput eafisi nguraeişansădeaaflacevoi asăştie,
î
n ci uda ri scu l
ui,î n ci uda a cât edcom plicat
e put eausă
devină lucrurile după aceea.

r —u
ăspAnm
sug
lăsi
to
ei deghicito
câtaa
evre, i
arp
săpt ri
ămeten
ânii
.iA
me
mis
peut
otg
s â
c
hn
i des
ar cl
şi a
un pari
u,
spuse ea, câtde i ndifer
entă put u. Răsp unde t u, dacăeş ti
atât e d deşteap tă şi at oştt
iutoare.Maipun o mon edă la
bătai
edacăghi ceşt irăspunsul .
— Copilobrazni c.Îmii roseşt
it i
mpulcuprost i
aasta.
Pici
oarel
e-galben e pri vi ogl i
nzile, ca şi ucm ar fi put ut
vedeacevaceCel aenanuvedea.
„Sau caşicu m s- ar fi pl ict
isi
t deja.
“
E
sco
al
iber
se âhg
n
d
iu-
ci
tose t
arearept
dinatbudenat
zu en
r si
şiuo
nea idi
ci
t n vo
cu pi
ept
c e,ar
tCel
e.aena
Când t ermină, Pi ci
oare-
galben e întoa
rse uşor cap ul spre
Cel
aena, cuvocea gravă şirăgu şi
tă:
— Undeaigăsi taia?
Celaena ridicădi n umer i.
— Spune-mirăspunsulşis- arput easă-ţ
ispun.Ceobi ect
e
su
nt descri
se nîgh ici
toareaast a?
— Chei Wyrd, spuse Pi cioare-gal
bene, ochi
i scl
ipi
ndu-i.
Descrie cele rteicheiWyr d care d eschis p oart
a Wyr d.
Un fior e d gheaţ
ă st răbătu spinar ea Cel aenei
, dar spu se,
cumaimul tă bravadă decâti ntenţi
on ase:
— Spune- micesunt–chei l
eWyrd,poart aWyrd.Di n câte
şti
u eu, poţ i să mă mi nţi
. Aş pref era să nu mă i ei drept
proastă.
—I nformaţia asta nu est e pentru jocurile stupi
de al e
muritoril
or,i zb
ucni Picioare-
galbene.
Aurull i
căriînpalmaCel aenei.
— Spune- mipreţultău.
Femeia opri vidin cappână- n picioare,adul mecân d-o.
— Preţulmeu nu arenume,spusevrăj itoarea.Daraurule
suficient pentru moment .
Celaena maipuse i nccimon ede i nd au r pe cupt o,
r căl
dura
flăcăril
or r a
zându-
if aţa. Era un f ocat ât de mi c,dar eaer a

dej
a Od
— leoa
ar
t
ăcă
ceda
eflit
ra
an
ssp
a,i
t r
a
nuţ
ie.
maieste cale de î
ntoarcere,o
averit
zăvră ji
toarea.
Iar d i
n sclipi
ril
e d i
n och iilui Pici
oare-
galbene, Celaena şt
i
u
că băt râna nu crezuse ni ci măcar osecundă mi nci
una cu
pariul
.
Celaen a ăcu
f un pasmaiap roape.
— Spune- mi.
Pici
oare-gal
ben e prvi
i spre oal tă ogli
ndă.

Nu— dWy
oar
rdulaguri
E ve
lrn
eiieaz
, ăş
ci aifo
trmeaz
ot ă st
cef
uendvi
e aţ
i
ua
.ac
Eei
xst
e
stil
ă u
lmi
umi. di
nco l
o de
cunoş ti
nţa noa stră,l umi car e stau una pes t
e alta şinu o
şti
u. Chi ar acu m, ai put east a pe u fndul oceanului altcui
va.
Wyr dulţineacest eţ i
nut uriseparate.
Picioarele-gal
ben e î ncep u să se pl imbe agi t
ată în j urul
cuptoru l
ui , pi
erdut ăî n propri i
le cuvinte.
— Suntporţ i,zonenegreî n Wyrd,carepermi tcaviaţ
asă
treacăî nt re ulmi . Sunt porţ i Wyrd care duc nî Eril
ea. Totf el
ul
de fii nţe au t recut p ri
n el e ul t
imel e mi lioane de ani . Fiinţe
blânde,darşil ucrurimoart e şiodi oase care se strecoară
printre n oi când zei i nu su nt aten ţi
.
Picioa re-
galben e dispăru după o og l
indă, paşii eisa cadaţi
răsu nân dî n car av
an ă.
— Dar î n urmă cu mul tt imp, înai nte ca oameni i să
cotrop ească lumeaast a mi zerabi
lă, un al t
felde ă ru a păt runs
prin por ţ
i: Val gul. Demon i di n al t t ărâm, dor nici să
cuce rească Erilea, şi cu f orţa uneiarm aet nes f
âr şti
e de
par t
ea l or
. n Î Wen dlyn, s -au l upt at cu Fae.Ori cât ar fi
î
ncerca t copi
ii nemuri tori, nu i -
au put ut învinge.
— Apoi ,Faeaudescoperi tcădemoni iValgauf ăcutcevade
neier t
at, con ti
nuă vr ăjitoarea. Luaser ă o buca t
ă di n poa rta
Wyr dcu magi alorneagrăşioî mpărţ iserăî ntreipărţi–t rei
chei. O ch ei
e pen tru fieca re dint re regiil or. Folosindu-le pe

t
doa
t
upe
ă bt
rei
u deod
nul plată,să
ac, regi
î
iiman
Val
gpup
i ut
l
ezeeau d
put esc
er
eahi
pden
et p
r
uoarta
a-
şiWyr
spdi
or
f
orţel
e,săperm i
tă unui şi r n esf
ârşit de soldaţi săsereverse
î
n lume.Fae şt i
au căt rebui
au săî i oprească.
Cel
aen a pri vi flăcările l uminoase, apoi ogl inzi
le şi
î
ntunericul di
n vagon. Căldura er aî năbuşitoa
re acu m.
— Aşacăun grupmi cdeFaeapl ecatsăfurecheiledel a
reg
ii Valg,sp usePi ci
oare-gal
ben e,vo ceaapropi i
ndu- i-
sedin
nou. Era o mi si
une mp
i osi bi
lă; mul ţ
i dintre nai
vii ăia nu s-
au
ma—iDa
î
ntors
r .
cheil
e Wyrd au fost î
ntr-
adevăr recuperate, iar
regi
na Fae,Maeve, i-a i
zgonit pe Valg în ţ inutul lor. Dar, cu
toat
ă î nţelepciunea ei
, Maev e n-a put ut afla cum să pună
chei
leî napoi î n poartă – şini ci
o fieră ri
e,ni ciun oţ elsau altă
greutat
e nu l e putea dist
ruge. A st
fel
, Maeve , c rezând că
nimen i nu ar reb tui săai bă putere alor
,l e-a t ri
mis pe mare
cu Br annon Gar ah
tyni
us, pr i
mul r ege al Te rrasenului
,
pentru a l e a scunde pe acest cont
inent. Şi astfelpoa rt
a Wyr d
a rămas p rotejată, iar p uterea ei– n ef
olosi
tă.
Tăcereaseaşt ernu în caravană.Chi arşipaşi isacadaţiai
l
ui Pi ci
oare-
galben e s e o pri
ră.
— Deci,ghicitoarea est e o… hart
ă căt r
el oculunde sunt
ascunse ch ei
l
e? nî t
reb ă Cel aena,tremurân d acum căreal i
za
după cef elde p uterel erga
a u Neh emi a şit oţ
i ceil
alţi
.
Şi mairău , după car regele
e a lerga
.
— Da.
Celaenaî nghiţiî n sec.
— Cearput easăf acăci nevacuacest echeiWyrd?
— Persoana care l e are pe t oatet rei ar putea deţine
control
ul asu pra por ţi
i Wyr d sp arte – şiasu pra î nt
regi
i
Eril
ea. Ar putea să deschidă şisă nî chi
dă poa rt
a după bunul
plac.Ar put eacu cer il umi noisausăl ase să t
reacădi ncoa
ce
tot elf
ul de fii nţe ca re să o aj ute să î şiat i
ngăsco puri
le.Dar

ch
peri
arl
i
cu şi
os.oNusi
n
agu
reră ch
dest
uei
l
ăepa
urt
erp
eutea f
casăace pehi
desc ci
dăneva
poat
rer
t
a,i
bilar
d de
destulă câ t ăs devină o amen inţare.Vez it u, ch ei
l
e î n si ne
sunt put ere pură – p utere care săfie mod el
ată după pl acu l
cu i o mânui eşt
e.Ten t
ant, nu-i aşa?
Cuvint
ele răsu nară prin ea, con topindu-se cu or dinul
Elen eide a gă sişidi st
rugesu Rău.
rsa răului
.Rău l car
e se
ridicase în urmă cu zec e an i
, cân d un î ntreg conti
nen t se
trezise brusc al mila unui singu r om – u n om car e, cumva,
deveni
O suse
rsăe
dden
eop
p
uri
tt.e ca
er re exist
aî n af
ara magiei.
— Nusepoat e.
Pi
cioare-
galbene s căpă d oar un ch i
cot de confirmare.
Cel
aen a conti
nuă săsc uture d i
n cap ,ini
ma băt ându-i at
ât
de violen
t,î ncât de-abia puteares pi
ra.
— Regelearevreuna di ntrecheileWyr d?De-aia a cuceri
i
at
ât de u şorî ntregul continent?
Dar dacă ejda f ăcuse asta – at uncice l a
pnuri mai ave a?
 — Poatecă da,spusePi ci
oare-gal bene.Dacă arfi să pun
rămăşag ru aul meu munci t, aş p sune c ă are cel puţin una.
Celaena scr ută întunericul, og linzile, a d
r doa r versiuni
prop ri
i o pri ve au înapoi. Nu auzi ni mic,î n af ară de l emnul
trosn i
nd în f ocu l di
n cu ptor şide e rs
piraţia eisa cadată.
Pici
oare-gal
ben e se opri.
— Maiest ecevaceart rebuisă-mispui ?î ntrebăCelaena.
Niciun răsp uns d i
n part ea ă b
t rânei .
— Deci,doaro să- mii eibaniişio să f ugi? Celaena păşi
sp re aleeadi nt re ogl
inzi, spre u şaca re acu m păr eai mposibi
l
de d epart
e.Dacămaiam î ntrebări ? con tinuă ea.
Propri
ile mi şcări î
n ogl i
ndă o f ăcu ră săt resară, dar rămase
în al ert
ă şicon cen
trată – ami nt indu- şiceavea de făcut.Î şi
scoas e ambele pu mnale.
— Crezică oţ el
ulmă poat e răni?r ăsună o voce care se

v
ne
i
cnă
ea
i d.
eriinsprefiecareoglindă,pânăcesursaeieraori undeşi
— Şieu care credeam că ne si mţim at
âtde bi ne,spuse
Celaena,f ăcândî ncă n u pas.
— Pt i
u!Ci nesesi mtebi necând oaspet
elet ău pl
ănuieşt
e
săt e u cidă?
Celaen a zâmbi.
— Nu ăst a est
emot ivulpentru careteîndrepţispreuşă?
conti
nuă Pi ci
oare-
galbene.Nu casăsca pi, cicasăt e asi
guri
euSp
că— nu t
uner
eccu
-
mi ed
iip
-
aui
mnai
malel
enda
vâ t
ul
eî
t n
em
nt i
rebl
ăoa
se?
ri
lepri
nţul
uişit
e
l
as săpl eci
.
Maidevreme, f use
se ep punctul de a pl eca,at uncicând
menţi
onarea uli Dori
an o o
prise nîl oc.Acu m nu av eade al
es
î
n ceea ce reb
tui a săfacă.Ce a f
vae
căsă
a p
en t
ru a- l prot
eja
pe Dori
an. Asta era cev
a ce eal
rizase cu o noa pt
e nî urmă: î
i
mairămăs ese cineva – un prieten. Şi nu av ea să se dea
î
napoi de al nimic pen
trua-l şt
iî n siguranţă.
 — Şidacăţ i-aşspunecănul e-am vândutnimănui ?
— Nut e-aşcrede.
Celaena zări î n sf ârşit u şa. i ci
N urmă de vr ăj
itoare.Se
opri
, ajunsăl a mi j
locul vag onul
ui . Ar fi mai uşor să o pri
ndă
pe em
f eie a i
ci– mai rapi d şimai cu rat
.
— Păcat,spuse Pi cioare-gal
bene,i arCelaena se î nt
oarse
spre vocea f
ără t rup. Treb uia săexi ste vr eoi eşiseascu nsă–
dar n ude? Dacăvrăj itoarea ieşea,dacăspu nea cu i
va ce o
î
ntrebaseDori an (oricear fif ost)
, ceo î ntrebaseeaî nsăş…i
Peste totî n juru l ei , propria reflexie t resărea şil i
cărea.
Rapid, curat, apoiavea săse acăf nevăzu t
ă.
— Ce se întâmpl ă,şui eră print
re dinţiPicioare-gal
bene,
când vân ătorul devine â vnat?
Cu coa da och i
ului, Cel aena zări silueta coco şată, lanţuri
at
ârnân d di n mâi nile sal e î ncovoat
ie. Se răsu ci spr e

v
irăj
mo i
bt
io
la
ire,
zeze,pumnma
ca alui
ldae
pj
az
oi bu
sărând di
… n mâna ei– ca să o
Oglinda după car e st ătuse Picioa
re-gal
ben e se sparse în
mii de ă ţndări.
În spa t
ele eise au zi un cl inchet surd şiun cr oncăni
i
sati
sfăcut.
Cu t otan trenamen t
ul ei , Cel
aena nu fu destul de arpi
dă să
se ferea scă, nain
îte ca l anţul greoisă o l ovească şisă o
t
rântea scă cuf aţal a podea .
 CAPITOLUL 41

Chaol iş D ori
an st ăt
eau la balcon şi p ri
veau cum
carnav
aull er
a demon t
atbucată cu bucat
ă.Aveasăpl ece a
doua zi di
mineaţ
ă, iar apoiChaolî
i put
eat ri
mi t
e din nou pe
oameniilui l
atreburi ut
il
e.Cum ar fi săse asi gure că unmai
intrau alţ
i asa snii î
n cast el
.
Dar e c
a maiap ăsăt
oar e problemă a l ui Chaol er
a Celaena.
Târziu,noapteatrecută,dupăcebi bli
otecarulregalplecasel
a
cu l
care, h Caol se î ntorsese î
n bi bli
otecăşi găsi se arhi
vele
gen eal
ogi
ce. Ci
neval e deranjaseor dinea, aşacăî iluaseceva
timp să găsea scăarbor eel pe car e î l căuta, dar nî cele di n
urm ă set rezi î
n f aţa och i
lor cuo l ist
ă a ca selor nobil
il
or d i
n
Terrasen.
Nici
una di nt
re ele n u purt a numel e de S ardot
hien, deşi nu
era delocsu rprinzător. O part e di n elşt i
useî ntot
dea una că
nu acela er a numel e ad evăratalCel aenei
. Aşa că f ăcu se o
li
stă – o l i
stă car e acu m er a î n buzunaru ll ui, ar zându-i
piept
ul – cu t oate case l
e nob il
e di n car e ar put ea ven i
Celaena, ca se cu copiil a vremeacu ceri
rii Terr
asen ului. Erau
cel puţin şase f
ami li
i car e su pravi
eţui
seră… dar dacăea
provenea di ntr-una car e fuse se î n întregi
me măcel ărit
ă?
Cân dt erminase ed sc ris n umel e,reali
zase că u afl
n ase i mi
nc
noudes pre ea.
— Deci ,aidegând sămăî ntrebicevasau m- aitârâtaici
doar casă- mi î ngheţe u fndul aşteptândt oa t
ă noa ptea?sp use
Dorian.
Chaol i dr
ică di n spr âncene, ari Dor i
an î i ar uncă un
zâmbet bl ând.
— Cum sesi mte?îlînt rebăChaol .
Auzisecăl uaserăci naî mpreună–şicăeanu pl ecasedi n
apartament ul lui pân ă după mi ezul nopţi
i. Oar e fuseseun
gest nitenţionat d i
n part ea ei ? Să î lf acă să su f
ere şimai
mult?
— Rezi stă,spuseDori an.Câtdebi nepoat e.Şi,cum ştiu
căeşt i preamândru casăî ntrebi, o să -ţi sp
un cănu, nu t e-a
menţionat . Nicinu cr edcăo va ace. f
Chaolt rase adânc aer în pi ep t
. Cum l -ar putea convi
nge ep
Dori
an săst eadep art
e d e ea ? N u pen tru căar fi f ostgel
os,ci
pent
ru că Cel aena ar pu tea r eprezenta o ameni nţare mai
mare decât şi -
ar put ea î nchi pui v reodată Dor ian. D oar
adevărul î l puteaco nvinge, dar…
— Tatălt ău e f
oarte curios în privinţat a,spuse Dorian.
După î nt runiri
le consiliul
ui, mer eumă î ntreabă de it
ne.Cred
căt e v reaî napoi în Ani el
le.
— Ştiu.
— Veipl ecacuel ?
— Vreisăpl ec?

—
ChNuleu
ao î t
re
şi b
înui
clesă
ădd
eşt ec
i
ni
dţ
ia
i
.sta.
Cu siguranţă nu pl ecani căieri
, nu
cât Celaena er a ai ci. Şi nu doa r din mot i
vul că ea er a cine
era.
— Nuam ni ciuni nteressăfiul ordulţi
nutuluiAnielle.
— Uniiaruci depent ruput ereapecareodeţ ineAni ell
e.
— N-am vrut -
onici odată.
— Nu.Dori an îşipuse mâi nil
e pe balust
rada balconului.
Nu, n-ai vrut ni ciodată ni mic pen t
ru tine,î n af ară de poziţ
ia
peChc
a r
e d
aol oes
cai
hacu
isem gu
şi
ra,descuCel
zaen
e a.
el dej
a for
mân du-se epl imba
l
ui.
— Crezicăsuntorb?î ntrebăDori an,cu opri
virerece.Şti
i
de ce amab ordat-
o a l b al
ul de Yu lemas? uNpen tru că oivam
să oi nvitla dans,cipen tru că m a văzut cu m vă r pi
veaţ
i unul
pe ceăll
alt
. Chiar şiat unci, ştiam cesi mţi.
— Şti
ai,şit
otuşiaiinvit
at-ol adans.
Mâinil
e ise nclîeştară în pumni .
 —Eî n stare să deci dă singură.Şia f ăcut-
o.Dori an î i
aruncă n u zâmbet amar .În pri vinţa amân duror a,închei e el.
Chaolresp iră adânc,î ncer când să -şicalmezeuri f
a.
— Dacă si mţ iceea sesi mţi,at uncidecepermi ţica t
at ăl
tău să o ţ ină pri zon i
eră? De ce nu găse şti o cal e de a o
eli
bera de co ntract
? Sau ţ i
-e e tamă că , dacăo el i
ber ezi, nu se
vamaiî nt
oarceni ci
odat ălat i
ne?
—Î nlocultău,aşaveagri jăcespun,zi seblândDori an.
Dar er a ad evăra.t Deşinu- şiput ea imagi na o l ume f ără
Celaen a, Chaolşt i
a căt rebuia săo scoat ă cu mvadi n castel
.
Totuşi,nu îşiput eadaseamadacăt rebuiasăof acăpent ru
bineleeisaupent rualAdar l
anul ui.
— Tat a est e dest ul de t emperament al cât să ne
pedep sească pe amân doidacăî nce rc să ab ordez su biec
tul.
Sunt de a cord cut i
ne,ch iar su nt: nu este d rept săo i ţnă ai
ci.

Da
prir ot
vi ct
ua sr
uper
teb
rioui
ri
tatsă
e. î
Şţ
is
i mă
ă so
tri
e cu
gâ vi
nd n
e t
ştel
ie. Pri
cui n
iţ
î u
el
şt
imo
l
oşt
ien
a.i
l t
or l
î
Altădată,Chaols- arficont razis.Alt
ădat ă,esteposibilsăfi
protestat lai deeacăl oi
ali
tateasaf aţ ă de co roană era ceamai
valoroasă cali
tatea l ui.Daracea l oi
alitate,acea supunere
oarbă, fusese ncep
îutul decli
nul ui său.
Şi di st
ruseset ot ul.
*
Cel aena ştia că f usese i nconşti
en tă doa r pen tru câtev
a
secu
l
ege nmâ
de,
i d
niara
l
e f
usese
l sp
at fici
e cusuen
untlp
aen
nţt
.ru
Capca
ulPî
i
ici
oa
bur
be-
g
uiaa
lben
, ie sâ
ar să î
ie i
ngel
se r p
eli
ngea pe gât, pătându-it unica. Nimic prearău avu sese
răni mai gr ave. Armele î i d ispăruseră, tot
uşi , a runcate
undeva î n caravană. Chiarşicel e din păr şi haine.Şi di n
ci
zme.Deşt eaptăfemeie!
Aşa că ni
ciea nu-idădu vrăji
toareivreoşansă să îşidea
seama că er a con şt
ient
ă. Fără ni ci
un aver t
ismen t,î şiridică
umer i
i,lovind cuca pul înapoicâ t de atre putu.
 Oaset rosn i
ră, iar P i
cioare-gal
ben e ur l
ă, dar C elaen a deja
se răsu cise,aducâ ndu-şipi ci
oarele su b ea. ră V
jitoarea se
repezi spre ce l
ălal
t capăt al l anţului,i ute cao vi peră . Celaen a
căl
că cu t oa tă put er
ea pe l anţul di ntre el e,iar cu cel ălalt
pi
cior ol ovipe Pi ci
oare-galbene nîf aţă.
Femeia f u ar uncată,de par că n-ar fi f ost n i
mi c al tceva
decât vânt şipraf ,în umbrel e d i
ntre o gli
nzi.
Înj
urând î n bar bă,Cel aen a simţi cu m fier ul receî i ap asă
î
nch ei
eturil
e.Dar u fsese învă ţ
ată să seel iberezedi n l ucruri
mair el
e.Arobyn n o l eg
asedi n cappân ă în pi cioare şi o
f
ăcu sesăî nveţe săseel ibereez,ch iar d acăast a î nsem na să
st
eadou ă zi leî ntinsăpe pământ ,î n prop ri
a mi zer ie,sausă
î
şidi sl
oceumărul ca să scap e.Deci , deloc su rprinzător,
scăpă de a lnţuri în câteva secu nde.
Scoase o bati
stă din buzu nar şio f olosi pent
ru a l ua de os j

un
pri
vici
ob
î l
n umbunrgu
ai eţ
undei
ndt
r
a-
toi
er og
li
zasendi
ă.oa
ci
Prn
Îcl
e-
gi
na
â
ln
b de.
en st
Ni
cl
ia,
mi c.C
elaen
Doarao
dâră de sân genegr u.
— Şti
icâtet inerefemeiam pri nsîn capcană în caravana
ast
a, în ultimii cincisu te de ani?
Glasul vrăj
itoareirăsuna de p ret
uti
nden i şide n i
căieri
.
— Câtevrăjit
oar eCrochan am distrus?continuăea.Erau
războn
ii
ce, războniice t
alentat
e şif rumoa se. Avea u gu stde
i
arbă de va ră şiapă r ece şi li
mped e.
Con
fier firma
cu rea
gecă
sân ecPi
re ci
n oa
ure-gha
sc l
iben
mbaener
ac
i
mio, vr
î ăj
şiit
soa
pur
e D
se i
nţ
e
Ci
l-di
aen n
a-în
si
neaei . Ni
mi c,cu exce pţ i
a fapt
ului căt rebuia săgă sea scăo
armă maimar e.
Celaena scru t
ă ca ravana, ui t
ându-se udpă vrăjit
oa re,după
pumnal el
e eipi er
dut e, u dpă orice putea f ol
osimp îotri
va
cotoro
anţei. Cărţi, globuride cri stal
, hârti
i, chesti
i moart eîn
borcane…
Celaena l-ar firat at dacăar ficl i
pit
. Er a aco peri
t de praf ,
dar î ncă l icărea pal i
d î n l umi na flăcăr i
lor di n cu pt
orul
î
ndep ărtat . C ocoţat pe per ete,deasu pra uneigr ămezi cu
l
emne p ent ru f oc, era un t op or
.
Zâmbi şiî ll uă de pe per ee.
t Pest e t otî n j ur
,i magineal ui
Picioare- galbene dan sa î n ogl inzi, exi stând o mi e de
posi bil
it
ăţ i unde a r fi put ut st a, pri vi
, aşteptând.
Celaen a l egănă t op orul către ceamai aprop iat
ă dintre ele.
Apoispreurmăt oarea.Şiurmăt oarea.
Singu ra ca le d e auci de ovr ăji
toare e ra săî itai capul. Aşa
î
i sp usesen u pri
etenodat ă.
Celaen a păşi ri n
ptre ogl inzi, sp ărgân du-l
e î n t i
mp ce
trecea, ar i reflecţi
ile cot oroanţeidi spărură una câ t
e una,
până ceadev ărata vr ăji
toare rămasepe al eeaî ngust
ă dintre
Cel aena şicu ptor, cul anţul în mâi ni.
Asasinaî şipr optitoporulpeumăr .

—
vreodÎ
n
atc
ăăunocş
ua
vn
âs
nă,
t ss
depp
urs
eemi
ea
n.
eşEş
itir
Do d
ien,
a ai
c
ao
rrd
eusă
pl
ecnu
desap
i
cu
ii
.
—Î ţimi rosmi nciunil
e,spusePi cioare-galbene.
Mai i ute decâtr afi t rebuit săfie posi bil, se rep ezi sp
re
Celaena, zbugh ind- o caun păi anj en,l anţ ul l
egăn ându-se nî
mâi ni
le e i.
Celaen a se er fi de prima l ovitură de a lnţ. O auzi pe adou a
înaint
e s ă o va dă şi, deş io r at ă, lovio ogl i
ndă, iar cioburi
l
e s e
împrăştiară pest e ot.
t Asa snia nu avude a l
es şi fu nevoit
ă să
î
şi r pot
secundă. eez
je och ii
, săpri vească în al tă part e pen tru o
Fu su fici
ent.
Lanţul i se î ncolăciî n jurul gl
ezn ei, vrăji
toarea trase,iar
Celaena seprăbuşil a pod ea. Pi
cioare-galbene segr ăbi spre
ea, dar asa sn
ia se rostogoli pest
e ci
oburi ,l anţul înf
ăşurându-
se nîj urul ei,ţ
inând t oporul cu o mână, până ce aţ fa i se i
pl
i
de fi brele aspre a
le covo rul
ui ant
ic d in faţa cu pt
orului.
Urmă o smuci t
ură fermă a l anţ
ul ui, ap oiîncă un sunet
şu ierător. Met alul sei zbi de braţ ul Cel aen ei
, atât de t are şi
violent,î ncâtdădu drumult oporului.Serost ogolipespat e,
încăî ncâ lci
t ă î
n l anţul infernal, şiset rezi cu di nţi
i din fier ia
vrăj i
toarei sclipi
nd deasupra ei .Într- o secundă, Pi cioare-
ga l
ben e ot rânti pe C el
aen aî napoicuf aţ a pe co vor
.
Ungh i
ile di n fier se î nfipseră î n pi elea ei , su gându-i
sâ ngele,î n t imp ce ă vr
ji
toareao n îşfăcăde u măr .
— St ai linişti
tă, fată proastă, şui eră Pi ci oare-galbene,
întinzân du-se u dpă lanţul din aprop iere.
Celaen a se nî ti
nsedupă t opor, car e căzu sel a doa r câţ
iva
cen timetride ea . Braţul îi pulsădurer os şif ără mi l
ă, l
a f elşi
glez na. Dacă ar p ut
ea l ua t oporu l… Vrăj i
toarea serep ezil a
gât ul Cel aen ei
, cudi nţi
i clănţănindu- i.
Celaen a serăsu ciî ntr-
o part e,f erindu- sel a ţanc de di nţii
ăia di n fier , şiapucăî n sfârşitt oporu l. Cu ca pătul bont o lovi

puPt
ern
ici
oi
acre-
p
gea
lbb
ăt
enr
eânăfî
u tn
rânla
tt
er
i
tăal
u
alp
l capul
ămâ ut
n i
.i
, ar Celaena se ăd
du
înapoi şiri dicăarm aî ntre el
e.
Ridicându-se î n mâi ni şigen unchi, vrăj
it
oa rea sc
uipă
sânge negru – s ânga
elbastru – pe covo rul î
nvech i
t, och
ii
arzându- i
.
— O săt efacsăî şidoreşt isănu t
efinăscutvr eodată.Şi
pe i t
ne,şipe p ri
nţul t ău.
Iar apoi , P i
cioare-galben e ţâşn
i n î
ainte atât d e rep
ede,
î
ncât
DarCaj
el
an
uena aoa
se r
drfip
pu
ât
nuta
ă j
lura
p
i că
ci
oa zb
rel
eura
C.aen
el ei
.
Celaen
a coborî toporul
, adunând î n braţe o
tată put
ereaei .
Sânge lb
aastru ţâşni pretuti
ndeni.
Pe faţ
a l ui Pici
oare-galbene zări un zâmbet,î n timp ce
capul eidecapi
tat se orst ogo
li şise poricuun bubui t
.
Se aşternu tăcerea.Chi ar şif ocu
l,î ncă ar
zând at ât ed
fierbi
nte,încât Cel
aenaî ncepu din nou săt ranspi
re,păreasă
fi deveni
tt ăcut
. Celaen aî nghi
ţiîn sec. O dată. De două ori.
 Dorian nu t reb uia săafle.Deşi î
şidorea să-l certe pen t
ru
că î i pusese vrăji
toareiî nt reb
ări pe ca re ea l e co nsiderase
atât de va l
oroase, î
ncâtf uses eî n stare săl e vândă al tora, el
nu t rebui
a săafl e ce se nt âmîplase col
ao.Ni men i nu t rebuia
să a fle.
Cân d, în cele d in urmă,găsi puterea să se es dcâlcească,
pantalonii şigh etele îi er au păt at
e cu un negr u-al
băstrui.
Alte hai
ne pe care trebuia să l e ardă.Cercetă cadavrulşi
covorul murdar şi îmbibatde sân ge. Nu l ucraserap i
d, dar
încă maiput ea l ucra curat . O persoan ă di spărută era mai
bunădecâtuncadavrudecapi tat.
Celaen aîşiî ndreptă privireasp re cuptorul uriaş.
 CAPITOLUL 42

Mort chi cot

i cân d ea i ntr
ă î mplet
ici
ndu-se pe uşa
mor
mântului.
— Uci
gaşă de vrăj
it
oare,ce f
aci
? Un al
tt i
tl
u adorabi
lpe
ca
re s
ă-l adaugi în port
ofol
iul t
ău.
— Cum deaiaflatdespreast a?întrebă Celaena,punând
joslumânarea.
Î
şiar sese ej
da hainel
e murdar e de sân ge. Răspândi
seră o
duhoare î ngr
ozit
oare câtf useseră mi stuite de flăcăr i –
trăsneau a carne putredă, la felcaPi cioare-gal
bene.Fl eet
f
oot
schelăl
ăise ân
lgăşem i
neu şiî ncercase săo i a pe Cel aen
a de
acolo, î
mpingându-seî n pi
cioarel
e e i.
— O,îisimtmirosulpet i
ne,spuseMort .Î isimtf uri
a şi
răutatea.
Celaena î şico borîgul eru lt uni
cii şiî i arătă mi cil
e t ăi
eturi
pe ca re i lef ăcu sevră jit
oareacu unghi ile ei. Le sp ălaseşil e
dez i
nfectase, dar avea t sen
imen tul căaveau să ase
l r ume,un
colier d i
n ci catrici.
— Cepărereaideast ea?
Mor t seî nfior ă.
— Măf acsăfiurecunoscăt orcăsuntf ăcutdinbronz.
—Î mivorf acerău?
— Aiuci sovrăj itoare–şiacum eşt imarcatădeuna.Nuva
fi gen ul de rană ob i
şnuită. Mort m i
ji och i
i.Înţelegi că est
e
posi bi
l săfi dat de b ucluc.
Celaena mor măi .
— Baba Pi cioare- galbene era un lider – o regi
nă pentru
clanul ei , con t
inuă Mort . Când au di strus a fmi
lia Croch an, s-
au al ăt
urat cl an urilor Ci oc-negru şi ân Sge -
albastru, î n
Alianţa Di nţi
lor-din-fier . Ele î ncă mai onorează acel e
jurămi nte.
— Darcredeam căt oatevrăjit
oareleaudispărut .
 — Di spărut?Vrăj i
toarel
eCr ochan şicelecarele- au urmat
se ascu nd de gen eraiţ
i n îtregi
. D ar cl anurile din Al i
anţa
Dinţ i
lor-din-fier ncăî mai căl ătoresc, aşacu m f ăceaşiBaba.
Deşi mul te dint r
e el e trăiescî n l ocuri ascu nseşiî ntunecat
e
ale u lmi i
, mul ţumi t
e cut icăloşi
a lor. Dar bănui esc că atunci
când r estul vr ăji
toarelor P i
cioare-
galben e vorfla a de moart ea
mat roaneil or,l e vordu ana pe cel e di n clanurile Cioc-
negru
şiSânge- albastru şivor ven i săcea ră regelui răspunsuri.O
să ainor ocdacănu o săvi nă pe măt uril
e o lrşinu o săt e
târască î
n t oatăt reaba ast a.
Cel aen a se strâmbă.
— Spersăt eî nşeli.
— Şieu,spuseMort ,ridicânduşordi nsprâncene.
Cel aen a pet recu o or ă î n mor mân t, ci
tind gh i
cit
oarea,
anal i
zând cu vintele vr ăj
it
oa rei
. CheiWyr d, Porţi Wyrd… Tot ul

er
r ae
egelatâe
t d
e st
l avea raniu
a–,d
că de
veneî
aa n ţ
eles
r şide î
una…
măca nf
ricoşă
t
or! I
ar d acă
Celaen a secu tremură.
Când hol bat
ul l a gh ici
toa
re nu îi mai of
er
i nici
un răspuns,
Celaena se î nt oarse î n camera ei pe nt
ru un somn
bi
nemeri tat
.
Celpuţ i
n desco periseposibil
a sursăa put eri
iregel
ui. Dar
î
ncă t rebu
ie să afl e maimul te.Iar paoimaier a adev
ăraat
î
ntreb are:ce pl ănuia regele să facă cu cheil
e şinu f ăcu se
deja?
Celaena avea senti
men tul că un voi
a săafl e.
Dar cat acombe l
e de sub bi bil
otecă pu teau de ţi
ne
răspunsull a aceaî ntrebare or
ibi
lă. Era o car te pe care o
puteaf ol
osi pent
ru a ob ţine a
ccesulla acel răspuns –o ca rt
e
în care puteagă sivr aja de accese pca re ocă uta. I
ar Cel
aena
şti
a că Morţ
ii iv
iav ea să o găs ească di n moment ul în care
asasi
na începea să o caut e.
În drum spre ap artamentul ei
, pl anuril
e ei pent ru un
somn bu n di spăr ură,iar e Cl
aena se î ntoar
se î n mor mân t
pentru a o u la pe D amari
s şi al
te pumnal e st
răvechi pe car e
le putea u dce.
*
Chaol nu trebu ia săfie acol o.O cău ta cul umân ar
ea –ncă î
o l uptă care ar put ea sci
nda cast el
ul.I ar dacăCel aena î l
atacadi n nou , Chaolşt ia cu si guranţ
ă că ar l ăsa-o să î l
ucidă, dacaast a voia cuadevăr at.
Nicimăca r n u şt i
a ce să-i spună.Dar r eb
tui a săî i sp ună
ceva, măca r p entru a pune cap ăt tăceri
i şit ensiuni
i ca re îl
ţi
neaut reaznoa ptea şinu î i permiteausă se con centreze
asupra sa r
cinilor sa l
e.
Ea nu era î n apar t
ament ul e i
, darel n itră oricum,
mer gând la birou l Celaen
ei. Era la felde d ezor
don at caal l ui
Dorian, acoperi t de hârti
i şică rţi
. Poate căar fi pl ecat dacă

nuear
car iîafi vă
mi z
nt u
eat
u si
dmb
e osem
l
uri
nl
e
ulst ran
careiia
rscri
see
sese pest
p
re
f
unttot
,ei
ea si
mb
aol
l uu
dri
el
.
Cumva, uitase e d asa
tî n lunile care r
tecuseră. Era… oare era
cumval ega t de rtecut
ul ei ?
Pri
vind pes te umăr , ascultân d canu cu mva Phi l
ippa sau
Celaena săi ntre,răsfoidocu men tel
e.Doar mâzg ălel
i
, desene
al
e simbol uril
or şi cuvinte subl i
niat
el a întâmpl are.Poat
e că
nu er au ni mi c altceva dec ât mâz găl
el
i, n îcercă elsă se
cal
mez e.

diE
ntr
a
r pet
e câ evp
auncă
ctu
rl.dE
i
ţ era
as pl
es
ca,
cri îc
ntân
rodca
- z
ăr
ligi
rau
finî
e ndg
ocu
ri
jme
i
tă nşi
tiţ
it
era
semnatde mul ţi oam eni
.
Chaol î l scoasedi ntre ăcrţ
i şi ci
ti.
Simţ i cum pi cioarel
eî ltrădează şipod eaua cască un hău
sub el .
Era t estamen t
ul Cel aenei
. Semnatcu dou ă zil
eî nainte de
moar tea Nehemi ei.
Iar eaî ilăsa set ot
ul – până la ul t
imul bănuţ – u li.
 Gât ul i se ncl
îeştăî n timp ce r pi
visu ma şil ist
a de b unuri,
incl
uzân d un ap art
amen t nîtr-un dep ozit d i
ntr-un car ti
er
sărăcăcois şit oate obiectel
e d in el.
Iar e a îil ăsase t ot uil, cu o si ngură cerinţ ă: să îi dea o
parte d i
n bunurişiPhi l
ippei
.
— Nuam degândsăî lschimb.
Chaolseî ntoarser api
d, zări nd-
o sp ri
jinindu-sede pragu l
uşii
, cu braţ eleî ncrucişatela pi ept. Deşi poziţi
a era una atât
de f ami l
iară, ch i
pul eier a rece,ndi f
i
erent. Chaol l ăsă
docu mentul să-i aluneceri n
ptre d ege
te.
Lista cu case nobile din buzunaru ll ui păr ea grea, ca de
plumb. Dacăse gr ăbise să ragă
t nişte concluzi
i? P oat
e căcel a
cântec u n era unul f uneb ru di n Terrasen. Poa t
e căer aî ntr
-o
altăl i
mbă de ca re el nu auzi se eod
vrat ă.
Celaenaî l pri
vea cao f el
i
nă.

—t
con iAu
nrăfiea.
un deranj prea mare ca să î l schi
mb acum,
Purta o sab ie splendidă, arce părea des tul de veche,l
a
brâu,şicâtevapumnalepecarenu l emaivăzuseî nai
nte.De
unde e lulase?
Atâtde mul t
e cuvi
nteî ncercau să î
şicroi
ască drum din
gâtul lui
, dar n u reuşe au. Toţi bani
i ăia – î ilăsasetot
ul l
ui.
Pentru ceea ce i mţ
s ea en ptru el… chiar şiDor i
an văzuse ast
a
de a lînceput.

dâ—
ndCe lpu
să plţ
in acu
ece, m,
cândsp
rusee
egelea,
e
tîntor
vaccon
ândced
u-se
acu
i sp
penta
rt
uel
e şinu î
că ţ
if aci
treaba, ve i avea din cesăt răieşti.
Chaol nu put ear espira.Cel aena nu f ăcuse asta doar i nd
generozitate,cişipen trucăşt ia că , dacăvr eo
dat ă elaveasă
î
şipi ardă post ul
, ar fif ostnev oi
t săi a în calculîntoarce
rea în
Aniell
e,l abaniitatăl
uisău.Şicăast aaruci deopartedi nel.
Dar a e ar ret
bui săfie moar t
ă pent ru cael să pri measc
ă
baniiăia.Moart ăde- adreptul
,darnucat rădătoralcoroanei
–dacă murea ca t rădăt
or ,atuncit oatebunurileeit rebuiau
săaj ungăl a rege.
Iar si ngura ca l
e d e a muri ast felera caeasăf acăceea ce
Chaol se em tea: săse l ia
eze cu organi
zaţia aceea secret
ă, săo
găsea scăpe A el
in Galat hynius şi săse nî toarcăî n Terrasen
.
Testament uleradovadacăCel aenanu aveani ciointenţi
esă
facăast a. Nu aveani ciun pl an săî şirecuper ezei tl
u
tl pier
dut
şi n u r eprezenta ni cio ameni nţ
ar e pen t
ru Adar lan sau
Dori an. Se n îşel
ase. Din nou , Chaolse nşelî ase.
—I eşidin apartamentulmeu,spuseeadi n hol,înaint
esă
intre nî sa l
a de o j
curi şisăt rântească uşaî n urma ei .
El nu pl ânsese când muri se Nehemi a, ni ci c ând o
aruncasepe Cel aena î n t emni ţ
ă sau cân d se nî tor
sese cu
cap ul lui Morm ânt, vizibi
l sc himbată faţă de f emeia pe car e
ajunses e să o ui bească tât ade m ult
.

bl
eDar
st ân
ematcd
, cC
niihaol
mă pl
carecă,
nu l
ăsân
aj
unsedînî
ncaurma
mera ll
u
ui
i ace
. Delbi
-
a t
es
a t
ament
aj
unse la un du lap gol pentru măt uri
, când un pl ân
s
di
spera
tîll ovi
.
 CAPITOLUL 43

Celaena st
ăteaîn camer
a de ocu
j ri
, pri
vind pianul
, câ
nd î
l
au
zi pe Chaolpl ecân
d grăb
it
. Nu maicân tasel a pi
an de
să
ptămâni î
ntregi
.
Iniţ
ial
,fusese doar d
in cau
ză că nu avea timp. Pent
ru că
Archerşimormânt ul,şiChaolî iocupau fiecaremomentdi n
zi
. Apoimuri se eh Nemi a – şi nu mai i ntrase eldoc nîaceast
ă
cam eă
r,ni cinu maivoi a săvad ă i
nstrumen tul
, nu maivoi a
să audă muzi că sau să cân t
e v r
eodată.
Alungându-
şidi nmi nteî
nt âl
nireacuChaol ,Celaenaridică
uşor capacul pianului şimângâ ie cl
apel
e vori
i i.
Darnu put u să el ap ese,nu seput u con vi
ngesă sc oat
ă un
sunet. Nehemi a ar fit rebuit să fie aco lo – să o aj ut
e în
privi
nţa vrăj
it
oarei i ci
Poare-galbene şi cu ghici
toarea, săîi
spună ce să f acăcu pri vire l a Chaol , să zâmbeas că atunci
cân d Cel aena cân t
a ce va sp ecialpen t
ru ea.
Neh emia er a moar tă.I arl umea…mer gea nîai
nte ărfă ea.
Cân d muri se Sam, C el
ae na î l ascunsese î n i nima ei ,
alături de cel elalte persoa ne i ubite – moa rte –,al e căr or
nume l e păst ra at ât e d se certe,î ncât neor
u il e ui ta. arD
Nehemi a – N ehemi a nu voi a să î ncapă acolo.Era ca şi cum
inima eier a preapl ină de morţ i
, preapl i
nă de a cele vieţ
i care
se f âsrşiserăî nai nte d e vreme.
Nu o p utea asc unde e p N ehemi a aşa, nu cân d pat ul pătat
de sâ ngeşicu vintele aleabl est emate nîcăî i bântuiau fieca re
pas,fiecar e su flare.
Aşa că Cel aena rămase l ângă pi an,trecându-şidegetele
peste c lape a ir şii ar,lăsând t ăcerea săo devo reze.
*
O oră mai t ârziu, Celaena st ăteaî n faţa scări
lor st rani
i din
capătul co ri
dorul ui ui tat, cu ar hive antice, un cea s t ică
ind
undev a î n bi blioteca de deasu pra.I magini cu Fae şiflor a
dansau î n josul scăriilumi nate d e fl acărat orţ
ei, di
spărând î n
adâncuri n ecunos cute. G ăsise car t Mor
ea ţi
i vi i ap
roape
i
med iat – ălsată pe omasăsi ngu ratică,î ntre n işt
e rafturi. Ca
şicu m ar fi aşt eptat
-o.Şi î il uasedoarcât eva mi nut e să
găseascăî n eao vr ajă care p reti
ndeacăpoa te deschi
de o ri
ce
uşă.O memor aseap r
id, exersând de c âetva or i pe u n dul ap
î
ncu i
at.
Fuses e nevoei de t otau tocontrolul eica să nu ţ ipe cân d
auzise nîcui
etoareades chi
zându-se r p
ima oa ră.Sau a dou a.
Nu er a de mi rare căNeh emi a şif amilia eiţ i
neausec ret
ăo
asem eneaput ere.Şi cărege le A dar l
an ul
ui o cău ta pentru el
î
nsu şi.
Privi
nd î n josul scării, Celaena o at i
nsepe Damari s,apoi
pri
vice l
e d ouă pumnal e nîcrustate car e a t ârnau de cu reau a
ei
. Era bi ne.Nu avea motive să fie a gt
iată. Ce el f de ă ru put ea

să găse
Cu sa
isc
gu ă
r
anîn
ţt
ă,r
-oreg
be
ib
ll
i
eotecă
ave,adi
nt
asc re
u oa
nzătot
te
r ol
cu
i mairi
leune
b p
osi
be
pil
e?
n t
ru
afaceri
le mai si nistre.Î n cel mai bun ca z,avea să gă sească
mai mul t
e i ndici
i ca re să î i spună dacă elavea ,î ntr
-adevăr,
vreocheieWyrd şiundeoţ inea.În celmairău caz,aveasă
dea pes te per soana asc unsă de pel erină,pe car e o văz use
lângăbi bliot
ecăî n aceanoapt e.Dar o ch
ii scl
i
pitoripe ca re î
i
zărisede cea l
altă parte a uşi i aparţ ineau vreuneiroză t
oare –
nimic mai mul t.I ar dacăse nî şela… Ei bi ne,ori ce r afi f ost
,
d
grupă
eu ce
, co
recd
tob
? orâseri der
acul nu
, asta ar tr
ebu i să fie prea
Corect
. Cel
aena păşiî n faţă, apoi seopri.
Nimic. Ni ci
un se nti
men t de gr oază, nicio av et
ri
zare
su pranat
urală. Nimic.
Făcu un al t p as,apoiî ncă unul ,ţinându-şiresp i
raţi
a în
timp ce cob ora,pân ă ce nu maizăr ea vârful scări
i. Putea
juracăgravuri l
edepeperet esemi şcau î
njurulei,căfeţel
e
frumoa se şisăl bati
ce al e oamen i
lor ae
F se î nt
orceau să o
privească trecând.
Singu rel
e zgo mote er au al e paşi lor eişivu i
etul flăcării
torţ
ei. Un fior rece îi străbătu şi ra sp i
nării
,iar C elaena se
opricâ nd abi su lîntunecat al cordioru l
ui sei viîn faţa ei.
Ajunsel a uşa încuiat
ă din fiero cl i
pă mait ârzi
u.Nu îşi
permi se ulxul de a -
şiregân di pl
anul şiscoase din buzunar o
bucată de cretă,cu care trasă două semne Wyrd pe uşă,
şopti
nd vr aj
a î n acelaşit imp. Cuvi ntel
e arseră pe limba ei ,
dar câ nd t er
mi nă de o rst
iti ncantaţia, auzi un bubuit surd şi
uşa seesc d
hise.
Înjură în bar bă. r V
aja ch iar funcţ i
onase. Nu voi a să se
gândească l
a t otce i mpl i
ca ast a,l a cum de er a posibi
l să
funcţioneze pe fier , si
ngu rul elemen t care se r p
esupuneacă
este imun l a magi e. Şi nu cân d erau at ât de multe vrăj
i
cumpl i
te î nMor ţi
i ivi –vrăji care i nvocau demoni,î nviau

morţ
Cui,oî
itsort
muuci
raură
t
u pef
era
l
mţi
i pâ
ă, Cnăaen
el câ
nddes
a cerşea
chiseuumoa
şa,rtea
tr…ăr
es i
nd
când aceasta scâr ţ
âi pe p od eaua din pi atră cenuşi e.O briză
râncedă şirecei ci îufuli părul. O scoa se e p Damari s.
După ce veri fică de do uă ori că nu pu tea fi pr ins
ă
înăuntru, păşipest e pragul uşi i
.
Torţ
aî idezvăluio scară cu vreo zece trepte,care ducea
spre un al t coridor ulng şiî ngust. Pânze de păi anj
en şipraf
ocupau t otsp aţi
ul, dar n u asp ect
ul neg l
ijat al l
ocu lui o f
ăcu
săErase rească.
u maop
i degrabă uşi l
e,ze cli
e de uşica re erau al
ini
ate de
ambele părţi ale cordi
oru l
ui. Toate a
lf elde b izar
e cauşadi n
spatel
e ei, nici
una ned ezvăl
uind nimic din cearput ea fi î n
spatel
e olr
.Î n ca păt
ul opus a l cord
ioru
lui, o alt
ă uşădi n fier
li
căreapalid în lumi na torţei
.
Ce eral ocul ăsta?
Celaena coborî scări
le.Era at ât de il
nişt
e!Ca şicu m ch i
ar
şiaeru lîşiţ i
nearăsu flarea.
 Ridicăt orţ
a, cu Damari s nî cealalt
ă mână, şise p ar
op i
e d e
prima uşă di n fier . Nu av ea mân er, i ar suprafaţa îi era
marcată de o si ngu ră linie.Uşa di n f aţa eiavea dou ă lini
i.
Numer eel unu şi doi . Numer elei mpar e pe st ânga,ce l
e par e
pe dreap t
a.Cel aena con t
inuă să se mi şt
e,ap rinzând t orţă
după t orţ
ă, înlăturând per delel
e din pânză de păi anjen. Pe
măsu ră ce naîintă pe cor idor, numer eel de pe u şicr eş
teau.
„E vreun felde em t ni ţ
ă?”
Darpepod ea nu era ni ci urmă desân ge sau rămăş i
ţe de
oase sau ar me. Ni ci măc ar u n mi rosea urât– d oar a pra.f
Uscat.Î ncer
căsădesch i
dă una di ntre u şi, dar era încu i
ată.
Toateuşileerau încuiate.Iari nsti
nctulîispunea să l elase
aşa.
Cap ul îi pulsa uşor , an unţ ând înce putul uneidurer i de
cap.

î C
ndor
epi
ădoru
rt
at,lcel
înu
ai
n
lt
elea,dia
nr l
i aC
tel
a
eren
ala
fiiaj
ndunn
se l
aou
umer a şa
tt
e nd i
năze
ou cap
ciăt
ul
şi
opt şinou ăzecişinou ă.
Dincolo de el e er a uşa final ă,nemar cat
ă.Î şipuse t orţa
înt
r-un su port de â lngăul ti
ma uşă, apucăi nelul de p e eaşi
încer
căsăo desc hidă. Era mult mai uşor decât al pri
meiuşi ,
dar toterancu îiată.
Şi, spre deosebire d e uşil
e ali
niate de-
a lungul co rdi
orul
ui,
aceast
a păreasăî i cear
ă să odescu i
e – acşicu m aveaev o
nei
să
sem fi
ne
eledeschi
Wyrsă.
d pAeşamecă
tal
uCl
ela
sen
t ar
răveost
chi.i Uş
di
na nc
ou vr
edăa
faj
, dn
ăr
ă ese
i n
ciuâ
nnd
sunet.
„Poa t
e căaces teaer au temni ţel
e l ui Gavin. De pe vremea
lui B rannon .
“ Ast a ar exp l
ica gr avuri
le de pe per eţi
i d e
deasu pra. Poate căGavi n folosise cest
a e cel ul
e cuuşidi n fier
pentru a- i nîtemni ţa pe sol daţi
i-demon i d i
n armata l ui
Eraw an. Sau ch esti
il
e mal efice e p care G avin şioa
men iilui le
vânau…
 Celae na si mţ i cum i se u sucă gu ra cân d trecu de adou a
uşăşiapri nse orţtele n î drumul ei . Di n nou ,l umi na dez vălui
un mi c se t de t rep
te ducâ nd î ntr-un cori dor. Aces t
a vi ra l a
dreap t
a şier a vizibil mai scu rt. Nu er a nimic n î umbre – oa dr
mai mul t
e u şidi n fier ,încu i
ate,de- o part e şi de a l
ta. Era at ât
de l inişte…
Con tinuă să mear gă,pân ă ce u ajnse aluşa di n ce lălal
t
capăt al hol ului. Şai zeci şişa sede cel ule de dat a asta, t oate
î
ncu iate.Desc uie u şa i d cap
n ătcuaj utorul sem nelorWyr d.
Intră î ntr-un al t reil
ea co ridor
, ca re de asem enea vira l a
drea pta, şidesco peri că era şimai scu rt
. Treizeci şit r
eide
celule.
Alpat rulea coridorvi ră din nou la dr eapta,iarCel aena
număr ă dou ăzeci şi dou ă de u şi. Durerea uşoar ă decap se
transf orm ase î ntr
- una des t
ul de put er nică, dar er a atât de

dep
Cart
ae
elenad
ese ca
meraî
opriei
n ,f
ai
a
ţr ea
a uşier
i ai
dnerap
cad
ăej
tala
u ici
…i de-
cel
u al pat
rulea
tunel
.
„E o spiral
ă. Un labi
rint. Te u dce id ce nîce m
n ai adânc,
sub pământ…”
Îşimuşcă buza,dar es dcuie u şa.Unsprez
ece cel
ule.Mări
pasul şiajunse ala cincea uşă. Nouă cel
ule.
Se apropi
e d e a şa
sea şă u şi se opri
.
Un altf
elde fior o st răbătu î n t
imp ce pri vialşasel ea
portal.
„Centru l sp
iralei
?”
Când cr eta a t
inseuşa e d fierpentru a r tasa sem nele Wyrd,
o voce i n
d ca pul eiî i spuse ăsf ugă . Şi, deşi Celaenaî şidorea
să o ascu l
te,desch i
se şa u r o
i
cu m.
Torţ
a dezvăluirui nele unuicoridor
.Bucăţ idin pereţ
ise
prăbuşiseră, i
ar g rinzi
le din lemn er au f ăcut
e aşch i
i. Pânze
de păi anjen seî nti
ndea u peste tot,i ar b ucăţi zdrenţuit
e de
cârpe er au arunca te peste pietre şigri nzi,legănate uşor ed
brizapală.
Moar tea f usese ai ci. Şi nu cu mul tt i
mp î n urmă.Dac ă
l
ocu l ăsta ar fi f osta lf elde st răvechi prec um Gavi n şi
Bran non, câr pel
e ar fif ost ţărână a cum.
Celaen a pri vicelet reicel ule de pe co rdioru l scurt
. Mai er
a
o uşă î n capăt , car e at ârna st râmbă î n si ngura balama
rămasă. Întuner i
cu l umpl ea d vi
ul de d i
ncolo d e ea.
Dar ceade- a t reia cel ulă î i atrase at en ţ
ia. Uşa di n fier
fusese dărâmat ă, iar su prafaţ a – cr est
ată şiî ndoi
tă. Dar nu
dinspre ex t
erior.
Celaen a o ri dică pe Damar i
s î nai
ntea ei şi merse spr e
celula desch isă.
Ori ce r afi f ostî năunt ru, scă pase.
Torţa nu dezvăl uini mic altceva peste praguluşi idecât
oase – grăm ezi de o ase, maj orit
ateaf ăcute ă ţndări.

S
Pre n
î
ecat
uoa
t rse
ă, sp
r
păşie
în cori
dor
cel
ul. Ni
ă. mic nu se imşcase.
Lanţuri din fierse egăn
l au di n per
ei
ţ, rupte acol
o unde ar
fi t reb
uit săfie că tuşel
e.Pi et
rel
e negr
e er au acoper
it
e de
sem ne albe;zeci de crest
ăt
uri adâncişil ungi, gru
pat
e câte
patru.
„Gheare.”
Celaena se nît
oarse spr
e uşa dărâmat
ă.Erau nenumăr ae
t
semne peea.
„Cum poat
piatră?” e ci neva să f ac
ă as emenea l i
ni i în fier ? În
Se cu t
remură şii eşi repede din cel
ulă.
Aruncă o pri vi
re în direcţ
ia din car
e venise, care era
l
umi nată de t orţ
ele pe car e le ap ri
nsese, ap oi al sp aţ
i
ul
deschi
s ş iî nt
uneca t dinaint
eaei .
„Eşt
i apr oape de cen trul spi
ralei
. Doa r vezi ceest e – vezi
dacă e d
ţine vreun răsp uns.El ena a spus să u ca
ţ
ii ndici
i
…”
O l egănă de cât eva ori pe Damar is, doar pen t
ru a-şi
dezmor ţi î nchei
etura mâi ni
i, des i
gu r, ap oi intră î n
semiîntuneric.
Aicinu erau suport uripentru t
orţe.Alşapt el
ea port
ic
scoase ali veal
ă doa r un cori
dor scurt şio uşădesch i
să.O a
opta poa rt
ă.
Pereiţ
i, de-o part e şide al t
a, a cel eide- a opta uşi , erau
di
struşişipl i
ni de sem ne de gheare.Capul î i pulsă violen
t ,
apoiî ncetă când Cel aena păşimaiap roa pe.
Dincolo de poa rtă zări o scară spiralat
ă ca re urcaat ât de
sus,î ncât un î i put ea vedea capătul. Un urcu ş direct nî
î
ntuneri c.
Dar î ncotr
o?
Cas a scăr ii duhnea, ar i Celae
na o ţ inu pe Damar i
s
î
naintea eiî n timp ce ur ca scări
le,evi t
ând cu gri jă pietrel
e
căzute d e pe rtepte.

deUrcă
careot
t mai
avu
sessu
e s,
parr
ec
t
e.un
Duoscăt
reroa
e aredep
entru i
cap tot
seant
ren
î
n am
răuten
ăţ
i,tud
lar
când ajunse nîca pul scări
i, uit
ă de ob osea l
ă şide d urer e.
Ridică torţ
a. P ee
riţ di
n obsi dian scl i
pitor o î nco nj
ur au,
înăl
ţându-se atât e d sus,î ncât un put ea vedea t avan ul.
Celaena sefla a n
îtr
-un felde cam eră de a l baza u nui turn.
Împleti
ndu-seprin pereţii stra
ni i
, vini
şo are ve rzu
il icăr
ea u
în l umina t or
ţei
. Mai văzu se mat eir
alul ăst a î nainte. lÎ
văzuse…

Ca„
iInel
n… ul reg
” euli.Inelul de pe deg eutl lui Perri
ngton. Şi al l
ui
Asasi na ati
nse peretel
e şi un şoc o st răbătu, capul
bubui ndu-iatâtdetare,încâtCelaenasel egănăpepi cioare.
Och iul Eleneipulsăcuun l i
căr albăstrui
, dar se i st
nse rap
id,
ca şi cum l umina î nsăş i f
usese ab sor
bit
ă de peret e şi
devorată.
Cel aena porni î
napoi, sp re scă
ri
.
„Pe o tţ
i zeii
! Ce east a?“
 Dreptăsp runs,o bubui tură zgu
dui turnul
, atât e dtare
î
ncâtCel aen a t
res ăr
i. Sunetul răsu
nă cu un ec ou met
ali
c.
Ridi
căpri vi
reasp re nît
unericul de d
easu
pra.
— Şti
uundesunt ,şopt
ieaînt i
mpcesunet
ulsestinse.
Turnulcuceas.
 CAPITOLUL 44

Dor
i
an pri vi scara spiral
at
ă. Celaen
a descop
erise
cat
acombel
e egen
l dare d e su
b bi
bli
otecă.
Desi
gur căo făcuse.
Dacăexist
a cinevaî
n Eril
eacare put
eagăsiaşaceva, aceea
er
a Cel
aena.
Se pregătea să mear gă la masa ed pr ânz, când o văz
use pe
Celaena intrând î n bi
bli
otecă, cu o sab ie prinsă pe spate.
Poate căar fi l ăsat
-o sămea rgăîn treburi
le ei dacănu i -ar fi
observat părul pri ns.Celaena nu-şiprindeani ci
odat
ă părul
la spate;decâtacă d sel upta. Şi când şti
a căare săsel ase
cu… dezor dnie.
Nu o spi ona.Şi nu sef urişa. Dori
an er a doar r cu
i
os. O
urmă pri n cor idoarel
e lungişicam ee
rel uitate,rămânân d
destul de dep art e în spatee
l ei, şifii nd t ăcut
, aşacu m î l
î
nvăţ aseră Chao l şiBrul l
oî n urmă cu mul ţi ani
. O urmări se
pe Cel aena pân ă cân d eadi spăruî n josul acelor căr
si, cu o
pri
vire su spicioasăpest e u măr.
Da, Cel aena pl ănuia ceva. Aşa că Dor ian aş tept
ă. Un
minut . Cincimi nut e.Zec e mi nute,apoipor ni după ea. Ca să
f
acăsăpar ă o co incidenţă dacăse nt î
âlneau.
I
ar acu m, ce ve dea?Ni mi c,doarr es t
uri. Pergam ent
e vechi
şică rţi arunca te pest e t ot
.Î n ca pătul coridorului era o a
doua sca ră sp iralată, luminatăî n acelaşif elcapri ma.
Un fior î l st răbătu. Nu- i plăceadel oc sit
uaţia. Ce f ăcea
Celaen a aici
?
Drep t ă rspuns,magi a lui îi stri
gă să al erge î n direcţ
ia
opusă – să gă sească aj
utor. Dar b i
bliotecaer a dep art
e,i ar
până aj ungeaelacol o,cev a se u pt
eaî ntâmpla. Era posibil să
se fiî ntâmpl at deja cev a.
Dor ian cob orî gr ăb i
t sc ăril
e şi găsi n cor
u idor sl ab
l
umi nat , cu o si ngu ră uşă l ăsat
ă întred esc
hisă, marcată cu
dou ă sem ne t rasa t
e cucr et
ă.Cân d văz u uşil
e al i
niate de p e
cori
dor, n îcremen i
. F ierul du hnea, mv cua – şiî i ărscol
i
stomacu l.
— Cel aena?stri
găel .Niciunrăspuns.Cel aena?
Nimic.
Trebuiasăî ispunăsăi asădeacol o.Oricearfi fostlocul
acel
a, ni ciunul din einu t rebuia să seafle ai ci
. Chiar d acă
putereadi n venele uli nu î i spuneaast a, Dori
an ştia. Treb
uia
să oscoa tă de a colo.
Prinţul coborît reptel
e.
*
Celaen a pe j umăt aet alerga,pe j umăt aet săr
ea t reptel
e,
îndepărtându-se e dniterioru
lt urnului cu ceas cât de erp ed
e
putea. Deşi t
recuseră l uni bune de l a întâl
nirea cu mor ţ
ii,
din t i
mpul duel ului cu Cai n, ami nt
irea moment ului cân d
fusese i
zbită de zi dul negru al t urnul ui î
ncă era pr ea vie.Î i

p
Sut
amea
huived
nn,ea râ
despnj
ri
ndcei
e spre ea
opt şi
ar
g
di î
enşi
idami
inntti
urcu
nuvi
lnt el
cue ce
Ea
l
en ei
s,dede
care rtebuia săst eadep arte.
Capu l o du rea at ât de t are, n îcât de- abi
a se pu tea
concentra pe t reptele de s ub picioarel
e e i.
Ce f usese ai ci? Asta nu av ea de- a f ace cu Gavin sau cu
Brannon . Poate căt emniţaf usese st con
ruit
ă at unci, dar asta
–t oată si
tuaţi
a ast a –t rebuia să aibă legătură cu regel
e.
Pen t
ru căelco nstruise utrnul cucea s;î l construise ind…

Căcipe p
l
acul ze
i
lor nu er
a di
n obsi
dian săfie ă
fur
ite
Şi de p
iat
ră se em
teau gr
ozav.

Dar –darse pr esupunea că ac el

e chei sunt mi ci
. Nu
gi
gantice,cat urnul cucea s.Nu…
Celaena ajunse albaza scărilor ut
rnului şiîncremeni când
pri
vico rdi
oru l pe care se afla cel
ul
a di st
rusă.
Torţel
efuseserăsti
nse.Pri
viîn urmaei.Întuneri
culpărea
să se i next
dă, înt
inzându-se u dpă ea. Nu er a si
ngu r
ă.
Strân gând î n mân ă prop ria t or ţ
ă,res pirând cu cal m, se
st
recu ră în cori dorul ruinat . Ni mi c – ni ci
un su net, nici
un
sem n că r afi şial t
ă per soană î n î ncăpere.Dar…
La j umăt ateadrumul ui, se p ori din nou şil ăsăj ost orţ
a.
Mar caset oat e cot
it
urile,îşinumărasepaşi i când ven i
seai ci
.
Cunoşt ea r dumul pe n îtuneric,l -
ar fi put ut parcurge uc ochii
î
nch işi
.I ar dacănu era si
ngu ră ai ci,torţ
a era caun f ar. Şi nu
avea chefsă fie o ţ i
ntă pent ru ni meni. Sti
nse t orţ
a cu
călcâi
ul.
Întuneric d epl
in.
O ri dică pe Damar is maisu s,ob i
şnuindu-şiprivirea cu
bezna.Doarcănu era beznăt otal ă.Un l i
cărslab pul
sa din
amul eta ei– u n licăr care î i per mitea să vadă doa r or
fmel e
obscure, c a şicu m î ntuner icul er a prea put ernic pentru

Och
văzi
u.eP
s ăr
amuul
l
etde
a lcp
i ei
ăr ce
nd as
aaf
t
f i
el… se
Pi i
d
ri
păi
ndcă. St
perei
n
elgu
ecr
ua cdat
eal
aă
ltăcân
d mai
mână, neî ndrăznind săse nî toarcă, î
naintă cusp at
ele.
Se au zi un scrâşn et d e gh eare pe pi atră, ap oicineva
respi
rând.
Nu er a respiraţi
a ei.
*
Prividi n umbrel e celulei
, strângându- şimant ia cu mâi ni
le
cu gh eare.Mân care.Pent ru prima oar ă de u lni bune. Ea era
a
îtât
şi cod
ne
ti
nuc
a
ăl
dăr,
et
ra
at
ât de r
gerea p
bli
no
eaă d
scă
.e vi aţ
ă! Trecupe l ângăcelulă şi
De cân d o î nchi se
seră ai cisă put rezeasc
ă,de cân d se
săturaseră săsej oace
, ui taseat ât de mul t
e u lcruri
!Î şiuit
ase
propriul nume,ui t
ase ce f
usese.Dar acu m şt i
a mul t
e ulcr
uri
util
e – l ucruri mai bu ne. Cum să vâne ze, cum să se
hrăneasc ă,cu m să ol f
oseascăce l
a
e se mne ca să desch
idă şi
închidă uşi. Fuse seaten tă î n toţi aceşit ani;î i privi
sefăcând
semnel e.
 Şi odată ce l ecaser
p ă, aşteptase â pnă ce i şt
u cănu ave au
să se m aiîntoar
că.Pân eldî
ă cân ncepusesă cau t
e î n altă
part e şiî şiluaset oatel ucrurile cu el .Iar a t
unciî nce
pusesă
des chidă uşil
e, una du pă alta.O pa rt
e di n ea rămăs ese
muri toar
e,î ncât săpoat ă înch i
de l a loc uşile,săseî ntoarcă
aicişisăf orm eze sem nele care î ncui
au i ar uşil
e,pen t
ru a o
ţine ascu nsă.
Dar ea veni se ai ci
. Î nvăţ
asesă f acăse mnele.Ceea ce
însem na căt rebuia săşt ie – să şti
e ce i se ăcu
f se. Probabil că
fuses e compli
cel a distrugere a şi
poi la reconst
ru cţ
ia brutală.
Iar de câ nd venise i ci
a…
Se ascu nse într
-o al tă umbră şiaşt eptă ca ea să i ntre
directî n ghearel
e sa l
e.
*
Celaena se opri când resp i
raţia nu se a mi auzi. Tăcer
e.

L
Cică
elarul
enaaîl
bast
şi dr
uu di
se nâ j
mnu
arul ei
l
a pidt
epeven
. i mai l uminos.
Amul et
apâl pâi.
*
Îi urmărise e p oa men i
i ăia micicare ocu
l i au deasu
pra de
săptămân iî ntregi
,î ntrebându- se oar
e ce gu st aveau
. Dar
mereu er a l umina ai a bl es
temată î
n ap ropier
ea lor
,lumi na
care îi ardea och ii sensibil
i. Mereu er
a ceva ca
re o tri
mitea
î
napoi aici,î n lini
ştea zidurilor d
in pi
atră.

deŞopbo
rl
eaani
muşi
l ta
tl
t
ie,
mp chest
ari
i isân
târ
âto
ear
gel ef
şi uses
oa er
eăl
sel si
orngura
su
b ţ
irieihra
nu nă u
avea
niciun gust . Dar eme
fl a ast
a… o maivăz use de dou ă ori
înainte.Prima dat ă, cu aceeaşil
umină de u n albastru pal l
a
gât– ap oia dou a oară,când nu o văz use,cimaideg rab
ă o
mi rosi
sede du pă uşa aceea i
n fier
d.
Sus,l umina albast
ră fusese ficisu
ent
ă săo ţ ină dep art
e –
lumi na albastră care avea gust de putere.Dar a i
cij os,în
umbrel e pietreinegre,lumina era diminuat
ă.Ai ci
, acu m că
st
insese torţ
ele pe ca re ea l e apri nsese, nu o mai î mpiedi
ca
nimic şi nimen i nu o p utea auzi.
Nu ui tase, niciî n cel e mai î ncâlci
t
e că i ale memorieisale,
ce i se ăcuf se e p acea am să i n
d piat
ră.
Cu bal e al gu ră,zâmbi .
*
Och i
ul Elen eiar deal uminos ca o flacără, i
ar lângăurechea
eise u aziun sâ sâit
.
Celaena se răsu ci
,l ovi
nd î nai nt
e să pri veascămai bi ne
si
lueta acop erit
ă de man ti
a di n spa tele ei. Z ăr
i doaro
porţ
iune d e p iel
e o filită şidi nţi but ucănoşiînainte săo înfigă
pe D amaris n î pieptul cr eat
urii.
Creatura zbieră – z bieră cu m Cel aena nu maiau zi
se vreo
dată un zbi er
e,ti ar mat erial
ul put red serupse, dez
vălui
nd
un pi ept osos,brăzd at de ci catrici
.O l ovicu mâna pest e afţ
ă

î
n t
Ochii
imp
unuce se
i ani
ma plr
ăb
, îuşi
n ,aoch
stre i
isăscl
i
va
dpă
ind
îu-
n inî
î n
t l
ui
uner mi
c.na amul et
ei.
Persoana – cr eat ura – de p e coridor. De d upă uşă. Nicinu
apucă să vad ă unde o l ovise, căciCel aen a se prăb uşi la
pămân t. Sân ge
le n îcepu săî i curgădi n nas şi îi umpl u gura.
Se ridicăşio l uă l afugăsp re bibli
otecă.
Sări p est
e gr inzi căzute şi i ep
tre, ăsân
l d Och i
ul săî i
l
umi neze calea, de- abia păst
rându-şiech i
librul câ nd al uneca
pe o ase. Creatura porn i pe urmel e ei, sfâşiind orice b ost
acol
ca
om,şidacu
rmnu ara fi
er unf
ost
ul –doa
n
ur, ch
ni
şt
ieul
p biel
ăt
ep
a dr
aa
rper
căii.aMer
er g
cob ea
or
âtca
dinu
tn
r-
un coşm ar
. Şi puterea cr
eaturii
, să fie cap abi
lă să împingă
gri
nzile al
eadi n l
emn caşicu m ar fi f ost spi
ce e d gr
âu…
Uşile din fier ufseser
ă puseacol o ca să ţ ină chesti
a ast a
î
nău ntru.
Iar eal e desc
uiase e potat
e.
Ţâşnipescarascurtăşitrecu deprimauşă.Când vi răl
a
dreapta, cr
eat
ura o prinsede u tnică,î n spate,i ar materi
alul
sesf âşie.Cel aena sei zb i de pereel
te opus,f eri
ndu-secâ nd
chesti
a seru a
ncă sp re ea.
Damari s şu i
eră, iar creatura mugi, căzând pe sp ate.Sânge
negru ţâş ni din ran a de p e abdomen. Darnu era des tul de
adâncă.
Ridicându-seî n pi ci
oare,sâ ngel
e curgâ
ndu- i pe sp ate,din
l
ocul unde gh ear
ele îi străpunseseră piel
ea, Celaen a scoase
un pu mnal .
Gluga î i căzuse cr eaturii de pe cap , dezvăluind ce ea ce
arăa
t pr ecum chi pu l unui om – ar ăta aşa,darnu maiera.
Părulî i erar ar, atârnându- i de cra
niul l
ucios,i ar buzel
e…
aveaf oarte mul te ci
ca tri
ciî n juru
l gurii
, caşicu m cinevai
l
e cu suse, apoil e d escususe.
Creatura î şi duse o mân ă la ab domen, gâfâind pr i
ntre
dinţ
ii ăia maroni i şisp arţi
, privi
nd-o pe Cel aena – privind-o

cu
expat
r
esâ
iea
t at
u
ră,
ât î
dencât
u ap
man roa
ă… pe că nu semaiput ea mişc
a.Ave a o
— Ce eşti
? gâ fâi Cel
aena, legănând-
o pe D amaris nîfaţa ei
şifăcân d un pas n î spate.
Dar deo dată creatura î ncepu să se zgâr i
e cu gh earel
e,
sf
âşii
ndu- şipelerina neagăr, rupându-şipărul din cap, caşi
cum ar fi î nce rcat ăssc ape de ce va din inter
i
orul ei.Iar
ţi
petel
e pe ca rel e scotea
,f uria şidispera
rea…
Creatura f
uses e pe cori
doarele cast
elul
ui.
A
Cs
ht
ea î
n
sti
asemn
asa
t
a,că…persoana as ta, şti
a cum să f olos
ească
semnel e Wyr d, de asem en ea. Iar cu put ereaeist ranie,nicio
bari
erăpământ eanănuoput eaţinecapti
vă.
Creatura o pri vipe Cel aena,och ii de an i
malfixâ ndu-se
asupra ei . Un prădăt or anti
cipând gu stul prăzi
i sal
e.
Celaen a se nt îoarse şio rupse alf ugă.
*
Dorian t ocm ai trecuse e d at rei
a uşăcân d auzi un ţi
păt ce
nu păr ea uman . Alte ţi
pete st rident
e umpl ură cori
dorul
,
urmat e d e zb
ii turi.
— Cel aena?st rigăDorianîndirecţi
azgomot ul
ui.
O al tăi zbitură.
— Cel aena!
Apoi…
— Dor ian, fugi!
Urletul striden t care urmă or dinului Cel
aen eicut
remură
pereţ
ii. Torţel
e pâl pâi
ră.
Dor i
an î şisc oase sab
ia cân d Cel aena apăru grăbit
ă pe
scări
, sâ ngeprel i
ngându-i
-sepe f aţă, şiî
nch i
seuşa di n fier
î
n urma ei . Al ergă spre el, cu o sabi e î
nt r-
o mân ă şiun
pumnal î n cea l
al t
ă. Amuleta de a l gâ t
ul eistrăl
uceaalbast
ru,
precum cel mai apri g oc.
f
Celaena aj unse l a el n ît
r-o secundă . U şa din fierse

des
Cc
heh
i
se
stavi
i oar
clen
et î
năr
ap u
urm
na
ul or
er,
ai a
dr
i… l
n umea as t
a – n u avea cum
să fie.Arăt a de par că fusese om, dar er a cont
orsionat i ş
uscat şidistrus,iar oa
fmea ,f uri
a şineb unia i seci t
eau pe
fiecare os di n corpul l
uPi
e
. t oţi zeii
. Cet
rezise l
a vi aţ
ă
Celaena?
O rupseră l a f
ugă în j osul coridoru
lui,i ar Dori
an î njură
când zăritreptel
e spre următoa reauşă. Câtde mul t avea să
leia săurcesc ăril
e…

f Dar
ăcu serăCepl
aen
utera
ni eraSp
că. r
rap
eidă
et,na
er ar
il ulun
i i
ulel
mi dţ
i
n e
ă,an t
re
cân dnamen
aj
unser
t ăo
î
n ca pul scă ri
i, a sa
sn ia îl p rinse de gu ler
ul u tni
cii şil î
î
mpi nse e pr t
ep t
e,apoi î n co rdi
or , di
ncolo de p r
ag.
În urm a lor, ch est
i
a ur la. Dorian seî ntoarseşiî i zăridinţi
i
sparţil i
că rni
d î n timp cesă reape s căr.iCu vi tezaf ulge
rul
ui,
Celaenat rânti uşaî n f aţa creaturii
.
Încăo uşă– D ori
an î şiput eai magina palier
ul car e ducea
î
napoi,l a pri mul co rdior, apoi treptel
e spiral
ate,apoi ce a de-a
dou a scară şi…
Ce u rma ap oi
, cân d aj ungeau î n bi bl
iotecă?Ce p uteauei
săf acăî mpotrivaace sei
t ch esti
i?
Când Dori an citi gr oaza pură de p e ch ipul Celaenei, şt
i
u că
şieaseî ntreba ace laşil ucru.
*
Celaen a îlî mpinse pe Dor ian pe cor idor, apoiî l urmă,
l
ipindu-sede ul ti
ma uşă car e desp ărţ
ea cu lcuşul besti
eide
rest
ul bi bli
otecii
. Se î mpinseî n eacu t oată greu tat
eaşivă zu
stel
e ver zicâ nd cr eatura sei zbi de part eacea l
altă a uşi i
. Pe
toţ
i zeii, era puternică– p uternicăşisă lbati
că, şide neo pri
t…
Pen t
ru o cl ipă, Cel aena îşipi er
du ech i
li
brul,i ar creat
ura
î
ncer căsădesch i
dă uşa. Dar Cel aenaî şirev eni şise mp îinse
şimai t are cusp atel
e n î placajul din fier .
Mâna cr eaturiir ămase r p
insă aluşă, dezlănţui
nd un ur let

î
n
ifior
î cuă
rt
or
ge,î
a ni
dfingân
ndu-
as, şigh
am ea
estr
eel
c edî
ân n-
u umă
se curul
ceC
lela
cen
arei
e . Sâ
acungel
m iese
prelingea pe u mer i
. Ghearele senfiî pseră şimai t are.
Dorian al ergăsp re uşă, împingându-se şi elcu sp atel
e în
ea. Gâf âi, holbându- se alCel aena.
Trebuiau să sigi
lezeuşa.Chi ardacă aceast
ă creatură era
des tul d e i nteli
gentă, nîcât să cunoasc ă semnel e Wyr d,
treb ui
au săcâ şitgeceva ti
mp. Tr ebui
a săî i câşit
gel ui Dorian
timp casăsc ap e.Aveau sărămân ă fără forţă în cu rând, i
ar
crea
Trt
u
ebra
uiaave
săaesă
xi î
stiu
e ocid
căa,
leps eă ei
o şi
î
ncp
he
idăo
raci
in
ce
oo,i
l î
săi
eş e
oaî
n cale.
î
nce t
inească en t
rpu câteva momen te…
—Î mpinge, şu
ier ă eacă tre D ori
an.
Creatura avan să n u ce nt i
met ru, darCel aenaî mpi nse ar
te,
bazându-sepef orţa pici
oarel orei .Bestia url
ă din nou,at ât
de t are, încât el C
aen a cr ezu că urechi le î ncepeau să îi
sângereze.Dorian î njură.
Asasina î
iaruncă o pri vire,nesi mţind durerea ghearelor
înfipte n î carneaei . Sudoareacu rgeape r f
unteal ui Dorian în
timp ce – ce…
Metalul î
ncep u săseî ncă lzeascăpe margi ni
le u şi
i,licărni
d
cuun roşu -apri
ns,apoisf ârâind…
Mag i
a era ac oo;
l m
agi
a l ucra chi ar în ac el moment ,
încercând săsi gi
leze uşa. Dar nu ven eadi n part eaCel aenei
.
Dorian miji och i
i, co
ncen t
rându- se, chi
pul fiindu- i pal
id ca
moar tea.
Avusesedreptate.Dorian chiar aveamagi e în sân ge. Asta
era i nformaţia pe car e Pi cioare-
gal
ben e er a disp usă să o
vândăcel uicarepl ăteamaimul t
,chiarr egel
uiînsuşi.Erao
informaţie care put ea sch
imbto
at
ul. Put
ea s chimba ul mea.
Dorianav ea m agie.
Şi dacă u n se op rea,avea să se dă dearuşa i a din fier.
*

Uşa
aer. Maîlasu
gi l
uf
oca
i nupe
puDori
teaan
r .Ei
esp E
lr
raa
uî
n
. nu
ptr
-
tun esp
ea coşci
ri u
ra.g,f ără pi
c de
Celaena put ea jura că acea creat
ură sinistră câştigase
teren. Dorian ni cimăcar nu şt i
a ce ăcea,
f dtr
eb
oarui
a
căsă
sigi
leze şa u. Magia alesese ceast
aă met odă. Prinţul împingea
cu pi cioar
ele,cu sp at
ee,
l î mpi nse magi a pân ă l a limit
ă,
încercând cudi sper
are să d su
eze uşa.
Magiaî i scăp ă din mâi
ni.
Creatura î mpi nse cu pu tere, ăfcându-l peDor i
an să
al
un
prinţ
ec
uleî
.Dar
şirec el
C
ăpaen
ăăa
t se
ech i
li mp
bruîli
nse şi
. maitare nî uşă,până ce
Sabia Cel
aen eiera la câ ţi
vamet ri de ea
, dar al ceîi put
ea
f
olosi
?
Nu aveau nicio sp
eranţă săscap e cuviaţ
ă.
Privi
reaCelaeneio î ntâl
ni pe a l ui Dori
an, î
ntreb
areafiind
uşor de ci
tit pe chi
pul eiî nsânge
rat
:
„Ce amf ăcut?“
*
 Î
ncăpri nsăî n gh earel
e cr eat
urii
, Cel aena ni cimăca r nu se
pu t
ea mi şca,aş a că Dor ian se repezi br usc şi o l uă pe
Damari s.Crea tura încercădi n nou săse i el
beree
z,i ar prinţ
ul
legănă sa bia şil oviî ncheietura best i
ei. Ur l
etul eipăt runse
până î n oa sel
e C elaenei, dar uşase nî chi
se com plet
. Celaena
alunecă,mân a dezmembr aăt a bes t
iei rămân ând pr i
nsă de
umăr ul ei, dar e s mp
îi nse di n nou î n uşă cân d creatura se
aruncă i d nouî
n n poa rta din fier.
— Cenai baeast a?strigăDori an,împi ngându-secu t oată
puterea nîuşă.
— Nu şti
u,gâf âiCelaena.Fără să î şipermi t
ăl uxulunui
vindecăt
or, î şi smul se mâna mi zerabil
ă di n umăr ,
reprimându- şiţipătul. Era aicij os,r euşieasăsp ună.
Î
ncă o ubui tură n î uşă.
— Nu poţisigil
a uşa cu magi e.Trebui esă –t rebuiesă o

sig
Şi
lămsă
i î
ngăse
alt fel
ască.o cal e care să funcţ
ionez
e maibi ne dec
ât
oricevr ajă de deb loca
re ştia crea
tura ai
a – o ca le care să o
împied i
ce să mai iasăde a col
o.Cel aen
a se nîecăcu sân gel
e
care i îcu rgea din nas n î gură şiîl scu
ipă pe podea.
— Exi stă o carte – Morţ
ii vi
i.Acol
o vom găsi răspunsul
,
continuă ea.
Privirile l i se î ntâlni
ră – un momen t de încreder
e şi
promi siunea u norrăspu nsuri di
n partea amândur
ora.
—
—U Î
nndbe
be
ilic
oa
tr
et
ce.
ăa?
Teî
nvt
reb
a ăs
gă Do
ier
ai
an
. .tsărezi
Po stcâtevaminut e
aici.
Fără săai bă nevoi e săî nţel
eagăpreamul te,Dorian f
ugiî n
bibliotecă.Al ergă printre raft
uri,deget
elel uigonind peste
ti
tluri, din ceî n cemai rep ed
e,şt i
ind că fiecar e secundă o
secăt uia pe Cel aena de energi e. Era pe pu nct
ul de a- şi
dez l
ănţ ui frustrarea, cân d t recupe â l
ngăo masăpe ca re se
od i
hnea ocar te mar e şi neagră.
 Morţii vi
i.
Celaena av usese dr ept aet. De ce av ea î nt
otdeauna
drept
at e,în felul eist raniu? Dori an l uă ca rea
t şial ergă sp
re
camer a secret
ă. Asa snia î nch i
sese ochii şiscr âşn eadi n di
nţi,
care iîera u roşii de a l propri ul sâ nge
.
— Poftim,spuseDori an.
Fără ca ea să î i ce ar ă, pr i
nţ ul se î mpi nse î n uşă, ari
Celaena se aş eză pe pode a şi r ăsfoi car tea cu mâi ni
tremurânde.Sângel e iîcu rgea pe fi ecar
e p agină.
— Săl egisausăst ăpâneşt i
,citieacuvocet are.
Dorian privizeci l
e d e si mbol uri de p e p agină.
— Crezicăvamerge?î ntrebăel .
— Spercă da,spuseea,dej a mişcându- se,ţinând cartea
deschisăî ntr
-o mână. Odat ă ce voi rosti vraaj, doa r cân
d va
trecera p
gul, cr
ea t
ura vafi ţ inutăî n l ocsu fici ent de mult cât

săÎ o st
şi c
ui
dem
r
ecu .
r
ă deget el
e în răni l
e de pe pi ep
t şiumer i,i ar
Dorian o pri vicu gu ra căscată când făcuprimul se mn, apoi
pe al doi lea, sa a
snia transf
orm ându-şitrupul ă rni
t nîtr
-o
căli
mar ă cu cerneală şi desenând semn după semn î n j
urul
uşii
.
— Dar ca să treacă peste prag,spuse Dorian gâf
âind,
trebui
e să …
— Deschiziuşa,terminăCelaena,încuvi
inţ
ând.

caDo
p r
uli
uan
il s
ui,erăsu
mi şc
flăă
ri
lepen
lt
or rump
îc
ra
eune
âandus-
ă
se.deseneze de asupr
a
Celaena r espiră ad ânc î n timp ce rasă t ul ti
mul se mn şi,
brusc,toatescl i
pirăcu un al bast
ru palid.Dorian împinseîn
conti
nuare u şa, deşi si
mţ i fierul sol
idificându-se.
— Poţisă î idaidrumul ,spuseCel aena,î ndreptând sabi
a
spre uşă. Dă- i drumul şit recinaibi iîn sp at
ele meu !
Celpuţ i
n nu î linsultase şi nu î i sp usese săpl ece de ottde
acolo.
 Traseadâncaerî npieptşipl ecădel ângăuşă.
Creatura se zb iiîn poart ă, desch izân d-o.
Şi,î nt
ocm ai cu m sp useseel a
Cena, î ncremen iî n prag,och i
i
eiani mal i
cil icărni
d să lbat
ic câ nd ca pul î ii eşi pe cordior.
Apoiurmăopauză,opauzăî ncareDori anarfiput utjuracă
Celaena şicrea t
ura sepri viră î
n och i
,i ar să lbăti
cia besti
eise
calmă, doa r pen tru o cl ipă. Doa r pen t
ru o cl ipă, apoiCel aen a
se mi şcă.
Sabia st răluciî n l umi na t orţ
ei, apoist răpunse carn ea şi
zdrobi oasele.Gât ul er a preagr os casăpoat ă fi t ăi
at dintr-o
lovi
tură, iar n îainte caDori an săt ragădi n nou aer nîpi ept
,
Celaena ovi
l di n nou .
Cap ul l
ovi pod eaua cuun bubui t, sânge egrnu ţ âşnind din
gâtul ret
eza t– d in tru pul ca re nîcăst ăteaparal i
zatî n prag.
— Ladracu’ ,gâfâiDori an.Ladracu’ !

stC
r
ăpelae
unna du
gân s-
e, mi
l caşcă
şicdi
un
m sn-
o u, fi
ar o
lv
ti
n
e d tcc
mu apu
ălî c
ncău ar
sabi
a,
m
a ifi
putut muşca.
Dor ian î ncă mai î njura cân d Celaena se î nt
inse spre
sem nele sân geri
i di n jurul uşii şiî şit recuun dege t pest
e
unul d i
nt re el e, rupân d vr aa,
j ar i cad avr
ul decap i
tat al
creaturii se r p
ăbuşi.
Ni ci nu at inse bi ne pămân tul
, că Cel aena lansă patru
lovi
turi:t reipen tru a t ăia trunchiul în dou ă şio a pat ra
p
ben
estt
r
iu
ei a-
. Dol î
ri
an
njus
ngh
imţi
acu
i în
ml ocu
st lu
oma nl
cudeiar
î urcă fi
ît
nrebut
gâ i
tcâ
să
ndfie ini
ma
asasnia îşipr egăti sa
bia pen trua ci nceal ovi
t ură, desch
i
zând
pieptul creaturii
.
Orice văz u of ăcusădev i
nă şimaipal i
dă.Dor i
an nu voia
săpri vească.
Cu o efi cienţă sinist
ră, l ovi cu pi ci
orul ca pul mult prea
uman al cr eaturii
, trimi ţ
ân du-l d i
ncolo de prag,pes te
cadavru l decapit
at. Apoi înch i
se şa u şit r
asăal te semne pest
e
prag, ca
re s cil
piră, apoi se st inse ră
.
Celaena se nî toarse sp re el, dar D ori
an prividin nou sp re
uşă, acum si gi
lată.
— Câtţine… vraj a ai
a?
Dorianap r
oape s e n îecă cucu vântul
.
— Nu ştiu,spuse Cel aena,scut urând din cap.Până se
şt
erg sem nele,cr ed.
— Nu credcăput em lăsapeal tcinevasăşt i
edespreast a,
spuse el precaut.
Celaena râse, puţin camsăl batic.Să sp ună altcuiva, ch
i
ar
şil ui Chaol, ar n îsem na să răsp undă l a înt
rebări difici
l
e –
î
ntrebări care -i
ar put eat ri
mi t
e p e amândoil a moa rte.
— Deci,spuseCel aena,scui pând sângepepi et
re,vreisă
î
mi exp l
icit u pri mul sa u începeu ?
*

diCe
sp lae
er
atn
ăa să
în
-cepu
şi sch
ipr
i
mbma,
e hai pe
nnt
elru i
e, ac
ră vor
Dor
bii
an
t
ul p ave
ăra n
ea evoi
o ie
dee
bună înt i
mp ce stăt
ea dezbrăcatî n garderoba sa.Asasi na
st
ăteape p atul l
ui, ni
cieanea rătând preabi ne,mot iv pent
ru
care al
es ese
ră cordi
orulî ntunecat al se rvi
tori
lor casăaj ungă
î
n t urnul lui
.
— Cred că sub bi bli
otecă e o t emniţă ant ică, spuse
Celaena,î ncercân
d să vor bească încet. Zări o por ţ
iune de
pi
ele au rie prin uşa pe j umăt aet des chisă a gar derobeişi
p ri
acolvi
oî nân
p aăl
tă pd
cânarte.
a rCred
eu … să
şi
t cr
e
scdacă
p
e dci
nev
i
n al
ce ua
lă.ţi
nuă
teş
Tr c
r
iteat
e ur
sua
b
bi bl
iotecădeatunci .
Nu er a nev oei săî i spună căeacr edeacăcrease.
rege
le o
Turnulcu ceas f usese construitde însuşiregele – deciel
treb uia să şt i
e cu ce f ăceal egătura. Celaena şt ia că acea
cr eatură fusese creată, pen tru căî n piept
ul eif usese oi nimă
umană, şiput easăpari eze că regel
e ofl
osise elc puţin o ch ei
e
Wyr dcasăconst ruiascăatâtt urnul
,câtşimonst rul.
 — Ceeacenu î nţelegeu,spuseDori andin garderobă,este
de ce ch estia asta poa t
e t rece cu am de uşi l
e di n fier , când
înai
nte nu put ea.
— Pentru căeu am f ostoi dioatăşil e-
am ruptvrăj i
lecând
am t recu
t prin ele.
O mi nci
ună – n îtr-un fel. Dar Cel aena nu voi a săî i expli
ce,
nu putea săî i explice e d cecr eat
ura put use să iasăde a colo
şiînainte şi nu r ănise e p nimen i până at unci. De ceusesef ep
cori
dor în aceanoapt e şidi spăruse, de ce t oţi bibli
otecari
i
erau în viaţă.
Dar poat e căomul car ef usese od ată creatura… Poat e că
nu se pi erduse î n î ntregime.Erau at ât e d mul te întrebări
acum, atâtde mul te ulcruri f ără răspuns!
— Şiul t
ima vrajă pe care aif ăcut-o – pe uşă.Va ţ ine
pentru tot
deau na?

piDor
ci i
oaran
elegapăr
oalu Vp
e. uerea
edrtândpit
ciun
oai
c
răorşiu
el lipan
ital
seoni
p noi
ăru i,
ntidar
mă,în
î
nt r
-
un felst rani
u.
Celaena ridicădin umer i, simţ i
nd o nevoi e disperat
ă săî şi
spel
e c orpul şifaţaî nsângerată. Dorian î i oferi
sebai alui, dar
earef uzase.Şi asta i se ă p
reapreai nti
m.
— Cartea spune că est
e o vrajă permanent ă,nu cred că
mai poate r t
eceepa co
lo altcineva în afară de n oi
.
„Doar dacănu cu mva egerl e vreasăt reacă şifoloseş
t
e u na
dintrei
Dor ch
an ei
l
îet
şi W
ryrd
ecu.“o mână prin păr , aşezându-se ânlgăeape
pat.
— Deundeaapărut ?
— Nu şt iu,mi nţ
iea.Inelulregel
uilicăriîn ami nti
rea ei
.
Totuşi, acela nu putea fi o cheie Wyrd; Picioare-
galbene
spu sese că erau bu căţi de piart
ă neagr ă,nu – nu f orme
şlef
ui t
e.Dar e set posi
bil ca regeel să fi f ăcuti nelul f
olosi
nd
cheia.Cel aena înţel
egea acum de ce Archer şi grupul lui
căutau săî l di st
rugă. Dacăregel e o put eaf ol creeze
osi casă
creaturi
…
Dac ă ăfcuse maimulte…
Erau at âtde mul te u şi
! Numărul t recea d e dou ă sute,t
oa t
e
încuiate.IarKal tai
n şiNeh emi
a sp use seră amân dou ă ceva ed
aripi – arpiiî n visele olr
, ari
pi băt ând pri n trecătoareaFeri
an.
Ce p unearegel e al cal
e a col
o?
— Spune- mi ,insi
stăDorian.
— Nuşt iu,mi nţieadinnou,urându- sepent ruasta.
Cum î l put ea f ace să î nţel
eagă un ad evăr car e put
ea
zdruncina t otce ub ieael ?
— Carteaai a,spuseDori an.Deundeşt i
aicăedef olos?
— Am găsi t-o într
-o zi în bibl
iotecă. Părea să mă…
urmăr eas
că.A apăr ut în camer a mea,i areu nu am du s-o
acolo, a reapăru tî n bibli
otecă
; era pli
nă de g enul ăla de vrăj
i.

—
— Da
Nurgnuu
en es
lt
de
ema
mag
gi
c
iăp
e,esp
cus
areî
eDo
lar
i
ia
tn
u.,
Apă
s
tl
ai
nd
e.
st
edif
eri
tă.Nici
măcaru n şti
am dacăvraj a va f uncţiona.Apropo,spu se a,
e
înt
âlnindu-i privirea,tu ai … magi e.
Dorian î i scrută chipul,iar Cel aenaî şistăpâni dori
nţa de a
se mi şca.
— Cevreisăî ţispun?
— Spune- micum sef acecă aimagi e,răspunseCel aena.
Spu ne-mi cum de t
u o ai ,iar restul lumii nu. Spune-mi cum
aiDor
desco
ianperi
înt-
ceo
puşi ce
să el
deafdeinm
d agi
cape
, dest
are.S p
el
Cune-
aenamse
it ot
u l
.ă spr
ap
lec e
el.
— Tocmaim- aivăzutîncăl
când celpuţin zecedin reguli
le
tatălui tău, con t
inuă ea . Crezi că te-
aş pred a l ui când tu ai
put eal af elde u şor să ădmist
rugi
?
Dori an oftă. După o cl i
pă, spuse:
—Î n urmă cu cât eva săptămâni,am… i zbucnit
.M- am
înf
uri at atât de tare laoî nt
runire a co nsi
li
ului,î ncât am i
eşi
t
nervosdi n î ncăpere şiam l ovi
t un per ee.
t Cumva, zi
dul s-a
crăpat şif er
ea srt
a din apropiere s-a sp art. De a t
unci, am t ot
încer
cat săî mi dau seam a de u nde vine,ce el fde p uter
e este
maiexact . Şi cum să o con trol
ez. Dar doar … se î ntâmplă.
Ca…
— Caat uncicând aif ol
osi
t-ocasămăî mpi edicisă-lucid
pe Chaol.
Dorian îngh i
ţiî n sec.
Celaena nu î l puteapriviî n och i
, dar sp use:
—Î ţimulţumescpent ruasta.Dacănum- aifiopri t,eu…
Indif
erent ces- ar fi întâmplat între eaşiChaol ,indifer
ent
de ceea ce mţ siea cuam pen tru el, dacă - a
lr fi uci s nî noaptea
aceea,nu ar m aifi pu tut schimba ni mic, nu şi -ar m aifi
putui reveni. Cumva… cu mva, ar fit ran sf
ormat -
o î nt
r-o alt
ă
versi
uneachest i
eidesubbi bli
otecă.Îieragr eaţăpânăşisă

se—Igân
nddi
ească
erentl
f a
cea s
f
et
laa
.r fi magiat a,continuă Celaena,a
sal
vat mai mul t decâ t vi
aţal ui Chaolîn noa pt
eaai a.
Dori
an se oi f
.
—Încă mait rebuie să învăţsă o cont
rolez – alt
fel
,s-ar
puteaî ntâmpla or iunde.Î n f aţ
a oricui
. Am avu t nor
ocpân
ă
acum, darnu cr ed că v a maidura mul t norocul.
— Maişt i
ecineva?Chaol ?Roland?
— Nu.Chaolnu şt ie,iarRolandtocmaiapl ecatcu ducele
Per
supr
ri
ngton
avegh. Au t
eze p
ul
si
aec
ţat
i
a dî
n
i
n EMor
yllae.
w h
t pen tru câteva luni, să…să
Totultr
ebuia să ai
bă legătură:r egele,magi a,puterea l
ui
Dorian, sem nele Wyr d, ch iar şi reat c ura. Pri nţul irdi
că
sal
teaua patului, scoâţnd o car te asc unsă. Nu era ce a mai
bunăascunzătoare,dareraunef ortcuraj os.
— Am căutatprint abelel
egeneal ogiceal efamil
iil
ornobile
di
n Adar lan. N-am maiavu t des cenden ţi care să folose
ască
magia de gen eraţ
iiîntregi
.
 Celaena î i puteasp une at âtde mul te lucruri, dar acă
d o
f
ăcea, avea doar săi şte şimai mul t
e î nt
rebări. Aşa că se
mulţumi săst udiezeagipnil
e p e ca re eli l e a răt
a, răsf
oindu-
l
e u na d upă a lt
a.
— Stai,spuseea.
Răn i
le di n umăr u pl
sară dur eros cân d Cel aena î nt
inse
mâna sp re carte.Privipagina l a ca r
e sepr o
ise ori
D an, inima
eiluând- ol a goa nă când descop eri un alti ndiciu despre e rge
şiplanuri l
e u li
.Î llăsăpe p ri
nţ săco nti
nue.
— Vezi? spuse Dorian,î nchizând cartea.Nu sunt prea
si
gur de u nde vine.
Î
ncă o pri veapreca ut. Cel aena îiî ntâl
ni pri vi
rea şisp use
î
ncet:
—Î n urmă cu zeceani ,mul ţidintreoameni ipecare… i -
am i ubit au f ost exec
utaţi pentru căaveau magie.Durer eaşi

v
î
ni
nţaeg
el li
ică
dre
i
răc
eî
nsou
pchni
ică
l
ui,ud
nar
vrCau
e el
aena co
să m
ani
ti
năd
v uă:pA
eşan
ică,i muri
men nd
pen t
ru ast a,nicimăca r pefiul omul ui car e a porunci
t acel
e
cri
me.
—Î miparerău,spuseDori anîncet.Deci,cef acem acum?
— Luăm omasăzdravănă,vi zit
ăm un vi ndecător,f
acem o
baie.Înordineaasta.
Dorian puf ni şio îngh i
on t
i cugen unch i
ul.
Celaen a se ap lec
ă î nainte, r p
inzân du-şi m ân
ii
le între
gen
—un
Ach
şt
ei
.
ptăm.St ăm cu ochi
iî n pat
ru pe uşa ai
a şine
asi
gurăm că ni meni nu î ncearcă să i nt
re ac oo,
l şi… ne
conti
nuăm vi aţa, zidupă zi
.
Dorian îiluă o mână î ntr-
al ui, pri
vi
nd spre erea
f st
ră.
— Zidupăzi .
 CAPITOLUL 45

Cel
aena nu mân că,nu făcubaie şi ni
ci ran
a de a
l umăr
ul
einu f
u văzută de vr
eun vi
ndecăt
or.
În sc
himb, se grăb
i să ajungă î
n temni ţ
ă,făr
ă să ar
unce
măcar o pri
vir
e gărzi
lor în timp ce t recu pe l
ângă el
e.
Epu i
zarea gon ea prin cor pu l ei
, dar teama o f ăcea să
conti
nue,aproape să al
ergeî n josul scări
i.
„Vor să mă f ol
osească. M- au păcăli
t“, spusese Kalt
ain. Iar
î
n ca rea
t lui D ori
an, d espre geneal
ogiil
e nobi l
ilor
, a f
milia
Rompi er fusese li
st ată ca fii nd una cu o pu t
ernică
descendenţ
ă magi că, car e se pr esupune că di spăruse î n
urmă cudou ă generaiţi
.
„Uneori cr
edcăeim- au adus a i
ci, spusese K alt
ain. Nu ca
să m ă mărit cuPer rington, cicuun al t scop.
“
O ad useseră pe Kal tain aici, aşa cum Cai n f usese ad us
aici. C ai
n, d i
n munţ i
i C ol
ţ Al b, u nde şaman i pu ternici
conduseseră odinioară triburi
le.
Celaen a simţ i cu m i se su ucă gu ra,î ndrept ându-se spr e
celul al ui Kaltain. Se opriî n faţa ei, privind-o pri nt
re ra gti
i.
Era g oală.
Tot ce mai rămăsese î năuntru era pel erina Cel aenei,
aruncat ă pes t
e pai el
e răvăşite.Ca şicu m Kal t
ain s- ar fi
luptat cuori ci
ne a r fi ven it săo i a.
Celaen a ajunse alpos tul gărzil
or n u momen t mait ârziu,
arăt ând în j os,pe c ori
dor.
— Undeest eKal t
ain?
Chiar cân d rost iî ntrebarea,o ami ntire î ncepu să i se
desluşea scă î
n mi nte,o ami ntire din zilele pet recute sedat ăî n
temni ţă.
Gărz i
le se pri viră între ei, apoi pri viră hai nele sfâşiate şi
însâ ngerate a l
e C elaenei
,i ar unul di ntre ei spuse:
— Ducel eal uat-oî nMorath.Să- ifiesoţie.
 Celaenaieşi din temniţă şiporn i spre a partamen t
ul ei.
„Cevavi ne, şop t
ise Kaltain. aIr eu t rebuie să î i ies în
înt
âmpi nar
e.
Iar durer
il
e d e cap su nt mai crunte cufieca re zi care rt
ece.
Din ceî n cemai r ău şipl i
ne de f âlf
âitul ăla insu port
abi
l de
ari
pi.“
Celaena aproape că se î mpiedi
că. „
Rolan d a av ut dureri
groaznice ed ca
pî n ul
tima vr eme”,îi spuses e D ori
an î n urmii
cu cât evazil
e.I ar acum, Rol and, care avea acel
aşisân geca
Dorian Havil
li
ard, plecase n Mor
î ath, de asem enea.
Plecase sa
u fusese uat?
l
Celaena îşi at i
nse umăr ul şi si mţi ă rn i
le des chise şi
sângerânde.Creatura parcăar fi vr ut săî şismul găpărul din
cap, caşicu m ar fiavu t dureri
.I ar cân d desc hises
e u şaai a,
pentru acel
e ul t
ime sec unde,câtuses fe î ncremen i
tă î n loc,

Ce
el
il
bae
erna
at,r văz
ecuu
nse c
oscăe
tva en
or u
pman
t înr
ru moa oc
t hi
ea ipeeica–
re cevai
ea -
ocar
ae păr
ea
ducea.
— Ci ne aif ost? şoptiea,ami ntindu- şiinima umană şi
t
ru pul crea t
urii de s ub bi bl
iotecă . Şi ce i ţ-af ăcut regee?
l
Dar Cel aen a avea sen t
imen tul că ej da ştia răsp unsu l
.
Pen t
ru căacel a era al tl ucr u pe ca re î l puteau f acech ei
le
Wyr d,cealalt
ăput erepecareocont rolauacest ea:viaţa.
„Şi ei d aubăt ăi de ar ipi p urtate de vân turi
le din
t
recătoa reaFer ian, spuseseeh em
Ni a. Iscoadele n oastre n u se
maRi
egî
nl
e t
orc.
e î“vâr
n tea lucruri mul t mai grav
e decât oam
eni
i
muritori
. Mul t, mult mai gr ave.Dar ce lă
pnui
a săfacăcu ele
–cucr eaturil
e,cuoameni icaRolandşiKal
tai
n?
Celaena t rebuia săafl e cât
e cheiWyr d găsi
se ege
rle până
at
unci.
Şi unde a r puteafi cel el
alt
e.
*
În noa ptea următ oare, Celaena examină uşa spre
catacombele de su b bi bliot
ecă
, ciulind urech i
le şiî ncercând
săsu rpri
ndă orice su netdin sp atel
e u şii
.
Nimi c.
Semnel e nîsânger
ate se coa gul
aseră, dar su b crust
ă, caşi
cum ar fi f ost scrij
eli
te în met al, era con turul î
ntuneca t al
fiecărui semn Wyrd.
De deasu pra, ăsu
r nă muge t
ul î năb uşi
t al easuc lui din
turn. Era dou ă dimi neaţa.Cum de n u şt i
a n i
meni că t urnul
stătea pe o t emniţă st răve
che,t emni ţă car e servea drept
ascunzătoareasecretă a regelui?
Celaen a seî ncr
unt ă l a uşa din f aţa ei. Nor mal
, cine s- ar
gândi măcarl a o asem eneaposibili
tate?
Ştia căar reb tui sămear găl a cu l
care,dar u n maiput use
să oar
d mă d e câe
tva săpt ămâni şinu vedea de ce ar trebui să
mai î ncercesă o f acă. De aceea veniseai ci
: să facă cev a în

ti
mp ce o
Scoase h
pi
nmn
uărea
alup
lri
, n
î gâ
nd ndu
reptri
ânl
de
u-leiî
nvă
sprel
mă şi
t
uşă,e.
şi o î mpinse
uşor cuel.
Nimic.Celaena seop ri
, ascul
tând ori
cesem n de vi aţ
ă, şi
împinse amitare.
Uşanu se i cl
nti
.
Asasi
namaiî ncercădecât evaori
,lovi
ndchiarcu pi
ciorul
în peree,
t dar uşarămase gi si
l
ată. Când fu în sf
ârşit convi
nsă
că ni
mic nu trecea de uşa ai a – n î ori
car
e direcţi
e – ă rsu
flă
uşurată.
Nimen i nu ar crede-
o dacăar p oves
ti desp
re locul ăst
a tot
aşa cum ni meni nu i-ar crede povest
ea pu ţi
n probabilă
despre cheil
e Wyrd.
Ca să găsească chei
le Wyrd, treb
uia mai întâi să rezove
l
ghi
citoarea
.I ar a
poi săîl co
nvingăpe regesăo l asesăpl ece
pent
ru cât eva luni
. A ni
. A vea nevoie de o man i
pulare
precaută, mai alescăer a posibi
l ca elsăai bă deja o ch ei
e.
Darpe car e?
 „Aud ar i
pi…“
Picioare-galben e spusese că, doar co mbinate,cele r t
eich ei
puteaudesc hi de adevărata poa rtă Wyr d, dar fiecare,î n parte,
deţi
nea t otuşio put ere i men să. Ce alte gr ozăvi
i mai put ea
crear egele?Dacăavea săobţ i
nă vr eodatăt oate ceel rteich ei
,
cear p uteaaduceî n Eri leacasă -
l slujească? Lucruri l
e deja
seagi t
au pe co nt
inent; nelinişt
easeî nvolbura. Celaena avea
sentimen tul că reg eel nu av ea să t oler
eez prea mul t ace st
l
ucr u. Nu, er a doa r o ch estiune d e itmp pân ă când elave a să
dezlănţuie ori ce ar fi cr eat su apra lor şisă di st
rugă ori ce
rezi
sten ţă pen t ru t
otdeauna.
Asasi na pri viuşa si gi
lată, simţind cum st omaculise
î
nt oarce e p d os. O baltă de sâ nge e pujmăt ate uscat zăceala
bazauşi i
,atâtdeneagrăî ncâtpăreaafipet rol.Îngenunche,
trecându- şiun degetri np băl t
oa că.l Î mi rosi
, aproa pe îşi

v
îăt
nrs
r
eăstoma
el
e. Sc
eulsi
di
nea
mţ pri
lc
ai
nf
a du
eldheorii
,
u
n ap
suros
oiîşi
pfrec
recumădae
rg
ăe
tt
e
al
.e
Se ridică în pi
cioa re şicot robăi prin buzu nare după ceva
cu care săse şt eargă pe mâi ni. Scoasen upumn de hâr ti
i.
Resturi
, mai degrabă – b ucăţi de u lcr
uri pe ca re el purta cu
ea pent ru a l e an ali
za or icând avea un moment i lber
.
Încrunt
ându- se,le răsf oi
, încer când să se deci dă l a care
putear enunţa pentru a i mproviza o b at
ist
ă.
Una di ntre h
ârtii era doar o ch it
anţă pen t
ru o per eche de
pant
aceaofi
d,
i pe
mineaţca
re I
ă. p
rob
ar ab
oi
lal
to
a…puses
Cele
aend
ai
no gre
ri
dşe
a
il
ăî
că n buap
mai zur
nare.
oap în
„
Ah! Ti mpul sescu rge!
“f usese scris pe ea . Ea scriseseasta
când încercase să r ezovl
e gh i
cit
oa rea cu och iul
. Când tot
mormân tul păr ea nu mar e secret, un i ndi
ciu uriaş.
Halal ajut or mai f usese prop oziţ
ia ai a! Doaro al tă
f
undătură. Înjurând î n tăcere,f ol
osihârt i
a pen trua-şişterge
mâzga de pe deg et
e.To tuşi, mor mân t
ul încă nu av ea nici
o
l
ogică. Ce t reabă aveau copacii de pe t avan şist elel
e de pe
podeacu gh icit
oa rea
? St elel
e d useseră l a ga ura secretă, dar
puteaul a felde uşor săf acăast a şidacăer au pe a tvan. De
ceera totul invers?
Oar e ar fif os
t Bran non at âtde pros tî ncât săpună t oate
răspunsuril
eî ntr-
un si ngu r ol
c?
Celaena des pături hâr t
ia, acu m mot ootil
tă şipăt aăt de
sângele unsuros a l cr
ea t
urii. „Ah! Timpul se scu rge!”
La picioarele lui Gav in nu ex i
sta ni cio inscri
pţie – doar a l
pici
oarel
e E lenei.I ar cuvintel
e n u avea u preamul t sens.
… Dar dac ă nu ac esta era scopu ll or
? Dac ă erau doar
suficient de l og i
ce câ t săi mpl i
ce un l ucru, dar n î reali
tat
e
însemnau al t
ce va?
Totul î
n mormânt era f ăcut i nvers, rearanjat
, ordinea
firească er a i nver sat
ă. a C să su ge
reze că l ucrurile erau
amestecate,î nvălmăşite.I ar l ucrul ca re ar fi t rebuit săfie

ascu
erands
i
st e
raon
orsiexa
at
.ctla ved
ere.Dar, caoriceal
tcev
a, î
nţel
esu
llui
Şi exi
sta o singur
ă persoa
nă, o fii
nţă, ca
reî
i puteaspune
dacă avea drept
ate s
au nu.
 CAPITOLUL 46

— Este o anagramă, spuse ea gâf

âind când ajunse î
n
mormânt.
Mort deschi
se n u ochi.
—I nt
eli
gent,nu-iaşa?Săascunziun l ucru exactundeîl
poate vedea oattăl umea?
Celaena des chiseuşa doar cât ă se
s st
recoar
e înăuntru.
Lumi na lunii er a puter
nică,iar ei i se t
ăie respi
raţ
ia câ nd
observă n u
de căd eauraze
le ulminoa
se. Tr
emurând, se op
ri la
pi
cioarel
e sa rcofagul
ui şiî şi rec
tu degeel
te pest
e lit
erel
e din
piatră.
— Spune- miceî nseamnă.
Mort tăcu , destul de mult câtCel
aena sătragăaerî n piept
şisă se preg ăetască să ţipe la el
, dar în cele din urmă
mân erul spuse:
— EusuntPri ma.
Iar aceea uft oată con firmarea e d care Cel
aena avunev oe.
i
Prima ch eie Wyr d di ntre cel
e t r
ei. Asasina se pl i
mbă în
j
urulcorpul uidi n piat
ră,pri vi
rea oprindu-i
-se pe chi
pul
adorm i
t al Elenei. Pri
vind acelet răsăturifine,şo pti cuvi
nt
ele:

Î
n durerealui
, a ascu ns unul î
n coroana ei
,
Ceape ca re ai ubi
t-o n
esp us,
Să-
iţ i
nă de urât unde zăce
a doa mna,
Î
n celul
aînstel
ată, precu
m cerul la apus.

Celaen
a ri dică deg etel
e t r
emurătoar
e spr
e bi j
uter
i
a
albast
ră din cent
rul coroanei
. Dacăaceast
a er
a înt
r-adevă
ro
cheie Wyrd… ce av ea să facăcu ea? aVtrebu
i să odistrugă?
Undear pu tea să o as cundăpentru ca ni
menisă nu o
descoper
e? Întrebări
le vu i
au în cap ul ei
, d
ificul
tatea l
or
ameni nţ ând să o al unge î nap oiîn camera ei , dar e C
laena
î
ncercă să se cal meze. Avea să se gân dească l a ast
a mai
târziu. „ Nu-mi vafi t ea mă“,î şispuse nîsi neaei .
Pi atra di n coroană st răluciî n lumi na l unii
,i ar asasnia o
î
mpi nseuşor cudeg et
ul . Nu semi şcă.
Î mpi nse di n nou , strecurân du-
şiungh i
a î n cu ta îngustă
dintre bi j
uteri
e şimar gi
nea di n piatră. Se mi şcăuşor şi se
î
nt oarse , dezvălui
nd un mi c com parti
men t dedesubt. Nu er a
mail ată decâto mon edăsau maiad âncă dec âtar ti
culaţi
a
unui dege t.
Cel aen a priviî năuntru. Lumi na lunii dez văl
ui doar p i
atra
cenuşi e. Î şi strecură deg etul înău ntru, pi păind t oată
su prafaţa.
Nu er a n imic acolo.Ni cimăcar un ci ob.
Un fior ec re îi cutrei
eră şira spi
nări i
.

—.De
mea Şc
iii
el
ach
- fi
oa
lrsi
ootar
pe,t
uş op
eret
iaCe
plae
ent
rna.sco
u A gp
ău
si
tch
ripeia
sî
er n
ona
ai
n
lt
e.ea
— Avea de-abia douăzecide anicând a găsi t-o,spuse
bl
ând Mort.Un t ânărst raniu şir ăzboi
nic.Mereu îşibăga
nasulî n locuri ui t
ate,unde nu er a dorit
, citeacă rţ
i pe ca
re
nimeni de vâ rsta lui sa u ori ceal tă vârst
ă nu ar r t
ebui săl
e
ci
teas
că! To tuşi , adă ugă Mor t, as ta sună t eri
bil de
asemănătorcu ci neva pe c ar
e o cu nosc.
— Şicumvaaiui tat s
ă miî spui as ta până acu m?
— Ad
ceva t
u
encia
i,n
.uDe-
ci amab
şt
i
aiut
câc
ne
dera
a;a
i m
cit
itcr
ezi
ghut
ci
t
ocăr
a doaa
ea rmaluă
ban
tuit
.
Era un l ucru bun cămân erul era făcut di n bronz. Alt
fel
,
Celaenai -ar fi î ndoitf aţ
a.
— Bănui eştişicepoat esăfif ăcutcuea?
Celaena î ntoarse bi j
uteri
a l a loc şiî ncercă să se op ună
gr
oa zeica re nîcepea să pună stăpâni re pe ea.
— Deundesă şt iu eu? El nu mi -a spus n i
ciodat
ă ni mi
c,
deşi recunoscăcni cieu nu m- am der anjatsă vor besc cuel.
De câ nd e e rge, a mai ven it ai
cio si ngu ră dată, dar doa
r s-a
învârt
it c âteva mi nut e şia pl ecat. Presupun că î ncer
ca sa
găsească celel
alt
e d ouă ch ei.
— Cum a descoperi t că una era ai ci
?întrebă Celaena,
îndepărtân du-sede s i
lueta d in mar mură.
— Laf elcat ine,deşimul tmairepede.Presupuncăast aîl
face a mi deştept decâ tt i
ne.
— Crezică l e ar e şipe cel elal
te două? spuse ea,ochind
comoar a de ânl găper etele op us şi pos
tamen t
ul unde u fse
se
expusă D amar is.
De ceunl uase sab i
a,una di ntre cel
e maimăr eţ
e moşten
iri
de fami l
ie?
— Dacă armaifi avutal tele,nu crezică pi ei
rea s-arfi
abătut dej a asu pra n oa st
ră?
— Nu crezicăar et oatechei l
e?î ntrebăCelaena,începând

să—tr
ai
E nb
sp
i
nir
e,
e,Brî
n
annci
ou
ndmi
a-f
ri
a g
su
pl
u
usi
.odatăcă,dacăait oatetrei
chei
le,at uncideţ i
i controlul asupra Porţi
i Wyrd . Cr
edcăest e
dr
ept să pr esupunem că ac tualul erge şi -
ar fi î ncercat
noroculî n a cu ceri un altt ărâm sauar fiî nrob i
t creaturi
ca
re săcu cereascărestul ţi
nut ul
ui, dacăl e-
ar fi avu t pe otate
trei.
— Wyrdulsăneaj utedacăast asevaî nt
âmpl a.
— Wyrdul ?râseMort .Terogil aforţagreşi
tă.Dacăregel e
con
saltrol
va. ează
Şi nuWyr
crd
eul
i
z,că
va t
reb
est
e u
oicoi
să găseş
nci
denţăti
pral
t
eaămacal
re că
e dema
agi
t
ea
a
înce
t at să maiexi st
e din momen tul în care elşi - a începu
t
cucerirea?
Cum se opr ise magia…
— Af ol
ositcheil
eWyrd ca să sti
ngă magia.Toată magia,
adăugă el Caena, except
ând-o p e a ul
i.
Şi, prin urmare,pe al ui Dori
an.
Celaen aînjură, apoi înt
rebă:
 — Decicrezicăest eposibi
lsăai băşiceade- adouachei e?
— Nu credcăopersoanăpoat eel i
mina mag ia doar cu una
–deşiast aarfigreşi t
.Nimeninu şt i
edecesuntî n st
arecu
adevărat ch ei
le Wyr d.
Celaen a se r ecă
f l a ochi.
— O,pet oţizei
i!Astavoi
aEl enacaeusăaflu.Şiacum,ce
trebuie săf ac?Să porn escî n că utareacel eide- a t rei
a chei
?
Să l e ufr pe ce lel
alt
e două de a l rege?
„Neh emia – Neh emia,t u t rebu i
e să fi şt iut. Trebu i
e să fi
avut un pl an. Dar ce ave ai de gân d să acif?“
Abisuldej af amil
iardininterioruleidevenişimaimar e.
Aceadureresurdănu aveasf ârşit.Dacăzei is-arfi deranj at
săo ascu lt
e,şi -ar fidat vi aţa l a schimb pen t
ru a Neh emiei
.
Arfif ostoal egereatâtdeuşordef ăcut!Pentru călumeanu
aveaev o
nei de o sasi
a nă cui nimă l aşă. Avea ev noei de ci
neva

caDar
Nehemi
na.
u maiexi sta ni ci
un zeu cu car e să se t ocmească;
nimeni căr uia să î i ofere sufletul său în schi mbul unui
momen t pet
recut cu Nehemi a;doar o şan
să ă sp oat
ă vorbi cu
ea, săî i audă vocea.
Totuşi… Poatecănu aveanevoi edezeicasăvorbeascăcu
pri
nţesa .
Cain i nvoca
se d ri
eracul
,i ar elcu sigur
anţă nu avu sese o
cheie Wyr d. N u, N ehemi a spusese că existau vrăji c ar
e
des
cevachidr
peau
i
n elpor
e. t
al
Dauri mi
că tempor
zera
abir
el,d
l
u su
eficien
C
ait pu
n cât
tuse să
păt
săfr
aundă
că ast
a,
i
ar acă d Cel aen
a put use ol
f
osi semnele casăî ncr
emen ească
î
n l occr eatura din catacombe şi săsigil
eze u oşă, atuncinu
put eause mnele să deschi
dă un por talalte
sprt
ărâm?
Pi eptul i se nco
îrdă. Dacăexi st
au al t
e ă trâmuri – ătrâmuri
l
ocu i
te de morţ i,î n pacesa u în su feri
nţă – ci ne puteasă î i
i
nt erzică să vor beas
că cu Nehemi a? Pu tea să o f acă.
Indi f
erent de preţ, avea nevoei doar d e o cl i
pă – cât să o
întrebepe pri nţesă unde ţ inea regeel cheil
e saucu m să o
găseascăepat rei
a, şisă fl a
e ce am i şti
use eh Nemia.
Celaena putea să o acă
f .
Mai er au şial te ulcruripe ca r
e voia săi l e spună. Cuvinte,
adevăruri pe ca re simţ eanev oai săl e mărt uri
sească. Şi acel
rămas-bun – ac elul tim rămas- bun car e nu i se p ermise
sesă
şi-
li a de a l pri nţ
esă.
Celaenao u lă pe D amaris din noude a ll ocul ei
.
— Mort ,câtdemul tcrezicăpoat estadeschisunport al
?
— La orice te-aigândi ,ori
ce aide gând să f aciacum,
opreşt
e-t
e!
Dar el Caena dej a ieş i
se i d
n mor mân t. Mor t nu înţel
eg
ea–
nu put ea să î nţeleagă. Ea pierduse atâiţ
a şiat âiţ
a oa men i
dragi; i se ref uzaseră at âeta şan se de a- şil ua rămas-bun.
Darnu şide da ta a sta – nu cân d putea sc himba acest lucru,

chi
Aa
vr
eaşi
nepen
voi
etr
u
d câ
eMo t
eva
rţ
i mi
i vi
i nc
,î
nuăt
e.uDepu
n d
at
mn a
al asta avea
sau dou să
ă, fie
evad
cât if
eri
t.
lumân ări şi spaţ i
u – mai m ult spa ţi
u dec ât îi oferea
mor mân t
ul. Semnele pe car e le f ăcuse Cai n ocupaseră o
bună part e di
n cameră.Exi sta un coridor l arg l
a etaj
ul
superior
,î n tuneluril
e secr et
e,un co ridor u lng şiun set de
uşipe ca re nu îndrăznise i n
ci
odată săl e d eschi
dă. Coridorul
era lat şi cu tavanul înalt: spaţ
iu su ficient pentru a f aceo
vraj
ă.
Pen
tru a d
esc
hi
se n
u port
*al sp
re u
lmea e
d d
i
ncol
o.
Dorian şt i
a că vi sa. Stătea î ntr
-o cam eăr străveche,din
piat
ră, pecar e nu o mai ăz vuse ni ci
odată, privind un
războn
iic nîalt,încoronat. Coroana î i er
a cu noscută, cumva,
dar och i
i bărbatului fură cei ca re îl uimiră şii mob il
izar
ă.
Erau och iil ui – safiri
i, arzăt
ori. Asem ănăril
e seopr eau ai
ci;
bărbatulaveapăruldeuncast ani
u-închis,pânălaumeri ,un
chip ascuţit
, aproape nemilos şi era cucel puţi
n o p al
mă mai
înalt decât Dorian. Şi se u p
rta caun… rege.
— Prinţ ule,spusebărbat ul,coroanal uiauriesclipind.Era
ceva săl bat i
c în och i
il ui – ca şicu m rege le ar fi f ostmai
obişnuit să st răbată săl băticia, decât să mear gă pe
coridoarele as tea di n mar mură. Tr ebu i
e să t e t rez
eşt
i,
cont i
nuă el .
— Dece?î ntr
ebăDori an,fărăsăsunepreapri nciar.
Si mboluri ver zi şiran st
ii scl i
pea u pe pi et
rele cenuşii
,
asem ănătoa re cucel e pe care C el
aen al e rtasase nîbi bl
iot
ecă.
Ce er al ocu l ăsta?
— Pent ru că o l i
nie care nu ar t rebui să fie t recut
ă
niciodat
ă est e p e cal
e d e afi î ncălcat
ă. Pune n îtreg
ul casel
t î
n
pericol şivi aţ
a pri et
en eitale.Vocearege lui nu er a dură, dar
Dor ian av ease nti
men tul căput eadev eni dacăer a prov
ocat.
Ceea ce, j udecân d du pă ac ea săl bătici
e an tică, după

a
fr
ăoga
cut
.nţa din ochi
i regelui, păr eaun l ucru ext rem de uşorde
— Desprecevorbeşti?întrebăDori an.Ci neeşti?
— Nu pierdeti
mpulcu î nt rebăriinutile.Da,acestregenu
era unul car e să sepi ardă î n cu vinte.Tr ebuie să mer
giî n
apartamen t
ul ei
. Există o uşăascu nsădupă o t api
ser
i
e.Ia-
o
pe al t rei
lea co
rdior al drea pt ac
a. Du u
-tm, p
e rinţ
ul e,sau o
veipi
erdepentrutotdeauna.
Cumva,du pă ce se t rezi gr ăbit
, Dor i
an nu se gân dide
dou
vorbă
iseori
î l
a,ş
n vi
s fas
ipe
tuî
l
mbcă Gavi
răcă rapn
i
d,,î
p
şr
ii
mu
luăl
sar
ege
biaşia
îlip
ş Aă
da
rr
ăl
sa
inul
ui,î
i
turnul.
 CAPITOLUL 47

Tăiet
uradepebraţuleipul
sa,darCel
aenaîşiţi
nu mâna
f
ermă şiî şiînmuie di
n nou deget
ul î
n propri
ul sânge,t
rasâ
nd
semnul Wyrd pe perete,copi
ind si
mboluri
le din cart
e cu o
preci
zie per
f
ectă. For
mau o arcadă – o uşă–,i ar sân
gel
e ei
strălucean î lumina l umânăril
orpe care e l aduses
e cuea.
Trebuia să fie perfect–fiecare si
mboltrebuia să fie f
ără
defect, altfelnu avea să funcţi
onez
e.Con ti
nuă să apesepe
ran ă pen tru a o î mpiedi
casăse coa guleze.Nu or i
cine put ea
folosisem nel
e;nu, Mor ţ
ii vi
ispu nea că t rebuia să exi ste
put ere în sân ge.Evi dent
, Cai n av
usese o urmă de put ere.
Probabi l de aceea regel
e îi aduseselaolalt
ă pe Kal t
ain şipe
Rol and, de a se menea. El f
olosi
se hc
eil
e Wyr d casăsu prime
magi a, ar d t rebui
a să ai bă o cal e de a f ol
os i pu terea
înnăscu tă di n sân gele cu iva–,i ar sem nele rteb uiau săpoa t
ă
accesa şiel e a cea putere.
Trasăunal tsimbol ,aproapeî nchei ndarcada.
Putereal or u p
teadef orm a lucr uri
le.Î l def
orm ase e p Cain.
Dar iîşiper mi sese să cheme ri der
acu l şisă câşt igeşimai
mul tă put ere p entru elî nsu şi
.
Slavă yr Wdul ui, Cain er a mor t
.
Maiav ea e d desenatun se mn, acel a car e avea să -o ia
ducă
pe p er
soana pe ca re şi
î dor eacu di sper
are săo vad ă, ch i
ar şi
numaipent ru o cl ipă.Era un semn compl ex,al cătui
t di n
bucl eşiunghi uri.Celaenascoasecr et aşiîlexersăpepodea,
până î i reu şi, apoiî lt rasă cu sân gepe per ete.Era numel e
Nehemi ei scri s nîf orma u nui semn Wyr d.
Studie uşa pe car e o des en aseşise ri dică î n picioare,
ţinân d cartea nîmân a cu rată.
Îşidrese g lasul şiî nce pu săr eci
te cu vi
ntel
e d e pe pagină.
Nu ştial imba. Gât ul o ardeaşii se co ntract a, caşicu m s-
ar fi î mpot rivi
t su netelor, d ar l e r osti
, cu vint el
e făcându-i
dinţi
i săo doară, caşicu m t ocmai ven ise i n
d frig şibeaceva
fierbinte.
Apoiieşirăcuvintelefinale,iarochi iCelaeneilăcrimau.
„Nu e de mi rare că genul ăs ta de pu tere nu maiest e
accesibi
lă oricui.“
Simbolurile scr i
se cu sân gel
e eiî ncep ură să l i
cărească
verzi
,unuldupă al tul,până când î ntreaga arcadă devenio
li
nie de l umi nă. Pietr
ele de su b sem ne seî nnegriră şise ott
înnegrri
ă, apoi di spărură.
Întunericul din ar ca
da ver de p ăreasăse nt îindă sp re ea
.
Funcţ i
onase . Pe otţi zei
i,f uncţionase.
Asta o aş t
epta cân d avea s ă moar ă? e Nhemi a meari
c
si
e?
se
— Neh emia? şo pti ea, răguşită di n prici
na vr ăji
i.
Nu er a nimi c.Ni mic acolo – oa dr un vi d.
Celaena pri vica rea
t, apoi peret el
e şisi mbol uril
e pe ca r
el e

dese
—nNa
ese.La
hemie?şsc
ori
ses
pt espco
iea rect
reî .
nt
unVe
ra
rj
i
ca
uler
făa
răco
sfr
âect
rşi
tă
..
Nici
un răspuns.
Poat
e că av ea nevoie de t i
mp. Car t
ea nu spec ificasecât
avea să dureze;poat e că Neh emia trebuia să călătoe
rasc
ă
pri
n orice ăt
râm er a acel
a.
AşacăCelaenaaşteptă.
Cu cât pr ivea mai mul t n î ac el v i
d i nfini
t, cu atât
î
ntunericu
l păreasăo pri veascăî napoi. Era exactcaî n vi
sul
ăla
„,
Nu celî
eştn
inca
ire
mi c st
ă
a
lt
teape
ceva ma
decâtrgi
onea
l
aşăp
.r
“ăpasti
ei.
— Ter og,şoptiCelaenaînîntuneric.
Se au zi un sc helăl
ăi
t bruscde deasu pra,i arCel aena se
întoarse spre scăril
e din capătul co rdiorului. Câtevaclipe mai
târziu, mai rep ed
e decâ t ar fi t rebuit să fie posi bil
, Fleet
foot
coborît reptel
e,alergând spre e a.
Nu sp re ea, reali
ză Celaena,ob servân du-i coada jucăuşă,
gâfâitul şiscân ce
tul care put ea fi doa r de bucu ri
e.Nu sp re
ea, pen t
ru că…
Celaena se nî toarse spre por tal î
n acelaşimomen tîn car e
Fl
eetfoot se o priînaintea lui.
Şi t ot
ul seopriî n l oc at uncicâ nd ză risilueta scli
pitoare
care stăteade p arteacea l
altă a port al
ului.
Fleetf
ootseaşez ă pe pod ea, î
ncă dân d veseăl din coad ă,
schel
ălăind uşor . Con t
urul corp ului Neh emieitrepida şier a
î
nceţoşat,înt reru
pt pe a locuride u n f elde ulmi nă int
erioară.
Dar h cipul îi era clar – ch ipul îi era… er a chipul ei
. Cel aena
căzu în genunch i.
Simţi căldura l acri
mi l
or pe obraj iî nai
nte să rea l
izez
e că
pl
ânge.
—Î miparerău,f ut otceput usăspună.Î miparerău.
Dar Nehemi a rămas e de pa rtea cealalt
ă a por tal
ului.
Fl
eetfootscâ ncidi n nou.

Ni—N
ci tu pn
u ou
ttre
pcei
oţ l
i
.nA
iaast
poi a
t,î
oni
uspu
l se
i Nehesch
se mi
iab
mb ăl
â
,nd
i câi
ar nCel
u
el i
.a şt
aen i
u că
prinţ
esavor beacu eaacu m. Credeam că eşti maideş teap
tă
decât atât, continuă N ehemia.
Celaena ridicăpri vi
rea
. Lumi na care ardi
a di n prinţesănu
ajungeal a port al, caşicu m ch iar ar exfiistat un f elde il
nie –
un felde gran iţă finală.
—Î miparerău,şopt iCelaenadinnou.Am vrutdoar…
— Nu est etimp să îmispuicevreisă îmispui .Am veni t
aici
port p
aluen
ltru
ăst
a.că at
Dreb
t ui
a ai
vit să
oare ficân
i d av
er
t
oi
zN
au
t
vă
e.
imai
f des
ace, ch
ui
n de
eu voi
răspunde ch emăriit ale.Şi nu vei supravi
eţui acel
eiîntâl
niri
.
Nimeni nu ar e drept ul să deschi dă uşa spr e acest ătr
âm,
i
ndi f
erent cât de mar e este durereape ca re o mtsi
e.
Celaena nu şt iuse, nu voia să…
Fleetf
ootrâcâ i podea ua cugh earel
e.
— La r evedere, dragul meu pri eten, î
i spuse Nehemia
câinelui şiporn iî napoi sp re nît
uneric.
 Celaen a doa r stătea acolo,i ncap abil
ă să semi şte sausă
gân deasc ă. Gât ul î i ardea di n pri cina ace lor cuvinte
înăbuşi te,cu vint
e ca re acum o secăt uiau de vi aţă.
— El enti
ya.Nehemi a seoprişiseî ntoarsespreea.Vi dul
păreasăse nvol î bureze, săo î ngh ită puţ i
n câ t
e p uţi
n. Nu vei
înţelegencă,î dar… Şt i
am ca re mi
î er a soa rta şiam accept at-
o,con tinuă Nehemi a.Am al ergat p s
re ea.Pen tru că era
singu ra cal e prin car e lucrurile să î nce apă să se sc hi
mbe,
pen tru caeven i
men tel
e săse et preacă. Dar i ndif
erent de ceea
ceam f ăcut, Elenti
ya, vrea
u săşt i
i că ,î n înt
unericul ult
imil
or
zeceni a,tu ai f ost olumi nă st rălucit
oa re pentru mine.Nu o
lăsasăse i st
ngă.
Î
nai nte ca Celaena săr ăsp undă, pri nţesai sp
dăru.
Nu maier a ni mic nîî ntuneric.Ca şi cu m Nehemi a nicinu
fusesecol a
o.Ca şicu m eaar fi i nven t
at t ot
ul.

—
DaÎ
rnto
î
na
tr
uc
ne-
te
er
i,şo
culpr
t
i
ăC el
ma aena
se .
aTf
le r
el
.og
I–
arî
nN
toar
eh ce-
em t
ie!di
a spăruse.
Auziurmedepaşi–darnu di nspreportal.Maidegrabă
di
n st ângaei .
Paşiilui Arch er
, care stăteaaco l
o, cugu ra căsc
ată.
— Nupotsăcred,şopt iel.
 CAPITOLUL 48

Celaen
a o scoasee pDamaris şi o î
ndrept
ă spr
e Archer
înt
r-o secu
ndă. Fl
eet
f
ootmârâi sp
re el
, dar ă
rmaseî n sp
ate,
cu un pas nîurma asas
i
nei
.
— Ce a
fcia
ici
?
Era d e neconce
put să se afle acolo.Cum i ntrase?
— Teurmăr escdesăptămânibune,spuseArcher ,pri
vind
câinel
e.Neh emia mi-
a sp us des pre cor
idoarel
e astea,mi-a
arătat pe unde sent ri
ă. Am fostai ciaproape nî fieca
re noapt
e
de âncd a muri t.
Celaena ar uncă o privi
re spre por t
al. Dacă Nehemi a o
averti
zasesă nu î l mai es dchidă, atunci era sigur
ă că
priet
en a einu voi a să î l vadă niciArcher. Se mut ă lângă
peree,
t ţinându-se l
a di st
anţă de î nt
uner i
c,în t imp ce îşi
trecumâna pest e sem nele ver zi, scl i
pitoare,î ncer câ
nd să l e
şteargă.
— Cef aci?întrebăporunci torArcher .
Cel aena o l egăn ă pe Damar is spr e el , ştergân d cu f uri
e
sem nel
e.Nu di spăreau . Orice r a fif ost vraa
j ast a, er
a mul t
mai com plexădecât cea cuca re si gil
ase şa u de su b bibl
iotecă
–nu avea să f uncţionezedoarpri n şt ergerea semnel or.Dar
Archer st ătea acum î ntre ea şicart ea unde pusese semn
vrăjiideî nchidere.Celaenaf recămait ar
eper etele.Totulera
teribil de gre şi
t.
— Opreşt e-
te!
Archerse năpust iînainte,t recând cu uşuri nţă de sabia
alertă şiapucâ nd î nch ei
etur a Cel aenei. Fl eet
foot scoase un
lătrat sălbatic d e a vert
izare, dar Cel aen a flui eră, spunându- i
câinelui săst eadep arte.
Se răsu ci ân lgă Archer , d eja preg ăit
ndu- se să di sloce
braţ ulcareoţ i
nea,darverdel escl i
pitoralport al
uluil umină
încheietura băr bat ul
ui, acol o unde mân eca t uni
cii lui
alunecase.
Un t atuajnegr u, cuo cr eatură şerpuit
oare,apăru acolo.
Îl mai vă zu se naîinte.Mai vă zuse…
Celaena ri dicăpri vireape a fţalui Arch er
.
„Nu t e nîcreden…“ î
Crezusecă desen ul Neh emieirep rezent
a si gi
liul regal– o
versi
uneuşordi st
orsionatăabal auruluicu douăpi cioareşi
aripi
. Dar , de a fpt
, eraace stt at
uaj. Tat Aj
uarc
uhel
l r.i
u
„Nu t e î ncredeî n Archer ”
, asta î ncercase Neh emia să î i
spună.
Celaena î lî mpinse de l ângă ea,scoţ ând un pumnal .Î l
îndrept
ă, alăt uri de D amari
s,sp re el. Cât de mul t
e ascu
nsese
Nehemi a de Ar cher şi rel aţi
ile lui? Dacăea nu av usese
încreder
e n î ei , at
uncide ce le spusese utut
ror că se abza pe
ei?

i
- —S
se pp
eunp
eo-
mi
rt cum
al şi ai
pf
eăcuî
ntt
a
ust
na,cu
şop
eri lt
idAe
rch
der
i
n,oc
co h
li
o.ifixând
Te u
ro- Ai gă
g! st
i
chei
l
e Wyr d? A şaai f ăcu t
-o?
— Ceştiidesprechei leWyrd?î ntrebăCel aena.
— Undesunt ?Undel e-aigăsit?
— Nuam chei le.
— Aigăsitghicitoareat otuşi,spuseArcher .Te-am lăsatsă
găseş
ti gh i
cit
oar ea ai a pe car e am ascu ns-o în bi rou
llui
Davi
s.Ne- a luat i n
ccian i să o găsi m – prob abi
l că tu ai
rezo
lva
Cel t-
o
aen.Ş
a sct
iat
um că
ura t
diu cap
n o vei
. Eface.
l nu Şş
i
tiNeh
a emi
că a şt
mai ia
f as
usesta
e. şi
o a
doua gh i
cit
oa re – o ghi
cit
oare cuo hart ă care ducea l
a chei
.
— Regele are celpuţin o cheie.Darnu şt iu unde sunt
cel
elal
te două.
Privi
realui Arch er se ntun
îecă .
— Şinoibănui am l
af el
.Deaceeaaveni tNehemi aaici,în
pri
mul rând. Să afle dacă ell e-
a furat, de fapt, şidacă da,
cât
e a re.
 Acelaeramot i
vulpent ru careNehemi anu put easăpl ece,
reali
zăCel aena. De c e a lese săst eaai ci
,î n loc săseî ntoarcă
în Eyl lwe. S ă lupte pen tru si ngu rul l ucru car e era mai
important dec ât soart
aţ ării ei: soartal umi i. Şi a altor ul
mi .
— Nu t rebuiesă mă urcpevasulăl a mâi ne.Vom spune
tuturor, zi
se r A
ch er
, gâ f
âind. Vom sp une u tturor căregel e are
cheile şi…
— Nu. Dacădez văluim ad ev
ărul, at uncirege le va f ol
osi
cheile ca să f acă mai mul t rău decât î
ţi poţii magina. Vom
pierde o rce
i şa nsăde al e mai gă sipe c eel
lalt
e.
Archerf ăcu un passpreCel aena.Fl eetf
ootmâr âidin nou
amen inţător
, dar păstră di stanţa.
— At unciosă descoperi m undeţ inechei a.Şil egăsim şi
pe cel el
alte,iar a poi le f olosi
m ca să î l dăm j os de pe t ron.
Apoivom creaol umedupăpl aculnost ru.

Vot
decâcea
anî
i
t de
eri
ovenl
ru e.af
renetică,fiecarecuvântfiindu- imaidur
Celaena scu tură din cap .
— Maidegrabăl e-
aşdi strugedecâtsălef
olosescput erea.
Archerchicoti.
— Şiea a spus acel aşil ucru.A spuscă art r
ebuisă fie
di
struse– puseî nap oiî n poar t
ă,dacăam put ea des
coper
i
cum săf acemast a. Dar ca re est
e o
rst
ul gă sri
iil or ad
cănu l
e
f
olosi
m î mpot ri
va ul i
? D acăî lu
n f
acemsă sufere?

muCl
e
tl
eaen
la
u s
crui
rmţ
ipiecu
cm
areiAs ehe
rc î
nt
r oar
uce
n lest
som
puacu
lp
nea, şe
tados
i .l
mu Er
t au
mai
multe.Aşa căasa si
na of t
ă şisc ut
ură din cap,î nce
pând să
păşească agit
ată, în su s şi -
n j os.Arch er ămr ase tăcut nî
acestti
mp – ă tcut
, până cân d ease op ri
, caşicu m brusc ar
fi înţel
es. Cel
aena ridicăgl asul:
— Elartrebui să su f
ere câtmaimul t posi
bil. Şi aşaar
treb
ui şioa men i
i care ne-au distrus p e noi– car e ne-
au făcut
ce suntem: Ar obynn, Cl ari
sse… Cel aena îşi muşcă bu za.
Nehemia nu a put ut ni ciodată săî nţel
eagă ast
a.Ni cimăcar
nu a î ncerca
t. Tu… ai drep t
ate.Ar t rebui săfie o fl
osi
te.
Archer o studi
e cu precauţ ie, acum că ea veni se mai
aproape şiî şiapl ecase cap ul î ntr-o part e – con templându-i
cuvi
ntele,cont empl
ându- l pe
el
.
IarArcher muşcă momeal a.
— De asta a părăsitmi şcarea.A pl ecatcu o săptămână
înai
nte să moar ă.Şt i
am că est e doar o chesti
une de t imp,
înai
nte să mear gă l a rege şi să ne pr edea pe t oţi… să
f
oloseascăce aaflat casăpri mea scăî ndurare n î Eyll
we şi să
ne an i
hil
eze cu aceeaşi lovi
tură.A sp us că maidegr abă ar
pref
era un t i
ran atot puternic d ecât douăzeci .
Celaena spuse cu un cal m uci gător :
— Ea arfi st ri
catt otulpent ru voi .Apr oape că a stri
cat
tot
ul şipen tru mi ne.Mi -a spu s să st au depa rte de cheile

Wy—rdP.eAnî
n
tcer
ru că
cats
vămă
oi
a iî
nmp
f i
edi
orma c
ţ
ie
il
esădr
e
oaz
rolv
pght
eni
cri
t
uoa
er
aea.
, pent
ru
prop riul benefici
u.
Cel ae na zâmbi, deşi si mţi cum l umea î if ugea de sub
pici
oa re.Nu î şiputeaexp li
cade cesaucu m de seî ntreb
ase
asta, dar dacăer a adevărat,t rebuia săî lfacăsărecu noa
scă,
aşacă se rez
i
t spunân d:
— Tu şicu mi ne am munci tpent ru tot ce a vem… noi …
nouă ni s- a luat ot
tul şis- a f olosit mp
î otriva noastră. Al
ţi
oa
f men
acem .iCn
ri
cimăca
ed… crer nud
d că îşi pot
e aceeaimagi
amnfa
ostce
atam
â f
tdeost
îndf
or
r ţ
aţii
ăgost
tsă
ă
de t i
ne cân d eram mi că. Şti
am, c hi ar şi atunci, că tu
î
nţelegeai
. Că şt iaicu m es te să fii cr escu
t d e oam eni ca
ArobynnşiClari
sse,iarapoi… vândut.M-aiînţel
es at
unci.
Celaena îşiforţă ochii săsc l
ipeasc
ă şiî şiîncleşt
ă gura, ca
şicu m ar fivr ut săo î mpiedice să tremure.Clipi
nd cu f uri
e,
şopti:
— Darcredcăî nsfârşi
tteînţel
egşieuacum.
 Asasi
naî nt
inemânadeparcăarfivrutsăoapucepeal ui
,
dar o coborî – afişând o expr esie bl
ândă şit rist
ă.
— De ce nu mi-aispus maidevreme? Am fi put utlucra
î
mpreu nă de săpt ămâniî nt
reg i
. Am fi î ncercatsă rez ovl
ăm
ghici
toar
ea î mpreună. a Dcăaş fi şt iut ce voi a să f acă
Neh emi
a,cu m a p utut să mă mi ntă airşi iar … M- a r t
ăd at
.Î n
ori
ce felposi bi
l, Archer! M-a mi nţi
t n î f
aţă, m- a făcu t să
cred…
Umerii i se lăsară.După un moment î ndel ung,Cel aena
f
ăcuun pas spr e el.
— SeparecăNehemi anueramaibunădecâtArobynnsau
Clari
sse. Archer
, ar fit rebuit săî mi sp ui
. To tul
. Ştiam eu că
nu a f ost Mulli
son– nu er a des t
ul de deş t eptpen t
ru ast a.
Dacă i -
m
aifi spu s, m-aş fioc upateu. Pen tru t ine… Pen t
ru
noi,aşfi avut eugri j
ă de a sat.

Un ri
Dar s
rc…
A
ch oî
er iăr
faru
âm ăcă
n de n
uc
redi
nţ
zâm ă.
bet ezi
tant.
— S-aplânsatâtdemul tdeMul li
sonşiam şt i
utcăelavea
să fie ce l mai uşorde î nvinovăiţ
t. aIr dat ori
tă acel
ei
co
mpeti
ţi
i, co
nsili
erul dej
a avea ol egătură cuMormânt .
— Mormântnuşi -
adatseamacănueşt iMulli
son?î nt
rebă
Cel
aen
a cât de calmă p utu.
— Aifisurprinsăcâtdeuşorpotvedeaoameni iceeacevor
săvadă. O pelerină, o mască, haine elegante– n i
cin-a st
at
pe„
O,g
ânde
puri
.
toţ
i ze
i
i.
“
— Deci,în noaptea aia,la depozi
t,continuă ea,ri
dicând
din sprâncene – n u conspirat
or ntiri
gat. Care est
e a devărat
ul
motiv pent
ru ca re -lai răpi
t pe C haol?
— Trebui
asăt ei audel ângăNehemi a.Iarcândam încasat
săgeat
a aia pen tru t i
ne,şt iam căvei avea încr
edereî n mine,
chiar işnumaipen tru o n oapte.Îmi ce r scuze dacămet odel
e
mele auf ost
… dure.Tr ucul mes eir
ei, mă etm.
 Avusese încredere î n el;îipi erduse pe Nehemi a şipe
Chaol. Archer o î ndepă rt
asede pri et
en ii ei – aşacu m îl
bănuiapeRol andcăvoi asăprocedezecuDori an.
— Şiameni nţ area aia pecareregel ea pri mit-
oî nai
ntede
moa rt
ea Neh emiei– amen inţarea la ad resavi eţ
ii ei, spuse
Celaena. Tu ai pl ănui t şiast a, nu-i aşa ? Ca săî mi arăţi ci
ne
îmi erau adevă raţii priet
eni– n î cine p ut ea
m avea î
ncreder
e.
— Af ostun jocdenoroc.Aşacum j ocşiacum.Nu şt iam
dacăacel ChaolWest f
allte vaaver ti
za sa u nu. Se p are căam
avut dreptate.
— Deceeu?Suntflat ată,desigur,eştiinteli
gent.Decenu
ai putut rezolvagh ici
toareade u nul singu r?
Archerîşiplecăuşorcapul .
— Pentru căşt iu ceeşti,Celaena.Arobynn mi -aspusîntr-
o n oapt
e,după ce e- tau dus n î Endovi er.

Cd
cânelaen
nuaoî mp i
nse
mai putuj
und
gh
isi
u
t ld
rage
.e durere pură şit rădare până
—I ar pentru ca această cauză a noast
ră să reuşească,
avem nev oei d e it
ne,con ti
nuă Archer. Eu am nev oei de it
ne.
Câţi
vamembri ai mi şcări
i dejaî ncepsămi se mp îotrive
ască,
să u pnă laî ndoi
ală şefia mea. Ei credcă m etodele mele sunt
prea u dr
e.
Astaexplicaceartapecareoavusesecu acelt ânăr.Archer
făcuun pas spr e ea, apoicon t
inuă:

am—v Da
ăzr
utt
ul…
a Pet
Wi
lo
lţ
owize
ci
i,am
ât deşt i
ut
bu di
ni n
ammome
fi n
ît
mpur
lî
ennc
u ar
ă. eCt
e-de mul
ât te
am r eali
za…
— Şt i
u,spuse Celaena,pri vind în ochiiluiverzi,atâtde
luminoşiî n razel
e a soratte a l
e p ortal
ului. Archer
, şt i
u.
Băr bat
ul nu văzu pu mnal ul venind p ână c ând C elaena n
u-
lî nfipse n î el
.
Dar A r
cher ufrap id – p rearapi d – şi se nîtoarse alti
mp,
încasândl ovit
ura în umăr , şinu î n inimă.
 Se trase î nap oicu o vi teză uimitoare,răsu cindu-i uşor
pumnal ul,i arCel aena dăd u drumul ar meişif u nev oti
ă să se
ţi
nă cu o mân ă de arcad a por t
alului
, casănu se mp îiedi
ce.
Palma î nsâ ngerată i sel i
pi de zi dul din pi atră, iar ol umină
verzuie st
rălucisub deget el
e ei.Un semn Wyrd arse,apoi
disp ăru
.
Neavând t imp să se ui te la ceea ce f ăcu se,Cel aena se
avâ ntă spre el cuun ur let,lăsân d-o pe Damari s şi l
uând al t
e
dou ă pu mnal e. Archer î şi scoas e sabi a î ntr-o cl ipă,
legănându- se şor
u nî t
imp ce ea î
ncercasăî l spintece.
— O săt efacbucăţi,rostiCelaenapri nt
redinţiiîncleştaţi
,
dându- it ârcoale.
Dar ap oipod eaua se cu t
remură,i ar ceva di n interiorul
viduluiscoaseunsunet .Unmârâi tgutural
.
Flee
tf
oot scăp ă un scân cet os,
j amen inţ
ăt or. Al er
gă sp re

Cel
să aen
eaar
m ,găîmpi ngâ
sp
re ns
du
c -se
. î
ări n picioarel
e ei,î ncer
câ nd săo f acă
Vidult remură,un f elde ceaţ
ăî nvol
burându- se acum în
i
nteriorul l ui, despărţindu-se suficient
, câ t sădezvă l
uie un
pământ pi etros,cen uşiu. Apoi o sil
uetă se viipri n ceaţ
ă.
— Nehemi a?şopt iCelaena.
Se n ît
orses e –seî ntorses
e s ă o ajute, săî i expl
icet otul
.
Darnu Neh emia n u cea care păşi pri
n por t
al .
*

paC
tuhao
l
uilsănu
u,t put
e
est
aa s
men tă
ul doa
pe rmă.
re S
ca l
îevăzu
hose
l
ba e l
ab
p ibal
roudac
lC hin
au
el lei
en
arzând î n mi ntealui. Nu îşiput eal ua gân dul de a l el
. Doa ro
lăsase să î l dea af ară din ap artamen t
,f ără să îi sp ună ce
însem na acel tes
tamen t pentru el . Şi poa te căelmer ita ura
ei, dar… darCel t
aenr
aebuia săşt ie că nu î i voi
a bani i
.
Trebuiasăovadă.Măcarsăî iexpl i
ce.
Îşit recuun dege t peste arna uscat ă de p e obraz.
Paşigr ăbiţ
i răsunară î n j osul co ri
dorului,i ar C haol deja
cob orî din pat şi era pe j umăt aet îmbrăcatân d
c ci neva
începu să bu bu i
e î n uşa l ui. C ăpi
tanul de schi
se uşa,
as cunzân d un pu mnall a spate.
Cob orî arma î n se cunda î n care zări chi pul lui Dor i
an,
strălucind de t ransp i
raţi
e,dar n u o băgă î n t eacă. Nu cân d
văzu groaza pură di n ochi i prinţului şi teaca sabiei
legănându- seî n deg eel
te uli încleşt
ate.
Chao l crede a î n i nstinct. Nu crede a că oameni i
su pravieţ
uiseră at
ât de mul tf ără săî şidezvo l
te abi l
it
ateade
a si mţ i când ce va mer gea pros t
. Nu er a magi e – er a doar…
instinct.
Şi instinct
ul f u cel car
e î i spusel ui Chaol desp re ci
ne er a
vorba,î ncădinaintecaDori ansădeschi dăgura.
— Unde?f ut otceîntrebăcăpitanulgărzii
.
—Î ndormi torulei,spuseDori an.

—eS
cam pun
ra e-
s
a mit
. ot,î iordonă Chaol ,grăbi
ndu-se înapoiî n
— Nuşt iu,cred… credcăareprobl eme.
Chaoldej aî mbrăca se ocă maşăşio t unică
, apoiî şiî
ncă
l
ţă
ghetele,după ca re şi
î luă sa bi
a.
— Cef eldeprobl eme?
— Genuldeprobl emecarem- au adusdirectlati
ne,şinu
la celel
alt
e gărzi.
Asta putea însemna ori ce:darChaolşt ia că Dorian era
p
rr
ăea
spâni
n
ditel
ige
n
vor t
bel, p
e îr
ea
n con
acel şti
en
ca t. S
sel
t dei
mţcât
iî ed
ncordaur
şor
ea d se
i put
eau
n corpul
lui Dorian şiî lînşfacăde spat el
et unicii
.
— Alergatul,spuseChaolgâf âind,vaat rageatenţ i
a.
— Dejaam i rosi
tmul ttimp venind latine,replicăDori an,
dar se con form ă mer sului calm, dar rapi d, al l ui Chaol.
În cincimi nute ave au săaj ungăî n cam ea
r eidacăpăst rau
vit
ezaast a.Dacănui nterveneaal t
ceva.
— E cinevarăni t
?î ntrebăîncetChaol ,încercândsărespi re
cuca lm şisăî şipăst reze con cent
rarea.
— Nuşt iu,spuseDori an.
— Vat rebuisă-mispuimaimul tdecâtatât,izbucniChaol.
Controlul asupra nervilor lui se i st
ngea cufieca re pas.
— Am avutunvi s,spuseDori an,atâtdeî ncetîncâtdoarel
puteaauzi . Am f ostaver tizat căer aî n per icol
… căeaest e u n
peri
col pen t
rusi ne n îsăş.i
Chaol aproape se op ri, darDor ian spu se toate astea cu
multă con vi
ngere.
— Crezicăam vrutsăvi n săteiau?spuseDori an f
ărăsă
î
l privească.
Chaolnu răsp unse, dar gr ăbi pasu l cât de atre putu, f
ără
să atragă at enţia servitoril
or şigă rzil
or ca re încă er au la
post
urile l or. Îşi u pt
ea si mţi i ni
ma băt ând î n fiec ar
e
mil
imetru al t rupului său când aj unseră l a uşa

ap
apartam
roapeentul
că ui Cel
oase
sc aenei
şa
u.iNi
d
n ci
balnual
am se der
e cân dai
nj
ă
nt să
ră, ci
cu ocăn
Dore
anşi
i pe
urmele uli.
Ajunse la uşa dormit
orul
uieiî nt
r-o secundă şinu se
si
nch i
sisăci ocă
ne ni ciaici
. Dar cl
anţ a nu semi şcă. Uşaera
î
ncu i
ată. Se mp
îi nse nîea .
— Celaena?
Numele eif u maimul t u n răget care ieş i di
n gâtul l
ui.
Nici
un răsp uns.Se î mpotri
vipan ici
i cr es
cân de pe care o
si
mţ
Ni
mi ea,
c. sc oâ ţnd un pumnal , ascu l
tând orice C el
su
nea
t
.ena.
Chaol aşteptă o se cundă,ap oii zbi uşa cu umăr ul
. O dată.
De d ou ă ori .Încuietoareaced ă. Uşase eschd i se, dezvăl
uind
dormitoru l pusti
u.
— Pet oţizeii
,şoptiDori an.
Tapiseria de pe peretef usese trasă î
napoi,dezvălui
nd o
uşădesch i
să– o uşăsecr etă, din piatră, care duceaîntr-
un
co
rd i
or î ntunecat.
 Aşa reuşisesă iasă din castelşisă îlucidă peMormânt .
Dorian î şiscoase sa bi
a di n t eacă.
—Î nvi smis-aspuscăvoigăsiuşaast a.
Prinţul păşiî n faţă, dar C haolî l apucăde b raţ
. Aveasăse
gândea scămai t ârziu la Dori an şil a vi sel
e uli cl
arvăză
t
oare…
mult mai t ârzi
u.
— Nucoborîacol o.
Och iilui Dorian l i
cărriă.
— Nucobor ,penai ba!
Dreptrăsp uns,un ur let gu tural
, care l e răsună până în
oase, se auzi di n interior. Apoiun ţ ipăt
… un ţ ipăt man
u ,
urmat de u n lătrat ascuţit
.
Chaolo rupse alf ugăpe cor idor naîinte săî şideaseam a.
Era î ntuneri
c ca smoa l
a, i arChaolaproa pe se rostogo
l
iî n
j
osul scării, dar Chaol , urmându- lî ndeaproape, l
uă o

l
umân ar
— St
aie.sus!î
i ordonă Chaol, con
ti
nuând să coboa re.
Dacăar fiav ut ti
mp, l-ar fiî ncui
at pe Dorian în dulap
,
decât să rişt
e să î l pună î n pericolpe prinţul moşteni
tor
,
dar… Ce nai ba f uses
e urlet
ul ăl
a? Lătrat
ul îl recunoscu
se –
era al lui Fleet
foot.Iar dacă Fl
eetf
oot eraacoloj os…
Dori
ancon tinuă să lîurmez e.
— Am fosttrimisaici
,spuseel.
Chaol cob ora câte dou ă saut reitrept
e deod ată,de-abi
a
auz
bări
bn
ad
tuDa
.-lrp
ce
inepma
rini
ţ
.puŢ
ti
p
eăfi
a t
ual
coăl
lacuf
o u
eases
? e al ei
? Părusea fi de
O l umină albastră li
că riîn ca pătul scă . aia?
ri
i Ce era
Un răgetgu zdui pietrel
e străvec Ă
hs
it
a nu era um
. an şi
nicinu ven isede a l Fleetf
oot. Dar ce …
Nu găsi seră ni ci
odată cr eatura car e uci
sese cam pi
oni
i.
Crimele pur şi si
mplu seop riseră. Dar ceea cel i sef ăcu
se
cadavrel
or… Nu, Cel aena rtebuia săfie n î vi
aţă.
„Vă rog“,i mploră elori cezei l-
ar fi put ut ascul
ta.
 Chaolsă ri pe pal i
er şi găsit reiarcad e.Lumi na al bastră
li
că rse
i i n
d part eadr ea ptă. O luar ălaf ugă .
Cum de u n an sambl u at âtde mas i
v deam cere ş i coridoare
fusese uitat? Ş i de câ tt imp şti
a Cel aena de el e?
Cobor
î o sc ar ă spi ral
ată. p Aoio l umi nă nou ă, er vzuie,
începu săst rălucea scă,i ar Chaolse nt îoarse să vadă…
Nu şti
a î ncot ro săpri vească mai î nt
âi… l a cori dorull ung,
unde p e u n per ete străluceao a rcadă des en ată din si mbol uri
verzisau l
a… l umeacar e seză r
eapri n arcadă, î nfăţi
şâ nd un
tărâm de cea ţă şipi atră.
La Arch er
, gh emuit â l
ngă per etel
e op us,reci tând cu vinte
strani
i dintr-
o ca re t pe c are oţ ineaî n mâi ni.
La Cel
aen a, înt insă e p podea.
Sau la mon stru: o ch esti
e nîaltă, puternicăşicu si gu ranţă
inumană. Nu cudege tele alea efinresc de u lngi, cugh eare,cu

pi
suel
becaal
rb
eăse
care sem
vedeauănda
inţcu hâ
i ca dre
t
iapeşt
motoo
e,t i
l
t
şiă,
o o
chif
i ai
ă l
că
a –umfl
ă
lpa
tt
oă,
şi
, cu
nuan ţ
e d e albastru.
Şi mai era Fleetf
oot, zbârl
it
ă, cu colţi
i dezgoli
ţi, ref
uzâ
nd să
l
asedemon ul s ă se ap ropi
e de Cel aena, deş i căeţl
uşa,
neajunsă la mat uritat
e,şch i
opăta, iar sângel
e î i cur
geadi n
rana de a l piciorul drept din sp at
e.
În i nter
val
ul di ntre dou ă băt ăi e dinimă, h Caol studi
e
mon st
rul, analizând fieca re detali
u din preaj
ma l ui.
—a
cr
e Dr
t
u u
ă-
t
.e,î
i st
ri
gă l
ui Dor
i
an î
nai
nte să se arunce sp
re
 CAPITOLUL 49

Cel
aena nu î şiamint
eani mic după primel
e câtev
a mişc
ări
al
e sabiei
, doar căo v ăzuse ep Fl
eetf
ootrepezi
ndu-
se ru
bsc al
cr
eatură. I
maginea odistrăses
e suficient
, pen
tru ca em
d onul
sătreacă de apăr
areaei, săo apuce e d p
ăr cu dege
t
ele ulngi
şialbe şi săo l ovească cuca pul de peree.
t
Apoi,înt
uneric.
Cân d deschise ochii, se nîtrebădacănu cu mva muri se şi
se trezise în iad, cu o durer e îngrozi
t
oare de cap– şicu
i
magi nea l ui Chaol , dân du-i t ârcoal
e demon ul ui pal
id,
sângele curgând din amân doi. Apoisi mţi mâini reci pe cap
ul
ei
, pe gâ t
,i ar Dorian î ngenunch e n îfaţ
ă şiî i rost
i numele:
— Celaena.
Asasina seluptă să seridiceî n pi
cioar
e,durerea decap
î
nteţindu- se. Treb uia săî l ajute p e Chaol. Treb uia…
Auzi hai ne sf âşi i
ndu-se şi un scâncet de durere, i ar
Celaen a îl pri vi pe Chaolducân d mân a l a t ăiet
ura de pe
umărul său ,t ăietură făcu tă de ungh ii
le al ea mi zer abil
e şi
crestate.Creat ura mugi , a fl
ca pr elungă scăl dându- i-se î n
bale,şiserepezidi nnousprecăpi t
an.
Cel aenaî ncer căsăse i mşte,dar nu f u su fici
en t de a rpidă.
DarDor i
anda.
Cevai nvizibil sel ovide crea tură, izb
ind-o dePp eeret
toţi
e.
zeii. Dori
annu doar că avea magi e – aveapumră.e
agiCelmai
rar şimai o mr tal elf de magi e.Put ere brut ă, edi nluat ă,
capabi l
ă săi af orm a a ori ce ordea cel ca re o â mnui a.
Creat ura se prăbuşi , dar seri di
că i nstant,r epez indu-se
spre ea şiDori an. Prinţul doa r stătu acolo,cumâna î ntinsă.
Och i
i alb-
al băst rui er
au î nfomet aţ
i acum.
În por tal
, Cel aen a au zi pămân tul pietros sc ârţâind su b
î
ncă o per ec he de pi cioare goa le,pal i
de.Arch er nî cepu să
recit
e m ai tare.
 Chaolat acădi n nou cr eat ura,car e ţ âşni spr e ea chi ar
înainte ca sab i
a căp itanului să l ovească, apărân du- se cu
deg eel
te a l
eal ungi,f orţându- l săseret ragă.
Cel
aen a l
îpri nsede mân ă p e Dorian.
— Trebui
e să închidem port alul.Art rebuisă se î nchidă
singur n î cele din urmă,dar –dar u c câtst ă deschi s mai
mul t, cuat ât ar put eaapăreamai mul te arătări di n elî nai
nte
să e snîchi
dă.
— Cum?
— Eu–nuşt iu,eu… Capuliseî nvârt
eaat âtdet are,încât
genunch ii î
it remurau . Dar se î ntoarse sp re Archer , care
stătea î n cap ătul op us al cor i
dorului , se parat de ei de
creatura nerăbdătoare.Dă- mi cart ea, spuse el Caen a.
Chaolrăn i demonu lî n abd omen cu o l ovitură si gură,
precisă,dar nu î l n îce
ti
ni . C hiar şi e dl a di stanţa aia,

duA
hsoar
asiea
na î e
dpr
l sân
i ge
vi peegr
n uhe
Arc aj
rua
nn
se
alian
zâld
nasu
si
tla
u C
ţel
aaen
i cuei
.chi
o i
bulbucaţi,panicatdincol
odeori celogi
că.Apoialergăînjosul
cor
idor ul
ui , luând car t
ea cu el– şior ice speranţ
ă de a
î
nch ide p ort
alul.
*
Dor i
an nu se pu tu mi şca sufic ient derepe de ca să- l
î
mpi edice pe chi peşul băr batsă f ugă cu car tea şi n u
î
ndrăz ni, cudemon ul ăla î ntre ei. C el
aena, cu f runt
ea
sân
Och ger
iâni
i dă, se
se totrep
î
nez
t icsp
or re l
eau el
a, C
dh
ar ,b
aol ărbat
uld
car
e er
i
starăgea
preaar
tapi
end
ţi
a.
chesti
ei. Dor
i
an şt i
u f ără să i se spună că elCaen a nu voi a să
îl părăseascăpe că pitan.
— Măduceu,î ncepuDori an.
— Nu.E periculos,iartuneluri
leasteasuntcaunl abi rint
,
spuse ea gâf
âind. Chaolşicr eat
ura î şidădeaut ârcoale unul
alt
uia, ch est
ia retrăgâ ndu-set rep
tat sp re i
ntr
area î n portal
.
Nu î l potî nchide f ără cartea aia,ge mu Cel aen a.Maisu nt
cărţi sus,dar eu …
— At uncifugim,spusegâf âindDori an,apucând- odebraţ .
Fugim şiî ncercămsă ul ăm cărţ i
le alea.
O t ârî după el , neîndrăzn ind săî şii a ochi
i de a l Chaol sa
u
de p e creatură. Celaen a se egănl ăî n st rânsoa
real ui. Rana de
l
a capprob abil că er a l a f elde gr av ă pe cât ăr pea.Ceva
l
icărea l a gâ t
ul ei : amul eta desp re ca re îi spusese că er
a o
„repl
icăi ef
tină”, strălucind cao mi căst eaalbast ră.
— Plecaţi
,l e spuse Chaol ,pri vind monstruldinf aţ alui.
Acum.
Celaen a se î mpi edică, î ntinzându-se spre Chaol , dar
Dorian o r tase naîpoi .
— Nu, r eu şi ea săspună,dar an ra de a l capo f ăcusă se
moleşea scă în braţele u li Dorian.
Parcă real i
zând că ar u ptea fi un ob stacol pentru Chaol,

încet
ă săi semai î
scări. mpotri
vească l
ui Dorian, ca r
eot rasespre
*
Chaol şt
ia cănu puteacâştigal upt
a as t
a.Cea maibună
sol
uţie era să uf
gă mp
îreună cuei, să ăze
p ascărumu d l până
când aj ungeau l
a uşa aia din pi ar
tă de deas upr
a şi să
închi
dă cr eat
ur
a aicijos.Dar n u era si
gu r căput ea aj
unge
măcar pân ă l
a scăr
i. Creat
ura îi para at acurile cu atâa
t
uşurinţ
ă; păreasăaibă o nit
eli
genţă supr
anat urală.
Cel
acceptapusf
ţ
inşC
âr t
i
uel
aen
l a şi
dacă Do
ari
ast anse
î
n a
mj
u
nnaseser
căăeilapu
tr
tept
e.
eau Î
scşi
ăppucu
a tea
vi
aţă.Put ea î
mbrăţ i
şaî mpăcatîntunericulatuncicând avea
săvi nă.
Creatura făcuo p auză suficient de ulngă, cât Chaol să m ai
câşt
ige câţ i
va met ri depărtare. e S ret
rasespr e capătul
scărilor.
Dar a poi eaî ncepu săst ri
ge– acel aşicu vânt iar şi i
ar,în
ti
mp ce ori D an încercasăo t ragăpe scă ri.
 Fleetf
oot.
Chaol pri vi
.Î n umbră, l ângăper ee,
t Fleetf
ootf uses
el ăsată
î
n urmă, pi ci
orul fiindu-i prearăni t casăf ugă.
Şi creatura privi
.
Iar Chaol nu putu f ace ni mi c, abso l
ut ni mic, cân d
monst rul se răsuci,o înşfăcăpe F l
eetf
ootde ă lbuţa rănită şi
ot rasepri n portal.
Nu put eaf ace i mi
n c,rea li
zăel , decâ t săf ugă.
ŢipătulCelaeneiîncărăsunăpri n coridorcândChaolsări
de pe scar ă şi s e aruncă pri n por t
alul nîceţoş
a,t du pă
Fl
eetfoot.
*
DacăCel aena cr eu
zse că si
mţise ri f
caşidurer eavr eodată
î
nainte,nu f usesei mi
nc nî com paraţ i
e cucee a ce mţsii când
Chaol i nt
ră în portal după Fl eet
f
ot .

Dor
capulia
dne nu
z
iduse
l di ş
na
tept
a
pi
atrca
ă aea
t âtsă
dese
t ăr
su
are, cească,
ncât l
î ovi
sen
pr
ădu
bu-
l cu
şi pe
trept
e,el i
berând- o din strânsoare.
Dar ei nu- i păsade Dor ian, nu-i păsade ni mic altceva,
decât de Fl eet
foot şi Chaol, şico borîgrăbită scări
l
e.Tr eb ui
a
săî i scoată de aco l
o, săî i aducăî napoi î
nainte caport alul să
seî nchidă p entru totdeauna.
Trecuprinelî ntr-
osecundă.
Iar când î l văzupe C haolproteâj
nd-o pe F l
eetf
ootcu ni mic
a
dlt
ceva
ouă dedecâ
dton
em cu
ulmâ i
ni
car
e l
estsa
ătele
a go
p
alal
ec e,
a sabi
tasupa
ral
uli,
orfiinu
n d se
ruptă
ân
gdî
n
i
de d ouă ori î
naint
e să dezlănţui
e mon st
rul dinăunt rul ei
.
*
Cu coa da ochiul
ui, Chaolo zări ven ind, cusa bia străvec
he
în mâi ni şicuo f urie sălbati
căî nti
părit
ă pe ch ip.
În moment ul în car e t recuse pr i
n por t
al, ceva se
schimbase. Fu ca şi cu
m un văl de ceaţă se i d
rică e d p
e aţ
fa
ei,t răsăt
uri
le deveni
ndu-i mai ager e,paşi i mai mari şimai
graţ
ioşi .I ar ur echil
e ei– urech il
e i se al ungiră uşor şise
ascuţiră într-un moddel icat
.
Creat ura, simţind căer a pe p unct ul de a-şipi er
de prada,
se eprezi spre C haol .
Fu i zbi
tă de u n zi d din flăcă ri albast
re.
Focu l sest i
nse, iar cr eat
ura că zu l a pământ, rostog
oil
ndu-
se pe pi etri
şul d ur . S e ridică î n pi cioa
re î nai
nte să se
opreascădi n rost ogoi l
t,r epezi
ndu-sesp re Celaena în aceeaşi
mişcar e.
Ea era acu m î nt re ei, cu sab ia ridicat
ă.Cel aena mugi ,
dezvăluindu- şica ninii al ungiţ
i,iar su net
ul era unul pe ca re
Chaolnu î l mai auzi se i ci
nod at
ă. Nu er a n i
mic u man în el.
Pen tru căeanu er a uman ă,realiză Chaol, holbându-se al
ea,î ncăst ând în gen unchi, apl
ecat pest e Fl
eetf
oot.
Nu – nu era de loc uman ă.

Cel
aen
a er
a oFae.
 CAPITOLUL 50

Cel
aen a şt
iu că sch
i
mbar ea avu
sese oc,
l pentru că u d
ruse
canai ba. Un fior ed durer
e o
rbit
oare at
uncicâ nd trăsăt
uri
le
eise i el
berar
ă de văl
ul carel
e ascundea. Demonul se eprezi
î
naint
e,i ar eaplonj
ăî n izvoru
l de puter
e car
e cu rgeadeodată
î
năuntru l ei
.
Magie să l
batică şinecr uţătoare erupsedi n ea,i zbi
ndu-se
de creatură şiaru ncând-o în aer . Fl
ăcări – cuan iîn urmă,
puter
ea ei se a mnifes
tase ntî
otdeauna sub o orfmă saual taa
f
ocului.
Putea simţ i mirosul a orice, putea vedea tot
ul. Simţuri
le
i
ntensi
fica te iîatrăgeau atenţiaî n toate di
recţ
ii
le,sp unându-i
că ulmea ast ga
a erreşi
tă, cătrebuia săi asădeac u
a
i m.
ci
Dar aenu voi a săi asă
, nu pân ă când Chaol şiFl ee
tfootnu
erau în si guranţ ă.
Creatura f u di n nou î n pi cioar
ele î ntr
-o se cu ndă, ari
Celaena se aş eză î ntre monst ru şi C haol. D emonul o
adulmecă, aşezându- se e p pici
oarel
e d in sp at
e.
O ri dicăpe D amari s şi îşizb ier
ăf uri
a.
De dep arte,di n cea ţă, al t
e răgete î i răspunseră. Unul di n
ele veni de a l crea t
ura di n f aţa ei.
Celaen a îl privipe Chaol ,î ncăapl ec
at pest e Fleetf
oot, şiîşi
dezgoli dinţi
i, ca niniil i
că rni
d î n lumi na ce nuşie.
Chaolse i u
t
a cugu ra căsca tăl a ea . Asasnia îi puteami r
osi
groaza şiadmi raţia. Îi put eami rosi sângele,at ât de uman şi
de comun. Mag ia se î nălţ
a î n ea di n ce î n ce maimul t,
incontr
olabilă, străvec he şiarză toare.
— Fugi , mâr âiea,maimul t ca o rugămi nte d ecâtca un
ordi
n, pen t
ru cămagi a er a un l ucru vi u afară,
şivoiaş
i era
posi
bil caCel aen a săî l rănea scă şipe el , nu doa r mon st
rul.
Pentru căport alul se u pteaî nchide nî or ice o mmen t şisă
îilaseca ptiviai cipen trut otdeauna.
 Celaen a nu aş teptă să vad ă ce f aceChaol . Creat ura se
repezi spre ea , o pat ă de ca rn e albă, veştej
it
ă. Asa snia aler
ga
spre ea, ar uncân du -
şi puterea nemuri toare cape u n pu mn
fant
omat ic. zb Iucn i ca un f oc al bastru, mi stuitor
, dar
creat
uraî l ev i
tă, l af elşiurm ătoarel
e at acu
ri.
Celaen a o l egăn ă pe Damari s,i ar creatur
a sef eri, apoise
dădu câţ i
va paşimaiî n spa te. Muge t
ele din depăr tare se
apropiau di n ce nîce a mimul t.
Piet
re sf ărâmat e se auzeau î n sp atel
e ei ,iar Celaena ştiu că
Chaolse nd îrepta sp re portal.
Demon ul î ncepu săse m i
şte a git
at. Apoit asareapi et
rel
or
se op ri
. Ast aî nse mna căChaol aj
unsese i n
d nou pe cor idor
;
probabil că o l uase şipe Fl eetf
oot cu el
. Căpi tanul era în
sigu
ranţ ă. În si guranţă.
Ches t
ia ast a er a prea i nt el
igentă, prea rapi dă… şiprea

puI
ter
arni
că,î
acă
d nmai
ci
udvaenmem
eaubr
şel
ior gr
al
t
ele
e…oa
i
e.
dacămaimul t
e trece
au
prin portal înai
nte să se nch
îidă…
Magia eise nă îlţă din nou, di
n adâncul fii nţ
eisa l
e.Celaena
măsu ră distanţa di ntre ea şicr eat
ură, retrăgându-
se încet
spre portal
.
Nu avea preamul t cont
rolasupra puteri
i, dar avea saboi e,
o sabie sacă r, f
ăurită de F ae,capabil
ă săţ i
nă piept magi
ei.O
conductă.

puF ăr
se ăoasă
tăî
t pşi
ut pe
erermb
a i
tăt
rusă
ă ngân
î d
saeasc
biaaăuri
p rea
e. Tămu
i
şul
lt, Cl
eiel
iaen
căraicuî
şiun
roşuapri ns,margi ni
le sale s cil
pind caf ulgerul.
Creatura se nî cordă, caşicu m ar fi si mţit ce era asasina
pe cal e să f acă, ri
dicân d sab i
a deasu pra cap ului ei. Cu un
strigătedl uptă car e zgu dui ceaţa din j ur, Celaena o î nfipse
pe D amar i
s n î pămân t, care se c răpă spre dem on, ca opân ză
arzândă de i lni
i şifisu ri
.
Apoipământ uldintreeleî ncepu săsesurpe,pascu pas,
până ce eatcrura o ru pse alf ugă. În cu rând, doa r un pet i
c d e
pămân t o maiî nconj
ura p e Cel
aena,car e aj unsepân ă a tunci
la port al
ul desch i
s,i ar u n abis nemăr gini t secă scaî naintea
ei.
O smul sepe D amar i
s d i
n pămân t. Ştia că rebu
t i a să pl ece
de acol o –acum. Dar n îainte să se oa ptă mi şca,înainte să
poată aj ungel a port al
, magi a fremătă at ât de vi ol
en t
,î ncât
Celaen a căzu în ge nunchi . Durereao st răb ătu, i
ar ea r
ev eni
lat rupul eif ragil şineî ndemânatic de m uritoare.
Apoisi mţimâi niputerniceapucând-odesubbraţ e,mâini
pe ca re el cunoşteapreabi ne,trăgând- o prin port al,înapoi în
Eril
ea, unde magi a eise t i
s
nse ca l u
omânare.
*
Dor ian set rez ila t i
mp, văzân du-l pe Chao ltrăgând-o pe
Celaen a prin portal. Ea er a conştient
ă, dar moa leî n braţ el
e

căpi
Chaot
an
luî
il
ui
d.
ădOd
u at
dră
umu ce
ldoe t
prase
căp
ar es
ar t
e fimar
f
ostgni
fea
ăcuăpor
t dt
al
i
n uf
l
ui,i
oc, ar
Celaena gâfâi
aî ntinsăpe p odea.
Ce se î ntâmplase ? Dincol
o de por talf usese nut ărâm de
pi
ar t
ă,i ar ac um… ac um nu maiera ni mic, decâto f âşi
e
î
ngu stă şiun cr ateri men s.Creat
ura p al
idă di sp
ăruse.
Celaena se ps ri
jini î
n co ate,mâinile rtemurându-i
. Dorian
se ulpta cu o durer e crunt
ă de ca p, dar r euşisăajungăl a ei
.
Laun momen t dat, elî nce
rcase să oi a de a col
o,ap oi– apoi
ea—îl
Înl
că
hsă
ide-i
n
lco
,înşt
i i
spen
unt.
eaDe c
Chaoe
l,?fii
nd atât de pal
id,î ncât
sângel
e ca re iîmânj eaf aţa păreaaproa pe Înch
egri
d
u e-
. l
.
— Nupot ,spuseCel aenagâfâind.
Dorian se sp ri
ji
ni de p ereet casănu ca dă în gen unch
i, di
n
pri
cina durer i
i de cap . Reuşisă aj ungă lângă ei ,î n faţa
port
alului, unde F l
eetfootse gh emuise ânlgăCel aena.
— Atunci,osăt ottreacăprinportal,spuseChaol.
Ceva nu era î n r egul
ă,real i
ză Dor i
an… ce va nu era î n
r
eg ulăî nt re ei. Chaol nu o at ingea , nu o aj ut
a săse d ri
i
ce.
Dincolo de cr aetu
rl di n por tal
, ă rgetel
e dev en eaumai
i
nten se şimai t ari
. F ără î ndoi ală, h cestii
le alea aveau să
găsească o ca l
e d e ar ece
t indcoace.
— Nu pot ,nu mi -amairămasni ci
un st ropdemagi ecasă
î
nch id port al
ul… Cel aena t resă ri de durer e,apoiseî nt
oarse
spre D orian. Dar t u ai.
*
Cu coa da och i
ului, Celaen aî l văzu pe C haolî nt
orcân
du-se
spre Dori an. Asa snia seri di
că cu gr eu î n picioare.Fl
eetf
oot
se ost
p ă di n nou î ntre ea şiport al, mârâi nd blând.
— Ajut ă- mă,î işoptiea pri nţul ui,si mţ i
nd cum î şimai
r
eca pătă d i
n en erge.
i
Dorian nu î l privipe C haol . Păşiî n faţă.
— Cet r ebuiesăf ac?

—p
Cel Au
mţn,
i
n evo
aiede
şa spsân
er.ge
Cl
ea
h tău,
ol îdcep
nere
ustulmă
să po
prottst
e ocu
ezepade
, au
r. C
elaena
î
i oferi un zâ mbet a p
li
d, amar . N u-ţ
if ace griji
,î ll i
nişti ea
,
doar o ătiet
ură pe b raţ
.
Punându- şisa biaî n teacă , Dori
an îşiri dicămâneca l ub
zei
şiscoase n u pumnal . Sângel e se prel
inse i n
d tăi
etură, i
ute şi
l
umi nos
.
— Cum aiî nvăţatsădeschi ziunportal?urlăChaol .
— Am găsi to cart e,spuse ea.Er a adevărul .Voiam să
vor
b
Tăe
cs
ecc
reuN
a eh
se e
ami
ştan
er.u pest
e ei
,o t
ăcere compăt
imi
toare şi
ori
bil
ă.
Darap oiCelaena adăugă:
— Eu… credcăam schimbatdingreşealăunsi mbol
.Arăt
ă
spre semnul Wyrd pe ca re l
î mânjise, cel car
e serearanj
ase.
A mersînloculgreşi
t.Darasta arputea închi
deportal
ul–
dacăvem a noroc
.
Ceea ce nu le spu se era că exist
a o şan să ca ast
a să nu
funcţ
ioneze. D ar pentru că nu mai r e
au al te căr ţi nî
apartamen t
ul eişipen t ru căAr ch erlMorţ
uasei
i viic
u el ,t ot
ce îi mairămăses e er a vraaj aceea de î nchidere pe car e o
fol
osi
sepe u şade s ub bi bl
iot
ecă. Şi în niciun ca z – i ci
n î
nt r
-o
mie de ni a– nu av ea e d g
ân d să aban doneze portalul des
chis
sau să -llasepe vr eunul di n eisăî l păzească. Portal
ul avea
să seî nchidă de u nul si ngurl a un momen t dat , darCel aena
nu şt i
a cân d. Maimul ţ
i mon ştri se putea st rec
ura pri n el
ori
când. Aşacăavea săî ncerce vraj
a, pen t
ru căer a singu
ra
eiop ţi
une.Avea săgă sea scă al
tceva î
n ca z căunf uncţ
iona.
„Va funcţiona”,îşisp useî n sineaei .
Dorian îşipusemâna ca l
dă şil ini
ştit
oare pe sp at el
e ei,iar
Celaena îşicu f
undă deget eleî n sângel
el ui. Nu rea li
zase cât
de reci erau mâi ni
le ei până cân d căldura sân gel
ui săunu î i
încăl
zivâ rfuril
e degetelor. Unul câ te unul , Celaena desen ă

sem
luănn el
e
i
ci ope st
see
cunsi
mbo
dă l
uri
mân l
e de
a ver
zica
pe r
ee
a –st
răl
u
dcea
oaru.
venDo
ir i
an n
mai u oape
aprîşi
cân d ea se lăt
i
cnă.Chao l nu sp
use i n c.
mi
Gen unch iiî itremurau, dar t er
mină de a cop
erit si
mboluril
e
cu sân gele lui Dor ian. Un muget prel ung răs ună în lumea
blestemat ă când ulti
mulsi mbolseaprinse,ceaţa şipiet
rele
şiabi su l di spărând î n întuner
ic,apoit ransformându-se în
zidul f ami l
iar d i
n pi atră
.
Celaen a î ncercă să se con ce
ntrez
e să res pire calm. Dacă
puDori
teaaf
a
nceşiast
î laă
u, nmuânavea
a de p esă
sespi
ata
pr
el
edăei
cu
şifir
rea.
ăsuflă uşu rat
.
— Să mergem,l e ordonă Chaol,ridicând-oîn braţe pe
Fleet
f
oot, care scâncide d urere şiîl avert
izăcuun mârâi t
.
— Cred că toţ
iavem nevoi e de o băutură,spuse încet
Dori
an. Şi de oex pli
caţi
e.
Dar C el
aena pri viî n j
osu l cori
dorului
, spre scara pe unde
fugi
seArch er. Totul se pet recuse cu doa r câ t
eva mi nute în
urmă?Par că rec
tuse o aţ vi
ă.
 Dar acăd t rec
useră doar cât eva minut
e… Respi raţi
a i se
precipi
tă. Ea desco peri
sesi ngura cal
e de i eşi
re din ca sel
t şi
era si gură că pe acol o o l uaseşi Archer. După cee a ce î
i
făcuse Neh emiei, după ce l uasecar t
ea şiî i aban donasela
mi l
a cr eaturii
… Epui zarea fu înlocu
it
ă de f uri
a f amili
ară –
furie care a rdeat otul
, aşacu m Archer i st
drusese ottceea ce
iubiseea . Chaol păşiî n f
aţ a ei.
— Nicisănut egândeşti
…
Gâfâi
nd, Cel aenao p usepe D amar
is nîteacă.
— E almeu.
Chaol nu ap ucă să o pri ndă de braţ,i ar eClaena goniîn
josulscărilor
.
 CAPITOLUL 51

Deşi si
mţ uril
e de F ae ise i st
nseser
ă, Celaen
a put
eaj ura că
si
mţeaparf umul lui Archerî n ti
mp ce na îi
nta sp
re can
alul de
scu
rger
e,î ncăsi mţeami rosul sângel
ui pe el.
Archer di
strusese t
otul Aranjase asasi
narea Nehemi
ei,le
man ipulase pe amân dou ă,se folosi
se de moar tea Nehemi ei
ca să o î ndepăr
teze de Chaol , ottul pentru pu t
ere şi
răzbunare…
Aveasăî lfacăbucăţi
.Lent.
„Ştiu ce eşt i
“,îi sp usese bărbatul
. Celaena nu şt ia ce î i
spuse se Arobynn despre moştenirea ei
, dar r A
cherhab ar - n
avea ce fel e dîntuneric săl
ăşluia înlăunt
rul ei , cef el e d
mon stru puteadev eni casăî ndrep t
e ulcruri
le.
Înainteaeiauzea blest
eme înfundate şibubui turi metal
ice.
Cân d aj unse l a can al, ştiu ce se î ntâmpl ase. Gril
ajul se
înch isese şi i ci
nuna di ntre î ncercă
ri
le lui A rcher de a- l
des ch i
se nu f uncţ ionaseră. Poa te că zei i c hi ar ascultau
uneor i
. Cel aena zâmbi , scoâţndu-şiambele p umnal e.
Păşipri n arca dă, dar co rdioru
l era gol de-o part e şi de a l
ta
a mi cu l
ui r âu. Înaintă, privind în apă, înt
reb ându- se a d
cănu
cu mvaAr ch erîncer case să înoate pe sub grilaj.
Îl simţi cuo s ecundă î nainte ca elsăo at ace i n
d sp ate.
Îiî ntâmpi nă sabi a cu ambel e pumnal e ridicate deasupra
ca pului, să rind î napoicasăai bă ti
mp să - l analizez
e.Ar ch er
se an t
renasecu as asi
nii,i ar u dpă modu lî n car e mân ui
a
sab i
a, at acând neî ncetat, Celaena ştia că elcon t
inuase cu
lecţi
ile al ea.
Ea er a epu izată. r A
cher era l a capa ci
t at
e maxi mă, ar i
loviturilel ui îif ăceau braţ ele Celaeneisăt remur e.
Se rep ezi l
a gâ tul ei, dar asa sn
ia se f eri
, at acâ
ndu- lî n
latera l
. Rapi d caf ulgerul, Archer săriîntr
-o part e,evit
ând să
fie s pintecat.
 — Am uci s-o de dragul nostru, spuse Ar cher gâfâi
nd,
căutând or i
ce punct l ab
s alCel aen ei
. Ne- ar fi dist
rus.I ar
acum căpoţ i desch i
de portaluri fără ch ei
, gândeşte-
t
el a tot
ce am put ea f ace. Gândeşte, Cel aena!Moar tea ei a f ost
unsacrifici
u nece sar, ca să o î mpiedicăm să ne di strugă
cauza.Trebuie săne i r
dică
m î mpot rivaregelui.
Celaena fandă, at acând în st ânga l ui, dar A rcher iîpară
at
acu l.
— Prefer să t răi
esc în umbra l ui , decât înt
r-ol ume
condusăde oa men i ca in
te,ur lă Cel aena.I ar după ce ertmin
cu t i
ne,o să -i găsesc pe t oţi prieteniit ăi şio să l e întorc
favoarea.
— Einu şt iu nimic. Einu şt iu ce ştiu eu,spuse el,
parându -
i at acuril
e cu un cal m exas perant. Nehemia mai
ascundeaceva în legăt
ură cu t ine.Nu voi a săt eimpl i
ci,iar

e
cu
unam
oi.c rez
Darut că
ac
um măer
a doar
nc
îte
r
e,
bdm
i
naicexact
au ză?căCenumai
voi
şat
i să t
a? e mp
î artă
Cel
aen a râseuşor .
— Eştiunprostdacăt ucrezicătevoiaj uta.
— Of,odat ăceoameniimeivorî ncepesă„ l
ucreze”lat ine,
te vei răzgândi î
n cu rând. Rou rke Farran a f ost cl
ient de-al
meu– n îainte să fiu ucis,adi că. Ţi-l aminteşti pe F arran, nu-i
aşa? Avea o pl ăcere spec i
ală pen tru durer e. Mi -a spu s că
nici
odată nu s- a di strat mai ar te dec ât at uncicân d l-a
tor
Ct
u r
ata
el
aenpede-Sam
ab
iaCort
l
maian
d
pu.teaved e il
mped e d
in cauza se teide
sânge car e o stăpâniîn acel momen t, de-
abia ami nt
indu-şi
propriul nume.
Archerf andăsprerâu,încercând săof acăsăseîntoarcă
l
a per ee,
t unde a ve
a săse nî figăsi ngură î
n sa bia lui. Dar şi
Celaena şt i
a mi şcar
eaacee a. O şt i
a pen t
ru căeaf usese cea
care l îî
nvă ţase ăso facăî n urmă cu at âţ
ia ani. Astfel
, at
unci
când ell ovi, Cel
aena t recude apărarea l ui şiî l ovi
l cu
mân erul pumnal ului înf alcă.
Archerseprăbuşicaopi atră,sabi
azdrăngăni ndpepodea,
i
ar Cel aen a f u pest e elî nt
r-o secu ndă, cu lama aţ i
nti
t ă la
gâtul său .
— Ter og,şopt ielrăguşit.
Celaen aî mpunse am la î n pi el
ea ul i
,î ntrebân
du- se uc m să
facăt ort ura sădur eze, fără săî l uci dă prearep ede.
— Te r og, o i mploră el ,î ngrozi
t.O f ac pen t
ru l ibertatea
noastră. Libert
atea noas tră.Î n cele di n urmă,sunt em de
aceeaşipart e.
Cu o răsu ci
re d in înch eiet
ură i
-ar fi put ut t
ăia gâ tul. Sau l-
ar pu tea i mobi l
iza aşacum o f ăcu se cu Mor mân t
.Î l putea
răni aşa cu m Mor mân to r ăni
se pe Nehemi a.Celaena z âmbi .
— Nueşt iocrimi nală,şoptiel.
— O,ba sunt ,spuse ea,l umina t
orţeidansând pe l ama

pu—
mn al
N ue
ehluia
mi pn
euac
ârn
d
v Cel
reaasaen
ta.a
Nuse
arvân
g
redea
asăfacce
să
iast acă
a.f cu
el
.
Deşi şt
ia cănu ar t rebui săascu l
te,cu vi
ntel
e ol ovi
ră unde
o d urea m aitare.
„Nu lăsal umina aia săse i st
ngă.“
În întunericul car
e d omnea nîsu fletul ei
, nu mairămăsese
pic de u lmină.Ni cio lumină,cu ex cepi
ţa unui sâm bure,un
l
icăral p
id care semi cşora di
n ce nîce m ai mult. Ori
unde ar
fi f ost acum, Nehemi a şt i
a cât de mică deveni
se flacăra
di
n„ă
Nu
untr
l
ăul ei
sa .mi
l
u na aia săse i st
ngă.
“
Celaena si mţi etnsi
unea păr ăsi
ndu-i cor pul, dar ţinu
pumnal ul l
a gâ t
ul lui Archerpână câ nd se i d
ri
căîn picioare.
— Plecidin Ri
fthol
dîn noapteaasta,î
ispuseea.Tu şitoţi
pri
eteniităi.
— Mul ţ
umesc,spuseArchergâf âi
nd,ridi
cându- se.
— Dacăl arăsăritaflu căîncămaieşt iîn oraş,spuseea,
î
ntorcându-se cu sp ateel la el iş p ornind sp re treptele
tunelului
,t e voi ucide.
Destul. Era dest ul
.
— Mul ţumesc,spusedinnouArcher .
Celaena con ti
nuă să mear gă,as cul
tând dacă nu cumva el
voiasăoat acedinnou.
— Şt i
am căeştiof emei
ebună,spuseel .
Celaena se p o
rişise nt î
oarse.
O urmă de t ri
umf seci t
ea în och i
il ui
. Archer red
c ea că
învi
nsese. C ă o man i
pu l
ase di n nou . Punând un pi ci
or
înaint
eacel uilal
t, se ntîoarse ânlgăelcu ca lmul unui animal
de prad ă.
Se o pri, dest
ul de a proape câ t să-
l sărut
e.Arch erafişăun
zâmbet prec aut.
— Nu,nusunt ,spuseea.
Apoisemi şcă,prearepedecaelsăai băvreoşansă.

di
rOc
echi
t i
înlui
i
niAr
măc
.herse u b
lbucar
ă cân
d eaîiînfipse u p
mnal
ul
Bărbatul se o ml
eşi în braţel
e ei
. Cel
aen
a îşiapropi
e buzel
e
de urec hea lui
,ţ inându-l drep
t cu o mână, i
ar cucealal
tă
răsuci
nd pumnal ul, şopt
ind:
— DarNehemi aaf ost
.
 CAPITOLUL 52

Chaolprivisângel
e prel
i
ngându-se pe buzel
e lui Arch
er
când Celaen
aî ll
ăsăsăcad ă pe pod
eaua din pi
atră.Asasi
na
privicadavru
l
, ult
imel
e eicu vint
e către elpluti
nd în aer,
trecâ
ndu-şighea
rel
e pest
e piel
ea dej
a înfiorat
ă a lui Chaol
.
Cel aen
a închi
se och i
i, dându-şicap ul pe sp ate şit răgând
adân c aer în piept –ca şi cum ar fiî mbr ăiţ
şat moart
ea
dinaint
ea ei şi pat a car e r ămase dr ept pl aăt pen t
ru
răzbunareaei.
Chaolsosi
se alt i
mp să lîaudă pe A rcherimpl orând pent
ru
viaţalui – şi r
osti
nd cuvint
ele care f
useseră ul
tima sa
greşeal
ă. Chaol bătu cu pici
orulî n trea
pta scării, avert
izâ
nd-
o căer a acol
o.Cât e di
n simţuril
e ei Fae păstrase cuam, când
avea ofrma umană?
Sân gel
e l ui A rcher mân j
i p i
etrele negr e, ar i Cel aena
des chise och i
i şise î ntoa rse uşorsp re Chao l. S ângele îi
mur dărise şivârf uril
e părul ui, care acu m st răl
uceau roşi
i
.
Iar och i
i ei… Nu er a ni micî n ei, caşicu m ar fif ost pustii
ţi
.
Pen tru o sec undă,căp i
tan ul seî ntrebă dacăea av ea să îl
ucidă şipe el – doa r pen t
ru căf usese l aco
o,pen tru căvăzu se
adevăr ul î
ntunecat despre ea.
Celaen a cl i
pi, ari cal mul u ci
gaşdi n och ii ei i sp
dăru,
înlocu it doar d e silă pr ofundă şidurer e.O pova ră invizi
bil
ă,
pe ca re C haolnu şi -o put eai magina, îi apăsăumer i
i. Asasi
na
ridică de j os car t
ea neagr ă pe car e Archer o sc ăpasepe
pietrele ude,dar ol ăsăsăi sel egene dintre degete ca şicu m
arfi f ost o cârpă mur dară.
—Î ţidatorezoexpl icaţi
e,fut otcespuseea.
*
Celaen a refuză cavr aciul săo î ngrij
ea scăpână ce i ci
porul
lui Fl eetf
ootnu f u bandaj at. Era doa r o zg âri
etură, dar er a
adâncă . Celaen a ţinuseî n braţ el
e eica pul căţel
uşei care se
zvârco lea, fii
nd f orţată să î ngh i
tă apă cu sed ati
ve. Dorian î l
ajut ă cât edmul t p ut
u pe vi ndecăot,
rî n t imp ce î ngr i
jea
câinel e car e zăce a i nconştient pe masadi n suf rageri
a
Cel aen ei
. Chao l st ătea sp riji
nit de per ee,
t cu braţ ee l
încr ucişate la piept . N u-i mai ad resaseni ciun cu vânt u li
Dori an de cân d cob orâserăî n pasajul secret
.
Ni cit ânăra vindecăt oare,cu părul cast aniu, nu pusevr eo
întreb are.Când Fl eet
footu fbandaj ată şiaşez ată în pat ul
Cel aen ei
, Dorian insistă caCel aena săî i perm i
tă săse i u
te al
ran a de l a capul ei . Dar el Caena î ifăcuse mn să o l aseî n
paceşiî i spusevi ndecătoareică , dacănu î lî ngri
jeaînt âi pe
prinţ ul moşt eni
tor, avea să o pârascăregel ui
.Î ncr
untându-
se, Dori an î i perm iset inerei f
emeisăî i sp el
e rana art ificial
ă
de pe f runt
e,căp ătată câ nd Cel aena îll ăsase niconşt
ient pe
trept e.Avân dî n ve dere cât de murdari de sân ge rau
e Chaolşi

Cel
capaen
na
î ,p
că r
î
linsâ
ţuclâse
a. mţ
i sieauşor ridi
co l
, chi
ar dacădurer eade
Tămădui t
oar eat erminăcu el
,oferi
ndu-iun zâmbett i
mi d,
uşorî ngri
jorat.I ar câ nd venitimpul sădeci dă de cine a vea să
se îngrij
eascăî n con ti
nuare,con cu
rsu l de încruntări între
ChaolşiCel aen a dură o veşni
cie.
În cele d in urmă,Chao l doar scutură din capşise rân tt i
mor ocăn
os nîsc aunul de pe care D ori
an tocmaise i d
ri
case.
Aveasângepest etot,aşacăfunevoitsăîşidezbr
acetunicaşi
că
m
ci
udaaşa
, pri
zgâen t
ru
et
uri
lca
or şivr
aci
tu
ăilu
să
etrioî
l i
,p
r oa
j
ult
iă
t
uricu
l răţ
or a
derăpn
ei
lemâmi
ini
no
lre.
e Î
n
şi
ge
nunchi i uli, ătmăd ui
toarea t ot u n puse vr eo întrebare,
chi
pul eidrăgu ţ fii nd o mască profesi
onală, imposibil de cit
it.
Celaena se ntî
oa rse spre D ori
an, cob orând glasul:
— Cândt erminaici,vi
nînapart ament ultău.
Î
l simţ i pe Chaolî ncordându- se, iar Dor ian î şisu primă
fiorul de gel oz
ie cân d realiză că er a gon it d i
n cam ear ei.
Căpitanul se descurca de mi nune, pr efăcându-se că nu î i
priveşte.Ce seî ntâmplasecâ tt imp elf usese incon şt
ient
? Şi
ce es n îtâmplase âc nd Cel
aen a pl ecaselsă- uci
dă pe A rcher?
— Bi ne,spuse Dori an,apoiî imul ţ
umivraci uluipent ru
ajutorul ei.
Cel pu ţi
n, ac um avea t i
mp să se recul eagă, ă s se
gândea scăl atotce se ntâîmplase nîul ti
mel e ore.Şi săpună
la punct , pen t
ru Chaol , o exp li
caţie pentru mag i
a pe car eo
avea.
Dar ch iar nît imp cei eşea din încăpere,o part e din elî şi
dădu seam a cămagi a lui, căel , era ulti
ma l or gri j
ă. Pen t
ru
că, î ncă di n ac ea pr imă zi î n Endovi er, totul f usese
întotdeauna desp re ei.
*
Cel aena nu ave a nevoe
i caci neva săse i u
te alr ana de a l
capul ei . Cân d magi a preluasecon t
rol
ul, cu mva,vi ndecase

tot
sânuge
l. Tot
işhace
ne m
i asf
âir
şiăm
at
e.ăses
Şieepdi
uni
zar
răn
e,i
leuei
ep i
zaracu
ăp m
urăer
.au pete de
— Mă ducsă f aco bai e,îispuseea l uiChaol ,careîncă
stăteacu bust ul gol su b îngriji
ril
e vracuil
ui.
Avea nevoie disperată să spele sângel
el uiArcherde pe
corp ul ei
.
Îşidezb răcă hai nele şif ăcu bai e,frecându-şipi el
ea până
ce o duru, spăl ându-şi păr ul de dou ă or i. Când ieşi di
n
camer a de b aie,se sch i
mbă î ntr-
ot unicăşipant aloni cu
raţ
i,
i
armi
dor c
ânr
t
o d
ulter
em
iinăşisă seîşi pe
aşi
ep
zătene
pepărsul nu
cauumed
l , Cha
de loli
a nt
bir
ră
ou.în
Vi
ndecăt oarea pl
ecase,i arcăpi tanulîşiî mbrăcase di
n nou
căm aşa. Celaena put eaved eaban dajele albe zărindu-se r p
in
găuril
e d in mat erial
ul negru .
Celaena o ver ifică pe Fl eet f
oot
, ca re încă er a inconşti
en t
ă
pe p at, apoimer se ân lgăuşi le bal
co nului
. Scr ut
ă cer ul nopţii
pentru un moment î ndel
ungat , cău tând o const el
aţie
f
ami li
ară – C erbul , Regele N ordului. Trase d aânc aerî n piept.
 — Străbuni cameaaf ostoFae,spuseea.Deşimamamea
nu pu tea l ua f orma unui an imal, aşa cum f ac maj ori
tatea
oam enilor ae,F eu, cu mva,am moş t
enit abil
it
atea de a- mi
schimba or fma u man ă cu cea de e Fa
.
— Şinumaipoţ ifaceasta?
Cel
aen aî l pri
vipest e u măr.
— Cândmagi aaîncetatsămaiexi ste,î
nurmăcuzeceani ,
mi -am pi erdut a bil
itat
ea. redC că ast a mi -a sal vat aţ vi
a.
Cân d er am mi că, atuncicân d eram speri at
ă sau supăraăt ori
când î mi pi erdeam cumpă t
ul, nu put eam cont rola
transform area. Începusemsăî nvăţ săo con t
rolez, dar m- aş fi
datde gol la un momen t dat
.
— Darî n… l umeaceal al
tă,aiputut…
Cel
aen a seî ntoarsesp r
e el, zărnid li
cărul bântuit din och i
i
lui.

ex—
i
stDa
ă.. ŞÎ
ines
l
utme
ea aac
l feea,
el mat
de gi
eab
s
riia
l
ăuc eva
şi ase
de mă
co n
plăt
eşio
t
or
ar î
ncă
e pe câ
t mi
-o
aminteam.
Asasina se aşeză pe margi nea patului,dist
anţa di
nt re ei
doi simţ i
ndu-se i l
k
omet ri
că.
— N- am avutni ciun controlasupra ei,continuă Celaena.
Asupra t ransformării, asupra magi ei sau asupra mea.
Puteaml a fel de bi ne să t e răn esc şi pe t i
ne,nu doar ep
creat
ura ai a, spu se ea,î nchizân d oc hii
, i ar mâi nil
e
t
rem
—urân
De d
,u
ci -
aii
deu
sşor
.
chi
sunport
alspreoal
tăl
ume.Cum?
— Toat ecărţi
leal
eapecarel e-am citi
t,despresemneWyrd
–conţ ineauvrăj
icaredeschi
dport aluritemporare.
Apoi ,Celaena î
ipovestidespre cum descoperi se pasaj
ul
secret de S amhuinn şidesp re C ai
n, desp re cu m î l uci
sese,şi
desp re cum, în acea seară, voise să desc hidă un port al casă
o vad ă pe N ehemi
a.Nu- i vor bi despre chei le Wyr d şides pr
e
ceea ce ănuia
b eacăf ăcea regel
e cuKal t ai
n şiRol and.
 Cân dt ermină,Chaol spuse:
— Aşspunecă eşt inebună,doarcăam sângel ecreaturii
ălei
a pe mi ne şi am i ntrat cupi cioarel
e mele nîl umeaai a.
— Dacăaraflaci neva,nu doardespr evrăji
lecaredeschid
portal
uri, cides pre ce ea ce su nt, spuse ea cu prec auţi
e,
înţel
egi căaş fiex ecut
at ă.
Och i
il ui Chaol l i
cărri
ă.
— Nuvoispuneni mănui .Jur.
Celaena î şimuşcăbuza, î ncu vi
i
nţ ând, şise nîtoarse ânlgă
fereastră.
— Archer mi -
a spus că ela f ost celcare a aranj
atca
Nehemi a să fie uci să,pent ru că reprezent a o ameni nţare
asupra con trol
ului pe ca re elîl avea î
n ca drul grupului. S-a
dat drept co nsi
li
erul Mul l
iso
n şil -a angajat pe Mormânt . Te-
a
răpit pe t i
ne casămă scoa t
ă şipe mi ne din ca sel
t. Tot ela

l
ansa
că taşi
voi caamen
eui nţ
ar
să ea
t
e n avi
îi
a anţ
novăonimăel
esc ai
pta
ndresa
e p
entvi
ueţ
r ii ei
moar.
t Pen
ea t
ru
ei
.
Chaolî njură, dar eacon t
inuă să pri veascăpe f ereast
ră,
spre constel
aţi
e.
— Dar,deşişt i
ucănueşt irăspunzăt
or,spuseeabl ând,eu
t
otnu pot …
Se nîtoarseşici t
it oată durereade p e chipul l
ui.
— Totnupoţ iaveaîncredereînmi ne,încheieChaol.
Ea încu vi
inţă. Şti
a căî n acea st
ă pri vi
nţă Archer câşti
gase
şi—î
lCu
âr
na
dt p
een
pt
rru
vesa
i st
c,a
ş.
optiCel aena,totcevreau săfaceste
să te ating.Dar ce s-a î ntâmplat nînoap tea aia… nu şti
u
dacă osă ot p uita vreodată.
Ceamaiadâncăt ăietură de p e obrazu
ll ui pri
nsese cr
ust
ă,
i
ar C el
aena ştia căavea săî il aseo cicatri
ce.
—Î miparerăupent ruceţ i
-am făcutatunci
,conti
nuăea.
Chaol se d ri
ică,tresărind uşo r din prici
na rănil
or, şimerse
l
ângăea.
 — Amândoiam f ăcutgreşel i,spuseelcu voceaaceeacare
îifăcea ini
ma săt resa ră.
Cel
aen a gă sicu rajul de a seî ntoarcesp re elşide a- l pri
vi
în ochi
.
— Cum de mă maipoţ ipriviaşa când ştiice suntcu
adevărat?
Degeel
te u li î
i mângâ iară obrajii
,î ncăl
zindu-
i pielearece.
— Fae,asasină… ori ceaifi,eu…
— Nu.Celaenapăşiî napoi .Nuospune.
Nu îşiput eaper mi te săî i of
ere d i
n nou t otul
, nu acum. Nu
ar fi fost drept pen tru ni ciunul din ei. Chiar d acă avea să-l
ier
te vr eod
at ă pen t ru că î l alese pe reg e î n defavoarea
Nehemiei, căutareachei lorWyr d presupuneacă ea tr
ebuia să
plecedep arte,într-un l oc în ca re nu i-ar cere niciod
ată săo
urmeze.

r —l
egeTi
u r
,ebui
spese
u să pa
r
eegăt
. esccadavrulluiArcher,ca să i
-larăt
Înainte ca el să poat ă spu ne ceva, Cel aena o l uă pe
Damari s d e â l
ngă şău şi dispăru în pasajul secret
.
Aşteptă până ajunsedestuldedepart eşidădu f râu l
iber
l
acrimi l
or.
*
Chaol pri viî n go lîn î ntuneri
cul străvechi şise î ntrebă
dacă r atreb ui să m ear
gă u dpă ea. Dar apoise âg ndi l
at otce
î
ii
ştuspuse
că s eCel
avea aevo
nena
i,l
e a
det
oia
tt
mpe secret
săînel
ţeea
elpeăca
g tr
otel
u il
. e dezvăl
uiseşi
Îşidăduse seam a căCel aena omisese nform
i aţi
i.Î i spusese
doar d eatl
ii
le cel
e mai va g; iiar apoi mai era şich est
iuneacu
moş t
enirea ei Fae. Nu maiau zise de ni meni car e să le
moştenească puter
ea î nt
r-un mod at ât de primitiv, dar, di
n
nou, ni meni nu maivor bea despr e Faeî n pr ezent. Ast
a
expli
caşide ce Celaena şt i
a acel
e cânteceunf ebre.
Mân gâind-o uşor epcappe Fl ee
tf
oot, părăsiî ncăp er
ea.
Cori doarel
e era u pusti
i şit ăcut
e.
Iar o Dri
an … Cel aena se purtase edpar că şi Dor i
an av ea
put eri
.Î şiami nti momen t
ul în ca re creat
ura f usese izbi
tă de
un zi d invizi
bil
… Dar er a i mposibil caDor ian săai bă magi e.
Cum arput ea,cân d magia Celaen ei dispăruse d e nîdată ce
se nt îorsese n acea
îst
ăl ume?
Celaena er a Fae, moşteni
toar
ea uneiput eri pe car e nu o
put ea con trola.Chi ar acă
d nu se put ea t ransf
orma,dacă
cinev a descop er
eace a ereacuadev ărat…
Asta expli
ca deceeraat âtdeî ngrozit
ă der ege,decenu
sp usese i nciodat
ă de u nde ven easaupri n ce rec tuse . Şi să
trăiascăai ci… acest a er
a cel mai per i
culosl ocpen tru easa u
pen tru orice a F
e.
Dacă ci nevaafla ceer a, putea f olosi inform aţ
ia împot ri
va
ei, o put eat ri
mi t
e al moa rt
e.Iar elnu ar put eaface i n c să
mi

o
sesal
ov
l
f
oezescă
sea .Nu dp
eut
ea
n
i să
ci
o i
n
ave
rel ţint
e. ezCe
ât nici
o mi
avea nci
să u
dn
ură, nuân
eze p
p
ăut
ea
cisă
neva
începeasăî i cercet
ezerecutt ul? C ât t
imp avea săt reacăpână
când ci neva se va du ce di rect a l Arobynn Hamel , să î l
tort
ureze şi săsco ată adevăru l de a l el
?
Pici
oarele lui Chaolşt iau î ncot ro se îndrept
au, cu mul t
înai
nte c a elsăfi l uat deci zi a, săî şifi f ăcut un pl an. Câteva
minute mai t ârzi
u, se rezi
t ci ocă nind înt
r-o uşădi n lemn.
Och i
it atăl
ui său erau î nceţ oşa ţ
i de somn, iar o l
rdul îi mij
i
cân
—dŞtîl
i
icvă
âtzeu
.ceasul
?
Chaolnu şt i
a şinu î i păsa.I ntră î
n camer ă şiînch
ise şau,
scanân d se miîntuneri
cu l
.
— Vr eau săî ţicerof avoare,darî naint
edeast a,promi
te-
mi că u nî mi vei pune n îtrebări.
Lordul îi aru ncăo pri vire n ăucit
ă, apoi î
şiî ncru
cişăbraţ
ele
l
a pi ept.
— Fărăî ntrebări.Teascul t
.
 Dincolo de erfea srt
ă, cer ul începuse să devi
nă de onuanţ ă
maibl ândă d e negru.
— Credcăart rebuisă-lt rimit
em peCampi onulregel
uiîn
Wendl yn,săscapedef amili
aregal ă.
Tatăl l ui Chaol ri di
că di n sprâncene, iar căpit
anul
continuă:
— Sunt em î
nr ăzboicu eidedoiani ,dartotnu am reuşit
săt recem de a părar eal or aval
n ă. Dar a d
căr egel
e şifiul său
sunt e liminaţi
, am put ea av ea o şan să să răz batem pri
n
haosu l aferen
t. Maial es da că l areg eu
li Campi on pune mâna
şipe p lanuril
e o l
r de a părare n aval
ă.
Chaol rase t ad ân c aerî n pi ept, p ăs
trându-şi glasu
l
indif
erent:
— Vr eau săîiprezintregel uiaceastăideededi mineaţ
ă.Şi
vreaucat usămăspri j
ini.

nuPen
ft
ărr
u să
ă căşDor
tei
i an
cenu a
erar
Cel fif
aen os
tI
a. ni
arci
odh
Cat
ă d
aol ne a
cor
u av ed cuspu
asă ast
a,
nă
nimănui, nici măc ar lui Dor i
an. Dar cu o i deeat ât ed
drast
ică, avea nevo
ie de c ât mai mul t sprij
in poli
ti
c.
— Un plan ambiţ
ios,li
psitdescrupul e.Lorduldin Aniel
le
zâmbi.I ar dacă sprij
in acea st
ă i deeşiî i convi
ng şipe al i
aţi
i
meidi n co nsi
li
u săo f acă, atunci
,l a cepotsămă aşt ep
tî n
schi
mb?
Din modul î n care îi străluceau och i
i,t atăl l
ui ştia dej
a
r
ăsp
—u
Ansu
unl
t .
ci,măî
ntorcî
nAni
ell
ecut
ine,spuseChaol
.Îmivoi
părăsipostul de că
pitan al gărzi
i şi
… vo i ven
i acasă.
Nu maiera „ ac
asă“demul t, darda că as
ta însemna să o
scoată pe Cel
aena din ţ ar
ă… Wen dl
yn era ult
imul refugi
u al
oam eni
lor ae
F şisi ngu rul l
oc din Erilea unde put ea fi cu
adevăratîn si
guranţ
ă.
Orice ăr
fâmă de sper anţă pe care o aveapen t
ru un vi i
tor
împreună cu ea di spăruse. Cel
ae na î
ncă maisi mţea ceva
pentru el,o r ecunoscu se, dar un mai put eaaveaî ncred
ere nî
el
.Î ntot
dea una avea săî l urască pentru ceea ce ăcu
f se.
Dar pu tea face t as
a pentru ea.Chi ar dacă nu avea să o
maivad ă vr eodată,ch iar dacăî şiab andona sarci
ni
le din
post
ura de Campi on al regel ui şi r ămânea cu Fae , nî
Wendlyn,pent ru totdeauna – atâtat i
mp cât elo şti
aî n
si
guranţă,cât ni
men i nu o put earăn i
… Şi -
ar in
vde sufletul
pentruast a, iar şi iar.
Ochiit atăl
ui său l icărră
i tri
umfători.
— Poţisăoconsi derimi si
uneîndepli
nită.
 CAPITOLUL 53

După ce elCaena î i sp
use ul i Dorian pov es
tea pe care -i
o
spusese şilui Chaol– deş i o var iantă mul t mail i
mit
ată
pri
nţul of
tă şiset rânt
i pe pat.
— Sună ca ceva scos dint
r-o carte, spuse el, pri
vind
tava
nul.
Asasi
naseaşezăpeceal alt
ăparteapat ul
ui.
— Crede-mă,pentruunt i
mpam crezutcăoi aurazna.
— Deci,t u chi
ar aideschis un port
alspre altălume?
Fol
osind se mnele ast
ea Wydr?
Celaenaî ncuvi
inţ
ă din ca p.
— Şitu aif ăcut creat
ura aia să zboa re,de par că nu era
decât of runză nîvân t
.
O, Celaen a nu uit
ase e d ast
a. Nicimăca r pentru o cl
i
pă nu
uitase ce nsemîna pen tru elf aptul că avea asem
o enea u pter
e
pură.
—Af ost noroc chior.Celaena îlprivicu subî nţeles pe
prinţul ăsta intelige
nt al ei .Încănu o potco ntrol
a, continuă
Dor ian.
—Î nmormânt ,spuseea,est ecinevacarearput ea… săî ţi
ofere câteva sfaturi despre cum săo co ntrolezi
. Care a r putea
deţine niformaţii despre it
pul de p utere pe ca re - l
ai moştenit.
Chiar nîace l momen t
,t otuşi, Celaena nu şt iu cu m să î i
exp li
ce cea er Mort, aşa că spuse oa dr atât
:
—Î ntr
-ozi,curând,am put eamergeî mpreunăacol o,săvă
fac cu noşti
nţă.
— Eleste…
— Veivedeacândvom aj ungeacol Dacă
o. sesinch iseşet să
îţi vorbească. S-ar p uteasăî ii a ceva timp până săse eci ddă
căt e place.
După o cl i
pă,Dor i
an se î ntinse spre ea şiî il uă mân a,
săr utându-i
-o bl ân d. Nimi c roman t
ic, d oarun gest de
mulţumi re.
— Deşil ucruri l
e suntdi f
eri
teî ntre noiacum,am vorbi t
seri
os t a
unci, după duel ul cuCai n. Mer euvoifi recu noscător
căai ven itî n viaţa mea .
Celaen a si
mţ i cum i se ncl
îeşt ează gâ t
ul şiî i st
rânse â mna.
Neh emia vi sase l a o curte reg aăl car e să poată sc hi
mba
l
umea , o cu rte u nde oi
lali
tat
eaşion oareaer au mai valoroase
decât u s
puner ea oar bă şi put erea.Î n zi ua în car e muri se
Nehemi a, e C l
aen a crezuse că ace l vis di spăruse pentru
totdeauna.
Dar, privindu- l pe D ori
an zâmbi ndu-i, pe acest prinţ care
era inteligent, grijul
iu şibl ând, ca re inspira oamen i buni ,
precum Chaol , să lîsl uj
ească …
Celaen a seî ntrebă dacăvi su l di
sp er
at al Neh emiei
, despre
o asemenea c urte, nu cumva maiav ea o anşsă.

Ade
amen v
nă
iţra
a t
ae
re î
rnp
t
rreba
eze nre
ae
t r
fial
u ,ap
cu
rim
nţud
lamo
căştt
at
en ă
i
tl
orl
.ui şt
ia ce
*
Regele Ada r
lan ului f u nevoi t să recunoas că meri tul
căpi
tanului; planul er a nemi los şicu rajos,şiar fi t rimis un
mesajnu doar en Wdlynului, cit ut
uror u d
şman il
or or l. Cu
aceai nter
dicţieî nt re ţări
le l or, Wendlyn ref uzasăpri mea scă
adarl
anieni n ît
re gr ani
ţel
e sa le. a Dr femei le şi cop i
ii care
căutau ad ăpost p ut eaui ntra. r E
a i mposi bi
l să t ri
mi t
ă pe
alt
ci
R neva,
egel
e pdr
ecâ
ivitma
pesaca
mp
dei
oanasi
con l
u
l
ii
u…
, unde că pi
tanul îi aştep
ta
decizi
a. T at
ăl u li Westf
all şi l ţia p
atru consil
ieri ri să
seră
imed i
at nî sp ri
j
inul i
deii.Încă un vi cleşug surprn
izăt
or d in
parteacă pit
anului.Îşiaduse sealiaţilaî ntru
nire.
Să oi a pe asasină de ânl gă ufil săuav ea săe fiu n benefici
u
neaştept
at. A vea încr
ed er
e î n f ată să f acă treburi
le lui
mur dare –darnu o voi aî n preajma lui Dor
ian.
Îi adusese pu ca
ll
ui Arch erFinn î n aceast
ă dimineaţă, cu
nicio ziî ntârzi
eref aţă de cu m i -l promi sese, şiî i ex pli
case
ceea ce des coper
ise: că Archer uf sese răsp unzăt or pen tru
uciderea Neh emiei
, di n pri cina i mpl i
că riiî n aceaso cet
iate
trădătoare.Nu er a su rprins că eh Nemi a u fsese impl i
cată.
Dar ce ar aveae dsp us asa si
na desp re această căl ători
e?
— Cheam- opecampi oanamea,spuseel .
Î
n linişteaca re u rm ă, membri i co nsiliului vorbiră în şo aptă
între ei,i ar fi ul său î ncercă să î i at ragă at enţ i
a l ui West f
all.
Dar că pitanul evit
a săî l privea scă pe p ri
nţ.
Regeel zâmbi uşor , r ăsu cind i nelul neg ru de pe dege t.
Păca t căPer ri
ngton nu er a ai ci
, să vad ă ast a. ec Pl
aseî n
Cal acul
la, săse ocu pe de rev otla scl avi
lor – ve şti car e
fuseseră at ât de secret e,încâ t până şimesa geri
i pl ăti
seră cu
viaţa ca garanţ i
e.Ducel e ar fi f ost teribilde amuzat de
răsturnareade si tuaţi
e de ast ăzi. Dar l îvoia pe duceai cidi n

moti
port
ave
l noa
mi
a pti
mpt
ea ortant
recu t
ăe
. – să îl aj
ute săafle ci ne deschi
sesen u
Simţise as ta î n somn, un t remur br usc î n lume. Fusese
deschis d oar câ t
eva mi nute,apoi ci
nevaî lî nch i
sese.Cain era
mort; c ine al tcineva î n ace st castel mai av ea asemenea
cunoştinţ
e; s au as emenea pu t
ere în sân ge? Era ac eeaşi
persoană ca re o ci usese pe Baba Pici
oare-galbene?
Puseo mân ă p e Not hung,sabia uli
.
Nu-i găsi se cad avrul, dar un creu
zse i n
cimăca r o se
cundă
că
du Pi
pă ci
oa
cere-gal
b
par
cen
ă e
intp
u
r reşi
as nsi
î mp l
uân
păm dt
i
sp
, ăre
luse.
î
nsuÎ
nşidimi
me n
r
sea
esţ
a d
e e
să
i
nvesti
gh eze carav
an a. ăzVuse pet el
e negr e de sân ge pe
podeaua dinl emn.
Pici
oare-gal
bene fusese o r egi
nă pen tru oa menii ei, unul
di
ntre cel e t r
ei clanuri brut ale care di st
rusesef amil
ia
Crochan î n urmă cu ci nci sute de an i
. Se del ect
aseră cu
di
strugerea înţel
epci
uni i em
f ei
l
or Croch an, car e domni ser
ă
ci
nstit vreme de omi e de ani.I nvi
taseca rnaval
ul aicicasăo
cunoa scă– săcu mper e câteva dintre o gl
i
nzile eişisăafle ce
mai rămăsese di
n al ianţa Dinţil
or-din-fier
, ca r
e od ată fusese
destul de p uternicăî ncât sădi strugăRega tul Vrăjitoarel
or.
Dar î nai
nt e să î i poat ă da vreo i nf
ormaţ ie maibu nă,
muri se. Şi se si mţ ea frustrat să nu ştie de ce . Sân gele ei
fusese vărsatî n casel
tul l ui; ci
nevaar fi put ut ven i săcea ră
răspunsu ri şirăzbunare.Dacăven ea u, elavea săfie p regătit.
Pen tru că, în umbrel e di n trecătoarea Ferian, cr escuser ă
noi forţe p entru armat a sa .Iar bal auriilui încăavea u nevoi e
de căl ăreţ
i.
Uşile cam eeride con sil
iu se desc hiser
ă. A sasina i ntră,
mer gând cu umer ii sem eiţ
,î n f elul eii nsu portabil. Studi e
detali
il
e î ncăperiiînai nte să se oprea scăl a câ ţ
iva met ride
masă , ap oifăcuo p lecăciune ad âncă.
— Mai estateaVoastrăm- achemat ?

Pri
acel vi
ei r
ea
zieî
l i
î era
ncânt
ătr
ec
oae
r ,i
e, ndi
f
câneren
d dăt
ă
d, cabd
use ue
znaobi
ce
şii
.apC
rupe
oa ex
c e
pţ
că i
ei
îl
jupuisepeMul li
son deviu.O partedin elîşidoreasănu fie
nevoti acu m să î l e l
iber
eze di n t emni ţă pe smi or
căit
ul
consili
er.
— Part enerultău,căpi t
anulWest fall
,a veni tcu o idee
destul de… neob işnui
tă,spu se ergele,făcân d semn cu mân a
către C haol. De ce n u îi expl
icit u, căpit
ane?
Căpi t
anul sef oi în scaunul lui, apoi seri dicăî n pici
oare şi
se—n t
î
Aoa
mrsse
ugeracu
tsfa
ăţa
t
etsp
riret
miemCel
a
î
nena.
We ndl
yn,săîiuciziper ege
şipe moşt enit
oru l său. Cât eşti acolo,de a sem enea, vei pune
mâna şipe p lanurile olr de apărare n ava
lă şimi l
itară – a sf
t
el,
odată ce ar ţa va fi cupri nsă e d haos, vom put easă nav igăm
di
nco lo de recifele ol
ri mpen et
rabile şi săî i cucerm.
i
Asasina î
lpri vipentru un momentî ndelungat,iarregele
observă că fiul său par că încremenise. Apoiea zâmbi , un
zâmbet nemi los, nebun.
 — Ar fi o onoare să sl ujesc coroaneiîntr
-un asemenea
mod.
Regeel n u aflase i ci
nodată ce uf sese uc semnul acel a Wyr d
car e strălucise pe f runtea eiî n ti
mpul d uelului. F usese
impos ibi
l de desci frat. Fi e însemna „ f
ără nume“ sau
„ne numit“, fie ceva asemănăt or cu „ anonim“ . Dar ,
binecuvânt ată de zeisau nu,după rânj et
ulmeschi n de pe
faţa ei, regele ştia căasa sn ia avea săse u bcure d e mi si
une.
— Poate că ne vom di st
ra puţ in cu ei, cuget
ă regele.
Wendl yn organizează balulobi şnui
talSolstiţ
iuluiîn câteva
luni. Ce mesa jl e-
ar r ti
mi te dacăregel e şifiul să u şi-ar gă si
sfârşit
ul su b nasu l propri
ilor cu rt
eni,în ziua lor de g l
orie?
Deşi căp i
tanul se u mtă de p e u n pici
or e pa ltul di
n pri cina
schimbăr ii bruşte de pl an uri, asasi
na î i zâmbi di n nou ,
rad i
ind de o bucuri e înt unecaăt. i D
n ce gau ră împuţ ită

ven
—i
se
O,i
de
d gă
ee bs
re
ia
li
apl
nă
tc,
ăereî
Man
i a
ess
t
aeme
e.neal
t ucruri?
— Atunci ,aşaf acem,spuser egel
eşit oţiochi
ifurăaţinti
ţi
asupra lui. Veipl eca mâi ne.
— Dar,i ntervenifiulsău,suntsi gurcăarenevoi edet imp
casăce rceteze Wen dl
ynul, săî iî nveţe căi
le şi…
— Va fi o căl ători
e de două săpt ămânipe mar e,spuse
regel
e.Şi apoiva avea nevoie de t imp ca să sei nfilt
rezen î
casel
t pen tru bal .Î şipoat e lua ori cemat eri
ale doreşte şil
e
poa
At
e
s st
asi
nu
adr
i
a
i p
di
cae
sevas.
uşordi
n sprâncene,dardoarî
ncuvi
inţ
ă
di
n cap. Căpi t
anul încăst ăt
eaî n pi ci
oa re,mai î ncor
dat cade
obi
cei
.I ar fi ul său î l pri
veaî ncr
unt at – e p elşipe că pi
tan,
at
ât e df urios încât e sîntrebă dacă nu cumva av ea să
răbufnească.
Dar ergele nu era î n mod sp ecial i nteresat de dramel
el or
mărunte, nu cân d ac est plan măr eţ f usese pu s la punct.
Tr
ebuiasăt rimi
tăcălăreţii
mediatîntrecăt oareaFerian şiî
n
Insul
ele Morţ i
i, şisă î it ransmită Gen er
alul
ui Narrok să î şi
pregăt
ească l
egiunea. Nu ave a de gâ nd săf acăvr eogr eşe
ală
cuaceast ă şan săcar e ise er of
ise nîWen dlyn.
Şi era ocazi a per fect
ă să t esteze cât
eva arme pe car e le
făuri
se în secret în toţ
i aceşti ani.
*
Mâine.
Plecamâine.
IarChaol ven i
se cu ideea? Dar e d ce? Celaena voia ni şt
e
răspunsuri
, voia să şt i
e l a cesegân diseelcân d născocise
planul ăsta. a E nu î i spu se
se ni ci
odat
ă ad evărul des pre
amen i
nţări
le reg euli – cu m că av ea să îl execute pe Chaol
dacănu se î ntorcea dintr-
o mi siune,dacădăd ea gr eş
. Şi
puteaî nscena morţ i
le ol
rzi
lor măru nţi şinegustoril
or, dar n u
ale regel
ui şipri nţ
ului moşt eni
tor din Wen dlyn. Niciî ntr-o

mieăşi
P de agi
v
ieţ
ti
atn
ău,ave
şti
iad cu
n mcăsăelsc
ap e
n d
u e
sedat
îa
ntast
sa.
or e
se încă în
apartamentul său , şi sf ârşi coborând î n mor mânt, doar
pentru a-şigă sio ocu paţie.
Se aşteptaseca Mor t să îiţ ină o pred ică desp
re port
al –
ceea ce ăcu
f , din pl i
n –,dar nu se şt aept
a săo găseascăpe
Elena aştept
ând-o a col
o.
— Acum aidest ulă putere ca să t
e arăţi
,daraseară nu
puteai sămă aj uţi săî nchid portalul
?

pl
iO
mbepri
vi
a
gtpt
i
aeă.regi
nă î ncrunt ându-
se şi înce
pu din nou săse
— Nu am put ut,spuseEl ena.Chi arşiacum,vi
zit
a ast
a
î
mi con sumă en ergai mairep ede dec
âtart reb
ui.
Cel
aen ao p ri
vif urioasă.
— Nu potmerge î n Wendl yn.Eu – nu potmerge cola o.
Chaolştie ceac fp entru ti
ne,de cera vreasămer g acol
o?
— Trageaerînpiept ,spusebl ândElena.
Cel
aen a se nîcrunt ă.
 — Lucrulăst aîţidi ruge şiţ
st ie pl anurile.Dacă su nt î
n
Wendl yn,atuncinu mă maipotocupa dechei l
eWyrd şide
rege.Şi chi ar acă
d mă pref ac că mer g acol
o şi,î n schi
mb,
cutreier onctinen
tul în su s şiî n j os, nu ar u d
ra mult până
când reg eel s-ar r p
inde cănu su nt acolo unde ar rebu
t i să
fiu.
El enaî şiîncrucişăbraţ el
el a piep t.
— Dacă mergi î n Wendl yn, atunci vei fi aproape de
Dor anel
le.Credcăaces t
a este mot ivul pent
ru care căpi
tanul
vreasămer giacol
o.
Cel ae
na scăpă un hoho t i steric de râs . Of, în ce
încu rcăt
ură d ez
astruoasă o ăgase!
b
— Chaolvreasămăascundî mpreunăcu Faeşisănu mă
maiî ntorc nici
odatăî n Adarlan? Ast a nu se va î
ntâmpla.Nu
doar căelvafi uci s,dar ch ei
le Wyr d…

La—
să Mâi
ne
ch
eievei
l pl
Wyreca
d sp
şi r
ree
egWe
elnd
pl
yn
en .
t
ruOc hi
momiElen
ent
.eiscâ
Du -n
et
t ei
a
n
îu.
Wendl
yn
şif ă cet rebuie ă f
cu t
.
— Tui-aibăgatcumvai deeaastaîncap?
— Nu.Căpi tanulî ncearcă să t
esal vezeaşa cum ştiemai
bi
ne.
Celaen
a sc utură di n cap , privind l umina soar el
ui car
e
pătrundea nîmor mân t prin gri
lajul de d easupra.
— Veiîncetavreodat ăsăî mimaidaior di
ne?
E
—len
Câand
râ
vse
eiî şor
ncut
ea.sămaifugidet recut
ultău,ovoiface.
Celaenaî şidădu och ii pest
e ca p, apoi umerii i se ăsa
lră. O
frântură de a minti
re o r st
ăpunse.
— Cândam vorbi tcu Nehemia,aspus… aspuscăî şişti
a
soarta.Că o accept ase. Că ast a avea să pună l ucruri
le în
mi şcare.Crezi că - a
l man i
pulatcu mva pe Archer ca ă…s Dar
nu put u să t ermine ideea,nu- şi putu permi t
e să dea gl as
acelui p osibi
l a devăr î
ngr ozi
t
or: că î şi r anjase prop ri
a
moar t
e, ştii
nd că as tf
el put ea sc himba l umea – o put ea
schimba p e Celaena –muri nd, nu t răind.
O mân ă r ec
e o pr i
nsepe a i .
e
— Al ungă gândulăla!Şt i
ind adevărul ,ori
carearfi el ,nu
va schimba ceea cetrebuiesă f acimâi ne–undet rebuiesă
pleci.
Deş i Celaena şt i
u ad evărul î n acel momen t
,î l ştiu din
refuzul Elen eide a- i răsp unde,f ăcuaşacu m î i poruncise
regina.Aveausă exi ste alte momen te când să poat ă scoat
e
ad evărul ăla di n ce l mai nî depărtat col
ţ al m i
nţii şi să
analizeze fiecare detali
u î ntunecat n şi
ei
er
tător . Dar a cum,
chiarac um…
Cel aena privi lumina car e se prel i
ngea î n mor mân t.O
lumi nă atât de mi că,ţinând î ntuneri
culî n frâu.
— At unci,Wendlynsăfie.

E
—len
a
una
At cfi
i
,şă n
u
Wendlzâm
ynsăb
fiet
e.si
ni
stru şiî
i st
rânse â
mna.
 CAPITOLUL 54

Când întruni
rea sesf ârşi
, Chaolî şidădu t oat
ă si l
inţa să
nu se ui t
e sp re tatăl lui
, ca re îl pri
vi
se cu at âta i nsi
stenţ
ă
câ
nd îi prezent
aseregel ui planuril
e,sa u spre Dorian, al că rui
sent
iment d e trădare îl sfâşiase pe parcu rsu
lî nt âl
nirii. Se
grăbi să ajungă î napoil a bar ăci
, darnu f u deloc surpri
ns
când o mână î l prinse ed umăr şiî lîntoarse ep căl
câi
e.
— Wend lyn?
Dorian fierbea e dufri
e.
Chaolîşipăst ră cu mpătul.
— Dacă poate să deschidă un port
al,aşa cum a f
ăcut-
o
noaptea trecut
ă, at uncicr ed că t reb
uie să iasă din casel
tul
ăsta pent
ru o vr eme.Pen tru binele utt
uror. Dor
ian nu put ea
să fl a
e ad ev
ărul.
— Nu t e va i
erta ni ciodat ă pentru că aiî mbarcat-o pe o
corabie ş i ai trimi s- o de a ici, sădi strugăo î ntreagăţ ară. Şi î
n
public,t ransformând ast aî ntr-un sp ectacol
. Eşti neb un?
— Nu am nevoi edei ertareaei .Şinu vreau săî mifacgri j
i
că t r
ece i nd
coace o hoa rdă de cr eaturi su pranat
urale,doa r
pentrucăî ie d or de p ri
eten a ei.
Chaolura fiecar e mi nciună car e î ii eşea pe gu ră,da r
Dorian l e so rbea, och iil ui scl i
pind de f urie.Acest a era un al t
sacir
ficiu pe ca re t reb uia să î lf acă: pen tru că, dacă Dori an
nu î l ura, dacănu î l voia pl ecat, atunciavea săî i fie mul t mai
greu săseî ntoarcăî n Ani elle.
— Dacă i se î nt âmpl ă ceva î n Wendl yn, urlă Dorian,
ref
uzân d să o l asemai moa l
e,t e voi f
acesă regr eţi ziua în
care eta-i născu t.
Dacăav ea să i se nî t
âmpl e ce va,şiChaol era des tul de
si
gu r căavea săr egr ete ziua aceeaen tp
ru t ot
deauna.
Darspu sedoar atâ: t
— Unuldi nnoit rebui esăî nceapăsăconducă,Dori an.
 Şi plec
ă.
Doriannu-l urmă.
*
Tocmai se cr ăpa de zi uă când Cel aena aj unse l a
mormânt ul Nehemiei. Ulti
mele pet i
ce e d zăpadă al ei er
nii se
topi
seră, l ăsând l umea st earpă şi mar on i
e, aş tept
ând
pri
măvar a.
În cât eva ore,avea săpornea scă î
ntr-o călătorie pe ocean.
Celaen a căzu în genunchi pe p ămân t
ul ud şiî şiplecă uşor
capul înainteamor mântului.
Apoir ost
icuvintel
epecarevoi sesăilespunăNehemi eicu
o searăî n urmă. Cuvi ntele p e care arfi t rebuit săi l e spună
de l a î ncepu t
. C uvinte car e nu aveau să se schi mbe ,
i
ndiferent de cee a ce aflase espdr e moa rt
ea eh Nemi ei
.
— Vreau să şt i
i,şoptiea vânt ul
ui,pământ ului,t rupul
ui

d
Si
un
ntadoânlcull
aşă. u
Şi
,f
i d
ue
gd su
eb aea
t ,
âtacă
ti
mpavea
,î i drep
ncât t
aat
m e.ui
tAvea
at im
cu drept
a
est
t
ee.să
te ridici şi să l upţi
.
Cob orî maij os apcul, punându-şif runtea e p pămân t.
— Darî ţipromitcăîlvoiopri.Îţ
ipromitcănuî ivoiiertaşi
nu vo i ui ta niciodată ceţ i
-au făcut.Î ţi promi t că vo i el
ibera
Eyll
we. Î ţi promit c ă voivedea di
n nou co roana pe cap ul
tat
ălui t ău.
Se ri dică, sc
oase un pumnaldi n buzunar şi îşi brăzdă o
l
zi
ni
ore
ieî
l n
aurp
ial
,ma
i alunstân
âgă.
ec d pS
n eânge
l
mânea ap
eiăr
,u ,oi
ap roşu
îşica
puserub
pi
nu
al l pp
ma ee
pă mânt.
— Promit,şoptieadin nou.Penumel emeu,peviaţamea,
chiar dacăî mi voida ul t
ima su flare,pr omi
t c ă voivedea
Eyllwe eliberat
.
Î
şil ăsăsân gel
e săude pământ ul, rugându-
se să îi poart
e
jurământ ulspre lumea de dincolo,unde Nehemia era în
sfârşi
tî n siguranţă. De a cu
m î nai
nte,nu aveau sămai exi st
e
alt
e jurămi
nte în af ar
ă de acesta, alte con
t
ract
e saualte
obli
gaţ
ii
. Ni
ciodat
ă sănu i erţ
i, ni
ciodat
ă sănu uiţi
.
Şi nu şt
ia cum ave a săo f acăsaucât î
i va lua,dar se va
descur
ca a.
e Pentru că Nehemi
a n u putea.
Pent
ru că era it
mpul.
 CAPITOLUL 55

Î
ncuiet
oarea spart
ă de la uşa dorm i
torul
ui Cel
aeneiîncă
nu fusese repar
aăt când Dor
ian apăru, după prân
z, cu un
tea
nc de că riţî
n braţe.Ea stăt
eaî n faţ
a patul
ui ei
,îndesând
hai
ne într-
o desagămare din piele.Fleet
footf
u prima care îl
întâmpină, eşdi prinţul nu se îndoia că Cel aen a îl auzi
se
veninddinhol.
Căţeluşaşc hiopăt
ă până la el, dând din coa dă, iar or
Dian
puse cărţi
le p e bir
ou, apoiîngenunche p e podea. O mân gâi
e
de câteva ori pe cap, lăsâ
nd-o săî ilângămâi ni l
e.
— Vindecătoarea a spus că l
ăbuţa ei va fi bine, zise
Celaena, oncce nt
rată încă pe bagaj. Mân a st ângă î i e
ra
bandajată–oranăpecareelnu oobservasecu onoapt eî n
urmă.Toc maicea p leca,
t acu
m cât ev
a mi nut
e.
— Bi ne,spuseDori an,ri dicându-seî npicioare.
Celaen a purt a o t unică gr eoai e, pa ntaloni ş i o man ti
e
groasă. Cizmele ei maron ii erau si mple şi but ucăn oase,mul t
mai cu minţi decâ tţinut a eiobi şn uită. Hai ne d e că lăt
ori
e.
— Aveaide gând să pl ecifără să î ţ
ii eirămas- bun? o
înt
rebă el .
— Credeam căvafimaiuşoraşa,spuseea.
În dou ă ore,av easăpor neasc ă spr e Wen dlyn , acel t
ărâm
al mit uril
or şi monştrilor, un rega t unde vi sele şico şmaru ri
le
devenea u r eal
it
at e.
Dor ianse ap ropie d e ea.
— Pl anulăst aestenebuni ecurat ă.Nu t rebui esăpl eci
.Îl
putem con vi
nge e pa tta săf acăal tcev
a. Dacăt e vorri np
de nî
Wendl yn…
— Număvorpri nde.
— Nu exi stăniciunaj utorpent ru tineacol o,spuseDori an,
punân d o mân ă pe des agă.Dac ă vei fi pr insă,dac ă vei fi
rănit
ă, nu pu tem aj unge l a t ine. Vei fi compl et p e con t
propriu.
— Voifibi ne.
— Dareu n u voi fi. În fieca re zi î
n ca re vei fi acol o,mă voi
întreba ce a s-al
es e ditne.Eu nu… nu t e voi ui t
a. Nicimăca r
pen t
ru o or ă.
Celaen a înghiţiîn sec, singurul sem n al emoţ iil
or e p care
şi-
l perm i
teasăî l arat
e,şiseui t
ă sp re câ inele ei , pri
vindu-i
de pe pod ea.
— Vr eisă… Dorianopri viînghiţi
nddinnouşiî ntâlnindu- i
privi
rea. Auru l din och i
i eil i
căreaî n soarele di mi neţi
i. Vrei să
ai grij
ă de e a cât su nt pl
ecată? îlîntrebă Cel aen a.
Prinţul îil uă mâna î ntr-
al ui şio st rânse uc put ere.
— Caşicum arfiamea.Chi arovoilăsasădoarmăî npat .
Celaen a zâmbi uşor ,i ar o Drian avuse ntimen tul că or i
ce
alt sem n emoţ ional avea săî i di
strugăaut ocontrol ul, aşacă

ară
—tăSp
spr
ere că
că nrţ
uil
teesup
eperca
ire
,zi
see
lel
,a
dd
uases
ra e.
m nevoiedeun l oc
unde să ţ i
n ast ea, iarî n ap artamen t
ul tău e posi bil să fie
mai… î n siguran ţ
ă d ecâtî n almeu.
Celaena privisp re birou, dar, sp re uşurareal ui
, nu merse
lângăel . Cărţi
le p e ca re el aduse se aveau doa r sănască mai
mul teîntrebări
. Gen ea l
ogii, croni
cireg ale,oricear fiput ut să
îi expl
ice e d ce şi cu m de avea magie.
— Desigur,fut otcespuseCel aena.Cr edcăMor ţ
ii vi
in
îcă
mai pl
compan u
i
et
.eşt
e pe aici, oricum. Poate se va bucu ra să ai
bă
Poate că Dori an ar fizâmbi t dacă as t
a nu ar fif os
t
înspăi
mânt ătorde adevărat.
— Te las să î
mpachetezi
.Am o întruni
re cu consil
iulla
aceeaşiorăl a ca
re pl
ea căva su
lt ău, spuse r p
inţ
ul,lupt
ându-
se cu du rerea di
n pi ept. Era o mi nciună – şi î ncă una
proast
ă. Dar nu voi a să fie l a docuri, nu cân d şti
a că
alt
cinevavea a să
fie a col
o casăî şii
a rămas- bun.
 — Deci… presupuncăai cineluăm rămas- bun.Dori annu
şt
ia dacăî i maier a permi s să o î mbrăţ i
şeze,aşacă î şi
cufundă mâi nil
e î n buzu nare şiî i zâmbi . Ai grijă de t i
ne,îi
spuse . el
Celaena nîcuvii
nţ ă scurt di
n ca p.
Acum erau prieteni,i
arDorian şti
acăl i
mi t
elefizi cedintre
ei se schi mbas eră, dar … Se î ntoarse cu spa t
ele l a ea,
nevrând săo l asesăvad ă dezamăgireacar e ştia căse t ci
ea
pe faţal ui
.
Făcu doipaş i spr e uşă, cân d Cel aena vor bi
, bl ând şi
oarecum forţat
:
—Î ţi mulţ
umesc pent ru tot ce ai f
ăcut pent ru mi ne,
Dorian. Pentru că eş t
i priet
en ul meu . Pentru că nu eş t
i ca
to
ţicei l
alţi
.
Prinţ
ul se p ori,î nt
orcându-se spre ea. Cel aenaţ ineaca pul

sus,
— dar
Mă o
cî
voi h
i
ni
t î
oai l
i
rcecă
,sr
pea
usu
e.ea î
ncet
.Mă voiîntoarce după
ti
ne.
Iar el şt
iu căer a ceva cenu î i spunea, căî n spat
ele acel
or
cuvinte se ascundea ev ca maimar e.
Dar Dor i
an t oto cr ezu.
*
Docu ri
le erau î mpânzite cu mari nari
, scl
avi şimunci tor
i
care î ncăr
cau şi d escăr
cau măr f
uri. Zi
ua era cal dă şi
mâ ngâi
ceru at
l erăl
a d
ie
psitoda
edi
er
n
oe .u
ri şoa
O r ă,bp
zi uri
nmu
ăplen
sem
trunnali
avpr
gai
tmăve
. rii
,i ar
Cel
aena st ăteaî nainteacor abi
eicu ca re avea săparcu rgă
prima et apă a căl ători
ei. Ave a să mear gă sp re o des ti
naţie
stabi
li
tă di nainte,unde avea săfie î nt
âmpi nată de o cor abie
din Wen dlyn, pen tru îmbarca rearef ugi
aţi
lor acre nîcer
cau să
scape de umbrel e i mper i
ul ui Adar l
an ul
ui. Maj ori
tatea
femeil
orcar e călător
eauî mpreu nă cuease mb îarcaseră deja.
Îşi r ecă
f deget ele mâi nii b andajate, resă
t rind di n pricina
dureri i care ost răbătu.
De-ab i
a dor mise noa ptea t recut
ă;preferasesă o ţ ină pe
Fleetfootî n braţe.Când î şiluase alreved ere n î urmă cuo oră
fuse se ca şicu m ar firen unţatl a o par te di n inima ei, dar
piciorul câ i
nelui nu se i n
vdeca se completşinu voi a sări şte,
l
uân du-l cuea n î Wen dlyn.
Nu voi se să î l vad ă pe Chaol , nu se der anjasesă î şiia
rămas- bun, pen tru căaveat ât
ade mul te nîtrebări pen t
ru el,
î
ncât ra e maiuşor să nu î lî ntrebedel oc.Nu şt i
use ce
capca nă i mposibil
ăt ocmai îiî nt
insese?
Căpitanul va sul
ui st rigăun avert i
smentl ega t de p l
ecare nî
cincimi nut e.Mari nari
iî ncepură săse gr ăbească, dublându-
şief orturil
e de a pregăt i navasă părăsească port
ul şisă
por nească e pâ
rul Ave r,y apoiî n Mar ee
l O cean.
Spre Wendl yn.

ElCel
enaa
.en
Aa
staî
nîghi
ţin
nsemîn ch
a sec.
iar „
Fcă t
ă rce
eb t
uir
aeb
ui
săeuci
f
ăcu
dăt“
,
f î
i
amil
iasp
u
rsese
egal
ă
din Wen dlynsaual tceva?
O bri zăsă rat
ă îi ci
uful
i părul ,iar C el
aena f
ăcu un pas n î
faţă.
Dar ci neva apăr
u di n umbr ele clădi
ril
or care măr gn
ieau
docuril
e.
— Stai,spuseChaol.
Celaenaî ncremen
i când elve ni lângă ea şinu se i m
şcă ici
n
at
u—nci
Î câ
nţ
eln
egd se
ide r
ceaezi
tf
m pu
ăcri
vi
tan
sd
tu
a-
?l
înî
n
rebo
t ăchi
.
elbl
ând.
Ea încuvii
nţă, dar spuse:
— Trebuiesămăî ntor
caici.
— Nu, spuseel, ochii sc
lipindu-
i. Tu…
— Ascult
ă.
Aveacinciminute.Nu îiputeaexplicaacum –nu î
iputea
spune căregel e avea săî l ucidă dacăeanu se nt î
orcea.
Acea
i
nformaţie îi putea fi f atală. Şi chiar dacă elfugea,regel
e
amen i
nţase şi f
amilia Neh emi ei
.
Dar C elaena şti
a căelî ncercasăo prot eeze.
j Şi nu î l putea
lăsa aş a.Pent ru că,dacă mur ea în Wendl yn,dacă i se
înt
âmpl a ceva…
— Ascult ăcuatenţieceî ţivoispune.
Chaol ridi
că din spr ân cene. Dar el Caen a nu î şi permi se
nici
o secu ndă să se ăzgr
ân dească.
Cât de su cci
nt put u, îi vorb i despre ch ei
l
e Wyr d. De p orţil
e
Wyr dşidespreBabaPi cioare-galbene.Îispusedesprehârtiil
e
pe care l e piti
seî n morm ânt – gh ici
toarea cu ascu nzătoril
e
cel
or r teich eiWyr d. Apoi î i spusecă şt ia că regele aveacel
puţin una. Şi căsu b bi bliotecă zăcea o creatură moa rt
ă. Şi că
nu ar r e
tbui să deschi dă ni ciodată uşa spre cat acombe –
nici
odată. Şi căRol and şiKal t
ain ar put eaf ace a p
rte dintr
-un
planmaimar e,maigr oazn i
c.

I
Ochai
r
ulduEp
lăei
en ce ori
de b
a
li
lu lt
gâ adevă
şiir
-lipeş
uisel
anîivea
pal
lă,.
mă Cel
aena îşisc
oase
— Sănuî ldaijosniciodată.Tevaprot ejaderău.
Chao l dădea i d cap
n , pali
d ca m oart
ea.
— Cel aena,nupot…
— Nu î mipasă dacă pl eciîn căutarea chei
l ,darcineva
or
trebui
e să şt i
e desp re ele.Al t
cinevaî n af ară de mine.Toat
e
doveizl
e su nt în mormân t.
Chaol îiluă mân a cu mân a sa i l
beră.
—
—CAsec
l
ae
uln
t
ăa…repet
, ăea.Dacănul -
aificonvi nsperegesămă
t
rimită d e aici,le-am fi putut… cău t a mp
î reu nă.Daracu m…
Dou ă mi nut e,stri
găcă pi
tanul vasu l
ui. Chaolo p rive
a cuo
asemen ea u drere şiteam ăîn och i
,î ncât Celaena nu maiput u
să orvbească.
Apoifăcu celmainesăbui tlucru pecareî lfăcuseîn vi
aţa
ei
. Se ri dică pe v ârf
urişi îi şopti cuvi
nt el
e a l urech
e.
Cuvintele ca re îl put
eau facesă î nţeleagă, să înţel
ea
gă de
ceer a at ât de import ant pentru ea şil a ceser ef
eri
secân d
spusese aveacă săse nt î
oarcă.I ar elavea săo urască pen tru
asta, odată ceî nţeleg
ea.
— Ceî nseamnă?oî nt
rebăel.
Celaena zâm bi trist
.
—Î ţiveida t u seama. I ar când o vei f ace… Asasina
scutură di n cap , şti
ind că nu ar re tbui să o spună,dar
făcând-o oricum. Când o veif ace, con t
inuă ea, vreausă î ţ
i
ami nt
eşti c ă pent ru mi ne nu ar fi f ost nici
o difer
enţ ă.
Niciodat
ă nu am f ăcut vr
eodi ferenţă atuncicân daf ost vorba
de i t
ne.To t pe tine te-aş al
eg e.Mer eu t e voi alege p
e i t
ne.
— Ter og… terog,doarspune-miceî nseamnă.
Darnu maiav ea i mp
t , aşaăcC el
aen a d ăd
u di n cap şi păşi
înapoi.
Chaolf ăcuun pas sp re ea, totuşi. Un pas,apoisp use:

— T
Cele
a i
u
enbe
a sc.up
se lt
ă cunodul ca re ise d ri
icaî n gâ t.
—Î mi pare rău, spuse ea, sperând că el avea să îşi
amintească acele cuvi
nte mait ârzi
u… mait ârzi
u, cân d avea
să ştiet otul.
Pici
oarele eigă sr
iă puter
ea de a se mi şca. Trase aer nî
piept
.I ar cuo ul t
imă pri
vire al Chaol, urcăpe p asarel
a sp
re
bordulnavei .Fărăsă-ibageî
n seamăpecei lal
ţidel abord,
îşipuse os j b aga
jul şiocupă un l oc âlngăbal ustradă. Pri
viîn
j
to
is,sp
mp redo
ce cur
ra
e i,
riu
di nt
cad
ăe
.Chaolî ncă stătea l
ângă pasarel
ă,î n
Căp
itanul vasu lui le st ri
gă să ar unce par âma.Mari nari
i
alerga
ră, dezlegară frânghi ile,l e aru ncară, apoi le legară din
nou ,iar c oarbia se r uni brusc. Cel
aen a strânse t a
ât de tare
balust
rada,încâtmâi ni l
eodureau.
Nava î
ncep u săse i mşte.I ar Chaol– b ărbatul pe ca re l
îura
şiî liubeaat ât de mul t
,î ncâ t abia put eagâ ndi în preajma lui
–doarstăteaacol o,privind-opl ecând.
 Curentul înşfăcăvasu l,i ar oraşu lîncepu săsemi cşoreze.
Simţiî n cu rând bri za ocean ului mân gâi
ndu- i gât
ul, dar u n
încet
ă nicio clipă săpri vea scăsp re Chaol.Î l privipână câ nd
casel
tul din st iclă deven i un punct scl ipitor în dep ărtare.
Pri
visp re elpână cân d în j urul einu mai er a ni mic altcev
a
decât ocean ul lumi nos. Privisp re elpân ă cân d soar el
e se
ascunse u dpă linia orizontului şist el
ele se vi
iră dea supra ei.
De-abia câ nd pl eoapel
eî i căzură, i
ar asa si
na sel egăn ă pe
pici
oare,Cel aenaî ncet ă sămai pri vea
scă spre Chaol.
Mirosul de sa r e îi umpl u nări le,atât de di f
erit
ă de sa rea
din Endovier,iar un vâ nt i ut
e ise nvo îlbur ăîn păr .
Şuier
ând pri ntre di nţi
, C el
aen a Sardothien îşiî ntoarse
spatel
e spre A darlan şiporn i spre W endl
yn .
 CAPITOLUL 56

Chaolnu î
nţel
ese ce
îi sp
useseel aC
ena, cuvintel
e pe ca
re i
l
e şopti
se alurec
he.Era o dată.Făr ă vreun an an ume.O
l
ună şio zi,o dat
ă car
e rt
ecuse uc mult
e săp tămâniîn urmă.
Era zi
ua în car
e Cel
aena părăsi
se or aşu
l. Ziua în care îşi
pi
erduse cumpăt ul î n Endov i
er, cu un an î n urmă.Zi ua în
care muri seră pări
nţ i
i ei.
Chaol rămasealdoc uri multt i
mp după ce cor ab i
a părăsi
portul, pri
vindu-i pânzele mi cşorân
du-se,în timp ce send gâ
i
l
a aceadat ă iar şi iar. De ceî i sp
usese t
otul despre acel
e…
acel
e ch eiWyr d, dar r tansf
orm ase ces
at i ndici
u în cev a at
ât
de o bscur? Ce p ut ea fi maii mportant decâtoribil
ul ad ev
ăr
despre regeel pe ca re elî l sl
ujea?
Cheile Wyr d, deşi îlî nspăi
mânt au, aveau sens.Exp l
icau
atât de mul tel ucruri! Puterea uriaşăa r eg
euli
, călătorii
lel ui
,
car e se sf ârşeau pri n moar tea mi ster
ioasăa î ntregului
con voi, cu m dev enise Cai n at ât de pu t
ernic. C hiar şi
moment ul ace la în car e Chaolse ui tasel a Perrington şi
văzusecum ochi iiseîntunecăat âtdest raniu.Darcândeaî i
spusese toate lucrurile astea, t şi
use l a ce f elde al egere îl
su punea ? Ş i ce u p
teaelsăf acăî n pri vi
nţa asta din Ani el
le?
Doa r dac ă nu pu tea găs i o cal e de a se r etrage di n
jurământ ulpecareî lfăcuse.Nuspuseseni ci
odatăcând avea
să mear gă î n Ani elle. S e pu tea gân di m âine l a as ta.
Deocamdat ă…
Cân d Chaolse î nt oarse la cas t
el, merse î n camera sa,
cotrobăind pri n hârt ii
le de pe bi rou ll ui. Dar n u gă sinimic
desp re dat a aceea. Reci tit est
amen t
ul pe ca re îl scrisese ea,
dar acel a f usese dat at la cât ev a zi le după. Li niştea şi
pust i
etateaapart amen t
ului eiamen inţau săî lî nghi
tă, şier a
pe p unctul de a pl ec a atuncicân d zăr i un teanc d e căr ţ
i pe
jumăt ateascunsî numbr elebirouluisău.
 Gen ealogii şimul t
e cr oniciregal e.Când adusese cărţi
le
asteaai ci? N u l e văz use cuo noap t
e n î urmă.Cumva,er au
un al t i ndiciu? St ând î nai ntea biroului, scoase cronici
le
regal
e– o tat
e di n ul timii opt sp
rezeceani – ş ile cit
i, una câ t
e
una.Ni mic.
Apoiaj unse l a cronica din urmă cu zece ani .Era mai
stufoa
să decât cel
elalte – aşa cu m t rebui
a să fie,avân d î n
vedere eveniment el
e care se î ntâmplaseră în acelan.Dar
când văz u ce er a sc ris acolo despre d ata pe ca r
ei -o dăd use
Celaena, totul încremen iîn l oc.

„
În aceast
ă dimineaţă, regel
e Orl
on Galathyn i
us,nep ot
ul şi
moşteni
toru
l său, RhoeGal at
hyni
us şi soţi
al ui Rhoe, Eva
li
n,
au fostgăsţ
ii morţi
. Orion a fostuci sîn pat ul lui
, din pal
atul
rega
l din Orynth, iar Rhoe şiEva l
in au f ostgă sţi
i morţiîn

p
Na
ut
uri
sl
eeşl
or
tie îi
n
dcăca
n s
nia
mid
ced
la ţ
ară,
espr
e det
soarapefii
mal
ul
ceil râu
ui Rl
uoe
hi Fl
ori
şina
e.
Eval
inei
, Aeli
n.“

Chao l luă pr i
ma car te de geneal ogi
e, cea de spr
e
descendenţ
a casel
or egal
r e din Adarlan şiTerrasen
. Cel
aena
î
ncerca să î i spună că şt i
a ad evărul despr
e ceea ce se
î
ntâmpl aseîn noaptea aceea – că ea ar u p
tea şt
i unde se
ascundeaprinţesa pier
dut
ă,Ael i
n? Că eaf useseacolo cân
d
toa
Rte
ăsfa
ost
iea se
pagi
nilnî
e,tâmp
sc l
a
anser
ândă?geneal
ogii
le pe care deja l
e ci ti
se.
Dar ap oiî şi amint i ceva des pre numel e Evalin Ashryver.
Ashr yver
.
Eval i
n ven ise din Wen dlyn,f usese o pri nţes
ă la cu rtea
regelui. Cu mâi nile t remur ând, Chaol oas sce o car te
conţinând arborele genea l
ogic alf amil
ieiregal
e d i
n Wen dl
yn .
Pe ul tima pagină,numel e lui Aeli
n Ash ryverGalathynius
era scr is ult
imul,i ar d easupra lui, al mameiei , Evali
n. Dar
arbore le er a trasat doar pent
ru l i
nia femi ni
nă. Femi ni
nă, nu
mascu lină,pen t
ru că…
Dou ă nume maisu s de cel alEval i
neier a scris Mab. Stră-
străbuni ca l ui Aelin. Era una di ntre cel e treisu rori
-r
egi
ne
Fae : Mae ve, Mor a şi Mab.Mab,cea mait ânără,cea mai
frumoasă, ecar f
usese transf
or mată în zei ţă at uncicân d
muri se, cunos cut
ă t uturor ac um dr ept Dean na, zeiţa
vânăt orii.
Ami ntirea îlizbica o cărămidă înf aţ
ă. Di mineaţa de
Yul emas,când Cel aena se si
mţise atâtde stingheră când
primi se ăgeat
s a au rie aDean nei– s ăgeatal ui Mab .
I
ar h Caolnumăr ă numel e di n arborele genealogi
c,unul
câte u nul, pân ă ce…
„Stră-străbunicameaer a Fae.“
Chaol fu nevoit să se spr ij
ine de bi rou. Nu, nu put ea fi

a
udevă
r
at
rmăt
o .
arSe n
e. îtoarse alcr
oni
caî
ncădesch
i
să,t
recâ
nd l
a zi
ua

„Ael
in Galathyni
us,moşt eni
toareat ronul
ui Terrasen
ului
,a
murit as t
ăzi sau undeva î n cursul nopţ ii. Înai
nte ca
ajut
oarel
e să aj ungă la casa părinţil
or ei decedaţ
i, asasn
iul
care a rata-to cu o noap t
e î n urmă s- a întors.Cadavrul ei
încănu a f ostgă st
i
, deşi unii cred căa f ostaruncatî n râul
din spat
ele casei pări
nţi
lor ei
.“

Celaen
a spusese odat
ă că Arobynn o… o găsi se. O găsi
se
pe ujmăt
aet moa rt
ă şiîngheţ
ată.Pe malul unui râu.
Chaoldoar rtăgeacon cl
uzi
i pri
pit
e.Poa te căCel aen
a voi
a
caelsăşt i
e că încăî
i mai păsade Ter rasensau…
Î
n parteade su s aarborel
ui gen
ealogi
c alfamili
eiAshryver
er
a scri
săo poezi e,caşicu m un învăţ
ăcel ar fiscris-
o acol
o
î
n timp ce nvă
îţa.
 Ochii Ashryver
Och
i
i cei
mai frumoşi
, străve
chi caun teza
ur,
De cel
mai l
uminosal bast
ru, î
mpodobi
ţi cuaur
.

Ochi de un al bas t
ru l uminos, cu nuan ţe au ri
i. Un ţ i
păt
sugrumat i eşi di
n gâ tul lui Chaol . De câ te ori nu privi
seî n
ochi
i aceia? De câ te ori nu o vă zusef eri
ndu-şipri vi
rea, acea
f
ărâmă d e dovad ă p e care nuo p utea a sc
unde,de e rge?
Celaen
a Sar dothien nu er a com pl
icea lui Ael i
n Ash ryv
er
Galat
hynius.
Celae
na Sar dothien era Ael in Ashryv er Gal athyni
us,
moşteni
toareat ronului şiregina de d rept a Terrasenului.
Celaen
a er a Ael i
n Gal athynius,ce a maimar e a meninţare
î
n viaţă l a adresaAdar lanul
ui , si
ngu ra persoană care p utea
f
orm ao a rmată ca pabil
ă săse i d
ri
ce mpîot ri
va egel
r ui. Acu m,

ea
put m
a
iireg
eri er
aeu
lşi
i– si
ngu
şirar
ca per
e suoa
c
ă tnăocar
a e
cae cu
l dnoşt
e aea su
o dirsa
strugesecr
. et
ăa
Iar el tocmai o t rimisese în braţele unui a dintre cei mai
puterni
ci otpenţi
ali a li
aţi: nî pat ri
a mamei , ein î rega
tul
vărul
uisău şiî nteritori
ulmăt uşi
isal e,regina Maeve a
poporului Fae.
Celaena era regi
na pi erdută a Terrasenului.
Chaol căzu în genunchi .
 MULŢUMIRI

Mai mult decâtoricu

i
, acest roman î
i aparţ
ine lui Susan
Dennar
d. Pentru că a fos
t genul acel
a de priet
enă care de
obi
ceiexist
ă doar î
n poveşt
i
. Pentrucăeste opri et
enă pe care
a merit
at ă s o aş t
ept
. Penru că anam
t e car
es
t a su
(flet
priet
en) a mea .Îţi mul
ţumescen p
tru aven t
uri, pentru porţi
ile
de r âs ânpă cân d ne durea stomacu l şipen tru toată bucu ri
a
pe ai adus-o nîl umea m ea. Te uibesc.
Recu noşti
nţ ă et
ernă echi
peimel e de not a zece : agent
ului
meu i ncredi bi
l, Tamar ydRzinski, edit
orului meu mi nunat,
Mar gar
et Mi l
ler şi i negaab
lilei Mi chell
e Nagl er
. Sunt
binecuvântatăsăvăam depart eamea.
Bunul ui meu pri et
en şipart enercr iti
c,Al exBrack en, ca r
e
nu dă ni ciodată greşcu sf at
urile înţel
epte şii dei
le brili
ante,
şicar e m- a sal vat e d pe mul te mar gnii de prăp astie.Î ţi
mul ţumesc pe ntru că eşt i u n f ar l umi nos î n ac eastă
călători
e.Lui Eri n „ Der s“Bow man, pen tru şu etel
e şi şicanele
de v ineri
.
Mul ţumi ri merg ş i căt r
e A mi e Kau fman , KatZhan g ş i Jan e
Zhao, ca r
e au f ost ot t
ul, de l a parten eri crit
icil a su porteri
înfocaţi
, dar î ntotdeau na pri et
eni mi nunaţ i. Grozav ei şi
intel
igenteiBi ljana Li ki c,pen trucăm- a aj utat cu ghi cit
oar ea
în urmă cu t oţi acei an i
. Lui Dan „ Dkrok s“Krok os en ptru că
este u n pri et
enadevărat şiun part en erde ă rutăţi
. Legen darei
Rob i
n Hob b, pen tru căa dus d oiau tor i deb utanţila ci nă în
Dec autr, Geor gia – î ţi mul ţ
umes c pen tru î nţ el
epciunea şi
bunăt ateapecarenil e-aiarăt atmi eşiluiSusan.
Sunt at âţ
ia oam eni car e muncesc neî ncetat pen t
ru ca
aceste căr ţi s ă devi nă real i
tate şi să aj ungă î n mâi ni
le
cit
itoril
or! Mul ţ
umi ri di n ad âncu l ini mii pen t
ru Eri ca
Bar mas h, Emma Brads haw, Susann ah Curran,Bet h El ler,
Alona Fryman,Shannon Godwi n,Nat ali
eHami l
ton,Bri dget
Hart
zler, Kat y Her shberger, Mel i
ssaKavo nic,Linette Kim, I an
Lamb,Ci ndy Loh , Donn a Mar k,Pat ricia MeHugh, Rebec ca
MeNally, Regi na Roff Fl ath, Rach elSt ark şiBr ett Wright. Şi
un mul ţ
umesc ri a
uş nîtregi
i ec hipe de a l Bl
oomsb ury – es te o
onoare să l
ucr ez cu voi
.
O î mbrăţ işare en ormă pen tru pări nţi
i şif ami l
ia mea,şi
pent
ru pr ietenii mei – vă mul ţumesc pen t
ru spr ij
inul
necondiţi
on at. Şi ui mi t
oru l
ui meu soţ , Josh: nu exi st
ă î n
ni
cio l i
mbă cu vint
e su fici
en te ca re sădescr ie câ t de mul tte
i
ubesc.
Mulţumi ri l ui Jan et C adsaw an , care face ca l umea di n
Tr
onul de cl eştars
ă prindă vi aţă prin bi juteri
il
e eimi nunat e.
Şi l
ui Kel l
y de Grootpen tru hart ă,en t
uzi
asmşipen tru că
est
e g rozavă .
Ci
t i
toril
or mei : vămul ţumesc pen tru că t ransf
ormaţ i

aceas
pent t
ruă scr
căl
iător
sorii
e
şiî nen
ptr-
o
tru asemen
căvenea
i
ţ p
ilov
a e s
te;
eveni văt
men mu
e l
el ţ
uud
nmes
e csu
nt
i
nvit
at ă; vă mul ţumescpen tru că răspândi
ţi ve şi
t
le despre
această tri
logi
e;vă mul ţumescpen tru că aţ i primit-
o pe
Cel
aen a î n i ni
mi l
e voa stre. oiV ace
fţ i caor eel l ungi şi
obosit
oare de muncă să mer i
te ef
ort
ul.
Î
n cel e din urmă, aş vr easămul ţ
umesc t ici
tori
l
or e mide al
Fi
cti
on Press , care a u fostal ăt
uride mi ne atâţi
a ani şif aţ
ă de
car
e am o dat ori
e pe car e nu o voiput ea pl ăt
i ni ci
odat
ă.
I
n
rdu
eci
fer
n ec
osn
t ua
ăt
o n
rde c
e mă
ă vv
-a d
a uce
adu ace
nstvd
s î iru
aţam,me
voi
a.fi M
î
un
lt
ţ
uot
deau
me na
sc,
mul
ţumesc, mulţumesc.