Calitatea Produselor Referat
Calitatea Produselor Referat
Calitatea Produselor Referat
CAPITOLUL I
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:
-calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura
satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a
unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
-“calitatea realizata”, acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie.
-“calitatea asigurata” , calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate
activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva)
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor ( factori tehnici,
administrativi si umani ) trebuie orientat spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea
deficientelor de calitate.
1). Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost
optim
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din “spirala
calitatii”, pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si
service.
Spirala calitatii reprezinta un model conceptual al activitatilor interdependente care isi exercita
influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu
identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.
CERCETARE STIINTIFICA
operatori de “service” la
catre beneficiari
Control final
contracte calculelor
CERCETARE STIINTIFICA tehnico-economice
tehnologice
masura, standuri Aprovizionarea tehnologiilor
calificare cadre
Relatiile ce exista intre politica in domeniul calitatii, conducerea calitatii si sistemul calitatii pot
fi reprezentate astfel:
ASPECTE DE ASIGURARE
EXTERNA A CALITATII
INCREDERE IN FURNIZOR
Politica
Structura
organizationala
activitati op. si
tehnice
incredere in
conducere
atunci cand
este specif.
in contract
Politica in domeniul calitatii reprezinta orientarile si obiectivele generale ale unei firme in ceea
ce priveste calitatea.
Activitatile menite sa dea incredere conducerii unei firme ca este atinsa calitatea propusa sunt
numite frecvent “asigurarea interna a calitatii”.
1.2.Caracteristici de calitate:
Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si
apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii.
a).Caracteristici tehnice
b).Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele
le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare
variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
c).Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul
duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale : fiabilitatea si
mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita
defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
b).Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare,
reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
d).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire, finisajul unei mobile,
grad de cromare)
-standarde
-caiete de sarcini
-norme tehnice
-buletin de analiza
-certificatul de omologare
-certificatul de garantie
-certificatul de calitate
-ISO 9000. Sistemele calitatii. Conducerea si asigurarea calitatii. Linii directoare pentru alegere
si utilizare.
-ISO 9002. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.
-ISO 9003. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale.
-ISO 9004. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare.
ISO 9004 si ISO 9000 dau liniile directoare privind scopurile conducerii calitatii pentru toate
organizatiile.
ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii contractuale.
La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in
ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii.
Dupa consultarea acestui standard international, furnizorul si beneficiarul vor consulta ISO
9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari
specifice, daca e cazul, sunt necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in
mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in
timpul fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor
exclusiv pana la incercarile finale sau testare.
O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare
la regulile de efectuare a controlului calitati, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse
sau grupe de produse.
a).Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la
pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
-data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
-termenul de garantie
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata
masura in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei
sale.
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun
caracteristicile esentiale care exprima parametrii functionali ai produselor.
a).Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale, medii de utilizare a
produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fixate pentru producatori anumite limite
in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi:
1.Indicatori ai calitatii productiei- care exprima procesul de inoire a productiei prin modernizari,
asimilari.
-pretul mediu al produsului – se calculeaza pentru fiecare produs al carui pret difera in functie
de calitate, raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.
-treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul complex, integral al nivelului
calitatii.
Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate. Ei se exprima ca si
caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de timp de munca si
valorice.
La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind
indicatori relativi calculati prin una din relatiile urmatoare:
x b x b
x
b
In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste fie relatia (1), fie
relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru randament sau pentru precizia
produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se analizeaza consumul specific al unui anumit material care
intra in componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia (2).
x
-daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii “i” a produsului analizat este superior
nivelului luat ca baza de apreciere;
x
-daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii “i” este inferior nivelului luat ca baza de
apreciere;
x
-daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii “i” comparat este egal cu cel de baza.
Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor simpli ai calitatii
produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe care o exprima.
Astfel, deosebim:
-indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului sau indicatori ai
caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;
-indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau indicatori de calitate
secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a valorilor relative pentru
indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii produsului nu este inferior celui
de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar altele egale
cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este supraunitara iar cealalta parte
subunitara, se impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii produsului, folosirea unor
metode mai complexe.
Indicatorii sintetici
Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund principalelor grupe
de caracteristici ale calitatii produselor.
Ies=(1/r)*E ni unde i=1,..,r
i
Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem considera costul specific al calitatii ( pe
unitate de efect util ). Acest indicator se obtine ca raport intre costul total al calitatii (C tcp) si efectul
util al produsului (E):
Iec=Ctcp/E=(Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:
Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se exprima profilul maxim realizat
prin:
max=P(x)-Cp(x)
max=P(x)/Cp(x)
Indicatorul complex
Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile
efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli
efectuate pentru realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce).
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se
calculeaza cu una din relatiile:
I=E/(Cr+Ce) sau I’=(Cr+Ce)/E
Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la calculul indicatorului complex al
calitatii, se ia in calcul si timpul (t):
t t
I=E(t)/(Cr+Ce)=E1*E(1+Kn)/[C0(1+Kn)+C1*E(1+Kn)] unde t=1,..,n
(Kn=0,15 in Romania)
t t t t
I=E1*E(1+Kn)/E(1+Kn)[C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1] =>
t t
I=E1/C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1
t t
Rezulta: I=E1/[C0*f(t)+C1]
In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat pentru produsul nou cat si
pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se compara si se trag apoi concluziile.
K=E k*q/E q
unde:
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor,
relatia devine:
K=E k*q” unde q”=q/E q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie mai favorabila, ponderea
calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic de calitate obtinut ca
medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (K) ponderati cu valoarea respectiva
(qp) adica:
_ _
_ _ _ _
K=E ki*qi*pi/qi*pi sau K=E ki*vi” unde vi”=qi*pi/E qi*pi
i=1,…,r-produsele analizate
-schimbarile structurale.
Organizarea controlului
calitatii in unitate
Controlul indeplinirii
sarcinilor de serviciu
Calitatea deciziilor
Ergonomia muncii
Microclimatul in fluxul de
fabricatie
Gradul si nivelul de
cunostinte al proiectantilor
Macroclimatul in
unitate
Documentarea in
domeniu
C
A
L
I
T
A
T
E
A
P
R
O
D
U
S
E
L
O
R
Precizie conforma Amplasarea
masinilor Precizie conforma
Detalii de
transport documentatiei Prelucrarea
campului de toleranta Respectare
regimului datelor
prescris Cultura
productiei
Documentatia de
fabricatie
MU
NC
ITO
RI
MATERII PRIME,
MATERIALE
SCULE, DISPOZITIVE
fizico-mecanice
CAPITOLUL II
CALITATII
A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi
cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat
remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de
intrebare nu atrag clientii.
Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin
care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde,
norme si alte reglementari.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si
nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime, asigurarea unei
eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.
Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia
calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.
Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea ce fac bine, in
conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.
Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:
In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare realizate pe plan
mondial si se determina prin calcul o previziune asupra calitatii pentru alegerea variantei optime de
proiectare.
Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii produselor de a
satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.
V.Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici, observatii, tendinte.
2.3.Metode, tehnici de control, planul de control al calitatii
Metodele de control utilizate de-a lungul fluxului tehnologic pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
-control de receptie a materiilor prime si materialelor precum si a produselor finite la sfarsitul procesului de productie;
-control total;
-control geometric, cand se verifica dimensiunile obiectelor cu diferite aparate sau instrumente.
-controlul prelucrarii, care urmareste asigurarea inscrierii in parametri dimensionali si calitativi ai semifabricatelor
obtinute;
1.Metoda experimentala se foloseste pentru evaluarea proprietatilor produselor pe baza unor incercari sau determinari
mecanice, fizico-chimice, efectuate cu ajutorul diferitelor mijloace si procedee tehnice. Metoda se aplica acelor
caracteristici de calitate a produsului care pot fi masurate cu ajutorul aparatelor destinate acestui scop.
2.Metoda expertizei se foloseste in completarea metodei experimentale pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de
calitate care nu se pot masura. In acest caz, nivelul calitatii se evalueaza de catre experti, mai ales prin intermediul
organelor de simt. Exactitatea determinarilor depinde de calificarea, capacitatea si competenta specialistilor.
3.Metoda sociologica are la baza rezultate obtinute in urma anchetelor efectuate in randul beneficiarilor. Parerile
beneficiarilor sunt preluate si interpretate.
4.Metoda statistica este cea mai laborioasa si cea mai utilizata in cadrul productiei de serie. Are la baza teoria
probabilitatilor si statistica matematica si foloseste pentru prelucrare, analiza si decizie o serie de informatii primare
oferite de celelalte metode, prelucrate cu tehnici, procedee si metode specifice.
CAPITOLUL III
3.1.Scurt istoric
Unitatea ia fiinta in anul 1930 ca Fabrica de ciorapi “ADY”, care se comaseaza in 1940 cu o sectie de tricotaje
“HELIOS” devenind Fabrica de tricotaje “Varga Katalin”.
In anul 1962 se infiinteaza sectorul de corsetarie iar 1967 se dezvolta sectorul de imbracaminte si echipamente
sportive.
In anul 1970 unitatea este comasata cu alte 2 unitati de confectie si tesatorie formand Combinatul textil, din
care se desprinde in 1971 Intreprinderea de Tricotaje “Somesul”.
Anul 1973 marcheaza dezvoltarea sectorului de corsetarie iar 1982 dezvoltarea sectorului de lenjerie si costume
de baie.
Societatea Comerciala “Argos” ia fiinta in baza H.G.nr.1254/1990 prin reorganizarea in societati comerciale a
intreprinderii anterioare si functioneaza ca persoana juridica din martie 1991, inregistrata la Camera de Comert si
Industrie Cluj cu nr.j 12/154.
DIRECTOR ATELIER
TEHNIC PROIECTARE
CERCETARE
ORGANIZAREA
PRODUCTIEI
SI A MUNCII
MECANO-
ENERGETIC
DIRECTOR PSI-PM-PAZA
PRODUCTIE APARARE
CIVILA
SERV. PLAN.
COMISIA DE CENZORI P.L.U.P.
SECTIA CONFECTIE OFICIUL
JURIDIC
ATELIER
TRICOTAJE SERV.
CONSILIUL
DE DIRECTOR CROITORIE INFORMATIC
ADMINISTRATIE GENERAL
ATELIER BIROU CTC
FINISAJ LABORATOR
BIRO
U BIROU
DIRECTOR APROVIZIONAR
E ADMINISTR.
COMERCIAL
BIRO
U SERV. PERS_
DESFACERE INV_SAL.
BIROU
MARKETING
EXPORT
SERV.
FINANCIAR
CONTABILITATE
DIRECTOR
ECONOMIC BIROU
PRET COST
OFICIUL
C.F.I.
S.C. “Argos” S.A. Cluj-Napoca are ca domeniu de activitate producerea si comercializare produselor de
corsetarie, lenjerie, costume de baie si imbracaminte pentru export in special precum si pentru piata interna.
Derularea majoritatii contractelor pentru export se realizeaza cu firme din Germania, Scotia, Italia si Franta.
Atelierele de productie sunt constituite si organizate la nivelul operatiilor componente ale procesului
tehnologic si anume:
-atelier de tricotaje-croit pentru producerea tricoturilor metraj, panouri si garnituri si croirea lor;
-atelier proiectare-cercetare;
-atelier mecano-energetic.
Materiile prime folosite sunt firele de bumbac si tip bumbac, firele poliesterice si poliamidice, lana si tip lana,
lycra.
Ca produse reprezentative:
-costumele de baie confectionate din tricot ce are in compozitie firme Lycra, tricot obtinut pe masinile proprii,
Kobett si testat in laboratoarele firmei Du Pont-Elvetia.
Fazele principale ale procesului de fabricatie la S.C. “Argos” S.A. Cluj-Napoca sunt urmatoarele:
a).Depozitarea materiilor prime si materialelor in depozite amenajate, cu suprafete betonate in spatii inchise
si deschise.
b).Tricotarea firelor de bumbac si tip bumbac, poliesterice lana si tip lana, lycra pe masini circulare de
tricotat cu diametru mare si pe masini de tricotat din urzeala.
c).Finisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare, albire, vopsire, termofixare pe aparate specifice ce
lucreaza cu parametrii la presiune normala sau ridicata.
d).Imprimarea tricoturilor in metraj sau panouri cu hartie termotransferabila sau PVC expandat.
e).Croirea se face in metraj- span la masina de croit cu banda, prin stantare sau manual.
g).Ambalarea produselor finite se face in pungi polietilena sau cutii, individual sau colectiv conform cerintelor
clientilor.
h).Depozitarea produselor finite se face in depozite special amenajate, cu suprafete betonate, dotate cu
rafturi.
Compartimentul CTC- laborator are in componenta un numar de 42 persoane. Organizarea lui se reda mai
jos, schematic.
DIRECTOR GENERAL
BIROU
CTC- LABORATOR
DEPOZITE DE
PRODUSE
FINITE
SECTIA
CONFECTIE
LABORATOR
ATELIER
TRICOTAJE
-
CROIT
ATELIER
FINISAJ
Cele 42 persoane sunt repartizate in cadrul compartimentului CTC dupa cum urmeaza:
Pentru receptia materiilor prime si materialelor sunt stabilite comisii formate din 4-5 persoane
din care una este reprezentanta a biroului CTC.
DIAGRAMA DE RELATII
FURNIZORI BENEFICIAR AG. NAT. PT. CAL. CERTEX
I COMISIA PT.
PROT.CONS.INST. NAT.
STAND.
17 18 2 3
PERSONAL INVATAMANT
SALARIZARE
O.P.M.
1
19 4
MECANO-ENERGETIC ADMINISTRATIV
SECRETARIAT
16 5
EXPORT IMPORT P.S.I.- PM. PAZA AP.
TEMPORAR CIVILA
1
5
6
7
DESFACERE
INTERN
14
8
APROVIZIONARE
OFICIUL JURIDIC
13 9
12 11 10
PRINCIPALELE RELATII
Primeste fise de post, decizii pentru comisii de lucru note interne, instructiuni interne, valori
normative rezultate din studii de organizare, reactualizarea necesarului de personal CTC, laborant
fizico-mecanic.
6.Transmite solicitari de informatii.
Primeste tematica anuala de instruire PSI-PM
Primeste fila de plan investitii pentru sectorul CTC si laborator fizico-mecanic, plan reparatii
pentru dotari.
1.POST: Sef birou
3.COMPARTIMENT: CTC
6.ATRIBUTII
-avizeaza exactitatea si calitatea seriilor “0” si a documentatiilor tehnologice dupa executarea primelor 100 bucati;
-paricipa la organizarea sistemului informational, nominalizand documentele din compartimentul pe care il conduce,
circuitul periodicitatea intocmirii, procedurile si sistemele de codificare;
-tine evidenta abaterilor de la calitate, a cauzelor acestora si stabileste masuri pe care le aduce la cunostinta
organelor de decizii, urmarind realizarea hotararilor luate;
-se preocupa de asigurarea si cunoasterea documentelor legale in baza carora se face receptia calitativa a materiilor
prime si materialelor;
-stabileste necesarul de aparatura pentru efectuarea analizelor fizico-mecanice de uz intern si-l comunica serv. M-E-
investitii;
-reclama si refuza calitativ, in termen legal, toate loturile care nu se incadreaza in conditiile de calitate contractuale, in
baza actelor doveditoare intocmite de comisia de receptie;
-furnizeaza informatii sectorului comercial si creatiei (grupa consumisti) privind evaluarea calitativa a furnizorilor;
-verifica prin CTC depozitul produse finite, sesizeaza si reclama, dupa caz, starea de curatenie a mijloacelor de
transport ce aprovizioneaza societatea cu materii prime si materiale, sau cele care ridica marfa finita de la depozitul
societatii;
7.COMPETENTE:
-decide opriea procesului de productie cand constata abateri tehnologice si calitative;
8.RESPONSABILITATI:
3.5. Indicatorii folositi pentru caracterizarea nivelului calitatii si modul de determinare a calitatii la S.C.
'Argos” S.A. Cluj-Napoca
Principalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calitatii folositi la S.C. “Argos” S.A. sunt:
-calitatea cusaturilor
-simetrii
-control 100% (bucata cu bucata) prin care se depisteaza atat defectele ce se repeta in toate exemplarele cat
si defectele care se gasesc doar in unele exemplare.
-Respectarea tehnologiei. Se verifica daca s-a respectat tehnologia de fabricatie data de atelierul proiectare-
cercetare si folosirea materiilor prime si materialelor impuse de normele de consum.
-Ambalarea. Se verifica respectarea tehnologiei de ambalare si apoi modul de depozitare, care trebuie sa
asigure integritatea produsului pana la beneficiar.
Controlul materiilor prime se face in depozit; pentru firele aprovizionate se fac determinari ale parametrilor
fizico-mecanici si se compara cu cei prevazuti in STAS-uri. Daca materiile prime sau materialele nu corespund din
punct de vedere calitativ, se intocmesc procese verbale de refuz, se anunta furnizorul si i se returneaza marfa.
Controlul tricotului metraj crud si finisat se face pe rampa CTC, incadrandu-se fiecare balot in clase de calitate
corespunzatoare.
Pentru tricoturile cu defect se intocmesc referate de constatare, cu vinovati sau nu si se stabileste si destinatia
tricotului respectiv.
In final, se supravegheaza modul de ambalare si depozitare a produselor finite, astfel incat sa se preintampine
degradarea lor.
Urmarirea defectelor de calitate in fazele si sectoarele de lucru prin care trece produsul se face cu ajutorul
punctelor (demeritelor) inregistrate de controlori pe faze de lucru si a proceselor verbale de constatare.
Certificarea calitatii produselor se face prin “’Certificatul de calitate” care insoteste fiecare marfa atat pentru
piata interna cat si pentru export si care elibereaza in functie de rezultatele controlului prin sondaj efectuat in
depozitele de produse finite.
CAPITOLUL IV
Pornind de la premisa ca sistemul informational este o componenta a sistemului management al oricarei firme,
il definim ca totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor si fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de
tratare a informatiilor existente in cadrul firmei, avand drept scop sa asigure suportul informational pentru asumarea
si indeplinirea obiectivelor programate.
Deci sistemul informational general al unitatii este un ansamblu integrat de subsisteme interconditionate pe
domeniu. Delimitarea subsistemelor se face in functie de profilul, dimensiunile, nivelul tehnic, dispersia teritoriala si
pot fi localizate in sfera productiei, cercetarii, aprovizionarii, calitatii, financiarului, personalului.
La fel ca si sistemul informational general, subsistemul informational al calitatii si controlului tehnic de calitate
are urmatoarele componente de baza:
a).date si informatii
c).proceduri informationale
DATA constituie o descriere letrica si/sau cifrica a unui fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei
actiuni din cadrul sau din afara firmei.
Ea poate fi considerata componenta primara a sistemului informational (sistemul informational culege date
despre sistemul condus si furnizeaza informatii sistemului de management).
INFORMATIA este acea data care aduce un plus de cunoastere si serveste pentru luarea unei decizii sau la
traducerea in viata a acesteia prin actiunea ce urmeaza.
Informatia constituie materia prima de baza in elaborarea si fundamentarea deciziilor.
-social – generala
-organizationala
-individuala
Prin dinamica, lungimea si viteza lor, circuitele si fluxurile informationale dau forma sistemului informational,
fiind esentiale pentru functionalitatea sa.
Cele mai moderne mijloace de tratare a informatiilor, sunt calculatoarele electronice integrate in sisteme
automate de calcul.
Elementele cadru ale sistemului informational general au particularitati si forme concrete de manifestare pe
subsisteme.
Cerintele standardelor internationale din seria ISO 9000 sunt minimale si respectarea lor nu asigura prin ea
insasi un avantaj concurential. Nerespectarea lor, insa, poate constitui un imens handicap in calea competivitatii.
Criteriile pentru obtinerea premiilor de calitate importante – Deming, Malcolm Baldrige, Fundatia Europeana
pentru Managementul Calitate – constituie “provocarea” actuala la care se supun firmele serioase.
-Calitate. Vocabular
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si in incercarea finala (Raspunderea
conducerii; Sistemul de calitate; Identificare produse si trasabilitate; Control situatie verificari; Verificare produse;
Control produse neconforme; Manipulare, depozitare, ambalare livrare; Control produse neconforme; Manipulare,
depozitare, ambalare livrare; Control documente; Inregistrari privind calitatea; Personal (instruire); Utilizare metode
statistice).
-Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii- Ghid (Securitatea privind produsul si raspunderea
juridica pentru produs; Aspecte economice- consideratii asupra costurilor legate de calitate).
Cerinta esentiala pentru a fi admis pe piata CEE, pe pietele bogate, nu este certificatul de conformitate cu o
lista de cerinte (ISO 9000 de exemplu), ci renumele de buna calitate a produsului, de seriozitatea producatorului.
A nu avea sistem calitate conform ISO 9000 echivaleaza cu a nu exista; a avea sistem calitate ISO 9000 nu
inseamna nimic, este implicat, de la sine inteles.
Succesul pe piata presupune introducerea unor abordari noi, cum ar fi Managementul Calitatii Totale (TQM)
care se refera la imbunatatirea continua a calitatii.
informatiilor
-este generata de nevoia de decizii eficiente si de lipsa fricii de ce informatiile ar putea scoate la iveala;
Cine nu vrea sa se stie cum lucreaza si cine nu vrea sa se stie ca “lucrurile merg bine” nu evidentiaza, nu
inregistreaza si nu da publicitatii oficial informatii si date obiective, adica respinge ideea unui sistem calitate; isi
bazeaza deciziile pe fler, date subiective si pareri, iar comunicarea pe zvonuri si “telefonul fara fir”.
Prin asigurare, calitatea intra in zona informationala si preia din concepte, principiile si mijoacele specifice
abordarii energiei :campul informational, energia informationala, sinergia, entropia, etc. .
Obiectivul principal pentru asigurarea calitatii este prevenirea neconformitatilor, iar prevenirea se bazeaza pe
informatii in timp util si chiar real.
Sistemul calitate este un sistem informational – informativ – informatic de care nu se poate lipsi organizatia
care intra in mileniul III. Administrarea informatiilor este astazi principala sursa de avantaj concurential.
Intrari Transformare Iesiri
date prelucrari rapoarte si
doc.
Memorie de date
Datele care urmeaza a se prelucra (intrarile) sunt interne si externe. Iesirile trebuie sa fie concise,
relevante si complete, sa se bucure de acuratete si actualitate.
In fuctionarea oricarui sistem (subsistem) informational se manifesta inca unele deficiente majore cum ar fi:
distorsiunea, filtrajul, redundanta, supraincarcarea canalelor informationale.
Filtrajul consta in modificarea intentionata a continutului unei informatii prin interventia unor persoane
interesate ca beneficiarul sa primeasca un mesaj schimbat.
Redundanta este reprezentata, pe de–o parte, de existenta unui numar mare de informatii decat sunt strict
necesare pentru realizarea unui anumit scop si pe de alta parte, de inregistrarea si prelucrarea repetata a unor
informatii.
Acestea trebuie proiectate astfel incat sa poata fi exploatate modular, respectandu-se totodata cu strictete
ordinea procedurilor impusa de “limitele” tehnice ale sistemelor de calcul.
Cele mai semnificative tendinte in concepera si functionarea sistemelor informationale moderne pot fi grupate
astfel:
-raspandirea larga a informaticii distribuite (sisteme descentralizate de prelucrare a datelor) de tip timesharing
ce permite accesul simultan al mai multor utilizatori la calculator;
-folosirea mai multor unitati centrale per sistem de calcul (amplificarea vitezei de calcul, inalt nivel de
fiabilitate);
-extinderea organizarii de “banci de date” care asigura accesul rapid la informatii si rezolvarea unor probleme
complexe;
Indeplinirea cerintelor clientilor si satisfacerea acestora in mod constant necesita implementarea unui sistem
informational in domeniul calitatii, eficace si eficient. Cu ajutorul computerului, datele statistice privind calitatea se pot
colectiona, inregistra si analiza automat, economisind timp si efort uman care se poate utiliza mai profitabil.
Computerul furnizeaza calcule complexe in timp util si este capabil sa proceseze Banci de Date voluminoase.
Exista pachete software disponibile pentru o varietate foarte mare de aplicatii care pot fi relativ utilizate in
sistemul informational al calitatii. Pachetul de programe consta din module care prelucreaza informatii cu privire la
procese de la receptia materialelor si componentelor pana la livrarea produsului final.
a.caracterul preventiv al managementului calitatii totale pentru imbunatatirea calitatii si reducerea costurilor
de realizare a acesteia;
Un sistem informational eficace si eficient in domeniul calitatii este prezentat mai jos:
PROGRAME
Colectare automata a
datelor
CAUTARE SI
ANALIZA
RAPOARTE HISTOGRA
ME Diagrama Dia
grama Fise
cauza-
efect dispersiilor d
e
control
In ceea ce priveste
Banca de date:
c.securitatea si integritatea bancii de date trebuie sa fie asigurata, inclusiv refacerea acesteia in caz de
alterare sau corupere;
b.caracteristicile calitative incluse in comenzi si deciziile adoptate in urma receptiei calitative (acceptare,
respingere);
c.stocurile.
Bancile de Date privind calitatea pot fi integrate in retele de computere de tip CIM (Computer aided
Management).
Sistemul informational CAQ este “ceva” viu, nu birocratic; pentru a fi viabil el necesita implicarea fiecarui
salariat din societate.
-substructura de executie
a.planificarea calitatii
b.pregatirea tehnica
c.realizarea calitatii
d.controlul calitatii
Componentele substructurii controlului de conformitate sunt: punctele de control; metoda de control; forta de
munca; dotarea tehnica; materii prime si materiale de control; informatiile, suporturile (documentele) si traseele
informationale.
O optimizare a substructurii controlului de calitate se poate realiza prin aplicarea unor reguli de amplasare a
punctelor de control, de alegere a metodelor, a tehnicii de control.
Astfel, punctele de control se vor amplasa de regula: inaintea operatiilor care maresc mult valoarea de
intrebuintare a semifabricatului; inaintea operatiunilor in care costul remedierii ar fi mai mare decat costul controlului;
in fluxul operatiunilor care se gasesc pe drumul critic daca penalizarile si celelalte efecte negative ale nerespectarii
termenelor intrec cheltuielile de control; pentru materii prime cu ciclu lung de aprovizionare; la produse finite; dupa
operatiile realizate pe masini cu uzura marita sau precizie scazuta; atunci cand este expres cerut de beneficiar in
anumite faze de fabricatie.
CAPITOLUL V
CALITATII
Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza inafara factorilor economici, iesita de
sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti factori
economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special asupra
rezultatelor economico-financiare ale firmei.
A.Influenta factorilor tehnico-creativi
Factorii de natura tehnica se refera la structura si starea utilajelor din dotare, de al caror randament depinde
buna si eficienta desfasurare a procesului tehnologic.
Factorii de natura creativa au o deosebita importanta in modificarea calitatii si realizarea unor produse cu un
inalt grad de competivitate (design, moda, cerintele clientului).
Spiritul creator este cel mai important element al oricarei firme. Fara el o firma devine birocratie si este
guvernata de rutina. Daca este mare, sufera de compartimentizare. Devine un grup de mici birocratii luptandu-se una
cu alta.
O importanta deosebita o are atat calitatea materiilor prime si auxiliarele utilizate, cat si calitatea operatiilor
tehnologice executate de-a lungul fluxului tehnologic.
De modul in care este organizat controlul calitatii productiei si a produselor obtinute depinde in mod direct si
nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.
In urma controlului se ierarhizeaza factorii de influenta asupra calitatii, se evalueaza cauzele care au
determinat produse de calitate inferioara astfel incat, in urma unor analize critice sa rezulte o cat mai obiectiva
grupare a sortimentelor si grupelor de produse in vederea orientarii productiei catre acele sortimente care sa asigure o
eficienta sporita a activitatii agentului economic.
Este necesara introducerea in procesul de productie numai a acelor materii prime care au caracteristicile de
calitate prevazute in standardele sau normele invocate de beneficiari in momentul specificarii acestor materii prime la
lansarea comenzii.
Executarea unui control riguros pe fluxul de fabricatie care sa nu permita promovarea de produse neconforme
cu documentatia si tehnologia omologata, presupune o activitate sustinuta a controlorilor de calitate.
Acestia trebuie sa dea dovada de pregatire profesionala, experienta in profesie, capacitate de decizie si
colaborare cu executantii, maistrii, pentru solutionarea problemelor care apar si totodata, sa aiba preocupari de
autoinstruire si autodepasire.
Calitatea produselor inseamna nu numai materii prime si materiale de calitate, utilaje si metode ci si
profesionalismul celor ce le realizeaza.
Profesionist e o persoana care castiga satisfactie, impliniri nu doar salariu. Profesionalism inseamna sa nu te
pricepi la orice: daca te-ai nascut poet nu scrii si texte de muzica usoara si lozinci si dialoguri pentru filme.
Un punct important in analiza critica a sistemului in care functioneaza S.C. “Argos” il constituie depistarea prin
control a cauzelor care determina obtinerea de produse de calitate inferioara.
Pentru o analiza statistica a acestor cauze se urmareste ponderea acestor cauze in obtinerea produselor de
calitate inferioara in anii 1996, 1997 si primele luni ale anului 1998.
CAUZE UM 1 2 3 TOTAL
1.Folosirea la unele locuri de munca a fortei de munca necorespunzatoare din punct de vedere al calificarii.
Ponderea defectelor cauzate de om a inregistrat o oarecare scadere, dar se mentine la un nivel destul de
ridicat datorita unor fluctuatii crescute a personalului, angajarii continue de personal nou.
In ceea ce priveste ponderea defectelor datorate unor materiale de calitate necorespunzatoare, se observa o
scadere datorata selectarii continue a contractantilor.
Ponderea defectelor datorate uzurii utilajelor se mentine inca la un nivel ridicat desi s-au inlocuit si modernizat
o parte din ele.
Una din cerintele de baza ale cresterii nivelului calitativ al productiei si produselor o constituie si organizarea
corespunzatoare a activitatii de control a calitatii.
Asigurarea unui nivel calitativ al produselor, in corelatie permanenta cu nivelul maxim al cerintelor
beneficiarilor si satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face necesara imbunatatirea activitatii de control.
1.Raspunderea pentru calitatea operatiilor sa revina maistrului pentru toate locurile de munca din sfera lui de
activitate. Asigurarea desfasurarii la un nivel inalt calitativ al tuturor operatiilor cerute in procesul de productie
reprezinta una din sarcinile de baza ale maistrilor in sectoarele pe care le conduc.
2.Grupele de control interfazic sa-si concentreze activitatea in punctele cheie ale procesului tehnologic.
3.Efectuarea unui control prin sondaj asupra operatiunilor trecute sub raspunderea directa a maistrilor.
4.Extinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calitatii prezinta, pe langa
aspectul economic, si alte aspecte de o deosebita importanta sociala legata de psihologia muncii si anume, sporirea
raspunderii muncitorilor pentru lucrarile executate.
Aceste masuri propuse pot fi completate in continuare, in functie de cauzele care au dus la obtinerea de
produse de calitate inferioara:
1).O cauza in obtinerea de produse cu calitate inferioara o reprezinta defectiunile cauzate de uzura utilajelor.
Achizitionarea de utilaje noi performante inseamna insa un pas inainte in asigurarea calitatii.
2).In ceea ce priveste calitatea materiilor prime si materialelor, in comisiile de receptie trebuie numiti cei mai
buni specialisti iar laboratorul de analiza va fi dotat cu aparatura necesara testarii materialelor inainte de a fi introduse
in fabricatie.
3).O masura importanta este legata de forta de munca. Personalul societatii trebuie completat numai cu
personal calificat, testat in prealabil in ceea ce priveste cunostintele si aptitudinile.
Procesul calitate se poate transforma utilizand resursa cea mai pretioasa: oamenii. Oamenii care lucreaza
pentru intreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru imbunatatirea calitatii si productivitatii. Totul este ca acesti
oameni sa se simta in siguranta: sa nu se teama sa-si exprime ideile; sa nu se teama sa puna intrebari.
Masurile pentru perfectionarea activitatii de control vizeaza in principal ridicarea nivelului calitativ al
productiei. In acest scop se poate actiona in doua directii:
2.Scaderea cheltuielilor necesare remedierii defectelor constatate (efecte specifice noilor masuri) deci se
calculeaza in functie de cheltuielile necesare remedierii, daca s-ar fi aplicat masurile deja existente.
Noile masuri luate nu vor duce la evitarea pierderilor datorate defectelor ci doar la o imbunatatire a calitatii
productiei obtinute prin remedierea defectelor.
Pentru cuantificarea efectelor sub forma sporului de beneficiu se va porni de la formula generala de calcul a
beneficiului.
B=q(p-c) unde:
Pentru a stabili influenta factorilor asupra beneficiului, formula generala de calcul a acestuia va fi transformata
astfel:
B=q(p-c)=q(p-c)*a/a=Q*s(p-c)=Q*s*bn unde:
c).bn, beneficiul unitar
D B/Q=(Q1+Q2)*s0*bn0
D B/S=Q1(s1-s0)*bn0
D B/bn=Q1*s1(bn1-bn0)
Imbunatatirea activitatii de control a calitatii influenteaza asupra structurii productiei si implicit asupra
beneficiului prin intermediul urmatorilor factori de gradul II:
Sporul de beneficiu obtinut pe seama influentei acestor factori poate fi cuantificat cu ajutorul urmatoarelor
formule de calcul:
D B/pd=-Dsd*Q1*cu0=-(sd1-sd0)*Q1*cu0 unde:
sd=modificarea ponderii produselor cu defecte in totalul productiei in urma aplicarii noilor masuri
D B/sc=S1*Q1*bn10*S2*Q1*bn20 unde:
bn10,bn20=beneficiul unitar aferent productiei de calitate superioara (b n10), respectiv inferioara (bn20)
obtinut inainte de aplicarea noilor masuri (lei/buc.).
Pentru doua din sortimentele realizate la S.C. “Argos” S.A. datele necesare calcularii defectelor masurilor
propuse vor fi prezentate in urmatorul tabel:
(buc)
2. Pret de vanzare (lei) 7300 6570 - 17500 15750 -
3. Cost unitar 4500 4500 - 10746 10746 -
(lei/buc)
4. Beneficiu unitar (lei/buc) 900 170 - 2149 399 -
5. Produse cu defecte (buc) 330 25
6. Ponderea produselor cu 0,27 0,21
defecte (%)
7. Produse care beneficiaza de 430 30
interventii pt. prevenirea de-
fectelor (buc)
8. Ponderea produselor 0,35 0,26
beneficiare de prevenire a de-
fectelor (%)
9. Cheltuieli necesare remedierii 507 175
de-
fectelor(mii lei)
Produsele de calitate a doua sunt reprezentate de sutiene cu diferente de nuante intre piesele componente si
costumele de baie ce prezinta zebrari neuniforme, pete din imprimare.
Situatia produselor cu defecte si a cheltuielilor pentru remedierea acestora, pe cauze, se prezinta astfel:
6 66
8% %
2.Defectiuni datorate materialelor necorespun-zatoare 84 87,5 2 16,2
2 22
8% %
3.Defectiuni legate de calificarea omului 10 45 1 9,5
4 12
% %
TOTAL 248 73
,5 ,2
Productia lunii mai pe sortimente a fost estimata pe baza ritmului mediu de evolutie, luand in considerare
productia efectiv realizata pe 4 luni precedente, dupa cum urmeaza:
_
r=[(Qfebr-Qian)+(Qmart-Qfebr)+(Qapr-Qmart)]/3
_
Qmai=Qapr+r
rsutiene=129 bucati
rcost_baie=3176 bucati
Cu ajutorul datelor prezentate vor fi determinate in continuare, in functie de masurile luate, efectele
economice ale perfectionarii activitatii de control, pe sortimente, astfel:
1.Pentru eliminarea defectelor cauzate de uzura utilajelor se achizitioneaza utilaje moderne pentru producerea
sutienelor si costumelor de baie.
a).In cazul productiei sutienelor se reduc cu 25% produsele de calitate inferioara, ceea ce reprezinta
(0,25%/0,68%=0,17% din totalul productiei acestui sortiment. In acelasi timp creste cu 0,17% productia de calitate
superioara.
1’.Spor de beneficiu obtinut prin reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse defecte:
b).Pentru productia de costume de baie, aplicarea masurii a dus la reducerea cu 25% a produselor de calitate
inferioara, ceea ce reprezinta 0,16% din totalul productiei acestui sortiment (0,66%/0,25%=0,16%) si la o crestere
cu 0,16% a produselor de calitate superioara.
In urma aplicarii primei masuri, sporul de beneficiu aferent intregii productii este de: 1.367.935 lei.
2.In ceea ce priveste propunerea facuta pentru perfectionarea de control prin instruirea personalului, studiul
se face pornind de la situatia rezultata in urma aplicarii primei masuri de perfectionare.
a1.Ponderea produselor cu defecte s-a redus cu 0,17% devenind 0,10% din totalul productiei.
a2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor a crescut cu 0,17% devenind
0,52% din productia totala.
a3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 29 mii lei devenind 478 mii lei.
In urma aplicarii celei de a doua masuri se presupune ca ponderea produselor de calitate inferioara se va
reduce cu 10%, reprezentand din productia totala a acestui sortiment (0,04%*0,10%=0,004%). Totodata va creste
cu 0,004% ponderea produselor de calitate superioara.
b1.Ponderea produselor cu defecte s-a redus cu 0,16% devenind 0,05% din totalul productiei;
b2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor a crescut cu 0,16% devenind
0,42% din productia totala.
b3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 11515 lei devenind 163,485 mii lei.
In cazul acestui sortiment aplicarea celei de-a doua masuri va determina o reducere a produselor cu defecte
cu 10% ceea ce reprezinta (0,19%*0,12%=0,012%) 0,012% din productia totala si o crestere cu 0,012% a productiei
de calitate superioara.
In urma aplicarii acestei masuri, diferentele care apar fata de situatia initiala sunt:
a).La sutiene:
a3.Cheltuielile de remediere a defectelor vor scadea cu 4.500 lei ajungand la 473,500 mii lei.
b1.Ponderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana la 0,038 din totalul productiei.
b2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii pentru prevenirea defectelor a crescut la 0,432% din
productia totala.
b3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 950 lei devenind 162,535 mii lei.
3.O scadere a ponderii productiei de calitate inferioara se poate obtine prin dotarea laboratorului cu aparate
necesare testarii materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.
a).Ca urmare a acestei masuri ponderea produselor de calitate inferioara la sutiene scad cu 15% ceea ce
reprezinta (0,15%/0,28%=0,042%) si in acelasi timp cresc produsele de calitate superioara cu 0,042%.
Pentru productia de beneficiu de sutiene sporul de beneficiu ca urmare a aplicarii acestei masuri va fi de
276,315 mii lei.
b).In cazul productiei de costum de baie, ca urmare a aplicarii acestei masuri, ponderea productiei de calitate
inferioara poate sa scada cu 10% ceea ce reprezinta (0,10/0,22=0,022%) 0,022 din totalul productiei. In acelasi timp
va creste cu 0,022% ponderea produselor de calitate superioara.
Sporul total de beneficiu obtinut ca urmare a aplicarii acestei metode este de 313,977 mii lei.
2.Reducerea cheltuielilor necesare remedierii defectelor cu 46,625 lei la sutiene (devenind 460,375 mii lei ) si
cu 14,085 lei la costume de baie (devenind 160,915 mii lei).
3.Spor de beneficiu datorat masurilor de prevenire a defectelor (exclusiv cel datorat reducerii cheltuielilor)
conform urmatorului tabel:
Deci sporul total de beneficiu obtinut pe seama noilor masuri de prevenire a aparitiei defectelor este:
5.5.Bilantul calitatii
Bilantul calitatii reflecta corelatia dintre costul calitatii si efectele economice ale imbunatatirii activitatii de
control:
B/mp=Q1(S11-S10)b10-Q1(Sd1-Sd0)Cu10
2.Sporul de beneficiu rezultat in urma aplicarii masurilor de identificare si remediere a defectelor, care se
determina astfel:
B/mir=Q1(S11-S10)*bn10-Q1(Sd21-Sd20)*bn20-Q1(Sd1-Sd0)Cu10
3.Sporul de beneficiu in urma reducerii cheltuielilor de remediere a defectelor (aferent noilor masuri):
Q1-productia fizica realizata dupa aplicarea masurilor de asigurare si imbunatatire a calitatii (buc.)
S10,S11-ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea
masurilor de imbunatatire a calitatii
S20,S21-ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea
masurilor de imbunatatire a calitatii
Sd0,Sd1-ponderea produselor cu defecte in totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de
imbunatatire a calitatii
Cu10-costul unitar aferent productiei de calitate superioara realizat pe seama masurilor de asigurare a calitatii
ch r0-cheltuieli necesare remedierii defectelor in conditiile masurilor de asigurare a calitatii (mii lei)
Aceste costuri se stabilesc concret in functie de continutul activitatilor de tipul respectiv din Societate.
Masurile de asigurare a calitatii existente deja se estimeaza ca ar fi dus la o structura a productiei lunii mai de
genul celei inregistrate in aprilie:
a).In cazul productiei de sutiene, ponderea produselor cu defecte reprezinta 0,27% din totalul productiei, iar
ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor reprezinta 0,35% din totalul productiei,
deci 99,73% din productie va fi reprezentata de produsele de calitate superioara.
Conform acestei structuri masurile de prevenire a defectelor existente deja duc la o reducere cu 0,35% a
ponderii produselor cu defecte si o crestere cu 0,35% a productiei de calitate superioara.
b).In cazul productiei de costume de baie, ponderea produselor cu defecte reprezinta 0,21% din totalul
productiei, iar ponderea produselor beneficiare de interventii de prevenire a defectelor este de 0,26% din totalul
productiei; rezulta ca 99,79% din totalul productiei consta in produse de calitate superioara. Datorita masurilor de
prevenire a defectelor ponderea produselor de calitate superioara creste cu 0,26% si scad cu acelasi procent
produsele de calitate inferioara.
(sutiene)
D B/mp=116045(0,35/100)*900-116045(-0,35/100)*4500=
(costume de baie)
D B/mp=12705(0,26/100)*2149-12705(-0,26/100)10746=
=425,960 mii lei
(total)
(sutiene)
(cpstume de baie)
(total)
B.Calculul cheltuielilor
1.1.Verificarea calitatii conceptiei (design, proiectare): salariul mediu lunar pentru persoana care se ocupa de
aceasta activitate este de 950.000 lei/luna.
1.2.Pentru aparatele de masura si control existente in laborator ca si pentru cele propuse a fi achizitionate
amortizarea lunara se va calcula pe baza datelor din tabelul urmator:
Nr. Crt. Denumirea Valoare de inventar Valoarea amortiza- Valoarea ramasa Rata lunara
aparatului ta
1 Masina incercat 28618570 5543660 23074910 253570
Tractiune
2 Aparat pentru determinarea 51760 51760 - -
Elasticitatii
3 Aparat pentru determinarea 16209800 4313190 11896610 177560
umiditatii
4 Vartelnita fire 1551380 417140 1134240 16930
5 Aparat pentru determinarea 2433320 1446060 987260 31850
rezistentei de rupere
6 Tensiometru 8602790 1987840 6614950 98730
7 Balanta fire 1594170 377720 1216450 18160
8 Planiscop 8483850 1957630 6526220 97400
In urma masurilor propuse, cheltuielile cu remedierile defectelor vor fi de 4,603,750 mii lei pentru sutiene si
de 1,609,150 mii lei pentru costume de baie, in total 6,212,900 mii lei.
2.2.Control semifabricate si
produse finite
3.Spor de beneficiu datorat 60,71 3.Cheltuieli de remediere a 621,29
cheltuielilor cu remedierea defectelor
defectelor prin aplicarea noilor
masuri
TOTAL EFECTE 4.626,71 TOTAL CHELTUIELI 2.743,376
Concluzii si propuneri
Calitatea a fost inventata si aplicata pe insule excesiv de bogate: SUA si pupilele ei intru ale asigurarii calitatii
– Japonia, Anglia. Ca si economia de piata, abordarea calitatii a fost impusa de a administra prea multa bogatie.
Principala bariera pe care o are de inlaturat asigurarea calitatii la noi este de ordin cultural. La Portile
Orientului, timpul curge altfel decat in tarile de bastina ale asigurarii calitatii.
Cumparatorii supusi, care suntem, se deosebesc de consumatori prin lipsa convingerii ca un avocat destept
poate castiga impotriva guvernului.
-ce sa faca?
-cum sa faca?
-cu ce sa faca?
-de ce sa faca?
-ce au de facut?
Formularele, usile transparente, ecusoanele, sagetile indicatoare si asigurarea calitatii: reflectari ale unui
“mura in gura”, atat de drag americanilor, care sunt probabil, natiunea cu cei mai multi nativi intr-o alta limba decat
cea oficiala.
-in cele mai multe activitati nu se greseste niciodata pentru ca nu sunt stabilite in scris criteriile de apreciere a
lucrului bine facut;
Asigurarea calitatii incepe acolo unde “scrisul te poate baga in puscarie” este sport de masa.
Abordarea calitatii, a afacerii in general, presupune trecerea la sens propriu a multor notiuni luate la figurat.
CUPRINS
1.2.Caracteristici de calitate.
3.1.Scurt istoric.
5.5.Bilantul calitatii.
Concluzii si propuneri.
Bibliografie.
Cuprins.
Bibliografie