Libertatea-Sept. 1924 - Nr.33 PDF
Libertatea-Sept. 1924 - Nr.33 PDF
Libertatea-Sept. 1924 - Nr.33 PDF
LIBERTATEA
ABONAMENTUL: .Libertatea” cu .Foaia Interesantă
* și »Plugarul Luminat” - 120 Lei pe an, 60 Lei pe *f t an, 30 Lei pe */ t de an?
Pentru țărani, preoți. învățători, mici meseriași și mici negustori: .Libertatea” cu .Foaia Interesantă” și .Plugarul
Luminat
* 90 Lei pe an, 45 Lei pe jumătate de an. — Se pot abonă și deosebit: .Libertatea” singură 60 Lei pe an, 30 Lei pe
jumătate de an; .Foaia Interesantă
* singură 30 Lei pe an, 15 Lei pe jumătate de an.
Pentru Iugoslavia și Cehoslovacia 150 Lei pe an. - Pentru America 200 Le! (1 dollar) pe an, trimiși prin cec de bancă foii la Orăștie|
Redacția ta Orăștie (Trans.) | Fiale piatra pipai
*. Directori Pr. 1OAN MOȚA Apare ta fiecare Jel Adninietrația ta Orăștie (Trasa.)
Dacă am avea guverne ctt mare Lugojanu, apoi dl Vaida, senator ; credem, că în contractul ce-1 face
Stăpâni cu numele, și nefățărită iubire pentru neamul
nostru, cel ținut atâta vreme tot
Grofșoreanu, P. Tătucu, și | cu acei bogătași streini, va pune
dl M a a i u. Toți cer alungarea delà aceea, că în vreme de răzbbi toți
încolo — aapoi, In toate. după ușă în acest Ardea’, — o, cârma țării a guvernului Brittana. streinii au să se retragă din sluj
af Chiar și în creșterea vitelor. — ce mult ar putea el înțelege din — Guvernul nu dă semne că ar bele și chiar delà conducerea Căi
aceste fapte ! avea gând de plecare. El se pre lor Ferată, — căci acelea atunci
La Cluj au avut loc două mari Aceste Expoziții, în care streinii gătește să ducă în fața Sfatului Ță nu pot sta decât la îndemâna oa
ș! mult grăitoare Expoziții : Una se văd în frunte de tot și Românii rii numeroase legi, pe cari să le dee menilor de încredere ai țării.
în coadă, ar trebui să fie pentru gata în toamna asta, și apoi B u- Oamenii necredincioși statului
așazisă .Târgul de Mostre"
adecă expoziția (arătarea) mărfuri el ca un strigăt uriaș, năvalnic, getul statului pe anul viitor. și țârii, gazetarii delà foile jidovești
lor de tot felul, pe care le poate zguduitor: Treziți-vă, voi conducă Partidele de opoziție (împotri (Adevărul și soațele) cereau mai
tori de țară, săriți și ajutați-vă nea vire) cred însă, că o să*l poată răs mult: ca să fie date Căile Ferate
da ținutul de pe coprinsul căreia
s’au adunat lucrurile puse spre ve mul să se ridice din prăpăstia în turna. de tot streinătățil. Că noi
I care vi-1 arată tocmai aceste expo- n’am fi în stare a le mal aduce în
derea lumii. A fost acest Târg de
I ziții !.. Puneți-vă pe lucru pentru a l rânduială în veci. Lor așa le-ar mai
Mostre un bun prilej pentru indus
tria streină a Ardealului, de a arăta
! ridica din starea asta rușinoasă, a- Autonomia Căilor Ferate fi plăcut. Asta ar fj fost însă o u-
! jutâudu-1 în tot felul, cu toate mij- millre a țării, pe care România nu
ce poate. Și ea a arătat că poate Pentru ca apoi ele tă-șl poată
| loacele, cu toate puterile ! o vrednicește.
mult, că are fabrici ce dau lucruri, mal ușor găsi sprijinul bănesc
! Vor auzi cel delà conducerea Și așa, că se primește numai
mărfuri și mașini, de mare preț, că
! țării, acest glas grozav șl desnă- care azi le llpșește... ortăcia cu bogătașii streini, și încă
avem izvoare de cumpărare însem
! dăjduit ? o să aducă mari îegreunări pentru
nate chiar aci în Ardealul nostru. Fiiudcă Statul nu ara mijloace
Asta e adevărat. de ajuns, pentru a aduce Căile fe țară: veți vedea numai, cum acela
Ceea-ce înse ne privește pe noi rate în deplină rînduială, și așa a- ? o să poruncească scumpirea la
și învățătura ce o scoatem noi din
Expoziția dê mărfuri delà Cluj, e
Sin viața PsâIoiu cika stârnesc atâta nemulțumire în îndoit șl întreit a plăților pentru
obștea cetájéneascá, — guveruul mersul pe trenuri și pentru mărfu
alta: că noi Românii, poporul s’a hotărît a se pune și față de rile trimise cu trenul. .Noi vă dăm
Fiind aci toamna și apropiin- vagoane și mașini nouă, și contro
stăpânitorși cel mai numă- Căile Ferate, pe punctul de vedere,
du-se vremea să se deschidă de lori și directori, — dar fala... se
ros al Ardealului, — abia am fost pe care s’a pus la celelalte În
nou Parlamentul (Sfatul-Țării). Par ține cu cheltuială, — ne vor zice el.
văzați șl noi prin acea Expoziție... treprinderi de stat: Să-si caute
tidele politice încep a se mișca de Dar— vom mai vedea.
Aproape tot ce era acolo dt văzut ortaci conlucrători cu
nou, a-șt încordă mușchii pentru
și de preț, era strein: unguresc, punga și cu capul, la ele.
trântesla cea mare ce vor s’o în
săsesc, evreesc, — iar lucruri de
mâni românești, de fabrici românești,
ceapă, că doară-doară răstoarnă gu
Ci fiindcă, până Statul e sin
gurul lor stăpân, nu poți avea or
Unele — altele.
vernul de azi, spre a-i lua lecui.
— doar’ ca de sămânță, rușinos de dinea și cruțarea dorită (pentrucă
puține...
Mai ales 2 Partide dau semne
așa e lumea rău nărăvită, a crede „Oaspe ales” — ne cercetează.
de pregătiri de trântă:
că ce-i a statului e cam — al ni Gazetele din București spun, că
— Urmă îndată Expoziția de .Partidul Naționalist al
mănui, și cu averea statului se fac un nou ,oaspe ales” ne cerce
vite, care s’a încheiat Dumineca Poporului
* (al diui lorga, unit
mai multe risipe păcătoase, decât tează țara: Președintele sindicatu
trecută cu împărțirea de premii fă cu Argetolanu), care ține în fiecare
cu uua a cetățenilor singuratici, lui foilor engleze, dnul Brittain,
cută de îusuși M. S. Regele (Vezi Duminecă adunări poporale în 4-5
cari cercetează mai aspru gospo însoțit de încă doi gazetari... De
amănunte în articolul .Marile Ex județe, — iar delà Z!ua Crucii (27
dăria lor), — s’a cerut de bogăta formă a venit la București, — ca
poziții din Cluj"). Sept.) încolo, ține adunări regio
șii cari ar dori să între ca părtași să ceară aci să se dee poruncă de-
Aci par’că am fi fost în drépt nale (pe ținuturi, cam pentru un ju ia Căile Ferate, ca acestea să au regătoriilor, să-i stee la îndemână
a ne aștepta să vedem pe Români deț ori mal multe din același ținut) mai fie conduse de guvern, ci ele pe unde va trece prin țară. De aci
în fruntea premlațllor, doar suntem și anume: să-și aibă o conducere deosebită a plecat la Brăila șl Galați și la
popor agricol, plugăresc, care după In 27 Sept, o adunare ținută la
a lor (autonomie). In acest scop Delta Dunării, — ca plimbare pe
vite și pământ trăim. Dar — nici Craiova, în 28 Sept, la Ploești, în ! Dunăre, — apoi... trece în Ba-
guveanul e pe cale a da Căilor Fe
aci nu am stat în frunte Toate pre 5 Oct. la Galați, în 12 Oct. ia rate .autonomie ”, adecă a le I s a r a b i a, pe care se vede că vrea
miile cele mai mari ie-au luat cul Cernăuți (Bucovina), în 19 Oct. s face să-și aibă gospodăria lor și i s’o cerceteze mai cu dè amănuntul,
tivatorii de vite streini, până și la la Alba-Iulia, în 26 Oct o întru- , con(jucerea ior deosebită.
I — el știe de ce. Și în deosebi Ba
expoziția de oi,-unde ue-am crede nire mare, ca pentru toată țara, la | ge SpUng cg ma,j bogătași din ji sarabla. O fi chemat și noul „oaspe
mai tari... București. ! străinătate ar îatra ca părtași în I *ales dè ațâțători! împotriva stăpâ-
Intradevăr s’au împărțit 89 de Aceasta va fi ca un strigăt de j acegt
fel, venind cu banii lor să 1 nirii românești asupra Basarabiei,
premii, delà 1000 până la 8000 Lei, plecare a guvernului. S ajute a se cumpăra vagoanele de * să vie sa vadă câtă nemulțumire
apoi medalii de aur, de argint și I — „Partidul N a ț i o n a 1 ! lipsă,
locomotivele (mașinile) de ï e în acea țară (toți streinii sunt
bronz. Dar 54 din cele 89 de pre ! *
Român & ținut la 14 Sept, o | lipsă,
și to?;ie ceie ce lipsesc azi I împotrivă, iar bieții Moldoveni sunt
mii, și anume cèle mai mari, le-au I
mare adunare la Buziaș, în Bă- Căilor Ferate pentru a ajunge în I năcăjiți și ei de o administrație ne-
luat tot streinii, cari ei au avut a- I nat. Au fost de față dnii Iuliu M a- bună rânduială'. Ei vor avea jusnă- ! pricepătoare a vremilor și asmuțați
colo șl armăsarii cei mai frumoși, ! nia, Dr. Alex. Vaida, Stefan C. | täte din membri! Direcțiune) con- « de cei cu cap rusesc), și așa o să
și taurii cei mai voinici, și porcii I P o p, și alții. Au vorbit dnii Sever | ducătoare, jumătate din Çontroiorii • fie și dumnealor, jurnaliștii numiți
cei mai de iaudă, până și oile I
B o c u, deputatul Lipovei, Calus 3 iftkte
*
și slujbașii înalțl, iar j« vor ț (între cari, ceialalțl doi ban e Dzeu
cele mai frumoase. Românii au luat ! B r è d 1 c e a n u, Dr. G r u e s c u, Dr. | fi oamenii de încredere ofi țBaftyu!. j de nu-s jidani!), de părere, că în
și ei 35 premii, dar din cele de — g A. Grozda, Prof. Dragăneseu ? In felul acesta Statul â ră- I Basarabia ar trebui „schimbări“
a doua și a treia mână... * delà Universitatea din Bucovina, ■> mână stăpân pe Qfib Fej^fe și mari, că așa cum e, nu-i bine.
Libertatea. — 2 — Nr. 38.
Procesul curteni și fruntași ai vieții econo încă multe cheltueli și multă oste văzând pe copilul Jidanului, l’a în
mice. A mers de a văzut pe rând neală. Sunt încă múlté greutăți de trebat : Da asta ce-i mă, Martonuț ?
studenților Moța și Vlad. caii cei frumoși ce erau expuși, a-
învins. Cea dintâi e: câștigarea lo
cului pe care să se zidească casa,
Cine vă da vouă drept să vă ba
teți așa joc de acest popor, otră-
Afară de apărătorii arătați de poi bovinele (boi, vaci), porcii, oile, căci până azi acel loc lipsește. Co- * vindu-1, în zi de sărbătoare, când
noi în numărul trecut, ni se serié gallțele (paserile de casă), cânii șl mitetul a făcut Apel (chemare) că- | crîșmele trebue sa stee închise?“
din județul Bistrlța-Năsăud, că șl pe urmă mașinile economice. La tre Românii de bine, să le dăruiască Atât le-a fost destul cutezătoa
un loc potrivit ori macar să le |
câteva organizații naționaliste creș toate Maestatea Sa arătă deosebită relor vipere, ca să sară toată fa
vînză. Dar pân’acum nici dăruitorul ! milia asupra-tinerului român și fiind
tine de acolo, își trimit solii lor ca luare aminte și multă pricepere pen
nici vânzătorul nu s’a arătat. Des- ei 6, ce mirare că — l’au bătut una
apărător, la București. tru creșterea animalelor. La expo pre planul casei, aflăm, că ea va bună, pentru-că și-a ridicat cuvân
„La procesul studenților Moța
și Vlad, — ni-se scrie — pe lângă
ziția de oi și de brânzeturile făcute
I avea: O sală de arme, careva
din laptele lor, M. S. Regele și în purta numele celui ce a dăruit lo
tul pentru neamul său ! Când tine-
rul s’a zmuls din mânlle neblezni-
număroșii advocați și delegați (soli) soțitorii au gustat din cașul firmei cul ; o sală de Bib 11 oté că, cu cilor pui de Jidani, bătrânul Fucks
încă 5 camere (odăi), cari vor purta a strigat, rabiat : să-l omoare, să-i
înștiințați până acum, pleacă, ca a * Desmir ce li-s’a îmbiiat. Aproape numele celor ce vor dărui câte 50 |
taie capul, că i... student! (Șl ei de
părători și următorii : 2 ciasuri M, Sa Regele a umblat I mii Lei pentru această casă, va a- |
nimenea n’au azi frică ca de stu
Ion B rai cu, delegatul comu- prin Expoziție, cercetându-o. I vea un Salon de primire, în î denții Și de ce te temi, nu te prea
nalor Ragla și Budacul-român ; Fiind-că după prânz urma să se i care se va afla o tablă de marmoră scapă Dzeul). Un prăpădit de ro
I în care vor fi săpate numele celor ce mân a și ascultat de Jidan și a în
Aurel Erem ei u, delegat de împartă premiile între cei cari I vor dărui câte 20.000 Lei; o Sală
au fost aflați de juriul judecător, mare (pentru adunări) în care va ceput a fugi după tinerul elev, ca
comunele Rebra-Mare șl Rebrișoara;
să-i facă, poate, cum a cerut Jida
invalidul Gh. Beleuță, dele ca mai buni îngrijitori de vite, — fi altă tablă de marmoră, cu nu nul... Nu l’a ajuns însă pe tiner,
gatul comunélor Bichiglu și Blaș- M. Sa Regele a mers să prezideze mele celor ce vor dărui câte 10.000 căci întrase în casa sasului Fischer,
falău. (conducă)însuși împărțirea premiilor. Lei ; va avea și 2 dormitoare, în care a certat pe Românul uitat de
care vor fi puse alte table de mar sine, pentru că stă în ajutorul Ji
Procesul are loc în ziua de Vi ' Cei premiați erau chemați și ei moră cu numele celor cari, nepu
danilor. Pe amărîtiil ăsta de slugă
neri 26 Septembre. veniau, împreună cu vitele lor pre tând da bani, au ajutat cu carul a jidanilor, îi chlamă Simi Timlșan.
* miate, defilând (trecând pe rând) pe sau cu lucrul mânilor atâta, cât a- Vai de el. Sunt dațl în jadecată, și
— Dl A. C. C u z a a scris, din pri dinaintea comisiei conducâtoaré, și jutorul lor să fie prețuit în 5000 Lei. vom vedea Judecata ce le va face.
lejul acestui proces, un temeinic însuși Maestatea Sa Regele Așadar planul casei e făcut așa, Dar pân’atuuci s’auzl numai gură
articol în ziarul naționalist creștin ca ea să fie un cămin mare și pri delà eil Că doar ei au făcut „R u-
dădea cu mâna sa premiul,
milor, ca un monument al voinței munia-Mare“, nu Românii!..
„Unirea“ delà Iași, sub titlul „Pro- celuipremiat, stând și de vorbă ! de fer a tinerime! de azi, — și care
cesuluneigenărațli“, arătând câteva clipite cu fiecare. Li se dă ! se arate, prin scrisoare aurită de E de nesuferit cutezanța aces
tui neam veninos, față de poporul
că acest prôces, izvorînd din miș deau premii în bani, în medalii de ! pe păreți! feluritelor ei sale, cine nostru cel prea plecat, préa răb
carea studențească, cea pornită aur, de argint ori de bronz și di ! dintre cel de azi, au dat acestei tl- dător, prea neajutorat de cei ce ar
! nerimi un ajutor mai simțit, ca
pentru apărarea culturii na plome dovedind că au fost pre ! să-și împlinească gândul. putea să-1 ajutore.
ționale românești de cotropirea miați. — A doua. In crâșmaaceluiaș
Cei cu hotărâre a face vre-un
jidovească, — nu e numai procesul Această dovadă de înaltă pré : dar din cele înșirate mai sus, să se Jidan a întrat într
*o zi un bătrân
tlnêrllor Moța și Vlad, ci Proce toire a celor ce se deprind cu în adreseze: Comitetului pentru zidirea ce-și cumpărase o păreche de o-
sul rîndului întreg de ti grijirea vitelor de tot soiul, a plăcut Casei Studenților, Iași, str. Carol 23. pinci din piață, L’ă dus clasul rău
neri de azi, — cari vor să asi să lase vre-o două parale și jupa
foarte mult lumii. Premiarea a du- 1 nului, pe beutură. Ce vorbe au
gure Românilor un viitor mai ro rat aproape 2 ciasuri, și M. Sa a fost în crâșmă, ce nu, destul că Ji
mânesc în această țară. stat până în sfîrșit, până începuse SCRISORI danul a mers la moșul, muiat de
a se însera, — ca să împartă tu beutură, i-a luat opincile și i-a tras
I — Dta Pui. —
turor premiile. câteva zdravene cu opincile peste
obraz! Asta ca plată că i-a călcat
Marile expoziții delà Cluj. S’au împărțit de tot 89 premii i Domnule Redactor! casa și ca semn că ce mult pre-
în sume delà 1000—8000 Lei. Din I In comuna Pui, suntem vre-o țuește el pe — „goimil“ ăștia de
Bunul nostru Rese, le-a încuraglat mer
gând însuși sl le vadă, ba sl chiar pre tre acestea s’au dat 35 premii la 12 elevi de Liceu creștini, cari ur- creștini. Și amărâții noștri de creș
zideze unele părți sărbătorești ale lor. expozanți români și 54 la expo I mărim și noi cu toată luarea aminte tini se lasă bătuți, și nu sar unii
zanți streini : unguri și sași din ju luptele studențești, a fraților noștri întru apărarea altora. Vai de capul
Marele „Târg de Mostre“ mai mari, și a „Ligii Apărării lor. Așa vor ajunge a fi aici în
dețul Cluj.
organizat (pus la cale) la Cluj la Naționale Creștine“ din Mol Palestina, nu în România-Mare.
începutul lunii acesteia Septembre, dova și Bucovina, și nu știm în ce Dar tineretul bun al zilelor noa
chip le-am da și noi tot sufletul stre, nădăjduim că va înlătura a-
a fost și el cercetat de Maestatea Pentru „Casa Studenților". nostru într’ajutor, — pentru a ne ceastă primejdie prin luptele ce le
Sa Régele, după sărbarea sfințirii pregăti viitorul mai bun, pe care el duce și mai ales prin cele, mult
locului pentru monumentul lui Iancti Din Șag (j. Timiș) am primit Í și-l doresc lor și nouă. Deocamdată mai mari, pe cari le va mai dacé!
(la 3 Șept.), — prin ce M. S. Re delà d. Nicolae Savii, elev la I inimile ne sunt cu ei, iar ca
Școala Superioară de Comerț din I mâne ne vor fi și braț Je și toată
gele a dat pildă tuturor, că trebue
Timișoara, suma de Lei 335. Ne j ființa noastră.
să cerceteze astfel de târguri de 6crie : I Pentru azi facem și noi cât pu-
Pacea lumii
Mostre, căci ele nu sunt atîta tîr-
„Mânați de simțământul iubirii față I tem: ținem în ochi toate mișcările stă pé picioare slabe. Ea e greu
guri, cât mal mult o mare „Ex de acei luptători ai națlunei, cari se I șl apucăturile Jidanilor și le adu- tulburată în M a r o c o, țară africană,
poziție“, loc de arătare a feluri- zbat pentru curățirea, păstrarea și spo s cem la cunoștința de obște a popo- stăpânită de Șpania, — de acea
rul națiunii din care fac parte, șl cari I rului nostru, prin foile naționale Șpanle, care fusese odată stăpâna
têlor lucruri și mărfuri, pe care ți
sunt iublții studenți creștini,— cari stau în ajutorul acestei lupte,
nutul care a organizat (pus la cale) trimitem' și noi ajutorul nostru modest I —pentru-ca, aflându-le poporul pe lumii, cum e azi Anglia și cum fu
la munca grea de care s’au apucat I toate, — să fie și el sătul de ne- sese pe vremuri împărăția Romană.
expoziția, poate să ie dee, ca lucru
Le dorim spor șl împlinirea idealului Ajunsese un Rege al Șpaniei să
al mânilor sau al Fabricelor și a ? dreptatea ce se face cu él. și să fie
lor cât mai curând. — Au dăruit: I spună odată, că: „In Regatul meu
marelui negoț din acel ținut. Astfel ; gata a conlucra în ori-cé fel, la
Nicol e Savi!, elev șe. sup. com., j spulberarea acestor stări de lucruri. soarele nici-odată nu apune și nu
de Expoziții de mărfuri, zise „Târg 25 Lei, Nie. lacob, ec. 30 I., Andrelu răsare!“,... — că ori-ce lăture a
Í Că, auzi numai ce văzurăm chiar
de Mostre“, arată cumpărătorilor Vuiclu, ec. 20 l., Vichentie Casap, pri pământului él lumină, peste tot lo-
izvoarele cele mai bune de cum mar. 30 I., Alexandru Cinca, ec 15 1., I acum aci pe la noi : I cui vedea și țări ce se țineau de
loan Oruian, ec 10 i, Constantin Dă- I In opidul Pui (cu judecătorie și
părare pentru tot ce le lipsește în ! Șpania...
răbanț ebv șc sup. com. 5 1, Primă I Pretură și alte deregătorli), este un ! Din marea ei mărire a fost în-
viața și economia lor. ria comunei Șsg, 200 Lei. 1 Jidan cu numele Fucks Márton,
5 înlăturată de Anglia, cáré i-a luat
— Îndată după Târgul de Mos Am mai primit delà: Nicolae I care în tot chipul arată că lui nu-i
• locul. De-atunci Șpania a dat tot
tre s’a deschis, tot în Cluj, o mare Gh. Tănăsoiu din Ba’a-de-Aramă ? pasă de Țara-românească și de stă- I mai înapoi. Abia mai are puține
Expoziție de vite, la care au Lei 40, văd. Molsă Grecu din Râșca ț pânirea românească. Iacă dovada
I „colonii“ (țări străină supuse ei),
|(j. Baia-de-Criș) 15 Lei. ? cea mai nouă:
dus spré arătare vitele lor, .econo între cari și Maroco.
Suma de azi: Lei 390‘— In 11 Septem, fiind sărbătoarea
mii și moșierii din tot ținutul Clu ; Acum și locuitorii moșneni din
i „Tăierea Capului Sf. Ioan Boteză-
jului : Români, Unguri și Sași. î această țară, s’au răsculat con-
I torul“, acest jupun, nesocotind or-
Față de această Expoziție, Ma- Suma din nr. trecut : Lei 27.629-— ! dinul de închiderea Crâșmelor în j tra stăpânirii șpaniole și de câteva
De tot la „Libertatea“: Lei 28.019 — \ Dumineci și sărbători, a vîndut ? săptămâni se dau lupte crâncene
éstatea Sa Regele a arătat o și
ț toată ziua la beuturi, încât din Pui } între armatele spaniole și răsculațL
maideosebită luareaminte! 1 Și Șpaniolii au fost aproape pe
Cum va fi Casa? ? până la Galați (lângă Pui), era plin
Dumineca trecută s’a dus s’o vadă, £ toată linia — bătuți.
; drumul de oameni beți, — chiftuiți
însoțit de Ministrul Agriculturei Al. Din o vestire a Comitetului de
; de șpirt în crâșma lui. — Spre seară i Acum Șpania a trimis trupe de
I conducere a lucrărilor pentru zidi-
Constantinescu și de cel al Culte I rea Casei Studențești la Iași, vedem ; un tiner elev de Liceu, cl. VI. Ius ’ întărire. Nu se știe însă, de va mai
putea răpune pe răsculați și-și va
lor Lăpădatu, și de numeroși I că aci se plănuește zidirea unei tin Gherman. trecând pe-aco!o și
’ Case destul de mari și care cere
Nr. 38. — 3 — Libertatéd.
1
mai putea ținea stăpânirea asupra Numai săptămâna trecută paza „Sirius“, care se încălzește cu ben toemitè de Ioan Baciu din Lugo
țării. delà hotarele Basarabiei a prins zină, — din nebăgare de sămă a (str. Bisericii, 4) care vă trimite la
— In China asemenea sunt vre-o 5 bărci (luntri) de cele duse luat foc toată benzina ce o avea cerere Catalog gratis. (130) 1-3
fierberi sângeroase. Mare parte din cu motor, venind pe Nistru în sus
uriașa țajă, e în răscoală. Se bat și dând la țărm! vre-o 20 de Ruși în căsulie și l’a stropit și pe el și
deochiați, cari erau trimiși să sa- a aprins și căsuța în care el lucra.
ei între ei, pentru puterea asupra
țării. mene în țară sămânța tulburărilor. La țipetele lui au alergat cei din
Ce fac neamurile lui
— In R u s i a sunt revoluții mari
în mai multe puncte ale țării. Bol
Mișcarea e condusă de bolșe curte și l’au aflat tăvălindu se pe
vicii ruși, cari caută mereu prilej jos prin iarbă ca să stîngă focul
Marmorosch-Blank ?
șevicii au mâncat bătae în mai multe de ceartă cu noi.
ce i ardea hainele. Au alergat pom Ce fac? Aceea cd poți face în
locuri. Și focul sc tot lățește. *
pierii (focarii) din vecini de au stîns mijlocul unui popor, lipsit încă în
Serată studențească urmată de dans,
focul ce cuprinsese lăuntrul căsu- bună parte demândriade sine,
Noutâți s’a dat în Deva la 6 Septembre de liei. Șoferul, Nicolae Moraru, a fost
Studenții din județ, în scoupl de-a dus la spital, având arsuri grele
și care poartă bucuros jugul umi
lirii înaintea streinului, — jug cu
aduna fondul de lipsă pentru în care prea l’au deprins vremile vi
Generalul Berthelot — la noi. In pe trup.
ființarea unui „Cămin Studen * trege ce a trăit.
curând va sosi în Ardeal de nou
Focuri de armă asupra unui tren. Tre Și nainte de război era cam
Generalul Berthelot, însoțit de țesc“ pentru studenții din județ.
nul „Express“ ce yenea Luni din I așa, dar delà război încoace, e în
Ministrul Mau viile și de o misiune Au dăruit din acest prilej spre fru
spre Iași, a fost atacat cu focuri de grozitor ce se vede.
(solie) de 20 de membri, cari vin mosul scop : Primăria orașului Deva
armă pe când întră în gara Ploești. Nainte de război neamurile lui
să cunoască țara și să întărească 3000 Lei, dl senator Ignatie Mircea S’au tras mai multe focuri, între Marmorosch-Blank se mulțumian
legăturile! de bună’trăție între țările 2000 Lei, dl Dr. Dubleșiu 500 Lei, cari unul lovind în fereasta vago- să vândă sirêturi de ghete, nasturi,
surori. Sosește la 25 Sept. în Sibiiu, dl Dr. P. Qroza 500 Lei, Aug. Her nului-restaurant, a spart’o și cu ață, unii să se facă negustori mai
bai, 200 Lei, Schneeweiss Herman cioburile ei a rănit 2 persoane ce mari, doctori, ori banchieri-cămă
cercetând jurul atât de românesc
tari, pentru a putea smulge vlaga
al acelui oraș și Seliștea, pe care 200 Lei, A. Helles, 160 Lei, Romul se aflau în acel vagon. Și un al
treilea călător cțin alt vagon a fost acestei prea îngăduitoare țări. Dar
Generalul n’a putut’o uita de când Curea 100 Lei, Rezer & Co. 100 delà pace încoace, neamurile Iul
rănit. Mecanicul a oprit trenul, și
a fost acolo. El vrea ca și ceilalți Lei, Conzilier Petrișor 100 Lei, — au început a căuta pe răufăcători, Marmorosch au început să dee a-
soți Francezi să vadă minunatul alții sume mai mărunte, de tot dă dar n’au reușit a-i afla. Nici poli sait Statului, să-l împăneze cât
ruiri 7895 Lei. Dé tot s’au încassat ția nu i-a putut descoperi după o mai mult, ca cu atât mai ușor să-
popor. — Apoi vor veni la comuna
Izi și o noapte de cercetări. Se pare și poată începe „munca
* de... ro
Berthelot (fostul Fărcădin) unde din bilete și suprasolviri. Lei 14 mii
a fi fapta unor mișei, cari au tras zătoare ale însăși vieții acestei
este Conacul și moșia eu acelaș 701, s’au cheltuit 6667'50, a rămas țări.
focuri numai așa din plăcerea de
nume, al Generalului, unde vor pe- un venit curat de Lei 8033 50 bani. a face rău, pușcând după oameni La această dureroasă credință
treoe câteva zile, arătând acelor Aducem mulțumiri tuturor dă- ce călătoresc cu tren de acesta am ajuns în * zilele trëcute, când,
I mai ales. într’o călătorie spre București, am
solii ce dar frumos i-a făcut Ro ruitorilor și sprijinitorilor în ori-ce *