Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 2K vizualizări

    7.metoda Balanţieră

    Încărcat de

    Eugeniu Ciobanu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    7.metoda Balanţieră

    Încărcat de

    Eugeniu Ciobanu
    2K vizualizări1 pagină

    Titlu original

    7.Metoda balanţieră

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    2K vizualizări1 pagină

    7.metoda Balanţieră

    Încărcat de

    Eugeniu Ciobanu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    din 1

    7.

    Metoda balanţieră
    Metoda balanţieră sau metoda input-output este folosită in analiza economică in situaţia in
    care intre elementele fenomenului analizat există relaţii de sumă si/sau diferenţă, ea dovedindu-si
    utilitatea in elaborarea programelor privind activitatea curentă si de perspectivă a
    intreprinderilor.
    Prin aplicarea metodei balanţiere se urmăreste asigurarea unor proporţii, a unui echilibru intre
    resursele si necesităţile din diferite domenii de activitate (de exemplu: balanţa consumurilor de
    materiale, balanţa forţei de muncă, balanţa veniturilor si cheltuielilor in accepţiunea prezentă a
    contului de profit si pierdere etc.).
    Legăturile existente intre elementele fenomenului analizat, permit evidenţierea contribuţiei pe
    care fiecare dintre acestea o au asupra modificării fenomenului, explicand astfel, in limitele date,
    cauzele respectivei modificări. Modelul de principiu care surprinde acest tip de relaţii este
    următorul:
    F=a+b-c
    in care: F reprezintă fenomenul analizat;
    a, b, c - elementele care influenţează asupra fenomenului analizat.
    Analiza oricărui fenomen se poate face atat in mărimi absolute, cat si in mărimi relative, cu
    ajutorul indicilor cu bază fixă, cu bază in lanţ sau prin intermediul ritmurilor medii.
    a) Analiza fenomenului in mărimi absolute
    Modificarea oricărui fenomen (DF), se stabileste ca diferenţă intre valoarea efectivă sau
    informaţia de stare (F1) si valoarea de referinţă a acestuia, considerată ca bază de comparaţie
    (F0), astfel:
    DF = F1 - F0
    Măsurarea (cuantificarea) influenţei fiecărui element asupra modificării fenomenului analizat, se
    stabileste ca diferenţă intre valoarea efectivă si valoarea de referinţă a respectivului element, dar
    ţinand cont de semnul algebric al elementului din modelul fenomenului cercetat.
    b) Analiza fenomenului in mărimi relative
    Indicele unui fenomen (IF) se determină ca raport intre valoarea efectivă si valoarea de referinţă
    a acestuia.

    S-ar putea să vă placă și