Organizarea Circulatiei Si Transporturilor - PUG Aghiresu PDF

Societate comercială română, înmatriculată sub nr. J12/422/1993,C.U.I.
RO3222087,
cont nr. RO29 BRDE 130S V077 7688 1300, deschis la BRD – GSG Cluj-Napoca,
adresa: România, judetul Cluj, Cluj-Napoca, str. C-tin Brâncuşi,Nr. 145, cod 400458,
tel: +40- (0)264 - 410697, fax: +40- (0)264 - 410698, e-mail: [email protected]
STUDIU DE FUNDAMENTARE
ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI SI TRANSPORTURILOR
ACTUALIZARE PUG COMUNA AGHIREȘU
Beneficiar: COMUNA AGHIREȘU, JUD. CLUJ

Elaborator: S.C. DRUMEX S.R.L. CLUJ-NAPOCA
~ Noiembrie 2018 ~
Societate comercială română, înmatriculată sub nr. J12/422/1993,C.U.I.RO3222087,
cont nr. RO29 BRDE 130S V077 7688 1300, deschis la BRD – GSG Cluj-Napoca,
adresa: România, judetul Cluj, Cluj-Napoca, str. C-tin Brâncuşi,Nr. 145, cod 400458,
tel: +40- (0)264 - 410697, fax: +40- (0)264 - 410698, e-mail: [email protected]
FOAIE DE PREZENTARE
Denumire lucrare: STUDIU DE FUNDAMENTARE

ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI ȘI TRANSPORTURILOR
ACTUALIZARE PUG COMUNA AGHIREȘU
Beneficiar: COMUNA AGHIREȘU

Primăria comunei Aghireșu
loc. Aghireșu Fabrici nr. 86
tel 0264 358 001/ fax 0264 357 252
www.aghiresu.ro
e-mail: [email protected]
Elaborator: S.C. DRUMEX S.R.L.

Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuşi nr. 145
Tel. 0264 - 410697, 411318; fax. 0264-410698
e-mail: [email protected]
Noiembrie 2018
Studiu de fundamentare
Organizarea circulației și transporturilor
Actualizare PUG comuna Aghireșu
BORDEROU
Piese scrise
1. Foaie de prezentare
2. Borderou
3. Listă de semnături
4. Memoriu tehnic
Piese desenate
Nr. planșă
1. Plan de încadrare în zonă 01
2. Rețea căi principale de acces în comună 02
3. Rețea stradală în localități 03-08
Anexe
1. Adresa CJ Cluj nr. 31429/28.09.2018 - MZA Recensământ 2015

2. Centralizare date recensământ trafic 2018 - posturi 1-4
3. Calcul MZA - vehicule etalon și vehicule fizice - posturi 1-4
4. Calcul trafic de calcul - posturi 1-4
MEMORIU TEHNIC
Beneficiar: COMUNA AGHIREȘU, JUDEȚUL CLUJ
CUPRINS
1. Documente care au stat la baza studiului de trafic ........................................................................ 3
2. Scopul studiului ............................................................................................................................. 4
3. Generalități ................................................................................................................................... 4
3.1 Încadrarea în teritoriu .................................................................................................................. 4
3.2 Mobilitate și accesibilitate ............................................................................................................ 6
3.3 Încadrare în zona de influență ...................................................................................................... 6
3.4 Relații în teritoriu - căi de comunicație ......................................................................................... 8
4. Analiza critică a circulației existente - Diagnoză ........................................................................... 11

4.1 Parametri social economici......................................................................................................... 11
4.2 Zonele generatoare și polarizatoare de trafic ............................................................................. 12
4.3 Caracteristici infrastructură rutieră ............................................................................................ 12
5. Caracteristicile traficului .............................................................................................................. 21

5.1 Investigarea traficului actual. Metodologie ................................................................................ 21
5.2 Situația actuală a traficului ........................................................................................................ 23
5.3 Parcări și stații de autobuz ......................................................................................................... 27
5.4 Pietoni și bicicliști ....................................................................................................................... 27
5.5 Transportul în comun ................................................................................................................. 27
6. Prognoza dezvoltării circulației .................................................................................................... 29

6.1 Estimarea prognozei traficului .................................................................................................... 29
6.1.1 Vehicule fizice - estimare prognoză ................................................................................ 30
6.1.2 Vehicule etalon - estimare prognoză ............................................................................... 31
6.1.3 Trafic de calcul ................................................................................................................ 31
6.2 Capacitatea de circulație ............................................................................................................ 33

-1-
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaţie aparţin firmei SC Drumex SRL Cluj Napoca, protejată în concordanţă cu legislaţia în vigoare.
6.2.1. Debitul orar de calcul ...................................................................................................... 34

6.2.2. Nivelul de serviciu actual ................................................................................................. 35
7. Terapia circulației ........................................................................................................................ 36
LISTA FIGURI
Fig. 3.1 Încadrare în teritoriu .................................................................................................................. 4
Fig. 3.2 Localități aparținătoare .............................................................................................................. 5
Fig. 3.3 Relații cu drumurile din rețeaua națională de transport ............................................................ 9
Fig. 4.1 Drumul județean DJ108C ......................................................................................................... 13
Fig. 4.2 Drumul județean DJ108N ........................................................................................................ 14
Fig. 4.3 Drumul comunal DC 133 .......................................................................................................... 15
Fig. 4.4 Drumul comunal DC 137 .......................................................................................................... 16
Fig. 4.5 Drumul comunal DC138........................................................................................................... 17
Fig. 4.6 Drumul comunal DC140A ........................................................................................................ 18
Fig. 4.7 Drumul comunal DC142A ........................................................................................................ 18
Fig. 5.1 Amplasare posturi recenzare vehicule ..................................................................................... 23
Fig. 5.2 Compoziția traficului 2018....................................................................................................... 26
Fig. 5.3 Harta rețea CF zona Aghireșu .................................................................................................. 28
LISTA DE TABELE
Tab. 5.1 Coeficienți de echivalare vehicule etalon ................................................................................ 24
Tab. 5.2 Încadrare în clase tehnice 2018 .............................................................................................. 24
Tab. 5.3 Situație trafic DJ108C .............................................................................................................. 25
Tab. 5.4 Trenuri de călători cu oprire în stațiile și haltele comunei Aghireșu......................................... 29
Tab. 6.1 Coeficienți medii de evoluție a traficului ................................................................................. 29
Tab. 6.2MZA vehicule fizice 2018-2035 ................................................................................................ 30
Tab. 6.3MZA Vehicule etalon (veh/24h ) 2018-2035 ............................................................................. 31
Tab. 6.4 Factori de echivalare în osii 115 kN, fk ..................................................................................... 31
Tab. 6.5 MZA Vehicule etalon (osii 115 kN ) 2015-2035 ........................................................................ 31
Tab. 6.6 Trafic de calcul dimensionare structuri rutiere ........................................................................ 33
Tab. 6.7 Debit orar de calcul ................................................................................................................. 34
-2-
1. Documente care au stat la baza studiului de trafic

Normative și standarde
• C242-93 - Normativ pentru elaborarea studiilor de circulație din localități și teritoriul de
influență;
• C243-93 - Instrucțiuni tehnice pentru efectuarea de sondaje, recensăminte, măsurători
și anchete de circulație în localități și teritorii de influență;
• AND 584-2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea
drumurilor din punct de vedere al capacității portante și al capacității de circulație;
• AND 583 -2009 - Normativ pentru determinarea condițiilor de relief pentru proiectarea
drumurilor și stabilirea capacității de circulație a acestora;
• Indicativ PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacității de circulație și a
nivelului de serviciu ale drumurilor publice;
• AND 602-2012 - Metode de investigare a traficului rutier;
• AND 600-2010 - Normativ pentru amenajarea intersecțiilor la nivel pe drumuri publice;
• AND 557-2015 - Instrucțiuni pentru efectuarea înregistrării circulației rutiere pe
drumurile publice;
• SR 7348-2001: Lucrări de drumuri. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea
capacității de circulație;
• STAS 4032/2 –Tehnica traficului rutier. Terminologie;
• STAS 2900-89 - Lățimea drumurilor.
Legislație generală
• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
• Ordinul nr. 1295/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei
tehnice a drumurilor publice
• OUG 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001
• Legea 50/1991, actualizată 2018, privind autorizarea executarii lucrărilor de construcții
• HGR Nr. 525 Republicată * din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general
de urbanism
-3-
2. Scopul studiului
În vederea actualizării Planului Urbanistic General, primăria comunei Aghireșu a solicitat

realizarea unui studiu de fundamentare referitor la organizarea circulației și transporturilor în
zonă.
3. Generalități
3.1 Încadrarea în teritoriu
Comuna Aghireşu se află în extremitatea nord-vestică a judeţului Cluj, fiind mărginită de
judeţul Sălaj (comuna Cuzăplac) la limita nord şi nord-vest, se învecinează cu comuna Girbău la
est, comuna Căpuşu Mare la sud şi comuna Izvorul Crişului la sud-vest. Se găsește la distanță de
30 km de Cluj Napoca, reședința de județ și la 27 km de orașul Huedin.
Fig. 3.1 Încadrare în teritoriu

-4-
Comuna are o suprafață totală de 10578 ha, din care 658,34 ha intravilan, o populație
de 7116 locuitori și 2501 gospodării (recensământ 2011). În 2016, s-a ajuns la 7191 locuitori.
Are în administrare 11 localități: Aghireşu Fabrici (reședința de comună), Aghireşu,
Arghişu, Băgara, Dâncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu -Colonie și Ticu-Sat.
Fig. 3.2 Localități aparținătoare
Comuna este străbătută de DJ 108C și DJ 108N, iar pe o lungime de 12 km este

străbătută de calea ferată Cluj-Oradea.
Comuna Aghireșu are acces facil la rețeaua de drumuri naționale și europene din
regiunea de nord-vest a României. Drumul județean DJ108C care străbate comuna face
legătura între drumurile naționale DN1J și DN1 (E60). Drumul național DN1J face legătura între
drumul național DN1F și autostrada A3 și DN1 (E60), prin nodul de la Nădășelu.
În zonă există o serie de obiective turistice: rezervația naturală Gipsurile de la Leghia,
lacul antropic Laguna Albastră, precum și obiective de patrimoniu construit (biserici istorice).
Comuna este situată în zona Dealurilor Clujului, la 447 m altitudine, pe cursul superior al
râului Nadăș. Clima este continental moderată.
-5-
3.2 Mobilitate și accesibilitate

Conform Cărții Albe a Transporturilor, infrastructura dă măsura mobilității. Dezvoltarea
infrastructurii în transporturi stimulează creșterea economică a unei regiuni. Totodată, ea
atrage după sine crearea de noi locuri de muncă, mobilitate și accesibilitate. Toate acestea însă
trebuie realizate cu un impact negativ minim asupra mediului înconjurător.
Mobilitatea reprezintă abilitatea/posibilitatea de a efectua deplasări către multiple
destinații, în timp ce accesibilitatea se referă la posibilitatea de a accede în cadrul unei
zone/destinații. Alegerea de către utilizator a destinației este facilitată de existența unei rețele
eficiente de transport, care conectează diferite puncte de interes, oferind posibilitatea
efectuării deplasărilor la un cost rezonabil.
Accesibilitatea este un factor major în ceea ce privește valoarea unei zone/regiuni. Acest
concept este strâns legat de existența facilităților de transfer, precum parcările, stațiile de
transport în comun etc. Accesibilitatea este asigurată de existența rețelelor de străzi și drumuri
locale, în vreme ce mobilitatea se bazează mai degrabă pe drumuri de clasă superioară.
Un sistem de transport bine structurat și eficient trebuie să asigure atât mobilitatea, cât
și accesibilitatea utilizatorilor. De asemenea, este indicat ca cele două concepte să fie
îndeplinite separat, pentru a fi asigurată desfășurarea eficientă și în siguranță a traficului.
3.3 Încadrare în zona de influență

Conform datelor din ”Strategia județului Cluj pentru perioada 2014-2020”
(https://www.cjcluj.ro/~cjcluj/strategia-de-dezvoltare-a-judetului-cluj), judeţul Cluj are un grad
ridicat de urbanizare (2/3 din populaţie) şi o reţea stabilă de centre urbane, dominată absolut
de Municipiul Cluj-Napoca, cu peste 300.000 de locuitori. Diferenţele de dezvoltare între
reşedinţa de judeţ şi celelalte oraşe este mare şi se adânceşte continuu.
Municipiul Cluj-Napoca este un pol naţional de creştere, al doilea centru urban al ţării ca
populaţie, cu o arie de influenţă ce acoperă întreaga Transilvanie, iar piaţa imobiliară din judeţ
este una dintre cele mai dinamice din ţară. Oraşele mici din judeţ au cunoscut în ultimii 20 de
ani un fenomen de depopulare şi dezindustrializare, fiind puternic polarizate de Municipiul
Cluj-Napoca.
-6-
Expansiunea rezidenţială şi creşterea foarte rapidă a populaţiei din zona metropolitană a

Municipiului Cluj-Napoca a afectat calitatea mediului înconjurător şi a condus la o creştere
necontrolată a suprafeţelor intravilane în detrimentul spaţiilor cu caracter natural, inclusiv
spaţii verzi.
Ca urmare a procesului de dezindustrializare de după 1990, în cele mai multe dintre
oraşe și în unele comune, există suprafeţe extinse ocupate de obiective industriale dezafectate,
adesea poluate istoric .
Judeţul Cluj se situează pe ultimul loc între judeţele Regiunii Nord-Vest în privinţa
ponderii populaţiei rurale şi pe primul loc la indicatorul densitatea populaţiei.
Majoritatea localităţilor rurale din judeţul Cluj sunt uşor accesibile. Comunele din judeţ
sunt de mărime variată, numărul mediu de sate pe comună fiind de 5,6 şi populaţia medie este
de 3.094 locuitori.
Majoritatea comunelor (49) din judeţul Cluj au un nivel scăzut de dezvoltare. Cele mai
dezvoltate comune sunt cele situate în vecinătatea municipiilor Cluj-Napoca şi Turda.
La nivel naţional, municipiul Cluj-Napoca este un centru polarizator de rangul I. Acesta
polarizează forţa de muncă dintr-un număr de 16 comune din judeţ, aflate la o distanţă de
maxim 35 de km de centrul oraşului, inclusiv comuna Aghireşu.
Ponderea populaţiei rurale a crescut de la 31,4% în 2000 la 33,6% în 2010. Structura de
gen a populaţiei este destul de echilibrată în mediul rural.
Plecările cu reşedinţa din mediul rural au scăzut cu 39% în perioada 2005-2010. (INS
Tempo). Judeţul Cluj se situează pe primul loc între judeţele Regiunii Nord-Vest la indicatorul
densitatea populaţiei (103,4 loc/km2 în 2009). (INS Tempo) Conform criteriilor OCDE judeţul
Cluj se clasifică singura regiune intermediar rurală dintre judeţele Regiunii Nord-Vest.
Lungimea drumurilor judeţene şi comunale de pământ din judeţul Cluj a scăzut cu 23%
în perioada 2005-2009, a celor modernizate a crescut cu 1%, iar a celor cu îmbrăcăminţi uşoare
rutiere cu 8%. (INS Tempo).
Comuna Aghireșu este de tip rural intermediar.
-7-
3.4 Relații în teritoriu - căi de comunicație

Pe teritoriul județului Cluj există 4 sectoare de drum european, care fac parte din
rețeaua de drumuri europene, încadrate ca drumuri de referință, de clasă A.
Reţeaua de drumuri europene este complementată pe teritoriul județului Cluj de o serie
de drumuri naţionale principale și secundare, cu o lungime totală de 531,72 km (conform HG
782/2014 privind încadrarea în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de
utilitate privată deschise circulației publice):
− Drum european E60 = DN 1 - lim. jud. Alba - Cluj Napoca - Huedin - lim jud. Bihor
− Drumuri europene E576 și E58 = DN1C - Cluj Napoca-Dej-lim. jud. Sălaj
− Drum european E81 = DN 1F - Cluj Napoca - lim. jud. Sălaj
− DN 1G - Huedin- lim. jud. Sălaj
− DN 1J - Căpușu Mare - Viștea - Nădășelu
− DN 1N - Cluj Napoca -Pata
− DN 1R - Huedin - lim. jud. Alba
− DN 15 - Turda - lim. jud. Mureș
− DN 16 - Apahida - lim. jud. Mureș
− DN 17 - Dej - lim. jud. Bistrița Năsăud
− DN 18B - lim. jud. Baia Mare - Cășeiu
− DN 75 - lim. jud. Alba - Turda
Centurile de ocolire a municipiilor Cluj Napoca și Gherla sunt, de asemenea, încadrate în
categoria drumurilor naționale.
Județul Cluj dispune și de autostrăzi cu o lungime totală de 74 km:
− A3 - Câmpia Turzii - Nădășelu -62 km
− A10 - Turda - Aiud - 30 km
Rețeaua de drumuri județene are o lungime totală de 1278,25 km.
Rețeaua de drumuri comunale are o lungime totală de 904,13 km.
Infrastructura de transport a comunei Aghireșu este reprezentată de căile de transport
rutiere și feroviare, iar densitatea acestora în comuna Aghireșu este destul de mare comparativ
cu celelalte comune ale județului. Accesul în comună este facil și se realizează din mai multe
direcții.
-8-
Comuna Aghireșu, situată la cca 30 de km de municipiul Cluj Napoca, este accesibilă din
rețeaua de drumuri naționale din trei direcții principale, prin intermediul drumului național
DN1J Căpușu Mare - Viștea - Nădășelu, din care se desprinde drumul județean DJ108C, care
străbate toată comuna. Distanța dintre intrarea în comună și aceste drumuri este:
− din drumul european E60 - din/spre direcțiile Cluj Napoca și Oradea - 13 km de la
Căpușu Mare și 0,6 km de la Păniceni
− din drumul european E81 - din/spre direcția Zalău - 9 km
− din autostrada A3 - din/spre direcția Turda - Alba Iulia - 9 km
Fig. 3.3 Relații cu drumurile din rețeaua națională de transport

Rețeaua majoră de transport din comună este reprezentată de principalele drumuri care
traversează comuna:
• Drumul județean DJ 108C, se desprinde din DN1J aproape de intrarea în Gârbău
(km 5+600). Acesta traversează comuna pe un tronson de cca 18 km lungime,
între km 9+000-27+000, reprezentând strada principală pentru localitățile
Aghireșu-Fabrici, Aghireșu si Leghia. E un drum modernizat, cu două benzi de
circulație.
• Drumul județean DJ 108 N se desprinde din DJ 108C in Aghireșu și se îndreaptă
spre bazinul Almașului (Petrindu, Cuzăplac), jud. Sălaj. El traversează comuna pe
un tronson de cca 3 km, modernizat .
-9-
• Drumul comunal DC137, cu o lungime de 8,4 km în teritoriul comunei se

desprinde din DJ 108N și traversează Ticu-Colonie și Arghișu. Constituie strada
principală a localităților amintite și totodată asigură accesul spre Ticu și Dâncu.
• Drumul comunal DC 138 (DN 1-Dumbrava-Dorolțu-DJ108C), traversează teritoriul
comunei pe un tronson de 6,5 km și constituie strada principală pentru satele
Inucu și Dorolțu.
• Drumul DC 142A (DJ 108C-Macău) are o lungime de 3,6 km și constituie strada
principală pentru localitatea Macău.
Rețeaua secundară este reprezentată de rețeaua de străzi și ulițe din localitățile
componente.
Pe teritoriul comunei mai există drumuri industriale pentru asigurarea accesului în
zonele industriale, toate acestea însumând 8,5 km.
Densitatea rețelei rutiere în comună este de 36,39 km /100km2,ceea ce denotă că în
comuna Aghireșu, fluxurile de circulație locale sunt preluate în bune condiții. La aceasta
contribuie și repartizarea echilibrată a rețelei rutiere în teritoriu.
Din totalul rețelei rutiere, 20 km sunt reprezentați de drumuri județene, iar restul de
cele comunale și industriale.
Mai există drumuri agricole și vicinale, care brăzdează tot teritoriul comunei,
majoritatea lor apărute fără a respecta un plan de organizare, drumuri care accelerează
fenomenele erozionale, ducând la degradarea multor spații agricole.
Circulația feroviară e asigurată de calea ferată normală dublă CF300 București Cluj-
Napoca - Oradea, care traversează teritoriul comunei pe un tronson de 12 km. De-a lungul lui
există 4 stații CFR:
− stația Aghireșu-Fabrici - cu regim de oprire a acceleratelor;
− halta Aghireșu;
− halta Macău;
− halta Dorolțu.
Gara Aghireșu-Fabrici s-a dezvoltat la un gabarit specific zonelor industriale și servește la
formarea trenurilor de marfă care transportă ipsosul caolinul și alte produse la stațiile de
destinație. Datorita calității ridicate a acestei căi ferate, nu sunt necesare lucrări de
- 10 -
îmbunătățiri. Este indicat în schimb, să fie reamenajate și modernizate spațiile din stațiile și
haltele CF.
Ținând seama de densitatea rețelei de drumuri principale, de apropierea de autostradă
și drumuri naționale, precum și de cele 4 stații CF, se poate afirma că accesul în comuna
Aghireșu este foarte facil.
4. Analiza critică a circulației existente - Diagnoză
4.1 Parametri social economici

Conform datelor Institutului Național de Statistică, populația stabilă a județului Cluj la
01.01.2016 era de 721.995 persoane.
Conform portalului de informare al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare
a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, parcul auto din județul Cluj, la
31.12.2016, era de 276.367 autovehicule, din care 216.224 autoturisme. Astfel, gradul de
motorizare al județului Cluj este de 383 autovehicule/1000 locuitori.
Comuna Aghireșu are o populație de 7116 locuitori, conform recensământului populației
din anul 2011.
Activitățile specifice zonei sunt cele din agricultură și minerit, în care comuna Aghireșu
areo tradiție îndelungată. În anul 1788 au fost descoperite zăcăminte de cărbuni în zona Ticu,
iar prima mină de cărbuni s-a deschis în anul 1850 la hotarul satului Arghișu. Din a doua
jumătate a acestui secol sunt documentate carierele de calcar și ipsos din zona Leghia. În anul
1880 s-a deschis fabrica de prelucrare a pietrei de gips, actuala fabrică datând din 1911. În anul
1928 începe exploatarea zăcămintelor de nisipuri caolinoase.
În prezent, activitățile economice principale sunt extracţia şi prepararea nisipurilor
cuarţoase şi caolinoase, a caolinului şi cuarţului granulat, precum și fabricarea ipsosului de
construcţii şi a ipsosului medical.
Principalele unități de producție sunt în localitatea Aghireșu Fabrici:
− Knauf- Fabrica de amestecuri uscate
− Grup Bega - adezivi și mortare
− Lafarge gips
- 11 -
− Siniat - producție de plăci de gips carton.

Pe lângă acestea mai sunt peste 100 de societăți mici, cu diverse domenii de activitate
(transport, confecții, comerț etc).
Pe raza comunei se găsesc o serie de obiective turistice și peisaje deosebite:
− Cabana Leghia
− Rezervaţia naturală "Gipsurile de la Leghia"
− Laguna Albastră - lac antropic
− așezări fortificate preistorice și așezări romane
− biserici cu valoare de patrimoniu din secolele XIII, XV, XVIII
− ruinele castelului Bocskai (1572)
4.2 Zonele generatoare și polarizatoare de trafic

Zonele industriale din Aghireșu Fabrici reprezintă principalele zone, atât generatoare,
cât și polarizatoare de trafic. Acestea se găsesc în zona drumului județean DJ108C sau au
drumuri de acces, în general din beton de ciment.
4.3 Caracteristici infrastructură rutieră

Drumuri principale
DJ108C este principalul drum care traversează comuna și face legătura între drumul
național DN1J și DN1(E60), cu o lungime de cca 17 km pe teritoriul comunei. Reprezintă drumul
principal pentru localitățile Aghireșu-Fabrici (reședința de comună), Aghireșu și Leghia. Este un
drum modernizat, cu două benzi de circulație, cu lățime de 5,50-6,50 m. Acostamentele au
lățimi de 0,5-0,75 m, fiind înierbate pe o parte din traseu.
Îmbrăcămintea asfaltică este în stare bună pe cea mai mare parte a traseului, local cu
gropi, plombe cu grad de severitate redus și rupturi de margine. De la Leghia se observă mai
multe plombe, dar se poate considera că drumul este în stare relativ bună. În general, există
șanțuri de pământ.
Pe traseu nu sunt parcări amenajate. Există semnalizare rutieră, respectiv marcaj
longitudinal și indicatoare de circulație. Trecerile de pietoni din localități sunt semnalizate, dar
local marcajul este mai șters.
- 12 -
Fig. 4.1 Drumul județean DJ108C
- 13 -
DJ108N face legătura cu județul Sălaj. Se desprinde din drumul județean DJ108C pe raza
localității Aghireșu, având o lungime de 2,8 km pe teritoriul comunei. Este un drum
modernizat, cu două benzi de circulație, cu lățime de 5,50 m. Acostamentele au lățimi de 0,5
m, fiind înierbate pe o parte din traseu.
Îmbrăcămintea asfaltică este în stare rea pe mare parte a traseului, cu gropi, plombe cu
grad de severitate mediu și rupturi de margine, fisuri longitudinale pe diverse generatoare. În
general, există șanțuri de pământ.
Pe traseu nu sunt parcări amenajate. Marcajul longitudinal și transversal lipsește, iar
indicatoarele de circulație sunt degradate.
Fig. 4.2 Drumul județean DJ108N
- 14 -
DC133 face legătura cu satul Dâncu. Se desprinde din drumul comunal DC137 pe raza
localității Ticu Colonie, având o lungime de 1,5 km pe teritoriul comunei. Este un drum
modernizat, cu două benzi de circulație, cu lățime de 5,50 m. Acostamentele au lățimi variabile,
fiind înierbate pe o parte din traseu.
Îmbrăcămintea asfaltică este în stare bună, cu degradări locale - plombe în stare bună și
rupturi de margine. Există șanțuri de pământ și podețe. În sat drumul este pietruit.
Pe traseu nu sunt parcări amenajate. Marcajul longitudinal și transversal lipsește parțial.
Indicatoarele de circulație sunt în stare bună.
Fig. 4.3 Drumul comunal DC 133
DC137 face legătura cu localitățile Ticu Colonie, Arghişu, Ticu și Dâncu. Se desprinde din
drumul județean DJ108N, având o lungime de 8,4 km pe teritoriul comunei, fiind și stradă
principală pentru Ticu Colonie și Arghişu. Este un drum modernizat, cu două benzi de circulație,
cu lățime de 5,50 m. Acostamentele au lățimi variabile, fiind înierbate pe o parte din traseu.
Îmbrăcămintea asfaltică este în stare bună, cu degradări locale - gropi de severitate
redusă, fisuri longitudinale pe diverse generatoare și rupturi de margine. Sunt câteva zone
scurte unde sunt faianțări și tasări. Există șanțuri de pământ și podețe.
- 15 -
Fig. 4.4 Drumul comunal DC 137
DC138 face legătura cu localitățile Dorolțu și Inucu. Se desprinde din drumul județean
DJ108C, având o lungime de 6,5 km pe teritoriul comunei și constituie strada principală pentru
cele două localități. Este modernizat, cu două benzi de circulație, cu lățime de 5,50 m.
Acostamentele au lățimi de minim 0,5 m, fiind înierbate pe o parte din traseu.
Îmbrăcămintea asfaltică este în stare bună/mediocră. În Dorolțu starea de degradare
este mai rea, fiind prezente gropi cu grad de severitate redus și mediu, plombe, rupturi de
margine și local faianțări. Între Dorolțu și Inucu, drumul comunal prezintă plombe pe suprafețe
întinse, în general în stare bună, iar local se observă ușoare tasări și rupturi de margine extinse,
faianțări și fisuri multiple, în special pe sectorul de vârf de pantă. Există șanțuri de pământ,
multe sectoare fiind înierbate, podețe și un pod. În Inucu îmbrăcămintea asfaltică este în stare
- 16 -
bună, cu degradări locale. De la km 5,0, din centru, drumul comunal continuă cu o singură
bandă, de 3,5-4,0 m, în stare foarte bună. Pe acest sector sunt rigole protejate cu beton.
Fig. 4.5 Drumul comunal DC138
DC140A face legătura cu satul Băgara, fiind și stradă principală în localitate, cu o lungime
de 1,5 km. Este un drum modernizat, cu două benzi de circulație, cu lățime de 5,50 m.
Acostamentele au lățimi de 0,5 m, fiind înierbate pe o parte din traseu.
Îmbrăcămintea asfaltică este în stare bună pe cea mai mare parte a traseului. Local,
sunt prezente gropi cu grad de severitate redus, rupturi de margine, faianțări și fisuri multiple.
Scurgerea apelor nu este eficentă, în interiorul localității șanturile nu au continuitate.
- 17 -

Fig. 4.6 Drumul comunal DC140A

DC142A face legătura cu satul Macău, fiind și stradă principală în localitate, cu o lungime
de 3,6 km.
Este un drum modernizat, cu două benzi de circulație, cu lățime de 5,50 m.
Acostamentele au lățimi de 0,5 m, fiind înierbate pe o parte din traseu. Îmbrăcămintea asfaltică
este în stare bună pe cea mai mare parte a traseului. Local, sunt prezente gropi cu grad de
severitate redus, rupturi de margine, plombe și fisuri multiple. În general există șanțuri de
pământ și podețe.
Fig. 4.7 Drumul comunal DC142A

- 18 -
Drumuri secundare în localități
Aghireşu Fabrici (reședința de comună)

Accesul rutier în localitatea Aghireşu Fabrici se realizează pe drumul judeţean DJ 108C,
care este strada principală din localitate.
Străzile din interiorul localității au o lăţime variabilă între 4,0 şi 6,0 m, majoritatea fiind
modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, cu una sau cu două benzi de circulație. Străzile de acces
spre zone industriale sunt din beton de ciment dgeradat, cu două benzi de circulație. Există
trotuare amenajate în zona centrală, la drumul principal DJ108C și pe unele străzi din zonele de
locuit, pe una sau pe ambele părți, în stare bună.
Aghireşu
Accesul rutier în localitatea Aghireşu se realizează pe drumul judeţean DJ 108C, care
este strada principală din localitate și pe DJ 108N, dinspre satele Ticu Colonie, Dâncu, Arghișu și
din direcția jud. Sălaj.
modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, cu una sau cu două benzi de circulație. Există trotuare
amenajate în zona centrală, pe drumul principal DJ108C, pe una sau pe ambele părți,
degradate. Pe strada care face legătura cu halta CF există trotuar pe o parte a străzii.
Arghişu
Accesul rutier în localitatea Arghișu se realizează pe drumul comunal DC137, care este și
drum principal în localitate.
Străzile din interiorul localității au o lăţime variabilă între 3,5 şi 5,0 m, pietruite, în stare
bună. Nu există trotuare amenajate.
Băgara
Accesul rutier în localitatea Băgara se realizează pe drumul comunal DC140A, care este
și drum principal în localitate.
Străzile din interiorul localității au o lăţime variabilă între 3,5 şi 5,0 m, modernizate cu
- 19 -
îmbrăcăminte asfaltică, cu una sau cu două benzi de circulație. Există trotuare amenajate în
zona centrală, pe drumul principal.
Dâncu
Accesul rutier în localitatea Dâncu se realizează pe drumul comunal DC133, care este și
drum principal în localitate.
Străzile din interiorul localității sunt puține și au o lăţime variabilă între 3,0 şi 6,0 m,
pietruite, în stare bună. Nu există trotuare amenajate.
Dorolţu
Accesul rutier în localitatea Dorolțu se realizează pe drumul comunal DC138, care este
strada principală din localitate.
modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, în stare bună. Nu există trotuare amenajate.
Inucu
Accesul rutier în localitatea Dorolțu se realizează pe drumul comunal DC138, care este
modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, în stare bună. Există trotuare amenajate în zona
centrală și pe unele din străzile laterale.
Leghia
Accesul rutier în localitatea Leghia se realizează pe drumul judeţean DJ 108C, care este
modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, cu una sau cu două benzi de circulație. Strada care
conduce la cariera de gips este din beton de ciment, degradat. Există trotuare amenajate în
zona centrală, pe drumul principal DJ108C, pe una sau pe ambele părți, degradate.
- 20 -
Macău
Accesul rutier în localitatea Macău se realizează pe drumul comunal DC142A, care este
modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, în stare bună. Nu există trotuare amenajate.
Ticu -Colonie și Ticu sat

Accesul rutier în localitatea Ticu Colonie se realizează pe drumul comunal DC137, care
este și drum principal în localitate. Din acesta se desprinde un drum de cca 1,2 km, care face
legătura cu Ticu Sat și care este și strada principală din sat.
Străzile din interiorul localității sunt puține, au o lăţime variabilă între 3,5 şi 5,0 m,
pietruite, în stare bună. Nu există trotuare amenajate.
5. Caracteristicile traficului
5.1 Investigarea traficului actual. Metodologie
Traficul fizic înregistrat în posturile de recenzare se exprimă pe categorii de vehicule.
Traficul exprimat în vehicule etalon (autoturisme) se utilizează pentru calculele de capacitate
de circulație.
Calculele de capacitate de circulaţie şi de nivele de serviciu au fost efectuate având la
bază:
•Normativul pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice, Indicativ
PD-189-2012
• Normativul pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din
punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie, Indicativ AND 584-2012
În cadrul prezentului studiu de trafic, vehiculele recenzate au fost împărțite în categorii
conform AND 602-2012:
1. biciclete și motociclete;
2. autoturisme;
3. microbuze cu cel mult 8+1 locuri;
4. autocamionete și autospeciale(MTMA ≤ 3,5 t);
- 21 -
5. autocamioane și derivate cu 2 axe;

6. autocamioane și derivate cu 3 sau 4 axe;
7. autovehicule articulate (TIR), vehicule cu peste 4 axe;
8. autobuze și autocare;
9. tractoare cu/ fără remorcă şi vehicule speciale;
10. autocamioane cu remorcă;
11. vehicule cu tracțiune animală.
Conform AND 584-2012 (art.6,pct. c), dacă nu se dețin date de trafic sau datele de trafic
existente nu mai sunt reale datorită identificării unor modificări majore în generarea traficului,
intensitatea medie zilnică anuală a traficului se poate determina prin efectuarea unor
înregistrări de circulație de scurtă durată.
În cadrul acestui studiu s-au efectuat înregistrări limitate în timp, de 6 ore, pentru
momente semnificative ale circulației, în perioada 01-02.11.2018, fiind acoperit intervalul orar
cuprins între orele 9,00-12 și 14,00-19,00.
Zilele în care s-au efectuat recensămintele au fost stabilite ținând seama de variația
traficului în timp, astfel încât să cuprindă momente semnificative (deplasarea spre/dinpre
servici, ieșirea din oraș pentru week-end etc). Condițiile meteorologice au fost favorabile,
senin, răcoros.
Măsurătorile au fost efectuate manual, utilizând formulare de înregistrare conform
anexei nr. 2 din AND 602-2012. S-au instalat posturi de recenzare în 4 posturi caracteristice ale
zonei analizate:
− intersecția dintre drumul județean DJ108C și DC 142A, pentru determinarea
traficului principal pe sectorul de pe DJ108C dintre km 9+800-16+000 (de la
intrare pe teritoriul administrativ al comunei)
− intersecția dintre drumul județean DJ108C și DJ 108N, pentru determinarea
traficului principal pe sectorul de pe DJ108C dintre km 16+000-27+100 (ieșire din
teritoriul administrativ al comunei)
Astfel, s-au înregistrat date de trafic pe următoarele drumuri:
− DJ 108C, care reprezintă strada principală pentru localitățile cele mai populate ale
comunei (Aghireșu Fabrici, Aghireșu, Leghia);
- 22 -
− DJ108N, care reprezintă legătura cu drumul comunal DC137, spre Ticu, Arghișu,
Dâncu și Ticu Colonie;
− DC142A, care reprezintă legătura și strada principală din Macău, localitate activă,
aflată pe locul 3 ca număr de locuitori în comună.
Fig. 5.1 Amplasare posturi recenzare vehicule
5.2 Situația actuală a traficului

În anul 2015 s-a efectuat recensământul traficului de către CESTRIN. Prin adresa nr.
31429/28.09.2018, s-au primit de la Consiliul Județean Cluj date legate de traficul de pe DJ
108C, între km 5+600-28+050. Pentru drumul județean DJ108N nu sunt date de trafic pe
județul Cluj.
Pentru actualizarea datelor și completarea datelor pe drumuri comunale s-au efectuat
înregistrări de scurtă durată, conform pct. 5.1
Pe baza traficului recenzat s-a determinat media zilnică anuală MZA, atât în vehicule
fizice, cât și în vehicule etalon.
10
C 0Ck(∑ qkj * akj)
j =1
MZAk =
10
11
MZA = ∑ MZAk
k =1
qkj = valori de trafic măsurat pe grupe de vehicule

- 23 -
akj = coeficient de stabilire a valorilor de trafic pentru un interval de 14,24 ore

qkj = valori de trafic calculate pentru un interval de 14,24 ore
Ck = coeficient de calcul a mediei zilnice anuale pe grupe de vehicule
C0 = coeficient de oblicitate a estimării MZA
Pentru calculele referitoare la capacitatea de circulație, s-au utilizat coeficienții de
echivalare a vehiculelor fizice (vf) în vehicule etalon (vet) prevăzuți în SR 7348-2001.
Pentru calculele referitoare la capacitatea de circulație, s-au utilizat coeficienții de
echivalare a vehiculelor fizice (vf) în vehicule etalon (vet) prevăzuți în SR 7348-2001, tabel 1 și2,
relief deal. Intensitatea de trafic în unitate de timp în vehicule etalon/h se determină prin
înmulțirea vehiculelor dintr-o grupă, recenzat în respectiva unitate de timp, cu coeficientul de
echivalare.
Tab. 5.1 Coeficienți de echivalare vehicule etalon
Autovehicul
e Tractoar
Autocamionet Autocamioan Vehicul
Autocamioan articulate(ti e
Biciclete, Microbuz e si Autocamioan Autobuz e cu 2,3 sau 4 e cu
Autoturism e si derivate p TIR), cu/fara
motocicl e cu max. autospeciale e si derivate e şi axe, cu tractiun
e cu trei sau remorchere remorca,
ete 8+1 locuri cu MTMA <= cu doua axe autocare remorci e
patru axe cu trailer, vehicule
3,5 tone (tren rutier) animala
vehicule cu speciale
peste 4 axe
0,5 1,0 1,0 1,0 5,0 5,0 5,0 2,9 5,0 1,0 3,0
Conform ORDIN nr. 1295 din 30 august 2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, pe baza MZA, s-a efectuat următoarea încadrare
în clase tehnice (tab.1).
Tab. 5.2 Încadrare în clase tehnice 2018
Intensitatea medie zilnică anuală
MZA Denumirea
Clasa Tip drum
Drum Exprimată în vehicule intensităţii
tehnica recomandat
Etalon Efective traficului
(autoturisme) (fizice)
DJ108C
2016 1222 IV Redus
km 9+800-16+000 Drumuri cu două
DJ108C benzi de circulaţie

1542 989 IV Redus
km 16+000 - 27+100
- 24 -
Drumuri cu două
benzi de circulaţie
DJ108N, DC 137 769 631 V Foarte redus
sau drumuri cu o
bandă de circulaţie şi
platforme de
DC 142A 353 338 V Foarte redus
încrucişare
Intensitatea traficului la ora actuală este redusă pe drumul județean DJ108C și foarte
redusă pe drumul județean DJ108N și pe drumurile comunale DC 142A, DC 137.
Dorolțu, Inucu și Băgara au activitate mai redusă decât Macău, precum și un număr mai
redus de locuitori. Drumurile comunale DC 138 spre Dorolțu și Inucu și DC 140 A spre Băgara se
încadrează tot în clasa tehnică V, cu trafic foarte redus.
Datele recenzate în anul 2015 de către CESTRIN pe DJ 108C au fost efectuate pe sectorul
cuprins între km 5+600-28+050, iar cele din anul 2010 pe sectorul 0+000-28+050, deoarece
tronsonul dintre km 0+000-5+600 a devenit parte a drumului național secundar DN1J. În 2015
se constată o scădere a traficului la aproape jumătate, astfel încât se poate afirma că o mare
parte a vehiculele grele traversează spre DN1 pe drumul DN1J, spre comuna Căpușu Mare și nu
pe drumul județean DJ108C prin comuna Aghireșu. Pe DJ108C, pe raza comunei Aghireșu,
traficul este mai mare pe primul sector, până în Aghireșu Fabrici.
Tab. 5.3 Situație trafic DJ108C
MZA 2010 2015 2018
Km 0+000-28+050 Km 5+600-28+050 Km 9+800 -16+000
Vehicule etalon 5258 2194 2016
Vehicule fizice 2224 1257 1222
Compoziţia traficului, care rezultă din datele existente şi observaţiile de pe teren, se

poate observa în fig. 5.2. Preponderente sunt autoturismele. Pe drumul județean DJ108C se
observă existența unui număr mai mare de vehicule grele. Totuși acest număr este mai redus
decât în 2010.
- 25 -
Fig. 5.2 Compoziția traficului 2018

- 26 -
Procentul de vehicule grele, adică vehiculele cu masă totală peste 3,5 tone, este:
− DJ 108C: 19,51% din volumul total de trafic, în vehicule fizice
− DJ108N: 6,97% din volumul total de trafic, în vehicule fizice
− DC142A: 5,11% din volumul total de trafic, în vehicule fizice
5.3 Parcări și stații de autobuz

Pe traseul drumurilor în extravilan nu sunt parcări amenajate.
În interiorul localităților sunt amenajate parcări cu marcaj în Aghireșu Fabrici în zona
instituțiilor publice (primărie, poliție) și în zona de blocuri.
În zona gărilor și haltelor sunt platforme pe care se poate parca, dar nu sunt parcări
amenajate, acestea fiind în general pietruite.
Nu au fost observate stații de autobuz.
5.4 Pietoni și bicicliști

Conform SR 10144-2/91, pentru un flux de pietoni sub 700 pietoni/oră, trotuarele vor
avea o lățime de 1,00 m, iar pentru fluxuri sub 200 pietoni/oră, la străzi de categoria IV, se
poate amenaja un singur trotuar.
Trotuare există în special în Aghireșu Fabrici, localitate în care se găsește cea mai mare
populație (3422 locuitori), aproape jumătate din toată comuna. În celelalte localități trotuarele
lipsesc pe cea mai mare parte a traseelor.
Intensitatea orară a fluxurilor de cicliști este redusă, fiind mai activă în interiorul
localităților. Conform SR 10144-2, se amenajează piste de cicliști când traficul motorizat
depășește 2000 vehicule/zi și când există cel puțin 1000 de cicliști/zi într-un sens sau 400 de
cicliști/ora de vârf într-un sens. Traficul motorizat existent depășește local această cifră, dar la
ora actuală sunt puțini cicliști, probabil și datorită nesiguranței pe care o resimt.
Prin amenajarea de facilități pentru bicicliști, pentru încurajarea transportului alternativ
cu bicicleta, numărul acestora poate crește.
5.5 Transportul în comun

Transportul în comun - rutier
- 27 -
În prezent, Primăria comunei Aghireșu nu mai are încheiată nici o convenție cu firme de
transport pentru asigurarea transportului în comun pe cale rutieră. Locuitorii comunei se
deplasează exclusiv cu autovehicule proprietate personală și cu trenul. În general, locuitorii se
deplasează până la cea mai apropiată stație CF pe jos, cu bicicleta sau cu autoturismul, luând
trenul spre destinația finală.
Pe raza comunei circulă microbuze și autobuze private, aparținând firmelor de producție
care iși transportă lucrătorii proprii spre/de la locul de muncă. De asemenea, comuna mai este
traversată, dar nu pe baze regulate, de microbuze și autobuze care au traseu spre/dinspre
Oradea, care, însă, nu au stații în localitățile comunei Aghireșu.
Transportul în comun - pe calea ferată

Circulația feroviară e asigurată de calea ferată normală dublă CF300 București Cluj-
Napoca - Oradea, care traversează teritoriul comunei pe un tronson de 12 km. De-a lungul lui
există 4 stații CFR:
− stația Aghireșu-Fabrici - cu regim de oprire a acceleratelor;
− halta Aghireșu;
− halta Macău;
− halta Dorolțu, care deservește și localitatea Băgara.
Gara Aghireșu-Fabrici s-a dezvoltat la un gabarit specific zonelor industriale și servește la
formarea trenurilor de marfă care transportă ipsosul, caolinul și alte produse la stațiile de
destinație.
Rețeaua de căi ferate, conform site CFR(http://www.cfr.ro/files/ddr/Anexa%201a.pdf):
Fig. 5.3 Harta rețea CF zona Aghireșu

- 28 -
Conform datelor din mersul trenurilor de călători (http://mersultrenurilor.infofer.ro/ro-

RO/Itineraries), în comuna Aghireșu trasnportul feroviar este foarte bine reprezentat (tab 5.4).
Tab. 5.4 Trenuri de călători cu oprire în stațiile și haltele comunei Aghireșu

Numar opriri
Dinspre Cluj-Napoca Spre Cluj Napoca
Statie Tip tren Tip tren
IR R IR R
Aghires hc - 16 - 10
Aghires Fabrici 9 16 9 10
Doroltu - 16 - 10
Macau - 16 - 10
Total pe directii 73 49
Total pe linie 122
După cum se observă, există un număr suficient de mare de trenuri care asigură
transportul spre și dinspre comuna Aghireșu, asigurând o mobilitate destul de mare pentru
locuitorii comunei. T
6. Prognoza dezvoltării circulației

6.1 Estimarea prognozei traficului
Pentru estimarea traficului de perspectivă, s-au utilizat coeficienții medii de evoluție a
traficului rutier (varianta probabilă) pentru drumuri județene și comunale.
Coeficienții prevăzuți în normativul AND 584-2012 au fost ajustați astfel:
• considerând coeficienți pk unitari pentru anul de bază 2010, conform AND 584-2012,
au fost calculați coeficienții de evoluție pk pentru anul 2018 (prezent), prin
interpolare liniară;
• S-a considerat 2018 ca an de bază (pk = 1), iar coeficienții de evoluție adoptați în
prezenta documentație au fost obținuți prin raportarea valorilor obținute anterior,
prin interpolare liniară considerând anul de bază 2018.
Tab. 6.1 Coeficienți medii de evoluție a traficului
Nr. pk / an
Categorii de vehicule
crt. 2018 2020 2025 2030 2035
1 Biciclete şi motociclete 1,00 0,95 0,85 0,77 0,70
- 29 -
Nr. pk / an
Categorii de vehicule
crt. 2018 2020 2025 2030 2035
2 Autoturisme 1,00 1,09 1,36 1,67 2,04
3 Microbuze, autospeciale 1,00 1,07 1,28 1,51 1,77
Autocamionete și autospeciale cu MTMA ≤ 3 500 kg, cu /
4
fără remorcă 1,00 1,09 1,39 1,73 2,12
Autocamioane și derivate cu 2 osii, având MTMA > 3 500
5
kg 1,00 1,06 1,23 1,41 1,61
Autocamioane și derivate cu 3-4 osii, având MTMA > 3 500
6
kg 1,00 1,07 1,25 1,45 1,68
7 Autovehicule articulate 1,00 1,05 1,19 1,35 1,52
8 Autobuze și autocare 1,00 1,08 1,30 1,57 1,88
9 Tractoare și vehicule speciale 1,00 1,05 1,18 1,32 1,48
10 Trenuri rutiere 1,00 1,04 1,15 1,27 1,39
11 Vehicule cu tracţiune animală 1,00 0,91 0,73 0,67 0,61
6.1.1 Vehicule fizice - estimare prognoză

Utilizând coeficienții pk de evoluție a traficului pentru fiecare grupă ”k” de vehicule în
parte, s-au obținut estimările intensității medii zilnice anuale (în vehicule fizice/zi).
Tab. 6.2MZA vehicule fizice 2018-2035

Drum MZA vehicule fizice autoturisme/24 ore
2018 2020 2025 2030 2035
DJ108C sect 1 1222 1321 1627 1980 2394
DJ108C sect 2 989 1063 1293 1564 1880

DJ108N,DC137 631 678 826 1002 1208
DC142A 313 338 414 504 611
- 30 -
6.1.2 Vehicule etalon - estimare prognoză

Utilizând coeficienții pk de evoluție a traficului pentru fiecare grupă ”k” de vehicule în
parte și coeficienții de echivalare din tab.6.1, s-au obținut estimările intensității medii zilnice
anuale (în vehicule etalon autoturisme/zi).
Tab. 6.3MZA Vehicule etalon (veh/24h ) 2018-2035
Drum MZA vehicule fizice autoturisme/24 ore
2018 2020 2025 2030 2035
DJ108C sect 1 2016 2162 2599 3103 3682
DJ108C sect 1 1542 1648 1972 2350 2785
DJ108N,DC137 769 824 993 1194 1428
DC142A 353 381 464 562 677
6.1.3 Trafic de calcul

Traficul de calcul utilizat la dimensionarea structurilor rutiere este exprimat în milioane
de osii standard [m.o.s].
Factorii medii de echivalare a vehiculelor fizice în osii standard de 115 kN, fk, au fost
preluați din normativul AND 584-2012, astfel:
Tab. 6.4 Factori de echivalare în osii 115 kN, fk
Autocamioane Autocamioane Autovehicule Tren
Autobuze Tractoare
Grupa vehicule cu 2 osii cu 2 osii articulate rutier
Struturi rutiere
suple și semirigide 0,1 0,7 0,9 0,6 0,1 1,0
Ranforsări 0,1 0,8 1,1 0,6 0,1 1,2
Structuri rutiere
rigide 0,2 2,6 1,5 2,0 0,2 1,4
Tab. 6.5 MZA Vehicule etalon (osii 115 kN ) 2015-2035

Osii 115kN
Drum An Structură rutieră Structură rutieră
Ranforsare
suplă rigidă
2018 165 191 401
2020 175 202 428

DJ108C 201 232 497
2025
Sect 1
2030 233 268 578
2035 268 308 670
- 31 -
Osii 115kN
Drum An Structură rutieră Structură rutieră
Ranforsare
suplă rigidă
2018 132 150 318
2020 141 159 338

DJ108C 163 184 395
2025
Sect 2
2030 189 213 464
2035 218 245 541
2018 17 18 43
2020 17 19 46
DJ108N,DC137 2025 20 22 52
2030 24 27 64
2035 27 30 73
2018 7 7 23
2020 8 8 25
DC142A 2025 9 9 29
2030 11 11 35
2035 13 13 44
Relaţia de calcul a traficului de calcul este următoarea:

n
N c = 365 ⋅10 −6 ⋅ c rt ⋅ 0,5 ⋅ ∑ (MZAs ,i + MZAs ,i +1 )⋅ t i
i =1
în care:
Nc = traficul de calcul în milioane de osii standard de 115 KN ( m.o.s.) pe banda de circulaţie cea
mai solicitată;
crt = coeficient de repartiţie transversală a traficului pe banda de circulaţie cea mai solicitată :
– 0,5 pentru drumuri cu 2 benzi de circulaţie;
MZAk = intensitate medie zilnică anuală a traficului în anul de bază, pentru grupa K de vehicule;
pki,pki+1 = coeficienţii de evoluţie a traficului de perspectivă pentru grupa K de vehicule la
începutul şi sfârşitul perioadei parţiale i de prognoză;
fk = coeficient de echivalare a vehiculelor din grupa K în osii standard;
ti = durata perioadei i de prognoză;
n = număr de perioade parţiale ti, a căror sumă este egală cu perioada de perspectivă de calcul;
- 32 -
MZAsi, MZAsi+1 = intensitatea medie zilnică anuală, exprimată în osii standard, la începutul şi
sfârşitul perioadei de prognoză ti;
Traficul de calcul pentru dimensionarea structurii rutiere s-a determinat în ipoteza unor
lucrări care s-ar executa în anul 2020, cu perioada de perspectivă de 10 ani.
Tab. 6.6 Trafic de calcul dimensionare structuri rutiere
Drum Structuri rutiere Structură Trafic
Ranforsare
suple și semirigide rutieră rigidă
DJ108C sect 1 0,372 0,429 2,720 Greu
DJ108C sect 1 0,300 0,339 2,164 Greu
DJ108N,DC137 0,038 0,042 0,287 Ușor
DC142A 0,017 0,017 0,160 Foarte ușor
6.2 Capacitatea de circulație

Prin capacitatea de circulaţie se înţelege numărul maxim de vehicule care pot circula pe
un sector de drum în ambele sensuri şi într-un anumit interval de timp, ţinând seama de
caracteristicile geometrice şi de circulaţie proprii ale drumului analizat. Capacitatea de
circulaţie se determină de obicei pentru o oră (vehicule /oră) sau pentru o zi (vehicule/24ore) şi
se exprimă în vehicule etalon autoturisme/oră.
Analiza de capacitate a fost efectuată în conformitate cu reglementările româneşti în
vigoare, PD 189-2012 "Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor
publice".
Nivelul de serviciu este o noţiune pe baza căreia se procedează la stabilirea unei gradaţii
calitative a aptitudinilor unui drum de a asigura desfăşurarea circulaţiei rutiere.
Nivelul de serviciu luat în considerare pentru stabilirea condiţiilor de circulaţie existente
pe sectorul de drum studiat este D (debit admisibil), nivel corespunzător pentru drumurile cu
două benzi de circulaţie şi declivităţi prelungite.
În conformitate cu prevederile normativului PD189 pentru dimensionarea unui drum sau
pentru stabilirea nivelului de serviciu actual este necesar ca debitul orar de calcul să nu
depăşească debitul de serviciu corespunzător nivelului maxim de serviciu admis pe categoria de
drum, adică:
QC ≤ QSD
- 33 -
6.2.1. Debitul orar de calcul
Traficul de calcul pentru proiectarea și verificarea drumurilor din punct de vedere al

capacității de circulație este debitul orar de calcul, notat QC, exprimat în vehicule etalon
autoturisme/oră.
Debitul orar de calcul reprezintă debitul pe sensul de circulație cel mai încărcat, pentru
toate tipurile de drumuri.
Pentru drumuri cu 2 benzi de circulație:
QC = MZAE x K / FV
− QC – debitul orar de calcul în ambele sensuri de circulaţie, exprimat în vehicule etalon
autoturisme/h
− MZAE – intensitatea medie zilnică anuală a traficului în ambele sensuri de circulaţie,

exprimată în vehicule etalon autoturism/24ore
− K – coeficient reprezentând raportul între debitul orar corespunzător celei de-a 50-a
ora de vârf şi MZAE. Dacă nu se dispune de date din măsurători, conform Normativ
AND 584/2012 se recomandă aplicarea valorii 0,1 pentru drum cu 2 benzi, trafic
normal.
− FV – factorul orei de vârf, respectiv raportul între debitul orar de vârf (Q) şi
intensitatea traficului pentru intervalul de 15 minute cu valoarea cea mai mare (Q15)
extinsă la nivelul unui volum orar. Conform Normativ AND 584/2012, se recomandă
aplicarea pentru FV a valorii de 0.88 pentru drum cu 2 benzi, între localităţi şi
localităţi rurale.
Pentru prognoză se va utiliza MZAE pentru anul de bază 2018 şi pentru anul de prognoză
2030.
Tab. 6.7 Debit orar de calcul
Drum MZAE Qci
2018 2030 2018 2030
DJ108C sect 1 2016 3103 229 353
DJ108C sect 1 1532 2350 175 267
DJ108N,DC137 769 1194 87 136
DC142A 353 562 40 64
- 34 -
În conformitate cu prevederile PD 189-2012, drumurile cu două benzi de circulație se

clasifică în trei clase.
Drumurile din comuna Aghireșu se încadrează astfel:

− DJ 108C - clasa II - asigură legătura între drumuri care permit trafic cu viteze mari și
asigură legături de lungă distanță (DN1,DN1J), pe care utilizatorii nu se așteaptă să
circule cu viteză mare
− DJ108N, DC142A, DC137, DC140A - clasa III - locale, cu pondere importantă de restricții
de viteză datorită traversării de localități rurale
− sectoarele de drum de clasă II aflate în traversarea localităților se analizează ca sectoare
de drum de clasa III
Debitul de serviciu pentru drumurile cu două benzi de circulație, nivel de serviciu C,
recomandabil pe durata exploatării QSD este de 1510 vet/oră/ambele sensuri de circulație.
Rezultatele obținute indică un grad de utilizare al capacității de circulație în anul de bază
de maxim 16% (pe DJ108C) și în perspectivă de 24%, iar pe celelalte drumuri este mai redus. În
concluzie, toate sectoarele de drum studiate corespund din punct de vedere al capacității de
circulație, fiind îndeplinită condiția:
QC ≤ QSD=1510 vet/h
Nu sunt necesare benzi suplimentare de circulație.
6.2.2. Nivelul de serviciu actual
Nivelul de serviciu admisibil este D, iar cel recomandabil în exploatare este C, nivel
asigurat în prezent de toate drumurile din rețeaua de transport a comunei Aghireșu.
Debitul orar de calcul în prezent este redus față de cel admisibil pentru nivelul de
serviciu, existând rezerve de capacitate la toate drumurile din comună (județene, comunale și
străzi locale).
- 35 -
7. Terapia circulației
Rețeaua de transport a comunei Aghireșu este alcătuită din :

− două sectoare de drumuri județene - DJ 108C (clasă tehnică IV) și DJ108N (clasă tehnică V)
− cinci drumuri comunale - DC 133, DC137, DC138, DC140A, DC142A - clasă tehnică V
− străzi în interiorul localităților;
− drumuri agricole și vicinale.
Toate drumurile au rezerve de capacitate pe intervalul de prognoză până în anul 2030,
fără să își modifice clasa tehnică. Drumul județean DJ108N va trece la clasă tehnică IV, dar fără
un trafic de intensitate mare, mai ales dacă nu va fi reabilitat.
Accesul în comună este foarte facil și rapid, deoarece se realizează din două drumuri
europene și o autostradă aflate la mică distanță de intrarea în comună, precum și prin
transport pe calea ferată, existând o gară și 3 halte.
DJ 108 C are două puncte de acces direct la drumul european E60, pe raza comunei
Căpușu Mare. Prin drumul național DN1J (pe un sector de 5,6 km), are acces la nodul de la
Nădășelu al autostrăzii A3 și la drumul european E81.
Distanța de la intrare în comuna Aghireșu față de intrarea pe autostradă și pe drumul
european E81 este de 9 km. Distanța față de punctul de acces din E60 din zona localității
Căpușu Mare este de 13 km , iar din zona localității Păniceni de 0,6 km. Aceste distanțe reduse
permit un acces foarte facil din multe direcții.
Trenurile de călători circulă frecvent, având în 24 de ore 26 opriri în halte și 44 în gara
Aghireșu Fabrici spre cele două direcții, Cluj Napoca și Oradea (tab. 5.4).
Un avantaj major al poziționării comunei și a rețelei bune de căi de comunicație
(drumuri și cale ferată) este ca se va putea face o legătură rapidă cu viitorul tren urban
Nădășelu - Apahida, care face legătura cu parcul industrial Tetarom, sporind mobilitatea
locuitorilor comunei și șansele de angajare ale acestora.
Traficul de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere se încadrează în clasa de
trafic greu pentru drumul județean DJ108C și ușor pentru toate celelalte drumuri și străzi.
Profilurile transversale actuale sunt suficiente pentru asigurarea unei circulații fluente a
traficului rutier, având în vedere ca toate drumurile principale au două benzi de circulație și
- 36 -
sunt modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică. Străzile din interiorul localităților sunt, în cea mai
mare parte, modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică, având una sau două benzi de circulație,
care satisface traficul redus care se desfășoară.
În vederea asigurării unei bune mobilități a locuitorilor din comuna Aghireșu se propun
următoarele:
− amenajarea de trotuare continue, pe cel puțin o parte a drumului principal din localități,
cu lățime de minim 1,00 m în Aghireșu Fabrici și Aghireșu și 0,75 m în celelalte localități.
Unde este posibil, se vor amenaja trotuare și pe străzile secundare, pentru a spori
confortul și siguranța locuitorilor;
− continuarea modernizării străzilor din intravilanul localităților, cu profil cu o bandă de
circulație (min. 3,50 m) sau două benzi (min. 5, 50 m), funcție de situația locală. Unde se
impune, se vor amenaja platforme de încrucișare pentru asigurarea vizibilității;
− întreținerea marcajelor longitudinale și transversale (treceri de pietoni);
− asigurarea întreținerii permanente a drumurilor și străzilor și refacerea celor în stare de
degradare rea;
− urmărirea sectoarelor de drum cu degradări și repararea acestora în cadrul lucrărilor de
întreținere, inclusiv consolidarea lor în zonele cu posibile eroziuni, dacă este necesar;
− asigurarea eficientă a scurgerii apelor pe toate traseele, prin întreținerea șanțurilor și
podețelor, iar dacă se impune, realizarea de șanțuri și podețe noi;
− reabilitarea drumurilor agricole, cel puțin prin pietruire sau cu macadam/macadam
penetrat;
− în cazul extinderii intravilanului și introducerea drumurilor agricole în intravilan, acestea
vor intra prioritar la modernizare, dar numai după introducerea rețelelor edilitare. Până
atunci se vor realiza până la nivel de macadam/macadam penetrat;
− asigurarea transportului în comun spre toate localitățile aparținătoare;
− amenajarea platformei de parcare din zona gării Aghireșu Fabrici și în zona haltelor CF
din Macău, Aghireșu, Dorolțu;
− reamenajare și modernizate spațiile din stațiile și haltele CF;
− amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată;
- 37 -
Organizarea cicrculatiei si transporturilor
Actualizare PUG - comuna Aghiresu
DJ 108C Sector I km 9+800 - km 16+000

PROGNOZA TRAFICULUI (MZA vehicule etalonI24h
MZA Prognoza traficului
Coeficien(i de Coeficienti de evolutie a traficului Vehicule MZA
Cod
Grupa de vehicule (114 .3.14 C11,14 a.24 Ck Co echivalare (conform AND 584/2012) etalon Vehicule etalon (Autoturisme)
Vehicule
in vehicule etalon (Autoturisme) pentru anul
2018 [2020 12025 I 2030 2035 2018 2020 2025 2030 2035
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Biciclete si motociclete 5 1,75 8,75 1,15 1,07 1 0,50 1,00 0,95 0,85 0,77 0,70 6 6 5 5 4
2 Autoturisme 399 1,75 698,3 1,2 0,91 1 1,00 1,00 1,09 1,36 1,67 2,04 763 830 1036 1273 1555
3 Microbuze 9 1,75 15,75 1,16 1 1 1,00 1,00 1,07 1,28 1,51 1,77 19 20 24 29 34
Autocamionete si autospeciale cu mass totals maxima
4 95 1,75 166,3 1,15 1 1 1,00 192 209 266 332 407
admisa de cel mutt 3.5tone 1,00 1,09 1,39 1,73 2,12
5 Autocamioane si derivate cu 2 osii 14 1,75 24,5 1,14 1,01 1 5,00 1,00 1,06 1,23 1,41 1,61 142 150 174 200 228
6 Autocamioane si derivate cu 3 osii sau 4 osii 27 1,75 47,25 1,11 1,01 1 5,00 1,00 1,07 1,25 1,45 1,68 265 283 331 384 445
Autovehicule articulate (tip TIR), vehicule cu peste 4
7 44 1,75 77 1,23 0,99 1 5,00 469 492 557 632 712
osii, remorchere cu trailer 1,00 1,05 1,19 1,35 1,52
8 Autobuze 24 1,75 42 1,2 1,03 1 2,90 1,00 1,08 1,30 1,57 1,88 151 163 196 237 284
9 Tractoare cu /WA remora vehicule speciale 0 1,75 0 1,13 0,91 1 5,00 1,00 1,05 1,18 1,32 1,48 0 0 0 0 0
Atutocamioane cu remorca (Trenuri rutiere formate din
10 autocamioane cu 2 osii, 3-4 osii, cu mai mutt de 4 osii 4 1,75 7 1,19 0,97 1 1,00 9 9 10 11 13
cu remorca) 1,00 1,04 1,15 1,27 1,39
11 Vehicule cu tractiune animals _ 0 1,75 0 1,11 0,95 1 3,00 1,00 0,91 0,73 0,67 0,61 0 0 0 0 0
Total vehicule etalon 2016 2162 2599 3103 3682
oa:
qkz - valori de trafic masurate pe grupe de vehicule
aki4 - coeficient de stabilire a valorilor de trafic pentru un interval de 14 ore
q4,4 - valori de trafic calculate pentru un interval de 14 ore
ak,4 - coeficient de stabilire a valorilor de trafic pentru un interval de 24 ore, conform AND 602-2012
Ck - coeficient de calcul a mediei zilnice anuale pe grupe de vehicule, conform AND 602-2012
Co - coeficient de oblicitate a estimarii MZA, pentru posturile de recenzare dublate de posturi de inregistrare automata a circulatiei
II lk
lir *. 111. 1111. 11i in. ilk ilk ilk III I.
Organizarea circulatiei si transporturilor
Actualizare PUG - comuna Aghiresu
DJ 108C km 9+800- 16+000 TRAFIC DE CALCUL
Echivalare vehicule etalon osii 115 kN
Autovehicule
Tractoare Autocamioan
Autocamioan articulate(tip
Autocamioan cu/fara e cu 2,3 sau
e si derivate TIR), Autobuze §i
e si derivate remorca, 4 axe, cu
cu trei sau remorchere autocare
cu doua axe vehicule remorci Osii 115kN
patru axe cu trailer,
speciale (tree rutier)
vehicule cu SRS Ranf SRR
2018 29 53 94 52 0 9 165 191 401
2020 31 57 99 56 0 9 175 202 428
2025 36 66 112 68 0 10 201 232 497
2030 41 77 127 82 0 11 233 268 578
2035 47 89 143 98 0 13 268 308 670
SRS fek 0,1 0,7 0,9 0,6 0,1 1,0
Ranf 0,1 0,8 1,1 0,6 0,1 1,2
SRR 0,2 2,6 1,5 2,0 0,2 1,4
Trafic de calcul Nc 2020-2030
SRS RANF SRR

0,372 0,429 2,720

Organizarea Circulatiei Si Transporturilor - PUG Aghiresu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea Circulatiei Si Transporturilor - PUG Aghiresu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea Circulatiei Si Transporturilor - PUG Aghiresu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Societate comercială română, înmatriculată sub nr. J12/422/1993,C.U.I.

Beneficiar: COMUNA AGHIREȘU, JUD. CLUJ

Denumire lucrare: STUDIU DE FUNDAMENTARE

Beneficiar: COMUNA AGHIREȘU

Elaborator: S.C. DRUMEX S.R.L.

1. Adresa CJ Cluj nr. 31429/28.09.2018 - MZA Recensământ 2015

1. Documente care au stat la baza studiului de trafic ........................................................................ 3

2. Scopul studiului ............................................................................................................................. 4

3.2 Mobilitate și accesibilitate ............................................................................................................ 6

3.3 Încadrare în zona de influență ...................................................................................................... 6

3.4 Relații în teritoriu - căi de comunicație ......................................................................................... 8

4. Analiza critică a circulației existente - Diagnoză ........................................................................... 11

4.2 Zonele generatoare și polarizatoare de trafic ............................................................................. 12

4.3 Caracteristici infrastructură rutieră ............................................................................................ 12

5. Caracteristicile traficului .............................................................................................................. 21

5.2 Situația actuală a traficului ........................................................................................................ 23

5.3 Parcări și stații de autobuz ......................................................................................................... 27

5.4 Pietoni și bicicliști ....................................................................................................................... 27

5.5 Transportul în comun ................................................................................................................. 27

6. Prognoza dezvoltării circulației .................................................................................................... 29

6.2 Capacitatea de circulație ............................................................................................................ 33

6.2.1. Debitul orar de calcul ...................................................................................................... 34

7. Terapia circulației ........................................................................................................................ 36

1. Documente care au stat la baza studiului de trafic

În vederea actualizării Planului Urbanistic General, primăria comunei Aghireșu a solicitat

Fig. 3.1 Încadrare în teritoriu

Fig. 3.2 Localități aparținătoare

Comuna este străbătută de DJ 108C și DJ 108N, iar pe o lungime de 12 km este

3.2 Mobilitate și accesibilitate

3.3 Încadrare în zona de influență

Expansiunea rezidenţială şi creşterea foarte rapidă a populaţiei din zona metropolitană a

3.4 Relații în teritoriu - căi de comunicație

Fig. 3.3 Relații cu drumurile din rețeaua națională de transport

• Drumul comunal DC137, cu o lungime de 8,4 km în teritoriul comunei se

4. Analiza critică a circulației existente - Diagnoză

4.1 Parametri social economici

− Siniat - producție de plăci de gips carton.

4.2 Zonele generatoare și polarizatoare de trafic

4.3 Caracteristici infrastructură rutieră

Fig. 4.1 Drumul județean DJ108C

Fig. 4.2 Drumul județean DJ108N

Fig. 4.3 Drumul comunal DC 133

Fig. 4.4 Drumul comunal DC 137

Fig. 4.5 Drumul comunal DC138

Pe traseu nu sunt parcări amenajate. Marcajul longitudinal și transversal lipsește parțial.

Fig. 4.6 Drumul comunal DC140A

Fig. 4.7 Drumul comunal DC142A

Drumuri secundare în localități

Aghireşu Fabrici (reședința de comună)

Ticu -Colonie și Ticu sat

5. autocamioane și derivate cu 2 axe;

Fig. 5.1 Amplasare posturi recenzare vehicule

5.2 Situația actuală a traficului

qkj = valori de trafic măsurat pe grupe de vehicule

akj = coeficient de stabilire a valorilor de trafic pentru un interval de 14,24 ore

DJ108C benzi de circulaţie

Compoziţia traficului, care rezultă din datele existente şi observaţiile de pe teren, se

Fig. 5.2 Compoziția traficului 2018

5.3 Parcări și stații de autobuz