Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor

Tehnologice
Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii

Referat
Poluarea in Calarasi

Nume: Pandele Andreea

Grupa:641CB
 Date generale municipiul Călăraşi

Asezare geografica

Municipiul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a Câmpiei Române, pe malul

stâng al braţului Borcea, la 6 km de desprindere a acestuia din fluviul Dunărea. Este o
localitate amplasată în sudul judeţului Călăraşi, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria, cu
perspective de dezvoltare a circulaţiei fluviale şi terestre către estul Europei Centrale şi
Peninsula Balcanică.

Suprafaţa municipiului este de 13 322 ha.

Vecinăţătile unităţii teritorial-administrative a municipiului sunt următoarele:
- Nord  comuna Ştefan Vodă;
- Est : comuna Modelu;
- Sud : comuna Ostrov din judeţul Constanţa, Republica Bulgaria;
- Vest : comuna Cuza Vodă.

1
 Analiza starii mediului in municipiul Calarasi

Calitatea aerului

Monitorizarea calitatii aerului in zona Calarasi se realizeaza in sistem automat ,

prin doua statii amplasate in punctele Chiciu si DSV Calarasi.

Progrese realizate in domeniul calitatii aerului:

La nivelul agentiei Calarasi au fost implementate trei proiecte PHARE care au
insemnate progrese in domeniul monitorizarii calitatii aerului :
 Dezvoltarea unui sistem de control a emisiilor din trafic si surse stationare
in regiunea de granita romano - bulgara
 Monitorizarea calitatii aerului la frontiera romano- bulgara in sistem automat
prin sistemul OPSIS
 Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitatii aerului
inconjurator pentru regiunea de frontiera Bulgaria - Romania de-a lungul
cursului inferior al Dunarii

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Alaturi de arderile combustibililor fosili , o serie de ramuri industriale, ca de
exemplu industria metalurgica , industria alimentara ,etc. polueaza cu oxizi de sulf .
Emisiile de oxizi de sulf inregistreaza o continua scadere in judetul Calarasi , datorita
inlocurii combustibililor cu continut ridicat de sulf , pacura , CLU , motorina , cu calor ,
propan , gaz metan .
Contributia la emisia de SO2 se datoreaza arderilor in :
- centrale termice de incalzire de zona / cartier
- instalatii de ardere neindustriale
- arderi in industria de prelucrare
- procese de contact
- procese de productie ( industria metalurgica , industria sticlei , asfaltarea drumurilor )
- industria lemnului , hartiei
- transport

2
 Judetul 2010 2011 2012 2013 2014
Calarasi
Emisii anuale 626.55 623.279 998.61 710.57 582.80
de S02
( t/an)
Emisii anuale de dioxid de sulf

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)

Contribuţia la emisia de NOX se datoreaza arderilor în :
- centrale termice de încălzire de zonă / cartier
- instalaţii de ardere neindustriale
- arderi în industria de prelucrare
- procese de contact
-procese de producţie (industria metalurgică, industria sticlei, asfaltarea drumurilor)
- industria lemnului, hărtiei
- transport
Rezultatele sunt obţinute pe baza chestionarelor completate de către operatorii
economici şi au la bază metodologia CORINAIR .

Judetul 2010 2011 2012 2013 2014

Calarasi
Emisii anuale de 305.798 743.838 59.94 1561.37 959.48
N0X
( t/an)

Emisii anuale de NOx

3
 Emisii anuale de amoniac (NH3)
Dintre sursele artificiale, cea mai importantă sursă în producerea amoniacului
este agricultura, iar din cadrul acesteia, ponderea o deţine industria zootehnică. Emisiile
de amoniac sunt generate de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi din
îngraşăminte chimice azotoase utilizate în cultura plantelor.
Rezultatele sunt obţinute pe baza chestionarelor completate de către operatorii economici
şi au la baza metodologia CORINAIR . Creşterea emisiilor de amoniac din ultimii
ani se datorează :
- creşterii numărului operatorilor economici care au furnizat date pentru întocmirea
inventarului anual de emisii
- revigorării activităţilor din sectorul zootehnic

Judetul 2006 2007 2008 2009 2010

Calarasi
Emisii anuale de 2516.98 2129.584 2816.67 7638.58 6228.28
NH3
( t/an)

Calitatea aerului ambiental

Reţeaua de Monitorizare a Calităţii Aerului din zona Călăraşi , este formată din două
staţii automate de monitorizare ce fac parte din Reteaua Nationala de Monitorizare a
Calitatii Aerului , echipate cu analizoare performante şi care aplică metodele de referinţă
impuse de legislatia europeana.Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia
română transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002 având
scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului
în întregul său.
Reteaua are următoarea structură:
Staţia CL1 amplasată in zona Orizont , este staţie de trafic şi monitorizează
influenţa  traficului asupra calităţii aerului, în scopul de a evidenţia nivelul de poluare la
care este expusă populaţia. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10
automat şi gravimetric, Pb (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –
xilen (on line).
 Staţia CL2 amplasată in zona Stadionului Municipal este staţie de fond urban şi
monitorizează nivelul de poluare din ariile urbane,  influenta "aşezărilor umane", fără să
fie influenţate direct de trafic sau industrie.
Poluanţii monitorizaţi sunt : SO2, NO, NO2, NOx,  CO, Ozon ,Pb (din PM10), PM10,
Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line). Sunt monitorizati totodata şi
parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară,
umiditate relativă, precipitaţii).

4
APM Călăraşi monitorizeaza calitatea aerului in zona de frontiera romano – bulgara
prin doua statii automate amplasate in zona Chiciu şi zona DSV (Proiect PHARE
CBC RO 99.11.02.01 – Sistem comun de monitorizare a caliăţii aerului în zona de
frontieră româno – bulgară).
Staţiile automate sunt dotate cu analizoare performante de tip OPSIS ,şi asigura
monitorizarea urmatorilor poluanti gazoşi : SO2 , NO , NO2 , O3 , metoda de analiza fiind
metoda DOAS ( Spectroscopie Optică de Absorbţie Diferenţială ). Staţiile sunt prevazute
cu analizoare automate de PM 10 si CO ( statia Chiciu ).
Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului pentru zona de frontieră are în componenta şi
Staţie Meteo automată de fond care este amplasată pe platforma staţiei METEO Călăraşi
şi asigură determinarea parametrilor meteo pentru zona comună Călăraşi – Silistra
.Parametrii meteo determinaţi prin staţia meteo automată sunt : temperatura , viteza şi
direcţia vântului , umiditatea, presiunea atmosferică şi radiaţia solară .

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă

şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite
de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor
prevăzute de reglementările europene.
Interpretarea datelor de calitatea a aerului furnizate de staţiile automate de
monitorizare în vederea facilitării informării publicului se face zilnic utilizând
indicele general de calitate a aerului conform Ordinului 1095/2007.

Staţie Tip Locaţie Parametri monitorizaţi

SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10
automat şi gravimetric, Pb (din
CL-1 Trafic Zona Orizont
PM10), Benzen, Toluen, O-
xilen, Etilbenzen, m, p – xilen
SO2, NO, NO2, NOx,  CO,
Ozon ,Pb (din PM10), PM10,
Benzen, Toluen, O-xilen,
Etilbenzen, m, p – xilen (on
line). Sunt monitorizati totodata
CL-2 Fond urban Zona Stadionului Municipal
şi parametrii meteorologici
(directie şi viteză vînt,
temperatură, presiune, radiaţie
solară, umiditate relativă,
precipitaţii).
SO2 , NO , NO2 , O3 (analizati
prin metoda DOAS ) ,SO2 de
C1 Fond Chiciu
referinta ( metoda din Ordinul
592/2002) , PM10 gravimetric
SO2 , NO , NO2 , O3 (analizati
prin metoda DOAS ) ,SO2 de
C2 Fond urban DSV
referinta ( metoda din Ordinul
592/2002) , PM10 gravimetric

5
Poluarea aerului – efecte locale

Prin transpunerea şi implementarea aquis-ului comunitar de mediu , la nivel

judeţean , au fost stabilite măsuri pentru prevenirea , reducerea şi controlul emisiilor de
dioxid de sulf , oxizi de azot , compuşi organici volatili şi amoniac .
Operatorii economici care se află sub incidenta directivelor europene au luat măsuri
pentru limitarea emisiilor prin aplicarea masurilor cuprinse în programele de
conformare , astfel încât să se respecte cerinţele BAT şi limitele impuse prin autorizaţiile
de mediu .
La nivelul judetului Calarasi nu putem vorbi de zone critice din punct de vedere al
poluarii atmosferei .
In timp s-au inregistrat depasiri ale limitei prevazutede Ordinul 592 /2002 pentru
pulberile in suspensie PM10 , in municipiul Calarasi , depasirile datorindu-se traficului
intens ( indeosebi in zona statiei CL-1- Orizont ) ,topoclimatului local , in perioadele de
vara cu temperaturi ridicate si regim pluviometric deficitar, dar si datorita incalzirii
locuintelor cu alti combustibili , exceptie gazul metan ( mai ales in zona de
reprezentativitate a statiei DSV ( Sistem OPSIS ).

Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului

Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în zonele urbane în conformitate cu
standardele de calitate prin :
- reducerea impactului traficului rutier asupra calităţii aerului în oraşe,
- reducerea emisiilor de la sistemele de încălzire individuale,
- realizarea izolării termice a clădirilor
- asigurarea controlului emisiilor la sursele industriale şi instalarea de
echipamente de depoluare la toate sursele cu impact semnificativ
Programul de Management al Calităţii Aerului în zona Călăraşi .
prevede următoarele masuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în zona Călăraşi :
- pentru industrie
- conformarea instalaţiilor şi realizarea automonitorizării;
- audituri energetice pentru a evalua eficienta folosirii resurselor : energie, apă,
materii prime ;
- închiderea instalaţiilor sau a liniilor de producţie care nu se conformează cu valori
limită impuse de autorizaţie şi legislaţia în vigoare;
- pentru sectorul locuinţe
- extinderea reţelei de gaze naturale existente în oraşul Călăraşi şi în comunele
limitrofe ;
- izolarea termică a clădirilor, izolarea zidurilor, acoperişurilor şi înlocuirea
ferestrelor ;
- audituri energetice, pentru a evalua mai bine posibilele îmbunătăţiri şi pentru o
alegere mai bună a măsurilor de control al emisiilor. S-ar putea realiza în şcoli,
grădiniţe, instituţii publice, pentru a evidenţia beneficiile ce ar putea fi obţinute.
- pentru sectorul transporturi

6
 - îmbunătăţirea întreţinerii vehiculelor (potrivit standardului de inspecţie (RNTR1)
şi înlocuirea vehiculelor foarte poluante (schema naţională de înlocuire a
vehiculelor vechi);
- promovarea benzinei fără Pb , a GPL şi trecerea la carburanţii alternativi
(biocarburanţi);
- îmbunătăţirea reţelei de şosele.
- Amenajarea locurilor de parcare atat in zonele rezidentiale cat mai ales in zonele
centrale.

APA

Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri

Reţeaua hidrografică a judeţului Călăraşi este reprezentată de :

- Fluviul Dunărea – 150 km ;
- Braţul Borcea – 66 km ;
- Râul Argeş – 46 km ;
- Râul Dâmboviţa – 23 km ;
- Lacul Mostiştea – 213 km lungime cu 5670 ha luciu de apă
- Lacul Gălăţui – 610 ha luciu de apă ;
- Lacul Iezer – Călăraşi - 300 ha luciu de apă ;
- Luciu de apă – 3341 ha, incluzând lacuri neamenajate, iazuri piscicole, etc.
si se află în jurisdicţia AN Apele Romane - Administratia Bazinala Buzău-Ialomiţa
(SGA Călăraşi ), Administratia Bzinala Arges- Vedea ( SGA Mihailesti , judetul Giurgiu
şi SGA Ilfov- Bucuresti ) .
Conform datelor furnizate de institutiile responsabile , cantitatile si fluxurile de apa in
anul 2010 sunt redate in tabelul alaturat :
Judeţ

Nr Bazin Sursa Total Populaţie Industrie Irigaţii Pisci - Alte

crt Hidrografic mii. mc cultură activităţi

Suprafata 2007 - - - 2007 -

Arges Subteran 395.82 178 126.82 - - 91
Total 2402.82 178 126.82 - 2007 91
1.
Calarasi

Suprafata 33183 5593 7615 2877 17098 -

Dunare
Subteran 5693 3256 1422 180 - 835
Total 38876 8849 9037 3057 17098 835

Total 43680.82 9027.00 9163.82 3057 19105.00 926.00

Judetul
Calarasi
. Resursele de apa. Cantitati si fluxuri in anul 218

7
 Apele de suprafaţă

Calitatea lacurilor

Lacurile aflate pe teritoriul judeţului Călăraşi, se află sub jurisdicţia AN Apele Romane -
Administratia Bazinala Buzău-Ialomiţa.
Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a lacurilor naturale, a potentialului ecologic
si starii chimice a lacurilor de acumulare din judetul Calarasi s-a facut prin monitorizarea
a 3 corpuri de apa :doua naturale si unul artificial.
Evaluarea corpurilor de apa naturale s-a facut prin monitorizarea a doua lacuri: Galatui si
Iezer Cuza-Voda.
Evaluarea corpului de apa artificial s-a facut prin monitorizare a doua lacuri de
acumulare(Iezer si Frasinet ) situate in judetul Calarasi si un lac situat in Sectorul agricol
Ilfov (Petrachiaoia) .
In urma evaluarii starea ecologica/ potentialul ecologic a fost moderat in cele 3 corpuri de
apa.
Starea chimica a fost buna pentru toate corpurile de apa .

Calitatea apei dulci

Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri

Conform datelor furnizate de Administratia Bazinala Arges- Vedea –pe baza analizelor
efectuate de Laboratorul SGA Giurgiu si SGA Ilfov Bucuresti , situatia se prezinta astfel :

BH Sectiunea NO3 ( mg/l) PT(mg/l) Obs.

Arges Clatesti 1,21-2.32 0,18-0,56
Budesti 0.035-0.387 0.411-8.52
Nitrati si fosfati in rauri si lacuri in judetul Calarasi in anul 2010

Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Conform datelor furnizate de Administratia Bazinala Arges- Vedea –pe baza analizelor
efectuate de Laboratorul SGA Giurgiu si SGA Ilfov Bucuresti , situatia se prezinta astfel :

BH Sectiunea O2 ( mg/l) CCO- N-NH4(mg/l)

Mn(mg/l)
Arges Clatesti 4.3-11.51 2.64-10.72 1.36-3.59

8
 Budesti 0 -1.6 97.19- 243.36 5.872-13.312
Tabelul III.3.ii.1 Nitrati si fosfati in rauri in judetul Calarasi in anul 2010

Apele subterane
În spaţiul hidrografic administrat de Administratia Bazinala Buzău-Ialomiţa au fost
identificate şi delimitate 18 corpuri de apă subterană freatică. Dintre acestea doar in 3
sunt monitorizate foraje din judetul Calarasi: ROIL 11, ROIL 14 si ROIL 17. În anul
2010, in judetul Calarasi au fost monitorizate foraje si din 3 corpuri de apa care apartin
ABA Arges-Vedea.
Aprecierea starii calitative a forajelor monitorizate s-a facut comparand valorile
medii determinate cu valorile de prag stabilite in Ordinul 137/2009 privind aprobarea
valorilor de prag pentru corpurile de apa din Romania si cu valorile CMA reglementate
de legea 311/2006 -Legea apei potabile pentru elementele analizate pentru care nu exista
calculate valori de prag. S-a considerat ca un corp de apa subterana este in stare chimica
buna daca numarul punctelor de monitorizare (forajelor) poluate nu depaseste 20% din
totalul punctelor de monitorizare (forajelor) de pe un corp de apa subterana si in stare
chimica slaba daca numarul punctelor de monitorizare (forajelor) poluate depaseste 20%
din totalul punctelor de monitorizare (forajelor) de pe un corp de apa subterana. Daca
punctele de monitorizare (forajele) poluate se grupeaza intr-o anumita zona pe suprafata
corpului se considera ca acesta se afla local in stare slaba.

Calitatea apelor subterane in anul 2018

Apa potabilă şi apa de îmbăiere

Apa potabilă

Sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municipiile Călăraşi şi Olteniţa este

Fluviul Dunărea. Pentru celelalte zone urbane alimentarea se face din subteran.

Nr. crt. Localitatea Sursa Volum distribuit Populatie racordata

suprafaţă - subteran mc-an
1 Lehliu Gara Profunzime 494mc/zi 5789
2 Roseti Profunzime 744 mc/zi 6200
3 Modelu Profunzime 683 mc/zi 7900
4 Calarasi Suprafata 13000 mc/zi 69627
5 Oltenita Suprafata 2895 mc/zi 20911

9
 Apa potabila – surse,volum distribuit si populatie racordata . Sursa de date : Directia de
Sanatate Publica Calarasi

Calitatea apei potabile furnizate populatiei judetului Calarasi poate fi interpretata doar
pe baza datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica Calarasi , care are atributii in
monitorizarea acesteia. Astfel in anul 2010 , situatia s-a prezentat astfel :

Mediul Numar probe Numar probe Numar probe

prelevate necorespunzatoare necorespunzatoare
chimic/% bacteriologic /%
Urban 1604 890/74.4% 42 / 5.1%
Rural microcentrale 2061 79/29.5% 614 / 31.9%
Rural fantani 130 21/32.3% 63 / 96.9%

10
 Analiza calitatii si poluarea solurilor
Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra
sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de
suprafaţă cât mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerată ca o consecinţă
a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi
depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deşeurilor
industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă.
Tinând seama de provenienţa lor, reziduurile pot fi clasificate în:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinte şi localuri
publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din
materii brute, finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată în funcţie de
ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – predominant
componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră –
predominant substanţe chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de două categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziţi), eliminate de
om şi de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrantă din
diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt in cea mai mare parte, de natură organică. Importanţa lor este
multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte şi rozătoare, suferă
procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate în sursele de apă,
pe care le degradează etc.

Repartiţia pe clase de folosinţă

Situaţia fondului funciar agricol pe folosinţe

a. Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr.18/1991, cu modificările şi

completările ulterioare şi reprezintă cea mai importantă resursă naturală.
Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate cu
ape) indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public
sau privat din care fac parte.

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură a Judetului Călăraşi, suprafetele

pe categorii de folosinţă ale solurilor sunt prezentate în tabelul alăturat.

Specificaţii Suprafaţa pe categorii de folosinţă

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Agricol
ha 410677 9361 72 4710 234 425054
% 96,62 2,20 0,01 1,11 0,006 100

11
Obs. : Suprafetele pe categorii de folosinta in procente sunt calculate fata de suprafata
agricola. Suprafata totala a judetului este de 508785 ha.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Calarasi în

perioada 2001-2010

Nr. Categorii Suprafaţa (ha)

crt folosinţă
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 201
1 Arabil 413922 413135 415779 416029 416030 416150 416150 414831 414784 410
2 Păşuni 5910 5344 5310 5281 5235 5101 5243 6098 6130 936
3 Fâneţe 186 134 134 134 134 134 - - - 72
4 Vii 7820 7856 5246 5120 5120 5120 5119 5118 5118 471
5 Livezi 321 311 311 216 177 191 184 191 191 234
6 Total 428159 426780 426780 426780 426696 426696 426696 426238 426239 425
agricol

Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol perioada 2010-2018

12
 Nr. An Suprafaţă (ha)
crt.
1. 2001 1,13
2. 2002 4,72
3. 2003 4,70
4. 2004 11,99
5. 2005 85,85
6. 2006 65,97
7. 2007 258,94
8. 2008 221,27
9. 2009 125,11
10. 2010 111,41

Din datele furnizate de Directia pentru Agricultura a Judetului Calarasi, in

perioada 2010-2018 :

13
Categorii
2004
de 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
animale
Bovine 33200 32000 31200 32300 36500 34462 35529 30469
Ovine 139600 126200 127200 116800 125900 134082 152.029 169.270
Caprine 8400 13000 11800 13800 18300 20535 26328 26820
Porcine 142700 141200 141200 137300 174200 131003 145.048 114.779
Păsări 2645300 3247200 3252200 2745600 2888200 2827900 35818540 39355840
Cabaline 20400 20500 20300 24100 23900 20431 20329 14471

Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Clasa I. (Foarte bună)- Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil – ha

Clasa a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil - ha
Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil. - ha
Clasa a IV-a. – (Slaba)- Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil - ha.
Clasa a V-a. – (Foarte slaba)- Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil,
vii şi livezi - ha

Incadrarea terenurilor in clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de
manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere,
terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după nota medie de
bonitare (clasa I – 81-100 puncte clasa a V-a – 1-20 puncte).

14
 Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru
folosinţele agricole.
Din datele furnizate de Oficiul Judetean de Sudii Pedologice si Agrochimice Calarasi
situatia incadrarii terenurilor in clase de calitate la 31.12.2010 este dupa cum urmeaza:

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

% din % din % din % din % din
Folo- total total total total total
Ha Ha Ha Ha Ha
sină folosin folosin folosin folosin folosi
ţă ţă ţă ţă nţă
42669
124 2,92 1949 45,68 1774 41,58 3759 8,81 431 1.01
6
62 11 13 9 1
Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Călăraşi

Clase de calitate ale solurilor in judetul Calarasi in anul 2010

42%
9%
1%

3%

45%

I (foarte buna) II (buna) III (mijlocie) IV (slaba) V (foarte slaba)

Biodiversitatea judeţului Călăraşi

Habitate naturale
Judeţul Călăraşi este alcătuit din punct de vedere al habitatelor, din medii de viaţă
antropizată în procent de 98 %, dominantă fiind câmpia.
Dintre habitatele naturale rămase, unde omul a intervenit mai puţin, judeţul Călăraşi
este reprezentat de:

15
- ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea iniflorae şi /
sau Isoeto – Nanojuncetea;
- ape puternic – mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara ;
- râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie Chenopodion rubri şi Bidention ;
- pajişti aluviale Cnidion dubii

Judeţ Număr habitate de Număr habitate de Suprafaţa

interes naţional interes comunitar totală (ha)
Călăraşi 7 1 5499
Habitate naturale în judeţul Călăraşi

In Lunca Dunării şi pe ostroave găsim cel mai adesea habitatul codificat 92A0 şi numit
la nivel European Zăvoaie cu Salix alba (salcie albă) şi Populus alba (plop alb) cu Rubís
caesius (mur de mirişte). Asta înseamnă că în pădurea respectivă predomină salcia albă
şi/sau plopul alb ca arbori iar ca plantă, în stratul ierbos, găsim foarte mult mur de
mirişte.
Un alt tip de habitat este cel codificat 91F0 şi numit Pădure ripariană mixtă cu Quercus
robur (stejar pedunculat), Ulmus laevis (velniş), Ulmus minor (ulm de câmp), Fraxinus
angustifolia (frasinul-decâmp). Acest tip de pădure se găseşte pe malurile sau ostroavele
foarte înalte, întrucât aceste specii sunt mai puţin rezistente la inundaţii.
Cel de-al treilea tip de habitat, codificat 91E0*, este Pădurea aluvială cu Alnus
glutinosa (arin negru) şi Fraxinus excelsior (frasinul comun) sau Fraxinus angustifolia
(frasinul-de-câmp). În Lunca Dunării, acest habitat corespunde Zăvoaielor de plop negru
cu Rubus caesius deoarece pădurea de plop negru din lungul Dunării are acelaşi rol ca şi
pădurea de arin negru din lungul râurilor din zonele montane şi de deal. Cum tipul de
habitat a fost stabilit înaintea aderării României la Uniunea Europeană, numele acestuia
nu a mai fost schimbat, pentru
că ar fi presupus un timp îndelungat de negociere între toate cele 27 de State Membre. S-
a recurs la o echivalare a celor două tipuri de păduri întrucât funcţiile lor sunt
asemănătoare.

16
Flora şi fauna sălbatică

Judeţ Număr specii floră de Număr specii floră de

interes naţional interes comunitar
Călăraşi 21 2
Specii de flora de interes naţional şi comunitar în judeţul Călăraşi

Judeţ Număr specii faună de Număr specii faună

interes naţional interes comunitar
Calarasi 173 66

Despre o dezvoltare industrială la Călăraşi,se poate vorbi abia după anul 1960. De
la un oraş cu un preponderant caracter agricol şi comercial ,în care industria mare nu era
nici măcar amintită ,în decurs de aproximativ 20-25 de ani ,pe harta oraşului vor aparea
întreprinderi industriale ce vor plasa oraşul în categoria centrelor industriale mijlocii.
Alegerea municipiului Călăraşi pentru ridicarea Combinatului Siderurgic(Siderca S.A) a
fost justificată de funcţia portuară şi industrială a acestui oraş.Din punct de vedere
economic,Dunărea a constituit un element-cheie ,deoarece prin intermediul transportului
fluvial ieftin se putea aduce materia primă ,respectiv minereu de fier şi cărbuni
cocsificabili.Deasemenea Dunărea asigura apa industrială necesară proceselor de
producţie din cadrul combinatului.
Această unitate industrială a fost ridicată pe o fostă groapă de gunoi a
oraşului,construcţia începând în anul 1976.Pentru a se uşura aprivizionarea cu materii
prime şi exportul de produse finite s-a realizat un canal fluvial ,lung de 13 km,la capătul
acestuia exista un port ce deservea direct şi exclusiv cambinatul.În anul 1989 centrul
siderurgic era finalizat în proporţie de 85-90% şi avea circa 6500 de
angajaţi,preconizându-se ca la finalizarea lui să aibă circa 15.000 de angajaţi.Din întreaga
producţie 70% era destinată exportului .La vremea respectivă era considerat cel mai
modern proiect pe plan naţional şi internaţional,deşi era deficitat în ceea ce priveşte
protecţia mediului,cu toate că avea o staţie de epurare a gazelor arse. Transformat în anul
1991 în Societate comercială ,fostul Combinat Siderurgic ,unitate ce se prefigura a fi
faima şi mândria Călăraşului şi a României în lume ,a regresat de la un an la altul.
Începând cu anul 2000,s-a declanşat procedura de faliment,în 2003 partea care încă mai
funcţiona din combinat a fost preluată de S.C DONASID S.A ,ocupând o suprafaţă de
150 ha.Partea nefuncţională a fost descompusă pentru recuperarea fierului(la construcţia

17
combinatului s-au folosit 400.000 t de fier),dezvoltându-se astfel o afacere profitabilă cu
fier vechi.Azi mai funcţionează oţelăria electrică,secţia de turnare continuă şi laminorul
de profile grele şi şine.
O întindere destul de mare situată la marginea NV a oraşului,cu aspect de ruine
marchează neîmplinirea ambiţiei unui oraş de a se ridica la un nivel economic care poate
nu-i era destinat.În plus aspectul estetic al peisajului este grav afectat,ceea ce a rămas
dezafectat ducând la o “poluare estetică” şi nu numai .

Zone libere
În municipiul Călăraşi, în prezent, nu funcţionează şi nu sunt organizate zone
libere.

Ruinele Combinatului Siderurgic –Siderca Călăraşi

18
 Gestionarea deşeurilor. Depozite de deşeuri

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Conform Planului judeţean de gestionarea deşeurilor creşterea anuala a
indicatorului de generare a deşeurilor este de 0.80% ceea ce conduce la un indicator de
generare a deşeurilor pentru anul 2010 de 0.96 Kg/loc/zi în mediul urban şi de 0.42
kg/loc/zi în mediul rural.
Prognoza indicatorului de generare în perioada 2008 – 2013 este dată în tabelul de
mai jos:

Indici de 2008 2009 2010 2011 2012 2013

generare
Urban 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

Rural 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

. Prognoza indicatorului de generare a deşeurilor municipale

Pentru judeţul Călăraşi prezentăm prognoza pentru generarea cantităţii

deşeurilor municipale:

  2009 2010 2011 2012 2013

(t) (t) (t) (t) (t)
1. Deşeuri municipale (deşeuri 87787 88016 88540 89068 89598
menajere şi asimilabile din
comert, industrie, institutii, din

19
 care:
1.1 Deşeuri menajere (colectate în 60357 69032 70009 70995 71990
amestec şi separat)
  Urban 39625 41618 42075 42075 42306
  Rural 20732 27414 28163 28920 29685
1.2 + Deşeuri asimilabile din comert, 8392 8459 8527 8595 8664
1.3 industrie, institutii (colectate în
amestec şi separat)
1.5 Deşeuri din gradini şi parcuri 4196 4229 4263 4297 4332
1.6 Deşeuri din piete 1040 1057 1066 1074 1083
1.7 Deşeuri stradale 2832 2855 2878 2901 2924
1.8 Deşeuri menajere generate şi 4269 2384 1798 1205 606
necolectate
  Urban 1314 0 0 0 0
  Rural 2954 2384 1798 1205 606

.Prognoza cantităţii generate de deşeuri municipale pentru judeţul Călăraşi în perioada 2009 –
2013

Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane în interiorul sau la
periferia localităţilor constituie zone insalubre, afectând estetica urbană şi sănătatea, fiind
adevărate focare generatoare de boli.

Depozitele de deşeuri neconforme din punct de vedere al amenajării şi modului de

exploatare sunt surse generatoare de impact negativ şi risc pentru sănătatea populaţiei şi
mediu, prin:
 poluarea aerului;
 poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;
 afectarea calităţii solului;
 proliferarea rozătoarelor, insectelor, etc.;
 modificări de peisaj şi disconfort vizual.
Exploatarea depozitelor vechi este insuficient organizată. Deşeurile depozitate
sunt în cea mai mare parte neselectate (se selectează doar componente din hârtie şi
carton, metalice, PET-uri). Se ţine numai o evidenţă a cantităţilor de deşeuri prin

20
cântărirea vehiculelor, controlul deşeurilor acceptate fiind realizat doar vizual. Utilajele
utilizate nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se
realizează parţial.
Prin implicarea consecventa a autorităţilor responsabile s-a reuşit reducerea cantităţilor de
deşeuri depozitate ilegal pe terenurile virane din interiorul localităţilor.

Concluzii

Asa cum se poate observa din cele prezentate mai sus, pe teritoriul municipiului
Calarasi nu exista probleme majore de poluare a mediului. In cazul poluarii aerului,
foarte putini indicatori depasesc cotele admise,acest lucru datorandu-se indeosebi
faptului ca foarte multe centre industriale au fost inchise.
O problema mai mare o reprezinta poluarea apelor, mai ales a raului Arges, prin
deversarea apelor insuficient epurate de la societatile comerciale si a celor menajere.
Acest lucru se rasfrange si in calitatea apelor freatice, rezultand o calitate proasta a apei
folosite pentru alimentara populatiei.Acest lucru se datoreaza intr-o masura mai mare
sau mai mica si folosirii excesive a ingrasamintelor chimice pe terenurile agricole. De
altfel pe teritoriul judetului exista foarte putine spatii verzi sau parcuri, ceea ce atrage
dupa sine o expunere mai ridicata a populatie anumitor riscuri.
Totodata in municipiul Calarasi o mare problema o reprezinta rampele de
depozitare a deseurilor, majoritatea fiind neconforme cu regulamentele si care trebuie
inchise sau mutate intr-o perioada foarte scurta de timp, aceasta problema fiind de
actualitate si la nivel national. Exista insa si probleme de mediu
transfrontaliere,provenite de pe teritoriul Bulgariei,acestea fiind de ordin radioactiv,
survenite de la centrala atomo-electrica aflata foarte apropape de granita cu Romania.
Un alt impact negativ asupra mediului il reprezinta si prezenta fostului combinat
siderurgic de la Calarasi,care actualmente nu mai functioneaza,insa care ocupa suprafete
intinse de teren degradat si inutilizabil.
In concluzie probleme majore care trebuie rezolvate intr-un timp cat mai scurt pe
teritoriul municipiului Calarasi sunt la nivelul poluarii apelor (in special a raurilor-
Arges indeosebi), dar si rezolvarea problemelor aparute la nivelul gestionarii deseurilor.
In schimb ceilalti parametrii monitorizati ridica probleme minore la nivelul impactului
negativ asupra mediului,asta rezultand din datele furnizate in raportul anula al Agentiei
pentru Protectia Mediului Calarasi.

Bibliografie

21
1.Achim,F(2007),Câmpia Bărăganului de Sud,rezumat teză de doctorat
2.Achim,F(2000),Balta Borcea-peisajul geografic regional,ca integritate funcţională
dintre componentele naturale şi componentele de umanizare.Analele Universităţii
Bucureşti,Seria Geografie,anul XLIX,Editura Universităţii din Bucureşti
3.Călinescu,R(1969),Biogeografia României,Editura Ştinţifică Bucureşti
4.Mihăilescu,V,(1921),Două momente din înaintarea arăturilor pe Bărăgan.Oraşul
Călăraşi.Buletinul Societăţii regale de Geografie,tom XL.Tipografia Curţii
regale,Bucureşti
5.Mihăilescu,V,(1966),Dealurile si Câmpiile României.Editura Ştinţifică .Bucureşti
6.Parichi,M,Stănilă Anca-Luiza(2001),Solurile României,Editura Fundaţiei România de
Mâine
7. Parichi,M(2008),Degradarea şi eroziunea solurilor României,Editura Fundaţiei
România de Mâine,Bucureşti
8.Popp,N,(1985),Fluviul Dunărea. Editura Ştiinţifică, Pedagogică şi
Enciclopedică.Bucureşti
9.Monografia Municipiului Călăraşi(2003),Editura Agora,Călăraşi
10.ARHIVA 2006 INFORMATIA .RO
11.www.stirilocale.ro/calarasi/_Strategia_nationala_de_management_al_riscului_la_inu
ndatii
12.Agenţia pentru protecţia mediului Călăraşi:raport starea mediului pentru anii
2001,2002,2003,2004,2005,2006,2007,2008,2009

22