Russell Corporation: între comerțul global și comerțul regional

Russell Corporation (RC) este o companie lider in domeniul produselor sportive, inclusiv tricouri, pantaloni de
sport și lenjerie sportivă. Deținută de Berkshire Hathaway, RC este din Atlanta, Georgia. Principalii competitori
sunt Adidas, Nike, Benetton si Zara. RC controlează întregul lanț de producție, de la țesături la design și
vânzarea către distribuitori. Mărcile deținute de către RC sunt JERZEES, American Athletic, Brooks, Cross
Creek, Huffy Sports, Russell Athletic și Spalding. Compania vinde prin intermediul comercianților,
magazinelor universale ca Walmart și magazinelor de golf. Russel își vinde produsele în aproape 100 de țări.
Recent, compania a contractat cu una dintre cele mai mari firme de confecții sportive din China, Kangwei, să
producă și să vândă produsele sportive în China. Kangwei conduce peste 1000 de magazine cu amănuntul în
China și plănuiește să deschida alte câteva sute pentru marca Spalding.
Comparativ cu Nike și Adidas, RC nu se bucură de prea multă loialitate din parte consumatorilor (brand loyalty)
ceea ce determină firma firma să abandoneze politica prețurilor înalte. Pentru a reduce costurile, RC trebuie să
producă în țări cu costuri reduse. Compania s-a bucurat de semnarea acordului între Republica Dominicană și
Zona de liberschimb Central Americană (DR-CAFTA) în 2005. Acordul elimina barierele tarifare între SUA și
6 țări latino americane: Honduras, Guatemala, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica și Republica Dominicană.
După acordul DR-CAFTA, țările latino-americane au beneficiat de imporante fluxuri de investiții străine
directe. Sectoare ca îmbracămintea și confecțiile, în general, cu firme ca RC, au avut cel mai mult de câștigat.
Înainte de DR CEFTA multe companii produceau în China și alte țări asiatice, unde costurile de producție sunt
scăzute. DR CAFTA a eliminat practic barierele tarifare între Republica Dominicană, SUA și țările Central
Americane. Acum, RC poate aduce materii prime ieftine din America Centrala, să producă textile în SUA și să
trimită textilele în Honduras pentru realizarea produselor finite. Apoi, produsele finite sunt re-exportate în SUA
pentru vânzare. Făra DR CAFTA, RC trebuia să fabrice textile în SUA, să producă produsul finit în Asia și să
reexporte în SUA, în felul acesta mutându-și producția în China.

Trecerea în revistă a DR CAFTA

În trecut, țările latino americane erau protejate de concurența internațională în domeniul textilelor prin Acordul
Multifibre. Acordul Multifibre (AMF) impunea cote de producție stricte. Când a expirat AMF, în 2005, multe
țări au fost expuse importurilor ieftine din Asia. China și-a crescut exporturile către SUA și America Centrală,
care altădată aprovizionau țările europene. De exemplu, Alabama era centrul mondial al producției de șosete.
Când AMF a expirat, centrul mondial al producției de șosete s-a mutat în Datang, China. Muncitorii din
Alabama primesc 10$pe oră, iar cei din China, 75 de cenți!
După expirarea AMF, China a inundat piața americană a textilelor. În ultimii ani, ponderea Chinei în exporturile
de haine către SUA , cândva sub 20%, a ajuns la peste 50% pe anumite segmente. Pentru a-și proteja piața
proprie a textilelor, SUA a impus niște bariere importurilor din China. Guvernul american a justificat aceste
măsuri prin faptul că, pe de o parte, consideră că moneda chinezească, yuanul, este subapreciat, ceea ce
transformă produsele chinezești, în mod articficial, în produse mai ieftine. Dar aceste măsuri sunt doar
temporare. OMC impune eliminarea barierelor comerciale, ceea ce va duce imediat la creșterea importurilor din
China.
Mulți văd DR CAFTA ca singura modalitate de a concura cu China pe această piață. DR CAFTA permite
menținerea industriei de confecții în emisfera vestică prin crearea unei piețe mai mari în regiune și asigurarea
unui statut favorabil producătorilor de confecții care utilizează materii prime din această regiune.
SUA e cea mai mare piață de confecții, importând în valoare de peste 9 mld$ pe an din țările DR CAFA ,
începând cu 2006. Honduras, ca cel mai mare furnizor, exportă produse ca tricouri, bluze de bumbac și lenjerie.
În același timp, DR CAFTA a permis producătorilor americani aceleași drepturi de a vinde în America Latină.
Regiunea este a doua ca importanță pentru SUA, pentru livrarea de materie primă din care se produc confecțiile.

Situația în Honduras
RC își realizează mare parte din confecțiile sale în Honduras, o țară săracă din America Latină, cu 7 milioane de
locuitori, din care jumătate sunt analfabeți. Hondurasul are un venit pe locuitor de 4500$. În 2008, rata
șomajului era de 28%. Creșterea economică a țării depinde de SUA, cel mai mare partener comercial al
Hondurasului. Hondurasul trimite 2/3 din exporturile sale în SUA și se aprovizionează cu peste 50% din
importuri din SUA. Guvernul din Honduras mizează pe acordul DR CAFTA ca să crească comerțul cu SUA și
cu țările din regiune.
Industria de confecții din Honduras cuprinde peste 110000 de angajați, respectiv 30% din totalul forței de
muncă din industria din Honduras. Guvernul Hondurasului promovează facilități pentru a crea clustere în
industria de confecții. Pe lângă forță de muncă ieftină, Hondurasul oferă un pachet financiar generos: nu se
plătesc impozite, TVA sau taxe vamale Confecțiile din Honduras pot fi transportate în Puerto Cortes, cel mai
mare port din America Centrală, în doar 30 de minute. De acolo, în doar 22 de ore se ajunge la Miami. Același
lucru ar dura peste o lună, dacă s-ar face din China. Honduras investește în Puerto Cortes pentru modernizare și
pentru a crea o Universitate a Confecțiilor, care să pregătească viitorii specialiști din domeniu. Pentru a
contracara concurența din China, Hondurasul a început să ofere pachetul total: cumpără textilele, asigură
designul și realizează produsul final. În 2007, stocul total de investiții străine americane din Honduras era de
968 milioane $, față de 262 milioane în 2003.

Dilema lui RC
Conducerea companiei trebuie să decidă dacă să păstreze capacitățile din Honduras sau să mute totul în China.
O altă posibilitate ar fi să se mute în Europa de Est pentru a avea acces la piața largă europeană. Adidas și Nike
au ales China și alte țări din Asia. Costul forței de muncă este similar în America Centrală cu cel din China. In
ambele regiuni, un muncitor primește în jur de un dolar pe oră și poate produce mai mult de 100 de haine pe zi
din materiale deja croite. In Europa de Est costul este de 2$ pe oră, dar apropierea este foarte mare de piața
europeană, care are 500 milioane de consumatori.
Conducera companiei este cu ochii pe zona de Liber Schimb a Americilor, care ar asigura acces la cei 500 de
milioane de consumatori. Menținerea în Hoduras îi aduce lui RC o poziție favorabilă pentru a pătrunde pe noi
piețe in America de Sud. În 2009, creșterea economică din unele țări Latino Americane s-a redus, în mare parte
datorită dependeței f mari de exporturile către SUA și alte țări avansate, care și-au redus importurile din regiune
ca urmare a crizei mondiale.
Întrebări
1. Ar trebui extinsă zona de liber schimb a Americilor, din perspectiva obiectivelor de dezvoltare
economica ale Hondurasului?
2. Ce ar trebui sa facă RC pentru a susține concurența cu Adidas sau Nike?
3. In ce fel decizia pe care considerati ca trebuie sa o ia RC ar putea afecta obiectivele de crestere
economica ale Honduras?