Psihologie - Sindr Burnout-S1805

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea deMedicină și Farmacie Nicolae Testemițanu

Facultatea de Stomatologie

Catedra de Management și Psihologie

Tema:Sindromul Burnout

A elaborat: Țăhman Andrea

Grupa: S1805

Profesor:Margareta Cărăruș

Chișinău

2020
Cuprins
1.Noțiunea de burnout și evidențierea aspectelor generale privind acest
sindrom................................................................................................2

2.Evidențierea cauzelor apariției acestui sindrom................................3

3.Enumerarea consecințelor sindromului Burnout...............................4

4.Analizarea TOP 10 cele mai stresante profesii (în baza cercetărilor) și care ar
fi TOP cele mai stresante specialități din medicină și stomatologie....5-7

5.Enumerarea și descrierea strategiilor de coping (de ajustare,depașire) a


sindromului Burnout aplicate de către medici generaliști ,medici
stomatologi......................................................................................8

6.Bibliografie....................................................................................9
1

Noțiunea de burnout și evidențierea aspectelor generale privind acest sindrom

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de


epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special la persoanele a
căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu
oamenii.

Sindromul de burnout, cunoscut si ca sindromul arderii complete,


suprasolicitarea profesionala, sindromul oboselii cronice sau sindromul job,
consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata de expunerea excesiva
si prelungita la situatii stresante.

Sindromul Burnout, care se poate transcrie și prin sintagma ”ars de tot“, a fost
descris pentru prima dată în 1974 și explicat mai exact un deceniu mai târziu,
prin existența simultană la o persoană a trei simptome: epuizare emoțională
care se manifestă prin lipsa de resurse de a face față vieții profesionale,
distanțare față de ceilalți, resimțită ca o depersonalizare și randamentul foarte
scăzut în muncă sau al activității în general.

Aspectele generale

Farber consideră că sindromul epuizării emoționale este adesea privit în


contextul relației dintre individ și mediul în care își desfășoară nemijlocit și
efectiv munca. Frustrarea pe care o resimt de multe ori angajații în privința
locurilor lor de muncă sugerează că burnout-ul poate fi un simptom al
problemelor sociale. De aceea, el a descris trei surse de epuizare: individul,
organizația și societatea (Karodia, 2007).

Apariția sindromului burnout a fost semnificativ corelată în sens negativ cu


vârsta, experiența profesională, condițiile de muncă intrinseci și extrinseci,
precum și cu sprijinul social din partea colegilor din cadrul organizației și al
superiorului ierarhic.
2

Evidențierea cauzelor apariției acestui sindrom

Cauzele care conduc la apariția acestui sindrom sunt împărțite în două


categorii: cauze externe și cauze interne.

Printre cauzele externe se enumeră:

 volumul mare de muncă suprasolicitarea,

 prelunirea programului de lucru,

 mediul de lucru,

 lipsa suportului familiar și social.

Cauzele interne constau în

 dorința obsesivă de perfecțiune,

 rezistență scăzută la stres,

 relaxare și odihnă insuficiente,

 lipsa încrederii în sine etc.

Cei predispuși la a dezvolta acest sindrom sunt cei care au dorința


exagerată de performanță, incapacitatea de refuza, stima de sine
scăzută, dorința de a se afirma și de a fi remarcați.

Nu există doar o cauză care generează apariția epuizării, de obicei la


baza acesteia se află un cumul de cauze, cele mai importante dintre
acestea par a fi cele de natură internă, cu implicații sociale.
3

Enumerarea consecințelor sindromului Burnout

 Lipsa energiei și constatarea epuizării la nivel emoțional.


 Semnele epuizării sunt prezente încă de la primele orele ale
dimineții, chiar dacă persoana în cauză a dormit suficient de mult
timp.
 La birou persoana în cauză va avea o productivitate scăzută.
 O lipsă acută a interesului de socializare cu colegii la locul de
muncă.
 Anxietate puternică resimțită duminică seara și bucurie în serile
de vineri.
 Problemele de la birou sunt aduse și în mediul familial.
 Apariția cinismului.
 Frustrare legată de activitățile de la serviciu.
 Uneori noaptea există episoade de insomnie.
 Dimineața sunt prezente durerile de cap.
 Refugierea în obiceiuri nesănătoase: alimentare, alcool, droguri.
4

Analizarea TOP 10 cele mai stresante profesii (în baza cercetărilor) și


care ar fi TOP cele mai stresante specialități din medicină și
stomatologie

Top 10 cele mai stresante meserii din lume după cercetările


americane:

1. Militarii

2. Pompierii

3. Piloţii

4. Medicii

5. Directorii de PR

6. Funcţiile de conducere

7. Fotoreporterii

8. Reporterii

9. Şoferii de taxi

10. Poliţiştii

Militarii, pompierii, piloţii au printre cele mai stresante meserii. O


spun cercetători din întreaga lume, care le-au analizat stilul de viaţă .
Ei sustin ca există si factori subiectivi care declansează stresul; astfel,
cu cât angajatul este pregătit mai temeinic, iar cunoștințele sunt
temeinice, cu cât experiența este mai îndelungată și pregatirea mai
solidă, cu atât angajatul este mai sigur pe el, iar gradul de stres este
mai redus. Astfel, experienta si pregătirea solidă ajuta aviatorii si
pompierii să își păstreze echilibrul psihologic de care au nevoie pentru a
face față situatiilor periculoase în care se află.

După părerea mea TOP cele mai stresante specialități în domeniul


medicinii sunt:

1.Medicina de urgență

2.Boli infecțioase

3.Oncologie și hematologie medicală

4.Chirurgie generală

5.Chirurgie orală și maxilo-facială

6.Asistența medicală

7.Anestezia și terapie intensivă

8. Psihiatrie

9. Endocrinologie

10. Pediatrie

Consider cele mai stresante specialități în domeniul medicinii


Medicina de urgență ,Boli infecțioase,0ncologie și hematologie
medicală și restul deoarece prezintă multă presiune în timpul
serviciului și dezvoltarea unui risc mai mare a stresului ,preluarea
trăirilor pacienților ca pe proprii,apariția unui sentiment de frică față
de responsabilitățile preluate ,situații medicale complicate și
altele.Medicina de urgență prezintă un flux mare de pacienți cu
diverse probleme de sănătate la fel și victemele unor situații tragice
ca accidente rutiere ,ranire cu obiecte ascuțite ,violență fizică
etc.Astfel medicii care oferă ajutor 24h/24h pot crea o stare stresantă
cu consecințe evidente.Din stomatologie cea mai stresantă ramură
este Chirurgia orală și maxilo-facială pentru că implică mai multe
subarii :

 oncologie ORL;
6
 reconstructie ORL;
 reconstructie microvasculara;
 regenerare maxilo-faciala prin tehnici avansate de celule-stem;
 chirurgie estetica faciala si cranio-faciala
 CCF pediatrica / chirurgie palatala
Astfel aceasta determină mai multe activități și responsabilități de
aspectul fizic cât și biologic care produc o relație bazată pe
încredere și înțelegere.
7

Enumerarea și descrierea strategiilor de coping (de


ajustare,depașire) a sindromului Burnout aplicate de către
medici generaliști ,medici stomatologi..
Câteva soluţii ale depăşirii, prevenirii, înlăturării surselor,
efectelor stresului ocupaţional pot fi: învăţarea unor metode de
relaxare, învăţarea unor metode de rezolvare a problemelor şi
luare de decizii, dezvoltarea unor strategii de identificare şi
rezolvare a situaţiilor conflictuale, menţinerea echilibrului
emoţional: dezvoltarea unei relaţii satisfăcătoare cu cei din jur,
stabilirea şi menţinerea unui suport social adecvat, menţinerea
unei imaginii de sine pozitive– dezvoltarea stimei de sine,
valorizarea performanţelor, gândire pozitivă, dezvoltarea unui
stil deviaţă sănătos (menţinerea unei greutăţi normale,
practicarea regulată a exerciţiilor fizice,renunţarea la consumul
de alcool şi a tutunului), învăţarea unor strategii de adaptare la
stres, de gestionare eficientă a acesteia prin:
• reducerea condiţiilor stresante din mediu;
• informarea privind posibile surse de stres;
• conştientizarea reacţiilor la stres;
• tehnici de dezvoltare a toleranţei la stres

Bibliografie
https://revistacariere.ro/inspiratie/wellbeing/sindromul-burnout-simptome-si-
cum-se-trateaza/

https://revistacariere.ro/inspiratie/wellbeing/sindromul-burnout-simptome-si-
cum-se-trateaza/

ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_burnout

https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/doctorat-postdoctorat/sustinere-
teza/2018/clinciu-simona/rezumatul_tezei_Clinciu_Simona.pdf

https://newsmed.ro/sindromul-burnout-cauze-tratament/

http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/548/Plesca
%20Managementul.pdf?sequence=1&isAllowed=y

https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1159/Cele-mai-
stresante-si-cele-mai-putin-solicitante-locuri-de-munca
9

S-ar putea să vă placă și