RAPORT 2

Obiectivele studiului:
 Lucrarea va adresa atitudini și comportamente sociale ale tinerilor în legătură
cu un grup specific, acela al infractorilor, precum și trăsături și tendințe personale care
influențează aceste atitudini. Studiul se referă la justiția retributivă manifestată de
tinerii din cadrul populației generale și la modul în care infractorii sunt excluși din
societate și marginalizați, prin tendința mai degrabă de pedepsire a acestora, în
detrimentul reabilitării lor.
 Scopul general este cercetarea atitudinilor punitive și măsura în care ele se
manifestă, prin investigarea relației dintre tendința de a pedepsi persoanele care au
comis infracțiuni și iertare, mai exact evidențiind faptul că un nivel ridicat al iertării
indică o tendință mai scăzută a pedepsirii, relația dintre tendința de a pedepsi și
religiozitate, argumentând faptul că un nivel crescut de religiozitate va influența
creșterea tendinței de pedepsire și relația dintre punitivitate și dezangajarea morală,
explicând faptul că un nivel ridicat al dezangajării morale va conduce la un nivel al
punitivității mai ridicat. Un alt scop al acestei cercetări constă în formularea unei
direcții viitoare spre a aprofunda și a dobândi un nivel cât mai complet a explicațiilor
în legătură cu acest fenomen. Această lucrare are ca obiectiv construirea unei
introduceri în problematica justiției retributive în România, demers premergător unei
analize mai consistente în viitor. Această lucrare pune bazele unei investigații
amănunțite ale atitudinilor punitive ale tinerilor români despre infractori, urmând, în
viitor, elaborarea unei diferențieri ale tipurilor de infracțiuni și a diferențelor în
atitudini în legătură cu acestea.
 Motivul principal pentru studiul acestei teme este faptul că, de-a lungul
timpului, atât din experiența personală, cât și din experiența de voluntariat la Agenția
Națională Antidrog Iași, am observat multe cazuri de tineri cu vârste cuprinse între 10
și 30 de ani care au intrat în mediul infracțional, în special în partea de consum, trafic
de droguri sau infracțiuni adiacente consumului de droguri (cum ar fi furturi, furturi
din magazine, din mașini etc), care au parcurs programe de reabilitare, dar care nu se
pot integra în societate, țelul fiind acela al investigării motivelor și mecanismelor
psihologice care facilitează acest fenomen. Lucrarea de față nu se adresează, însă,
acestui tip specific de infracțiune, ci atitudinilor putitive în general, cu scopul
înțelegerii mai profunde a acestora.

Ipotezele studiului:
I1: Indivizii cu scoruri ridicate la scala religiozității vor avea scoruri mai mari la scala
punitivității.
I2: Indivizii cu scoruri ridicate la scala iertării vor avea scoruri mai scăzute la scala
punitivității.
I3: Indivizii cu scoruri ridicate la scala de dezangajare morală vor prezenta scoruri mai
ridicate la scala punititvității.
*I4(Ip.i.2): Ne așteptăm să existe o relație între indivizii cu scoruri ridicate la scala de
dezangajare morală și cei cu scoruri ridicate la scala de religiozitate.
I5(Ip.i.2): Indivizii cu scoruri ridicate la scala religiozității și cu scoruri scăzute la
scala iertării vor avea scoruri mai ridicate la scala punitivității față de celelalte grupuri.
I6(Ip.i.2): Indivizii cu scoruri scăzute la scala iertării și cu scoruri ridicate la scala de
dezangajare morală vor manifesta scoruri ridicate la scala punitivității față de celelalte
grupuri.
 I7(Ip.i.3): Indivizii cu scoruri scăzute la scala iertării, cu scoruri ridicate la scala
religiozității și cu scoruri ridicate la scala de dezangajare morală vor avea cele mai ridicate
scoruri la scala punitivității dintre toate grupurile.

Instrumente:
1. IERTARE- Heartland Forgiveness Scale(Thompson et al., 2005)(α=0.85)- iertarea de sine,
iertarea celorlalți, ierarea situațiilor
- scorul total se calculează însumând cifrele acordate pentru fiecare item; scorul total
însumează toți itemii, iar pentru fiecare sub-scală, scorurile reprezintă suma intemilor acelei
scale
- itemii 2, 4, 6, 7, 9, 11, 13, 15, 17 sunt itemi inversați
- primii 6 itemi aparțin sub-scalei iertării de sine(1-6), următorii 6 aparțin sub-scalei iertării
celorlalți(7-12), iar ultimii 6 aparțin sub-scalei iertării situațiilor(13-18)
- scorurile totale variază între 18 și 126, iar pe fiecare subscală, între 6 și 42
- scorul total indică tendința individului de a ierta, cel pe sub-scala iertării de sine, tendința de
a ierta propria persoană, cel pe sub-scala iertării celorlalți, tendința de a ierta alți oameni, iar
cea pe sub-scala iertării situațiilor, tendința de a ierta circumstanțele, situațiile, evenimentele
care nu pot fi controlate
- un scor scăzut la fiecare dintre sub-scale, dar și la scala per total, indică o tendință mai
degrabă scăzută de a ierta, individul reținând evenimentele necontrolabile, persoanele, sau
chiar propriile greșeli care l-au făcut să sufere și manifestând afecte negative față de acestea;
un scor ridicat relevă o tendință mai ridicată de a ierta, iar individul trece mai ușor peste
evenimentele necontrolabile, greșelile altor persoane sau cele proprii
- pentru sub-scale, un scor de 31 este considerat mediu, iar pentru scala per total, această
medie este 93

2. RELIGIOZITATE- Chestionarul de apreciere a credinței religioase(Cucoş, C‐tin, Labăr,

A., 2006)- credință intimă(α= 0.95), credință expresivă(α= 0.89)
- Scorul total se obține prin însumarea răspunsurilor subiecților la fiecare item pentru cele
două dimensiuni
- itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 12, 14 constituie dimensiunea credință intimă, iar itemii 8,
9, 10, 11 şi 13 alcătuiesc dimensiunea credință expresivă
- scorurile totale variază între 14 și 84, pentru dimensiunea credință intimă scorul maxim este
54 iar cel minim este 9 și pentru dimensiunea credință expresivă scorul maxim este 30 iar cel
minim este 5
- scorul ridicat la dimensiunea credință intimă este obținut de subiecții care cred în Dumnezeu
şi în ajutorul divin în situații dificile, consideră că rugăciunea îi apropie de Dumnezeu,
consideră că prin credință sunt mai puternici, au avut momente în care l‐au simțit pe
Dumnezeu aproape, cer iertare divinității atunci când greşesc sau păcătuiesc, se gândesc la
Dumnezeu şi la faptele bune pe care trebuie să le facă şi cer îndrumarea lui Dumnezeu atunci
când au de luat decizii
importante; scoruri mici obțin indivizii care nu cred în Dumnezeu sau în ajutorul divin.
- scorul ridicat la dimensiunea credință expresivă este obținut de subiecții care se comportă în
societate în acord cu credințele lor religioase, ghidându‐şi comportamentul după principiile
credinței creştine, consideră că învățăturile creştine îi ajută în viața de zi cu zi, cred că
greutățile prin care trec au (până la urmă) un rol pozitiv asupra lor şi se consideră persoane
religioase; scoruri mici obțin indivizii care nu‐şi ghidează comportamentul după principiile
credinței creştine, nu se comportă în societate în acord cu credințele lor religioase, nu
consideră că învățăturile creştine îi ajută în viața de zi cu zi şi nu se consideră o persoană
religioasă
3. DEZANGAJAREA MORALĂ- Moral disengagement Scale(Bandura et al., 1996, 2001,
Pelton et al., 2004)(α= 0.87)- justificare morală, etichetare eufemistică, comparare favorabilă,
transferul responsabilității, dispersia responsabilității, distorsiunea consecințelor, atribuirea
vinei, dezumanizare
- scorul total se obține prin însumarea cifrelor acordate fiecărui item, iar pentru fiecare
dimensiune, scorurile reprezintă suma celor 3 itemi care o formează(1-3, 4-6, 7-9, 10-12, 13-
15, 16-18, 19-21, 22-24)
- scorurile totale variază între 24 și 120, un scor ridicat însemnând un nivel mai mare al
dezangajării morale, diferența dintre subiecți făcându-se la nivelul scorului dimensiunilor; un
scor scăzut relevă un nivel mai scăzut al dezangajării morale, deși subiecții pot avea scoruri
mai ridicate la unele subscale decât la celelalte

4. PUNITIVITATE(JUSTIȚIA RETRIBUTIVĂ)- CUPOP Punitiveness Scale(Maruna, S.,

King, A., 2009)(α=0.82)
- scorul total este obținut prin însumarea scorurilor de la fiecare item
- itemul 4 este item de control, iar itemii 5, 6, 7, 8 sunt inversați
- scorurile variază între 8 și 40, cu cât scorul este mai mare, cu atât individul manifestă o
atitudine punitivă mai puternică(pedepsește pe cei care încalcă norme, nu consideră că trebuie
reabilitați sau înțeleși)