STUDII DE CAZ - Elev Dificultati de Invătare
STUDII DE CAZ - Elev Dificultati de Invătare
STUDII DE CAZ - Elev Dificultati de Invătare
PREZENTAREA CAZULUI
3.Interpretarea:
Elevul are numeroase cunoştinţe lipsă la obiectele matematică şi limba
română. Acest lucru îl împiedică să înţeleagă şi să utilizeze noile cunoştinţe
pentru a-şi scrie temele.
Faptul că are numeroase probleme de comunicare şi relaţionare cu
ceilalţi colegi poate fi o consecinţă a unor probleme familiale ( ex. tatăl).
Relaţia părinte-copil se răsfrânge şi asupra modului în care elevul îşi
pregăteşte temele pentru şcoală.
Lipsa de sprijin prin acordarea unor explicaţii şi de control asupra modului
de rezolvare a sarcinilor , generează achiziţionarea de informaţii lacunare sau
eronate. Elevul nu are o tehnică de învăţare ( nu ştie cum să înveţe, ce este
esenţial şi ce nu într-un conţinut informaţional).
Tulburarea de limbaj pe care o are îl determină să se exprime greoi sau să
refuze să o mai facă de teama de a nu se râde pe seama lui.
4. Decizia :
Constituirea unei echipe formată din cadre didactice şi specialişti care să
ajute la diminuarea sau chiar dacă este posibil la eliminarea aspectelor
negative semnalate anterior.
Echipa de caz: consilierul şcolar (profesorul psiholog) al şcolii, diriginta clasei ,
logopedul, profesorii care predau la clasă, kinetoterapeutul.
Evaluarea cazului
Obiectivele realizate:
- îndeplineşte la un nivel mediu sarcinile şcolare (înregistrează progres la
orele de matematică şi de limba română);
- diminuarea greşelilor de scriere;
- îmbunătăţirea ritmului de citire;
- ameliorarea relaţiilor intercolegiale şi a atitudinii negative faţă de
cadrele didactice şi colegi;
Dificultăţi întâmpinate:
- nu reuşeşte încă să-şi construiască un comportament empatic;
- nu poate rezolva sarcinile şcolare într-un timp optim datorită deficitului de
atenţie.
Recomandări particulare:
- ergoterapie, logopedie - efectuarea periodică a unor exerciţii pentru
corectarea vorbirii , kinetoterapie;
- socializarea prin jocuri de rol pentru identificarea sinelui, antrenarea în
activităţi de loisir (puzzle, pictură, desen);
- un control mai riguros şi un sprijin mai constant al elevului în
pregătirea temelor şi a modalităţii de a învăţa;
Puncte forte:
- Acceptul conducerii unităţii şcolare şi al profesorului consilier şcolar de
a efectua asistenţe la cabinet
- Obţinerea acordului familiei pentru a putea prezenta acest sudiu de caz ,
cu o mare parte din problematica specifică
- O colaborare bună cu profesorul consilier şcolar şi cu ceilalte cadre din
echipa de recuperare a copilului
- Deschidere din partea consilierului şcolar spre a-mi da o spre
consultare o serie de materiale şi fişe de lucru utile în activitatea de
consiliere
Puncte slabe :
- Timp insuficient de familiarizare cu multitudinea de probleme şi
tehnici de lucru specifice unui cabinet şcolar de consiliere şi asistenţă
psihopedagogică
5. Propuneri :
6. Învăţăminte desprinse
- O experienţă plăcută şi interesantă
- Activitatea pe care profesorul consilier o desfăşoară la cabinetul şcolar
este una laborioasă, cu un consum psihic accentuat datorat multitudinii
de problematici existente şi diversităţii tipurilor de personalitate
STUDIU DE CAZ
ECHIPA DE CAZ:
Prof. consilier şcolar:
Educator:
Părinţi:
PROBLEMATICA EXISTENTĂ
A. INFORMAŢII GENERALE:
I. are 10 ani. Face parte dintr-o familie dezorganizata (intre cei doi soţi nu
există un climat familial adecvat), cu o situatie materiala precara.Părinţii nu au loc
de munca; beneficiaza de ajutior social. Nu este singurul copil la părinţi. Mai are 3
frati, unul cu probleme medicale. Parintii accepta problemele de educatie a
copilului , dar fara sa se implice in ameliorarea acestora
Deşi nu este un copil slab la învăţătură, încă din primul semestru am remarcat devieri
comportamentale, concretizate în:
-agresivitate verbală (le adresează cuvinte injurioase colegilor);
- întrerupe profesorii, se plimbă printre bănci în timpul lecţiilor;
D. PLAN DE INTERVENŢIE
1.IPOTEZE:
E. REALIZAREA EVALUĂRILOR
I.
-comportările deviante ale băiatului,fuga frecventa de la ore si rezultatele mai
slabe la invatatura vin din sfera tulburărilor emoţionale;
- lipsa comunicării şi a sprijinului afectiv de care ar fi avut nevoie copilul s-a
transformat la nivel comportamental in manifestări deviante ;
-grupul de prieteni reprezintă încercarea lui de a-şi găsi un suport afectiv şi o acută
nevoie de afirmare a personalităţii;iar problemele de natură afectivă au condus la o
scădere a motivaţiei pentru învăţare, culminând cu o scădere în plan cognitiv;
G. CONCLUZII:
Programul de intervenţie personalizat presupune colaborarea în echipă,
formată din psiholog, familie, toţi cei implicaţi în activitatea desfăşurată de I. pe
parcursul unei zile pentru a forma un cerc de susţinere, echilibrare şi integrare în
comunitate.
Activitatea în şcoală s-a axat pe urmărirea evoluţiei copilului implicat şi pe
crearea de prilejuri pentru a exersa suplimentar activităţi necesare urmărind
totodată dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Acest fapt s-a realizat prin
aplicarea unor metode şi procedee eficiente pentru integrarea copilului în
colectivul clasei, relaţionarea sa cu ceilalţi copii şi cu adulţii, formarea
deprinderilor comportamentale, motrice, socio-afective, practice.