Proiect Comert International

Organizatia NAFTA

Conf. Dr. Muntean Mihaela Student:Teodorescu Alina-

Florentina
Susan Alina-
Maryam
Specializare:Ects
An:2
 Cuprins

 CUPRINS
NAFTA, introducere
Acordul Nord American de Comert Liber 
NAFTA- proces dinamic si contradictoriu
Comparatie intre NAFTA si UE
Comparatie intre NAFTA si MERCOSUR 
Concluzii
 1.Prezentare generala
La 12 august 1992, şefii de stat ai SUA (George W. Bush),
Canadei (Brian Mulroney) şi Mexicului (Carlos Salinas de
Gortari) au semnat Tratatul de Comerţ Liber al Americii de
Nord, cunoscut sub denumirea de NAFTA, după inițialele în
limba engleză ale documentului „North American Free Trade
Agreement”. Acordul Nord – American de Liber Schimb
(NAFTA) este un pact menit să elimine barierele tarifare și
netarifare la majoritatea bunurilor produse și comercializate în
America de Nord, acesta devenind funcțional între Statele
Unite ale Americii Canada și Mexic la 1 ianuarie 1994.
În decembrie 1993 acordul a fost semnat de către liderii celor
trei țări: George W. Bush – SUA, Brian Mulroney – Canada,
Carlos Salinas de Gortari – Mexic. În cele 22 de capitole și 9
anexe, Tratatul de Comerț Liber reglementează derularea
tranzacțiilor comerciale dintre SUA, Canada și Mexic, în
perspectiva eliminării barierelor tarifare și netarifare.
Prevederile documentului se referă la 7 domenii importante de
activitate: accesul pe piețe, reguli de origine, reglementări
comerciale, comerțul cu servicii, investiții, reguli pentru
asigurarea proprietății intelectuale și soluționării
controversate.

Obiectivul
Obiectivul major al NAFTA îl constituie stabilitatea unei zone
de comerţ liber între membrii săi prin :  promovarea
competiţiei loiale ;  creșterea oportunităților de investiții în
părților;  recunoașterea și protejarea eficientă a dreptului de
proprietate pe teritoriul fiecărei țări semnatare;  cunoaşterea
procedurilor eficace pentru aplicarea reglementărilor
Tratatului şi soluţionarea eventualelor controverse; 
stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperării trilaterale și
multilaterale, în perspectiva aderării la Tratat și a altor țări din
regiune. Mai multe state latino-americane au manifestat
interesul de a adera la NAFTA, dar nivelul scăzut de
dezvoltare al acestora, pe de o parte, și imposibilitatea
administrației SUA de a negocia în regim „fast track”, pe de
altă parte, îndepărtează această perspectivă. . NAFTA asigură
reducerea sau suspendarea taxelor vamale între țările membre,
dar fiecare dintre acestea menține un tarif vamal și măsuri de
protecție proprii în relațiile cu terții. Spre deosebire de
Uniunea Europeană, statele NAFTA nu au o poziție comună
față de terți în domeniul taxelor vamale și, totodată, își mențin
independența propriilor lor economii naționale.

Domeniile vizate
Domeniile vizate de NAFTA sunt următoarele:
a) Comerțul cu bunuri materiale:
În decurs de 10 ani, urmează a fi înlăturate toate taxele vamale
aplicabile produselor considerate ca „nord-americane”, în
conformitate cu regulile de origine, astfel ca în anul 2004 să se
formeze o vastă piață liberă.
b) Comerțul cu servicii:
Serviciile dețin un loc important în comerțul din zonă - supus
tratamentului național.
c) Investițiile directe de capital - liberalizare.
d) Alte dispoziții se referă la următoarele: regulile de
concurență, proprietatea intelectuală, sejurul temporar al
oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protecția
mediului.
Potrivit NAFTA, taxele vamale vor fi eliminate în termenul de
5 ani pentru a prevăd produse industriale, în 10 ani pentru
servicii și unele produse specifice și de 15 ani pentru o
categorie de produse denumite sensibile, inclusiv textile și
agricole. Pe lângă desființarea barierelor comerciale, Tratatul
mai conține o serie de angajamente în materie de servicii de
telecomunicații și financiare, investiții, proprietate
intelectuală, agricultură, etc., precum și norme comerciale de
salvare, antidumping și compensatorii. Fac excepție de la
liberalizare sectoarele energetice și petrochimic mexicane care
, potrivit constituției, pot fi exploatate și valorificate numai de
cetățenii mexicani. Prin intrarea în vigoare a Tratatului, SUA
și Canada au desființat barierele tarifare la exporturile
mexicane proprii în proporție de 84% și, respectiv, 79 %.
Conform principiului asimetriei prevăzute în Tratat, Mexicul a
desființat barierele tarifare pentru 43% din importurile din
SUA și 41% pentru cele provenite din Canada. Printre efecte
imediate și pe termen mediu al intrării în vigoare a NAFTA
amintim următoarele:
consolidarea stabilităţii economice în regiune;
sporirea considerabilă a fluxurilor comerciale și de capital
între state semnatare;
asigurarea condiţiilor pentru menţinerea capacităţii
concurenţiale a firmelor americane şi canadiene în competiţia
cu cele europene şi asiatice prin folosirea mâinii de lucru
ieftine mexicane;
creșterea globală a producției în regiune și sporirea
numărului de locuri de muncă, îndeosebi în Mexic;
dezvoltarea tehnologică a Mexicului și sporirea capacității
sale de atrage investiții străine directe, atât de pe piețele SUA
și Canadei, cât și, în general, de pe piețele internaționale;
potenţarea rolului politic al Canadei pe plan regional şi a
capacităţii sale de a consolida statutul de stat federal;
sporirea considerabilă a capacităţii concurenţiale a
Mexicului. Pe această bază, Mexicul a fost în măsură să
încheie acorduri de liber schimb cu unele țări latino –
americane
 Cap 2.Membrii Organizatiei
ȚĂRI SEMNATARE 1.SUA SUA a efectuat în perioada
încheierii acordului sau trecere surprinzătoare de vechile sale
idei de multilateralism, la o opțiune mai rezervată în domeniul
comerțului internațional, și anume regional. Această
schimbare de politică a avut la bază două cauze:
Mai întâi, erau frecvente și supărătoare nemulțumirile
grupurilor americane cu privire la procesul de liberalizare
comercială impusă de GATT. De că o economie ca cea
americană nu se poate simți mulțumită să negocieze de la egal
la egal cu statul mai puțin dezvoltat și să nu-și poată vedea
impune punctul de a asigura regulilor GATT. Stagnarea
comerțului internațional în unele domenii foarte dinamice,
cum ar fi multe domenii, investiții și drepturi de proprietate
intelectuală este atribuită, de asemenea, tot tipul de relații
comerciale impuse de GATT.
A doua mare cauza a înclinaţiei SUA către regionalism a
fost extinderea şi adâncirea Uniunii Europene. Pentru SUA
devenea clar că în Europa regionalismul a devenit o politică
activă și eficientă. Adâncirea integrării europene nu a fost însă
cauza principală a declanșării procesului de integrare
americană, ci a constituit un context favorabil pentru lansarea
sa. NAFTA nu era văzut atunci când ca un adversar al UE, ci
se aștepta, la un moment dat, să se producă o apropiere între
aceste puteri regionale. De ce a vrut să realizeze acest acord
tocmai cu Canada și Mexic? Canada era de mult timp în relații
comerciale strânse cu firmele americane. Departamentul de
Comț al SUA aproape aproximativ din exporturile SUA către
Canada livrări către filiale sau sucursale americane de pe
teritoriul Canadei și, ținând cont de volum mare de exporturi
al SUA către Canada, deducem că economia SUA era încă
dinaintea încheierii acordului foarte apreciat. legată de cea a
Canadei. Era deci normal ca marile concern americane să
susţină iniţiativele de regionalizare. Și în privința Mexicului
lucrurile sunt clare: mai mult de 40 % din exporturile
mexicane de produse prelucrate erau schimburi între
companii, cea mai mare parte din acestea fiind desigur
americane. Totodată, intrarea Mexicului în GATT și
supravegherea strictă a politicilor comerciale, a reprezentat o
problemă pentru economia mexicană și implicit pentru
investițiile americane în Mexic. Beneficiile urmatoare
existentei NAFTA au fost sporirea competitiei SUA in
produsele si pietele de resurse; la fel ca și reducerea prețurilor
la multe bunuri consumate de americani. De fapt, între 1994 și
1999 comerțul bilateral SUA Mexic a crescut la 130%.
Deoarece economia SUA este de 20 de ori mai mare decât cea
a Mexicului, câștigurile din NAFTA comparate direct
proporțional cu PIB –ul ei (ale SUA) au fost mai mici decât
cele ale Mexicului. Mai mult decât atât, se așteaptă ca NAFTA
să aducă pierderi de 150 000 locuri de muncă necalificate, dar
câștiguri de 325000 locuri de muncă calificate a căror creștere
generală de angajări în jur de 175 000 de locuri de muncă în
SUA. De fapt, 2002 sa estimat un câștig de locuri de muncă în
America variind în jurul sumelor de 90 000 până la 160 000,
ca rezultat al existenței NAFTA. Ariile cu o salarizare mai
mică din SUA, cum ar fi Alabama sau Arkansas au avut de
suferit, în timp ce ariile cu salarizare mai mare au câștigat o
indexare de 3 mld dolari pentru muncitori; această sumă fiind
în detrimentul zonelor defavorizate. Accesul la comerțul liber
în Mexic a permis industriilor din SUA să importe
componente masive din Mexic și să mențină alte operațiuni
mai degrabă în SUA, decât să piardă locurile de muncă în
industrie în fața țărilor cu salarizarea mică. Unele dintre
locurile de muncă câștigate de Mexic nu au venit de fapt din
SUA, ci din alte țări precum Malayesia, unde în zilele noastre
salariale sunt aproximativ egale cu cele din Mexic. Ca și o
condiție NAFTA, SUA a mai negociat o serie de acorduri
suplimentare cu Mexic ceea ce privește ceea ce privește
locurile de muncă și standardele mediului înconjurător (pentru
a preveni ca firmele din SUA să-și mute sediile în Mexic,
unde pot avea mai multe avantaje). în ceea ce privește legile
de mediu, salarizarea și forța de muncă) dar în același timp să-
și protejeze unele industrii americane de unele importuri, care
le-ar putea periclita integritatea și balanța comercială.

2.CANADA Canada nu are o istorie îndelungată în privința

politicilor de liberalizare a comerțului internațional. De fapt,
Canada este ultimul stat industrializat care sa aliniat procesul
de liberalizare a schimburilor comerciale (schimbare petrecută
în cadrul Rundei Tokyo, finalizată în 1979). Chiar și acum,
media tarifară canadiană este de peste 8 %, valoare de două ori
mai mare decât SUA. În perioada premergătoare lansării
NAFTA, Canada avea o activitate economică dominată de
crearea de filiale și sucursale cu activități productive puternic
protejate de importuri și cu desfacere îndeosebi pe piața SUA.
Productivitatea medie a muncii în Canada se situa cu peste 25
% sub cea a SUA, iar Canada nu reușea să obțină succesul
notabil în diversificarea piețelor sale de export. Canada avea
câteva motive bine întemeiate să susţină regionalizarea.
Canada avea în primul rând nevoie de investiții pentru a
realiza economii de scară și deci se impune o anumită
liberalizare a procesului investițional. O altă speranţă a
Canadei era să reuşească să spargă barierele vamale americane
devenite mai restrictive şi mai rafinate. Canada a fost prima
care a solicitat, după crearea NAFTA, instituirea unei comisii
cu sarcina de a armoniza legislația comercială din cele trei țări.
De asemenea, Canada era conștientă de rolul ei de punct de
legătură între nou-formatul acord și vechea Uniune Europeană
(cu care Canada are legături mai profunde decât celelalte două
state, dintr-o inerție a istoriei). O altă speranţă a Canadei era să
reuşească să spargă barierele vamale americane devenite mai
restrictive şi mai rafinate. Canada a fost prima care a solicitat,
după crearea NAFTA, instituirea unei comisii cu sarcina de a
armoniza legislația comercială din cele trei țări. De asemenea,
Canada era conștientă de rolul ei de punct de legătură între
nou-formatul acord și vechea Uniune Europeană (cu care
Canada are legături mai profunde decât celelalte două state,
dintr-o inerție a istoriei). O altă speranţă a Canadei era să
reuşească să spargă barierele vamale americane devenite mai
restrictive şi mai rafinate. Canada a fost prima care a solicitat,
după crearea NAFTA, instituirea unei comisii cu sarcina de a
armoniza legislația comercială din cele trei țări. De asemenea,
Canada era conștientă de rolul ei de punct de legătură între
nou-formatul acord și vechea Uniune Europeană (cu care
Canada are legături mai profunde decât celelalte două state,
dintr-o inerție a istoriei).

3.MEXIC În Mexic erau încă la modă idei conformă integrării

economice nordamericane ar duce la dependența statelor mai
puțin dezvoltate de economii statelor dezvoltate. Aceste idei
erau în special alimentate de un sentiment cu rădăcini istorice
de suspiciune față de orice inițiativă americană. Însă, odată cu
lansarea unei noi strategii economice a Mexicului, de
substituire a importurilor și de extindere a exporturilor, era
imposibil de ignorat imensa piață nord-americană. Atunci
când conducătorii mexicani au început să realizeze investițiile
străine direct provenind din Europa nu vor fi suficiente și că
piața europeană nu va deschide semnificativ pentru produse
industriale mexicane, ideea unei zone de liber schimb
american a părut-o scăpare pentru economia acestui stat cu o
industrie emergentă. Un alt aspect care a contat mult în decizia
finală a Mexicului a fost faptul că majoritatea leader-ilor
politici și economici mexicani erau de formație americană,
absolvenți ai marilor universități din SUA și având adânc
înrădăcinată concepția fiind economii de piață. Astfel, sa creat
un adevărat curent în cercurile economice mexicane care
sprijină în modul cel mai vădit realizarea acordului de liber
schimb. Sa lansat atunci un pachet de reformă care făcea
ireversibil cursul economic pentru orice echipă
guvernamentală ulterioară și motivația autorităților din SUA
să privească „cu alții ochi” eforturile vecinului mai puțin
dezvoltat. Cercurile de interese din Mexic exprimau un sprijin
masiv pentru crearea NAFTA, sprijin mai important decât cel
oferit unor grupuri de interese din SUA. Se apreciază însă că
gradul de cunoaștere și înțelegere reală a efectelor creării
zonei de liber schimb era mai redus în Mexic decât în SUA.
Datorită compoziției și atitudinii diferite a Senatului și a
Camerei Deputaților, guvernul mexican a avut grijă ca

problema participării la NAFTA să fie lansată în Senat și nu în

Camera Deputaților, unde oponenții erau mai mulți. Cea mai
mare parte a media, îndeosebi televiziunea, a sprijinit inițiativa
NAFTA. Astfel, deși este relativ simplu de analizat rațiunea
autorităților mexicane în acest domeniu, este mult mai dificil
să se aprecieze și să se evalueze exact percepția publică față de
participarea la NAFTA și de modificarea atitudinii față de
SUA. Mexic a beneficiat de NAFTA astfel: 1. exporturile au
crescut și mai accesului la enorma piață americană 2. sa
încurajat „reîntoarcerea” de capital ( capital ce a părăsit
Mexicul în căutarea unor piețe mai mari sigure în străinătate,
cu precădere în SUA) 3. reforme structurale interne mai
rapide. Cu toate acestea, Mexic-ul a suferit o pierdere de
locuri de muncă și « intrări » în agricultură, dar aceste pierderi
au fost mai mult sau mai puțin acoperite de «intrările» în
industrie. Tabelul următor prezinta oferte estimate pe termen
lung ale impactului NAFTA asupra Mexicului în 2005. Între
1995-2005, PIB-ul real al Mexicului este estimat să crească cu
o rata de 5.2% pe an cu NAFTA, iar NAFTA cu doar 3.8%.
Alte rezultate așteptate: 1. NAFTA a sperat de asemenea să
reducă rata inflației din Mexic de la 14.5% la 9.7% per an, iar
rata de interes pe termen scurt de la 18.3% la 13% 2. să
sporească intrările de investiții directe străine de la 6 mld $ la
9.2 mld $ și să crească exporturile de la 8.3% la 10.4% 3. să
mărească deficitul de comerț de la 9.7 mld $ la 14 mld $ și
intrările de capital de la 10.6 mld $ la 14.7 mld $ per un.
Exceptând 1995 (când Mexicul a suferit o gravă criză
economică și financiară) și perioada 2000-2002 (când Mexicul
a fost afectat de creșterea lentă și de recesiunea din economia
Americii). Mexic s-a descurcat foarte bine in realizarea
obiectivelor sale.
NAFTA – proces dinamic şi contradictoriu
NAFTA este o zonă de liber schimb de un tip aparte şi nu
s-a pus problema, până în prezent, să evolueze în direcţia
creării unei pieţe comune care să permită pe larg şi libera
circulaţie a factorilor de producţie.
Există cercuri de interese în toate cele trei ţări care critică
această omisiune din tratat, ele argumentând că din moment ce
se prevede o liberă circulaţie a capitalului este eronat că nu se
prevede şi libera circulaţie a celuilalt factor de producţie şi
anume forţa de muncă.
Această atitudine nu a depăşit stadiul retoricii pentru că a fost
evident că o liberalizare mai cuprinzătoare nu va obţine
acordul în SUA şi Canada, care se opun ideii că forţa de
muncă mai puţin calificată şi mult mai ieftină din Mexic să
primească acces liber pe pieţele lor.
Aceasta este o realitate inexorabilă în cazul integrării între
ţări cu nivel mediu al veniturilor redus şi ţări cu venituri pe
locuitor mult mai mari. Statisticile arată că mişcările de forţă
de muncă între Mexic şi SUA, legale sau clandestine, sunt
mult mai pronunţate decât între ţările membre UE.
Domeniile vizate de NAFTA sunt următoarele:
• Comerţul cu bunuri şi materiale. În decurs de 10 ani
urmează a fi înlăturate toate taxele vamale aplicabile
produselor considerate ca “nord-americane”, în conformitate
cu regulile de origine, astfel ca în anul 2004, să se formeze o
vastă piaţă liberă.

•Comerţul cu servicii. Serviciile deţin un loc extrem de

important în comerţul din zona supusă tratamentului naţional.
• Investiţiile directe de capital – liberalizare.
•Alte dispoziţii: reguli de concurenţă, proprietatea
intelectuală, sejurul temporar al oamenilor de afaceri, aspecte
privind protecţia mediului.
.Comparatie intre NAFTA si UE
La înfiintare NAFTA nu a fost văzut ca un adversar al
Uniunii Europene, chiar se aştepta la un moment dat să se
producă o apropiere între aceste puteri, iar în prezent se fac
multe comparaţii între acestea.
 NAFTA este doar un accord de liber schimb, un model de
cooperare de tip interguvernamental şi nu dispune de
organisme supranaţionale, pe când Uniunea Europeană este o
uniune economică şi monetară.
NAFTA asigură reducerea sau suspendarea taxelor
vamale între ţările membre, dar fiecare dintre acestea menţine
un tarif vamal şi măsuri protecţioniste proprii în relaţiile cu
terţii, în schimb spre deosebire de Uniunea Europeană, statele
NAFTA nu au o poziţie comună faţă de terţi în domeniul
taxelor vamale şi, totodată, îşi menţin independenţa propriilor
economii naţionale.
.Comparatie intre NAFTA si MERCOSUR
Cele două acorduri de integrare, NAFTA şi
MERCOSUR, au obictive cu totul diferite; în timp ce NAFTA
şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ
liber, MERCOSUR pe lângă realizarea zonei de comerţ liber
şi-a dorit o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă
comună.
Această analiză comparativă scoate în evidenţă o
diferenţă foarte mare din punct de vedere al forţei econimice
determinată de decalajele la nivelul dezvoltării econimice şi
participării la fluxurile din economia mondială.
În anul 2001 produsul intern brut al NAFTA era de peste
12 ori mai mare decât al MERCOSUR,chiar dacă populaţia
era doar cu 1.9 ori mai mare.
În timp ce NAFTA are ca membri 3 ţări, din care Canada
şi SUA foarte dezvoltate şi Mexic o ţară cu venit mediu,
MERCOSUR este format din 4 ţări, din care Argentina,
Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din
categoria superioară şi Paraguay, ţară cu venit mediu din
categoria inferioară.
.Concluzii
NAFTA este un acord de liber schimb de mare
anvergură, fiind un model de cooperare de tip
interguvernamental, fără a dispune de organisme
supranaţionale;
Tratatul nu are obiective de natură politică;
Prin acest acord s-a urmărit instaurarea unei puternice
alianţe economice, cu un uriaş potenţial de utilizare a forţei de
muncă şi de creştere a nivelului de trai, căruia este posibil să i
se alăture în viitor şi alte ţări din occident şi care va avea
efecte deosebite asupra relaţiilor cu alte state industrializate;
Beneficiile NAFTA au fost multiple; unul dintre acestea a
fost promovarea tendinţelor liberale de comerţ în toată
America Latină;
Prin crearea NAFTA, statele membre şi-au lărgit
posibilităţile de desfacere a produselor şi şi-au îmbunătăţit
competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasării
producţiei spre zonele geografice care oferă forţă de muncă
mai ieftină şi bine calificată;
 Webografie
https://pdfcoffee.com/caracterizare-nafta-
pdf-free.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/
Acordul_Nord-American_de_Comer
%C8%9B_Liber
Bibliografie
 • GEHANNE, J. C. Dictionnaire thématique de
sciences économiques et sociales, Dunod, 1995
•Krueger, A. – „NAFTA s Effects: A Preliminary
Assessment”, The World Economy, June 2000
•Integrare economică- suport de curs
•Internet site_ul NAFTA
•Internet: www.nafta-customs.com
•Petterson J., North America. A geography of the
United States and of Canada, Oxford Universitz Press,
1994
• R.H.Snape - NAFTA, the Americas, AFTA and
CER:Reinforcement or Competition for APEC, Pacific
Economic Papers, aprilie 2001.
•Sorina Voiculescu , America de Nord
Angloamericană, Ed. Mirton, Timiş, 2003