Luarea de Mita
Luarea de Mita
Luarea de Mita
1.coruptia-concept………………………………………………………..
2.luarea de mita- caracteristici generale…………………………………..
3.primirea de foloase necuvenite-caracteristici generale…………………
4.aspecte comune ale infractiunii de luare de mita si primirea de foloase necuvenite
5.jurisprudenta-comentarii……………………………………………………
6.concluziii…………………………………………………………………….
1.Coruptia-concept
Istoria societatii umane ne demonstreaza ca fenomenul infractional al coruptiei a existat din cele
mai vechi timpuri sub diverse forme. De-a lungul timpului s-au facut incercari in vederea
reprimarii acestui fenomen prin aplicarea de pedepse,masuri de combatere si prevenire dar cu
toate acestea coruptia,ca fenomen social si ca delict infractional s-a dezvoltat odata cu
societatea,devenind tot mai complexa.
Hans - Ludwig Zachert, seful Biroului Federal de Investigatii din Germania, a asemanat coruptia,
ruginii: initial se manifesta pe ici pe colo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Acesta declara:
"Oricat se bat guvernantii cu pumnii-n piept, coruptia in sectorul public nu se rezuma doar la
cateva oi negre, ci este un fenomen de zi cu zi!" Nici un sector nu este "scutit" de practici corupte
sau quasi-corupte. Rar trece o zi fara ca alte si alte cazuri noi sa iasa la iveala. Transparency
International, o organizatie care a declarat razboi coruptiei, publica periodic un rating al tarilor
lumii, in care apreciaza coruptia pe o scara de la 1 la 5. Nu mai putin de opt tari au primit
"calificativul" maxim. Cu alte cuvinte: no baksheesh no business.
Preocupand societatea de-a lungul veacurilor,fenomenul coruptiei s-a vrut a fi definit astfel ca
actele de coruptie sunt acele fapte care sunt comise in legatura cu exercitatea unor
functii,indatoriri de serviciu si consta in incalcari ale atributiilor,urmarindu-se un profit. Cu alte
cuvinte,coruptia semnifica folosirea abuziva in avantaj propriu a puterii.
Fptele de coruptie presupun,de regula,obtinerea de foloase patrimoniale de cel care se lasa
corrupt,dar si de cel care corupe,sau chiar de carte altcineva,de o terta persoana,dar nu
intotdeauna trebuie sa fie in discutie foloase patrimoniale,cuantificabile sau imediat
cuantificabile,pentru ca pot fi in joc si foloase de alta natura:politica,de putere etc.,avand uneori
o importanta chiar mai mare decat cele patrimoniale.
Coruptia reprezinta o amenintare pentru democratie,pentru suprematia dreptului,echitatii sociale
si justitiei,erodeaza principiile unei administratii eficiente,submineaza economia de piata si pune
in pericol stabilitatea institutiilor statale.
Fiind un concept foarte des utilizat în ultimii ani în România şi nu numai, lupta eficientă
împotriva acestui fenomen fiind considerată o precondiţie
a existenţei statului de drept şi un indicator al bunei guvernări. Integritatea în sistemul public,
corupţia şi lupta împotriva acesteia sunt termeni care au ajuns să înglobeze o serie întreagă de
comportamente, să îşi facă loc în vocabularul comun al politicienilor, reprezentanţilor
organizaţiilor neguvernamentale sau de media şi al publicului în general, a cărui sensibilitate faţă
de acest fenomen este din ce în ce mai crescută. Acest fapt se datorează în parte monitorizării
instituite de Uniunea Europeană din perspectiva integrării României pe domenii cheie ale
sistemului de justiţie în sens larg. Prevalenţa acestei teme în monitorizarea efectuată de Comisia
Europeană reiese foarte clar si din faptul că două dintre cele patru obiective-cadru vizează lupta
împotriva corupţiei, atât la nivel înalt, cât şi la nivel local. De cealaltă parte, corupţia este tot mai
des definită ca fiind o problemă ce afectează societatea în integralitatea ei, transgresând acele
sectoare considerate vulnerabile şi având un impact transfrontalier. Din perspectiva
vulnerabilităţii faţă de fenomenul corupţiei, dar şi a impactului social, sistemul de justiţie rămâne
unul dintre cele mai sensibile şi vizibile domenii în acest sens. Nevoia de a concepe şi
implementa un set de politici adecvate de combatere a corupţiei în sistemul de justiţie a devenit
tot mai imperativă şi are la origine atât justiţiabilii, pentru care un sistem judiciar integru
reprezintă un drept fundamental, cât şi magistraţii şi celelalte categorii din interiorul sistemului,
tot mai expuşi criticilor opiniei publice. Deşi există numeroase studii şi strategii, având ca
iniţiatori fie instituţii publice, fie organisme neguvernamentale, subiectul este încă departe de a fi
epuizat, în special în ceea ce priveşte strategiile sau politicile concrete pentru asigurarea
integrităţii şi
independenţei sistemului. In Romania, coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si
economice parute dupa 1989,a existat si in timpul comunismului,aspect care ii confera
continuitate.
Totusi,dupa decembrie 1989,coruptia ca fenomen illicit,cu care societatea romaneasca s-a
confruntat,s-a extins in toate domeniile vietii sociale,la cote alarmante. In perioada anilor de
tranzitie,semnificative au fost actele de coruptie,constand in principal in transferul illicit de
bunuri din patrimonial public in patrimoniulprivat,transfer realizat cu complicitatea unor
functionari publici. Aceste transferuri ilicite au avut ca effect decapitalizarea regiilor autonome
si societatilor comerciale,devalizarea a numerose banci de stat si alte consecinte. Putem aminti si
marile scandaluri “Caritas”.”Safi”,care nu s-ar fi concretizat fara existent unor acte de coruptie.
Dintre cauzele coruptiei ar putea fi amintite disolutia autoritatii statale,cadrul legislative stufos
dar in acelasi timp lacunar si mai ales instabil,borocratizarea excesiva a sistemului
administrative,tendinta de politizare a coruptiei,legislatia in continua schimbare din domeniul
privatizarii,al pietei de capital,al sistemului bancar,al asigurarilor etc.
In perioada 1996-2000 incepe sa fie abordata aceasta problema de carte guvernanti tot mai
serios,astfel ca una din temele centrale ale primelor zile de guvernare a fost lupta anticoruptie.
Aceasta lupta poate fi privita pe doua planuri: al declaratiilor politice si al actiunilor efectiv
intreprinse de carte stat. declaratii si luari de pozitie impotriva coruptiei au fost luate si inaintea
venirii la putere a presedinteleui Emil Constantinesc,dar lipsite de mediatizarea si
spectaculozitatea caracteristica declaratiilor si actiunilor din acea perioada.
Presedintele isi incepe mandatul cu o propunere spectaculoasa de combatere eficienta si rapida a
coruptiei. Astfel in data de 8 ianuarie 1997 adreseaza un mesaj cu privire la campania
anticoruptie al carei obiectiv declarat era “refacerea autoritatii institutiilor statului”. In planul
actiunilor concrete se infiinteaza Consiliul Nntional de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei
Organizate(CNAICCO) ca structura destinata sa faciliteze cooperarea institutiilor implicate in
lupta cu coruptia. Campania nu s-a bucurat insa de success deoarece a venit intr-un moment cand
preocuparile populatiei erau somajul,preturile sin u nivelul alarmant al coruptiei. CNAICCO a
fost contestat inca de la inceput pe motivul ca incalca principiul separarii puterilor in stat in
sensul ca ar fi o imixtiune a politicului in zona juridicului,ca urmare aceasta comisie a fost
desfiintata. Acesta a fost doar un inceput in aceasta lupta au urmat multe alte incercari de
combatere a coruptiei. Putem aminti:
-reorganizarea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie,infiiintarea unei sectii
anticoruptie
-reorganizarea activitatii de expertizare criminalistica prin crearea Institutul National de
Expertize Criminalistice( Hotararea Guvernului nr 368 din 3 iulie 1998)
-incheierea unui protocol de colaborare intre Ministerul Justitiei,Ministerul Public,Ministerul de
Interne,Ministerul Finantelor,Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe
conform caruia la nivel national si judetean se vor infiinta grupuri de lucru coordonate de carte
procurori
-crearea in 1999 a Oficiului National de Prevenire si combatere a Spalarii Banilor
Apoi au urmat alte guvernari cu nenumarare eforturi in acest sens.
Pe plan international putem vorbi despre o lupta anticoruptie prin Ordonanta nr.46/1999 prin care
s-a aprobat participarea Romaniei la Grupul de State impotriva Coruptiei(Greco) instituit prin
Rrezolutia Consiliului Europei nr99 din 1 mai 1999.in februarie 2000 Romania ia parte la
Initiativa de combatere a Coruptiei din Sud-Estul Europei,din cadrul Pactului de
Stabilitate(SPAI). Cu toate acestea eforturile nu au facut vreau progress considerabil in directia
luptii contra coruptiei astfel ca rezultatele studiului privind indicele de percepţie a corupţiei
(IPC) pe anul 2001, realizat de organizaţia mondială
anticorupţie Transparency International, plasează România pe locul 69.Clasamentul virtual
întocmit în domeniul corupţiei în 91 de ţări situează România la egalitate de puncte cu
Venezuela, fiind devansată de ţări ca Ghana, Thailanda, Zimbabwe şi Republica Moldova.
Pe fondul unei legislatii instabile si deficitare a fost adptata legea nr.78/2000 pentru
prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Aceasta lege contine prevederi noi
privind faptele de coruptie,dar face si unele precizari si completaria celor existente deja in Codul
penal,Partea speciala. Prin aceasta lege au fost incriminate noi infractiuni,totodata unele articole
privesc in mod direct luarea de mita
2.Luarea de mita caracteristici generale
Conţinutul constitutiv:
. Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza atât printr-o acţiune cât şi printr-o inacţiune. Acţiunea
poate îmbraca urmatoarele forme: pretinderea, primirea, acceptarea. Inacţiunea incriminata se
poate realiza prin nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase. Pentru întregirea
elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele condiţii:
a. pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte
foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. Micile “atenţii” sau cadouri cu ocazia zilei de
naştere sau onomastice nu pot fi considereate drept mita. Daca valoarea lor este foarte mare
putem avea o mita deghizata;
b. ce cere ca banii sau foloasele sa nu fie datoraţi în mod legal funcţionarului sau unitaţii în care
acesta îşi desfaşoara activitatea;
c. acţiunea de pretindere, acceptare, primire sau inacţiunea de nerespingere sa aiba loc înainte
sau în timpul îndeplinirii ori întârzierii efectuarii unui act ce intra în sferea atribuţiilor sale de
serviciu;
d. se mai cere ca actul vizat de acţiunea de corupere sa faca parte din sfera atribuţiilor de serviciu
ale funcţionarului. Daca în momentul savârşirii acţiunii specifice elementului material al
infracţiunii de luare de mita, faptuitorul nu avea ca îndatorire de serviciu îndeplinirea acelui act,
dar lasa sa se creada acest lucru, atunci fapta va fi calificata ca înşelaciune.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii
de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în
orice alta persona juridica.
-raportul de cauzalitate-derica din insesi materialitate faptei savarsite de subiectul activ
.Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie – intenţia directa.
Prin Legea nr78/2000 a fost extinsa sfera de aplicare a infeactiunilor de coruptie prevazute in
Codul Penal,unele aspecte vizand in mod direct infractiunea de primire de foloase necuvenite.
Astfel prin art.8 din lege a fost extinsa situatia premise in sensul ca prevederile art.256 C.pen se
aplica si managerilor,directorilor,administratorilor si cenzorilor societatilor
comerciale,companiilor si societatilor nationale,ori ai regiilor autonome si ai oricaror alti agenti
economici. Prin art.7 si art.9 au fost introduce cauze speciale de pedepsire,de fapt de majorare a
maximului pedepsei prevazute de art.256 C.pen,in cazul in care subiectul active are o anumita
calitate sau in cazul in care infractiunea a fost savarsita in interesul anumitor organizatii sau
personae.
Aceasta infractiune este incriminate de Codul Penal insa se considera a nu fi atat de grava va si
luarea de mita deoarece in cazul acestei infractiuni functionarul primeste foloase dupa ce a
indeplinit actul conform atributiilor de serviciu si fara a exercita vreo constrangere asupra
beneficiarului actului
Conţinutul legal:
art.256 C.pen:“Primirea de catre un funcţionar direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupa
ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, sa
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.”
Condiţii preexistente:
Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere,
desfaşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de catre toţi
funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de
corupţie. Între aceasta infracţiune şi luarea de mita exista multe asemanari, de aceea unii autori
considera ca infracţiunea prevazuta în art. 256 C.pen. este o varianta de specie a luarii de mita.
- obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material. Banii sau foloasele primite
constituie bunuri dobândite prin savârşirea infracţiunii în sensul art. 118 C. pen. şi vor fi supuse
confiscarii. În acest caz se poate vorbi de un obiect material al infracţiunii.
Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – acesta este calificat , fiind un funcţionar sau funcţionar public. Participaţia este
posibila în situaţia în care actul de care a beneficiat persoana fizica a fost îndeplinit de mai multe
persoane, iar foloasele au fost date întregului colectiv, simultan sau succesiv. Persoana care
coopereaza în mod nemijlocit la savârşirea infracţiunii, neavând calitatea ceruta de lege va
raspunde pentru complicitate la infracţiunea de primire de foloase necuvenite. Autor al acestei
infracţiuni este acela care primeşte foloasele atât direct cât şi prin intermediar. Daca fapta se
savârşeşte prin intermediar, acesta va avea calitatea de complice la aceasta infracţiune. Persoana
care a dat foloasele necuvenite cât şi cel care a cumparat influenţa, nu se pedepseşte, deoarece
fapta nu este incriminata ca infracţiune.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute
în art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata.
Conţinutul constitutiv:
.Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza printr-o acţiune de primire a unor bani sau foloase de catre
un funcţionar public sau funcţionar, dupa ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care
era obligat în temeiul acesteia. În cazul acestei infracţiuni legiuitorul a avut în vedere întotdeauna
îndeplinirea unui act licit şi obligaroriu de îndeplinit pentru respectivul funcţionar. Daca un
funcţionar public sau funcţionar şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu nu în mod corect, iar dupa
aceasta primeşte bani sau bunuri de la o persoana favorizata prin îndeplinirea acelui act, fapta va
fi considerata abuz în serviciu contra intereselor persoanelor daca sunt îndeplinite şi celelalte
condiţii cerute de lege. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele
condiţii:
a. ce cere ca banii sau foloasele sa fie necuvenite funcţionarului sau unitaţii în care acesta îşi
desfaşoara activitatea;
b. banii sau foloasele sa fi fost remise funcţionarului dupa îndeplinirea actului ce intra în sferea
atribuţiilor sale de serviciu, cu condiţia sa nu fi existat anterior între ei vreo astfel de înţelegere şi
nici în timpul efectuarii actului ; în caz contrar fapta va fi luare de mita. Daca dupa ce a
îndeplinit un act în virtutea funcţiri sale şi la care era obligat, funcţionarul obliga pe beneficiarul
actului sa-i remita bani sau alte foloase, consideram ca suntem în prezenţa unui abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii
de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în
orice alta persona juridica.
Forme.Sancţiuni.
FORME:
1. tentativa –este posibila în forma întrerupta, dar nu se pedepseşte;
2. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul în care, dupa îndeplinirea actului,
faptuitorul primeşte bani sau alte foloase în mod direct sau indirect. Ea poate avea şi o forma
continuata, când funcţionarul în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dupa ce a îndeplinit mai
multe acte, primeşte de la mai multe persoane, beneficiare ale actelor respective, diferite bunuri,
foloase sau bani la intervale diferite de timp.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare
de 2 ani, se poate dispune şi pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile
sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca. Daca persoana care a dat foloasele
necuvenite denunţa autoritaţii fapta mai înainte ca fapta sa fi fost descoporita, acestea se vor
restitui persoanei care le-a dat.
4.Aspecte comune ale infractiunii de luare de mita si primirede foloase necuvenite
5.Jurisprudenta
Ptrivit prevederilor art.254 C.pen subiectul activ al infractiunilor de luare de mita trebuie
sa aiba caliatea de functionar.
Conform art.147 C.pen. prin functionar se intelege orice salariat care exercita,permanent
sau temporar,cu orice titlu,indiferent daca si cum a fost investit,o insarcinare in serviciu unui
organ sau institutii de stat,ori unei intreprinderi sau organizatii economice de stat.
Cum inculpatul a indeplinit functia de medic sef de sectie la o institutie sanitara de stat,el
are,in raport cu prevederle legale,calitatea de functionar si poate fi subiect activ al infractiunii de
luare de mita.