FARMACOLOGIA CLINICĂ A PREPARATELOR CU ACŢIUNE ASUPRA SNC

(Psihotrope: anxiolitice, sedative, antipsihotice, antidepresive, nootrope, excitante ale SNC

hipnotice, antiepileptice, antiparkinsoniene, antispaticele musculaturii striate)

A. Actualitatea
Medicaţia psihotropă reglează diverse funcţii ale SNC, de aceea este utilizată în tratamentul
diferitelor boli şi stări psiho-patologice. Preparatele cu acțiune asupra SNC sunt utilizate în
tratamentul unei game variate de boli specifice în practica psihiatrică, precum şi a unor maladii
şi stări psiho-somatice în practica medicului de diferite specialități. Majoritatea preparatelor din
aceaste grupe posedă efecte farmacodinamice suplimentare (antihipertensiv, anticonvulsivant,
antihistaminic, M-coliniblocant, antivomitiv etc), care deseori sunt neglijate în procesul
farmacoterapiei şi sporesc incidenţa reacţiilor adverse medicamentoase sau sunt cauza eşecului
tratamentului medicamentos. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a tuturor proprietăţilor
medicamentelor cu influenţă asupra SNC pot ameliora rezultatele tratamentului pacienţilor cu
patologiile SNC, inclusiv patologia psihică, asociată cu unele maladii ale organelor interne.
B. Scopul instruirii

Însuşirea şi aplicarea principiilor farmacocineticii şi farmacodinamiei clinice la

individualizarea şi optimizarea administrării medicamentelor cu acţiune asupra SNC.

C. Obiective didactice
Studentul trebuie să posede abilităţile de a:
a) deosebi grupele de medicamente cu acţiune asupra SNC după particularităţile
farmacocinetice şi farmacodinamice;
b) selecta medicamentele cu acţiune asupra SNC în dependenţă de boală, starea patologică
şi particularităţile de vârstă;
c) cunoaşte criteriile aprecierii eficacităţii clinice a preparatelor din aceaste grupe;
d) pronostica apariţia reacţiilor adverse în dependenţă de regimul de administrare şi dozare;
e) aplica metodele contemporane de profilaxie şi tratament a reacţiilor adverse produse de
medicamentele cu acţiune asupra SNC;
f) pronostica interacţiunea remediilor cu acţiune asupra SNC între ele şi cu alte
medicamente.

D. Cunoştinţe din disciplinele studiate anterior şi cele de tangenţă

Anatomie şi fiziologie. Principiile de funcţionare a SNC şi periferic. Particularităţile
sistemului nervos vegetativ şi somatic. Fiziologia scoarţei cerebrale. Procesele de excitaţie şi
inhibiţie în SNC. Particularităţile anatomo-fiziologice ale: neuronului, receptorilor, sinapsei.
Talamusul. hipotalamusul, sistemul limbic: particularităţile anatomo-fiziologice. Caracterizarea
procesului de cunoaştere. Personalitatea ca rezultantă a factorilor psihofiziologici şi sociali.
Somnul şi structura lui, implicaţiile diferitor structuri ale SNC în realizarea somnului.
Fiziopatologie şi disciplinele clinice. Patogenia afecţiunilor SNC şi periferic. Neurozele:
caracteristica generală; rolul factorilor biologici şi sociali în apariţia neurozelor; manifestările
clinice. Manifestările somato-neurologice şi psiho-somatice în diferite stări patologice.
Sindromul psihovegetativ. Dereglările de somn şi principiile de tratament. Convulsiile,
epilepsia, parkinsonismul, stările spastice ale musculaturii striate - caracteristica generală, boala
Alzheimer. Principiile de tratament.
Farmacologie. Clasificările după principiul farmacoterapeutic şi farmacocinetic,
mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse ale medicamentelor cu acţiune
asupra SNC.
E. Întrebări pentru autoinstruire
I. Caracteristica clinico-farmacologică a medicamentelor cu acţiune asupra SNC
1. Farmacologia clincă a sedativelor. Clasificarea. Particularităţile efectului sedativ,
indicațiile și principiile de utilizare și dozare, efectele adverse.
2. Farmacologia clincă a anxioliticelor (tranchilizantelor): clasificarea in funcţie de
utilizarea terapeutică şi durata de acţiune, particularităţile mecanismului de acţiune,
efectele farmacologice şi manifistările clinice, indicaţiile şi principiile de selectare,
utilizare şi dozare, contraindicaţiile, reacţiile adverse şi profilaxia lor, interacţiunile
medicamentoase.
3. Farmacologia clincă a antipsihoticelor (neurolepticelor): clasificarea în funcţie de efectul
clinic, efectele farmacologice (mecanismele şi manifestările), particularităţiile
farmacocinetice, indicaţiile şi principiile de selectare, utilizare şi dozare, contraindicaţiile,
reacţiile adverse şi manifestările clinice, interacţiunile medicamentoase.
4. Farmacologia clincă a antidepresivelor: clasificarea în funcţie de utilizarea clinică,
mecanismul de acţiune, efectele farmacologice şi manifistarile clinice, indicaţiile şi
principiile de utilizare şi dozare, farmacocinetica, reacţiile adverse, interacţiunile cu alte
medicamente. Particularităţle utilizării antidepresivelor la vârstnici.
5. Farmacologia clincă a nootropelor: clasificarea, particularităţiile mecanismului de
acţiune, efectele farmacologice şi manifestările clinice, indicaţiile şi aspectele utilizării
clinice, principiile de dozare, reacţiile adverse, interacţiunile medicamentoase.
6. Farmacologia clincă a excitantelor SNC: clasificarea, particularităţiile mecanismului de
acţiune, efectele farmacologice şi manifestările clinice, indicaţiile şi aspectele utilizării
clinice, principiile de dozare, reacţiile adverse și manifestările lor, interacţiunile
medicamentoase.
7. Farmacologia clincă a hipnoticelor. Clasificarea în funcţie de criteriul farmacodinamic,
farmacoterapeutic şi durata de acţiune. Particularităţile efectului hipnotic şi efectelor
adverse, aspectele farmacocinetice. Principiile de corectare a dereglarilor de somn.
8. Farmacologia clincă a anticonvulsivantelor simptomatice: clasificarea dupa aparenţa de
grup şi influenţa asupra centrului respirator, particularităţile efectului convulsivant.
Principiile de selectare şi utilizare a anticonvulsivantelor din grupul benzadiazepinelor,
barbituricelor, derivaţilor GABA şi alifatici, magnezilui. Particularităţile farmacocinetice,
reacţiile adverse, interacţiunile medicamentoase.
9. Farmacologia clincă a preparatele antiepileptice: clasificarea după formele acceselor de
epilepsie, mecanismele de acţiune, indicaţiile şi principiile de selectare şi utilizare,
aspectele farmacocinetice, reacţiile adverse, interacţiunile medicamentoase.
10. Farmacologia clincă a preparatelor antiparkinsoniene. Clasificarea şi principiile de
selectare şi utilizare a preparatelor antiparkinsoniene. Particularităţile farmacocinetice,
reacţiile adverse şi interacţiunile medicamentoase.
11. Farmacologia clincă a preparatelor antispastice ale musculaturii striate (miorelaxante
centrale). Clasificarea. Particularităţile farmacodinamice şi farmacocinetice, indicaţiile şi
principiile de selectare şi utilizare, reacţiile adverse, contraindicaţiile şi precauţie
benzodiazepinelor, derivaţilor GABA, derivaţilor benzoxazolonei şi preparatelor din
diverse grupe.
12. Farmacologia clincă a preparatelor utilizate în boala Alzheimer: clasificarea, principiile
de acțiune, selectare şi utilizare.
13. Particularitățile administrării medicamentelor cu acţiune asupra SNC în timpul sarcinii şi
alăptării, precum şi principiile farmacocinetice, farmacodinamice şi farmacogenetice în
individualizarea şi optimizarea administrării medicamentelor grupelor date la copii şi
vârstnici.
 II. Selectarea şi utilizarea clinico-farmacologică a preparatelor medicamentoase în unele
stări şi afecţiuni clinice:
Principiile selectării şi utilizării preparatelor antipsihotice în practica psihiatrică şi în tratamentul maladiilor
somatice.
Principiile selectării şi utilizării preparatelor antiepileptice de elecție și de rezervă în funcție de
formele epilepsiei.
Principiile selectării şi utilizării benzodiazepinelor în calitate de sedative, anxiolitice şi hipnotice.
Principiile selectării şi utilizării preparatelor nootrope în patologiile acute și cronice
Principiile selectării şi utilizării excitantelor SNC în calitate de stimulatoare a performanței de muncă și
patologii somatice
Principiile selectării şi utilizării preparatelor antidepresive în funcție de ormele depresiei și sindromul
depresiv al patologiilor somatice.
Principiile selectării şi utilizării preparatelor medicamentoase în boala Alzheimer în baza medicinii bazate
pe dovezi.
F. Lucrul individual
1. Caracterizarea succintă a principalelor preparate
Pe verticală. Denumirea Comună Internaţională (DCI) a preparatului (în română).
Pe orizontală. Sinonimele, formele de livrare, modul de administrare, dozele (terapeutice,
maxime), mecanisme de acţiune, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse:
flunitrazepam, temazepam, clonazepam, lorazepam, alprazolam, doxilamina, zopiclona,
sertralina, risperidon, clorprotixen, entacapon, escitalopram, levetiracetam, zonisamidă,
pregabalină, lamotrigină, topiramat, pramipexol, melatonina, memantina.

2. Exerciţii de receptură medicală (vezi Indicaţii metodice pentru lucrări practice la

farmacologie a. III):

fenobarbital, diazepam, nitrazepam, fenazepam, oxazepam, flumazenil, clorpromazina,

levomepromazină, perfenazină, droperidol, haloperidol, clozapină, sulpirid, buspiron, litiu
carbonat, amitriptilină, imipramină, fluoxetină, moclobemidă, meprobamat, etosuximidă,
piracetam, cafeină, fezam, extract de valeriană, extract de rodiola rosă, fenitoină, valproat de
sodiu, carbamazepină, amantadină, bromcreptină, levodopă, sinemet, trihexifenidil.

3. Indicaţi preparatele utilizate în (pentru):

Excitaţie psihomotorie în maladiile psihice; excitaţie psihomotorie în sindromul de abstinenţă la

alcoolici; vegetoneuroze în malaldii somatice; stări febrile; psihoză maniacal-depresivă; psihoze
delirante rebele; iritabilitate excesivă; schizofrenie; psihoze cu delir şi halucinaţii; vomă de
origine centrală; vegetoneuroze în distonii neuro-circulatorii; neuroze; pregătirea preanestezică
şi preoperatorie; pregătirea pentru manipulaţii şi proceduri diagnostice; convulsii de geneză
necunoscută; inducerea şi menţinerea anesteziei generale; afecţiuni somatice cu sindromul psiho-
vegetativ; potenţarea analgeziei; depresie agitată; depresie inhibată; depresie cu anxietate;
depresii endogene; depresii psihotice; depresii obsesiv-fobice; stări asteno-depresive; surmenaj
psihic; reabilitare după traume, infecţii, intoxicaţii; enureză nocturnă; pusee hipertensive;
insuficienţa cerebrovasculară cronică; encefalopatie; tulburări de comportament şi adaptare la
copii; migrenă şi cefalee de origine vasculară; sechelele traumei cerebrale; coma traumatică şi
toxică; dereglări tranzitorii ale circulaţiei cerebrale; hiposomnie iniţială; hiposomnie
intermitentă; hiposomnie terminală; hiposomnie tranzitorie; hiposomnie de scurtă durată;
hiposomnie cronică; crize majore de epilepsie; crize minore de epilepsie; stare de rău epileptic;
crize mioclonice; crize achinetice; crize parţiale; parkinsonism idiopatic; parkinsonism
medicamentos; forme uşoare de parkinsonism idiopatic; forme grave de parkinsonism idiopatic;
stări spastice ale musculaturii striate de origine centrală; stări spastice ale musculaturii striate cu
anxietate; stări spastice ale musculaturii striate de origine medulară; boala Alzheimer, sindromul
deficitului de atenție.

4. Teste (Farmacologia clinică,teste de autoevaluare), Chişinău-2000, pag. 37.

5. Клиническая фармакология (Тесты для самоподготовки), Кишинэу-2014., стр. 20.
6. Cazuri clinice (Ghid cazuri clinic), Chişinău-2017, pag. 149.
7. Situaţii virtuale (filme). Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chişinău-2016,
pag. 124, 130,140.
8. Selectarea medicamentelor P-personale şi tratamentului P-personal după criteriile
eficacităţii, inofensivităţii, acceptabilităţii şi cost pentru includerea în formularul personal
(medicamente P).