Memoriu de Prezentare Cluj Si Salaj Rev.2 PDF

MEMORIUL DE PREZENTARE PENTRU
OBŢINEREA
ACORDULUI DE MEDIU
rev. 2
“Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și

apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020”
ELABORATOR: S.C. EPMC CONSULTING S.R.L, str. Cometei nr.42A,

Cluj-Napoca, 400493, jud.Cluj.
BENEFICIAR: COMPANIA DE APĂ SOMEȘ S.A., Bd. 21 Decembrie 1989,

nr. 79, 400604, Cluj-Napoca, jud.Cluj.
Iunie 2016
www.epmc.ro EPMC Consulting SRL, Cluj-Napoca, Str. Cometei nr. 42A / 2, CP 400493, România
Tel/fax: +4 0264 411 894, [email protected], CUI RO24799569, J12/4713/2008
CUPRINS
A. Denumirea proiectului ............................................................................................. 6
B. Titularul proiectului.................................................................................................. 6
C. Descrierea proiectului ............................................................................................. 6
C.1 Rezumatul proiectului.............................................................................................. 6
C.2 Justificarea necesității proiectului ......................................................................... 9
C.3 Localizarea ............................................................................................................. 11
C.4 Elementele specifice proiectului propus ............................................................. 15
C.4.1 Elementele constructive ale proiectului ................................................................. 15

C.4.2 Descrierea investiţiei ............................................................................................. 16
C.4.3 Etape în realizarea investiției............................................................................... 198
C.4.4 Descrierea instalaţiei şi a fluxului tehnologic ....................................................... 200
C.4.5 Materii prime și auxiliare, energie și combustili utilizați ....................................... 218
C.4.6 Utilaje și echipamente utlizate pentru realizarea investiției ................................. 222
C.5 Situația utilităților și analiza de consum ............................................................ 222
C.5.1 Alimentarea cu apă ............................................................................................. 222

C.5.2 Evacuarea apelor uzate ...................................................................................... 223
C.5.3 Alimentarea cu energie electrică ......................................................................... 223
C.5.4 Alimentarea cu energie termică ........................................................................... 223
C.6 Alternative care au fost analizate în realizarea proiectului .............................. 223
C.7 Relația cu alte proiecte existente și planificate ................................................. 225
D. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA EVACUAREA ȘI

DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU ......................................................................... 226
D.1 Protecția calității apelor ....................................................................................... 227
D.1.1 Surse de poluare ................................................................................................. 227

D.1.2 Instalații pentru epurarea sau preepurarea apelor ............................................... 227
D.1.3 Măsuri pentru prevenirea/reducerea impactului .................................................. 228
D.2 Protecția aerului ................................................................................................... 229
Pag. 2
D.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor ..................................................... 231
D.4 Protecția împotriva radiațiilor ............................................................................. 233
D.5 Protecția solului și subsolului ............................................................................ 233
D.6 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public .................... 235
D.7 Impactul cumulat al proiectului propus cu alte proiecte .................................. 235
D.8 Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament......................................... 238
D.9 Gospodărirea substanțelor chimice și periculoase .......................................... 241
E. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ......................................... 242
F. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ....................................... 247
G. LUCRĂRI DE REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIȚIEI .................................................................................................................... 251
H. INFORMAŢII REFERITOARE LA RELAŢIA PROIECTULUI CU ARII NATURALE

PROTEJATE ................................................................................................................... 251
I. ANEXE................................................................................................................... 267
Pag. 3
Pag. 4
LISTĂ ABREVIERI
Abreviere Semnificaţie
DJ Drum judeţean
DN Drum naţional
HG Hotărâre de Guvern
KM Kilometri
ORD Ordin
PEID Polietilenă de înaltă densitate
NTU Unităţi nefelometrice de turbiditate
SEAU Staţie de epurare a apelor uzate
STA Staţie de tratare a apei
STAU Staţie de pompare a apelor uzate
SU Substanţă uscată
UAT Unitate administrativ-teritorială
Pag. 5
A. DENUMIREA PROIECTULUI
“Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din

județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020 ”.
Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 a HG nr. 445/2009 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, la următoarele puncte:
 13 a) orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa
nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi
executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;
 10 b) proiecte de dezvoltare urbană.
B. TITULARUL PROIECTULUI
Persoana juridică: Compania de Apă SOMEȘ S.A.

Adresă : Bulevardul 21 Decembrie 1989, nr 79, Municipiul Cluj Napoca
Telefon : 0264/590863
Adresă de e-mail : [email protected], [email protected]
C. DESCRIEREA PROIECTULUI
C.1 Rezumatul proiectului
Lucrările propuse prin “Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și

apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020” presupun extinderea şi
reabilitarea infrastructurii existente de alimentare cu apă şi canalizare din judeţele Cluj şi
Sălaj.
În cele ce urmează sunt redate sintetic tipurile de lucrări propuse prin proiect şi
unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora au fost propuse lucrările în cauză:
Tabel 1. Sinteză a lucrărilor propuse la nivel de UAT
Tip de lucrare Unitate administrativ-teritorială

Cluj-Napoca, Floreşti, Apahida, Feleacu, Cojocna, Ceanu
Extindere a reţelei de
Mare, Iclod, Aghireşu, Gârbău, Gherla, Sânmartin, Ţaga,
distribuţie a apei potabile
Buza, Cătina, Dej, Mica, Cuzdrioara, Căşeiu, Chiuieşti,
Pag. 6
Unguraş, Bobâlna, Recea Cristur, Huedin, Poieni, Izvorul
Crişului, Băişoara, Căpuşu Mare, Chinteni, Vultureni,
Aşchileu, Mica, Ceanu Mare, Zalău, Şimleu Silvaniei,
Cehu Silvaniei, Almaşu, Hereclean, Mirşid, Năpradea,
Sălăţig, Dragu, Hida, Zimbor, Românaşi, Buciumi, Surduc,
Cristolţ, Băbeni, Horoatu Crasnei, Bănişor, Cizer, Pericei,
Măerişte, Bobota, Nuşfalău, Boghiş, Ip, Sânmihaiu
Almaşului, Vârşolţ
Cluj-Napoca, Floreşti, Baciu, Apahida, Gilău, Gherla, Dej,
Reabilitare a reţelei de
Huedin, Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei,
distribuţie a apei potabile
Aghireşu, Bonţida, Cojocna, Unguraş
Cluj-Napoca, Apahida, Gherla, Dej, Cuzdrioara, Sic,
Extindere reţea de
Huedin, Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei,
canalizare
Hereclean, Sărmăşag, Bobota
Reabilitare reţea de Cluj-Napoca, Baciu, Gherla, Dej, Huedin, Zalău, Jibou,
canalizare Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Aghireşu
Mărirea capacităţii la SEAU existentă: Sărmăşag
Staţie de epurare
SEAU propusă: Sic
Instalaţie de uscare a nămolului şi valorificare termică a
acestuia: Cluj-Napoca
Completare şi extindere treaptă existentă de nămol:
Facilităţi de tratare a
Gherla
nămolului
Realizare platformă de stocare a nămolului: Dej
Alte facilități Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Jibou
Realizare treaptă terţiară de epurare Huedin
Apahida, Cojocna, Aghireşu, Baciu, Feleacu, Floreşti,
Aşchileu, Chinteni, Gherla, Sânmartin, Ţaga, Cătina, Mica,
Conductă de aducţiune Căşeiu, Chiuieşti, Unguraş, Bobâlna, Recea Cristur,
Sâncraiu, Poieni, Izvorul Crişului, Căpuşu Mare, Vultureni,
Almaşu, Dragu, Hida, Creaca, Zalău, Vârşolţ, Bobota,
Pag. 7
Crasna, Nuşfalău, Marca, Jibou, Meseşenii de Jos,
Hereclean, Mirşid, Someş-Odorhei, Năpradea, Sălăţig,
Agrij, Sânmihaiu Almaşului, Zimbor, Românaşi, Buciumi,
Surduc, Cristolţ, Băbeni, Letca, Lozna, Horoatu Crasnei,
Bănişor, Cizer, Pericei, Măerişte, Sărmăşag, Camăr,
Vălcău de Jos, Boghiş, Ip, Halmăşd, Bălan, Carastelec,
Şimleu Silvaniei
Reabilitare conductă de
Cluj-Napoca, Aghireşu, Poieni
aducţiune
Cluj-Napoca, Dej, Huedin, Apahida, Cuzdrioara, Sic,
Extindere conductă de
Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Şimleu Silvaniei, Bobota,
refulare
Hereclean, Sărmăşag
Cluj-Napoca, Huedin, Gherla, Aghireşu, Apahida,
Aşchileu, Baciu, Bobâlna, Căşeiu, Cătina, Chiuieşti,
Chinteni, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Iclod, Mica, Poieni,
Amplasare rezervoare noi Recea Cristur, Sânmartin, Ţaga, Unguraş, Vultureni,
de înmagazinare a apei Zalău, Cehu Silvaniei, Băbeni, Bănişor, Bobota, Boghiş,
potabile Buciumi, Cristolţ, Dragu, Fildu de Jos, Hida, Horoatu
Crasnei, Ip, Măerişte, Mirşid, Năpradea, Nuşfalău, Pericei,
Românaşi, Sânmihaiu Almaşului, Sălăţig, Surduc, Zimbor,
Cizer, Vârşolţ
Reabilitare rezervoare de Huedin, Aghireşu, Apahida, Bobâlna, Cojocna, Gilău,
înmagazinare a apei Izvorul Crişului, Unguraş, Zalău, Jibou, Nuşfalău, Valcău
potabile de Jos, Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Aghireşu, Aşchileu, Bobâlna,
Cătina, Chiuieşti, Chinteni, Cojocna, Feleacu, Mica,
Amplasare staţii de Poieni, Sânmartin, Ţaga, Unguraş, Zalău, Recea Cristur,
clorinare Cehu Silvaniei, Băbeni, Bănişor, Bobota, Boghiş, Buciumi,
Cizer, Cristolţ, Dragu, Hida, Horoatu Crasnei, Ip, Măerişte,
Mirşid, Năpradea, Nuşfalău, Pericei, Românaşi,
Pag. 8
Sânmihaiu Almaşului, Sălăţig, Surduc, Zimbor, Căşeiu
Reabilitare prin înlocuire
Vârşolţ
staţie de clorinare
Reabilitare staţie de tratare
Cluj-Napoca - Gilău
a apei
Reabilitare sursă
Cluj-Napoca - Floreşti, Căpuşu Mare
subterană de apă
Captare izvoare Băişoara
Cluj-Napoca, Dej, Huedin, Gherla, Apahida, Bobâlna,
Buza, Căpuşu Mare, Căşeiu, Cătina, Chiuieşti, Chinteni,
Feleacu, Floreşti, Mica, Recea Cristur, Sâncraiu,
Amplasare staţii noi de Sânmartin, Ţaga, Unguraş, Agrij, Bănişor, Bobota,
pompare a apei potabile Buciumi, Camăr, Cizer, Crasna, Cristolţ, Halmăşd,
Horoatu Crasnei, Ip, Măerişte, Marca, Meseşenii de Jos,
Mirşid, Zalău, Cehu Silvaniei, Nuşfalău, Sânmihaiu
Almaşului, Boghiş
Reabilitare staţii de
Iclod
pompare a apei potabile
Cluj-Napoca, Dej, Huedin, Apahida, Cuzdrioara, Sic,
Amplasare staţii noi de
Gilău, Jibou, Cehu Silvaniei, Bobota, Hereclean, Zalău,
pompare a apelor uzate
Şimleu Silvaniei
Reabilitare staţii de
Floreşti
pompare a apelor uzate
C.2 Justificarea necesității proiectului
Având în vedere că proiectul propus are ca scop extinderea sau reabilitarea

rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din județul Cluj, se consideră că prin
implementarea acestuia se va aduce o imbunatățire a serviciilor oferite în prezent
populației și agenților economici de alimentare cu apă şi colectare a apelor uzate
menajere.
Pag. 9
De asemenea, prin realizarea lucrărilor în sistemele de alimentare cu apă se vor
asigura următoarele:
 conformarea cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile prin creșterea
gradului de deservire în municipiul Cluj-Napoca și extinderea sistemului prin
inființarea serviciului în localități cu un număr minim de 50 locuitori;
 reducerea deficiențelor sistemului și a riscului asupra sănătații populației prin
reabilitarea rețelelor realizate din materiale necorespunzătoare cu pierderi mari de
apă, stații de pompare și a unor rezervoare;
 aducerea la parametrii cantitativi ai apei, modernizarea echipamentelor si
reducerea costurilor de operare/întreținere la sursa subterană Florești;
 recuperarea apei de spălare și deshidratarea nămolului la stația de tratare a apei
Gilău;
 monitorizarea calității apei și optimizarea distribuției clorului în rețeaua de distribuție
prin realizarea reclorinărilor în sistem, asigurându-se încadrarea în Legea 458/2002
cu modificările ulterioare, cu privire la cantitatea de Cl rezidual la consumatorul
final;
 reducerea numărului de avarii la reţelele de distribuţie, hidranţi şi branşamente;
 asigurarea unei capacităţi hidraulice suficiente a reţelei de distribuţie;
 evitarea unor pierderi mari de apă;
 reducerea riscurilor asupra sănătăţii umane;
Pentru apele uzate se vor respecta cerințele Directivei 91/271/CE privind calitatea
și epurarea apelor uzate de la aglomerarile cu mai mult de 2000 locuitori echivalenți,
perioada de tranziție pentru implementarea acestei directive expirând în decembrie 2015 –
pentru asigurarea epurării apelor uzate urbane în aglomerări cu peste 10000 l.e și în
decembrie 2018 – pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane în aglomerări cu
peste 2000 l.e.
Având în vedere că proiectul propus are ca scop extinderea şi reabilitarea reţelelor
de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Sălaj, prin implementarea acestuia se va
aduce o îmbunătăţire a serviciilor de alimentare cu apă, canalizare a apelor uzate
menajere oferite în prezent populaţiei şi agenţilor economici.
Principalele argumente în sprijinul necesităţii proiectului propus constau în
următoarele:
Pag. 10
 conformarea cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile prin înfiintarea
serviciului în localităţi cu un număr minim de 50 locuitori-asigurarea necesarului de
apă potabilă pentru consumatorii din zone defavorizate;
 reducerea numărului de avarii la reţelele de distribuţie, hidranţi şi branşamente;
 asigurarea unei capacităţi hidraulice suficiente a reţelei de distribuţie;
 evitarea unor pierderi mari de apă;
 reducerea riscurilor asupra sănătăţii umane.
Pentru apele uzate, proiectul propus are în vedere îndeplinirea cerinţelor Directivei
91/271/CE privind calitatea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările cu mai mult de
2000 locuitori echivalenţi, perioada de tranziţie pentru implementarea acestei directive
expirând în decembrie 2015 – pentru asigurarea epurării apelor uzate urbane în
aglomerări cu peste 10000 l.e şi în decembrie 2018 – pentru colectarea şi epurarea apelor
uzate urbane în aglomerări cu peste 2000 l.e.
Proiectul propus vine în completarea unor proiecte încheiate în cadrul sistemului de
alimentare cu apă şi canalizare existent la nivelul celor două judeţe. Trebuie precizat faptul
că odată realizat, proiectul va contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor de ap,
precum şi la colectarea şi tratarea corespunzătoare a apelor uzate, în conformitate cu
prevederile europene în vigoare. Astfel, finalitatea di unui asemenea proiect constă în
însăşi rezolvarea unor probleme de mediu.
C.3 Localizarea
Infrastructura reţelei de apă şi apă uzată va fi se extinsă sau reabilitată în unităţile

administrativ-teritoriale reprezentate în figura de mai jos, lucrările propriu-zise fiind
realizate atât în intravilanul cât şi în extravilanul comunelor prevăzute, de regulă de-a
lungul drumurilor şi a căilor de comunicaţii existente din cadrul unităţilor administrative.
Lucrările propuse în judeţele Cluj şi Sălaj sunt amplasate în:
Municipiul Cluj-Napoca
Municipiul Dej
Oraşul Gherla – localităţile Gherla, Hășdate și Silivaș
Oraşul Huedin
UAT Bobâlna – localităţile Bobîlna, Oşorhei şi Vâlcele
Pag. 11
UAT Căşeiu – localităţile Guga şi Sălătruc
UAT Chiuieşti – localităţile Chiuieşti, Măgoaia şi Strîmbu
UAT Cuzdrioara – localităţile Cuzdrioara şi Mănăşturel
UAT Mica – localităţile Mica, Mănăstirea, Nireş, Sânmarghita şi Dîmbu Mare
UAT Unguraş – localităţile Unguraş, Batin şi Valea Unguraşului
UAT Recea Cristur – localităţile Recea Cristur, Căprioara, Elciu, Pustuţa,
Ciubăncuţa, Osoi, Escu, Jura
UAT Buza – localitatea Buza
UAT Cătina – localitatea Feldioara
UAT Sânmartin – localităţile Sânmartin, Diviciorii Mari, Târguşor, Mahal
UAT Ţaga – localitatea Năsal
UAT Sic – localitatea Sic
UAT Izvorul Crişului – localităţile Izvorul Crişului, Şaula şi Nearşova
UAT Sâncraiu – localităţile Aluniş şi Brăişoru
UAT Poieni – localitatea Morlaca
UAT Aghireşu – localităţile Aghireşu, Aghireşu Fabrici, Băgara, Dorolţ, Inucu,
Macau
UAT Băişoara – localitatea Muntele Băişorii
UAT Căpuşu Mare – localităţile Căpuşu Mare, Păniceni, Dângău Mare
UAT Gârbău – localitatea Gârbău
UAT Gilău – localitatea Gilău
UAT Apahida – localităţile Apahida, Câmpeneşti, Sânnicoara, Corpadea, Sub-
Coasta
UAT Aşchileu – localităţile Aşchileu Mare, Aşchileu Mic, Cristorel şi Fodora
UAT Baciu – localitatea Baciu
UAT Bonţida – localităţile Bonţida, Răscruci
UAT Ceanu Mare – localitatea Strucuţ
UAT Chinteni – localităţile Chinteni, Vechea, Feiurdeni, Satu Lung, Sanmartin şi
Măcicaş
UAT Cojocna – localităţile Cojocna, Iuriu de Câmpie
UAT Feleacu – localităţile Gheorgheni, Sărădiş şi Vâlcele
UAT Floreşti – localitatea Floreşti
Pag. 12
UAT Iclod – localităţile Orman, Iclod şi Iclozel
UAT Vultureni – localităţile Vultureni, Băbuţiu, Făureni şi Şoimeni
UAT Dragu – localităţile Voievodeni, Dragu
UAT Hida – localităţile Hida, Trestia
UAT Creaca – localităţile Brebi, Jac
UAT Mirsid – localităţile Mirsid, Moigrad
UAT Mesesenii de Jos – localităţile Aghires, Mesesenii de Jos
UAT Zalău – localităţile Zalau, Stana
UAT Hereclean – localităţile Hereclean, Badon, Panic
UAT Vârşolt – localităţile Varsolt, Recea
UAT Pericei – localităţile Pericei
UAT Simleu Silvaniei – localităţile Simleu Silvaniei
UAT Jibou – localităţile Jibou, Husia
UAT Somes Odorhei – localităţile Somes Odorhei
UAT Almasu – localitatea Almasu
UAT Fildu de Jos – localitatea Fildu de Jos
UAT Salatig – localităţile Notig
UAT Cehu Silvaniei – localităţile Cehu Silvaniei, Nadis, Horatu Cehului, Ulciug,
Motis
UAT Zimbor – localităţile Zimbor, Sutor, Chendremal, Sancraiu Almasului
UAT Sanmihaiu Almasului – localităţile Sanmihaiu Almasului, Bercea, Santa Marina
UAT Romanasi – localităţile Romanasi, Ciumarna
UAT Agrij – localităţile Agrij, Rastoltu Desert
UAT Buciumi – localităţile Buciumi, Bodia, Bogdana, Sangiorgiu de Meses
UAT Surduc – localităţile Surduc, Cristoltel, Tihau
UAT Cristolt – localităţile Cristolt, Valeni
UAT Babeni – localităţile Babeni, Ciocmani
UAT Letca – localităţile Letca, Cuciulat, Toplita
UAT Lozna – localităţile Lozna
UAT Napradea – localităţile Napradea, Somes Guruslau, Tranis
UAT Crasna – localităţile Crasna, Ratin
UAT Banisor – localităţile Banisor, Peceiu, Ban
Pag. 13
UAT Horatu Crasnei – localităţile Horatu Crasnei, Starciu
UAT Cizer – localităţile Cizer, Plesca
UAT Maeriste – localităţile Maeriste, Cristelec, Giurtelecu Simleului, Maladia, Doh,
Uileacu Simleului
UAT Camar – localităţile Camar
UAT Sarmasag – localităţile Sarmasag
UAT Bobota – localităţile Bobota, Dersida, Zalnoc
UAT Nusfalau – localităţile Nusfalau, Bilghez
UAT Boghis – localităţile Boghis
UAT Valcaul de Jos – localităţile Valcaul de Jos
UAT Ip – localităţile Cosmiciu de Jos, Cosmiciu de Sus, Zauan
UAT Marca – localităţile Marca si Porti
UAT Halmasd – localităţile Halmasd, Aleus, Cerisa, Drighiu
UAT Bălan – traseu aducțiune
UAT Carastelec – traseu aducțiune
Figura 1. Aria de desfășurare a proiectului pe unități administrativ-teritoriale

Pag. 14
C.4 Elementele specifice proiectului propus
C.4.1 Elementele constructive ale proiectului
În cele ce urmează sunt prezentate sintetic elementele propuse prin proiect.

 Conducta de aducţiune principală, ramificaţiile acesteia şi legăturile la rezervoare
vor urma traseul drumurilor comunale, judeţene, naţionale, de exploatare precum şi
a străzilor din interiorul localităţilor de pe traseu. Se va urmări pe cât posibil ca
amplasarea conductei să se faca în afara părţii carosabile astfel încât să fie
afectată o suprafaţă cât mai mică de carosabil. Terenurile respective sunt
catalogate ca spaţiu public şi amplasamentul poate fi predat pentru realizarea
investiţiei.
 Traseul conductelor s-a stabilit pe lângă drumurile existente în zonă, astfel încât să
nu fie afectate terenurile agricole sau alte terenuri aflate în proprietate privată,
existente în zonă. În acest sens, nu este necesară stabilirea situaţiei juridice a
terenului pentru dreptul de servitute. Această soluţie a fost stabilită şi pentru a
facilita atât lucrările de realizare a conductei de aducţiune, cât şi lucrările de
exploatare şi întreţinere ulterioare punerii în funcţiune. Suprafaţa de teren ocupată
de această lucrare este suprafaţă ocupată temporar, respectiv zona unde se
execută tranşeea pentru pozarea conductei.
 Conductele de aducțiune sunt din fontă ductilă concepute să reziste la presiuni
înalte, în general cu mult superioare valorilor obișnuite din rețele. Patul de pozare
trebuie sa fie din material adecvat și să asigure un suport uniform și continuu pentru
conducte. Trebuie evitate încărcările punctiforme, și schimbările bruște ale curburii
peretelui conductei.
 Ramificațiile secundare și branșamentele la rezervoare se vor realiza cu conducte
de polietilenă de înaltă densitate (PEHD) se vor utiliza numai materiale
reglementate la noi în țară. La alegerea acestui material s-a avut in vedere
comportamentul bun al conductelor și armăturilor la presiuni înalte, uşurinţă la
montaj, manevrare, transport şi depozitare, precum şi asigurarea unor condiţii de
buna funcţionare in timp.
Pag. 15
 Pozarea aductiunii se va face pe cât posibil pe drumurile de pământ sau pe
drumuri agricole, aparținând consiliilor locale aferente localităților.
C.4.2 Descrierea investiţiei
Investiția propusă constă în amplasarea conductei de aducțiune Cluj-Sălaj și a

ramificațiilor principale ale acesteia, urmată de extinderi sau reabilitări ale rețelelor locale
de distribuție a apei potabile și de canalizare. La acestea se adaugă investiții în realizarea
sau reabilitarea unor rezervoare de înmagazinare a apei, la stațiile de tratare și la stațiile
de epurare a apelor uzate, precum și crearea unor noi SEAU.
Conducta de aducțiune Cluj-Sălaj propusă are următoarele trasee și ramificații:
 Aducţiunea Cluj (rez. Odobeşti) - Zalău: 96,224 km;
 Aducţiunea Zalău - Şimleul Silvaniei şi Bălan (Chendrea) - Cehu Silvaniei: 68,472
km;
 Ramificaţie Ugruţiu - Sâncraiu Almaşului - Sânmihaiu Almaşului - Bercea: 15,743
km;
 Ramificaţie Bălan - Letca - Lozna: 39,798 km;
 Ramificaţie Someş-Odorhei - Năpradea: 5,598 km;
 Ramificaţie Crasna - Ban - Cizer: 17,299 km;
 Ramificaţie Şimleul Silvaniei - Bobota - Camăr: 25,475 km;
 Ramificaţie Crasna - Marca: 30,067 km;
 Ramificaţie Romiţa - Ciumarna - Răstolţ Deşert - Buciumi: 22,006 km;
 Ramificaţie Meseşenii de Jos: 5,665 km;
 Ramificaţie Hereclean: 4,280 km.
În tabelul următor sunt centralizate lungimile pe diametre şi presiuni ale conductei
de aducţiune Cluj - Sălaj.
Tabel 2. Lungimi şi tipuri de conducte de aducţiune

Nr. Crt. Material Dn/De (mm) Pn (bari) L (m)
1 Fonta ductila 700 25 13440
Pag. 16
13 PEID 200 16 4593
14 PEID 200 20 5807
15 PEID 200 25 3465
16 PEID 180 20 754
17 PEID 160 25 8816
18 PEID 160 20 15479
19 PEID 160 16 3865
20 PEID 160 10 9535
21 PEID 140 25 7090
22 PEID 140 20 8085
23 PEID 140 16 9416
24 PEID 140 12.5 8007
25 PEID 125 25 4800
26 PEID 125 20 23484
27 PEID 125 16 9323
28 PEID 125 10 3917
29 PEID 110 25 18033
30 PEID 110 20 34201
31 PEID 110 16 36430
32 PEID 110 10 19852
33 PEID 90 25 2441
34 PEID 90 20 9175
35 PEID 90 16 9613
36 PEID 90 10 14436
37 PEID 63 25 7619
38 PEID 63 20 7873
39 PEID 63 16 24358
40 PEID 63 10 7142
Total = 516863 m
Pag. 17
Pe traseul conductei de aducţiune vor fi amplasate o staţie de pompare principală
în Cluj-Napoca şi 22 de staţii de pompare secundare, la care se adaugă staţiie de
pompare amplasate, descrise pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.
Pornind de la conducta de aducțiune principală și ramificațiile acesteia, în cele cu
urmează sunt descrise investiţiile propuse în fiecare unitate administrativ-teritorială care
face parte din aria de desfăşurare a proiectului.
Întrucât lucrările de extindere şi cele de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă
şi canalizare, precum şi cele de reabilitare a staţiilor de pompare şi reabilitare a
rezervoarelor de înmagazinare se desfăşoară urmând aceleaşi etape, indiferent de
amplasamente, acestea sunt descrise o singură dată, în cadrul capitolului C.4.3. Etape în
realizarea investiţiei.
UAT CLUJ-NAPOCA
Alimentare cu apă
 reabilitare sursă subterană de apă Floreşti;
 reabilitare staţie de tratare Gilău;
 reabilitare conducte de transport apă: 7500 m;
 staţie de pompare nouă: 11 buc;
 reabilitare reţea de distribuţie: 20000 m;
 extindere reţea de distribuţie (zone nou construite) şi extinderi necesare funcţionării
reţelei de distribuţie: 28000 m;
 reabilitare rezervor înmagazinare: 1 buc;
 rezervoare de înmagazinare noi: 4 buc (2 x V=500 mc, 1 x V=300 mc, 1 x V=200
mc Cluj-Napoca).
În ceea ce priveşte staţia de tratare de la Gilău, aceasta va fi dimensionată la un
debit maxim zilnic de 9540 m3/h. Lucrările prevăzute a se implementa în cadrul staţiei de
tratare au caracter de reabilitare şi modernizare şi se referă la următoarele obiective:
 centrală hidroelectrică;
 staţie de microsite;
 decantoare lamelare;
 filtre rapide de nisip;
Pag. 18
 bazin de stocare şi îngroşare nămol, inclusiv staţie de pompare nămol;
 instalaţie pentru deshidratarea nămolului, inclusiv depozit temporar pentru
depozitarea nămolului deshidratat;
 instalaţie de creştere a durităţii;
 laborator pentru determinarea calităţii apei;
 tablou de distribuţie general;
 sistem SCADA.
Investiţii care privesc instalarea centralei hidroelectrice de la STA Gilău
Având în vedere faptul că apa de alimentare a staţiei de tratare de la Gilău dispune
de rezerve de energie hidrodinamică la intrare în aceasta, a fost propusă o soluţie de
valorificare a acestora, prin producerea de energie electrică. pentur atingerea acestui
deziderat, a fost propusă instalarea unui hidroagregat cu turbină Francis în staţia de
tratare Gilău dimensionat pentru debitul mediul anual Q=1,65m 3/s şi căderea netă H=17m,
pentru cazul alimentării cu apă, din sursa de bază, MHC Tarniţa.
Prin execuţia şi exploatarea unei centrale hidroelectrice în incinta Staţiei de Tratare
de Apă de la Gilau se creează ce puţin două avantaje importante:
- utilizarea potenţialului energetic al apei pentru a acoperi o parte din consumul
propriu de energie electrică al staţiei;
- reducerea presiunii apei la intrare în staţie, necesară tehnologic, care acum se
realizează mecanic, cu o vană de rupere a presiunii.
Amenajarea propusă este formată din următoarele echipamente principale:
 hidroagregat compus din:
 turbină Francis cu:
o debit nominal 1,65 m3/s;
o cădere nominală 17 m;
o turaţia nominală 1000 rot/min;
o puterea la cuplă 320 kW;
o randament nominal 90.28 %;
o diametru de intrare 1000 mm;
 generator asincron cu:
o putere nominală 290 kW;
o tensiunea nominală 0,4 kW;
Pag. 19
o turaţia nominală 1000 rot/min;
o factorul de putere 0,74;
 vane (3 buc., intrare/ieşire turbină, by-pass);
 dulap de forţă;
 dulap de comandă.
Generatorul hidroagregatului se cuplează pe barele de 0,4 kV ale staţiei electrice
din STA Gilău. La punctul de măsură al staţiei electrice se va înlocui actualul echipament
de măsură cu altul echipat cu contor bidirecţional, pentru măsurarea energiilor activă şi
rectivă.
Reglarea debitului de apă prin turbină se poate realiza în două moduri:
 prin aparatul director (AD) al turbinei, comandat de un traductor de nivel al apei în
dreptul micrositelor;
 prin sistemul actual, cu ajutorul vanei cu plutitor, la nivelul micrositelor.
Toate echipamentele menţionate se instalează într-o clădire cu structură uşoară
(schelet metalic, panouri cu izolaţie din poliuretan expandat). Hidroagregatul se montează
pe o fundaţie corect dimensionată pentru o masă m≈5800 kg şi turaţie n=1000 rot/min. Pe
lângă sala maşinilor, clădirea va include o cameră de comandă şi un grup sanitar.
Suprafaţa la sol a clădirii va fi S≈80m2 (10 x 8 m).
Toate lucrările descrise anterior reprezintă propuneri de amenajare ale proiectului
propus, lucrări propuse a fi amenajate în incinta staţiei de tratare Gilău. Energia electrică
astfel produsă va fi folosită local, pentru alimentarea staţiei de tratare a apei.
Reabilitarea staţiei de microsite
Lucrări propuse aferente staţiei de microsite sunt:
 înlocuire microsite existente, cu microsite cu motoare cu turaţie variabilă şi site din
oţel inox.
 înlocuire instalaţie de spălare microsite, inclusiv grup de pompare;
 debitmetru pe conducta de refulare a staţiei de pompare spălare microsite;
 prevederea de stavile electrice la microsite;
 înlocuire instalaţie de încălzire
 sistem de automatizare funcţionare/spălare microsite;
 realizare sistem de dezumidificare;
Pag. 20
 înlocuire vane la intrarea în microsite cu vane electrice.
Reabilitare decantoare
Lucrările propuse pentru reabilitarea decantoarelor sunt:
 reabilitarea structurală a celor patru decantoare şi a căilor de rulare aferente
podului raclor, precum şi reabilitarea sau înlocuirea podului raclor sau a
elementelor acestora din decantorul suspensional.
 schimbarea tabloului electric şi de automatizare şi a instalaţiei electrice şi de
automatizare a podului raclor, dacă va fi cazul.
 reabilitarea sau schimbare mixerul vertical din camera de reacţie, aferent
decantorului suspensional.
 schimbarea blocurilor lamelare, precum şi a structurii de fixare şi susţinere a
acestora.
 înlocuirea vanelor de pe conductele de evacuare a nămolului din decantoare, cu
vane electrice tip cuţit, ce vor putea fi programate pe timer să deschidă la un anumit
interval de timp.
 schimbarea grupurilor de antrenare pentru recircularea nămolului.
 înlocuirea confecţiile metalice (inclusiv deversoare), stavilelor şi vanelor aferente
decantoarelor.
 prevederea unor instalaţii de ridicat electrice pentru blocurile lamelare din
decantoarele lamelare.
Reabilitarea staţie de filtrare
Lucrări propuse pentru reabilitarea staţiei de filtrare sunt:
 lucrările de reabilitare includ schimbarea instalaţiilor hidraulice din galeria de
conducte până la legătura cu pompele de spălare şi suflante, cu conducte din oţel
inox AISI 304;
 schimbarea vanelor existente în galeria de conducte, cu vane cu acţionare electro-
pneumatică;
 schimbarea vanelor cu flotor de la ieşirea apei din cuva filtrelor, precum şi
schimbarea distribuitoarelor de la fitre cu distribuitoare din oţel inox AISI 304.
Pag. 21
 realizarea unui sistem automat de reglare a nivelului în filtre, prin montarea
senzorilor de nivel ultrasonici la fiecare filtru şi automatizarea vanelor de intrare şi
ieşire a apei în filtre.
 schimbarea sistemului de aer instrumental, inclusiv al compresorului de aer;
 realizarea unui sistem automat de funcţionare şi spălare a filtrelor şi reabilitarea
panourilor de comandă ale filtrelor.
 realizarea unui sistem de dezumidificare în sala filtrelor;
 schimbarea geamurilor din sălile filtrelor;
 realizarea unui sistem de transport al nisipului ce trebuie schimbat/evacuat din filtre.
Instalaţie de corecţie a pH-ului şi a durităţii apei:
Lucrări propuse pentru instalaţia de corecţie a pH-ului şi a durităţii apei sunt:
 instalaţie preparare - dozare apă de var:
 instalaţie dozare dioxid de carbon prevăzută cu:
 sistem de dozare;
 debitmetru;
 vaporizator;
 rezervor de dioxid de carbon.
Instalaţie de recuperare a apei spălarea filtrelor şi îngroşarea nămolului:
 decantor radial prevăzut cu pod raclor;
 staţie de pompare;
 bazin de stocare şi îngroşare echipat cu pod raclor şi prag deversor cu diametrul de
8 m şi înălţime utilă de 2,77 m;
 staţie pompare supernatant cu debitul de 108 m3/zi;
 staţie de pompare nămol îngroşat;
 instalaţie de deshidratare nămol.
Instalaţia de deshidratare a nămolului cu capacitatea de 4 m 3/h:
 bazin tampon de stocare şi omogenizare cu un volum util de 8 m3;
 filtru-presă;
 instalaţie de preparare - dozare polimer;
 pompe dozatoare polielectrolit;
 depozit stocare polimer.
Pag. 22
Străzi în interiorul limitelor amplasamentului staţiei:
 lucrări de terasamente; compactare, rambleiere, drenaj;
 realizare căi de acces, zone verzi şi nivelare teren;
 platformă betonată în incinta gospodăriei de apă;
 trotuar de 1 m lăţime pentru circulaţia pietonală în jurul fiecărui obiectiv din incinta
gospodăriei de apă.
Împrejmuirea staţiei şi sistematizarea:
 împrejmuire din plasă bordurată zincată cu înălţimea de 2,00 m, montată pe stâlpi
metalici zincaţi, la distanţă de maximum 4 m unul de altul, cu 3 rânduri de sârmă
ghimpată la partea superioară;
 poartă electrică culisantă cu lăţimea de 6,50 m şi o poartă de acces cu lăţimea de
1,20 m pentru accesul personalului, prevăzută cu senzori şi mecanism de oprire
automată pentru a preveni accidentele.
 cabină-poartă;
 sistem de supraveghere CCTV.
Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul staţiei:
 reţea de canalizare pentru colectare apei uzate de la toate structurile şi instalaţiile
aferente staţiei;
Alimentarea cu energie electrică:
 post de transformare nou tip anvelopa sau echivalent si va avea caracteristicile:
 tensiune alimentare înfăşurare primară: 20KV;
 tensiune alimentare înfăşurare secundară: 0,4KV;
 putere aparentă nominală: stabilită de antreprenor în funcţie de echiparea
staţiei.
 echipament de compensare a energiei electrice reactive;
 generator de rezervă cu combustibil lichid cu însonorizare acustică, cu bazin de
rezervă, pentru cel puţin 48 de ore şi kit de umplere automată a rezervorului.
Sistem de iluminat:
 sistem de iluminat exterior;
Instalaţie de paratrăsnet:
 instalaţie de paratrăsnet cu autoamorsare;
Pag. 23
 blocuri specializate de protectie la supratensiuni, montate dupa cum urmează:
 pe circuitul trifazat de intrare;
 pe circuitul monofazat de alimentare al traductoarelor, senzorilor, etc
 pe circuitul de semnal de iesire spre senzori.
Sistem de securitate antiefracţie
În ceea ce priveşte reabilitarea sursei de apă Floreşti, acesta presupune
următoarele lucrări:
 deznisiparea şi decolmatarea puţurilor;
 reabilitarea sau înlocuirea (dacă este cazul) a inelelor din beton de la partea
superioară a puţurilor şi a capacelor;
 reabilitarea sistemului de sifonare;
 dotarea fiecărui puţ cu câte un debitmetru, un traducător de nivel şi cu câte o vană
acţionată electric prin SCADA;
 înlocuirea conductelor de oţel cu diametrul de 63 mm ale sistemului de sifonare;
 montarea unor pompe de vid cu inel de lichid;
 vană electrică de reglare a debitului cu patru componente esenţiale: corp,
ansamblu membrană, capac şi acţionare electrică;
 drenurile vor fi refăcute:
 va fi executată o săpătură deschisă cu sprijinirea taluzurilor;
 în jurul conductei de dren se va realiza un filtru invers. Se vor asigura
epuismente în timpul execuţiei;
 conducta de dren va fi din inox DN6000 cu slituri care va permite captarea şi
transportul apei freatice până în puţul colector. Toate materialele ce intră în
compoziţia drenului orizontal vor fi corespunzătoare Directivei 98/83/CE
privind calitatea apei potabile;
 conductele vor fi echipate pe capetele ce intră în căminul colector cu vane sertar
acţionate cu servomotor. Sertarul pană este complet vulcanizat cu cauciu de
producţie de tip EDPM aprobat pentru apă potabilă;
 vor fi înlocuite vanele DN250, DN300, DN400, DN600 şi DN800 cu unele de nouă
generaţie;
Pag. 24
 lacurile de infiltrare a apei pentru îmbogăţirea freaticului vor fi decolmatate cu
draglina;
 jgheaburile de distribuţie amonte de la intrarea apei în decantoare şi jgheaburile de
colectare aval de la ieşirea apei din decantoare se vor reface;
 se va realiza un sistem centralizat de golire şi evacuare a lacurilor de îmbogăţire a
freaticului pentru întreţinerea acestora;
 canalul turbină va fi reabilitat prin cămăşuire cu beton armat sau va fi montată pe
interiorul acestuia o nouă conduct;
 sistemul de alimentare a lacurilor va fi reabilitat prin înlocuirea conductelor și a
vanelor existente;
 se va reface subtraversarea râului Someșul Mic în vederea alimentării lacurilor;
 sistemul de grătare al prizei de apă va fi înlocuit cu un sistem nou cu autocurățare;
 digul existent de pe malul drept se va aduce la la cotă prin completarea
terasamentelor din corpul digurilor cu material argilos. Materialul ce urmează a fi
depus în corpul digului va fi argilos și se va așterne și compacta în straturi
succesive de 30 cm grosime realizându-se un grad de compactare de 95%;
 eroziunile active din albia minoră se vor stopa prin protejarea malurilor cu prism de
arocamente cu înălțimea de 3 m și lățimea la coronament de de 1,5 m;
 pentru a pune în siguranță consolidările de mal, au fost proiectate praguri de fund
îngropate la cota talvegului;
 Captația D se va realiza în partea de nord a Captației 2 prin executarea a 3 noi
lacuri de infiltrare a apei pentru îmbogățirea freaticului și executarea unor noi linii de
drenamplasate între lacurile proiectate și lacurile Captației 2. Drenul se va executa
cu conductă de inox DN600 pe o lungime de 1130 m și cămine de vizitare din 50 în
50 de m. La capătul acestuia se va monta o vană care va permite izolarea drenului.
Puțul colector va fi comun cu cel existent la Captația 2. Lacurile proiectate au o
suprafață de 19700 mp și se vor executa la adâncimea de 2 m;
 pentru facilitarea accesului utilajelor pe malul stâng al Someșului Mic, va fi executat
un pod din beton, capabil de a susține autovehicule de gabarit mare;
 toate pompele și echipamentele vor fi înlocuite cu unele de nouă generație care
pot fi comandate și urmărite în exploatare din dispecerat;
Pag. 25
 căminele de vane uzate și care prezintă degradări structurale majore vor fi înlocuite
de unele noi;
 drumurile de acces din incintă, în prezent din pământ, vor fi modernizate. Drumul
de exploatare va avea lățimea de 4,2 m și se va executa dintr-un strat de 25 cm de
balast peste care se va așeza un strat de 20 cm de piatră spartă, 5 cm BAD20 și 4
cm BA16;
 se va reabilita punctea de acces din dreptul Captației 2;
 împrejmuirea va fi completată și reabilitată în zonele de deficiențe;
 a fost propusă instalarea unui sistem de securitate perimetral cu camere video;
 se va reface stația de clorinare de la Stația de pompare Florești și de la Captația 1;
 în vederea monitorizării calității apei subterane se vor executa 20 de puțuri de
monitorizare, atât în incinta frontului de captare, cât și în amonte de localitatea
Florești;
 forajele de monitorizare a calității apei vor fi dotate cu un sistem de măsurare
multiparametri;
 sursa de apă Florești va fi dotată cu sistem de monitorizare SCADA.
Staţia de pompare principala str. Odobesti (UAT Cluj-Napoca)
Statia de pompare se propune a se realiza adiacent rezervorului Odobesti in incinta
acestuia. Suprafata necesara este de cca. 1500 mp, inclusiv zona de protectie sanitara cu
regim sever, conform HG 930/2005. Cota terenului in zona rezervorului este de 380 m.
Pompele vor fi amplasate intr-o constructie semingropataa, astfel incat pompele sa
functioneze in regim inecat. Cota ax pompe va fi de 378 m. Staţia de pompare este
echipată cu trei pompe (2a+1r) multietajate. Dimensionarea s-a facut în condiţiile
functionării continue, urmărindu-se comportamentul elastic pentru curba de consum.
S-au ales pompe multietajate cu urmatoarele caracteristici:
 Qpompa = 215,0 l/s;
 Qgrup pompe = 430.0 l/s
 Hp=190 mCA;
 Pn/pompa = 540 KW.
Pentru siguranţa în funcţionare a staţiei de pompare s-a prevăzut dubla alimentare
cu energie electrică. Pentru realizarea alimentarii cu energie electrica dubla se vor monta
Pag. 26
doua posturi de transformare legate pe linii de medie tensiune diferite. Posturile de
transformare sunt interconectate intre ele printr-un AAR.
De asemenea pe conducta de aspiratie a statiei de pompare se va monta un
debitmetru ultrasonic cu senzori inserati in conducta cu posibilitatea de integrare in sistem
SCADA.
Materialul utilizat la construcţia electropompelor este fonta cenuşie de înaltă
calitate. Lagărele sunt prevăzute cu rulmenţi de calitate superioară, ungerea făcându-se
cu ulei, fără a necesita supraveghere permanentă şi intervenţii ale personalului de
exploatare. Eficienta economică a pompelor este evidentiata prin intermediul analizarii
consumului de energie electrică, apreciindu-se randamente de funcţionare de 80-83 %
pentru ansamblul pompa motor. Automatizarea statiei se va realiza in functie de nivelul
apei din rezervoarele amplasate in localitatea Deusu, respectiv in gospodaria de apa
Odobesti. Pompele vor fi prevazute cu sistem de variatie a turatiei pe fiecare agregat in
vederea urmaririi curbei de consum. De la statia de pompare pana in localitatea Deusu,
apa va fi pompata printr-o conducta de aductiune cu diametrul de 700 mm.
Constructia semingropata va fi amplasata in incinta gospodariei de apa – Odobesti
si va adaposti:
 electropompele (in numar de 3)
 grup sanitar
 spatii tehnice pentru comanda masura si control
 spatii necesare exploatarii.
Propuneri privind realizarea conceptului structural al constructiei statiei de
pompare:
 cheson care adaposteste pompele
 constructii anexe: statie de transformare, cladire personal.
Caracteristici constructive:
 fundatii din beton de tip continue;
 zidarie de tip portanta 25 cm grosime,
 radier din beton armat;
 planseu din beton armat.
Pag. 27
 izolatii: termoizolatie din polistiren extrudat de 10-15 cm/polistiren expandat de 10
cm;
 hidroizolatie cu folie PVC.
 finisaje pardoseala: in spatii tehnice covor din cauciuc; in alte spatii gresie
antiderapanta;
 finisaje pereti faianta si zugraveli semilavabile.
Staţii de pompare apă potabilă - distribuţie (UAT Cluj-Napoca - 10 buc)
Staţiile de pompe a apei potabile cuprind:
 un grup de pompare pentru apă potabilă (1+1) şi un hidrofor;
 pentru funcţionare automatizată modul de comunicare si automatizare
 vas hidrofor;
 electropompă submersibilă având următoarele caracteristici Q=5.5 mc/h, H=5 mcA,
N=1,5 Kw. Electropompă prevăzută pentru evacuarea apei provenită de la goliri şi
neetanşeităţi, montată în başă.
Staţia de pompare va fi automatizată în funcţie de nivelul apei în rezervor.
Hidroforul cu membrană se montează pe refularea pompelor prin intermediul unei
conducte prevăzută cu robinet de izolare. Hidroforul are rolul de a asigura funcționarea
electropompelor automatizat, asigurând necesarul de apa in toate punctele de consum
(ţinând cont şi de variaţiile importante în timp între valorile maxime si minime ale
consumului de apa). Hidroforul comandă pornirea/oprirea pompelor. Utilizarea hidroforului
duce la evitarea pornirilor repetate ale pompelor şi, implicit, la evitarea uzurii timpurii a
pompelor şi a automatelor de pornire a acestora.
Apă uzată
 extindere conductă de refulare: 7000 m;
 staţie de pompare a apelor uzate nouă: 10 buc;
 reabilitare reţea de canalizare: 25000 m;
 extindere reţea de canalizare: 28000 m;
 facilităţi pentru nămol.
Staţia de pompare pentru ape uzate va fi amplasată în construcţie monobloc,
etanşe, integral prefabricate din polietilenă de înaltă densitate sau din material similar, cu
separare de solide, complet echipate, având următoarele componente:
Pag. 28
 1 + 1 electropompe submersibile pentru apa uzata, montate în mediu uscat;
 tablou electric şi de automatizare cu pornire directă/SD care asigură toate funcţiile
şi protecţiile necesare;
 accesorii: cot refulare, scara de acces cu trepte anti-alunecare;
 pompa de başă cu senzori de nivel - senzor pentru delimitarea spaţiului uscat care
trebuie să comunice cu tabloul de automatizare şi control şi apoi mai departe către
sistemul SCADA;
 traductor de nivel hidrostatic pentru nivel minim (oprire pompă), maxim (pornire
pompă) şi de avarie;
 instalaţii hidraulice complete (conducte, robineţi de secţionare, clapet antiretur) cu
montare şi funcţionare în mediu cu umiditate ridicată;
 instalaţii electrice de comandă şi de automatizare complete, inclusiv integrare în
sistemul SCADA;
 instalaţie de iluminat interioară, adică a spaţiului uscat – cel in care intervine
operatorul uman;
 instalaţie de ventilaţie naturală (priză de aer proaspăt pentru spaţiul uscat şi gura
de evacuare aer viciat pentru rezervorul de colectare);
 instalaţie fixă de ventilaţie forţată;
 capac carosabil/necarosabil complet etanş asistat la deschidere.
Din statia de pompare va porni conducta de refulare din tuburi de PEID.
În ceea ce priveşte facilităţile pentru tratarea nămolului, acestea presupun
amenajarea unei instalaţii de uscare a nămolurilor şi valorificarea lor termică, cu
capacitatea de 102 tone/zi. Instalaţia de uscare a nămolului şi valorificare termică a
acestuia va fi amenajată în incinta staţiei de epurare a apelor uzate Cluj-Napoca. Instalaţia
propusă va prelua atât nămolurile provenite de la staţia de epurare a apelor uzate Cluj-
Napoca, cât şi nămolurile provenite de la celelalte staţii de epurare gestionate de
Compania de Apă Someş SA, respectiv SEAU Dej, SEAU Gherla, SEAU Huedin, SEAU
Zalău, SEAU Cehu Silvaniei, SEAU Jibou şi SEAU Şimleu Silvaniei.
Instalaţia va fi amenajată într-o hală cu suprafaţa de 1300 mp, cu înălţimea de 12
m. Construcţia propusă este una metalică cu panouri de tip sandwich, iar pardoseala va fi
realizată din dală de beton cu rezistenţa de 3000 kg/m2.
Pag. 29
Instalaţia de uscare şi valorificare termică a nămolurilor va fi structurată în două linii
de funcţionare, după cum urmează:
 linia de uscare a nămolului, cu capacitatea de 4,653 tone/oră;
 linia de valorificare termică a nămolului, cu capacitatea de 1,45 tone/oră.
Obiectele tehnologice care alcătuiesc instalaţia sunt descrise în cele ce urmează:
 linie de alimentare cu nămol - care preia nămolul direct de la instalaţia de
deshidratare existentă, îl transportă într-un siloz tampon, de unde cu un transportor
cu şurub va fi dirijat în dozatorul uscătorului;
 staţie de recepţie a nămolurilor aduse de la stațiile de epurare deservite și
transferarea nămolurilor în silozul tampon. Staţia este formată dintr-un bazin de
recepție (prevăzut cu sistem de înregistrare automată a cantității nămolurilor
recepționate) a nămolurilor provenite de la celelalte stații de epurare pe care le
deservește, preluarea nămolului din bazin și transportarea acestuia în silozul
tampon. Alimentarea silozului tampon pentru nămoluri va fi prevăzută cu un sistem
de control automat, care va corela cantitățile de alimentare între nămolurile din
stația de recepție și nămolurile provenite de la staţiile de epurare deservite;
 linia de uscare a nămolurilor, formată din:
 dozator, care face dozarea nămolului, uscător, unde se usucă nămolurile la
80-85% MS;
 ciclon, care are rolul de separare a vaporilor de granulele de nămol;
 peletizor, cu ajutorul căruia granulele fine de nămol uscat sunt transformate
în peleţi cu o duritate suficientă pentru a rezista la depozitare şi transport.
Peleţii de nămoluri rezultaţi pot fi utilizaţi în agricultură sau direcţionaţi spre
instalaţia de valorificare energetică. Aceasta este dimensionată la
capacitatea de a folosi toată cantitatea de peleţi de nămol rezultată de la
uscare;
 filtru scruber cu rol de separare a vaporilor împreună cu necondensabilele de
nămolul sub formă de praf antrenat împreună cu vaporii de apă;
 schimbătoare de căldură, pentru optimizarea perfomanţelor energetice ale
liniei de uscare, recuperând energie reziduală prin transformarea ei în apă
caldă la 80-90 °C;
Pag. 30
 condensatoare, pentru condensarea vaporilor şi separarea
necondensabilelor.
 Instalaţia propiu-zisă de valorificare energetică a peleţilor din nămol, formată din
 sistem automat de dozare a peleţilor de nămol, cazan cu cameră de ardere
de tip "tunel cu grătar alimentat continuu";
 cameră adiabatică unde gazele sunt tratate timp de minimum 2 secunde la
temperaturi egale sau mai mari de 850 °C;
 schimbător de căldură, cu rol de asigurare a necesarului de energie termică
prin ulei termic recirculat, încălzit la 250-290°C;
 ciclon, pentru separarea suplimentară a cenuşii de gazele arse şi de liniştire
a acestora;
 schimbător de căldură, în care se insuflă aer rece cu rol de preîncălzire a
aerului pentru combustie şi de răcire a gazelor arse pentru protejarea sacilor
de nisip;
 linie automată de evacuare a cenuşii rezultate de la arderea peleţilor, formată din
 transportoare cu şurub care adună cenuşa din focarul cuptorului,
schimbătoarele de căldură, din ciclon şi de la filtrele saci;
 transportor elicoidal colector, de la care cenuşa este preluată cu un
transportor cu cupe pentru încărcarea în camioane;
 instalaţie automată de purificare a gazelor, formată din
 baterie de filtre pentru reţinerea cenuşii fine sub formă de praf care este
antrenată de gazele arse, prevăzută cu scuturare automată şi evacuare
automată a cenuşii;
 reactor de purificare a gazelor în care prin amestecul reactivilor se
neutralizează gazele;
 analizator automat de gaze, care face analiza continuă a gazelor şi comandă
dozarea reactivilor în funcţie de nivelul noxelor;
 dozatoare automate de reactivi care sunt rezervoare pentru fiecare din
reactivii necesari: hipoclorit de sodiu (NaClO soluţie 15%), acid sulfuric
(H2SO4 soluţie de 30%), sodă caustică (NaOH soluţie de 30% şi uree
(CO(NH2)2 soluţie 30%) cu pompe de dozare şi sistem de amestec;
Pag. 31
 coş de fum cu înălţimea de 12 m care asigură evacuarea gazelor arse.
Toate obiectele instalaţiei de uscare şi de valorificare termică a nămolurilor vor fi
realizate din oţel inoxidabil. În anexa 14 este prezentat planul de situaţie al instalaţiei.
UAT DEJ
Alimentare cu apă
 staţie de pompare nouă: 3 buc (Dej);
 extindere reţea de distribuţie: 5448 m;
 staţie de clorinare: 1 buc.
Instalaţia de clorinare propusă în cadrul acestei unităţi administrativ-teritoriale va
fi de tip containerizat, cu controlul automat al procedeului de clorinare, în funcţie de debitul
apei de tratat, cu următoarele componente:
 sistem extracţie cu clor gazos din butelii de clor (1A+1R);
 unitate de schimb automată de pe butelie goală pe butelie plină;
 dispozitiv de dozare automată cu servomotor (dar şi manuală) a clorului gazos în
funcţie de debitul apei de tratat şi/sau de concentraţia de clor remanent în apa
tratată;
 sistem de injecţie a clorului gazos în apa de tratat;
 instalaţie de monitorizare şi control on-line ale concentraţiei de clor rezidual în apa
tratată;
 sistem de siguranţă în operare şi detectare scăpări clor gazos;
 instalaţie de eliminare şi neutralizare clor gazos.
Funcţionarea instalaţiei de clorinare se bazează pe extragerea clorului gazos din
recipientul de stocare clor prin intermediul regulatorului de vacuum, reglarea dozei de clor
prin intermediul dozatorului, dizolvarea clorului gazos în apa de amestec prin intermediul
ejectorului şi injectarea soluţiei de apă hiperclorinată astfel obţinuta în apa de tratat.
Staţiile de pompe a apei potabile propuse sunt de tip prefabricat cu montare în
subteran, complet utilate, în cămin monobloc din fibră de sticlă ranforsată (GRP sau
similar). Acestea cuprind:
 un grup de pompare pentru apă potabilă (1A+1R);
Pag. 32
 vas hidrofor cu toate fitingurile aferente;
 sistem by-pass încorporat;
 tablou electrice şi automatizare.
Lucrări de traversare a cursurilor de apă
Conducta de distribuţie a apei potabile PEID DN 110 mm din Dej subtraversează
pârâul Opreţ, în două sectoare:
 1 x 20 m PEID DN 110 mm (coord. Stereo 1970 - X  413050, Y  624830, X 
413067, Y  624830);
 1 x 40 m PEID DN 110 mm (coord. Stereo 1970 - X  4122440, Y  629755, X 
412283, Y  629810).
Apă uzată
 staţii de pompare a apelor uzate: 11 buc;
 facilităţi nămol: platformă de depozitare a nămolului.
Staţiile de pompare pentru ape uzate vor fi amplasate în construcţie monobloc,
sistemul SCADA;
Pag. 33
sistemul SCADA;
operatorul uman;
Pompele vor fi cu turaţie variabilă, vor funcţiona alternativ şi vor porni/opri automat,
în funcţie de nivelul apei din bazin.
Platforma de depozitare a nămolului va avea o suprafaţă de 600 de mp,
realizată sub forma unei cuve etanşe din beton armat, acoperite la partea superioară cu o
învelitoare metalică autoportantă, de tip uşor. Lichidul rezultat în urma depozitării
nămolului va fi colectat şi reintrodus în procesul tehnologic de epurare. Aceasta va avea
pe trei laturi pereţi din beton armat, cu înălţimea interioară de 2.5 metri şi pe o latură va fi
prevăzută o rampă de acces a maşinilor de transport şi manevrare nămol. Pentru
colectarea lichidului care se va scurge din nămolul depozitat se va realiza o rigolă
interioară cu pantă de scurgere spre exterior. Suprafaţa interioară a platformei va fi
prevăzută cu pante de scurgere spre rigola interioară. În zona de acces pe platformă se va
prevedea o rigolă carosabilă pentru a împiedica scurgerea apelor de pe incinta
sistematizată în interiorul platformei. Pentru a preveni orice fel de scurgeri se impune
impermeabilizarea cuvei din beton armat.
UAT HUEDIN
Alimentare cu apă
 extindere reţea de distribuţie: 7958 m;
 staţii pompare apă potabilă: 4 buc;
 rezervoare de înmagazinare a apei: 2 buc;
 reabilitare rezervor de înmagazinare V=1500 mc: 2 buc.
Pag. 34
 vas hidrofor;
Pe teritoriul UAT Huedin va fi realizată o lucrare de traversare a Crişului Repede.
Aceasta este amplasată în aval de confluenţa cu pârâul Domoş în zona cartierului Cetatea
Veche, şi presupune subtraversare cu conducta de distribuţie pe o lungime de 21 m.
Conducta de distribuţie va traversa râul Crişul Repede, cu conducta PEHD, Dn  110 mm,
L  21 m în tub de protecţie OL DN200, generatoarea superioară a tubului de protecţie va
fi pozată la adâncimea de 1,20 m, sub adâncimea afuierii generale afgmax  0,136 m -
(coord. Stereo 1970 - X  347762, Y  598760, X  347762, Y  598787 - X  347755, Y 
598770).
Apă uzată
 realizare treaptă terţiară de epurare;
 staţii pompare apă uzată: 4 buc;
 facilităţi pentru nămol.
Investiţiile propuse la SEAU Huedin au în vedere îndeplinirea cerinţelor Directivei
91/271/CE privind calitatea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările cu mai mult de
Pag. 35
2000 locuitori echivalenţi, perioada de tranziţie pentru implementarea acestei directive
expirând în decembrie 2015 – pentru asigurarea epurării apelor uzate urbane în
uzate urbane în aglomerări cu peste 2000 l.e. Se face precizarea că în prezent
capacitatea staţiei de epurare este de 9400 l.e., prin urmare nu a fost obligatorie
conformarea faţă de cerinţele directivei până în decembrie 2015.
Pentru realizarea treptei terţiare de epurare se propun următoarele lucrări:
 instalaţii de stocare, preparare şi dozare agent de precipitare a fosforului. Instalaţia
se va realiza în cadrul unei cuve etanţe cu pereţii din beton armat - pereţii vor avea
o înălţime de circa 60 cm. Cuva va fi protejată la interior cu o peliculă de protecţie
pe baza de răşini epoxidice.
 staţia de dozare chimică. Aceasta constă într-o instalaţie pentru depozitarea
compuşilor brupţi, instalaţie pentru preparare şi dozare a soluţiei pentru staţia de
dozare, un rezervor de depozitare pentru soluţia de dozare şi staţia de dozare. Se
propune folosirea clorurii ferice ca agent de precipitare chimică.
 creşterea capacităţii bazinelor de aerare existente prin realizarea unui bazin etanş
rectangular, semi-îngropat în teren, cu pereţi din beton armat monolit, radier din
beton armat monolit cu rezemare pe o pernă de balast şi un blocaj de piatră cu
refuz de ciur.
 stabilizarea aerobă a nămolului într-un bazin bazin etanş rectangular, semi-îngropat
în teren, cu pereţi din beton armat monolit, radier din beton armat monolit cu
rezemare pe o pernă de balast şi un blocaj de piatră cu refuz de ciur. Bazinul este
dotat cu aerator de suprafaţă instalat deasupra bazinului pe o platformă de beton şi
cu un sistem de raclare de suprafaţă.
Gradul de deshidratare a nămolului provenit de la SEAU Huedin este de circa 20%
substanţă uscată. Se propune utilizarea acestuia în agricultură (dacă sunt obţinute
aprobările necesare) sau transportarea acestui nămol la staţia solară de la SEAU Cluj-
Napoca pentru a-i creşte gradul de deshidratare până la un minimum de 35 % S.U.
Pag. 36
sistemul SCADA;
sistemul SCADA;
operatorul uman;
UAT GHERLA
Alimentare cu apă
 racord la reţeaua existentă în Hăşdate;
 staţie de clorinare nouă: 1 buc;
 extindere conductă de aducţiune: 2800 m;
 reabilitare reţea de distribuţie: 7905 m (Gherla - 6356 m, Hăşdate-Silivaş - 1549 m);
 extindere reţea de distribuţie: 3624 m (Gherla - 1617 m, Hăşdate-Silivaş - 2007 m);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V =100 mc).
Pag. 37
Staţiile de clorinare vor fi amplasate pe suprafaţele de teren aferente rezervorului
de înmagazinare propus şi a rezervorului existent în localitatea Gherla. Instalaţia de
clorinare propusă în cadrul acestei unităţi administrativ-teritoriale va fi de tip containerizat,
cu controlul automat al procedeului de clorinare, în funcţie de debitul apei de tratat, cu
următoarele componente:
tratată;
tratată;
Staţia de pompare a apei potabile propusă este de tip prefabricat cu montare în
subteran, complet utilată, în cămin monobloc din fibră de sticlă ranforsată sau PE. Aceasta
cuprinde:
 instalaţie de încălzire şi ventilaţie;
 tablou electrice şi automatizare, comunicare SCADA.
Conducta de distribuţie a apei potabile traversează cursul de apă Canalul Morii în 5
locaţii şi râul Someşul Mic pe un sector de drum naţional:
Pag. 38
 supratraversare a râului Someşul Mic pe drumul naţional DN 109C pe o lungime de
80 m cu conductă PEID DN 110 mm pozată într-un tub de protecţie D324 mm;
 2 subtraversări cu reţeaua de distribuţie a apei a Canalului Morii, fiecare cu o
lungime de 18 m cu conductă PEID DN 160 mm;
 2 subtraversări cu reţeaua de canalizare a Canalului Morii, fiecare cu o lungime de
18 m;
 supratraversare a Canalului Morii pe o lungime de 28 m cu conducta de distribuţie a
apei potabile.
Apă uzată
 facilităţi nămol.
Pentru creşterea gradului de substanţă solidă din nămolul provenit de la staţia de
epurare Gherla, se propune completarea şi extinderea treptei de nămol existentă, printr-o
facilitate de deshidratare a nămolului suplimentară. Infrastructura existentă va fi
completată cu următoarele:
 bazin de stocare nămol îngroşat - 7,43 m3/zi;
 mixer;
 staţie de pompare nămol amplasată într-o construcţie circulară, din beton, parţial
supraterană;
 staţie de preparare - dozare polielectrolit pentru deshidratarea nămolului.
UAT AGHIREŞU
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Gârbău-Aghireşu Fabricii (Aghireşu);
 racord la conducta de aducţiune Gilău-Aghireşu (Băgara, Macău);
 racord la Dorolţu (Inucu);
 reabilitare conductă aducţiune Gilău-Aghireşu sector Gârbău: 11014 m;
 staţie de clorinare: 4 buc (Băgara - 1 buc, Dorolţu - 1 buc, Inucu - 1 buc, Macău - 1
buc);
Pag. 39
 extindere conductă de aducţiune: 10356 m (spre Turea - 279 m, Băgara - 1180 m,
Dorolţu - 619 m, Inucu - 5018 m, Macău - 3260 m);
 reabilitare reţea de distribuţie: 11073 m (Aghireşu - 6020 m, Aghireşu-Fabricii -
5053 m);
 extindere reţea de distribuţie: 12428 m (Băgara - 2023 m, Dorolţu - 1656 m, Inucu -
3477 m, Macău - 5272 m);
 reabilitare rezervor înmagazinare: 1 buc (V=300 mc Aghireşu-Fabricii);
 rezervoare înmagazinare: 4 buc (1 x V=100 mc Băgara, 1 x V=100 mc Dorolţu, 1 x
V=100 mc Inucu, 1 x V=100 mc Macău).
Staţiile de clorinare vor fi amplasate pe suprafaţele de teren aferente
rezervoarelor de înmagazinare propuse. Luând în considerare datele preliminare
referitoare la chimismul apei și prevederile STAS 1342/1991, s-a considerat necesară
clorinarea apei. Pentru clorinarea apei s-a adoptat soluția tehnică de injectare a clorului în
conducta de aducţiune, astfel ca la intrarea în rezervor apa sa fie clorinată. Soluţia tehnică
practicată pentru dezinfectarea apei este cea cu utilizarea hipocloritului de sodiu -NaOCI.
Sistem de dozare hipoclorit pentru dezinfectia apei la o presiune de max 10 bar,
format din:
 pompa dozatoare de capacitate max 2.5 l/h la max 10 bar cu ajustare digitala a
dozei de hipoclorit si control automat al dozarii in functie de semnalul primit de la un
contor de apa cu impulsuri debitmetru. Instalaţia de dozare cuprinde:
 cablu semnal intrare 4-20 mA;
 furtun hipoclorit din PE de tip 4/6 mm cu lungimea de 10 m;
 rezervor stocare hipoclorit de capacitate 100 L;
 robinet golire tanc;
 mixer manual pentru a evita depunerile ce pot apărea de la hipoclorit;
 supapă multifuncţională compactă cu rol de menţinere constantă a contrapresiunii,
antisifonare, reducerea manuală a presiunii;
 linie rigidă de aspiraţie cu semnal de gol;
 unitate de injecţie prevăzută cu dispozitiv special pentru lichide ce pot cristaliza
(exhipoclorit);
Pag. 40
 sistem preasamblat de măsură şi control on-line a valorii de clor rezidual din apă
detratat;
 dispozitiv de prelevare probă apă de analiză;
 pompa prelevare dacă presiunea nu este suficientă;
 furtun celula de măsura din PVC de 10m tip 6/12 ranforsat;
 unitate compactă pentru integrarea pompei in sistem de telegestiune tip Profibus.
NaOCI este aprovizionat şi depozitat în recipienţi din plastic, închişi ermetic.
Instalaţia de dozare şi consum este alcătuită dintr-un recipient conţinând NaOCI pentru
consum din care aspiră o pompă dozatoare care preia debitul necesar, reglat pentru doza
necesară asigurării concentraţiei de Cl în apa de tratat.
Construcţiile staţiilor de clorinare vor fi de tip container, rezistente la solicitările
normate conform normativelor în vigoare - recipienţii vor fi manevraţi manual, vor fi aşezaţi
pe un rând, cu spaţii de circulaţie de min. 80 cm.
Incintele staţiilor de clorare cu NaOCI vor fi organizate pentru a cuprinde:
 spaţii funcţionale in care se află pompele dozatoare şi recipienţii de consum.
Camera va avea instalaţii de ventilare mecanică, pentru un debit de primenire a
volumului în timp de o oră;
 spaţiul de depozitare care adăposteşte recipienţii din plastic cu NaOCI - soluţie.
Camera va avea instalaţii de ventilare mecanică;
 camera pentru personalul de exploatare.
Staţiile de clorinare vor fi amenajate în clădiri de tip construcție monobloc
(container) ce vor avea dimensiunile la interior (L x l x h) de 6 x 2.5 x 2.5 m. Pardoseala va
fi realizată din materiale antiacide, cu pantă spre o başă ce poate colecta conţinutul unui
recipient spart şi al soluţiei de neutralizare. Este util ca să existe un recipient gol, liber, in
care să se recupereze cea mai mare parte a hipocloritului risipit.
Toată operaţiunea se va face cu sistemul de ventilaţie în funcţiune şi cu
echipamentul de protecţie. Clădirea are o bună protecţie termică. Toate încăperile vor fi
echipate cu instalații de încălzire pe timp de iarnă.
Conducta de aducţiune din PEID DN 135 mm de la Gârbău spre comuna Aghireşu
subtraversează Valea Macau (cod cadastral II.1.31.14), afluent al râului Nadăş, pe o
Pag. 41
lungime de 10 m, prin conductă de PEID DN 125 mm (coord. Stereo 1970 - X  371831, Y
 595388, X  371844, Y  595381).
Apă uzată
 reabilitare reţea canalizare: 995 m (Aghireşu-Fabricii).
UAT APAHIDA
Alimentare cu apă
 extindere conductă aducţiune: 3226 m (Câmpeneşti);
 staţie de pompare nouă: 3 buc (Câmpeneşti);
 reabilitare reţea distribuţie: 9111 m (Apahida - 6665 m, Sânnicoară - 2446 m);
 extindere reţea distribuţie: 8762 m (Apahida - 3916 m, Câmpeneşti - 2883 m,
Sânnicoară - 619 m, Sub Coastă - 1344 m);
 rezervoare înmagazinare: 3 buc (1 x V=300 mc Câmpeneşti, 1 x V=400 mc
Câmpeneşti, 1 x V=1000 mc Corpadea).
 reabilitare rezervor: 1 buc (Apahida).
 modul de comunicare si automatizare
 vas hidrofor;
Pag. 42
Conducta de distribuţie a apei potabile care alimentează localitatea Apahida
realizată din PEID cu DN 250 mm va traversa râul Someş pe o lungime de 69 m. Soluţia
propusă este cea de supratraversare a cursului de apă (coord. Stereo 1970 - X  404710,
Y  591358, X  404643, Y  591356).
Conducta de distribuţie a apei potabile care alimentează localitatea Apahida,
realizată din PEID cu DN 225 mm va subtraversa Valea Maraloiu (cod cadastral II.1.31.19)
pe o lungime de 29 m, pe ambele părţi ale văii fiind prevăzute cămine de vizitare (coord.
Stereo 1970 - X  416005, Y  601034, X  405014, Y  589607).
Conducta de canalizare PVC KG DN 315 mm şi cea de alimentare cu apă vor
traversa Pârâul Feiurdeni (cod cadastral II.1.31.20) pe o lungime de 20 m. Rezultă astfel 2
lucrări de subtraversare a văii (coord. Stereo 1970 - X  403877, Y  593181, X  403893,
Y  593150).
Apă uzată
 extindere conductă de refulare: 1890 m (Câmpeneşti);
 staţie de pompare a apelor uzate nouă: 4 buc (Câmpeneşti);
 extindere reţea canalizare: 21146 m (Câmpeneşti).
sistemul SCADA;
Pag. 43
sistemul SCADA;
operatorul uman;
Din statia de pompare vor porni conducta de refulare din tuburi de PEID.
UAT AŞCHILEU
Alimentare cu apă
 racord la aducţiune(Aşchileul Mare, Aşchileul Mic, Fodora, Cristorel);
 staţie clorinare: 4 buc (Aşchileul Mare - 1 buc, Aşchileul Mic - 1 buc, Fodora - 1 buc,
Cristorel - 1 buc);
 extindere conductă aducţiune: 5781 m (Aşchileul Mare - 337 m, Aşchileul Mic - 831
m, Fodora - 1163 m, Cristorel - 3450 m);
 extindere reţea distribuţie: 24461 m (Aşchileul Mare - 6842 m, Aşchileul Mic - 6821
m, Fodora - 4080 m, Cristorel - 6718 m);
 rezervoare înmagazinare: 4 buc (1 x V=100 mc Aşchileul Mare, 1 x V=100 mc
Aşchileul Mic, 1 x V=100 mc Fodora, 1 x V=100 mc Cristorel).
format din:
Pag. 44
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 45
În localitatea Aşchileu Mare, conducta de distribuţie a apei potabile subtraversează
de două ori Valea Rece (cod cadastral II.1.31.22.1a), afluent de stâng al Văii Borşa:
 subtraversarea 1 are o lungime de 10 m şi se realizează cu o conductă PEID DN
90 mm, cu tub de protecţie din OL DN 200 mm (coord. Stereo 1970 - X  385570, Y
 610624, X  385579, Y  610624);
110 mm, cu tub de protecţie din OL DN 200 mm (coord. Stereo 1970 - X  385558,
Y  610120, X  385575, Y  610116).
În localitatea Aşchileu Mic, conducta de distribuţie a apei potabile subtraversează
de două ori Valea Borşa (cod cadastral II.1.31.22), afluent de stâng al Someşului Mic:
90 mm, cu tub de protecţie din OL DN 200 mm (coord. Stereo 1970 - X  381147, Y
 610483, X  381142, Y  610469);
110 mm, cu tub de protecţie din OL DN 200 mm (coord. Stereo 1970 - X  380911,
Y  610624, X  380908, Y  610607).
UAT BACIU
Alimentare cu apă
Pag. 46
 reabilitare reţea distribuţie: 5056 m (Baciu):
 extindere reţea distribuţie: 1648 m (Baciu);
 rezervor înmagazinare apă potabilă: 1 buc (Baciu)
Apă uzată
 reabilitare reţea canalizare: 2380 m (Baciu).
UAT BOBÂLNA
Alimentare cu apă
 racord la aducţiunea Dej-Şomcutu Mic (Bobâlna, Oşorhel, Vâlcelele);
 staţie de clorinare: 2 buc (Bobâlna - 1 buc, Vâlcelele - 1 buc);
 conducta de aducţiune: 16595 m (Bobâlna - 9039 m, Oşorhel - 5334 m, Vâlcelele -
2222 m);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Bobâlna - 1 buc, Oşorhel - 1 buc);
 extindere reţea distribuţie: 6772 m (Oşorhel - 4066 m, Vâlcelele - 2706 m);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (Vâlcelele);
 reabilitare rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Bobâlna).
Instalaţiile de clorinare propuse în cadrul acestei unităţi administrativ-teritoriale
vor fi de tip containerizat, cu controlul automat al procedeului de clorinare, în funcţie de
debitul apei de tratat, cu următoarele componente:
tratată;
tratată;
Pag. 47
UAT BĂIŞOARA
Alimentare cu apă
 captare izvoare: 2 buc (Muntele Băişorii);
 extindere reţea distribuţie: 4855 m (Muntele Băişorii).
În ceea ce privește 2 din cele 3 izvoare captate pentru asigurarea necesarului de
apă pentru întreaga stațiune, se propun amenajarea corespunzătoare a acestora și
asigurarea unei zone de protecție sanitară. Se vor amenaja, în același timp și căile de
acces la sursele de apă.
În cele ce urmează sunt descrise lucrările propuse pentru captarea izvoarelor şi
asigurarea zonei de protecţie sanitară la Muntele Băişorii (UAT Băişoara).
Situaţia actuală:
Alimentarea cu apă a staţiunii Muntele Băişorii se realizează, la ora actuală, dintr-o
linie de izvoare, situată la vest de zona propusă pentru investigarea de noi surse de
alimentare cu apă a staţiunii. Debitele prelevate în decursul ultimilor patru ani s-au situat
între 500 şi 2038 mc/lună.
În data de 21.07.2015 debitul măsurat la deversarea supraplinului de la rezervorul
alimentat de către sursa 1 a fost de 5,0 l/s. Întrucât această sursă nu satisface nevoile de
apă a staţiunii în perioadele cu afluenţă maximă de turişti (lunile decembrie şi ianuarie),
Compania de Apă Someş a propus suplimentarea debitelor prelevate din sursa de bază
Pag. 48
(sursa 1), cu apă provenită din alte două surse, amplasate pe versantul sudic al Muntelui
Buscat.
Sursa 2, denumită Pârâul Suteana, (coordonate Stereo 1970: X=560.543,530;
Y=368.371,925) va fi o captare amplasată pe pârâul format din apa provenită dintr-o linie
de izvoare descendente, ale căror debite însumate formează acest pârâu tributar Vaii
Vadului. Zona de convergenţă a debitelor este situată la câţiva zeci de metri de locul de
izvorâre. Captarea directă a izvoarelor, la locul de emergenţă al acestora, nu este posibilă
datorită accesului dificil în zonă, care este împădurită şi are pante mari. Debitul măsurat
pe pârâu, la locul de convergenţă a debitelor provenite din izvoare, în data de 21.07.2015
a fost de 2,85 l/s.
Sursa 3 denumită Pârâul Pâraielor, (coordonate Stereo 1970: X=560.733,900;
Y=369.288,309), este situată la cca 100 m vest faţă de Sursa 2, condiţiile de captare fiind
identice cu cele ale sursei 2. Debitul acestui izvor măsurat în apropiere de locul de
convergenţă a fost de 2,22 l/s măsurat în aceeaşi zi.
Situaţia propusă:
Captarea celor două surse se va realiza prin câte o cameră de captare. Înainte de
intrarea apei în camera de captare, vor fi construite bazine de decantare, pentru a reţine
eventualele particule solide, care pot apărea pe traseul parcurs între izvoare şi camera de
captare. Având în vedere că aceaste surse se vor exploata cu precădere în lunile de
iarnă, când infiltraţia în sol este mai redusă şi temperaturile scăzute, debitele vor avea de
suferit, prin urmare, considerăm că acestea vor fi mai mici cu cca. 30 %.
Astfel, debitul de exploatare la Sursa 2, Pârâul Suteana, este considerat a fi de 2,0
l/s, iar cel din Sursa 3, Pârâul Pâraielor, de 1,5 l/s.
Sub aspect calitativ, apa se încadrează în limitele de potabilitate prevăzute în
Legea 458/ 2002 cu modificările ulterioare.
Instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever, se va realiza conform HG
930/2005, art. 17, care prevede ca pentru captările din cursurile de apă, dimensiunile
minime ale acesteia să fie de: 100 m amonte de priză; 25 m în aval şi 25 m lateral de o
parte şi alta a prizei. Zona de protecţie sanitară va cuprinde şi izvoarele fiecărei surse.
UAT BONŢIDA
Alimentare cu apă
Pag. 49
 reabilitare reţea distribuţie: 7086 m (Bonţida - 3261 m, Răscruci - 3825 m).
UAT BUZA
Alimentare cu apă
 extindere reţea de distribuţie: 14320 m (Buza);
 staţie de pompare nouă: 1 buc.
container suprateran, complet utilată. Aceasta cuprinde:
UAT CĂPUŞU MARE

Alimentare cu apă
 reabilitare sursă subterană (Căpuşu Mare);
 extindere aducţiune: 5326 m (Paniceni);
 staţie pompare apă potabilă: 1 buc;
 extindere reţea de distribuţie: 6419 m (Paniceni).
În ceea ce priveşte lucrările propuse pentru reabilitarea sursei subterane din
UAT Căpuşu Mare sunt descrise în cele ce urmează.
Captarea care alimentează cu apă localităţile apartinatoare comunei Căpuşu Mare,
judeţul Cluj este situată în lunca văii Căpuş, la ieşirea din localitate spre direcţia Huedin,
pe partea dreaptă a DN 1. între şosea la nord, Valea Căpuşului spre vest şi Pârâul Tare
spre nord.
Situaţia actuală:
Sub aspect hidrologic, Valea Căpuşului este o vale cu caracter permanent, debitul
mediu lunar minim cu asigurare de 80% este de cca 120 l/s, iar debitul mediu zilnic minim
cu asigurare de 80% este de 14 l/s în decursul perioadei de observaţie începand cu anul
Pag. 50
1964, debitul cel mai mic, înregistrat la „Staţia hidrometrică Căpuşu Mare” a fost de cca 4
l/s în perioada august-septembrie 2012.
Alimentarea cu apa se realizează din trei puţuri săpate la adâncimea de 7 m,
diametrul acestora fiind de 2,5 m. Stratul acvifer a fost interceptat pe intervalul 2-6 m,
acesta fiind constituit din pietriş cu nisip, în baza pe lângă pietriş şi nisip, având şi praf
cafeniu roşiatic.
Debitele prelevate din aceasta sursă în perioada 2012-2015 au fost cuprinse între
13.852 mc/ luna (5,23 l/s) în ianuarie 2014 şi 5.123 mc/luna (1,98 l/s) în decembrie 2012.
Nivelul piezometric măsurat în data de 25.08.2012 la puţul P2 era de 3,3 m, raportat la
suprafaţa terenului.
Începând din luna februarie 2015 în puţurile P1 şi P3, analizele fizico-chimice,
indicau depăşiri ale concentraţiei maxime admise la indicatorul azotat.
Valoarea maxima interceptată a fost de 65,27 mg/l la puţul P3 în data de 28.07
2015 şi 54,67 mg/l la puţul P1 în data de 28.07 2015 faţă de 50 mg/l concentraţia maxim
admisă de Legea privind calitatea apei potabile 458/2002.
Având în vedere că zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie al captării se
întinde şi peste DN 1, unde se află terenuri agricole, iar direcţia de curgere a apelor
subterane este preponderent dinspre vale spre luncă, dar şi dinspre versant spre vale,
rezulta că, cel mai probabil, provenienţa concentraţiei de nitraţi este zona agricolă situată
peste DN1, pe terenurile agricole unde au fost utilizate îngrăşăminte naturale sau chimice,
terenuri care se află în zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie sau în apropierea
acesteia.
Conform HG nr. 930/ 2005 privind Normele speciale privind caracterul şi marimea
zonelor de protectie sanitara şi hidrogeologica care la art. 21 (a) prevede ca terenurile
cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie pot fi exploatate agricol de
către deţinătorii acestora, dar cu interzicerea utilizării îngrăşămintelor naturale şi chimice.
Prin urmare, puţurile afectate de depăşirea concentraţiei de nitraţi sunt, P1 şi P3,
cele mai apropiate de zona amintită.
Soluţie proiectată:
Pentru satisfacerea cantitativă a necesarului de apă al comunei Căpuşu Mare,
estimat la 8,3 l/s, s-a proiectat un nou puţ (denumit P4) cu adâncimea de 7.00 m şi
diametrul coloanei definitive de 2.00 m amplasat în paralel cu puţul P2.
Pag. 51
Pentru îmbogăţirea stratului acvifer cu apa de suprafaţă (în vederea asigurării
necesarului de apă şi în perioadele secetoase) s-a proiectat un bazin de infiltraţie
amplasat pe zona dintre puţurile P3, P2 şi P4 cu suprafaţa de 2500 mp şi adâncime de -
2.50 m unde va intercepta stratul acvifer freatic.
Pe fundul bazinului se va depune un strat de pietriş sortat de DN 3-5 mm, cu o
grosime de 0,5 m, care va permite o infiltrare mai rapidă a apei în subteran şi va putea fi
schimbat sau spălat în situaţia în care se va colmata.
Alimentarea bazinului de infiltraţie se va realiza din Valea Căpuşului, unde s-a
proiectat un prag din beton armat pozat la nivelul (cota) talvegului, dotat la partea
superioara cu un grătar (captare de suprafaţă). Transportul apei către bazinul de infiltraţie
se va realiza prin intermediul unei conducte din polietilenă de înaltă densitate.
La ieşirea apei din conductă s-a proiectat un bazin decantor (deznisipator) cu
dimensiunile în plan de 8.00 x 6.00 m în interiorul căruia apa este dirijată prin 4 camere
(compartimentarea are rolul de a reduce viteza apei sub 2m/s).
Din bazinul decantor apa va fi dirijată gravitaţional către bazinul de infiltraţie.
Trebuie menţionat că în această situaţie se va putea rezolva şi alimentarea cu apă a
localităţilor Păniceni şi Dumbrava la care necesarul de apă este de 87 mc/zi (1,0 l/s).
Staţia de pompare a apei potabile cuprinde:
 vas hidrofor;
Pag. 52
UAT CĂŞEIU
Alimentare cu apă
 racord la conducta Dej-Rugăşeşti-Guga (Guga, Sălătruc);
 conductă aducţiune: 5528 m (Guga - 3145 m, Sălătruc - 2383 m);
 staţie de clorinare: 1 buc (Guga);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Guga - 1 buc, Sălătruc - 1 buc);
 extindere reţea distribuţie: 2802 m (Guga - 1840 m, Sălătruc - 962 m);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Guga).
Staţia de clorinare va fi amplasată pe suprafaţa de teren aferentă rezervorului de
înmagazinare propus. Instalaţia de clorinare propusă în cadrul acestei unităţi administrativ-
teritoriale va fi de tip containerizat, cu controlul automat al procedeului de clorinare, în
funcţie de debitul apei de tratat, cu următoarele componente:
tratată;
tratată;
Pag. 53
UAT CĂTINA
Alimentare cu apă
 racord la conducta Cluj - Gherla - Geaca (Feldioara);
 staţie clorinare: 1 buc (Feldioara);
 extindere conductă aducţiune: 5384 m (Feldioara);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Feldioara);
 extindere reţea distribuţie: 5372 m (Feldioara);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Feldioara).
înmagazinare propus. Pentru clorinarea apei s-a adoptat soluția tehnică de injectare a
clorului în conducta de aducţiune, astfel ca la intrarea în rezervor apa sa fie clorinată.
Soluţia tehnică practicată pentru dezinfectarea apei este cea cu utilizarea
hipocloritului de sodiu -NaOCI.
Hipocloritul de sodiu este o un lichid galben-verzui obţinut prin introducerea unui
curent de clor într-o soluţie de NaOH. Conţinutul în clor activ este de circa 12,5 %, soluţia
având valoarea pH = 11,5. Stabilitatea NaOH în soluţie depinde de temperatură, timp şi
este influenţată de lumină.
NaOCI este aprovizionat şi depozitat in recipienţi din plastic. inchişi ermetic. Pentru
oxidare se utilizează fracţiunea de 12,5 % Cl2 din soluţia de NaOCl. Instalaţia de dozare şi
consum este alcătuită dintr-un recipient conţinand NaOCI pentru consum din care aspiră o
pompă dozatoare care preia debitul necesar, reglat pentru doza necesară asigurării
concentraţiei de Cl, în apa de tratat.
Pag. 54
tablou electrice şi automatizare, comunicare SCADA.
UAT CEANU MARE

Alimentare cu apă
 racord la sistemul existent de alimentare cu apă al comunei Ceanu Mare (Strucuţ);
 extindere reţea distribuţie: 5323 m (Strucuţ).
UAT CHIUIEŞTI
Alimentare cu apă
 racord la conducta Dej-Rugăşeşti-Guga (Chiuieşti, Măgoaja, Strâmbu);
 staţie clorinare: 2 buc (Măgoaja - 1 buc, Strâmbu - 1 buc);
 staţie pompare apă potabilă: 4 buc (Chiuieşti - 2 buc, Măgoaja - 2 buc);
 conductă aducţiune: 22380 m (Chiuieşti - 8689 m, Măgoaja - 8286 m, Strâmbu -
5405 m);
 extindere reţea distribuţie: 13716 m (Chiuieşti - 7652 m, Măgoaja - 3429 m,
Strâmbu - 2635 m);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=100 mc Măgoaja, 1 x V=100 mc Strâmbu).
rezervoarelor de înmagazinare propuse. Instalaţia de clorinare propusă în cadrul acestei
unităţi administrativ-teritoriale va fi de tip containerizat, cu controlul automat al procedeului
de clorinare, în funcţie de debitul apei de tratat, cu următoarele componente:
tratată;
tratată;
Pag. 55
UAT CHINTENI
Alimentare cu apă
 racord la aducţiunea Cluj-Sălaj (Chinteni, Vechea, Feiurdeni, Satu Lung);
 conducta aducţiune: 1262 m (Chinteni - 1232 m, Deuşu - 30 m);
 staţie pompare: 1 buc;
 staţie clorinare: 1 buc (Deuşu);
 extindere reţea distribuţie: 16070 m (Feiurdeni - 8771 m, Satu Lung - 6299 m,
Vechea - 1000 m);
 rezervoare înmagazinare: 2 buc (Deuşu şi Vechea)
Staţia de clorinare va fi amplasată pe suprafaţa de teren aferentă rezervoarelor de
înmagazinare propuse. Luând în considerare datele preliminare referitoare la chimismul
apei și prevederile STAS 1342/1991, s-a considerat necesară clorinarea apei. Pentru
clorinarea apei s-a adoptat soluția tehnică de injectare a clorului în conducta de aducţiune,
astfel ca la intrarea în rezervor apa sa fie clorinată. Soluţia tehnică practicată pentru
dezinfectarea apei este cea cu utilizarea hipocloritului de sodiu -NaOCI.
format din:
Pag. 56
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 57
Staţia de pompare Chinteni (UAT Chinteni)
Pentru asigurarea debitului si presiunea necesara alimentarii rezervorului aferent
localitatii Chinteni a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata
cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 2,9 l/s, Hp = 20 mCA, P1p = 3kW
şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu apă potabila
conform DIN 1988 şi DIN EN 806, pentru racordare directă sau indirectă. Compus din
pompe centrifuge verticale de înaltă presiune, cu aspiraţie normală, racordate în paralel,
versiune cu etanşare mecanică, la care fiecare pompă dispune de un convertizor de
frecvenţă. Gata asamblat, pregătit de racordare, cu sistem de conducte din oţel inoxidabil
montat pe cadru de bază, incl. unitate de comandă/reglaj cu toate dispozitivele de
măsurare şi de reglaj necesare.
Dotare şi funcţii
 Pompe centrifuge de înaltă presiune, din oţel inoxidabil,
 Rame din oţel galvanizat electrolitic, cu amortizoare de vibraţii cu înălţime reglabilă
pentru izolare fonică
 Vană de izolare pe aspiraţia şi pe refularea fiecărei pompe
 Clapetă de reţinere pe refularea fiecărei pompe
 Vas sub presiune cu membrană 8 l, PN16 incl. armătură de trecere
 Senzor de presiune (4-20 mA), refulare
 Manometru, refulare
Pag. 58
 Comandă automată a pompei prin intermediul panoului de automatizare
 Display tactil cu afişaj grafic complet,
 Afişarea stării pompei şi a valorii efective a presiunii
 Întrerupător principal cu posibilitate de încuiere
 Se poate selecta funcţionarea cu / fără pompă de rezervă
 Contorizarea timpului de funcţionare pentru fiecare pompă
 Contor ore de funcţionare pentru întreaga instalaţie
 Contorizarea intervalelor de comutare pentru fiecare pompă
 Contor al intervalelor de comutare pentru întreaga instalaţie
 Registru de avarii
 Automatizare complet automată pentru 1 până la 6 pompe cu frecvenţă reglată, prin
intermediul comparaţiei valoare impusă/valoare efectivă
Electropompa va avea urmatoarele caracteristici minimale:
 Fluid pompat : Apa 100 %
 Debit : 2,90 l/s
 Debit pro pompă : 2,90 l/s
 Înălţimea de pompare : 20,00 m
 Număr de pompe : 2
 Pompă de rezervă da/nu : Da
 Temperatura agentului pompat : 10 °C
 Temperatura min. a fluidului pompat : 3 °C
 Temperatura max. a fluidului pompat: 50 °C
 Presiunea maximă de serviciu : 16 bar
 Presiune de alimentare max. : 10 bar
 Temperatură ambiantă max. : 40 °C
 Reţea de alimentare : 3~400V/50 Hz
 Putere nominală P2 : 3 kW
 Grad de protecţie panou de alarmare: IP 54
 Grad de protecţie instalaţie : IP 54
 Racord conductă la aspiraţie : 2½''
 Racord conductă pe refulare : 2½''
Pag. 59
Pentru monitorizarea functionarii statiei de pompare, aceasta va fi dotata cu
echipament automatizare, care va urmari:
 functionarea manuala/automata a electropompelor;
 preluarea semnalelor de functionare, respectiv avarie si transmiterea lor la
dispecerat. Se va realiza si comanda optionala a pornirii electropompelor;
 masurarea continua a presiunii pe conducta de refulare (1 punct de masura),
utilizand un traductor specializat cu transmiterea informatiei la dispecerat;
 in cazul în care senzorul de presiune inregistreaza o presiune ridicată pe conducta
de refulare pompa trebuie să fie oprita;
 in cazul unui nivel scăzut al apei în rezervor, pompele vor porni automat si cu
posibilitatea actionarii prin intermediul dispeceratului;
 in cazul în care se inregistreaza un nivel scăzut în rezervor, se va declansa o
alarmă acustică; Va exista un buton general oprire de urgenţă.
Lucrări de traversare a unor cursuri de apă
În localitatea Satu Lung din comuna Chinteni, conducta de distribuţie a apei
potabile subtraversează de Valea Ciepega (cod cadastral II.1.31.22.7.1). Subtraversarea
are o lungime de 20 m şi se realizează cu o conductă PEID DN 110 mm, (coord. Stereo
1970 - X  393434, Y  610401, X  393424, Y  601413).
UAT COJOCNA
Alimentare cu apă
 racord la aducţiunea Cluj-Apahida-Cojocna (Iuriu de Câmpie);
 staţie clorinare: 1 buc (Iuriu de Câmpie);
 conducta aducţiune: 11596 m (Iuriu de Câmpie);
 reabilitare reţea distribuţie: 3427 m (Cojocna);
 extindere reţea distribuţie: 4233 m (Iuriu de Câmpie);
 rezervoare înmagazinare noi: 1 buc (Cojocna);
 reabilitare rezervor existent: 1 buc (Iuriu de Câmpie).
înmagazinare propus. Luând în considerare datele preliminare referitoare la chimismul
Pag. 60
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 61
Conducta de distribuţie a apei potabile din PEID DN 125 mm ce porneşte din
localitatea Cojocna şi alimentează rezervorul existent la Iuriu de Câmpie subtraversează
Valea Căianu (afluent de stânga al Văii Suatu - cod cadastral II.1.31.23.1) pe o lungime de
10 m (coord. Stereo 1970 - X  415659, Y  582156, X  415667, Y  582119).
UAT CUZDRIOARA
Alimentare cu apă
 extindere reţea distribuţie: 1400 m (Cuzdrioara şi Mănăşturel).
Apă uzată
 racord la reţeaua existentă Dej;
 extindere conductă de refulare: 6510 m (Cuzdrioara şi Mănăşturel);
 staţie de pompare a apelor uzate nouă: 5 buc (Cuzdrioara şi Mănăşturel);
 extindere reţea canalizare: 18968 m (Cuzdrioara şi Mănăşturel).
Pag. 62
sistemul SCADA;
sistemul SCADA;
operatorul uman;
UAT FELEACU
Alimentare cu apă
 conductă aducţiune: 5674 m (Gheorgheni);
 staţie de clorinare: 1 buc (Gheorgheni);
Pag. 63
 extindere reţea distribuţie: 22290 m (Gheorgheni - 9620 m, Vâlcele - 6615 m,
Sărădiş - 6055 m);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Gheorgheni).
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 64
 vas hidrofor;
Pag. 65
UAT FLOREŞTI
Alimentare cu apă
 extindere reţea aducţiune: 649 m (Floreşti);
 extindere reţea distribuţie: 5448 m (Floreşti);
 reabilitare reţea distribuţie: 2399 m (Floreşti);
 staţie de pompare: 1 buc;
 rezervoare înmagazinare: 2 buc (2 x V=1000 mc Floreşti).
 vas hidrofor;
Apă uzată
 reabilitare staţie de pompare ape uzate: 2 buc (Floreşti).
Pag. 66
UAT GÂRBĂU
Alimentare cu apă
 racord la aducţiunea Viştea-Aghireşu (Gârbău);
 extindere reţea de distribuţie: 3367 m (Gârbău).
Conducta de aducţiune din PEID DN 315 mm ce porneşte din localitatea Gârbău
înspre comuna Aghireşu subtraversează Valea Gârboel (afluent de dreapta al râului
Nadăş - cod cadastral II.1.31.14) pe o lungime de 10 m (coord. Stereo 1970 - X  374442,
Y  593906, X  374421, Y  593918).
Pentru localitatea Inucu, conducta de distribuţie subtraversează de trei ori Valea
Inucu (cod cadastral II.1.31.14.2 pe o lungime de 3 x 10 m cu conducte de PEID 90-110
mm (coord. Stereo 1970 - X  366607, Y  595887, X  366596, Y  595884).
UAT GILĂU
Alimentare cu apă
 reabilitare reţea distribuţie: 9259 m (Gilău)
 reabilitare rezervor înmagazinare: 1 buc.
Apă uzată
 staţie de pompare ape uzate: 2 buc (Gilău).
sistemul SCADA;
Pag. 67
sistemul SCADA;
operatorul uman;
UAT ICLOD
Alimentare cu apă
 reabilitare staţie de pompare (Orman);
 racord la conducta Cluj-Dej (Iclozel);
 extindere reţea de distribuţie: 5405 m (Orman - 1000 m, Iclod - 946 m, Iclozel -
3459 m);
 reabilitare staţie de pompare apă potabilă: 1 buc;
 rezervor de înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Orman).
Conducta care alimentează localitatea Iclozel, cu ramificaţie din conducta de
aducţiune DN600 Cluj-Dej supratraversează râul Someşul Mic (cod cadastral II.1.31),
soluţa fiind ancorarea de structura podului existent, în condiţiile impuse de autorizaţia
CNADNR. Lungimea supratraversării este de 58 m, conducta va fi PEID DN 110 mm cu,
cu tub protector OL DN 200 mm (coord. Stereo 1970 - X  410229, Y  608867, X 
410278, Y  608839).
UAT IZVORU CRIŞULUI

Alimentare cu apă
Pag. 68
 racord la staţia de pompare existentă;
 extindere conductă aducţiune: 1788 m (Săula);
 extindere reţea de distribuţie: 3097 m (Săula);
 reabilitare rezervor existent : 1 buc.
Pe teritoriul UAT Izvoru Crişului se va realiza o traversare a Crişului Repede.
Lucrarea presupune subtraversare cu conductele de aducţiune şi distribuţie, lungime 2 x
32 m în n localitatea Saula. Conductele din PEHD, Dn  110 mm vor substraversa râul
Crişul Repede în tub de protecţie OL DN200, generatoarea superioară a tubului de
protecţie va fi pozată la adâncimea de 1,20 m, sub adâncimea afuierii generale af gmax 
0,198 m - (coord. Stereo 1970 - X  341577, Y  597515, X  353622, Y  596202 - X 
353601, Y  596399).
UAT MICA
Alimentare cu apă
 racord la aducţiune Cluj-Gherla-Dej (Mica, Mănăstirea, Nireş);
 racord la aducţiune Cluj-Gherla-Dej-Mica (Sânmărghita, Dâmbu Mare);
 staţie de clorinare: 3 buc (Mănăstirea, Nireş, Sânmărghita);
 conductă aducţiune: 19482 m (Mica - 5067 m, Mănăstirea - 1477 m, Nireş - 7625
m, Sânmărghita - 4300 m, Dâmbu Mare - 1013 m);
 staţie de pompare nouă: 3 buc (Mănăstirea - 1 buc, Nireş - 1 buc, Sânmărghita -1
buc);
 extindere reţea distribuţie: 36709 m (Mica - 5884 m, Mănăstirea - 9182 m, Nireş -
8545 m, Sânmărghita - 11450 m, Dâmbu Mare - 1648 m);
 rezervoare înmagazinare: 3 buc (1 x V=200 mc Mănăstirea, 1 x V=200 mc Nireş, 1
x V=200 mc Sânmărghita).
Staţiile de clorinare vor fi amplasate pe suprafeţele de teren aferente
rezervoarelor de înmagazinare propuse. Instalaţia de clorinare propusă în cadrul acestei
unităţi administrativ-teritoriale va fi de tip containerizat, cu controlul automat al procedeului
de clorinare, în funcţie de debitul apei de tratat, cu următoarele componente:
Pag. 69
tratată;
tratată;
UAT POIENI
Alimentare cu apă
 racord la aducţiune Bologa-Huedin (Morlaca);
 conductă aducţiune: 1184 m (Morlaca);
 conductă aducţiune propusă spre reabilitare: 2547 m (Morlaca);
 staţie de clorinare: 1 buc (Morlaca);
 extindere reţea distribuţie: 6178 m (Morlaca);
 rezervoare înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Morlaca).
Pag. 70
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 71
Pe teritoriul UAT Poieni va fi realizată o traversare a Văii Calata. Lucrarea
presupune subtraversare cu conducta de distribuţie pe o lungime de 35 m. Conducta de
distribuţie va alimenta rezervorul propus V  200 mc din localitatea Morlaca şi va traversa
cursul de apă Valea Calata, cu conducta PEHD, Dn  110 mm, L  35 m în tub de
protecţie OL DN350, generatoarea superioară a tubului de protecţie va fi pozată la
adâncimea de 2,50 m, sub adâncimea afuierii generale afgmax  1,508 m - (coord. Stereo
1970 - X  341577, Y  597515 - X  341565, Y  597500)
UAT RECEA CRISTUR

Alimentare cu apă
 racord la aducţiune Bobâlna (Recea Cristur);
 staţie clorinare: 1 buc (Recea Cristur);
 conductă aducţiune: 6511 m (Recea Cristur);
 staţie de pompare: 1 buc (Recea Cristur);
 extindere reţea distribuţie: 38476 m (Recea Cristur);
 rezervoare înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Recea Cristur).
Pag. 72
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 73
 vas hidrofor;
Pag. 74
Conducta care alimentează localitatea Osoi subtraversează Valea Simisna (amonte
de confluenţa cu Ceaca - Valea Ciubanca, cod cadastral II.1.38), pe o lungime de 10 m
prin conductă PEID Dn 90 mm (coord. Stereo 1970 - X  390269, Y  627775, X 
390274, Y  627761).
Conducta care alimentează localitatea Recea Cristur subtraversează râul Lonea
(amonte de confluenţa cu Elciu - cod cadastral II.1.24).
UAT SÂNCRAIU
Alimentare cu apă
 extindere conductă aducţiune: 2716 m (Alunişu);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Brăişoru).
 vas hidrofor;
UAT SÂNMARTIN
Alimentare cu apă
Pag. 75
 racord la aducţiune Cluj-Gherla-Geaca (Sânmartin);
 staţie de clorinare: 1 buc;
 extindere conductă aducţiune: 6526 m (Sânmartin);
 extindere reţea distribuţie: 16195 m (Sânmartin - 2907 m, Târguşor - 6329 m,
Diviciorii Mari - 3917 m, Mahal - 3042 m);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V =100 mc).
înmagazinare propus. Staţia de clorinare va fi amplasată pe suprafaţa de teren aferentă
rezervului de înmagazinare propus. Pentru clorinarea apei s-a adoptat soluția tehnică de
injectare a clorului în conducta de aducţiune, astfel ca la intrarea în rezervor apa sa fie
clorinată.
Pag. 76
Conducta de distribuţie a apei potabile subtraversează cursul de apă Valea
Sânmartin pe o lungime de 12 m.
UAT SIC
Apă uzată
 staţie de epurare nouă + SP (Sic);
 conductă de refulare: 2245 m (Sic);
 staţie de pompare a apelor uzate: 3 buc (Sic);
 extindere reţea de canalizare: 28869 m (Sic).
Conducta de canalizare din PVC KG DN 250 mm subtraversează Valea Sicu
(amonte de confluenţa cu Sântejude - Tăuşeni - cod cadastral II.1.31.28.8) în 4 puncte
(coord. Stereo 1970 - X  416423, Y  602886, X  416438, Y  602892):
 1 x 7 m cu conductă PVC KG 250 mm;
 1 x 15 m cu conductă PVC KG 250.
În cele ce urmează sunt descrise elementele constructive ale staţiei de epurare
propuse a fi amplasată în comuna Sic, judeţul Cluj.
Staţia de pompare, bazinul de omogenizare şi bazinul stocare sunt construcţii cu
formă regulată în plan care se vor realiza îngropat. Structura de rezistenţă a construcţiilor
este alcatuită din placă de fund (radierul) şi pereţi din beton armat monolit. La partea
superioară a bazinelor se va realiza o placă din beton armat monolit prevăzută cu goluri
pentru echipamente.
Fundaţiile construcţiilor este de tip radier din beton armat monolit. Turnarea
betonului în radier se va realiza continuu, fără rosturi.
Fundarea pentru construcţii, bazin biologic, containere şi platforma de nămol
deshidratat se va realiza prin intermediul unor perne de balast şi blocaj de piatră. Pentru a
asigura o etanşeitate corespunzătoare a construcţiei se va utiliza un aditiv hidrofug în
masa betonului, cu efect de impermeabilizare.
Bazinul biologic este o construcţie supraterană cu o formă cilindrică în plan. Pereţii
sunt realizaţi din tablă de oţel emailat şi sunt încastraţi într-o fundaţie de beton armat
Pag. 77
monolit de tip radier. În zona încastrării pereţilor în fundaţie se va realiza grinda
perimetrală din beton armat de secţiunea 35 x 20 cm. Containerele care vor adăposti
echipamentele necesare fluxului tehnologic şi modulul membrane se vor monta pe
platforme din beton armat monolit de grosime 30 cm. Fundarea se realizează prin
intermediul unor perne de balast şi blocaj de piatră. Pentru a asigura o etanşeitate
corespunzătoare se va utiliza un aditiv hidrofug în masa betonului, cu efect de
impermeabilizare.
Nămolul deshidratat rezultat în urma procesului de epurare a apei se va depozita
pe o platformă din beton armat monolit de grosime 30 cm.
Separatorul de grăsimi este realizat din PEHD, montat îngropat pe o placă de beton
armat monolit.
Împrejmuirea se va realiza cu gard din stâlpi metalici (ţeavă) şi plasă zincată
bordurată. Stâlpii se vor îngloba în fundaţii izolate din beton sau, local, în grinda soclu din
beton armat. Pentru accesul în incinta staţiei de epurare s-a prevăzut o poartă pietonală şi
auto metalică.
Sistematizarea verticală a staţiei de epurare se va amenja cu spaţii verzi şi
platforme de circulaţie. Platformele vor avea stratificaţia: geotextil separaţie, fundaţie de
balast – 25 cm, piatra spartă – 20 cm şi macadam – 10 cm.
Deversarea apelor epurate se va realiza printr-o singură evacuare a apelor uzate,
după procesul de epurare în Valea Sicu (afluent al râului Fizeş, în localitatea Sic, comuna
Sic. Conducta de deversare va avea o lungime de 1700 m şi va fi realizată din PEID cu
DN 125 mm. Debitul evacuat în emisar va fi Qor max = 8.52 l/s.
Gura de vărsare va fi amenajată cu pereu de piatră zidită pe o lungime de 10 m (5
m în amonte şi 5 m în aval).
Obiectele tehnologice ale staţiei de epurare a apelor uzate propusă la Sic sunt
(conf. Anexei 11):
 Bazin de stoc nămol:
Bazinul tampon de namol echipat cu mixer submersibil pentru omogenizare a fost
prevazut pentru stocarea namolului in exces stabilizat in vederea deshidratarii si pentru a
asigura volumul de compensare necesar datorita diferentelor dintre alimentarea si
evacuarea namolului din acesta.
Pag. 78
Cantitatea de namol in exces rezultata zilnic este de cca. 5.07 mc/zi. De aceea,
volumul bazinului de stoc namol realizat ingropat din beton armat va fi de cca. 18 mc.
Functionarea BSN este functie de volumul de namol in exces stabilizat influent de la
modulul MBR si volumul de namol pompat catre unitatea de deshidratare. A fost prevazuta
o unitate de pompare care sa pompeze namolul catre bazinul de conditionare.
 Bazin de conditionare nămol:
Namolul in exces stabilizat pompat catre unitatea de deshidratare propusa, trebuie
conditionat chimic in vederea destabilizarii structurii sale si conferirii unor proprietati de
deshidratare imbunatatite (reducerea rezistentei specifice la filtrare). In acest scop a fost
prevazut un bazin de conditionare echipat cu un agitator pentru a realiza amestecul namol
– reactiv de conditionare si/sau var. Tot in acest scop – pentru conditionare, a fost
prevazuta o instalatie de dozare polimer (recipient stocare + pompa dozatoare).
 Instalatie automata de deshidratare: Filtru presa:
Namolul in exces stabilizat si conditionat este introdus, cu ajutorul unei pompe
pneumatice, intr-o unitate de deshidratare tip filtru presa cu functionare automata, care are
rolul de a-l deshidrata pana la un continut in materii solide totale de cca. 30%. In urma
procesului de deshidratare, turta de namol este descarcata in containerul mobil aflat la
baza pentru a fi evacuat pe platforma de depozitare namol.
Simultan cu procesul de deshidratare, apa separata de namol (supernatantul) este
colectata si directionata gravitational catre bazinul de omogenizare fiind reintrodusa in
fluxul tehnologic de epurare.
Caracteristicile tehnice ale staţiei de epurare propuse la Sic sunt prezentaţi în
tabelul de mai jos:
Tabel 4. Caracteristicile tehnice ale staţiei de epurare de la Sic
Parametru tehnic SEAU Sic

Suprafaţă ocupată definitiv 1600 mp
Suprafaţă ocupată temporar 200 mp
Capacitate proiectată 2500 l.e.
3
Debite proiectate (m /zi)
Quhmax 30
Quzimed 300
Pag. 79
Quhmin 3,75
Quzimax 390
Ponderea apelor menajere 100%

sistemul SCADA;
sistemul SCADA;
operatorul uman;
UAT ŢAGA
Alimentare cu apă
Pag. 80
 racord la aducţiunea Cluj-Gherla-Geaca prin intermediul reţelei de distribuţie între
localităţi Sântioana-Ţaga (Năsal);
 staţie de clorinare: 1 buc (Năsal);
 extindere conductă de aducţiune: 6755 m (Năsal);
 extindere reţea de distribuţie: 5778 m (Năsal);
 rezervoare înmagazinare: 1 buc (1 x V=250 mc pentru Năsal şi Buza).
Staţia de clorinare va fi amplasată pe suprafaţa de teren aferentă rezervului de
înmagazinare propus. Pentru clorinarea apei s-a adoptat soluția tehnică de injectare a
clorului în conducta de aducţiune, astfel ca la intrarea în rezervor apa sa fie clorinată.
tablou electrice şi automatizare, comunicare SCADA.
Conducta de distribuţie a apei potabile subtraversează două sectoare de pârâu
necadastrat cu lungimi de 6 m şi respectiv 12 m.
Pag. 81
UAT UNGURAŞ
Alimentare cu apă
 racord la aducţiune Dej-Mănăstirea-Nireş (Unguraş, Valea Unguraşului);
 racord la aducţiune Dej-Mănăstirea (Batin);
 staţie de clorinare: 4 buc (Unguraş - 2 buc, Batin - 1 buc, Valea Unguraşului - 1
buc);
 extindere conductă aducţiune: 18407 m (Unguraş - 8737 m, Batin - 5133 m, Valea
Unguraşului - 4537 m);
 staţie de pompare nouă: 3 buc (Unguraş - 1 buc, Batin - 1 buc, Valea Unguraşului -
1 buc);
 extindere reţea distribuţie: 2161 m (Valea Unguraşului);
 reabilitare reţea distribuţie: 4518 m (Unguraş);
 reabilitare rezervoare existente: 4 buc (Unguraş - 3 buc, Batin - 1 buc);
 rezervoare înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Valea Unguraşului).
înmagazinare propus. Instalaţia de clorinare propusă în cadrul acestei unităţi administrativ-
teritoriale va fi de tip containerizat, cu controlul automat al procedeului de clorinare, în
funcţie de debitul apei de tratat, cu următoarele componente:
tratată;
tratată;
Pag. 82
Staţiile de pompare a apei potabile propuse sunt de tip prefabricat cu montare în
UAT VULTURENI
Alimentare cu apă
 racord la aducţiune Cluj-Sălaj (Vultureni, Făureni, Băbuţiu);
 extindere conductă aducţiune: 2256 m (Vultureni - 2124 m, Băbuţiu - 132 m);
 extindere reţea distribuţie: 9210 m (Băbuţiu - 5343 m, Făureni - 3867 m);
 rezervoare înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Băbuţiu).
Conducta de distribuţie supratraversează Pârâul Făurenilor (cod cadastral
II.1.31.22.4) în localitatea Făureni, în 2 puncte:
 1 x 10 m PEID DN 90 mm în tub de protecţie OL 200 mm (coord. Stereo 1970 - X 
389382, Y  604402, X  416438, Y  602892);
 1 x 6 m PEID DN 90 mm în tub de protecţie OL 200 mm.
Conducta de distribuţie supratraversează Pârâul Şoimenilor (cod cadastral
II.1.31.22.2) în localitatea Băbuţiu, în 3 puncte (coord. Stereo 1970 - X  387862, Y 
605582, X  387881, Y  605579):
 1 x 16 m PEID DN 110 mm în tub de protecţie OL 200 mm;
 1 x 19 m PEID DN 90 mm în tub de protecţie OL 200 mm;
 1 x 20 m PEID DN 110 mm în tub de protecţie OL 200 m.
UAT ZALĂU
Alimentare cu apă
Pag. 83
 racord la conducta de aducţiune (Zalău, Stâna);
 conductă aducţiune/transport: 1210 m (Zalău);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor existent: 6710 m (Stâna);
 extindere reţea distribuţie: 17421 m (Zalău);
 reabilitare reţea distribuţie: 11140 m (Zalău);
 staţie pompare apă potabilă: 3 buc;
 staţie clorinare: 2 buc (Zalău);
 reabilitare staţie pompare apă potabilă: 1 buc;
 rezervor înmagazinare nou: 2 buc (2 x V=500 mc Zalău);
 reabilitare rezervor înmagazinare: 4 buc (2 x V=5000 mc Brădet, 1 x V=5000 mc
Dumbrava, 1 x V=5000 mc Ortelec).
Staţia de clorinare va fi amplasată pe suprafaţa de teren aferentă rezervoarelor de
înmagazinare propuse. Luând în considerare datele preliminare referitoare la chimismul
format din:
Pag. 84
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 85
 un grup de pompare pentru apa potabila (1+1) având Q=3.6-10 mc/h, H=50 mcA,
N=3.0-5.0 Kw si un hidrofor cu volumul V=100 l, Pn 10; pentru funcţionare
automatizată
 vas hidrofor V=100 l, Pmax = 10 bar. Vasul hidrofor are diametrul D= 480 mm si
înălțimea de 835 mm, având greutatea de 27 Kg, fiind prevăzut cu racord Dn 50
mm;
neetanșeităţi, montată în başă.
Grupul de pompe este alimentat direct din conducta de distribuție. Pe conductele
de aspiraţie şi de refulare sunt montate armături şi clapete de reţinere. Refularea grupului
de electropompe este comună şi se racordează în conducta de distribuție nou proiectată.
Hidroforul V = 100 l se montează pe colectorul de refulare a pompelor.
Funcţionarea pompelor este automatizată pe trepte de presiune şi presiunea de
regim. Pompele au şi posibilitatea de pornire/oprire manuală de pe panoul de
automatizare al pompelor. Toate pompele se opresc automat la presiune maxima de 6
bar. Hidroforul cu membrană se montează pe refularea pompelor prin intermediul unei
Lucrările de traversare a cursurilor de apă
Subtraversarile reţelelor de alimentare cu apă se fac prin foraj orizontal dirijat.
Subtraversarea pârâului Panic se face in tub de protectie din PEHD DN280x16,6 mm,
L=22 m, coordonate X= 349140.406, Y= 638238.445. Subtraversarea pârâului Valea
Mâţei se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4 mm, L=20 m, coordonate X=
350044.776, Y= 635116.116. Subtraversarea pârâului Ortelec se face in tub de protectie
din PEHD DN225x13,4 mm, L=12 m, coordonate X= 355832.266, Y= 636290.652.
Pag. 86
Subtraversarile reţelelor de canalizare se fac prin foraj orizontal dirijat.
Subtraversarea pârâului Ortelec se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4 mm,
L=8 m, coordonate X= 354893.637, Y= 635499.676, in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4 mm, L=12 m, coordonate X= 355265.260, Y= 635682.769, in tub de protectie
din PEHD DN180x10,7 mm, L=14 m, coordonate X= 356452.225, Y= 636380.422, in tub
de protectie din PEHD DN180x10,7 mm, L=14 m, coordonate X= 356452.225, Y=
636380.422, in tub de protectie din PEHD DN180x10,7 mm, L=11 m, coordonate X=
357804.323, Y= 636677.776, in tub de protectie din PEHD DN400x23,7 mm, L=8 m,
coordonate X= 354895.215, Y= 635498.910, in tub de protectie din PEHD DN400x23,7
mm, L=12 m, coordonate X= 355264.496, Y= 635680.202, in tub de protectie din PEHD
DN400x23,7 mm, L=12 m, coordonate X= 355831.685, Y= 636301.154, in tub de protectie
din PEHD DN400x23,7 mm, L=14 m, coordonate X= 356451.488, Y= 636378.218, in tub
de protectie din PEHD DN400x23,7 mm, L=11 m, coordonate X= 357802.714, Y=
636678.569. Subtraversarea pârâului afluent la Ortelec se face in tub de protectie din
PEHD DN180x10,7 mm, L=8 m, coordonate X= 357312.655, Y= 636596.313, in tub de
protectie din PEHD DN400x23,7 mm, L=8 m, coordonate X= 357312.106, Y= 636596.313.
Apă uzată
 staţii de pompare a apelor uzate: 15 buc (Zalău);
 extindere conductă refulare: 5175 m (Stâna);
 extindere reţele canalizare: 38534 m (Zalău);
 reabilitare reţele canalizare: 16100 m (Zalău).
În ceea ce priveşte nămolul rezultat de la SEAU Zalău se propune utilizarea
acestuia în agricultură (dacă sunt obţinute aprobările necesare) sau transportarea acestui
nămol la SEAU Cluj-Napoca pentru a-l trata în instalaţia de uscare şi valorificare termică a
nămolului.
UAT JIBOU
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Someş-Odorhei-Năpradea (Jibou, Husia);
 conductă transport rezervor Husia: 155 m (Jibou);
 conductă transport de la aducţiune la rezervor existent: 80 m (Husia);
Pag. 87
 reabilitare reţea distribuţie: 1127 m (Jibou);
 reabilitare rezervor înmagazinare: 2 buc (2 x V=2500 mc Jibou).
Subtraversarile reţelelor de alimentare cu apă se fac prin foraj orizontal dirijat.
Subtraversarea afluent al raului Apa Sarata se face in tub de protectie din PEHD
DN250x14,8 mm, L=6 m, coordonate X=368666.5679, Y= 641997.2615. Subtraversarea
raului Apa Sarata se face in tub de protectie din PEHD DN250x14,8 mm, L=27 m,
coordonate X= 368684.4829, Y=641869.0375.
Subtraversarile reţelelor de canalizare se fac prin foraj orizontal dirijat.
Subtraversarea afluent al raului Apa Sarata se face in tub de protectie din PEHD
DN400x23,7 mm, L=6 m, coordonate X=368663.7436, Y= 641998.0067.
Subtraversarile lucrărilor de reabilitare a reţelelor de canalizare se fac prin foraj
orizontal dirijat. Subtraversarea afluent al raului Apa Sarata se face in tub de protectie din
PEHD DN400x23,7 mm, L=6 m, coordonate X=368350.3444, Y= 641722.2666.
Apă uzată
 staţie de pompare: 10 buc (Jibou);
 extindere conductă refulare: 2770 m (Jibou);
 extindere reţea canalizare: 14137 m (Jibou);
 reabilitare reţea canalizare: 4244 m (Jibou);
Gradul de deshidratare a nămolului care va rezulta la SEAU Jibou este de circa
20% substanţă uscată. Se propune utilizarea acestuia în agricultură (dacă sunt obţinute
aprobările necesare) sau transportarea acestui nămol la SEAU Cluj-Napoca pentru a-l
trata în instalaţia de uscare şi valorificare termică a nămolului propusă.
UAT CEHU SILVANIEI

Alimentare cu apă
 extindere reţea distribuţie - urban: 4945 m (Cehu Silvaniei);
 extindere reţea distribuţie - rural: 28703 m (Cehu Silvaniei);
 reabilitare reţea de distribuţie: 3695 m (Cehu Silvaniei);
Pag. 88
 rezervor înmagazinare nou: 1 buc;
 staţie de pompare apă potabilă: 1 buc;
 staţie clorinare: 1 buc.
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 89
automatizată
mm;
Pag. 90
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Salaj se face
in tub de protectie din PEHD DN250x14,8 mm, L=42 m, coordonate X= 360396.995, Y=
657919.961. Subtraversarea afluent al raului Salaj se face in tub de protectie din PEHD
DN400x23,7 mm, L=42 m, coordonate X= 360695.671, Y= 657928.562. Subtraversarea
raului Valea Râurilor se face in tub de protectie din PEHD DN400x23,7mm, L=11 m,
coordonate X= 361185.007, Y= 657922.347.
Subtraversarea raului Valea Raurilor se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=15 m, coordonate X=362581.148, Y=654558.067. Subtraversarea
raului Valea Raurilor se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=25 m,
coordonate X= 362166.605, Y=654790.665. Subtraversarea raului Valea Raurilor se face
in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=20 m, coordonate X= 361984.568, Y=
655061.109.
Subtraversarea afluent al raului Salaj se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=15 m, coordonate X=359656.1519, Y= 660134.2245. Subtraversarea
Pag. 91
afluent al raului Salaj se face in tub de protectie din PEHD DN168x5mm, L=7 m,
coordonate X= 359659.3166, Y=660145.6602. Subtraversarea afluent al raului Salaj se
face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=8 m, coordonate X= 359272.5380,
Y= 660706.5063.
Subtraversarea afluent al raului Horoat se face in tub de protectie din PEHD
afluent al raului Horoat se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=15 m,
coordonate X= 367430.3058, Y=657823.1334.
Apă uzată
 realizare treaptă terţiară (Cehu Silvaniei);
 staţie de pompare a apelor uzate: 7 buc (Cehu Silvaniei);
 extindere conductă refulare: 2515 m (Cehu Silvaniei);
 extindere reţea canalizare: 7775 m (Cehu Silvaniei);
 reabilitare reţea canalizare: 1750 m (Cehu Silvaniei);
Investiţiile propuse la SEAU Cehu Silvaniei au în vedere îndeplinirea cerinţelor
Directivei 91/271/CE privind calitatea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările cu mai
mult de 2000 locuitori echivalenţi, perioada de tranziţie pentru implementarea acestei
directive expirând în decembrie 2015 – pentru asigurarea epurării apelor uzate urbane în
uzate urbane în aglomerări cu peste 2000 l.e. Se face precizarea că în prezent
capacitatea staţiei de epurare este de 5400 l.e., prin urmare nu a fost obligatorie
conformarea faţă de cerinţele directivei până în decembrie 2015.
Pentru realizarea treptei terţiare se propun următoarele lucrări:
 instalaţie de stocare, preparare şi dozare agent de precipitare a fosforului în cadrul
clădirii existente. Instalaţia se va realiza în cadrul unei cuve etanşe cu pereţii din
beton armat – pereţii vor avea o înălţime de circa 60 cm. Cuva va fi protejată la
interior cu o peliculă de protecţie pe baza de răşini epoxidice.
 staţie de dozare chimică. Aceasta constă într-o instalaţie pentru depozitarea
compuşilor chimici solizi, instalaţie pentru preparare şi dozare a soluţiei pentru
Pag. 92
staţia de dozare, un rezervor de depozitare pentru soluţia de dozare şi staţia de
dozare. Se propune folosirea clorurii ferice ca agent de precipitare chimică.
În ceea ce priveşte facilităţile pentru tratarea nămolului se are în vedere stabilizarea
aerobă a nămolului. În acest sens, vor fi amenajate următoarele:
 bazin de stabilizare aerobă a nămolului. Din punct de vedere structural acesta va fi
realizat sub forma unui bazin etanş rectangular, format din două compartimente,
semi-îngropat în teren, cu pereţi din beton armat monolit, radier din beton armat
monolit cu rezemare pe o pernă de balast. Acesta va avea un volum de 150 mc.
 aerator de suprafaţă. Acesta este instalat deasupra bazinului pe o platformă de
beton.
 sistem de raclare de suprafaţă pentru evacuarea materiilor plutitoare. Poziţia
sistemului de raclare de suprafaţă este reglată de către personalul operator.
UAT ŞIMLEU SILVANIEI

Alimentare cu apă
 extindere aducţiune: 25 m;
 extindere reţea distribuţie: 2540 m (Şimleu Silvaniei);
 reabilitare reţea de distribuţie: 10920 m (Şimleu Silvaniei).
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Crasna se
face in tub de protectie din PEHD DN355x21,1 mm, L=60 m, coordonate
X=331360.33218, Y= 640694.29754.
Apă uzată
 conductă refulare: 2995 m (Şimleu Silvaniei);
 staţie de pompare a apelor uzate: 10 buc (Şimleu Silvaniei);
 extindere reţea canalizare: 11820 m (Şimleu Silvaniei);
 reabilitare reţea canalizare: 5785 m (Şimleu Silvaniei);
Gradul de deshidratare a nămolului care va rezulta la SEAU Şimleu Silvaniei este
de circa 20% substanţă uscată. Se propune utilizarea acestuia în agricultură (dacă sunt
Pag. 93
obţinute aprobările necesare) sau transportarea acestui nămol la SEAU Cluj-Napoca
pentru a-l trata în instalaţia de uscare şi valorificare termică a nămolului.
UAT ALMAŞU
Alimentare cu apă
 conductă aducţiune: 203 m;
 conductă de transport de la rezervor la reţeaua de distribuţie: 5197 m.
UAT AGRIJ
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune (Agrij, Răstolţ Deşert);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor existent: 4105 m (Agrij - 2495 m,
Răstolţ Deşert - 1610 m);
 staţie pompare aducţiune: 1 buc.
Statia de pompare Agrij (UAT Agrij)
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare alimentarii rezervorului aferent
localitatii Agrij a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
(1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 2.36 l/s, Hp = 60 mCA, P1p = 3kW
Dotare şi funcţii
Pag. 94
 Debit : 2,36 l/s
Pag. 95
UAT BĂBENI
Alimentare cu apă
 racord la aducţiunea Cluj-Sălaj (Băbeni, Ciocmani);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 1416 m (Băbeni - 676 m,
Ciocmani - 740 m);
 extindere reţea distribuţie: 16633 m (Băbeni - 8936 m, Ciocmani - 7697 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Băbeni - 1 buc, Ciocmani - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=100 mc Băbeni, 1 x V=100 mc Ciocmani).
Staţiile de clorinare vor fi amplasate pe suprafaţele de teren aferente rezervoarelor
de înmagazinare propuse. Luând în considerare datele preliminare referitoare la
chimismul apei și prevederile STAS 1342/1991, s-a considerat necesară clorinarea apei.
Pentru clorinarea apei s-a adoptat soluția tehnică de injectare a clorului în conducta de
aducţiune, astfel ca la intrarea în rezervor apa sa fie clorinată. Soluţia tehnică practicată
pentru dezinfectarea apei este cea cu utilizarea hipocloritului de sodiu -NaOCI.
Pag. 96
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 97
UAT BĂNIŞOR
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Bănişor, Pecei);
 racord la conducta de transport Bănişor (Ban);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 1868 m (Bănişor - 1146 m, Pecei
- 722 m);
 conductă de aducţiune: 3985 m (Ban);
 extindere reţea distribuţie: 18869 m (Ban - 8632 m, Bănişor - 10237 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Bănişor - 1 buc, Ban - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=100 mc Bănişor, 1 x V=100 mc Ban).
Pag. 98
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 99
Statia de pompare Ban + Banisor (UAT Banisor)
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare alimentarii rezervoarelor aferente
localitatilor de la Ban si Banisor a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare
va fi echipata cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 2,50 l/s, Hp = 60
mCA, P1p = 3kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru
alimentare cu apă potabila conform DIN 1988 şi DIN EN 806, pentru racordare directă
sau indirectă. Compus din pompe centrifuge verticale de înaltă presiune, cu aspiraţie
normală, racordate în paralel, versiune cu etanşare mecanică, la care fiecare pompă
dispune de un convertizor de frecvenţă. Gata asamblat, pregătit de racordare, cu sistem
de conducte din oţel inoxidabil montat pe cadru de bază, incl. unitate de comandă/reglaj
cu toate dispozitivele de măsurare şi de reglaj necesare.
Dotare şi funcţii
Pag. 100
 Debit : 2,50 l/s
 Înălţime de pompare la Q=0 : 70,51 m
Pag. 101
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Ban se face
625172.478. Subtraversarea raului Ban se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=38 m, coordonate X= 335559.170, Y= 625365.151. Subtraversarea
raului Ban se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=24 m, coordonate X=
335890.125, Y= 625366.583. Subtraversarea raului Ban se face in tub de protectie din
PEHD DN180x10,7mm, L=36 m, coordonate X=335963.498, Y=625434.436.
Subtraversarea raului Ban se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm,
L=22,5 m, coordonate X=333233.703, Y= 623866.009. Subtraversarea raului Sarb se face
623888.766. Subtraversarea raului Sarb se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=26,5 m, coordonate X= 333549.290, Y= 623876.981. Subtraversarea
raului Sarb se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=27 m, coordonate X=
333496.331, Y= 623593.681.
Pag. 102
UAT BOBOTA
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Bobota, Zalnoc);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 25 m (Bobota);
 conductă de aducţiune: 5665 m (Zalnoc);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Bobota, Derşida);
 extindere reţea distribuţie: 37976 m (Bobota - 17688 m, Derşida - 10938 m, Zalnoc
- 9350 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Bobota-Derşida - 1 buc, Zalnoc - 1 buc;
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=400 mc Bobota-Derşida, 1 x V=100 mc
Zalnoc).
format din:
Pag. 103
(exhipoclorit);
detratat;
Staţia de pompare Bobota (UAT Bobota)
Pag. 104
localitatii Bobota a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
(1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 4,91 l/s, Hp = 20 mCA, P1p = 2.2
kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu apă
potabila conform DIN 1988 şi DIN EN 806, pentru racordare directă sau indirectă.
Compus din pompe centrifuge verticale de înaltă presiune, cu aspiraţie normală, racordate
în paralel, versiune cu etanşare mecanică, la care fiecare pompă dispune de un
convertizor de frecvenţă. Gata asamblat, pregătit de racordare, cu sistem de conducte din
oţel inoxidabil montat pe cadru de bază, incl. unitate de comandă/reglaj cu toate
dispozitivele de măsurare şi de reglaj necesare.
Dotare şi funcţii
Pag. 105
 Debit : 4,91 l/s
 Putere nominală P2 : 2.2 kW
Pag. 106
Staţia de pompe a apei potabile - distribuţie (Derşida, UAT Bobota) cuprinde:
automatizată
mm;
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea afluent al raului
Crasna se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=27 m, coordonate
X=332774.3208, Y= 655641.9863. Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub
de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=14 m, coordonate X= 331973.4581,
Pag. 107
Y=656536.0325. Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub de protectie din
PEHD DN225x13,4mm, L=14 m, coordonate X= 332290.1345, Y= 656346.3166.
Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub de protectie din PEHD
afluent al raului Crasna se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=29 m,
coordonate X= 332776.9578, Y= 655641.7598. Subtraversarea afluent al raului Crasna se
face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=13 m, coordonate X=332949.0863,
Y= 655391.5216. Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub de protectie din
Subtraversarea raului Crasna se face in tub de protectie din PEHD
raului Crasna se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=85 m, coordonate
X= 333160.158, Y= 655887.030. Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub de
protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=12 m, coordonate X= 333351.028, Y=
656078.486.
Subtraversarea raului Zanicel se face in tub de protectie din PEHD
raului Zanicel se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=10 m, coordonate
X= 324901.8, Y= 653618.7. Subtraversarea raului Zanicel se face in tub de protectie din
Apă uzată
 conductă refulare către Sărmăşag: 4140 m (Bobota - 2693 m, Derşida - 1447 m);
 staţie de pompare a apelor uzate nouă: 6 buc (Bobota - 4 buc, Derşida - 2 buc);
 extindere reţea canalizare: 24892 m (Bobota - 17251 m, Derşida - 7641 m).
UAT BOGHIŞ
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Boghiş);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 275 m (Boghiş);
 extindere reţea distribuţie: 460 m (Boghiş);
 staţie de pompare: 1 buc (Boghiş);
Pag. 108
 staţie clorinare: 1 buc;
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Boghiş).
automatizată
mm;
Pag. 109
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 110
UAT BUCIUMI
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Buciumi, Bodia, Bogdana);
 racord la rezervor Bogdana (Sângeorgiu de Meseş);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 50 m (Buciumi);
 conductă de transport de la rezervorul comun cu Sângeorgiu: 1655 m (Bogdana);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Buciumi);
 extindere reţea distribuţie: 28305 m (Buciumi - 11844 m, Bodia - 3857 m, Bogdana
- 7033 m, Sângeorgiu de Meseş - 5571 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Buciumi - 1 buc, Bogdana - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=200 mc Buciumi, 1 x V=100 mc Bogdana +
Sângeorgiu de Meseş).
Pag. 111
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 112
Staţia de pompare Bogdana (UAT Buciumi)
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare alimentarii rezervoarelor aferente
localitatilor de la Bogdana si Buciumi a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de
pompare va fi echipata cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 5,53 l/s,
Hp = 130 mCA, P1p = 15 kW şi pompă centrifugă de înaltă presiune, de înaltă eficienţă,
cu amorsarenormală, multietajată, model vertical, cu racorduri Inline şi convertizor de
frecvenţă integrat, răcit cu aer. Convertizorul de frecvenţă integrat permite reglarea liberă
a turaţiei, presiunii şi parametri.
Modulul electronic prezintă diverse funcţii de protecţie. Printre acestea: o protecţie
la suprasarcină, recunoaşterea lipsei apei, a sub sau supratensiunii e reţea, a temperaturii
ambiante ridicate, a unei faze lipsă, a unei pompe blocate precum şi a scurtcircuitului.
 Debit : 5,53 l/s
Pag. 113
 Indice de eficienţă minimă (MEI) : ≥ 0.70
 Motorul şi sistemul electronic
 Tip de protecţie : IP 55
 Racord conductă la aspiraţie : DN 50
 Racord conductă pe refulare : DN 50
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Sangiorgiu se
Y= 617915.321. Subtraversarea raului Sangiorgiu se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=15 m, coordonate X= 352246.001, Y=617869.862. Subtraversarea
raului Sangiorgiu se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=23 m,
coordonate X= 352141.785, Y= 617730.780. Subtraversarea raului Sangiorgiu se face in
tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=20 m, coordonate X= 351919.145, Y=
617863.369. Subtraversarea raului Sangiorgiu se face in tub de protectie din PEHD
Pag. 114
raului Sangiorgiu se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=15 m,
coordonate X= 351754.522, Y= 617872.004. Subtraversarea raului Sangiorgiu se face in
617954.300. Subtraversarea raului Sangiorgiu se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate X= 350726.025, Y=618742.694.
Subtraversarea raului Agrij se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm,
L=14 m, coordonate X= 353251.364, Y= 619494.695. Subtraversarea raului Agrij se face
619561.301.
Subtraversarea afluent al raului Agrij se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=22 m, coordonate X=349112.5, Y= 615980.4. Subtraversarea afluent
al raului Agrij se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=22,5m, coordonate
X=349107.5, Y= 615991.1. Subtraversarea raului Agrij se face in tub de protectie din
PEHD DN180x10,7mm, L=21,5 m, coordonate X= 348786.4, Y= 615765.5.
Subtraversarea raului Agrij se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm,
L=21,5m, coordonate X= 348774.2, Y= 615774.2.
Subtraversarea raului Sangeorgiu se face in tub de protectie din PEHD
raului Sangeorgiu se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=13m,
coordonate X= 348250.2345, Y=617956.6547. Subtraversarea raului Sangeorgiu se face
in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L= 8m, coordonate X=347516.1840,
Y=617889.7499.
UAT CAMĂR
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Camăr);
 conductă de transport de la aducţiune staţia Camăr: 12010 m (Camăr);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Camăr).
Staţia de pompare Camăr (UAT Camăr)
localitatii Camăr a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
Pag. 115
Dotare şi funcţii
Pag. 116
 Debit : 4,17 l/s
Pag. 117
UAT CIZER
Alimentare cu apă
 racord la conducta de transport Banişor (Cizer);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 7540 m (Cizer);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Cizer);
 extindere reţea distribuţie: 21264 m (Cizer - 17691 m, Pleşca - 3573 m);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Cizer şi Pleşca).
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 118
Staţia de pompare Cizer (UAT Cizer)
localitatii Cizer a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
(1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 3.3 l/s, Hp = 150 mCA, P1p = 11 kW
Pag. 119
Dotare şi funcţii
 Debit : 3,30 l/s
Pag. 120
 Racord conductă la aspiraţie : 4''
 Racord conductă pe refulare : 4''
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Crasna se
Y= 620747.315. Subtraversarea raului Crasna se face in tub de protectie din PEHD
Pag. 121
X= 337361.858, Y= 621455.365.
DN180x10,7mm, L=16,5 m, coordonate X=339138.796, Y= 622419.847. Subtraversarea
X=339768.521, Y=622828.671. Subtraversarea afluentului al raului Crasna se face in tub
de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=27 m, coordonate X= 339946.061, Y=
622654.038.
UAT CRASNA
Alimentare cu apă
 cămin de racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Crasna, Ratin);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 2495 m (Crasna - 1900 m, Ratin
- 595 m);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Ratin).
UAT CREACA
Alimentare cu apă
 cămin de racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Brebi, Jac);
 conductă de aducţiune: 7415 m (Brebi - 2135 m, Jac - 5280 m).
UAT CRISTOLŢ
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Cristolţ);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 5234 m (Cristolţ);
 extindere reţea de distribuţie: 16186 m (Cristolţ - 6741 m, Văleni - 9445 m);
 staţie pompare: 2 buc;
 staţie clorinare: 1 buc (Cristolţ);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Cristolţ).
Pag. 122
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 123
Staţia de pompare Cristolţ (UAT Cristolţ)
localitatii Cristolt a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata
cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 1,80 l/s, Hp = 90 mCA, P1p = 4
Dotare şi funcţii
Pag. 124
 Debit : 1,80 l/s
Pag. 125
Staţia de pompare a apei potabile - distribuţie cuprinde:
automatizată
mm;
Pag. 126
Subtraversarea se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Cristotel se
face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=28 m, coordonate X= 381873.0, Y=
636262.1.
UAT DRAGU
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Dragu, Voivodeni);
 conductă de aducţiune: 4928 m (Dragu - 939 m, Voivodeni - 3989 m);
 reţea de distribuţie: 15257m (Dragu - 10365 m, Voivodeni - 4892 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Dragu - 1 buc, Voivodeni - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=100 mc Dragu, 1 x V=100 mc Voivodeni).
Pag. 127
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 128
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Dragu se
Y=615044.6. Subtraversarea raului Dragu se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=10 m, coordonate X= 378376.0, Y= 615248.5. Subtraversarea raului
Dragu se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate X=
378361.9, Y= 615254.0. Subtraversarea afluent al raului Dragu se face in tub de protectie
din PEHD DN225x13,4mm, L=15 m, coordonate X= 378373.5, Y= 616180.4.
Subtraversarea afluent al raului Dragu se face in tub de protectie din PEHD
Dragu se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=15 m, coordonate X=
378316.9, Y=616248.1. Subtraversarea raului Dragu se face in tub de protectie din PEHD
Dragu se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=15 m, coordonate
X=377993.7, Y= 616601.5. Subtraversarea raului Voievodeni se face in tub de protectie
DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate X= 377551.8, Y= 617118.8. Subtraversarea afluent
Pag. 129
al raului Dragu se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate
X= 377546.9, Y= 617107.3. Subtraversarea afluent al raului Dragu se face in tub de
protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate X= 377465.5, Y=617146.0.
DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate X= 377465.2, Y= 617130.9.
Subtraversarea afluentului raului Voievodeni se face in tub de protectie din PEHD
Voievodeni se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=12 m, coordonate X=
380535.0, Y= 618411.7.
UAT FILDU DE JOS

Alimentare cu apă
 rezervor înmagazinare: 1 buc.
UAT HALMĂŞD
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Halmăşd, Cerişa, Drighiu, Aleuş);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 10980 m (Halmăşd);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Aleuş).
Staţia de pompare Aleuş (UAT Halmăşd)
localitatii Aleuş a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
(1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 3.57 l/s, Hp = 140 mCA, P1p = 11
Dotare şi funcţii
Pag. 130
 Debit : 3,57 l/s
Pag. 131
 Racord conductă la aspiraţie : 4''
 Racord conductă pe refulare : 4''
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Drighiu se
Y= 631388.3575.
Subtraversarea afluent al raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD
raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=10 m, coordonate
X=316640.6246, Y=634805.0354. Subtraversarea afluent al raului Cerasei se face in tub
634776.6007. Subtraversarea raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD
Pag. 132
afluent al raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=8 m,
coordonate X=316308.9593, Y= 634571.3855. Subtraversarea raului Cerasei se face in
tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=8 m, coordonate X= 316318.6181,
Y=634565.8539. Subtraversarea afluent al raului Cerasei se face in tub de protectie din
Subtraversarea afluent al raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD
Subtraversarea raului Drighiu se face in tub de protectie din PEHD
raului Drighiu se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=23 m, coordonate
X= 322323.6938, Y= 632128.7654. Subtraversarea afluent al raului Drighiu se face in tub
631810.2441.
UAT HERECLEAN
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Hereclean);
 conductă de transport: 2140 m (Hereclean - 1940 m, Panic - 200 m);
 reţea de distribuţie: 1500 m (Hereclean).
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat.
Subtraversarea raului Valea Rece se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4 mm, L=11 m, coordonate X=348383,3288, Y= 640005,2882. Subtraversarea
raului Zalau se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4 mm, L=18 m, coordonate
X=348456,0871, Y=639993,8504.
Subtraversarea afluentului raului Zalau se face in tub de protectie din PEHD
afluentului raului Zalau se face in tub de protectie din PEHD DN355x21,1 mm, L=11 m,
coordonate X= 346804.7554, Y=640479.8540.
Subtraversarea raului Panic se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4 mm,
L=8 m, coordonate X=348198.8316, Y= 635803.6581.
Pag. 133
Apă uzată
 staţii de pompare a apelor uzate: 10 buc (Hereclean - 3 buc, Badon - 4 buc, Panic -
3 buc);
 reţea de canalizare: 26304 m (Hereclean - 12350 m, Badon - 8781 m, Panic - 5173
m);
 conductă refulare apă uzată: 5747 m (Hereclean - 2737 m, Badon - 2350 m, Panic -
660 m).
UAT HIDA
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Trestia, Hida);
 extindere conductă de aducţiune: 6002 m (Trestia - 3630 m, Hida - 2372 m);
 reţea de distribuţie: 2915 m (Trestia);
 staţie clorinare: 1 buc (Trestia);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Trestia).
format din:
Pag. 134
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 135
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Trestia
(Poiana Spinului) se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=14 m,
coordonate X=, Y=. Subtraversarea raului Trestia (Poiana Spinului) se face in tub de
protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=12 m.
UAT HOROATU CRASNEI

Alimentare cu apă
 racord la conducta de transport Cluj-Sălaj (Horoatu Crasnei, Stârciu);
 conductă de aducţiune: 5995 m (Horoatu Crasnei - 730 m, Stârciu - 5265 m);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Horoatu Crasnei - 1 buc, Stârciu - 1 buc);
 extindere reţea de distribuţie: 21612 m (Horoatu Crasnei - 9159 m, Stârciu - 12453
m);
 staţie clorinare: 2 buc (Horoatu Crasnei - 1 buc, Stârciu - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=200 mc Horoatu Crasnei, 1 x V=200 mc
Stârciu).
format din:
Pag. 136
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 137
Statia de pompare Horoatu Crasnei (UAT Horoatu Crasnei)
Pentru asigurarea debitului şi a presiunii necesare alimentarii rezervorului aferente
localităţii Horoatu Crasnei a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi
echipata cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 1.39 l/s, Hp = 25 mCA,
P1p = 0.75 kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare
cu apă potabila conform DIN 1988 şi DIN EN 806, pentru racordare directă sau indirectă.
Dotare şi funcţii
Pag. 138
Electropompa va avea următoarele caracteristici minimale:
 Debit : 1,39 l/s
Pag. 139
Staţia de pompare Stârciu (UAT Horoatu Crasnei)
Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare alimentarii rezervorului aferente
localitatii Starciu a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
potabila conform DIN 1988 şi DIN EN 806, pentru racordare directă sau indirectă. Compus
din pompe centrifuge verticale de înaltă presiune, cu aspiraţie normală, racordate în
paralel, versiune cu etanşare mecanică, la care fiecare pompă dispune de un convertizor
de frecvenţă. Gata asamblat, pregătit de racordare, cu sistem de conducte din oţel
inoxidabil montat pe cadru de bază, incl. unitate de comandă/reglaj cu toate dispozitivele
de măsurare şi de reglaj necesare.
Dotare şi funcţii:
 Pompe centrifuge de înaltă presiune, din oţel inoxidabil;
 Vas sub presiune cu membrană 8 l, PN16 inclusiv armătură de trecere
Pag. 140
 Debit : 2,34 l/s
Pag. 141
Staţiile de pompare vor funcţiona automatizat, în funcţie de nivelul apei din
rezervoarele de înmagazinare şi de presiunea din conducta de aducţiune. Se va
prevedea racord electric la reţeaua naţională de energie.
Subtraversarea se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Crasna se
Y= 627745.3646.
Subtraversarea afluent al raului Ragul se face in tub de protectie din PEHD
raului Ponita se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=32m, coordonate
X=341388.7963, Y=622779.4629. Subtraversarea raului Ragul se face in tub de protectie
din PEHD DN180x10,7mm, L=11m, coordonate X= 341636.3681, Y= 623815.7284.
Subtraversarea afluent al raului Ragul se face in tub de protectie din PEHD
afluent al raului Ragul se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=8 m,
coordonate X= 342501.7095, Y= 622721.0396. Subtraversarea raului Ragul se face in tub
623201.1950. Subtraversarea raului Ragul se face in tub de protectie din PEHD
UAT IP
Alimentare cu apă
Pag. 142
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj(Coşniciu de Jos, Zăuan, Coşniciu de
Sus);
 conductă de transport la rezervor: 5987 m (Coşniciu de Sus- 5947 m, Zăuan - 40
m);
 staţia de pompare nouă: 2 buc (Coşniciu de Jos, Cosniciu de Sus);
 extindere reţea de distribuţie: 12627 m (Coşniciu de Jos - 7432 m, Coşniciu de Sus
- 5195 m);
 staţie clorinare: 1 buc (Coşniciu de Sus);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Coşniciu de Sus).
format din:
(exhipoclorit);
Pag. 143
detratat;
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Cerasei se
Y= 637144.5758. Subtraversarea raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD
Pag. 144
X= 319014.7434, Y= 636564.9845.
Subtraversarea raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD
X= 317737.4920, Y= 635695.7895. Subtraversarea raului Cerasei se face in tub de
protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=15 m, coordonate X= 317577.2418, Y=
635483.1839. Subtraversarea raului Cerasei se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=15 m, coordonate X=317581.9140, Y=635494.7758.
Statia de pompare Coşniciu de Sus (UAT Ip)
localitatii Cosniciu de Sus a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi
echipata cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 3,20 l/s, Hp = 60 mCA,
P1p = 4 kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu
apă potabila conform DIN 1988 şi DIN EN 806, pentru racordare directă sau indirectă.
Dotare şi funcţii
Pag. 145
 Debit : 3,20 l/s
Pag. 146
automatizată;
 modul de comunicare si automatizare;
mm;
Pag. 147
UAT LETCA
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Letca, Cuciulat);
 conductă de transport la rezervor: 4013 m (Letca - 1011 m, Cuciulat - 610 m,
Topliţa - 2392 m).
UAT LOZNA
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Lozna);
 conductă de transport la rezervor: 3563 m (Lozna).
UAT MĂERIŞTE
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Măerişte, Doh, Giurtelecul Şimleului,
Uileacul Şimleului, Mălădia);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor existent: 13158 m (Doh - 7170 m,
Cristelec- 3692 m, Giurtelecul Şimleului - 2296 m);
 extindere conductă de aducţiune: 4377 m (Uileacul Şimleului - 1840 m, Maladia -
3037 m);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Doh - 1 buc, Mălădia - 1 buc);
 extindere reţea de distribuţie: 34330 m (Măerişte - 9414 m, Cristelec - 4249 m, Doh
- 5515 m, Giurtelecul Şimleului - 8490 m, Uileacul Şimleului - 4502 m, Mălădia -
2160 m);
 staţie clorinare: 5 buc (Cristelec - buc, Doh - 1 buc, Giutelecul Şimleului - 1 buc,
Uileacul Şimleului - 1 buc, Mălădia - 1 buc);
Pag. 148
 rezervor înmagazinare: 5 buc (1 x V=100 mc Cristelec, 1 x V=200 mc Doh, 1 x
V=200 mc Giurtelecul Şimleului, 1 x V=100 mc Uileacul Şimleului, 1 x V=100 mc
Mălădia).
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 149
Staţia de pompare Doh (UAT Măerişte)
localitatii Doh a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
(1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 1.53 l/s, Hp = 30 mCA, P1p = 1.1
Pag. 150
Dotare şi funcţii
 Debit : 1,53 l/s
Pag. 151
Statia de pompare Maladia (UAT Măerişte)
localitatii Maladia a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata
cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 0,30 l/s, Hp = 20 mCA, P1p =
0.75 kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu apă
Pag. 152
Dotare şi funcţii
 Debit : 0,30 l/s
Pag. 153
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Somosia se
Y=650425.6787.
Pag. 154
UAT MARCA
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Marca, Port);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 4255 m (Marca - 2400 m, Port -
1855 m);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Marca - 1 buc, Port - 1 buc).
Staţia de pompare Marca (UAT Marca)
localitatii Marca a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
Dotare şi funcţii
Pag. 155
 Debit : 1,80 l/s
Pag. 156
Staţia de pompare Port (UAT Marca)
localitatii Port a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata cu
(1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 1,87 l/s, Hp = 65 mCA, P1p = 3 kW
Dotare şi funcţii
Pag. 157
 Debit : 1,87 l/s
Pag. 158
UAT MESEŞENII DE JOS

Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Aghireş, Meseşenii de Jos);
 conductă aducţiune: 8175 m (Aghireş - 70 m, Meseşenii de Jos - 8105 m);
 staţie de pompare: 1 buc.
Staţia de pompare Aghires + Mesesenii de Sus (UAT Meseşenii de Jos)
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare alimentarii rezervoarelor
aferente localitatilor de la Aghiresi si Meseseni de Sus a fost prevazuta o statie de
pompare. Statia de pompare va fi echipata cu (2+1) electropompe, cu caracteristicile grup
pompare: Q1p = 6,00 l/s, Hp = 70 mCA, P = 7,5kW şi modul compact de pompare pentru
ridicarea presiunii pentru alimentare cu apă potabila conform DIN 1988 şi DIN EN 806,
pentru racordare directă sau indirectă. Compus din pompe centrifuge verticale de înaltă
presiune, cu aspiraţie normală, racordate în paralel, versiune cu etanşare mecanică, la
care fiecare pompă dispune de un convertizor de frecvenţă. Gata asamblat, pregătit de
Pag. 159
racordare, cu sistem de conducte din oţel inoxidabil montat pe cadru de bază, incl. unitate
de comandă/reglaj cu toate dispozitivele de măsurare şi de reglaj necesare.
Dotare şi funcţii
 Debit : 6,00 l/s
Pag. 160
 Putere nominală P2 : 7,5 kW
UAT MIRŞID
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Mirşid);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 6120 m (Mirşid - 3070 m,
Moigrad - 3050 m);
 staţie de pompare nouă: 2 buc (Moigrad);
 extindere reţea de distribuţie: 4168 m (Moigrad);
 staţie clorinare: 1 buc (Moigrad);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Moigrad).
Pag. 161
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 162
Statia de pompare Moigrad (UAT Mirşid)
localitatii Moigrad a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi echipata
055 kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu apă
Dotare şi funcţii
Pag. 163
 Debit : 0,74 l/s
Pag. 164
automatizată
mm;
Pag. 165
Subtraversarea se face prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Ortelec se
face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7 mm, L=12 m, coordonate X=363374.4977,
Y=635355.5524.
UAT NĂPRADEA
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Năpradea);
 racord la conducta de aducţiune Someş Odorhei-Năpradea (Someş-Guruslău,
Traniş);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 11708 m (Năpradea - 11658 m,
Someş-Gururslău - 50 m);
 extindere reţea distribuţie: 12676 m (Someş-Guruslău - 6224 m, Traniş - 6452 m);
 staţie clorinare: 1 buc (Someş-Guruslău);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Someş-Guruslău).
Pag. 166
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 167
Subtraversarea se face prin foraj orizontal dirijat.
Subtraversarea afluentului raului Somes se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4 mm, L=30 m, coordonate X= 371163.4, Y= 647319.8.
Subtraversarea raului Vadurele se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4
mm, L=20,5 m, coordonate X=371846.7, Y= 649551.1.
UAT NUŞFALĂU
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Bilghez);
 conductă de transport de la aducţiune la gospodăria de apă existentă: 40 m
(Nuşfalău);
 conductă de transport: 4230 m (Bilghez);
 reţea de distribuţie: 360 m (Bilghez);
 staţie clorinare: 1 buc (Bilghez);
 staţie de pompare apă potabilă: 1 buc (Bilghez);
Pag. 168
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Bilghez);
 reabilitare rezervor înmagazinare a apei (1 x V=500 mc Nuşfalău).
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 169
Staţia de pompare Bilghez (UAT Nuşfalău)
Pentru asigurare debitului si presiuni necesare alimentarii rezervorului aferent
localitatii Bilghez a fost prevazută o statie de pompare. Staţia de pompare va fi echipata
5.5 kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu apă
Dotare şi funcţii
Pag. 170
 Debit : 1,30 l/s
Pag. 171
UAT PERICEI
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Pericei);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor existent: 500 m (Pericei);
 reţea de distribuţie: 3400 m (Pericei);
 staţie clorinare: 1 buc (Pericei);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=300 mc Pericei).
Pag. 172
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 173
Crasna se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=6 m, coordonate X=
339077.471, Y= 637471.263. Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub de
protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=6 m, coordonate X= 339256.627, Y= 637433.307.
Subtraversarea afluent al raului Crasna se face in tub de protectie din PEHD
UAT ROMÂNAŞI
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Românaşi);
 racord la sistemul de alimentare cu apă al localităţii Românaşi (Ciumărna);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 6290 m (Românaşi - 1055 m,
Ciumărna - 5235 m);
Pag. 174
 reţea de distribuţie nouă: 5328 m (Ciumărna);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=100 mc Ciumărna).
Ciumarna se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=12 m, coordonate
X=359129.5609, Y= 626551.2051. Subtraversarea raului Ciumarna se face in tub de
protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=16.5 m, coordonate X= 358404.0465,
Y=626527.7828. Subtraversarea raului Ciumarna se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=12,5 m, coordonate X= 358248.3482, Y= 626467.1679.
Subtraversarea raului Ciumarna se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm,
L=19 m, coordonate X= 358122.9522, Y= 626463.5151. Subtraversarea raului Ciumarna
se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=17 m, coordonate X=
357966.3326, Y= 626419.8048.
UAT SÂNMIHAIU ALMAŞULUI

Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Sânmihaiu Almaşului, Sântă Măria,
Bercea);
 conductă de aducţiune: 7727 m (Sânmihaiu Almaşului - 839 m, Sântă Măria - 6888
m);
 staţie de pompare nouă: 1 buc (Sântă Măria);
 reţea de distribuţie nouă: 22397 m (Sânmihaiu Almaşului - 14294 m, Sântă Măria -
4415 m, Bercea - 3688 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Sânmihaiu Almaşului - 1 buc, Sântă Măria - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=200 mc Sânmihaiu Almaşului, 1 x V=100 mc
Sântă Măria).
Pag. 175
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 176
Staţia de pompare Sântă Măria (UAT Sânmihaiu Almaşului)
localitatii Sântă Măria a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi
echipata cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 1,70 l/s, Hp = 70mCA,
P1p = 3kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu
Dotare şi funcţii
Pag. 177
 Debit : 1,70 l/s
Pag. 178
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea afluentului raului
Valea Mare se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=22 m, coordonate X=
368352.0320, Y= 616820.3786. Subtraversarea afluentului raului Valea Mare se face in
616807.5709. Subtraversarea raului Valea Mare se face in tub de protectie din PEHD
raului Valea Mare se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=22,5 m,
coordonate X= 367783.3573, Y= 617280.2505. Subtraversarea afluentului raului Valea
Mare se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=26 m, coordonate X=
366933.5217, Y= 617893.4228. Subtraversarea afluentului raului Valea Mare se face in
tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=22 m, coordonate X=366924.3359, Y=
617881.7238.
Subtraversarea raului Sântă Măria se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=20 m, coordonate X=362393.2, Y= 615512.4. Subtraversarea raului
Santa Maria se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=24 m, coordonate
X= 362176.6, Y= 615457.0. Subtraversarea raului Sântă Măria se face in tub de protectie
Pag. 179
Subtraversarea raului Santa Maria se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm,
L=5 m, coordonate X= 362216.1, Y=615456.1. Subtraversarea raului Sântă Măria se face
615324.4. Subtraversarea raului Sântă Măria se face in tub de protectie din PEHD
Sântă Măria se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=8 m, coordonate X=
361803.4, Y= 615114.6. Subtraversarea raului Sântă Măria se face in tub de protectie din
Subtraversarea raului Săntă Măria se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=27 m, coordonate X=363078.8, Y= 615916.8. Subtraversarea raului
Sântă Măria se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=9 m, coordonate X=
363464.5, Y= 616095.7. Subtraversarea raului Săntă Măria se face in tub de protectie din
UAT SĂRMĂŞAG
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Sărmăşag);
 conductă aducţiune: 2765 m (Sărmăşag).
Apă uzată
 mărirea capacităţii staţiei de epurare: SEAU Sărmăşag;
 conductă refulare: 940 m;
 extindere reţea de canalizare: 883 m (Sărmăşag).
Investiţiile propuse la staţia de epurare a apelor uzate de la Sărmăşag au fost
propuse cu scopul măririi capacităţii acesteia de la 5000 l.e. la 9355 l.e., astfel încât să
poată fi preluată apa uzată rezultată de la localităţile Bobota şi Derşida din UAT Bobota şi
Nuşfalău din UAT Nuşfalău, apărute odată cu realizarea reţelelor de canalizare.
Lucrările propuse şi descrise în cele ce urmează vor fi realizate pe amplasamentul
staţiei de epurare a apelor uzate existente la Sărmăşag.
Obiectele tehnologice ale staţiei de epurare sunt:
 linia apei
 canal de intrare cu deversor;
Pag. 180
 grătare rare;
 debitmetru pentru măsurarea influentului;
 bazin de retenţie cu prea-plin;
 staţie de pompare apă uzată;
 debitmetru electromagnetic pentru măsurarea debitului la intrare în staţia de
epurare;
 instalaţii compacte de sitare fină, deznisipare şi separare de grăsimi;
 punct de prelevare probe pentru influent;
 cameră distribuţie cu deversor pentru bazinele cu nămol activat;
 bazine de aerare cu nămol activat pentru nitrificare - denitrificare;
 staţie de suflante;
 cameră de distribuţie pentru decantoarele secundare;
 decantoare secundare;
 staţie de pompare apă tehnologică;
 unităţi de stocare şi dozare precipitant pentru defosforizare chimică;
 debitmetru pentru măsurarea debitului la ieşire;
 punct de prelevare probe pentru efluent.
 linia nămolului
 staţie de pompare nămol recirculat şi în exces;
 bazin stocare şi omogenizare nămol în exces;
 staţie de pompare pentru alimentarea instaţiei de îngroşare;
 instalaţii pentru îngroşarea mecanică a nămolului în exces;
 bazin tampon nămol îngroşat (inclusiv de la celelalte staţii de epurare);
 staţie de pompare pentru alimentarea instalaţiei de deshidratare cu nămol îngroşat;
 instalaţii pentru deshidratarea mecanică a nămolului îngroşat;
 depozit nămol deshidratat;
 staţie de pompare supernatant.
 instalaţii anexe
 centrală termică;
 clădire administrativă, laborator şi dispecerat;
 post transformare;
Pag. 181
 reţea de alimentare cu apă potabilă;
 reţea internă de canalizare.
Caracteristicile tehnice ale staţiei de epurare a apelor uzate de la Sărmăşag sunt
descrise în tabelul de mai jos.
Tabel 5. Caracteristicile tehnice ale staţiei de epurare de la Sărmăşag
Solicitare Sărmăşag
Suprafaţă ocupată definitiv 4125 mp
Suprafaţă ocupată temporar 300 mp
Capacitate proiectată 9355 l.e.
3
Debite proiectate (m /zi)
Quhmax 1751,26
Quzimed 673,56
Quhmin 262,69
Quzimax 875,63
Ponderea apelor menajere 100%
Pentru deversarea apelor epurate, la staţia de epurare a apelor uzate de la

Sărmăşag se va folosi conducta de descărcare existentă.
UAT SOMEŞ ODORHEI

Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Someş-Odorhei);
 conductă aducţiune: 90 m (Someş-Odorhei).
UAT SĂLĂŢIG
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Noţig);
 conductă aducţiune nouă: 104 m (Noţig);
 reţea distribuţie nouă: 8464 m (Noţig);
 staţie clorinare: 1 buc (Noţig);
Pag. 182
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Noţig).
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 183
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Inau se face
in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=15 m, coordonate X=365001.378,
Y=653285.332. Subtraversarea raului Inau se face in tub de protectie din PEHD
raului Inau se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=12m, coordonate
X=365326.557, Y= 653233.138. Subtraversarea raului Inau se face in tub de protectie din
PEHD DN180x10,7mm, L=10 m, coordonate X= 365817.491, Y=653285.591.
UAT SURDUC
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Surduc, Cristolţel, Tihău);
Pag. 184
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 3963 m (Surduc - 1771 m,
Cristolţel - 690 m, Tihău - 1502 m);
 extindere reţea distribuţie: 25119 m (Surduc - 11921 m, Cristolţel - 3955 m, Tihău -
9243 m);
 staţie clorinare: 3 buc (Surduc - 1 buc, Cristolţel - 1 buc, Tihău - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 3 buc (1 x V=200 mc Surduc, 1 x V=100 mc Cristolţel, 1 x
V=200 mc Tihău).
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 185
Subtraversarile se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Solona se
Y= 641105.3801. Subtraversarea raului Solona se face in tub de protectie din PEHD
raului Solona se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=25m, coordonate
X= 375267.4943, Y= 641184.0813.
Pag. 186
Subtraversarea afluent al raului Cristotel se face in tub de protectie din PEHD
Subtraversarea raului Almas se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm,
L=75 m, coordonate X= 373106.1, Y=637582.4. Subtraversarea afluent al raului Almas se
face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=9m, coordonate X= 373580.0, Y=
373580.0. Subtraversarea raului Almas se face in tub de protectie din PEHD
DN225x13,4mm, L=9 m, coordonate X= 373852.9, Y= 637680.0. Subtraversarea afluent
al raului Almas se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=6m, coordonate
X=373960.4, Y=637690.1.
UAT VALCĂU DE JOS

Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Valcău de Jos);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor existent: 6841 m (Valcău de Jos);
 reabilitare rezervor înmagazinare a apei (1 x V=300 mc Valcău de Jos).
Staţia de pompare Valcău de Jos (UAT Valcău de Jos)
localitatii Valcău de Jos a fost prevazuta o statie de pompare. Statia de pompare va fi
echipata cu (1+1) electropompe, cu caracteristicile/pompa: Q1p = 4,28 l/s, Hp = 50 mCA,
P1p = 4 kW şi modul compact de pompare pentru ridicarea presiunii pentru alimentare cu
Dotare şi funcţii
Pag. 187
 Afişarea stării pompei şi a valorii efective a presiunii Întrerupător principal cu
posibilitate de încuiere
 Debit : 4,28 l/s
Pag. 188
in cazul în care se inregistreaza un nivel scăzut în rezervor, se va declansa o
UAT VÂRŞOLŢ
Alimentare cu apă
 cămin de racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Vârşolţ);
 conductă de transport de la aducţiune la rezervor: 50 m (Vârşolţ+Recea);
 reţea distribuţie: 5345 m (Vârşolţ);
 staţie clorinare propusă spre reabilitare: 1 buc (Vârşolţ);
 rezervor înmagazinare: 1 buc (1 x V=200 mc Vârşolţ).
Pag. 189
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 190
Subtraversarea se fac prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarea raului Varsolt se
Y= 634988.459.
UAT ZIMBOR
Alimentare cu apă
 racord la conducta de aducţiune Cluj-Sălaj (Zimbor, Chendremal);
 racord la Zimbor (Şutoru, Sâncraiu Almaşului);
 conductă de transport la rezervor: 4305 m (Zimbor - 730 m, Sâncraiu Almaşului -
3575 m);
 reţea de distribuţie: 19421 m (Zimbor - 6688 m, Chendremal - 2883 m, Şutoru -
3479 m, Sâncraiu Almaşului - 6371 m);
 staţie clorinare: 2 buc (Zimbor - 1 buc, Sâncraiu Almaşului - 1 buc);
 rezervor înmagazinare: 2 buc (1 x V=100 mc Zimbor, 1 x V=100 mc Sâncraiu
Almaşului).
Pag. 191
format din:
(exhipoclorit);
detratat;
Pag. 192
Dolu se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=40 m, coordonate
X=368018.4398, Y= 613023.4141. Subtraversarea raului Dolu se face in tub de protectie
din PEHD DN225x13,4mm, L=40 m, coordonate X= 367976.8617, Y=613085.9062.
Subtraversarea raului Sancraiu Almasului se face in tub de protectie din PEHD
Sancraiu Almasului se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=10 m,
coordonate X= 374188.2, Y= 607608.3.
Subtraversarea raului Sancraiu Almasului se face in tub de protectie din PEHD
Sancraiu Almasului se face in tub de protectie din PEHD DN180x10,7mm, L=20 m,
coordonate X= 374465.9, Y= 607434.8.
Pag. 193
Subtraversarea afluent al raului Dolu se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=22,5 m, coordonate X= 368039.9941, Y= 614303.2881.
Subtraversarea raului Dolu se face in tub de protectie din PEHD DN225x13,4mm, L=25 m,
coordonate X= 368024.1569, Y= 614306.0322.
Subtraversarea afluent al raului Dolu se face in tub de protectie din PEHD
DN180x10,7mm, L=20 m, coordonate X=367049.1155, Y= 611279.9074.
În UAT Bălan şi în UAT Carastelec sunt propuse doar lucrări aferente conductei şi a
ramificaţiilor principale de aducţiune. Lucrările propuse în UAT Bălan şi în UAT Carastelec
sunt incluse la descrierea conductei de aducţiune.
Suprafeţele de teren ocupate definitiv şi temporar, pe fiecare unitate administrativ-
teritorială în parte sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 6. Suprafeţe ocupate temporar şi suprafeţe ocupate definitiv în cadrul
proiectului
Suprafaţă
Nr. Suprafaţă ocupată
Unitate administrativ-teritorială ocupată
Crt. definitiv [mp]
temporar [mp]
1 Aducţiunea Cluj Salaj 1033248 16500
Judeţul Cluj
2 Cluj-Napoca 176930
3 Apahida 76169 4800
4 Aschileu 36979 6400
5 Baciu 12544
6 Bonţida 11029
7 Ceanu Mare 8184.5
8 Chinteni 24105 1600
9 Cojocna 27220
10 Feleacu 39982 1600
11 Floreşti 12344 3200
12 Iclod 7207.5 1600
13 Vultureni 14215 1600
14 Aghireşu 59235 6400
Pag. 194
Suprafaţă
Crt. definitiv [mp]
temporar [mp]
15 Băişoara 7482.5
16 Căpuşu Mare 17817.5
17 Gârbău 5250.5
18 Gilău 14088.5
19 Dej 28985.5 605.8
20 Mica 8340 8140.8
21 Unguraş 3700 2795.8
22 Căşeiu 11300 67.2
23 Chiuieşti 11520 5338
24 Bobâlna 32294.5 2816.2
25 Recea Cristur 67854 1600
26 Cuzdrioara 48142
27 Gherla 21872 2725
28 Buza 33440 225
29 Cătina 23820 2725
30 Sânmartin 51658 2725
31 Ţaga 33000 5850
32 Sic 66790 1600
33 Huedin 35973
34 Izvoru Crişului 5006
35 Poieni 15264 900
36 Sâncraiu 4274
Judeţul Sălaj
37 Zalău 194778 3440
38 Şimleul Silvaniei 68160 1265
39 Jibou 54464 1000
40 Cehu Silvaniei 36510 525
41 Almaşu 8500 1600
Pag. 195
Suprafaţă
Crt. definitiv [mp]
temporar [mp]
42 Hereclean 15000 2675.2
Badon 14200 2675.2
Panic 12200 2675.2
43 Mirşid 8834 2675.2
44 Vârşolţ 8271.5 2675.2
45 Horoatu Crasnei 14208.5 2675.2
18879.5 2675.2
46 Banisor 15555.5 2675.2
13148 2675.2
47 Cizer 26736.5 2675.2
5559.5 2675.2
48 Pericei 5300 2675.2
49 Dragu 15747.5 2675.2
7538 2675.2
50 Hida 5487.5 2675.2
51 Sânmihaiu Almaşului 21641 2675.2
6822.5 2675.2
5732 2675.2
54 Zimbor 10232 2675.2
9756.5 2675.2
4524.5 2675.2
5418.5 2675.2
55 Ciumărna 8192 2675.2
56 Buciumi 17966 2675.2
5985.5 2675.2
10749.5 2675.2
8556.5 2675.2
57 Surduc 18081.5 2675.2
Pag. 196
Suprafaţă
Crt. definitiv [mp]
temporar [mp]
6132.5 2675.2
14064.5 2675.2
58 Cristolţ 10311.5 2675.2
17729 43.2
59 Băbeni 13518.5 2675.2
11745.5 2675.2
60 Maerişte 14321 2675.2
6573.5 2675.2
8472.5 2675.2
12935 2675.2
6953 2675.2
3440 2675.2
61 Sărmăşag 3600 2675.2
62 Bobota 70640.5 2675.2
40007 2675.2
12410 2675.2
63 Nuşfalău 717.5 2650
64 Boghiş 867.5 2650
65 Ip 11348 2675.2
7992.5 2675.2
66 Halmăşd 7643 2675.2
12500 2675.2
8277.5 2675.2
14765 2675.2
67 Năpradea 9536 2675.2
9878 2675.2
68 Sălăţig 12896 2675.2
Total 3106379 231022.2
Pag. 197
C.4.3 Etape în realizarea investiției
Pentru realizarea obiectivului “Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă

şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj, în perioada 2014-2020” vor fi desfăşurate mai multe
tipuri de lucrări.
Lucrările de extindere a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de
canalizare sunt realizate parcurgând următoarele etape:
 decopertarea stratului de asfalt (dacă este cazul);
 excavarea şanţului de pozare a conductelor;
 amenajarea patului de pozare a conductelor cu 20 cm de nisip;
 pozarea conductelor şi îmbinarea acestora;
 acoperirea conductelor cu un strat de nisip;
 compactarea uşoară a stratului de nisip;
 acoperirea cu pământ şi compactarea acestuia;
 turnarea unui strat de piatră spartă;
 turnarea unui strat de asfalt şi compactarea acestuia.
Lucrările de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare se
vor realiza fie prin înlocuire, fie prin cămăşuire, în funcţie de starea în care se află.
Înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare presupune
parcurgerea următoarelor etape:
 decopertarea stratului de asfalt (dacă este cazul);
 excavarea şanţului de pozare a conductelor;
 eliminat sectorul de conductă care urmează a fi înlocuit;
 amenajarea patului de pozare a conductelor cu 20 cm de nisip;
 pozarea conductelor şi îmbinarea acestora;
 acoperirea conductelor cu un strat de nisip;
 compactarea uşoară a stratului de nisip;
 acoperirea cu pământ şi compactarea acestuia;
 turnarea unui strat de piatră spartă;
 turnarea unui strat de asfalt şi compactarea acestuia (după caz).
Pag. 198
Procedeul de cămăşuire poate fi realizat prin mai multe metode, în prezent fiind
studiate mai multe tehnologii, în vederea identificării soluţiei optime atât din punct de
vedere tehnic, cât şi din punct de vedere financiar.
Lăţimea tranşeei pentru pozarea conductei de alimentare cu apă sunt
următoarele:
 0,70 m pentru extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă;
 1,00 m pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă pentru DN < 200 mm;
 1,50 m pentru reabilitarea reţelelor din zona rezervoarelor şi a staţiei de pompare.
Adâncimea săpăturii pentru pozarea conductelor de aducţiune şi a celor de
distribuţie a apei potabile va fi situată între 1,40 şi 1,60 m.
Lăţimea tranşeei pentru pozarea conductei de canalizare menajeră sunt
următoarele:
 0,70 m pentru conductele de refulare ale reţelelor de canalizare menajeră;
 1,50 m pentru extinderea reţelelor de canalizare menajeră;
 1,50 m pentru reabilitarea reţelelor de canalizare menajeră.
Adâncimea săpăturii pentru pozarea conductei de canalizare va fi de 1,40 - 4,5 m.
Frontul de lucru va fi astfel delimitat, astfel încât la sfârşitul zilei de lucru sa nu
rămână şanţ deschis, respectiv conducta montată să fie acoperită cu pământ compactat,
până la nivelul fundaţiei sistemului rutier. Materialul provenit din săpătură va fi gestionat
astfel încât să nu împiedice circulaţia rutieră şi pietonală.
Solul fertil se va depozita separat de solul nefertil într-o zonă stabilită de comun
acord cu autorităţile locale, de unde mai apoi se va refolosi la refacerea zonei şi aducerea
ei la starea iniţială. Surplusul de pământ se va depozita pe amplasamentul fiecărei unităţi
administrativ-teritorială în zone agreate de autorităţile locale.
La realizarea rezervoarelor de stocare a apei vor fi parcurse următoarele etape:
 execuţia lucrărilor de excavare până la cota de fundare;
 aşterne unui strat de balast cu grosimi variabile, în funcţie de caracteristicile
stratului de fundare;
 realizarea lucrărilor de structură: cofrare, armare, turnare beton pentru realizarea
fundaţiei şi respectiv decofrare;
Pag. 199
 realizarea lucrărilor de suprastructură la pereţii rezervorului: cofrare, armare,
turnare beton şi decofrare;
 montarea instalaţiilor hidraulice şi branşarea la reţeaua de apă;
 realizarea instalaţiilor electrice;
 realizarea lucrărilor de finisare exterioară, inclusiv lucrările de impermeabilizare;
 acoperirea cu pământ a rezervorului până la cota proiectată;
 realizarea amenajărilor exterioare, respectiv a îngrădirii amplasamentului şi a
însămânţării cu iarbă a terenului.
Va fi necesară amenajarea unor drumuri pietruite pentru accesul la rezervoarele de
înmagazinare noi care nu dispun de amenajare.
Lucrările de reabilitare a rezervoarelor de înmagazinare a apei potabile vor
consta în intervenţii cu scopul reabilitării structurale a acestora şi înlocuirii, după caz, a
instalaţiilor hidraulice.
Lucrările de reabilitare a staţiilor de pompare a apei şi a apei uzate vor
presupune înlocuiri, acolo unde este cazul, a unor componente ale instalaţiilor propriu-zise
şi nu vor necesita construcţii propriu-zise.
Lucrările de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de
canalizare se vor realiza fie prin înlocuire, fie prin cămăşuire, în funcţie de rezultatele
expertizei tehnice realizate pentru reţele. În municipiul Cluj-Napoca se vor folosi ambele
tehnologii de lucru, iar în ceea ce priveşte lucrările de reabilitare propuse în restul unităţilor
administrativ-teritoriale, acestea vor fi realizate prin înlocuire.
Pe durata efectuării lucrărilor se va evita pe cât posibil contactul deşeurilor rezultate
de pe amplasament cu solul şi apele de suprafaţă. Deşeurilor vor fi colectate selectiv în
funcţie de natura şi starea fizică a acestora şi se vor elimina prin firme specializate şi
autorizate.
C.4.4 Descrierea instalaţiilor şi a fluxului tehnologic
În cele ce urmează vor fi descrise fluxurile tehnologice ale staţiilor de epurare a

apei uzate propuse a fi amenajate în comuna Sic, judeţul Cluj şi în comuna Sărmăşag,
judeţul Sălaj, precum şi fluxul tehnologic al staţiilor solare de uscare a nămolului propuse a
fi amplasate în Cluj-Napoca şi în Dej, judeţul Cluj şi în Zalău, judeţul Sălaj.
Pag. 200
Staţia de epurare a apelor uzate SIC
Staţia de epurare a apeloz uzate de la Sic a fost dimensionată la 2500 de locuitori
echivalenţi. Capacitatea proiectată a staţiei de epurare a fost stabilite în cadrul Studiului
privind calitatea apelor uzate, componentă a Studiului de fezabilitate întocmit pentru
pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiect regional
de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj, în
perioada 2014-2020.
Debitele caracteristice la intrare în staţia de epurare, încărcarea influentului şi
randamentul staţiei propuse sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Tabel 7. Debite caracteristice la intrare în staţia de epurare Sic

Nr. crt. Debit Unitate de măsură Valoare debit
1 Quhmax m3 /h 30
2 Quzimed m3 /zi 300
3 Quhmin m3 /h 3,75
4 Quzimax m3 /zi 390
Tabel 8. Încărcarea influentului la SEAU Sic

Nr. crt. Parametru mg/l kg/zi
1 SS 350 126
2 CBO5 300 108
3 CCOCr 500 180
4 Ntot 50 18
5 Ptot 5 1,80
6
Tabel 9. Randamentul SEAU propuse la Sic, reflectat în parametrii efluentului

STAS Standard de
Parametru mg/l analiza Roman sau
standardul ISO
SS 60 STAS 6953-81
CBO5 25 STAS 656-82
SR ISO 5815-98
Pag. 201
STAS Standard de
Parametru mg/l analiza Roman sau
standardul ISO
CCOCr 125 SR ISO 6060-96
Ntot 15 STAS 73 12-83
Ptot 2 SR EN 1189-99
Staţia de epurare va satisface cerinţele impuse de Normele Europene şi Normele

Naţionale (NTPA 001/2002) privind calitatea apelor epurate ce vor fi deversate în emisarul
natural.
În ceea ce priveşte procesul de tratare, acesta este format din două lunii de tratare:
linia apei şi linia nămolului.
Linia apei
Apa uzată, colectată din reţeaua de canalizare va intra în primul obiect tehnologic al
staţiei de epurare: staţie de pompare în care este amplasat un coş grătar rar. Reziduurile
rămase în coş vor fi colectate manual şi depozitate într-un recipient, în vederea evacuării
lor. De aici, apa uzată va fi pompată către obiectele tehnologice din aval de către unităţi
de pompare submersibile comandate cu ajutorul indicatorilor de nivel. Următorul obiect
tehnologic pe linia apei este o instalaţie automată de sitare pentru reţinerea materiilor
grosiere şi nisipului cu diametrul particulei mai mare de 0,75 mm şi un separator de
grăsimi.
După reţinerea materiilor solide în suspensie, reducerea nisipului si a grăsimilor,
apa uzată pretratată mecanic va ajunge gravitaţional într-un bazin de omogenizare şi
egalizare executat din beton armat, îngropat. Bazinul de omogenizare este prevăzut cu un
sistem de mixare pentru omogenizarea apei uzate şi pentru a preveni fermentarea
acesteia, înainte de a fi introdusă prin pompare în modulul tehnologic de epurare
biologică. Modulul de epurare biologică va fi realizat din două rezervoare (bazine) realizate
din oţel emailat, asigurându-se zonele specifice pentru nitrificare şi, respectiv denitrificare.
Rezervorul anoxic, în care se realizează denitrificarea se va amplasa în interiorul
celui care asigură zona de nitrificare şi va fi echipat cu unităţi de mixare submersibile.
Rezervorul exterior va asigura zona de aerare în acest scop fiind echipat cu un sistem de
aerare compus din suflantă de aer, sistem de distribuţie a aerului şi elemente de aerare cu
bule fine. Concentraţia oxigenului dizolvat necesar aerării va fi monitorizată cu ajutorul
Pag. 202
unui sistem de măsură şi control. Cele două bazine ce constituie modulul de epurare
biologică sunt amplasate suprateran cu fundaţie şi radier din beton armat.
Din modulul biologic apa este pompată către modulul de ultrafiltrare cu membrane
având dublu rol: decantare secundară şi dezinfecţia efluentului. În modulul de ultrafiltrare
se separă nămolul activat de apă epurată. Ultrafiltrarea se realizează sub presiunea
coloanei de apă de deasupra modulului de membrane dinspre exterior spre interior.
Efluentul epurat nu va mai conţine materii în suspensie, prin aceste membrane putând să
fie îndepărtate chiar şi anumite specii de viruşi, astfel încât nu mai este necesară
dezinfecţia apei epurate. Din acest modul de ultrafiltrare apa epurată ajunge într-un bazin
de stocare permeat, confecţionat din polipropilenă, cu volumul util de 0,2 m3 de unde apoi
prin intermediul unui preaplin, va fi deversată gravitaţional spre emisar. O parte din
efluentul epurat va fi utilizat pentru spălarea membranelor în cadrul fiecărui ciclu de
filtrare.
Pentru monitorizarea influentului şi, respectiv efluentului sunt prevăzute debitmetre
electromagnetice.
Linia nămolului
Nămolul rezultat în urma procesului tehnologic este cel în exces. Când concentraţia
de nămol depăşeşte valoarea de 10 - 12 g/l, se realizează transferul de nămol către
bazinul de stocare realizat din beton armat, montat îngropat. Din acest bazin se pompează
nămolul către un bazin de condiţionare – cu polielectrolit sau var. După condiţionare,
nămolul va fi pompat cu ajutorul unei pompe pneumatice către unitatea de deshidratare tip
filtru presa. Nămolul deshidratat, cu un conţinut de substanţă uscată de cca 30 % va fi
depozitat pe o platforma de depozitare urmând a fi ulterior evacuat.
Supernatantul evacuat din instalaţia de deshidratare este dirijat gravitaţional în
bazinul de omogenizare, de unde este reintrodus în fluxul tehnologic al epurării.
Se va atrage în mod deosebit atenţia celor care vor exploata reţeaua de canalizare
să nu permită nici unui agent comercial să deverseze în canalizare ape uzate netratate.
Acestea vor trebui să îndeplinească calitativ prevederile NTPA 002/2002.
Staţia de epurare a apelor uzate SĂRMĂŞAG
Localitatea Sarmăşag face parte din categoria aglomerărilor care trebuie să se
conformeze prevederilor directivei privind epurarea apelor uzate şi îndepărtarea azotului şi
fosforului.
Pag. 203
Având în vedere amplasarea şi topografia localităţilor Bobota şi Dersida, epurarea
apelor uzate colectate din acestea poate fi realizată în staţia de epurare de la Sărmăşag
după mărirea capacităţii de epurare a acesteia.
Localităţile Bobota şi Dersida din UAT Bobota şi Nuşfalău din UAT Nuşfalău nu
dispun de sisteme de canalizare şi nici de staţii de epurare, dar se încadreaza în categoria
aglomerărilor care trebuie să se conformeze prevederilor directivei privind epurarea apelor
uzate.
Ţinând cont de faptul că staţia de epurare existentă nu corespunde cerinţelor de
conformare impuse de către Administrația Națională Apele Române (reducerea azotului şi
a fosforului) şi nu este dimensionată pentru a putea prelua localităţile Bobota şi Dersida,
se propune realizarea unei staţii de epurare noi.
Staţia de epurare de la Sărmăşag a fost dimensionată la 9355 de locuitori
echivalenţi. Capacitatea proiectată a staţiei de epurare a fost stabilite în cadrul Studiului
privind calitatea apelor uzate, componentă a Studiului de fezabilitate întocmit pentru
pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiect regional
de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj, în
perioada 2014-2020.
Debitele caracteristice la intrare în staţia de epurare şi încărcarea influentului sunt
prezentate în tabelele de mai jos:
Tabel 10. Debite caracteristice la intrare în staţia de epurare Sărmăşag
Nr.
Debit l/s m3/h m3/zi
crt.
1 Quzimed 7,80 28,07 673,56
2 Quzimax 10,13 36,48 875,63
3 Quhmax 20,27 72,97 1751,26
4 Quhmin 3,04 10,95 262,69
Tabel 11. Încărcarea influentului la SEAU Sărmăşag

Nr.
Parametru mg/l kg/zi
crt.
1 SS 350 126
Pag. 204
2 CBO5 300 108
3 CCOCr 500 180
4 Ntot 50 18
5 Ptot 5 1,80
Staţia de epurare va satisface cerinţele impuse de Normele Europene şi Normele

Naţionale (NTPA 001/2002) privind calitatea apelor epurate ce vor fi deversate în emisarul
natural.
Tabel 12. Tratarea nămolului propusă la Sărmăşag (conf. Anexei 12 şi Anexei 13)
Prelucrarea nămolului în exces se face prin îngroşare mecanica si deshidratare mecanica
Volum namol m3/zi 60,69

Cantitate SU in namol kg/d 485,53
8.1 Bazin de stocare namol in exces

Durata stocare, necesara zile 2,5
Volum stocator, necesar m3 151,73
Adancimea utila 4,50
Raza exterioara necesara m 3,28
Raza exterioara selectata m 3,3
Volum stocator namol selectat m3 154,0
Mixer
Numar bazine Nos. 1,00
volum total m³ 153,95
Consum specific energie W/m³ 10,00

Consum total kW 1,54
Numar mixere, total Nos. 1,00
Consum per mixer kW 1,54
8.2 Ingrosare mecanica namol

Pag. 205
Durata functionare
Zile pe saptamana zi 5,00
Ore pe zi h 8,00
Debit alimentare m3/h 10,62

Debit alimentare m3/zi 84,97
Incarcare in SU kgSU/h 84,97
Incarcare in SU kgSU/zi 679,74
Continut substanta uscata in namolul ingrosat %SU 8,00%
Volum namol ingrosat m3/zi 8,41
Apa de spalare
Debit de spalare m3/h 4,00
Presiune bar 5,00
Timp de spalare pe ciclu min 15,00
Numar de cicluri pe zi 8,00
Apa de spalare m3/zi 8,00
8.3 Bazin de stocare namol ingrosat

Volum total de namol m3/zi 8,41
Cantitate totala SU in namol kgSU/zi 679,74
Durata stocare inainte de deshidratare, necesara zile 2,5

Volum stocator inainte de deshidratare, necesar m3 15,02
Adancimea utila m 3,00
Volum stocator namol selectat m3 15,9
Mixer
Numar bazine Nos. 1,00
volum total m³ 15,93
Pag. 206
Consum specific energie W/m³ 30,00
Consum total kW 0,48
Numar mixere, total Nos. 1,00
Consum per mixer kW 0,48
8.4 Deshidratare mecanica namol

Durata functionare
Zile pe saptamana zi 5,00
Ore pe zi h 8,00
Debit alimentare m3/h 1,05

3
Debit alimentare m /zi 8,41
Incarcare in SU kg/h 84,97
Incarcare in SU kg/zi 679,74
Concentratie namol deshidratat %SU 25,00%
Volumul namolului deshidratat m3/zi 2,64
Volumul namolului deshidratat m3/h 0,33
Apa de spalare
Debit de spalare m3/h 2,00
Presiune bar 5,00
Timp de spalare pe ciclu min 15,00
Numar de cicluri pe zi 8,00
Apa de spalare m3/zi 4,00
8.5 Apa de namol

Supernatantul provenit de la instalatiile de tratare namol, va fi colectat si evacuat
gravitational in statia de pompare apa uzata
Debit zilnic m³/zi 82,3
Numar pompe in functiune 1
Pag. 207
Numar pompe in rezerva 1
Capacitate selectata m³/h 14,00
Inaltime de pompare m 10,00
Statia de pompare namol va fi o constructie circulara, din beton, partial supraterana.

Timp de retentie conform NP 133/2013:
- statii de pompare automatizate 2…10 min;
- statii de pompare neautomatizate 0,5…1,0 h. `
Timp de retentie ales min 60
Volum bazin SP Namol m³ 10,3
Adancimea utila m 2,00
Volum bazin selectat m³ 10,6
8.6 Statie preparare-dozare polielectrolit (PE) pentru ingrosator namol
Consum PE -Dozare kg/ t DS 5,0

Consum zilnic kg/zi 3,399
Consum pe ora kg/h 0,425
Consum apa potabila pentru prepararea solutiei PE

Concentratie 0,15%
Consum zilnic m³/zi 2,262
Consum orar m³/h 0,283
Statie preparare - dozare solutie PE-

Capacitate selectata l/h 500,0
8.7 Statie preparare-dozare polielectrolit (PE) pentru deshidratare namol
Consum PE -Dozare kg/ t DS 6,0

Pag. 208
Consum zilnic kg/zi 4,078
Consum pe ora kg/h 0,510
Consum apa potabila pentru prepararea solutiei PE

Concentratie 0,15%
Consum zilnic m³/zi 2,715
Consum orar m³/h 0,339
Statie preparare - dozare solutie PE-

Capacitate selectata l/h 500,0
8.8 Stocare namol

Durata de stocare necesara zi 30,00
Volum namol stocat m3 79,19
Inaltime medie namol m 2,00
Suprafata necesara m2 39,60
În cele ce urmează este descris detaliat procesul de epurare a apelor uzate.

Apa uzată intră în căminul de intrare. Căminul de intrare va fi prevăzut cu prag
deversor ce va evacua apa uzată ce depăşeşte debitul de Quzhmax. Din acest cămin se va
poza o conductă de by-pass, ce va evacua apa uzată influentă din staţia de epurare,
atunci cand staţia de pomparea apei uzate este scoasă din funcţiune şi debitele influente
trebuie evacuate sau când debitul de intrare în staţie depăşeşte Quzhmax.
Din căminul de intrare, apa uzată ajunge gravitaţional în canalul de intrare a
grătarului rar care va fi prevăzut cu un canal în paralel, cu rol de by-pass. Canalele vor
putea fi izolate cu ajutorul unor stavile. Grătarul rar este dimensionat pentru Quz or max.
Grătarul rar este complet mecanizat, având lumina dintre bare de 40 mm. Grătarul
funcţionează pe baza pierderilor de sarcină, măsurate prin intermediul unor traductoare de
nivel, ce măsoara nivelul aval şi amonte. Reţinerile de la grătarul rar vor fi compactate şi
transportate într-un container, ce va fi preluat de un camion special. Grătarul rar va fi
montat într-o hală, construită din structură uşoară. Din canalul grătarului rar apa uzată
este transportată gravitaţional în staţia de pompare. Bazinul staţiei de pompare a fost
Pag. 209
dimensionat astfel încât să aibă rol şi de bazin de omogenizare şi retenţie, pentru
uniformizarea debitelor ce intră în treapta biologică.
Apa uzată va fi pompată spre instalaţia de pretratare, prin intermediul a 4+1 pompe,
prevăzute cu convertizor de frecvenţă pe unităţile active. Pe conducta de refulare a staţiei
de epurare este montat un debitmetru electromagnetic, pentru măsurarea debitului influent
în staţia de epurare. În staţia de pompare s-a prevăzut un prea-plin. Conducta de prea-plin
este racordată la colectorul de by-pass al staţiei de epurare. Prea-plinul funcţionează când
debitul influentului va depăşi debitul de vârf, de epurat al staţiei.
Pentru o eficienţă mai bună a reţinerilor, se propun două instalaţii de sitare, în locul
grătarului des, ce va fi integrat în instalaţia compactă de deznisipare şi separare de
grăsimi.
Din staţia de pompare, apa este pompată în instalaţia compactă de sitare fină,
deznisipare şi separare de grăsimi. Instalaţia este dimensionată pentru pentru Quzhmax. Din
conducta de refulare a staţiei de pompare va fi prevazută o conductă, ce va permite
ocolirea instalaţiei compacte, pentru cazurile de reparaţii, revizii, etc. În modul normal de
lucru, conducta va fi închisă cu ajutorul vanelor manuale. Colectarea deşeurilor de la
instalaţia de sitare se va face cu un transportor cu melc. Deşeurile colectate vor fi
compactate cu ajutorul unui compactor. Pentru colectarea deşeurilor compactate vor fi
prevăzute 2 containere.
Nisipul extras din deznisipator se va spăla şi va avea un conţinut de materii
organice mai mic de 3%. Nisipul tratat se va transfera într-un container de stocare pentru
a fi transportat în afara staţiei.
Grăsimile vor fi evacuate în separatorul gravitaţional de apă şi flotanţi. Apa rezultată
se va scurge gravitaţional, înapoi, în chesonul staţiei de pompare apă brută. Flotanţii din
căminul de colectare vor fi îndepărtaţi cu vidanja.
Pe conducta de descărcare a apei degrosisate în camera de distribuţie a bazinelor
de nămol activat se va monta un echipament de prelevare probe. Echipamentul de
prelevare a probelor de apă uzată este echipat cu senzori cu autocurăţare, care vor
măsura on-line CBO5, fosforul, azotul, pH-ul şi temperatura.
Apa pre-epurată mecanic va fi descărcată gravitaţional în camera de distribuţie a
bazinelor de nămol activat, care este prevăzută cu stavile manuale la intrarea în cele două
bazine cu nămol activat.
Pag. 210
Camera de distribuţie are pereţi comuni cu bazinele de aerare. Camera de
distribuţie are posibilitatea de a închide unul din bazinele de aerare şi debitul integral să
treacă prin unul din bazinele de aerare aflat în funcţionare. Bazinele de aerare vor fi
construite ca două linii care vor lucra în paralel. Aerarea se va face cu difuzori poroşi cu
bule fine amplasaţi pe radier. Aerarea va fi reglată automat pe baza de măsurări on-line
ale concentraţiei de oxigen dizolvat. Reglarea se va face individual în fiecare bazin de
aerare.
În zona de denitrificare apa este menţinută în mişcare de un mixer submersibil fixat
pe un dispozitiv de ghidaj, echipat cu mecanism de ridicare. Eliminarea azotului din apa
uzată se realizează în zona de denitrificare, principiul procesului fiind acela că în condiţii
anoxice populaţia de bacterii din nămolul activat foloseşte oxigenul fixat din nitraţi în
procesele de respiraţie. Nitraţii sunt reduşi la azot molecular gazos care este eliberat în
atmosferă.
Poluarea organică este eliminată biologic din apa uzată în zonele cu nămol activat,
aerate cu sisteme de aerare cu bule fine. Compuşii organici sunt oxidaţi şi reduşi la dioxid
de carbon şi apă; carbonul organic este parţial folosit pentru creşterea biomasei din
nămolul activat. Tot în zona aerată cu nămol activat, ionii de azot amoniacal NH4+ sunt
oxidaţi şi redusi la nitraţi. O condiţie a bunei desfăşurări a acestor procese este asigurarea
condiţiilor optime de viaţă a biomasei combinată cu stabilizarea aerobă a nămolului.
Combinaţia dintre denitrificare în zona anoxică şi nitrificare realizată în zonele
aerate conduce la eliminarea eficienta a azotului din apa uzata. Capacitatea mărită a
zonei de decantare permite sistemului să funcţioneze în condiţii variabile de flux hidraulic.
Sistemul de aerare funcţionează în mod automat conform informaţiilor primite de la
sonda de oxigen. Acest echipament dictează pornirea şi oprirea suflantelor funcţie de
concentraţia de oxigen dizolvat măsurată în bazinul de oxidare-nitrificare astfel încât
această concentraţie să fie menţinută la valorile concentraţiei optime pentru desfăşurarea
proceselor biologice din reactor.
Sursa de aer pentru zona de oxidare-nitrificare este poziţionată într-o incintă din
vecinătatea bazinelor şi constă din 2 + 1 suflante ce alimentează cu aer staţia de epurare
printr-un sistem de conducte. Suflantele sunt prevăzute cu convertizor de frecvenţă.
Staţia de epurare este echipată cu o instalaţie pentru îndepărtarea chimică a
fosforului, pe baza de coagulanţi care sunt dozaţi în apa uzată.
Pag. 211
În condiţiile specificate ale influentului, cu mai puţin fosfor în apa uzată, precipitarea
fosforului nu este necesară deoarece epurarea este realizată cu ajutorul eliminării
biologice în bazinele anaerobe. În cazul în care fosforul din influent depăşeşte valorile
estimate, se va asigura precipitarea folosind soluţie FeCl3 cu concentraţie de 40%.
Dozarea se face în camera de distribuţie la bazinele de nămol activat.
Din bazinele cu nămol activat, apa trece în decantoarele secundare, prin
intermediul unei camere de distribuţie. Camera de distribuţie împarte debitul în părţi egale
pentru alimentarea decantoarelor secundare. Camera de distribuţie are facilitatea de a
izola decantoarele secundare. Vor fi instalate stavile de izolare care în funcţionarea
normală sunt deschise. Stavilele vor fi cu acţionare manuală.
Asemenea camerei de distribuţie a apei uzate spre bazinele de aerare, camera de
distribuţie a apei spre decantoarele secundare are un perete comun cu bazinele de nămol
activat.
Decantoarele secundare sunt de tip longitudinal, prevăzute cu poduri racloare.
Podurile racloare vor fi furnizate şi instalate astfel încât să se obţină o sedimentare şi o
reţinere eficientă a nămolului. Instalaţiile vor include conductele de admisie, podurile
racloare cu sucţiune cu toate echipamentele incluse, sistemele de raclare cu posibilitatea
de reglare, plăcutele deversoarelor fixate în canalele de evacuare şi câte un sistem de
colectare şi eliminare a spumei. Substanţele flotante vor fi raclate şi direcţionate către o
basa de colectare a spumei, din care apa separată de spumă va fi introdusă în reţeaua de
canalizare a incintei, iar spuma va fi evacuată prin vidanjare. Totodată, podurile racloare
vor fi echipate cu un sistem de reamorsare rapidă în cazul pierderii sucţiunii hidraulice.
Evacuarea nămolului se va face prin funcţionarea continuă a podului raclor prin
aspiraţie. Apa uzată epurată este separată de nămolul activ în cele două decantoare
secundare, iar apa rezultată din decantare este descărcată prin conducta de evacuare în
receptor.
Pe colectorul de evacuare a apei tratate spre emisar este montat un debitmetru de
măsura. Necesarul de apă brută din procesul tehnologic este provenită din apa epurată.
Staţia de pompare a apei tehnologice este prevăzută înainte de canalul de măsură de la
ieşirea din staţia de epurare. Pe conducta de evacuare a apei epurate se va monta un
echipament de prelevare probe. Echipamentul de prelevare a probelor de apă uzată este
Pag. 212
echipat cu senzori cu autocurăţare şi senzori de măsura on-line a parametrilor apei
epurate.
Nămolul activ este colectat gravitaţional din decantoarele secundare şi evacuat
către staţia de pompare nămol recirculat şi în exces. Nămolul recirculat este pompat în
camera de distribuţie a bazinelor de nămol activ. Nămolul în exces reprezintă o fracţie din
nămolul de recirculare care este pompat spre instalaţia de îngroşare mecanică a
nămolului în exces. Nămolul biologic în exces va fi îngroşat până la un minim de materie
uscată de 6 %. Nămolul îngroşat va fi evacuat cu ajutorul unei pompe către bazinul
tampon. În bazinul tampon este montat un mixer pentru omogenizare şi prevenirea
depunerilor.
Din bazinul tampon de nămol îngroşat, nămolul este transferat prin pompare la
staţia de deshidratare mecanică. Nămolul va fi deshidratat până la un minimum de
substanţă uscată de 25 %. Pentru fiecare unitate de îngroşare şi deshidratare s-a prevăzut
câte o unitate de preparare şi dozare a polimerilor.
Supernatantul provenit de la instalaţiile de tratare a nămolului, va fi colectat şi
evacuat gravitaţional în staţia de pompare a apei uzate. După deshidratarea nămolului,
acesta va fi depozitat pe o platformă acoperită cu capacitatea de stocare pentru 6 luni.
Platforma va fi drenată către căminul colector de supernatant.
Instalaţia compactă de sitare fină, deznisipare şi separare de grăsimi (treaptă
mecanică), staţia de suflante aferentă bazinelor cu nămol activat, instalaţia de precipitare
fosfor, împreună cu echipamentele de tratare a nămolului (mai puţin bazinul de
omogenizare nămol îngroşat), vor fi montate într-o hală din structura uşoară. Diversele
trepte de tratare şi echipamente vor fi montate în interiorul halei în camere diferite.
Cu scopul îmbunătăţirii modalităţii de gestionare a nămolului, pe amplasamentul
staţiei de epurare a apelor uzate Cluj-Napoca, va fi amplasată o instalaţie de uscare a
nămolului şi valorificare termică a acestuia.
Aşa cum a fost precizat şi în cadrul capitolului C.4.2., instalaţia de uscare a
nămolului şi valorificare termică a acestuia are capacitatea de 102 tone/zi şi este formată
din două linii:
 linia de uscare a nămolului, cu capacitatea de 4,653 tone/oră;
 linia de valorificare termică a nămolului, cu capacitatea de 1,45 tone/oră.
Pag. 213
În cele ce urmează este descris fluxul tehnologic al instalaţiei. Linia de alimentare a
cu nămol a uscătorului preia nămolul direct de la instalaţia de deshidratare, îl transportă în
silozul tampon, de unde cu un transportor cu şurub va fi dirijat în dozatorul uscătorului. La
staţia de recepţie a nămolurilor sunt aduse de la staţiile de epurare deservite şi
transferarea nămolurilor în silozul tampon. Alimentarea silozului tampon pentru nămoluri
va fi prevăzută cu un sistem de control automat, care va prelua cantităţile de alimentare
între nămolurile din staţia de recepţie şi nămolurile provenite din staţiile de epurare
deservite.
Dozatorul care alimentează linia de uscare face dozarea nămolului, pâlnia
dozatorului fiind prevăzută cu senzori de gol şi preaplin, pentru asigurarea funcţonării
corecte a uscătorului. Debitul de alimentare cu nămoluri se reglează în funcţie de
procentul de materie uscată la intrarea şi la ieşirea din turbo-uscător şi în funcţie de
temperatura uleiului termic. Uscătorul este inima instalaţiei de uscare a nămolurilor, în
care se produce uscarea nămolurilor prin evacurea apei din nămoluri la 80-90% MS, în
funcţie de destinaţia lor. Din uscător, vaporii împreună cu granulele de nămol deshidratat
ajung în ciclon, în care se produce separarea vaporilor de granulele de nămol.
Ciclonul are rolul de separarea a vaporilor de nămolul uscat. Separarea granulelor
de nămoluri se face in ciclon, gravitațional, nămolul uscat se concentrează în partea
conică a ciclonului, având o densitatea mai ridicata decât vaporii de apă si a gazele
necondensabile. Granulele de nămoluri sunt evacuate din ciclon cu ajutorul unei valve
rotative, de unde sunt preluate de un transportor elicoidal către peletizor.
Peletizorul transformă granulele fine de nămol uscat în peleți, cu o duritate
suficientă pentru a rezista la depozitare și transport. De la peletizor, peleții de nămoluri
funcție de destinația lor vor fi dirijați spre:
 silozuri de stocare și apoi livrați în agricultură;
 spre instalaţia de valorificare energetică pe peleți pentru producerea energiei
necesare uscării nămolurilor.
Transformarea nămolurilor în peleți permite depozitarea acestora fără utilizarea,
echipamentelor ATEX și condiții excelente pentru valorificarea lor termică.
Filtrul scruber are rolul de separare a vaporilor împreună cu necondensabillele de
nămolul sub formă de praf antrenat împreună cu vaporii de apă. Cu ajutorul
ventilatoarelor, vaporii sunt dirijaţi către schimbătoarele de căldură, cu rol de recuperare a
Pag. 214
căldurii reziduale (aproximativ 60%) din căldura necesară uscătorului. Schimbătoarele de
căldură au rolul de optimizare a performanţelor energetice ale liniei de uscare, recuperând
energia reziduală prin transformarea ei în apă caldă la 80-90 °C. Vaporii rezultaţi de la
uscarea nămolurilor cu ajutorul ventilatoarelor sunt dirijaţi către schimbătoarele de căldură
cu rol de recuperare a căldurii sub formă de apă caldă, aceasta putând fi folosită la
încălzirea digestoarelor existente pe amplasament, încălzirea spaţiilor administrative,
pentru apa caldă de la grupurile sanitare, reducând costurile cu combustibilii folosiţi în
acest scop. Din schimbătoarele de căldură, vaporii sunt dirijaţi către condensatoare. În
vederea tratării, condensul este evacuat în stația de epurare, iar necondensabilele B2b
sunt dirijate cu ajutorul ventilatoarelor spre tratarea gazelor.
De la peletizor, peleţii de nămol sunt transportaţi şi preluaţi prin sistemul de dozare
automatizat în instalaţia propriu-zisă de valorificare termică, pentru asigurarea alimentării
cazanului. Inima cazanului este camera de ardere de tip «tunel cu grătar bandă alimentat
continuu». Camera de ardere este căptușită cu materiale refractare pentru a limita
dispersia căldurii. Pentru tratarea nămolului, instalația este echipată cu o cameră
adiabatică unde gazele de ardere sunt tratate timp de minimum 2 secunde la temperaturi
egale sau mai mari de 850°C. Un arzător pe gaz este pus la intrarea în camera adiabatică
pentru temperarea cuptorului căptușit cu materiale refractare (la pornirea și oprirea lui),
demararea procesului de combustie a peleților și pentru garantarea temperaturii minime
necesară în cazuri neprevăzute.
Din dozator combustibilul ajunge pe grătarul cu bandă mobilă. Energia termică
produsă și calitatea arderii sunt controlate prin cantitate de combustibil, viteza grătarului
mobil și injecția de aer pentru combustie. Injecția de aer pentru combustie se face pe toată
lungimea grătarului mobil pentru optimizarea arderii în camera adiabatică.
Pag. 215
Figura 3. Componentele centralei de valorificare termică a peleţilor din nămol
Gazele arse trec într-un schimbător de căldură. Acesta are rolul de asigurare a
necesarului de energie termică necesară evaporării apei în uscător. Energia este
transferată către uleiul termic recirculat prin schimbătorul de căldură şi prin mantaua dublă
a uscătorului. Uleiul termic este încălzit în schimbătorul de căldură la 250-290 °C. Din
schimbătorul de căldură, gazele arse trec în ciclon.
Ciclonul are rolul de separare suplimentară a cenuşii de gazele arse şi de liniştire a
acestora. Gazele arse sunt preluate apoi de un alt schimbător de căldură. Schimbătorul de
căldură, în care se insuflă aer rece are un dublu rol: preîncălzirea aerului pentru
combustie, în vederea creşterii randamentului cuptorului şi răcirea gazelor arse pentru
protejarea filtrelor cu saci.
În urma arderii pelețiilor de nămol se obține o cenușă inertă, fără încărcare
biologică, datorită temperaturii de 850 oC timp de minimum 2 secunde conform normelor
europene. Cenușa este sub formă de zgură datorită conținutului de minerale care la peste
780o C se topesc. Această zgură este dură și bună izolatoare termică, datorită acestor
Pag. 216
proprietăți este utilizată în producția de asfalturi sau în producția de materiale de
construcție.
Cenușa este preluată de transportoare cu șurub din focarul cuptorului,
schimbătoarele de căldură, ciclon și de la bateria de filtre saci, și descărcată într-un
transportor elicoidal colector, de la care este preluată cu un transportor cu cupe pentru
încărcarea în camioane.
Gazele arse la ieșirea din schimbătorul de căldură sunt trecute prin reactorul de
spălare a gazelor, în vederea neutralizării noxelor conținute de gazele evacuate. Dozarea
reactivilor in turnul de reacție pentru neutralizarea gazelor este controlată în timp real cu
un analizor automat. Controlul în timp real al gazelor evacuate garantează încadrarea
noxelor în parametrii impuși de mediu pentru emisiile în atmosferă și consumul minim de
reactivi pentru neutralizarea lor.
Înainte de evacuarea gazelor în atmosferă, acestea trec printr-o baterie de filtre
saci pentru reținerea particulelor fine de cenușă.
Instalaţia de uscare a nămolului şi de valorificare termică a acestuia va funcţiona pe
durata a aproximativ 8000 de ore/an.
Instalaţie de corecţie a pH-ului şi a durităţii apei de la STAP Gilău

In vederea creşterii durităţii apei la ieşirea din staţia de tratare, până la min 5°G şi
corectării pH-ului apei tratate, apa de var, preparată în instalaţia de preparare-dozare apă
de var, va fi injectată în conductele de apă decantată, înainte ca acestea să intre în filtre.
Doza specifică de apă de var, precum şi concentraţia soluţiei vor fi stabilite astfel încât să
fie îndeplinite cerinţele Legii 458/2003 privind duritatea apei potabile. De asemenea,
această doza va fi calculată în funcţie de debitul de apă ce tranzitează statia de tratare. In
conducte va fi injectat, împreună cu apa de var şi dioxid de carbon, care va reacţiona cu
apa de var, producând creşterea durităţii apei (remineralizarea ei). Pentru creşterea
durităţii apei cu 1°G sunt necesare 8,8 mg/l CO2 şi 7,4 mg/l Ca(OH)2.
Instalaţie de recuperare a apei spălarea filtrelor şi îngroşarea nămolului de la
STAP Gilău
Apa rezultată din spălarea filtrelor va fi colectată într-un decantor radial prevăzut cu
pod raclor. Apa decantată va fi colectată într-o staţie de pompare nouă, de unde va fi
pompată în circuitul tehnologic al staţiei de tratare, înainte de staţie de micrositare.
Pag. 217
Nămolul rezultat de la decantoarele existenet şi de la decantorul radial, va fi
colectat gravitaţional într-un bazin pentru stocare şi îngroşare, echipat cu pod raclor.
Supernatantul, atât de la îngroşarea gravitaţională, cât şi de la deshidratarea mecanică,
va fi transportat către staţia de pompare supernatant, de unde va fi pompat amonte de
staţia de micrositare.
Evacuarea nămolului se face prin intermediul unei vane cuţit electrice, montate pe
conducta de evacuare nămol, spre staţia de pompare nămol îngroşat, de unde va fi
pompat spre instalaţia de deshidratare.
Instalaţia de deshidratare a nămolului cu capacitatea de 4 m 3/h de la STAP
Gilău
Nămolul povenit de la instalaţia de îngroşare va fi stocat într-un bazin tampon de
stocare şi omogenizare, de unde va fi preluat în vederea deshidratării, până la un continut
de cel puţin 35%. In bazinul de omogenizare are lor şi condiţionarea nămolului, prin
tratarea lui cu soluţie de polimer, preparat în prealabil în instalaţia de preparare şi dozare.
Deshidratarea nămolului are loc în totalitate automat, în filtrul presă.
Staţia de pompare supernatant
Supernatantul colectat de la zona de depozitare, se recirculă împreună cu
supernatantul generat în procesul de îngroşare şi deshidratare nămol, în amonte de staţia
de micrositare, prin intermediul unei staţii de pompare, care va funcţiona în regim 1A+1R.
C.4.5 Materii prime și auxiliare, energie și combustili utilizați
Pentru realizarea acestei investiţii se vor utiliza, la faza de implementare a

proiectului, o serie de materii prime şi auxiliare, energie şi combustibili. În cele ce urmează
se vor prezenta materiile prime şi auxiliare utilizate, provenienţa acestora şi modul lor de
gestionare.
Tabel 13. Materii prime şi auxiliare, energie şi combustibili utilizaţi
Materii prime Mod de

Destinaţie Provenienţă Periculozitate
depozitare
Se depozitează
Conducte din Pentru
De la temporar în
fontă ductilă realizarea
societăţi depozite deschise Nepericulos
Dn 160 - 700 conductei de
comerciale în cadrul
mm aducţiune
specializate organizării de
Pag. 218
depozitare
şantier
Pentru Se depozitează
Conductă ramificaţii şi temporar în
De la
PEHD branşamente depozite deschise
societăţi Nepericulos
Dn 63 - 125 ale reţelei de în cadrul
comerciale
mm alimentare cu organizării de
specializate
apă şantier
Se depozitează
De la temporar în
Conductă
Pentru reţeaua societăţi depozite deschise
PVC Dn 100 - Nepericulos
de canalizare comerciale în cadrul
350 mm
şantier
Se depozitează în
Pentru De la
depozite deschise
Piese de îmbinarea societăţi
în cadrul Nepericulos
îmbinare conductelor de comerciale
organizării de
aducţiune specializate
şantier.
Se depozitează în
Pentru Închiriere de
Cofraje depozite deschise
realizarea la societăţi
prefabricate în cadrul Nepericulos
lucrărilor de comerciale
din aluminiu organizării de
structură specializate
şantier.
Pentru
realizarea
Se depozitează în
rezervoarelor De la
Piese depozite deschise
de societăţi
prefabricate în cadrul Nepericulos
înmagazinare a comerciale
din beton organizării de
apei şi a specializate
şantier
căminelor de
vane
Pentru
rezistenta
Se depozitează în
structurilor
De la depozite deschise
Fier beton, betonate ale
societăţi în cadrul Nepericulos
bare de fier rezervoarelor
comerciale organizării de
de
specializate şantier
înmagazinare a
apei şi a staţiei
Pag. 219
depozitare
de epurare,
unde este
cazul
Pentru
realizarea
rezervoarelor
de Nu se
De la staţiile
Beton înmagazinare a depozitează pe Nepericulos
de betoane
apei şi a staţiei amplasament
de epurare,
unde este
cazul
Pentru
realizarea
rezervoarelor
de Nu se
De la staţiile
Ciment înmagazinare a depozitează pe Nepericulos
de betoane
apei şi a staţiei amplasament
de epurare,
unde este
cazul
Pentru
realizarea
Pământ Se transportă şi
umpluturilor
Sol vegetal rezultat din se aşterne direct Nepericulos
necesare,
excavaţii pe amplasament
ecologizarea
zonei
Pentru
realizarea
platformelor Se depozitează
rezervoarelor De la temporar în
Geotextil de de societăţi depozite deschise
Nepericulos
separaţie înmagazinare a comerciale în cadrul
apei şi ale specializate organizării de
staţiei de şantier
epurare, unde
este cazul
Pag. 220
depozitare
Necesar la
pozarea
Se depozitează
conductelor
De la temporar în
sau la
societăţi depozite deschise
Balast realizarea Nepericulos
fundaţiei
rezervoarelor
şantier
de
înmagazinare
Necesar la
pozarea
Se depozitează
conductelor
De la temporar în
sau la
societăţi depozite deschise
Piatră spartă realizarea Nepericulos
fundaţiei
rezervoarelor
şantier
de
înmagazinare
Combustibili
Pentru
Nu se
funcţionarea De la staţiile
depozitează
Motorina utilajelor de distribuţie Periculos
combustibili pe
folosite pe a
amplasament
amplasament carburanţilor
Pentru
Nu se
funcţionarea De la
depozitează ulei
Ulei hidraulic utilajelor distribuitori Periculos
hidraulic pe
folosite pe specializaţi
amplasament
amplasament
Pentru
funcţionarea în
condiţii optime Nu se
a cutiilor de De la
Ulei de depozitează ulei
viteză ale distribuitori Periculos
transmisie de transmisie pe
utilajelor specializaţi
amplasament
folosite pe
amplasament
Pag. 221
depozitare
Pentru
funcţionarea în
Nu se
condiţii optime De la
depozitează ulei
Ulei de motor a motoarelor distribuitori Nepericulos
de motor pe
utilajelor specializaţi
amplasament
folosite pe
amplasament
La cele enumerate anterior se adaugă apa care va fi folosită pentru umectarea

spaţiilor de lucru, atunci când condiţiile meteorologice impun acest lucru.
C.4.6 Utilaje și echipamente utilizate pentru realizarea investiției
În vederea realizării investiţiei se vor folosi utilaje specifice unor astfel de lucrări, de
la cele de excavat (pentru realizarea şanţurilor de pozare a conductelor de apă, de
canalizare și a fundațiilor structurilor construite), până la cele de transport
(autobasculante, autobetoniere) şi nivelare a terenului (cilindru compactor). La acestea se
adaugă un aparat de sudură polietilenă cap-cap şi un pichamăr electric şi utilaj pentru
curăţarea conductelor. Pentru gararea utilajelor în perioadele de inactivitate se vor utiliza
platformele balastate din cadrul organizărilor de şantier, iar după terminarea lucrărilor de
realizare infrastructurii propuse, utilajele vor fi evacuate de pe amplasament. Se va verifica
periodic starea tehnică a acestor utilaje, iar în cazul în care se constată apariţia unor
defecţiuni, acestea vor fi urgent remediate.
C.5 Situația utilităților și analiza de consum
C.5.1 Alimentarea cu apă
Proiectul propus presupune extinderea şi modernizarea sistemelor actuale de

alimentare cu apă şi asigurarea unei ape potabile de calitatea superioară.
În perioada de realizare a investiţiei apa pentru nevoile igienico-sanitare ale
muncitorilor va fi asigurată din surse mobile (cisterna), iar pentru consumul personalului se
va asigura apă îmbuteliată.
Pag. 222
C.5.2 Evacuarea apelor uzate
Proiectul propus presupune extinderea şi modernizarea sistemelor actuale de

canalizare a apelor uzate menajere rezultate din gospodării, sau înfiinţarea unor sisteme
noi de canalizare în localităţile în care acestea lipsesc. Sistemele de canalizare vor fi
conectate la staţiile de epurare cele mai apropiate, cu respectarea capacităţii maxime de
epurare a acestora.
Pe perioada desfăşurării lucrărilor personalul implicat va utiliza toalete ecologice
amplasate pe fiecare şantier în parte. Periodic, aceste toalete vor fi igienizate de firme
autorizate cu care antreprenorul va avea încheiat contract.
C.5.3 Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică va fi asigurată atât în faza de implementare, cât şi în faza de

funcţionare a investiţiei.
În faza de implementare necesarul de energie electrică va fi asigurat prin
generatoare electrice mobile.
Pentru asigurarea energie electrice în faza de funcţionare (sisteme de pompare,
echipamentele aferente staţiei de epurare), se va realiza branşament la Sistemul
Energetic Naţional.
C.5.4 Alimentarea cu energie termică
Pe perioada desfăşurării lucrărilor în anotimpul rece, spaţiile de pe şantier care vor

funcţiona ca vestiare pentru personal, birou, sala de şedinţe vor fi încălzite prin sursă
proprie (radiatoare/convectoare electrice). După perioada implementării nu va fi necesară
asigurarea agentului termic.
C.6 Alternative care au fost analizate în realizarea proiectului
Selectarea soluției optime de amenajare a infrastructurii de apă și apă uzată

propusă a fost bazată pe o analiză multicriterială, în cadrul căreia au fost luate în
considerare atât aspecte care țin de disponibilitatea resurselor de apă, cât și aspecte de
natură tehnică, financiară, dar și de elementele de favorabilitate și de vulnerabilitate față
de schimbările climatice.
Pag. 223
Opţiunile au fost studiate luând în considerare următoarele:
 soluţii centralizate/descentralizate;
 amplasarea siturilor Natura 2000;
 opţiuni tehnologice (considerând costurile de investiţii, operare şi întreţinere);
 compararea celor mai importante opţiuni pe baza costurilor considerând costurile
de investiţii, operare şi întreţinere.
În cele ce urmează sunt descrise categoriile de criterii luate în considerare la
soluției celei mai bune de amenajare. În ceea ce priveşte criteriile generale de selectare a
celei mai bune soluţii, acestea sunt reprezentate de (Master-plan, Cap. 5, p.17):
 analiza opţiunii pentru resursele de apă (comparaţie între apa subterană şi apa de
suprafaţă);
 analiza opţiunii pentru sistemul de apă potabilă (centralizat sau descentralizat);
 analiza opţiunii de epurare a apelor uzate (centralizat - cluster sau descentralizat -
aglomerare), având în vedere capacitatea staţiilor de epurare existente/ numărul de
aglomerări din cluster.
Având la bază criteriile de mai sus, următoarele opțiuni au fost luate în considerare:
 sursa de apă subterană, în loc de sursa de apă de suprafață, unde este posibil;
 sisteme independente de alimentare cu apă pentru a deservi fiecare localitate;
 sisteme independente de colectare și tratarea apelor uzate pentru a deservi fiecare
aglomerare definită.
Criteriile specifice fiecărei componente ale sistemului sunt prezentate în cele ce
urmează. Criteriile cu privire la alegerea surselor de apă au fost următoarele (conform
Master-plan, Cap. 5, p.18):
 variabilitatea calității apei;
 variabilitatea debitului;
 vulnerabilitatea la poluări accidentale;
 calitatea apei brute;
 tip de tratare pentru prepararea apei potabile;
 dificultate în funcționare;
 consum de energie.
Pag. 224
Rezumând elementele prezentate anterior, la stabilirea soluţiei optime de realizare
a proiectului propus, s-a avut în vedere ca:
 amplasamentele vizate pentru realizarea proiectului să fie situate, pe cât posibil, la
exteriorul ariilor naturale protejate;
 traseele conductelor de alimentare cu apă şi ale reţelei de canalizare să fie situate
în lungul drumurilor, având în vedere faptul că este obligatorie realizarea investiţiei
pe teren aparţinând domeniului public;
 traseul conductei de aducţiune să evite zonele construite pentru a reduce
disconfortul din etapa de realizare a lucrărilor;
 costul aferent realizării investiţiei să nu depăşească valoarea maximă eligibilă
conform instrumentelor de finanţare.
Luând în calcul factorii amintiţi anterior s-a ajuns la concluzia că traseele actuale
ale infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare reprezintă soluţia cea mai fezabilă din
punct de vedere tehnico-economic şi de protecţie a factorilor de mediu.
C.7 Relația cu alte proiecte existente și planificate
Proiectul propus are scopul de a extinde şi de a reabilita infrastructura existentă de

alimentare cu apă şi canalizare existentă în judeţele Cluj şi Sălaj. Lucrările propuse prin
proiect reprezintă rezultatul unui studiu mai amplu concretizat în "Master planul actualizat
pentru sectorul apă potabilă şi apă uzată Bazinul Someş (Cluj-Sălaj)", ale cărui obiective
sunt:
 Obiectivul 1: conformarea cu angajamentele de tranziţie şi obiectivele intermediare
convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României pentru implementarea
Directivei 91/271/CEE cu privire la colectarea şi tratarea apelor uzate în toate
aglormerările mai mari de 2000 l.e.;
 Obiectivul 2: conformarea cu Directiva 98/83/CE cu privire la calitatea apei
destinate consumului uman, aşa cum a fost transpousă în legislaţia românească
prin Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificată prin Legea nr.
311/2014) şi să se îmbunătăţească performanţa operaţională a infrastructurii de
apă din aria proiectului pentru a se asigura viabilitatea financiară şi operaţională, în
toate localităţile cu populaţia mai mare de 50 locuitori.
Pag. 225
În egală măsură, proiectul propus are ca scop conformarea cu următoarele:
 Directiva 86/278/EEC transpusă în Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor de când se
utilizează nămolurile de epurare – în ceea ce privește posibilitatea de utilizare a
nămolurilor obținute la stațiile de epurare a apelor uzate pe terenuri agricole;
 Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, transpusă în legislația
națională prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor – în ceea ce privește
asigurarea unui procent de 35% SU pentru nămolul evacuat din stațiile de epurare
a apelor uzate, astfel încât să poată fi eliminat pe depozitele ecologice, în cantitățile
maxim admise (10% din cantitatea de deșeuri municipale eliminate) în cazul în care
nămolul este nepericulos .
Utilizarea nămolului rezultat de la staţiile de epurare este recomandată în principal
pentru terenurile agricole. În situaţia în care acest lucru nu se poate realiza, este permisă
şi eliminarea lui pe depozitele de deşeuri municipale. Este important a fi precizat faptul că
în cadrul proiectelor de sisteme de management integrat al deşeurilor propuse în judeţele
Cluj şi Sălaj, au fost prevăzute capacităţi de depozitare pentru nămolul rezultat de la
epurarea apelor uzate menajere, în maximum 10% din capacitatea asigurată pentru
deşeurile municipale.
D. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA,

EVACUAREA ȘI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU
În cadrul prezentului capitol sunt inventariate potenţialele surse de poluare a

factorilor de mediu, sunt descrise instalaţiile folosite pentru reducerea impactului potenţial,
după caz şi sunt identificate principalele măsuri de prevenire şi reducere a impactului
asupra factorilor de mediu. Se menţionează faptul că toate măsurile propuse vor fi
adoptate la nivelul fiecărui amplasament şi la nivelul fiecărei organizări de şantier
amenajate pe parcursul implementării proiectului propus.
Pag. 226
D.1 Protecția calității apelor
Acest subcapitol vizează identificarea surselor de poluare a factorului de mediu,

identificarea instalaţiilor pentru epurarea sau preepurarea apelor şi respectiv a măsurilor
pentru prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului.
D.1.1 Surse de poluare
În faza de realizare a investiţiei sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi a

celor subterane sunt următoarele:
 depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime utilizate în implementarea
investiţiei;
 scurgeri de uleiuri şi carburanţi de la funcţionarea utilajelor;
 depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor tehnologice (deşeuri metalice, folie de
polietilenă, conducte de PVC, conducte de PEHD) care pot contamina factorul de
mediu apă şi pot modifica proprietăţile fizico–chimice ale componentei hidrice;
 amplasarea necorepunzătoare sau avarierea containerelor sanitare în cadrul
organizării de șantier.
În faza de funcţionare a investiţiei sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi a
celor subterane sunt următoarele:
 eventuale avarii ale conductelor de canalizare care pot permite scurgeri ale apelor
uzate şi contaminarea apelor de suprafaţă sau a celor subterane;
 eventuale avarii ale staţiilor de epurare care pot împiedica epurarea apelor la
randamentul şi la parametrii de evacuare reglementaţi.
D.1.2 Instalații pentru epurarea sau preepurarea apelor
Pe perioada de realizare a investiţiei nu se vor utiliza instalaţii de epurare sau

preepurare a apelor uzate. Realizarea sau îmbunătăţirea unor instalaţii de epurare a
apelor uzate reprezintă obiective ale proiectului propus. În acest sens, va fi mărită
capacitatea staţiei de epurare a apelor uzate existentă în comuna Sărmăşag, judeţul
Sălaj, iar în judeţul Cluj va fi realizată o nouă staţie de epurare a apelor uzate în comuna
Sic. Totodată, vor fi introduse facilităţi pentru tratarea nămolului rezultat de la tratarea
apelor uzate la nivelul staţiilor de epurare existente în Cluj-Napoca, Huedin, Jibou, Cehu
Pag. 227
Silvaniei şi Şimleu Silvaniei, dar şi realizarea treptei de epurare terţiară a apelor uzate la
Cehu Silvaniei şi la Huedin.
D.1.3 Măsuri pentru prevenirea/reducerea impactului
În vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra factorului de mediu apă în

perioada de realizare a investiţiei vor fi luate următoarele măsuri:
 verificarea periodică a stării de funcţionare a utilajelor în vederea evitării
eventualelor disfuncţionalităţi;
 gestionarea corespunzătoare a materiilor prime, respectarea arealelor de
depozitare (depozitarea în aer liber, în spaţii închise) în funcţie de starea fizică a
materialelor folosite şi de potenţialul impact asupra mediului;
 amenajarea platformelor/spaţiilor de depozitare a deşeurilor rezultate (deşeuri
menajere, deşeuri metalice, folie de polietilenă, tuburi de PVC, conducte de PEHD),
astfel încât să fie evitat contactul cu componenta hidrică;
 executarea şanţurilor de pozare a conductelor de transport apă se va face
deasupra nivelului freatic;
 întreținerea și menținerea într-o stare curată și permanent funcțională a
containerelor sanitare.
Sub aspectul caracterului său, impactul asociat acestor surse de poluare este unul
indirect, potenţial negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere
şi cu probabilitate scăzută de producere.
În vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra factorului de mediu apă în
perioada de funcţionare a investiţiei vor fi luate următoarele măsuri:
 intervenţia rapidă şi remedierea urgentă a situaţiilor de avarie a conductelor de
transport şi de distribuţie a apei potabile şi a conductelor de transport al apelor
uzate;
 monitorizarea periodică a stării de funcţionare a instalaţiilor cu care sunt dotate
staţiile de epurare a apelor uzate, astfel încât să fie asigurată funcţionarea optimă a
acestora;
 remedierea urgentă a eventualelor disfuncţii ale instalaţiilor de epurare a apelor
uzate;
Pag. 228
 evacuarea apelor epurate în emisar numai după verificarea conformităţii
parametrilor fizici şi chimici cu cerinţele impuse prin autorizaţia de gospodărire a
apelor şi autorizaţia de mediu obţinute.
indirect, potenţial negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere
şi cu probabilitate scăzută de producere.
Pe termen lung, impactul asociat proiectului este unul direct pozitiv, cu mare
extindere şi cu probabilitate ridicată de producere, datorat unei gestionări eficiente a
resursei de apă şi unui management corespunzător al apelor uzate.
D.2 Protecția aerului
În cadrul acestui subcapitol sunt inventariate sursele de poluare a aerului pe

parcursul realizării investiţiei, sunt descrise instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia
poluanţilor aerului şi respectiv sunt propuse măsuri pentru prevenirea/reducerea
impactului.
În cadrul proiectului analizat există un potenţial impact asupra factorului de mediu

aer în faza de realizare a investiţiei, sursele potenţiale de poluare a aerului fiind
următoarele:
 emisiile de gaze rezultate din traficul auto generat de aprovizionarea cu materii
prime a obiectivului şi de manipularea acestora pe amplasamentul proiectului;
 antrenarea unor particule fine în atmosferă datorată lucrărilor de excavare,
transvazare a pământului excavat şi manipulării materiilor prime pe amplasament;
 emisii de gaze din potențiale scurgeri din recipientele sub presiune (acetilenă).
Impactul asociat acestor surse de poluare este unul cu caracter indirect, potenţial
negativ, pe termen scurt, ireversibil, redus ca şi complexitate şi extindere şi cu
probabilitate redusă de producere.
În cadrul proiectului analizat există un potenţial impact asupra factorului de mediu
aer în faza de funcţionare a investiţiei, sursele potenţiale de poluare a aerului fiind
următoarele:
Pag. 229
 emisii de gaze rezultate ca urmare a tratării termice a nămolului în vederea
valorificării sale energetice;
 emisii de gaze şi antrenarea unor particule în suspensie rezultate din traficul auto
generat ca urmare a activităţilor de mentenanţă sau de intervenţie în caz de avarii;
 emisii atmosferice și mirosuri din procesul tehnologic de tratare a apelor uzate.
În ceea ce priveşte caracterul impactul asociat acestor surse de poluare, acestea
este unul indirect, potenţial negativ, pe termen scurt, ireversibil, redus ca şi complexitate
şi extindere şi cu probabilitate redusă de producere.
D.2.2 Instalații pentru reținerea și dispersia poluanților
Atât în faza de realizare a investiţiei, cât şi în faza de exploatare a investiţiei, nu se

vor utiliza instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.
În perioada de realizare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri preventive:

 delimitarea clară a arealelor de execuţie a lucrărilor;
 reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor de transport la intrarea pe
amplasament;
 pulverizarea apei pe amplasament pentru evitarea antrenării pulberilor fine de praf
în atmosferă (în cazul verilor secetoase);
 depozitarea corespunzătoare a deşeurilor sub formă de pulberi pentru evitarea
antrenării acestora în masele de aer;
 ca măsură preventivă, se va avea în vedere folosirea exclusivă a recipientelor cu
acetilenă verificate ISCIR.
În perioada de funcţionare investiţiei se vor lua următoarele măsuri cu scopul
eliminării surselor de poluare a aerului:
 monitorizarea emisiilor rezultate de la deshidratarea nămolului şi curăţarea prin
filtrare a acestora, în situaţia în care se constată depăşiri ale valorilor admise;
 reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor de transport utilizate în cadrul
activităţilor de mentenanţă;
Pag. 230
 depozitarea în recipiente adecvate, etanșe, a deșeurilor rezultate din tratarea apei,
respectiv a nămolului.
D.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
În cadrul acestui subcapitol sunt inventariate sursele de zgomot şi vibraţii asociate

realizării investiţiei, sunt descrise amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva
zgomotului şi vibraţiilor şi respectiv sunt propuse măsuri pentru prevenirea/reducerea
impactului asociat zgomotului şi vibraţiilor.
În ceea ce priveşte proiectul propus, principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt

cele din perioada de execuţie a lucrărilor şi sunt asociate utilajelor folosite în această
etapă (excavatoare, autobasculante, utilajele de batere a conductelor). Activităţile
generatoare de zgomot şi vibraţii sunt:
 transportul pe amplasament al materiei prime necesare realizării investiţiei;
 manipularea materialelor de construcţie, descărcarea şi depozitarea acestora pe
amplasament;
 lucrările desfăşurate la fronturile de lucru (excavarea solului, amplasarea
conductelor şi îmbinarea lor, conduc la creşterea nivelului de zgomot în zona
amplasamentului);
 compactarea solului depus după pozarea conductei de transport a apei cu ajutorul
compactorului.
Utilaje folosite şi puteri acustice asociate:
 buldozer Lw  100 dB(A);
 excavator Lw  112 dB(A);
 compactor Lw  105 dB(A);
 basculantă Lw  107 dB(A);
 cilindru compactor Lw  90 dB(A);
 pichamăr electric Lw  107 dB(A).
Nivelul de zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de
utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., în funcţie de natura şi tipul de zgomot.
Pag. 231
Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de
vedere acustic sunt precizate în STAS 10009-88 „Acustica urbană – Limite admisibile ale
nivelului de zgomot. Prin acest STAS sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor
grele. Pentru obiectivul vizat, zgomotul produs de utilajele şi vehiculele care se vor utiliza
pentru operaţiile de pe amplasament va trebui să se încadreze în următoarele limite: 65
dB la limita incintei, respectiv 90 dB în interiorul incintei.
Potenţialul impact asociat acestor surse de poluare este unul direct, potenţial
negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere şi cu probabilitate
ridicată de producere.
În perioada de funcţionare a investiţiei, principalele surse de zgomot şi vibraţii
vor fi:
 traficul autovehiculelor utilizate în activităţile de intervenţie în situaţii de avarie;
 funcţionarea utilajelor de intervenţie în situaţii de avarie.
direct, potenţial negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere şi
cu probabilitate ridicată de producere.
D.3.2 Amenajări și dotări pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
În ceea ce priveşte protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor, nu vor fi realizate

amenajări speciale. Se va avea în vedere adoptarea unor măsuri cu caracter preventiv,
descrise în cele ce urmează.
Principalele măsuri de prevenire şi reducere a zgomotului şi vibraţiilor în perioada

de realizare a proiectului propus sunt:
 utilizarea unor utilaje dotate cu motoare ecranate acustic;
 desfăşurarea activităţilor doar pe timp de zi;
 manipularea materialelor de construcţie (conducte şi alte materiale) în condiţii de
atenţie sporită, în special la operaţiunile de descărcare a acestora;
 limitarea vitezei utilajelor de transport pentru diminuarea nivelului de zgomot şi de
vibraţii pe amplasamente şi în vecinătăţi.
Pag. 232
Odată cu finalizarea lucrărilor, sursele de zgomot vor fi înlăturate de pe
amplasamente.
Principalele măsuri de prevenire şi reducere a zgomotului şi vibraţiilor în perioada
de funcţionare a investiţiei sunt:
 limitarea vitezei autovehiculelor pentru diminuarea nivelului de zgomot şi de vibraţii
pe amplasamente şi în vecinătăţi;
 utilizarea unor utilaje dotate cu motoare ecranate acustic.
D.4 Protecția împotriva radiațiilor
Nu este cazul.
D.5 Protecția solului și subsolului
În cadrul acestui subcapitol sunt inventariate sursele de poluare a solului şi

subsolului asociate realizării investiţiei, sunt descrise lucrările şi dotările pentru protecţia
solului şi subsolului şi respectiv sunt propuse măsuri pentru prevenirea/reducerea
impactului asupra solului şi subsolului.
În perioada de realizare a investiţiei solul şi subsolul pot fi afectate ca urmare a:

 executării săpăturilor pentru pozarea conductei de transport apă;
 scurgerilor de produse petroliere de la utilajele folosite pe amplasament;
 contactului deşeurilor tehnologice rezultate cu componenta edafică.
Prin contact direct cu solul se produce o modificare a proprietăţilor fizico-chimice
ale acestuia şi pot să apară schimbări în activitatea biotică din cuvertura edafică.
Produsele petroliere (motorină uleiuri minerale) se pot scurge pe amplasament de
la motoarele autovehiculelor care transportă materiale de construcţie. În cazul unei
depozitări necorespunzătoare direct pe sol, deşeurile rezultate (deşeuri de ambalaje,
deşeuri menajere) pot să deprecieze calitatea solului şi subsolului.
De asemenea, impactul asupra solului şi subsolului se va realiza în cazul executării
excavărilor pentru amplasarea conductelor de apă în zona drumurilor. Se vor disloca
cantităţi însemnate de sol care vor fi depozitate în zona din proximitatea fronturilor de
Pag. 233
lucru. Pe traseul conductei unde s-au făcut excavări, solul va fi utilizat la reumplerea
şanţurilor. Cantităţile de sol rămase în exces vor fi utilizate pentru lucrările de ecologizare
pe amplasament. Solul fertil se va depozita separat de solul nefertil într-o zonă stabilită de
comun acord cu autorităţile locale, de unde mai apoi se va refolosi la refacerea zonei şi
aducerea ei la starea iniţială. Surplusul de pământ se va depozita pe amplasamentul
fiecărei unităţi administrativ-teritorială în zone agreate de autorităţile locale.
Impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, potenţial negativ, pe
termen scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere şi cu probabilitate ridicată de
producere. Modificările de natură fizică, rezultate din amplasarea conductelor în ampriza
drumurilor au un impact direct, ireversibil, redus ca şi complexitate, cu extindere mare şi
probabilitate mare de producere. Trebuie însă menţionat faptul că această formă de
impact este una manifestată în ampriza drumurilor, într-o zonă profund antropizată, cu un
grad de naturalitate foarte redus.
În perioada de funcţionare a investiţiei solul şi subsolul pot fi afectate ca urmare
a:
 potenţialelor scurgeri de produse petroliere de la autovehiculele şi utilajele folosite
pentru intervenţie în situaţii de avarii;
 executării săpăturilor pentru lucrări de intervenţie la eventualele situaţii de avarii.
Impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, potenţial negativ, pe
termen scurt, reversibil, redus ca şi complexitate şi extindere şi cu probabilitate redusă de
producere.
Pe termen lung, impactul asociat proiectului este unul indirect pozitiv, cu mare
D.5.2 Lucrările și dotările pentru protecţia solului și subsolului
În ceea ce priveşte protecţia solului şi subsolului, nu vor fi realizate lucrări şi dotări

speciale. Se va avea în vedere adoptarea unor măsuri cu caracter preventiv, descrise în
cele ce urmează.
Pag. 234
În vederea reducerii şi prevenirii impactului asupra solului şi subsolului în perioada

de realizare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri:
 amenajarea platformelor/spaţiilor de depozitare a deşeurilor rezultate (deşeuri
menajere, deşeuri metalice, folie de polietilenă, tuburi de PVC, conducte de PEHD),
astfel încât să fie evitat contactul cu componenta edafică;
 evitarea contactului produselor petroliere (motorină, uleiuri minerale) cu solul,
subsolul, prin verificarea perioadică a stării de funcţionare a utilajelor şi
echipamentelor utilizate, iar în cazul producerii unor astfel de scurgeri, luarea unor
măsuri de îndepărtare a poluării (aşternere rumeguş pentru împiedicarea infiltrării în
sol, excavarea solului contaminat şi eliminare prin firme specializate şi autorizate).
În vederea reducerii şi prevenirii impactului asupra solului şi subsolului în perioada
funcţionare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri:
 evitarea contactului produselor petroliere (motorină, uleiuri minerale) cu solul,
subsolul, prin verificarea perioadică a stării de funcţionare a utilajelor şi
echipamentelor utilizate;
 în cazul producerii unor astfel de scurgeri, luarea unor măsuri de îndepărtare a
poluării (aşternere de rumeguş pentru împiedicarea infiltrării în sol, excavarea
solului contaminat şi eliminare prin firme specializate şi autorizate).
D.6 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
În cadrul acestui subcapitol sunt identificate formele de impact asupra aşezărilor

umane şi a altor obiective de interes public, alături de măsurile propuse în vederea
reducerii sau eliminării acestora.
D.6.1 Forme de impact asupra așezărilor umane și a altor obiective de interes

public
În perioada de realizare a investiţiei propuse prin prezentul proiect, pot apărea o

serie de forme de impact asupra populaţiei din vecinătatea amplasamentului datorate
următoarelor:
Pag. 235
 transportul şi manipularea materiilor prime şi auxiliare, care pot cauza disconfort
prin zgomot şi creşterea concentraţiilor de pulberi în suspensie;
 depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţie care
pot crea disconfort din punct de vedere estetic;
 desfăşurarea lucrărilor de execuţie de-a lungul drumurilor poate crea un disconfort
și perturbarea traficul rutier.
cu probabilitate ridicată de producere. Acesta se va resimţi cu precădere în zonele mai
dens populate, cum sunt marile centrele urbane (Cluj-Napoca).
În perioada de funcţionare a investiţiei pot apărea o serie de forme de impact
asupra populaţiei din vecinătatea amplasamentului datorate următoarelor:
 sporirea confortului de locuire prin creşterea gradului de acoperire cu servicii de
alimentare cu apă potabilă şi de colectare a apelor uzate menajere;
 disconfort datorat zgomotului sau vibraţiilor generate de eventualele lucrări de
intervenţie în situaţii de avarie.
cu probabilitate ridicată de producere.
Pe termen lung, impactul asociat proiectului este unul direct pozitiv, cu mare
D.6.2 Măsuri de reducere/prevenire a impactului
Măsurile de reducere sau prevenire a impactului asupra componentei umane în

etapa de realizare a proiectului sunt:
 desfăşurarea activităţilor pe timp de zi;
 limitarea vitezei utilajelor de transport a materialelor pentru diminuarea zgomotului;
 dotarea utilajelor cu motoare ecranate acustic;
 verificarea periodică a stării de funcţionare a utilajelor şi echipamentelor de pe
amplasament;
Pag. 236
 delimitarea și marcarea corespunzătoare a zonelor de lucru unde accesul populației
este interzis;
 colectarea și depozitarea zilnică a deșeurilor generate din lucrările de excavare în
afara zonelor de acces al populației;
 depozitarea corespunzătoare a materiilor prime și a materialelor utilizate zilnic doar
pe amplasamentul lucrărilor pe durata timpului de lucru și transportul acestora pe
amplasamentul organizărilor de șantier pe timpul perioadelor nelucrătoare.
Totuşi, aşa cum a fost precizat în capitolele anterioare, pentru centrele urbane au
fost propuse soluţii de reabilitare a infrastructurii existente care să reducă la minimum
potenţialul disconfort asociat perioadei de execuţie.
Măsurile de reducere sau prevenire a impactului negativ asupra componentei
umane în etapa de funcţionare a investiţiei sunt:
 limitarea vitezei autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie pentru diminuarea
zgomotului;
 dotarea utilajelor cu motoare ecranate acustic.
D.7 Impactul cumulat al proiectului propus cu alte proiecte
În ceea ce priveşte perioada de realizare a investiţiilor propuse, o eventuală

suprapunere temporală a lucrărilor de execuţie cu lucrări ale altor proiecte poate
determina efecte cumulative asupra traficului rutier, dar şi asupra confortului populaţiei, ca
urmare a zgomotului şi vibraţiilor generate în zonele de lucru.
Cu privire la perioada de funcţionare a proiectului propus, acesta din urmă vine în
completarea unor proiecte încheiate în cadrul sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare existent la nivelul celor două judeţe. Trebuie precizat faptul că odată realizat,
proiectul va contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor de apă, precum şi la
colectarea şi tratarea corespunzătoare a apelor uzate, în conformitate cu prevederile
europene în vigoare. Astfel, finalitatea proiectului propus constă în însăşi rezolvarea unor
probleme de mediu, întrucât în perioada de funcţionare, instalaţiile de epurare realizate
prin proiect vor prelua şi apele uzate generate ca urmare a altor investiţii executate prin
alte proiecte. Impactul cumulat al proiectului cu alte proiecte existente în domeniul de
infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi efectul cumulat al acestuia cu
Pag. 237
proiecte din alte domenii este unul pozitiv.
D.8 Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament
În perioada de realizare a lucrărilor de investiţie cuprinse în proiectul propus, vor

rezulta deşeuri periculoase, nepericuloase şi inerte care trebuie valorificate şi/sau
eliminate conform prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificările şi
completările ulterioare.
Gestionarea deşeurilor (colectare, transport, valorificare, eliminare) se va face cu
respectarea reglementărilor menţionate mai sus.
Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta pe parcursul
execuţiei lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi de
canalizare sunt:
Tabel 14. Tipuri de deşeuri generate pe amplasament
Sursele Denumirea Mod de Modalităţile
de Cod deşeu deşeului depozitare de gestionare Periculozitate
deşeuri generat temporară propuse
Depozitare
temporară pe Reutilizare la
Deşeuri de
17 01 01 amplasamentul realizarea Nepericulos
beton
organizării de umpluturilor
şantier
Colectate în
Asfalturi cu recipiente
Lucrările Eliminare prin
conţinut de adecvate -
de 17 03 01* firmă Periculos
gudron de Depozitare la
excavare specializată
huilă nivelul organizării
de şantier.
Pământ şi Depozitare
pietre din temporară pe Reutilizare la
17 05 04 excavarea amplasamentul realizarea Nepericuloase
şanţurilor de organizării de umpluturilor
pozare şantier
Depozitare
Lucrări de
temporară pe Reutilizare la
construcţi Deşeuri de
17 01 01 amplasamentul realizarea Nepericulos
e pe beton
organizării de umpluturilor
amplasam
şantier
ente/
Amestecuri Depozitare Reutilizare la
trasee 17 01 07 Nepericulos
de beton, temporară pe realizarea
Pag. 238
caramizi, amplasamentul umpluturilor
materiale organizării de
ceramice de şantier
la realizarea
construcţiilor
Depozitare
Reutilizare
Deşeuri de temporară pe
sau eliminare
17 02 01 lemn din amplasamentul nepericulos
prin firme
cofraje organizării de
specializate
şantier
Deşeuri
PEHD, PVC,
geotextil de Depozitare
la pozarea temporară pe Valorificare
17 02 03 conductelor amplasamentul prin firme nepericulos
noi, organizării de specializate
înlocuirea şantier
conductelor
existente
Deşeuri
Depozitare
metalice de
temporară pe Valorificare
la armături,
17 04 07 amplasamentul prin firme nepericulos
tăieri, suduri,
organizării de specializate
piese de
şantier
schimb
Depozitare
Deşeuri de
temporară pe Valorificare
cablu de la
17 04 11 amplasamentul prin firme nepericulos
instalaţiile
electrice
şantier
Deşeuri de
Colectate în
asfalturi cu
recipiente
conţinut de Eliminare prin
adecvate -
17 03 01* gudron de firmă Periculos
Depozitare la
huilă, d ela specializată
nivelul organizării
refacerea
de şantier.
drumurilor
Colectate în
Deşeuri de la recipiente Eliminare prin
17 06 03* hidroizolaţie adecvate - firmă Periculos
bituminoase Depozitare la specializată
Pag. 239
de şantier.
Ambalaje de
la materii Colectate în
prime cu recipienţi
Eliminare prin
caracter adecvaţi-
15 01 10* firmă Periculos
periculos Depozitare la
specializată
(vopsele, nivelul organizării
diluanti, de şantier.
adezivi etc)
Depozitare
Deşeuri din
temporară pe Eliminare prin
curăţarea
20 03 06 amplasamentul firme nepericulos
conductelor
reabilitate
şantier
Deşeuri de Colectate în
benzi de recipiente
Valorificare
delimitare şi adecvate -
17 02 03 prin firmă Nepericuloase
avertizare a Depozitare la
specializată
amplasamen nivelul organizării
telor de lucru de şantier.
Deşeuri de Colectate în
carton de la recipiente
Valorificare
materiile adecvate -
15 01 01 prin firmă Nepericuloase
prime şi Depozitare la
specializată
materialele nivelul organizării
utilizate de şantier.
Deşeuri de
plastic (folie, Colectate în
banda, etc) recipiente
Valorificare
de la adecvate -
Organizar 15 01 02 prin firmă Nepericuloase
materiile Depozitare la
ea de specializată
prime şi nivelul organizării
şantier
materialele de şantier.
utilizate
Europaleţi şi
Colectate în
alte ambalaje
recipiente
de lemn de Valorificare
adecvate -
15 01 03 la materiile prin firmă Nepericuloase
Depozitare la
prime şi specializată
materialele
de şantier.
utilizate
15 01 11* Butelii goale Depozitare la Returnare la Periculoase
Pag. 240
(oxigen, nivelul organizării furnizor pentru
acetilena) de şantier reumplere
Valorificare
prin firmă
specializată
(pentru cele
neutilizabile)
Colectate în
Materiale
recipiente
absorbante, Eliminare prin
adecvate -
15 02 03 echipamente firmă Nepericuloase
Depozitare la
de protecţie specializată
uzate
de şantier.
Depozitare în
pubele ecologice Eliminare prin
Deşeuri
20 03 01 la nivelul firmă de Nepericuloase
menajere
organizării de salubritate
şantier
Deşeuri din
Eliminare prin
20 03 04 fosele Fose septice Nepericulos
vidanjare
septice
Pe durata funcţionării obiectivului propus prin proiect, vor rezulta deşeuri de la

staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz
industrial, care fac parte din categoria 19, conform anexei nr. 2 a HG nr. 856/2002, tratate
conform autorizaţiei integrate de mediu.
D.9 Gospodărirea substanțelor chimice și periculoase
În perioada de realizare a investiţiei ar putea fi considerată necesară utilizarea

punctuală şi în situaţii excepţionale a sudurii cu flacără oxiacetilenică.
Tabel 15. Substanţe chimice periculoase utilizate la realizarea investiţiei

depozitare
Oxigen Pentru lucrările De la Pe Periculos
Pag. 241
depozitare
de sudură societăţi amplasamentul
comerciale organizării de
specializate şantier, tuburi sub
presiune pe rastel,
sub cheie, separat
de orice alte
materiale
Pe
amplasamentul
De la organizării de
Pentru lucrările societăţi şantier, tuburi sub
Acetilenă Periculos
de sudură comerciale presiune pe rastel,
specializate sub cheie, separat
de orice alte
materiale
E. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
În ceea ce priveşte monitorizarea mediului, pe perioada de realizare a investiţiei se

va verifica modul în care s-a aplicat proiectul, conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate
în actele de reglementare emise de instituţiile în cauză, iar pe de altă parte se va verifica
eficienţa măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică
inspecţii fizice (amplasarea materiilor prime şi auxiliare utilizate, depozitarea deşeurilor şi
gestionarea substanţelor chimice periculoase).
În perioada de exploatare a investiţiei se vor monitoriza parametrii în vigoare în
ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi evaluarea apelor uzate.
În ceea ce priveşte calitatea apei, vor fi respectate prevederile anexei 1 a legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare. Cu
privire la monitorizarea de control, aceasta va fi realizată în conformitate cu cerinţele
anexei 2 a legii nr. 458/2002, scopul acesteia fiind acela de a produce periodic informaţii
despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită,
despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul
determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al
Pag. 242
valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin prezenta lege. Pentru monitorizarea de control
este obligatorie analiza următorilor parametri:
Tabel 16. Parametrii pentru monitorizarea de control a calităţii apei potabile

Parametru monitorizat CMA/Valoare admisă
Aluminiu *1) 200 µg/l
Amoniu 0,50 mg/l
Bacterii coliforme 0/100 ml
Culoare Acceptabil consumatorilor şi nicio
modificare anormală
Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) ≥ 6,5; ≤ 9,5 unităţi pH
Conductivitate 2500 µS cm-1 la 20°C
Clorul rezidual liber *12) şi 13)
- la intrarea în reţea 0,50 mg/l
- la capăt de reţea 0,25 mg/l
Clostridium perfringens *3) 0/250 ml
Escherichia coli 0/100 ml
Fier *1) *4) 200 µg/l
Gust Acceptabil consumatorilor şi nicio
Miros Acceptabil consumatorilor şi nicio
Nitriţi *5) 0,50 mg/l
Oxidabilitate *6) 5,0 mg O(2)/l
Pseudomonas aeruginosa *7) 0/250 ml
Sulfuri şi hidrogen sulfurat *8) 100 µg/l
Turbiditate ≤ 5 UNT
Număr de colonii dezvoltate *7) (22°C şi 37°C) Nedetectabil la 100 ml
*1) Numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant.

*2) Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total.
Acest parametru este obligatoriu numai acolo unde este utilizat clorul sau substanţele
clorigene pentru dezinfecţie.
*3) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafaţă
sau mixtă, iar în situaţia în care este decelat trebuie investigată şi prezenţa altor
microorganisme patogene, ca de exemplu criptosporidium.
*4) Se vor determina ferobacteriile la staţiile de tratare unde se practică deferizarea
Pag. 243
apei.
*5) Se va determina numai acolo unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene
pentru dezinfecţie.
*6) Se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite determinarea
COT.*
*7) Se va determina numai pentru apa îmbuteliată.
*8) Se va determina numai în situaţia în care se practică desulfurizarea apei.
*12) Sau orice alt parametru considerat reprezentativ pentru procedeul de
dezinfecţie.
*13) Intervalul valoric al CMA trebuie respectat în reţeaua de distribuţie (branşament,
capăt de reţea).
Cu privire la evacuarea apelor uzate vor fi respectaţi parametrii de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate, conform HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG
nr. 352/2005, respectiv NTPA 001 şi NTPA 002 (enumerate în tabelele 6, 7 şi respectiv 8).
Tabel 17. Prescripţii referitoare la evacuările provenite din staţiile de epurare a

apelor uzate urbane
Indicator/Parametru Concentraţie Procentul minim de Metoda de determinare
de calitate (mg/l) reducere (%) *1) de referinţă
Probă omogenă,
nefiltrată, nedecantată.
Consum bichimic de Oxigenul dizolvat se
70-90
oxigen CBO (5) la determină înainte şi după
25 mg/l O(2) 40 în condiţiile art.7
20°C, fără nitrificare 5 zile de incubaţie, la
alin. (2) din anexă
*2) 20°C ± 1°C, în întuneric
complet Se adaugă un
inhibitor de nitrificare.
Probă omogenă,
Consum chimic de nefiltrată, nedecantată.
125 mg/l O(2) 75
oxigen (CCO) Se utilizează metoda de
dicromat de potasiu.
35 mg/dmc Filtrarea unei probe
90*3)
35 în condiţiile reprezentative pe o
90 în condiţiile art. 7
Materii în suspensie art. 7 alin. (2) membrană de 0,45 æm.
alin. (2) din anexă
din anexă Uscare la 105°C şi
(peste 10.000 l.e.)
(peste 10.000 cântărire. Centrifugarea
Pag. 244
Indicator/Parametru Concentraţie Procentul minim de Metoda de determinare
de calitate (mg/l) reducere (%) *1) de referinţă
l.e.) unei probe reprezentative
60 în condiţiile (timp de cel puţin 5
art. 7 alin. (2) 70 în condiţiile art. 7 minute, cu acceleraţie
din anexă alin. (2) din anexă medie 2.800 - 3.200 g),
(2.000 - 10.000 (2.000 - 10.000 l.e.) uscare la 105°C şi
l.e.) cântărire.
*1) Reducere faţă de încărcarea influentului.

*2) Parametrul poate fi înlocuit cu un altul, şi anume: carbon organic total (COT)
sau consum de oxigen total (OT), dacă se poate stabili o relaţie între CBO(5) şi parametrul
care îl substituie pe acesta.
*3) Acest parametru este opţional.
Tabel 18. Prescripţii referitoare la evacuările din staţiile de epurare a apelor uzate
urbane în zonele sensibile asupra eutrofizării
Indicator/Parametru Procentul Metoda de

Concentraţie
de calitate minim de determinare de
(mg/l)
reducere (%)*1) referinţă
2 mg/l Spectrofotometrie
(10.000-100.000 l.e.) prin absorbţie
Fosfor total 80%
1 mg/l moleculară.
(peste 100.000 l.e.)
15 mg/l Spectrofotometrie
(10.000 -100.000 l.e.) *3) prin absorbţie
Azot total *2) 70-80%
10 mg/l moleculară.
(peste 100.000 l.e.) *3)
*1) Reducere faţă de încărcarea influentului.

*2) Înseamnă azotul total obţinut prin metoda Kjeldahl (azot organic + azot
amoniacal), azotul din azotat şi azotul din azotit.
*3) Aceste valori reprezintă concentraţii anuale, respectiv media anuală a probelor
pentru fiecare parametru se va conforma cu valorile relevante ale parametrului. Totuşi,
prescripţiile pentru azot pot fi verificate utilizând mediile zilnice, dacă se demonstrează, în
concordanţă cu prevederile art. 10 alin. (1), că se obţine acelaşi nivel de protecţie. În acest
Pag. 245
caz media zilnică nu va depăşi 20 mg/l N(azot). Această cerinţă se aplică atunci când
temperatura apei este de peste 12°C în timpul funcţionării reactorului biologic al staţiei de
epurare. În locul condiţiei de temperatură poate fi aplicat un timp limitat de operare, care
ţine cont de condiţiile climatice regionale. Această alternativă se aplică dacă se
demonstrează că se obţin rezultate echivalente.
Tabel 19. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale
localităţilor
Nr. Valorile
Indicator de calitate U.M. maxime Metoda de analiză
crt.
admise
1 Temperatura °C 40
2 pH unităţi pH 6,5 - 8,5 SR ISO 10523-97
3 Materii în suspensie mg/dmc 350 STAS 6953-81
Consum bichimic de oxigen la
4 mg O(2)/dmc 300 SR EN 1899-2/2002
5 zile CBO(5)
Consum chimic de oxigen -
5 metoda cu dicromat de mg O(2)/dmc 500 SR ISO 6060/96
potasiu CCO(Cr)*1
6 Azot amoniacal NH(4)^+ mg/dmc 30 SR ISO 7150-1/2001
7 Fosfor total, P mg/dmc 5,0 STAS 10064-75
SR ISO 6703/1-98-
8 Cianuri totale mg/dmc 1,0
2/00
Sulfuri şi hidrogen sulfurat,
9 mg/dmc 1,0 SR ISO 10530-97
S^2-
10 Sulfiţi SO(3)^2- mg/dmc 2 STAS 7661-89
11 Sulfaţi SO(4)^2- mg/dmc 600 STAS 8601-70
Fenoli antrenabili cu vapori de SR ISO 6439:2001;
12 mg/dmc 30
apă, C(6)H(5)OH SR ISO 8165/1/00
Substanţe extractibile cu
13 mg/dmc 30 SR 7587-96
solvenţi organici
Detergenţi sintetici SR ISO 7875:1996
14 mg/dmc 25
biodegradabili SR EN 903:2003
STAS 8637-79
15 Plumb, Pb^2+ mg/dmc 0,5
SR ISO 8288:2001
16 Cadmiu, Cd^2+ mg/dmc 0,3 SR EN ISO 5961-2002
SR ISO 9174-98
17 Crom total, Cr^3+ + Cr^6+ mg/dmc 1,5
SR EN 1233:2003
SR EN 1233:2003
18 Crom hexavalent, Cr^6+ mg/dmc 0,2
SR ISO 11083-98
Pag. 246
Nr. Valorile
Indicator de calitate U.M. maxime Metoda de analiză
crt.
admise
19 Cupru, Cu^2+ mg/dmc 0,2 STAS 7795-80
STAS 7987-79
20 Nichel, Ni^2+ mg/dmc 1,0
SR ISO 8288-2001
STAS 8314-87
21 Zinc, Zn^2*2) mg/dmc 1,0
SR ISO 8288:2001
SR 8662/1-96
22 Mangan total, Mn mg/dmc 2,0
SR ISO 6333-96
SR EN ISO 7393-
1:2002
SR EN ISO 7393-
23 Clor rezidual liber, Cl(2) mg/dmc 0,5
2:2002
SR EN ISO 7393-
3:2002
*1) Valoarea concentraţiei CCO(Cr) este condiţionată de respectarea raportului

CBO(5)/CCO mai mare sau egal cu 0,4.
*2) Pentru localităţile în care apa potabilă din reţeaua de distribuţie conţine zinc în
concentraţie mai mare de 1 mg/dmc se va accepta aceeaşi valoare şi la racordare, dar nu
mai mare de 5 mg/l.
*3) Metoda de analiză corespunzătoare standardului indicat în tabel are caracter
orientativ; alte metode alternative pot fi folosite dacă se demonstrează că acestea au
aceeaşi sensibilitate şi limită de detecţie.
F. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER
Pe perioada de desfăşurare a execuţiei lucrărilor este necesară realizarea unor

organizări de şantier, unde se vor depozita materialele necesare execuţiei lucrărilor,
deşeurile rezultate din execuţie şi unde vor fi amplasate containerul mobil pentru vestiar,
containerul pentru portar, punctul PSI. La nivelul organizărilor de şantier va fi amenajată o
zonă pentru gararea autovehiculelor şi utilajelor folosite la execuţia lucrărilor şi vor fi
amplasate grupuri sanitare cu toalete ecologice.
În ceea ce priveşte amplasamentele organizărilor de şantier, în prezent nu se
cunosc cu exactitate coordonatele Stereo 1970 ale acestora. Localizarea organizărilor de
Pag. 247
şantier va fi stabilită de către executantul lucrărilor prin documentaţia tehnică de
organizare a execuţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Amplasamentele
vor fi avizate de către autorităţile publice locale, înainte ca lucrările să fie demarate.
Organizările de şantier ocupă, în general, suprafeţe de 200 - 300 mp şi vor fi
amenajate pe terenuri proprietate publică.
În prima fază se va decoperta stratul vegetal pe suprafaţa aferentă, după care se
va aşterne un strat de balast. Incinta amenajată va fi împrejmuită pe durata execuţiei
lucrărilor.
Pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu în organizarea de şantier se
vor adopta următoarele măsuri:
 ocuparea unor areale de teren pe a căror suprafaţă există vegetaţie ierboasă
puțină;
 platforma destinată organizării de şantier va fi balastată;
 deşeurile rezultate pe perioada de construcţie (menajere şi tehnologice) se vor
colecta și depozita temporar în locaţii şi în recipiente adecvate şi vor fi eliminate
sau valorificate prin firme specializate şi autorizate;
 pentru reducerea emisiilor atmosferice, pulberilor fine de praf, zgomotelor şi
vibraţiilor se va evita supraturarea motoarelor autovehiculelor de transport pe
amplasamentul organizării de şantier.
Situaţia amenajării organizărilor de şantier pe fiecare UAT este prezentată în cele
ce urmează:
Tabel 20. Situaţia suprafeţelor ocupate de organizările de şantier pe UAT-uri
Suprafaţa Total suprafaţă
Nr. Număr
UAT fiecărei ocupată cu
Crt. organizări
organizări de organizări de
de şantier
şantier (mp) şantier (mp)
1 Cluj-Napoca 40 200 8000
2 Dej 29 200 5800
3 Huedin 10 200 2000
4 Gherla 2 200 400
5 Sânmartin 4 200 200
6 Ţaga 1 300 300
7 Buza 1 300 300
8 Cătina 1 300 300
Pag. 248
Nr. Număr
Crt. organizări
de şantier
9 Mica 4 200 800
10 Căşeiu 2 200 400
11 Chiuieşti 3 200 600
12 Unguraş 3 200 600
13 Bobâlna 3 200 600
14 Chinteni 2 200 400
15 Vultureni 2 200 400
16 Aşchileu 4 200 800
17 Sic 1 200 200
18 Bonţida 2 200 400
19 Iclod 3 200 600
20 Cuzdrioara 2 200 400
21 Recea-Cristur 9 200 1800
22 Apahida 6 200 1200
23 Cojocna 2 200 400
24 Ceanu Mare 1 200 200
25 Feleacu 2 200 400
26 Baciu 1 200 200
27 Gârbău 2 200 400
28 Aghireşu 7 200 1400
29 Floreşti 3 200 600
30 Gilău 1 200 200
31 Căpuşu Mare 3 200 600
32 Băişoara 1 200 200
33 Sâncraiu 1 200 200
34 Poieni 2 200 400
35 Izvoru Crişului 2 200 400
36 Cehu Silvaniei 4 300 1200
37 Hereclean 3 300 900
38 Mirsid 1 300 300
39 Vârşolţ 1 300 300
40 Horoatu Crasnei 2 300 600
41 Bănişor 2 300 600
42 Cizer 2 300 600
43 Pericei 1 300 300
44 Dragu 2 300 600
Pag. 249
Nr. Număr
Crt. organizări
de şantier
45 Hida 1 300 300
46 Sânmihaiu Almaşului 3 300 900
47 Zimbor 4 300 1200
48 Românaşi 1 300 300
49 Surduc 3 300 900
50 Buciumi 4 300 1200
51 Cristolţ 2 300 600
52 Băbeni 2 300 600
53 Bobota 3 300 900
54 Sărmăşag 1 300 300
55 Măerişte 6 300 1800
56 Ip 2 300 600
57 Halmăşd 4 300 1200
58 Năpradea 3 300 900
59 Sălăţig 1 300 300
60 Boghiş 1 300 300
61 Nuşfalău 1 300 300
62 Zalău 1 200 200
63 Şimleul Silvaniei 1 200 200
64 Jibou 1 200 200
65 Lozna
1 600 600
66 Letca
67 Agrij 1 600 600
68 Crasna 1 600 600
69 Creaca 1 600 600
70 Marca 1 600 600
71 Valcău de Jos 1 600 600
72 Meseşenii de Jos 1 600 600
73 Camăr 1 600 600
74 Someş-Odorhei 1 600 600
75 Bălan 1 600 600
76 Carastelec 1 600 600
77 Almaşu
1 900 900
78 Fildu de Jos
Pag. 250
După terminarea lucrărilor se vor demonta împrejmuirile, se vor elimina grupurile
sanitare, containerele mobile pentru vestiar şi portar, va avea loc decopertarea stratului de
balast de pe platformă, fiind utilizat pe alte amplasamente la lucrări de rambleiere,
readucând suprafaţa de teren la starea iniţială.
G. LUCRĂRI DE REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIȚIEI
În vederea realizării proiectului propus nu vor fi tăiaţi arbori. Există posibilitatea

afectării spaţiilor verzi situate în ampriza drumurilor. În astfel de situaţii, spaţiile potenţial
afectate vor fi reamenajate şi aduse la starea iniţială odată cu încheierea lucrărilor.
La finalizarea investiţiei pentru refacerea cadrului natural se vor adopta următoarele
măsuri:
 eliminarea tuturor deşeurilor şi a materiilor prime în exces de pe amplasament;
 acoperirea cu sol vegetal rezultat în urma activităţilor de pe amplasament şi
nivelarea porţiunilor de drum afectate de lucrări;
 acoperirea cu un strat de piatră spartă şi cu un strat de asfalt (după caz) a
porţiunilor de drum afectate de lucrări;
 dezafectarea organizărilor de şantier, conform etapelor enumerate la capitolul
anterior.
H. INFORMAŢII REFERITOARE LA RELAŢIA PROIECTULUI CU ARII

NATURALE PROTEJATE
Prezentul capitol are ca scop punerea în evidenţă a eventualelor interferenţe între

proiectul propus şi ariile naturale protejate şi estimarea impactului potenţial al proiectului
asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
Se precizează faptul că la stabilirea scenariilor de extindere a infrastructurii de
alimentare cu apă şi canalizare s-au avut în vedere evitarea suprapunerii cu arii naturale
protejate şi identificarea, pe cât posibil, a unor trasee situate la exteriorul ariilor naturale
protejate. Astfel, amplasamentele propuse pentru realizarea investiţiei evită teritoriile
acoperite cu rezervaţii naturale, în cadrul cărora, în conformitate cu legislaţia naţională în
vigoare, nu este permisă amenajarea teritoriului şi dotarea cu elemente de infrastructură.
Pag. 251
Există unele cazuri în care nu a putut fi evitată incidenţa cu arii protejate de tipul
siturilor Natura 2000, sectoarele de drum pe care a fost propusă realizarea lucrărilor de
infrastructură fiind situate în situri de interes comunitar şi arii de protecţie specială
avifaunistică, delimitate cu scopul protejării habitatelor naturale şi speciilor de plante,
amfibieni, reptile, nevertebrate şi respectiv păsări.
H.1 Descrierea succintă a proiectului propus şi amplasarea acestuia în

raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar
Proiectul propus presupune realizarea unor investiţii de dezvoltare a infrastructurii

de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Cluj şi Sălaj în perioada 2014 - 2020.
Tipurile de lucrări propuse în cadrul proiectului sunt următoarele:
 extinderea conductelor de aducţiune;
 extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile;
 amplasarea unor noi staţii de tratare a apei, a unor noi rezervoare de stocare a apei
potabile şi a unor noi staţii de pompare a apei uzate;
 extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare;
 amplasarea unei noi staţii de epurare la Sic, judeţul Cluj;
 îmbunătăţirea sistemelor existente de epurare la staţiile de la Cluj-Napoca, Dej şi
Zalău prin introducerea unor staţii solare de uscare a nămolului;
 completarea şi extinderea treptei de nămol existente la Gherla;
 creşterea capacităţii staţiei de epurare existente la Sărmăşag.
Larga desfăşurare teritorială a investiţiilor propuse prin proiect a determinat
intersectarea acestora cu unele arii naturale protejate, de tipul siturilor de interes
comunitar. Se face menţiunea că investiţiile propuse prin proiect au fost astfel proiectate,
încât să nu interfereze cu suprafeţe acoperite de rezervaţii naturale sau cu alte arii
naturale protejate de interes naţional care comportă un regim de protecţie mai strict.
Ariile naturale protejate potenţial afectate de realizarea proiectului propus sunt
reprezentate de aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0114 Cursul Mijlociu al
Someşului suprapusă cu ROSCI0435 Someşul între Ronă şi Ţicău, ROSCI0295 Dealurile
Clujului Est, ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic -
Puini - Bonţida suprapus cu ROSPA0104 Bazinul Fizeşului şi rezervaţia naturală
Pag. 252
Stufărişurile de la Sic. Dintre acestea proiectul se suprapune teritorial cu ROSPA0114
Cursul Mijlociu al Someşului, ROSCI0295 Dealurile Clujului Est şi cu ROSCI0435
Someşul între Rona şi Ţicău.
Proiectul este situat în vecinătatea siturilor Natura 2000 ROSCI0394 Someşul Mic,
ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât, ROSCI0437 Someşul Mare între Mica şi Beclean,
ROSCI0322 Muntele Şes, ROSCI0314 Lozna şi respectiv a rezervaţiei naturale Cheile
Baciului, fără însă a se intersecta cu teritoriile acoperite de acestea.
În anexa 1 şi anexa 2 ale memoriului de prezentare este prezentată desfăşurarea
teritorială a lucrărilor propuse prin proiect în raport cu ariile naturale protejate din cele
două judeţe.
Având în vedere faptul că majoritatea lucrărilor propuse urmăresc vor urmari traseul
drumurilor naţionale, judeţene şi comunale care deja au un grad ridicat de antropizare, se
consideră că habitatele şi speciile de interes comunitar nu sunt întâlnite pe
amplasamentul proiectului si nici în imediata sa vecinătatea. Lucrările propuse nu
determină un impact semnificativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, prin
urmare nu se propun restricţii cu privire la desfăşurarea temporală a acestora.
H.2 Prezenţa şi efectivele sau suprafeţele acoperite de specii şi

habitate de interes comunitar în zona proiectului propus
Situl de interes comunitar ROSCI0295 Dealurile Clujului Est

În cele ce urmează sunt enumerate tipurile de habitate şi speciile de plante, de
mamifere, amfibieni şi reptile şi nevertebrate care se află în sit conform Formularului
Standard al sitului.
Tabel 21.Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0295 Dealurile Clujului Est
Procent din
Cod Denumire habitat suprafaţa
sitului
40A0* Tufărișuri subcontinente peri-panonice 10
6240* Pajiști stepice subpanonice 20
1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmice 30
6510 Pajiști de altitudine joasă 10
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase 20
91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 8
Pag. 253
Tabel 22. Specii de plante prezente în situl ROSCI0295 Dealurile Clujului Est
Cod Specie
4091 Crambe tataria
4067 Echium russicum
4087 Serratula lycopifolia
4097 Iris aphylla ssp. hungarica
Tabel 23. Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0295 Dealurile Clujului Est
Cod Specie
2021 Sicista subtilis
1304 Rhinolophus ferrumequinum
Tabel 24. Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0295 Dealurile

Clujului Est
Cod Specie
4121 Vipera ursinii rakosiensis
1193 Bombina variegata
4008 Triturus vulgaris ampelensis
1166 Triturus cristatus
1188 Bombina bombina
1220 Emys orbicularis
Tabel 25. Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI0295 Dealurile Clujului Est
Cod Specie
1060 Lycaena dispar
4031 Cucullia mixta
1078 Callimorpha quadripunctaria
4028 Catopta thrips
4039 Nymphalis vaualbum
4043 Pseudophilotes bavius
4036 Leptidea morsei
4020 Pilemia tigrina
1061 Maculinea nausithous
1059 Maculinea teleius
Pag. 254
Situl de interes comunitar ROSCI0314 Lozna suprapusă cu ROSPA0114 Cursul
Mijlociu al Someşului
În cele ce urmează sunt enumerate tipurile de habitate, speciile de amfibieni şi
reptile şi speciile de păsări care se află în sit şi respectiv în aria de protecţie specială
avifaunistică conform Formularelor Standard ale siturilor.
Tabel 26.Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0314 Lozna

Procent din
sitului
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 70%
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 15%
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 3%
91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 2%
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1%
Tabel 27. Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0314 Lozna

Cod Specie
1166 Triturus cristatus
1220 Emys orbicularis
Tabel 28. Specii de păsări prezente în ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someşului

Populaţie
Cod Specie
Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj
A080 Circaetus gallicus 1p
A229 Alcedo atthis 20-30p
A089 Aquila pomarina 2-3p 5-10i
A215 Bubo bubo 1-2p
A224 Caprimulgus europaeus 30-50p
A196 Chlidonias hybridus 100-200i
A031 Ciconia ciconia 4-8p C
A081 Circus aeruginosus 1-2p
A122 Crex crex 200-250p
A238 Dendrocopos medius 100-160p
Pag. 255
Populaţie
Cod Specie
A022 Ixobrychus minutus 3-7p
A338 Lanius collurio 600-800p
A339 Lanius minor 60-80p
A246 Lullula arborea 1000-1200p
A234 Picus canus 400-500p
A255 Anthus campestris 10-15p
A220 Strix uralensis 7-12p
A072 Pernis apivorus 7-10p
A236 Dryocopus martius 4-10p
A092 Hieraaetus pennatus 1-2p
Păsări cu migraţie regulată conform Anexei 1 a Directivei Păsări
Populaţie
Cod Specie
A253 Delichon urbica C
A383 Miliaria calandra C
A214 Otus scops RC
A164 Tringa nebularia R
A334 Certhia familiaris R
A136 Charadrius dubius C
A373 Coccothraustes C
coccothraustes
A207 Columba oenas C
A208 Columba palumbus C
A350 Corvus corax P
A113 Coturnix coturnix P
A212 Cuculus canorus P
A240 Dendrocopos minor P
A376 Emberiza citrinella P
A096 Falco tinnunculus C
A099 Falco subbuteo R
A292 Locustella luscinioides R
A337 Oriolus oriolus C
A112 Perdix perdix C
A372 Pyrrhula pyrhula R
A155 Scolopax rusticola C
A210 Streptopelia turtur C
A219 Strix aluco C
A232 Upupa epops C
Pag. 256
Populaţie
Cod Specie
A142 Vanellus vanellus C
A085 Accipiter gentilis P
A086 Accipiter nisus P
A298 Acrocephalus P
arundinaceus
A297 Acrocephalus scirpaceus C
A296 Acrocephalus palustris R
A168 Actitis hypoleucos R
A324 Aegithaus caudatus C
A247 Alauda arvensis C
A053 Anas platyrhynchos C
A256 Anthus trivialis R
A028 Ardea cinerea C
A221 Asio otus C
A218 Athene noctua R
A087 Buteo buteo C
A366 Carduelis cannabina C
A364 Carduelis carduelis C
A363 Carduelis chloris C
A365 Carduelis spinus R
A230 Merops apiaster 40-60p
A249 Riparia riparia 80-150i
A340 Lanius excubitor R
Situl de interes comunitar ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii

În cele ce urmează sunt enumerate tipurile de habitate şi speciile de plante şi
nevertebrate care se află în sit conform Formularului Standard al sitului.
Tabel 29.Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii

Procent din
sitului
7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 0,1%
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 10%
7230 Mlaştini alcaline 0,2%
Pag. 257
Tabel 30. Specii de plante prezente în situl ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii
Cod Specie
4068 Adenophora lilifolia
1758 Ligularia sibirica
1898 Eleocharis carniolica
1903 Liparis loeselii
Tabel 31. Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI0074 Făgetul Clujului-

Valea Morii
Cod Specie
1059 Maculinea teleius
4050 Isophya stysi
1052 Euphydryas maturna
1060 Lycaena dispar
1074 Eriogaster catax
4030 Colias myrmidone
4036 Leptidea morsei
Situl de interes comunitar ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida

suprapus cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0104 Bazinul Fizeşului
În cele ce urmează sunt enumerate tipurile de habitate şi speciile de plante,
amfibieni şi reptile, nevertebrate şi păsări care se află în sit şi respectiv în aria de protecţie
specială avifaunistică conform Formularelor Standard ale siturilor.
Tabel 32.Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0099 Lacul Ştiucilor-Sic-Puini-Bonţida

Procent din
sitului
40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 10%
91H0* Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens 7%
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 10%
91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 10%
6240* Pajişi stepice subpanonice 30%
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul 1%
câmpiilor, până la cel montan şi alpin
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau 5%
Hydrocharition
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 10%
Pag. 258
Procent din
sitului
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba 18%
officinalis)
Tabel 33. Specii de plante prezente în situl ROSCI0099 Lacul Ştiucilor-Sic-Puini-Bonţida

Cod Specie
4067 Echium russicum
4091 Crambe tataria
4087 Serratula lycopifolia
Tabel 34. Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0099 Lacul Ştiucilor-Sic-
Puini-Bonţida
Cod Specie
Tabel 35. Specii de nevertebrate prezente în situl în situl ROSCI0099 Lacul Ştiucilor-Sic-
Puini-Bonţida
Cod Specie
4011 Bolbelasmus unicornis
1083 Lucanus cervus
Tabel 36. Specii de păsări prezente în situl ROSPA0104 Bazinul Fizeşului

Populaţie
Cod Specie
A082 Circus cyaneus 4
A084 Circus pygargus 4
A166 Tringa glareola 30
A429 Dendrocoopos syriacus 35-50p
A236 Dryocopus martius 15-20p
A027 Egretta alba 10-15i
A026 Egretta garzetta 25-45i
A098 Falco columbarius 2-5i
A002 Gavia arctica 6-10i
A001 Gavia stellata 4-8i
Pag. 259
Populaţie
Cod Specie
A022 Ixobrychus minutus 150-190p
A338 Lanius collurio 550-750p
A339 Lanius minor 60-80p
A177 Larus minutus 25-50i
A246 Lullula arborea 350-550p
A023 Nycticorax nycticorax 50-65p 20-30i
A072 Pernis apivorus 3-6p 4-8i
A151 Philomachus pugnax 120-160i
A234 Picus canus 35-45p
A120 Porzana parva 50-80p
A119 Porzana porzana 25-40i P
A193 Sterna hirundo 10-20i
A220 Strix uralensis 2-4p
A307 Sylvia nisoria 60-80p
A229 Alcedo atthis 3-6p
A255 Anthus campestris 180-220p
A089 Aquila pomarina 1-2p
A060 Aythya nyroca 4-6p
A021 Botaurus stellaris 14-18m
A224 Caprimulgus europaeus 50-70p
A196 Chlidonias hybridus 25-40i
A197 Chlidonias niger 60-90i
A031 Ciconia ciconia 6-9p
A080 Circaetus gallicus 1p 2-4i
A081 Circaetus aeruginosus 10-14p
A122 Crex crex 25-35p
A238 Dendrocopos medius 60-80p
A272 Luscinia svecica 10-15i
H.3 Justificarea dacă nu are legătură directă sau nu este necesar

pentru managementul conservării ariei naturale
Prin caracterul lor, lucrările propuse prin proiect, nu au legătură directă şi nu sunt
necesare pentru managementul conservării ariei naturale. Cu toate acestea, pe lângă
faptul că extinderea şi reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare
contribuie în mod direct la îndeplinirea obiectivelor Directivei 98/83/CE cu privire la
Pag. 260
calitatea apei destinate consumului uman şi Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor
uzate urbane, acestea pot contribui în mod indirect la îndeplinirea obiectivelor de
conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar printr-un management mai
eficient al resurselor de apă şi printr-o gestionare corespunzătoare a apelor uzate urbane.
Realizarea proiectului propus va avea în vedere să nu afecteze implementarea
planurilor de management ale ariilor naturale de interes comunitar pe teritoriul cărora se
va desfăşura, iar etapa de execuție a lucrărilor aferente va îndeplini în totalitate condițiile
impuse prin avizele custozilor ariilor naturale protejate pe teritoriul cărora sau în
vecinătatea cărora se situează.
H.4 Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și

habitatelor de interes comunitar
Impactul direct asupra ariilor naturale protejate este în cea mai mare parte unul
temporar, manifestat în etapa de execuţie a lucrărilor de reţea de alimentare cu apă şi
canalizare. Totuşi, odată cu funcţionarea infrastructurii extinse sau reabilitate,
managementul resurselor de apă şi mai ales cel al apelor uzate menajere va fi unul
îmbunătăţit, cu un impact indirect pozitiv asupra stării de conservare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar.
Trebuie precizat faptul că intersectarea proiectului propus cu ROSCI0295 Dealurile
Clujului Est este una restrânsă, zona de interferenţă fiind situată de-a lungul unor sectoare
de drum, deci pe suprafeţe de teren deja antropizate. Astfel, zonele de intersecţie cu situl
sunt reprezentate de:
 sectorul de drum DJ 109V dintre localităţile Satu Lung şi Feiurdeni, pe o lungime de
aproximativ 5 km;
 porţiune de drum, plecând din drumul judeţean DJ 109A dinspre localitatea
Vultureni, spre rezervorul de înmagazinare a apei existent;
 porţiune de aproximativ 200 m a unui drum din localitatea Câmpeneşti, comuna
Apahida, la limita sud-estică a sitului.
Suprapunerea proiectului propus cu aria protejată ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic -
Puini - Bonţida este una restrânsă, zona de interferenţă fiind situată de-a lungul unui
sector de drum, aflat în afara limitelor siturilor Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale
Pag. 261
Stufărişurile de la Sic, deci pe suprafeţe de teren deja antropizate, respectiv o porţiune de
aproximativ 835 m a drumului judeţean DJ 109D şi a unui drum conex. Deşi conform
documentaţiei depuse iniţial la APM Cluj amplasamentul staţiei de epurare era situat pe
teritoriul rezervaţiei naturale, odată cu completarea documentaţiei (completări înregistrate
la APM Cluj cu nr. 26670/06.11.2015), amplasamentul staţiei de epurare a fost mutat la
exteriorul siturilor Natura 2000 şi rezervaţiei naturale Stufărişurile de la Sic.
Impactul potenţial asupra ariei naturale protejate ROSCI0074 Făgetul Clujului-
Valea Morii este unul temporar, manifestat în etapa de execuţie a lucrărilor de reţea de
alimentare cu apă a străzii Drumul Sfântului Ion. Zona de interferenţă a proiectului propus
cu situl este situată de-a lungul unui sector de drum, deci pe suprafeţe de teren deja
antropizate. Astfel, pe o lungime de aproximativ 3600 m, lucrările propuse pe Drumul
Sfântului Ion se află în vecinătatea sitului, în afara limitelor acestuia.
În ceea ce priveşte aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0114 Cursul
Mijlociu al Someşului suprapusă cu ROSCI0314 Lozna, intersecţia proiectului propus cu
acestea are loc în cea mai mare parte pe amplasamente puternic antropizate, respectiv
ampriza drumurilor. Suprafaţa propriu-zisă de interferenţă este reprezentată de sectoare
ale drumurilor judeţene DJ 108A, DJ 108E, ale drumului naţional DN 1H şi ale unor
drumuri comunale. Impactul potenţial asupra acestor suprafeţe de interferenţă este unul
temporar, specific perioadei de execuţie a lucrărilor de extindere şi reabilitare a
infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare. În total, aproximativ 28 de km din traseul
lucrărilor propuse se suprapune ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0114
Cursul Mijlociu al Someşului şi sitului de interes comunitar ROSCI0314 Lozna. Odată cu
intrarea în vigoare a Ordinului nr. 46/2016, un nou sit de interes comunitar a fost delimitat
pe suprafața acoperită de ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someșului, respectiv ROSCI435
Someșul între Rona și Țicău. Proiectul propus interferează cu acesta pe o porţiune de
aproximativ 300 m, într-o zonă de subtraversare a râului Someş. pe drumul dintre
localităţile Jibou şi Rona. Subtraversarea râului se va realiza prin foraj dirijat, neafectând
albia râului, habitatele şi speciile de interes comunitar.
Lucrările de execuţie a infrastructurii de alimentare cu apă vor fi realizate în cea mai
mare parte în zona carosabilă a drumurilor şi nu vor depăşi ampriza drumului, definită,
conform Ordonanţei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi
completările ulterioare, după cum urmează: "suprafaţa de teren ocupată de elemente
Pag. 262
constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente,
şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă". Specificul
infrastructurii de alimentare cu apă presupune pozarea conductelor în ampriza drumurilor.
Astfel, nu vor fi afectate habitatele de interes comunitar, la nivelul speciilor de interes
comunitar putând fi creat un disconfort ca urmare a:
 zgomotelor şi vibraţiilor rezultate din funcţionarea unor echipamente şi utilaje;
 antrenării particulelor fine ca urmare a transportului şi manipulării materialelor pe
amplasament.
Amplasamentul vizat pentru realizarea rezervorului de înmagazinare a apei în
localitatea Someş-Guruslău din comuna Năpradea, a cărui incintă întreagă măsoară 2650
mp este situat în ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someşului, arie protejată desemnată
pentru protejarea speciilor de păsări de interes comunitar, la o distanţă de aproximativ 1,8
km de cursul de apă propriu-zis.
Emisiile atmosferice, zgomotele şi vibratiile generate de masinile de transport al
materiilor prime sunt similare cu cele ale masinilor de capacitate identica care se vor
deplasa pe drumurile mentionate anterior si care nu au o legatura cu proiectul propus.
Proiectul propus nu prespunune lucrări de deviere a unor cursuri de apă extragerea apei
dintr-un acvifer compartimentat. Proiecul propus nu va provoca o deteriorare semnificativa
sau o pierdere totala a unui/unor habitate naturale de interes comunitar, datorita
dezvoltarii acestuia intr-o zona antropizata (ampriza drumului) si la distanta de cursurile de
apa, care pot constitui habitate pentru unele specii.
Tranşeele create pentru pozarea conductelor vor fi reumplute cu pamant si zona
frontuurilor de lucru va fi ecologizata. Singurele modificari in utilizare a terenului vor fi in
zonele unde se amplaseaza constructii definitive (statii de epurare, rezervoare de
inmagazinare), dar suprafetele de teren pentru care se schimba utilizarea terenului este
redusă prin raportare la arealitatea proiectului. Proiectul propus nu va cuprinde lucrari de
dezafectare şi nu implica utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologica.
Terenurile din ariile protejate de interes comunitar vor fi ocupate temporar atat pentru
lucrarile de constructie cat si pentru organizarile de santier. Singurele terenuri ocupate
definitiv vor fi cele de amplasare a rezervoarelor de inmagazinare apa, dar locatia
acestora a fosta aleasa sa nu afecteze diversitatea biologica.
Pag. 263
Prin proiectul propus nu se va realiza o izolare reproductiva a vreunei specii de
interes comunitar sau a speciilor tipice care intra in compozitia unui habitat de interes
comunitar. Majoritatea lucrarilor se vor executa in ampriza drumului saraca in specii si
habitate de interes comunitar, fapt prin care consideram ca nu se va realiza o izolare
reproductiva a unei specii sau a speciilor tipice.
În tabelul de mai jos este prezentată incidenţa proiectului propus cu ariile naturale
protejate şi suprafeţele direct afectate de implementarea proiectului propus.
Tabel 37. Suprafeţe afectate pe teritoriul ariilor naturale protejate

Suprafaţă Procent
Suprafaţa potenţial Procent din acoperită din
Denumire arie
afectată temporar suprafaţa permanent de suprafaţa
naturală
de lucrări din aria ariei lucrări din ariei
protejată
protejată (ha) protejate (%) aria protejată protejate
(ha) (%)
Rezervaţia
naturală Cheile 0 0 0 0
Baciului
Rezervaţia
naturală
0 0 0 0
Stufărişurile de
la Sic
ROSCI0295 0,93 ha - pe
Dealurile Clujului sectoare de drum
0,005 0 0
Est judeţean şi drum
comunal
ROSCI0435 0,45 ha - sector de
Someşul între subtraversare a 0,09 0 0
Rona şi Ţicău Someşului
ROSPA0114 4,3 ha - pe sectoare
Cursul Mijlociu al de drum judeţean şi 0,013 0,265 0,0007
Someşului drum naţional
ROSCI0314
0 0 0 0
Lozna
ROSCI0074
Făgetul Clujului - 0 0 0 0
Valea Morii
ROSCI0394 0 0 0 0
Pag. 264
Suprafaţă Procent
Suprafaţa potenţial Procent din acoperită din
Denumire arie
afectată temporar suprafaţa permanent de suprafaţa
naturală
de lucrări din aria ariei lucrări din ariei
protejată
protejată (ha) protejate (%) aria protejată protejate
(ha) (%)
Someşul Mic
ROSCI0238
Suatu - Cojocna 0 0 0 0
- Crairit
ROSCI0435
Someşul Mare
0 0 0 0
între Mica şi
Beclean
ROSCI0099
Lacul Ştiucilor -
0 0 0 0
Sic - Puini -
Bonţida
ROSPA0104
0 0 0 0
Bazinul Fizeşului
În vederea diminuării potenţialului impact asupra speciilor de interes comunitar din

sit, se vor lua următoarele măsuri:
 organizările de şantier vor fi amenajate la exteriorul siturilor Natura 2000, astfel
încât depozitarea materialelor necesare şi a deşeurilor rezultate nu va afecta aria
protejată de interes comunitar;
 se vor diminua, pe cât posibil, zgomotele produse în perioada de execuţie a
lucrărilor (reducerea zgomotului la sursă;
 vor fi luate toate măsurile necesare și vor fi respectate toate normele, standardele
și legislația în vigoare în vederea evitării poluării factorilor de mediu sau
prejudicierea stării de sănătate sau confort al populației, conform celor precizate la
capitolul D;
 depozitarea materialelor de construcție se va realiza numai în spații special
amenajate, dotate cu sisteme de închidere sau acoperire, astfel încât să nu fie luate
de vânt sau păsările și animalele din zona de lucru să aibă acces la ele;
Pag. 265
 deșeurile vor fi colectate selectiv și controlat și vor fi eliminate sau valorificate prin
firme autorizate;
 amplasamentele de lucru vor fi ecologizate periodic;
 vor fi utilizate utilaje care nu produc pierderi de substanțe poluante în timpul
funcționării și nu generează zgomot peste limitele admise, fiind asigurată
monitorizarea periodică a stării de funcționare a utilajelor;
 nu vor fi deversate pe pol produse petroliere, combustibili sau alte substanțe
contaminante, de altfel acestea nici nu vor fi stocate pe amplasament;
 circulația autovehiculelor se va realiza numai pe drumurile de acces existente;
 nu vor fi afectate vecinătățile amplasamentelor de lucru, nici în perioada de
execuție și nici în cea de funcționare a obiectivelor propuse;
 nu vor fi introduse specii alohtone, renaturarea zonelor afectate fiind realizată cu
plante specifice florei spontane locale;
 nu vor fi rănite/ucise speciile de floră/faună protejate din perimetrul sau din
vecinătatea amplasamentelor.
Pentru lucrările propuse în judeţul Cluj au fost emise avizele favorabile ale
custozilor ariilor naturale protejate cu care se intersectează proiectul, după cum urmează:
 Aviz nr. 26/C/24.11.2015, emis de Societatea Lepidopterologică Română, în
calitate de custode al sitului Natura 2000 ROSCI0295 Dealurile Clujului Est;
 Aviz nr. 130/08.12.2015, emis de Asociaţia Educaţional Ecologică
ECOTRANSILVANIA şi Asociaţia Ecochoice, în calitate de custozi ai siturilor Natura
2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeşului, ROSCI0099 Lacul Ştiucilor-Sic-Puini-Bonţida,
împreună cu rezervaţiile naturale Lacul Ştiucilor, Stufărişurile de la Sic, Pădurea
Ciuaşului şi Valea Legiilor;
 Aviz nr. 020/10.12.2015 emis de Asociaţia Natura Transilvaniei, în calitate de
custode al sitului Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii.
Pag. 266
I. ANEXE
1. Anexa 1. Interferența proiectului propus cu arii naturale protejate – județul Sălaj;

2. Anexa 2. Interferența proiectului propus cu arii naturale protejate – județul Cluj;
3. Anexa 3. Interferența proiectului propus cu ROSCI0314 Lozna, ROSPA0114 Cursul
Mijlociu al Someșului suprapus cu ROSCI0435 Someșul între Rona și Țicău;
4. Anexa 4. Interferența proiectului propus cu ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea
Morii;
5. Anexa 5. Interferența proiectului propus cu ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini
– Bonţida, ROSPA0104 Bazinul Fizeșului și rezervația naturală Stufărișurile de la
Sic;
6. Anexa 6. Intereferența proiectului propus cu ROSCI0295 Dealurile Clujului Est;
7. Anexa 7. Aviz nr. 26/C/24.11.2015 emis de Societatea Lepidopterologică Română;
8. Anexa 8. Aviz nr. 130/08.12.2015 emis de Asociaţia Educaţional Ecologică
ECOTRANSILVANIA şi Asociaţia Ecochoice;
9. Anexa 9. Aviz nr. 020/10.12.2015 emis de Asociaţia Natura Transilvaniei;
10. Anexa 10. Aviz de Gospodărire a Apelor Nr. C2/06.01.2016 emis de Administraţia
Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Crişuri;
11. Anexa 11. Schema fluxului tehnologic SEAU Sic;
12. Anexa 12. Plan de situatie SEAU Sărmăşag;
13. Anexa 13. Schema fluxului tehnologic SEAU Sărmăşag.
14. Anexa 14. Plan de situaţie al instalaţiei de uscare a nămolului şi valorificare termică
a acestuia.
Pag. 267

Memoriu de Prezentare Cluj Si Salaj Rev.2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare Cluj Si Salaj Rev.2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare Cluj Si Salaj Rev.2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIUL DE PREZENTARE PENTRU

“Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și

ELABORATOR: S.C. EPMC CONSULTING S.R.L, str. Cometei nr.42A,

BENEFICIAR: COMPANIA DE APĂ SOMEȘ S.A., Bd. 21 Decembrie 1989,

A. Denumirea proiectului ............................................................................................. 6

C. Descrierea proiectului ............................................................................................. 6

C.1 Rezumatul proiectului.............................................................................................. 6

C.2 Justificarea necesității proiectului ......................................................................... 9

C.3 Localizarea ............................................................................................................. 11

C.4 Elementele specifice proiectului propus ............................................................. 15

C.4.1 Elementele constructive ale proiectului ................................................................. 15

C.5.1 Alimentarea cu apă ............................................................................................. 222

C.7 Relația cu alte proiecte existente și planificate ................................................. 225

D. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA EVACUAREA ȘI

D.1 Protecția calității apelor ....................................................................................... 227

D.1.1 Surse de poluare ................................................................................................. 227

D.4 Protecția împotriva radiațiilor ............................................................................. 233

D.5 Protecția solului și subsolului ............................................................................ 233

D.7 Impactul cumulat al proiectului propus cu alte proiecte .................................. 235

D.8 Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament......................................... 238

D.9 Gospodărirea substanțelor chimice și periculoase .......................................... 241

E. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ......................................... 242

F. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ....................................... 247

G. LUCRĂRI DE REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

H. INFORMAŢII REFERITOARE LA RELAŢIA PROIECTULUI CU ARII NATURALE

“Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din

Persoana juridică: Compania de Apă SOMEȘ S.A.

C.1 Rezumatul proiectului

Lucrările propuse prin “Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și

Tabel 1. Sinteză a lucrărilor propuse la nivel de UAT

Tip de lucrare Unitate administrativ-teritorială

C.2 Justificarea necesității proiectului

Având în vedere că proiectul propus are ca scop extinderea sau reabilitarea

Infrastructura reţelei de apă şi apă uzată va fi se extinsă sau reabilitată în unităţile

Figura 1. Aria de desfășurare a proiectului pe unități administrativ-teritoriale

C.4.1 Elementele constructive ale proiectului

În cele ce urmează sunt prezentate sintetic elementele propuse prin proiect.

C.4.2 Descrierea investiţiei

Investiția propusă constă în amplasarea conductei de aducțiune Cluj-Sălaj și a

Tabel 2. Lungimi şi tipuri de conducte de aducţiune

UAT CĂPUŞU MARE

UAT CEANU MARE

UAT IZVORU CRIŞULUI

UAT RECEA CRISTUR

Parametru tehnic SEAU Sic

Staţia de pompare pentru ape uzate va fi amplasată în construcţie monobloc,

UAT CEHU SILVANIEI

UAT ŞIMLEU SILVANIEI

UAT FILDU DE JOS

UAT HOROATU CRASNEI

UAT MESEŞENII DE JOS

UAT SÂNMIHAIU ALMAŞULUI

Tabel 5. Caracteristicile tehnice ale staţiei de epurare de la Sărmăşag

Pentru deversarea apelor epurate, la staţia de epurare a apelor uzate de la

UAT SOMEŞ ODORHEI

UAT VALCĂU DE JOS

Pentru realizarea obiectivului “Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă

C.4.4 Descrierea instalaţiilor şi a fluxului tehnologic

În cele ce urmează vor fi descrise fluxurile tehnologice ale staţiilor de epurare a