CIOCOII VECHI

NOUI

SAU CE NAaTE DIN PISICA ooARECI MANANCA

BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI

NICULAE FILIMON

CIOCOII VECHI
SI NOUI

SALT CE NASTE DIN PISICA

o
SOARECI MANANCA
CU o PREFATA DE N. IORGA

EDITIA

oI-a

BUCURESTI
,

Institutul de Arte Gra lice gi Edi-

turd cMINERVA.B-dul Academiei o

Strada Edgar Quinet o.

oooo

EDITURA INNTITUTUI.Uo DE, ARTS GRAFICE MINERvAr

RUCURETI.
B-DUL ACADEMIE, o.

Pe la anul oooo-oo traia in Bucuregi un biet

om care nu era nici bogat, nici influent, nici frumos, nici tdnar, vi nici macar
sanatos. Fusese dascal de biserica, redactor de gazeta, critic de teatru
si ajunsese ce ajunge Romanul când are noroc
functionar. El a fost cati-va ani functionar la arhive
unde a scris hcirtii si a primit lea fa ce se cuvenia
pentru acest serviciu banal pang la pensie na mers,
dar de sigur ca atunci cand a murit de oftica, Statul
l-a ingropat pe cheltuiala lui, fiindca era functionar
roman vi avea dreptul la aceasta.
Traiesc oameni cari l-au cunoscut, dar nn -si aduc
aminte mare lucru despre dansul, fiind-ca pare sa
fi fost o fiinta care navea nimic neobisnuit. Nu se
OM nici când sa nascut, nici unde, nici din ce parinti. Ce scoala a facut nu se
poate .spune, vi poate

ca nici na prea facut multa. Nici data mortii lui

nu sa hotarit panel acum.

Toate lucruri care sar ccidea sa fie vtiute. ,vi

anume pentru ca acest om foarte modest si foarte
obscur a fost un scriitor român , ceea ce e o specie omenească rara. Cetitorul sa
nu se mire de
aceasta afirmhtie, gandindu-se la marele număr al
opcuitorilor solului roman, care sant poeți bare patrusprezece si doucizeci

si unu de

ani, Înainte

PREFATA

tie a deveni adecei pe altd tale membrii nefolositori, dar respectati, ai

societtitii. Filimon a scris
prozei, cărți in proza, mai multe si destul de intinse, ceea ce nu fac poetii iviti
tetra de vreme ci
morti înainte tie timp in aceasta calitate a for
de poeți.

Pe vremea lui, ca si acuma, se cetia franțuzește

in Bucurecti si el a cetit ca toatci lumea frantuzecte
fara sd putem sti cum a invatat aceasta. Cetirea l-a
indemnat sei scrie, cum se intamplci la multi. A scris
cam in felul lucrurilor ce citise, ci aceasta ictreict

se intampld la multi scriitori. Dar el a sinttit de

la o vreme ca ar avea sci spuie insuci ceva.

Nu ceea ce ertt in sufletul lui ca simtire personalci ci gdndire proprie, cad erlt
prea umil pentru
a crede ca are o personalitate, si poate nici no area. Avea WO, acest contipist de
arhivei, un ochi
peitrunzator ci o buns amintire. ,i injgheband o fabulei oare-care, dezlelnata si
naivei pe ici pe colo, a
prins a povesti, in Slujnicarii si in Ciocoii sdi anumite din amintirile si
observatiile sale.

Pentru asta na ceictigat celebritatea pe care no

poate cactigit nici astazi cineva pe calea scrisului.
Dar dupa moartea lui cartea de capetenie ce a scris
Ciocoii vechi i noui, a fost retiparita ci acum, in
editia Minervei, ese a treia oars.
Ea pare sei fi fost cititei, ci merits sa fie. Nu
pentru ca ar fi o mare opera literarei, ceici sar

putea gasi chiar ca Filimon nu scrie puternic ci

impodobit. Dar ceea ce-o face vrednic de stima ci
simpatia noastret e altceva. Aleituri de oameni, cari

PREFATA

o
spuneau pe de rost, el a vorbit de to ddnsul si intro vreme tend aproape ca si azi,
se spuneau lucruri
straine, cu subiecte straine si oo,W limbs instrciinata, el a bine -volt, ca un
smolt si neinvatat ce
ero, sd ni vorbeasca despre ale noastre, mai mutt in
graiul tuturora. La ddnsul nu e vorba nici de cavaleri, nici de castelane, nici de
Spania, nici de Norvegia, nici de doctrind romantics, nici oo aspiratii
naturaliste, toate .lucruri foarte bune, dar care nu ni
se potrivesc, nu ne prind, si nu ne intereseazci. Pe

ddnsul it preocuplz ce a facet un oare-care Dinu

Paturicd, ciocoiu roman, care na existat nici data,
si tocmai de aceia a simtit el nevoia sa ni vorbeasca
despre dansul.
Asa dar, o cetitori de literaturd romans decadentd,
simbolistd,

ibsenianci o naturalists, aveti inaintea

Domniei Voastre dacd santeti o carte- scindloasei,

cinstita a unui biet scriitor neprefacut si fare ambitie. Dacd veti avea rabdarea
so strabateti, veti rdmcinea cu pdrerea nova si folositoare ca ar fi bine
sd se scrie ctsa si astazi.
N. IoRciA

CIOCOII VECHI

I NOUI

sAtr

CE NAVIT DIN PISICA kOARECI MANANCA

DEDICATIE
Domnilor Ciocoi !

Este mutt timp de c,nd umblu cu aceasta nuvela

ziva i noaptea, intocmai ca Diogen, cautand o

class de oameni ca so le-o dedic. Am voit sa fac
aceasta onoare boierilor dar dupg, o gandire serioasa,

mi-am schimbat hotArirea. caci de i intraceasta

class sau strecurat, multi venetici courupti i cu
toate lovirile Si tentatiunile strainilor la care serva
de un veac i jumAtate, tot se easesc printre danii
Warbati cu simtiminte nobile i cu inimA de adevOrati romani, cari au cut, fac. i,
sunt convins ca vor

face, malt bine patriei lor.

Dela boieri, am alergat la negutAtori. Am revizuit
toate stabilimentele de convert, dela magaziile cele

mari i luxoase pana la maghernitele cele umilite

ale precupetilor. Am vazut zarafi fara capital, fanfaroni i maloneti, can sArocesc
lumea prin doban-

NICULAE PIM MON

zile for cele nemasurate, lipscani i bogasieri cari
impodobesc magazinele cu marfo, putreda i cu.
oglinzi mincinoase, i clandu-i ton de maxi capitaliti, ruineaza societatea prin
falimente frauduloase,
ce se efectuesc foarte lesne In -tam noastra bacani
cari vand rapita, fn loc de untdelemn, orez indoit
cu pietricele ca sa traga, mai grew la caiitar i cafea
amestecata, en orz i fasole, Am vazut carciumari
mestecand vinul cu apa i vanzand cu Cantare cu
doua funduri, macelari i precupeti, vAnzlind cu
cantare strambe, i mam mahnit, chci raul este
foarte mare, dar nam gasit in aceti amagitori decal
nite hoti sau ciocoiai ordiriari, ieiti din coala
voastra Cara diploma cle specialitate !... Am alergat
prin sate i catune, am, vorbit cu tarani batrani i
tineri ce e drept, sunt plini i ei sarmanii de marevii pana Intre urechi, dar nam
gasit nici Intre
damii pe oamenii ce cautam. Am intrat In locaul
lui Dumnezeu, am observat cu contiinta clerul
Malt i pe eel poletar. Dar vai! ce dezamagire !...
Acolo unde credeam ca voi gasi toiagul i traista,
sacrul simbol al umilintei i pietAtei cretine, am
Obit ignoranta intronata, invidia, mandria, lacomia
i alte pacate mortale, pe care ne oprim a le descrie, caci legea de presa, Fara
indoiala, ne-ar condamna la zece ani de ocna.
Obosit de atatea cercetrIri zadarnice, hotArasem
sami and manuscriptul dar tocmai child ma pregatiam s dau flacarilor rodul
ostenelelor mele de ase

luni, mam gandit la voi prey iubitii mei ciocoi ai

condeiului, cle toate clasele i partidele, i am zis

CIOCOoI VECIII yoI NOM

oo

ca strarnoul nostru Pilat Ecce homo, san Tata,

oamenii mei!
VouA, dar, strAluciti luceaferi ad vitiilor, cari ati

mancat starea stapanilor votri, i vati ridicat pe

ruinele acelora ce nu vau lasat A, muriti In mizerie voila, cari sunteti
putrejunea i mucegaiul ce
sap din temelii i rAstoara, tinparAtiile i domniile

vouk cari ati furat cu sfantul din functiunile cele,

mici i cu miile de galbeni din cele mari, iar acum
cand vati cumpArat moii i palate, stropiti cu noroi pe fa,catorii votri de bine,
voila, i numai youd,
dedic aceasta, slaba i netnsemnata scriere. Cititi-o

cu bagare de seamh, domnii mei, i on -cate hotii

tmi vox- fi scapat din vedere, tnsemnati-le pe un ca.
tastif i mi le trimeteti ca sa, le aclaog la a doua
editiune.

PROLOG
mi or
Nimic nu este mai periculos pentru un Stat ce
voiete a se reorganize, decat a da franele guvernului In mainile parvenitilor,
meniti din conceptiune

a fi slugi i educati intrun mod cum sa poata

scoate lapte din piatra cu on -ce pret !...
Platon a zis cu cloud, mii ani Inainte de a lua not
papa In mama, ca sa descriem pe ciocoi, ca un om,

ca sa poata deveni cetacean oriest, mai Intai de

toate cats saa fie nascut In frica lui Dumnezeu, i
din copilarie papa la maturitate, sa traeasca Inconjurat de oameni vartoi i drepti.
Ciocoiul este, totdauna i In on -ce tara, un om
venal, ipocrit, la, orgolios, lacom, brutal Ana la
barbarie i dotat de o ambitiune nemarginita, care
eclato, ca o bomba pe data ce i-a ajuns tinta aspiratiunilor sale.
Pepiniera In care crest aceti inamici ai onoarei
i a tutulor virtutilor cetateneti, este mai totdauna
casa bogatului o mai cu. seama a bogatului parvenit. Aci vine ciocoiul umilit i
cere a serve pe
boier pentru o bucato, de paine, o camera de dormit
i un vestment ca sa se apere de asprimea frigului.

CIOCOII VECHI I NOW

oo

In anii dintai aceste vrtlpi cu doua picioare care

Intrec In ipocrizie i vicleug pe cele Co.o patru picioare din fabulele lui Esop i
La Fontaine petrec
Impreuna cu servitorii cei Imbatraniti In pacate de
tot felul, Si studiaza cu cea mai mare atentiune, In

cat la doua-zeci de ani ei tiu foarte bine cum sa

fure cloca de pe ouo, fara sa carae cu alte cuvinte
tiu cat sa fure de la aprovizionarea de toate zilele,

cat de la aprovizionarile cele mari, cat de la arendarile moiilor i alte mai multe
transactiuni ale
casei boereti In care se aflrt servind.
tim cu totii ca, Intre slugile de la pasele bogatilor, ca In toate meseriile
sociale, exist o ierarchie
oare-care. Ciocoiul dar, Ii Incepe uneori cariera de
la postul de randa, iar de alte-ori de la lacheu ce se
puree In coada trasurei boerului devine cu Incetul
sufragiu, apoi vataf de curte. iar mai pe urma, se face
Si el boier, i cu toate ca unii i altii Ii zic In deriziune
boier facia, copiii lui Ins devin boieri -i fii de boer.
In timpul pe cat ciocoiul umbla dupa trasura boe-

rului, el afla toate slabiciunile stapanului sau ,i Ii

ajuta cat poate ca sa ,Si le Implineasca In paguba
lui i In folosul sau. Se Intampla Ins de multe ori
ca stapanul ciocoiului sa aiba i virtuti, dar aceste
lucruri patrate nu pot s intre In capul i n inima
cea friunghiulara i Ingusta, a ciocoiului, plecat pe
drumul de a deveno om mare cu ori-ce pret.
Ca sufragiu se obicinuete atat de mult cu mancarile delicate In cat nu mai poate sa
traeasca fara,
friptura de fazan, branza de Parma, salam de Verona, conserve de Franta, i vinuri
din cele mai

oo

NICULAE FILIMON

celebre dealuri ale Europoo. Astfel dar Cand ciocoiul

ajunge la gradul de vataf, este conrupt rnoralices,te

fizicete pang la, maduva oaselor.

ootat la acest din urma i mai suprem grad al
slugariei, ciocoiul devine prevazator ea un prezident
de cabinet... din Europa. Ideea ceo preocupa, ziva

,o

i noaptea este de a aflh metodul prin care sai

faca stare. Diferite planuri i se prezinta In imagina-tiune. unul mai intunecos de
cat oeoo,oalt le studiaza,

pe toate i gasindu-le realizabile, le pune In lucrare

faro mustrare de contiinta.
Sa zis de mai Multi filozofi i carturari, GA constiinta este cel mai aspru jude al
criminalukti. o fi,
nu tagaduesc dar vataful de curte cunoate mijlocul de a
face din aspru judecAtor, un consilier

Intocmai dupe cum Ii trebue lui.

El zice in sine tot omul este creat de Dumnezeu, cu dreptul de a se hrani pe
pamant de ce
dar unii oameni an mai mult decal trebue, cared
altii nau nici chiar mijloacele necesare spre a se
siustine ? De ce unii stint puternici i altii nebagati
in seama ? De ce unii stapanesc parnanturi Intinse,

iar altii nu au nici chiar pamantul necesar spre a

se Imormanth ? Aceasta este o stare de lucruri
fflormala

zice Inteleptul vataf de curte

i cats

o combat din toate puterile, adaoga, el.

Astfel Liar omul nostru mergand din rationament

n rationament i din dedgetie in deductie devine

oomunist, fara tirea lui, i Incepe a pune In lucrare
ace ,sta doctrines atht de frumoash i egalitarrt In

aparenta, cat este de hidoasa In fond.

CIOCOII VECHI o NOUI

oo

Nu trece mult i ingenlosul vataf de .curte se

pane cu ardoare a nivea starea societatei dupa, un
metod mult mai practic decat al adevaratilor comuniti. Incercarea reuete de minune
starea comunistului nostru se Imbunatateste cu aceiai repe-

ziciune cu care se ruineaza a stapanului sau. Ii

cumpara moioare, vitipare i alte diminutive de
acestea, care fac viata lesne i plina, de placeri.
Dupa, ce a ruinat de ajuns pe nenorocitul boer
care nu -a lasat sA piara de foame pe drumuri, i
dupa, ce i-a lust rangul de Pitar, la care nu este va-

taf sa nu aspire, omul nostru cauta un pretext i

parasete casa stapanului sau tocmai atunci cand
acesta simte cea mai mare nevoie de dansul.
Este cunoscut ct omul Imbogatit prin furtitag,
nu se satura, nici odatii de avere, on cat de bogat
ar deveni, ci din contra cauta not mijloace de ai
marl bogatiile. Casatoria dar devine pentru dansul
o noua mina de exploatat. Se propune ca ginere
pe la toate fetele bogate trimite samsari de Casa-

torie t toata, tam, i nu se Insoara decal numai

a-

tunci cand gasete o zestre dupa placul lui. farce

sa, se turbure cat de putin data femeia cu care IV
leaga soarta este juna, frumoasA i crescuta bine,
sau slutA i depravata.
Omul ce se InsoarA numai pentru ca sai mareasea, starea, nici odatA nu is sotie
bung. Ciocoiul tie i aceasta, dar ti pasa foarte putin, cAci el
nu are alto tinta decat realizarea planu-rilor sale
celor ambitioase. Napuca sa treaca luna de miere
i casa cioeoiului devine o cafenea In care se adunA

oo

NICULAB FILIMON

toata lepra societAtei. St is sa devine o Mesa Huh

copii se nasc Dumnezeu mai tie cum, crest Impreunil cu. slugile, o tdcmai cand
ajung la gradul
eel mai malt al coruptiun,ei, Yi trimite In Franta ca.

so, Inv carte.

Nenorocitii copii, lipsiti de educaiiune moraoo, i

neintAriti prin virtuti i exemple de onoare Invatate din casa pAr. intilor, cum
ajung la portile Parisului, cad In mainile femeilor i junilor celor stricati, cari
ii depraveaza i mai rAu iar cand se Intore In patrie, In be sa aducA, cu Janii
luminele
Europei civilizate, nu aduc deal vitiul i depravarea sau, daco, vre-unul dintrinii
reuete a InvAta,
cite ceva, aceasta culturA, intelectuala, nefiind sustinuto de o educatie moraid,
produce mai mult rau
dealt bine nenorocitei taxi ce hranete In sa,nui asemenea vipere.
Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de stat,
se deosibete de omul onest prin mai multe fapte,
iar mai cu seam.o, prin purtarea sa. El nu se pronuntri, definitive pentru nici o
doctrinri, politid, nu
se face adept credincios al nici unui partid, nu
doarg, co, are spiritul drept i nepartinitor, ci ca sa
poatri, exploath de odata toate doctrinele i partidele In folosul sau.
Amorul de patrie, libertatea, egalitatea i devotamentul sunt vorbele sacramentale
ale ciocoiului,
pe care be rostete prin adunari publice i private
dar aceste virtuti cetAteneti, de care face Math,
pompo,, nu sunt dealt treptele scti,rei, pe care vo-

ete a se sui la putere

une-ori and ele nu

CIOCOoI VECHo I NOE

oo

serve deajuns, el alearga la straini i priniete de

la danii posturi In Cara sa.
Ajuns la gradul de marire, pentru care a comis
toate mieliile, a suferit toate umilintele i a declamat, fare a le simtl, toate
virtutile din lume, ciocoiul ti ridica masca ipocriziei de la ochi, i se arata,
lumei In mizerabila i urilcioasa goliciune
sufletului sail celui mic.
Inima lui, asuprita, de suferintele, de umilirile i
Injosirile prin care a trecut, devine incapabila de
on -ce sinAimant frumos si uman. Libertatea presei
Il supara, caci descopera inicuitatile vietei sale i
nul lase sa, despoaie de averi pe stat i pe particulari functiunile statului le
Imparte la ciocoi cu
cea mai mare prodigalitate, i ca sa se poata, folosi mai bine de oriluduelile in
servicii, Ii recruteaza un ciocoi tot de calibrul sau, i speculeaza
printrInsul painea nenorocitilor functionari.
Tata, tipul ciocoiului din toate Virile i mai cu
seamy din Cara noaqtrA, unde lumina adevaratei civilizatum na risipit Inca norii
cei groi ai ignoran-

tei i ai depravatiunei. Tata, tipul ce ne propunem

a urmari In deosebite faze prin care el a. trecut In
secolul nostru, de la, ciocoiul cu anteriu si cu callmarl la brau al timpurilor
fanariotice, Ora la ciocoiul cu frac i cu manui albe die zilele noa,tre.

N. Filimon .

Oior ooo vecbi i now

PARTEA I
DELA oooo PANA LA oooo
CAPITOLUL I.

Dinu Paturica
Intro dimineato, din luna lui Octombrie, anul
oooo, un june de oo de ani, scurt la staturA, cu fata
oachee, ochii negri plini de viclenie, un nas drept

i cu varful ridicat in sus, ce indica ambitiune i

mandrie grosolana, imbracat cu un anteriu de

amalagea rupt In spate, cu earavanil de panzer
de cash vapsiti cafeniu, Incins cu o biwato, de
panza cu marginile cusute In gherghef, cu picioarele goale Agate fu nite iminie de
seftian cari
fusesera odatg, roii dar Ii perduse culoarea din
cauza vechimei, la incingatoare cu nite cAlimAri

colosale de alamo,, In cap cu taut de al a carui

culoare nu se putea distinge din cauza peticilor de
diferite materii cu care era carpit i purtand ca
vemant de capetenie o fermenea de parnbriu ca
paiul graului, captuita cu bogasiu rou,un ast-fel
de june sta in scara caselor marelui postelnic Ano Pantaloni

CIOCOII VECHI BSI HOUI

oo

dronake Tuzluc, rezimat de sthlpii intrhrei i absorbit In nite meditatiuni, care

reflectandu-se In trasurile fetei sale, lasau sa se vaza pang la evidenta ca

gandirea cel preocuph nu era decat planurile ambitioase ce Inchipuirea lui cea vie
Ii punea Inainte,
i obstacolele ce intampina In realizarea lor.
In momentul acela ua scare se deschise i se
aeata Inaintea junelni un arnaut tnabracat numai In
fir, cu pistoalele i iataganul la brau, i cu tatarca
roie blanuita cu vulpe nafe. Mandrul albanez, farce

sa priveasca cat de putin pe bietul june cei facea

temenele o pang la pamant, striga cu voce de stentor

loane, trage butca boierului la scarce

Vizitiul, dupa ce plezni de cite -va on din bici i
mai Mei. i cate-va marafeturi prin care voia sa arate
abilitatea ce avea In meseria sa, trase butca la scara.

Nu treca mult i se auzi paii cei lenei i gravi

ai marelui Postelnic, ce scobora scara cu o cadenta,

simetrica. Junele a carui atentiune era atintita la

cea rnai mica micare ce se petrecea, auzi i el
acest zgomot i cu un aier In care se vedea foarte
curat nelinitea, ridica de la pamant doua cutii cu
pastravi i cateva gaini apoi vary mainalicete
mana In san i scoase un plic sigilat iar dupa cei
stranse fermeneaua la piept ii oua caucul din cap
lasand sa se vaza o capatana rasa peste tot, i nu-

mai In cretet cu vre-o cateva fire de par, lua o

poziiie umilitoare i atepta sosirea boierului.
In fine Postelnicul aparii In scara Imbracat cu
antiriu de cutnie ca gua porambului, Incins cu
o Complimente tureeti.

oo

NICULAE FILIMON

un al de Tarigrad, cu ilicul In cap i Invelit pana,

la ochi cu o giubea de postav albastru blanuita cu
blank de ras. El zari pe june ii zise cu gravitates

de boier de protipendada o
Cine e ti, ma baiete, i ce voieti de la mine
June le cazii. In genuchi i shrutand pulpana an-

teriului, raspunse cu o voce lanceda ce inspira

compatimire
S train Intru multi i fericiti ani ! Sunt Dinu

Paturica, nemernicul fiu al prea umilitei voastre

slugi treti logotat Ghinea Paturica, fostul odinioara,

vataf de curte al inaltimei voastre.

Ei bine, spunemi ce vrei de la mine ?
Am o scrisoare de la tata catre prea cinstitul i de bun neam obraz al Mariei
Voastre.
Adoncoa, sa vedem acea scrisoare.
Junele se apropie de Postelnic -tinand capul plecat pang la pamant ii dete
scrisoarea apoi cazii
iarali In genuchi i stand In aceasta pozitiune, atepta raspunsul.
Boierul deschise scarisoarea i citi cele urratoare

Prea milostivului o de bun neam al meu stapan, cu cea, de slug supunere ma Inchin.
Dupa sfanta datorie ce am, ca un supus credincios, viu a tercets despre fericita i
mie foarte
scumpa, sanAtate a Panevgheniei tale, ca allando,
pe deplin s ma bucur din rarunchii inimei mele
ocAci din mila Domnului, ma aflu In toata intregimea sanatatei, i ma Indeletnicesc
cu umilita mea
o De prima elasii,

MOM VECHI Br coui

oo

slujbulita de vame ce te-ai milostivit ami da. Am

primit Area cinstita scrisoare a Blagorodniciei tale
i cele cemi porunceti le-am pus in lucrare. Cele
patruzeci de lude o scutelnici, pescaii, vAcari, vto-

natori i darvari. i-am impratiat in tot judetul, i

cred co, cu ajutorul lui,Dumnezeu ji iukiuzarleikut
vzmeritului tau rob, curtea Blagorodniciei tale in scurtA vreme se va umplea de
toate cele trebuincioase.

Alta am sa to rog, arhon Postelnice fiul meu,

Infatiatorul acestei umilite scrisori, a ajuns in ilikia i cu toate ca mam silit al
invata toate iuskiuzarlakurile o marafeturile cu care trebue sa
fie Impodobit un calemgiu, dar nefiind de ajuns
toate acestea, it trimet la Domnia-ta ca sa se mai
roada, sa poata ieo o el maine-poimaine la obraze.

Primete, milostive stApane, data bote cu pastthvi i zece gnini crescute i Ingrate
de mine.
oA panevgheniei tale zmenta, i unuhta slug.
Treti Logoat Ghinea Piturica.
Ot Bucov sud Saac

Dupa ce postelnicul Andronache citl scrisoarea,

chemA pe vAtaful sau de curte ii zise Ia aceste
cutii cu pastravi i sa le trimeti colo, tii tu! Tar pe
trengarul acesta de bAiat sal opreti in curtea mean
i so mil faci deocamdata ciubukciu.
La aceste vorbe ale boerului, inima lui Dinu PAturica Alta de bucurie i aver, mare
dreptate, Cad
grin admiterea lui in serviciulPostelnicului devenise
propaietar pe prima litero, a alfabetului fort-unei.
o Individe.

oo

NICULAE FILIMON

In timpul acesta vizitiul atinse caii cu biciul i

ieo cu butca din curte, iar vAtaful ouo, cutiile cu pastrAvi Impreuno, cu gainele,
i urmat de noul sA,u con-

irate in ciocoism, sul mai intai scara cea mare a

casei, trecii prin sala i ajungand la o galerie cam
intunecoassa, se opri in Joe i zise lui Dina Paturicd
bed odaia ce ti-am galit pentru locui nta intra

tntrfnsa i peste un teas voi sa to invAt meseria

de ciubukciu cu care te-a cinstit stapanul.
Noul ciocoi ateptl pang se depArtA vataful, iar
dupo aceia se cohort In curte, i luand o pereche
de desagi in care era o colectiune de trente ce conpuneau averea ce aducea el din
casa pbrinteascA,
sul scara cu repeziciunea vantului i intrAnd iarsasi
in camera sa, isi aezA toate lucrurile pe la locul For.

Camera despre care vorbim era in periferie de

un stAnjen parat intrunul din cele patru unghiuri
era o vatra intocmai ca cele obicinuite la cafenelele
turceti, pe care sta un ibric colosal inconjurat de
toate pArtile cu carbuni stini pe jumatate. In ceoo,-

lalt unghi era aezat un dulap prin ale ca,rei sticle

se vedeau o multime de ciubuce de antep i de

iasomie, cu imamele de chihlibar limoniu iar mai

sus pe o despArtire fAcuta Intradins se vedeau

o multime de feligene pentru cafea cu farfuriile for de argint i cateva kisele de

dulceatA.
La extremaatea de jos a acestui dulap, se zarea un
lighean de argint pe al cArui acoperganamt era pusa,

o bucata, de sApun most In forma sferia,. Laugh,

acest dulap era un mizerabil pat de schnduri acoperit cu o pAtura dc Fang,
albastrA, iar pe pareti

CIOCOII VECHI I NOUI

oo

erau tintuite cate-va cadre de hartie, zugrAvite cu

vopsele proaste una di nVinsele reprezinth, lupta navalsa de la Come-Liman i
arderea flotei turceti de

cadre printul Orlof, iar pe cealalta era desemnati

asasinarea principelui Hangerli de cadre trimesul
Portei otomane.
Dinu PAturia, dete o privire repede i despretuitoare camerei sale, apoi deschise
fereastra o incept
sa, se uite in curte. Privi cu Vagare de seama multimea de gaini, gA,te, rate,
claponi, cocori i califari
ce furnicau prin curtea boiereasca, apoi se intoarse
cadre bucAtarie i la vederea multimei de tingiri de
diferite capacitati, In care se pregateau bucatele cele
mai gustoase din Fanar, fata lui se colorsa, de o bucurie nedescriptibild, iar
clupA o reflectiune de cateva minute, zise In sine data -ma insfaxit ajuns
fn parnAntul fagaduintei am pus mana pe paine i
pe cutit curagiu o rabdare, prefacAtorie i iuskiu-

zarlie, i ca maine voi avea i eu case mari i bogAtii ca ale acestni fanariot.
CAPITOLUL II.
Postelnicul Andronache Tuzluc.
So, lasam pe ambitiosul nostru ciocoi In pace ai
face planurile sale pentru exploatarea averei stapataului sau, i in loc de al
intrerupe din visurile sale
ambitioase, sA facem cunoscut lectorilor notri pe
Postelnicul Andronake Tuzluc.
Acest fanariot venise din Constantinopol in suita

oo

.NICULAE FILIMON

Domnitorului George Caragea, i Meuse meseria de

Ciohodar in curtea acestui principd.
Ca fauariot, nascut it ulitele cele sti-imte ale Fanarului, unde se urzescsi se pun
in lucrare cele mai
Intunecoase intrigi ce au ruinat imperiul greco-roman, el motenise din natere un
mare talent de intriga i linguire tia din incercare ca raiul ceresc

i pa,mantesc nu se deschide decat prin femei de

aceia ii indreptase toate bateriile intrigilpr sale in
contra femeilor Doamnei i Mai cu seama ale Domnitei Ralu, fiica pre iubita a
Domnului Caragea.
El facu cunotinta cu acea volubila, i capricioasa
principesa, prin mijlocul unei dame a ei de onoare,
cu care se inamorase numai pentru implinirea aces-
tui stop. Un an intreg fanariotul nostru Mat Dornnitei tot acele servicii ce facea
odinioara Mercur celui mai mare dintre Zeii Olympului elenic, cu deosebire numai ea
Domnita, neputAnd sa, dea fanariotului nemurirea, Mat sa, caza in mainile lui
pitacul
domnesc prin care oo numea vel Camara.

A fi mare camaxa al unui principe care are un

fiu frumos ca Paris i desfranat ca Don Juan. i
a fi ridicat la aceasta, demuitate prin intrigile unei
princese frumoasa ca Elena lui Menelau, este negreit a poseda cheile tninelor de
our ale Californiei.

Fanariotul nostru exploata, cat se putu mai bine

postul de Camara, iar crtnd vazii ca, in camara nu.
mai rAmasese nimic de furat, cumparA mai intai,
calemul vital ritului, al oieritului i mai in urma kuzmetul SpAtAriei, i ast-fel
unindu-se cu hotii i Valharii de drumuri, despuie Cara In toate modurile, mai

OIOCOII VECHI I IOUI

oo

mult de trei ani, panO, cei cumpArA vre-o zece moii,

cate-va farnilii de Vgani, ease, vii i altele iar dupO

aceia, izbuti, tot print intrigA i basefi, a deveno mare
Postelnic.
o singuiii dorinta mai avea so,-i TIT plineasca ca

sa ajungh la culmea fericirei sale.

El hranea de mult timp un amor foarte tare pentru juna Maria, unica fiico, a
Banului C... roman de.
natiune dar rangul tatalui frumoasei copile, sufletul
ei nobil Si curat, faptele ei pline de cuviintA i de
blandute, Infrangeau toate semetele dorinte ale depravatului venetic. De multe on
el se incercA a se

duce la Banul ca sa ceara, mana fiicei sale dar

totdauna un simtimant fatal il oprea din aceasta intreprindere. In acele momente de
Indoiard i descurajare el devenea posomorit i teribil. AdevArul
pe care Dumnezeu o-a pus i in inima celui mai mizerallil om, se prezinta in acele
momente dinaintea
lui i arAtandu-i oglinda in care se resfrangeau crimele prin care ajunsese la
mArirea in care se afla,
pare ca-i zicea Privete, mizerabile, crimele tale,
i nu cuteza sa, pooeti cu suflarea to cea inveninatO
acel crin semAnat de mama Domnului in aceasta
vale a lacrimilor !
Dar, dach adevorul este pus in inima omului ca
sh-i arate calea ce duce la tericire, fatalitatea a voit
ca pasiunile materiei s Invinga, mai totdauna acest
slant simtimant ce se manifests in not de Cate on
voim sA, comitern vre-o nelegiuire.
Astfel se Intamplrt i cu fanariotul nostru mustrarea de contiinta dispOra de la
dansul Intocinai

oo

NICULAE FILIMON
ca fulgerul sau ca spaima de un minut ce simt copiii, cand sent certati cu.
friigqzime de ckre parintii
lor. El se hotArt Intro zi a merge la Banul, i dupri,
mai multe compliments si linguiri, reclama, de la.
Wansul onoarea de a devenI ginere al sau.
Batranul rAmase uimit de cutezarea cea mare a,
fanariotului cunoscand Ins o, influenta ce esercith a-

supra principelui Caragea, o relele ce ar fi putut

so,-i pricinueasca un refuz de-a dreptul, se prefach
co, primete cu bucurie propunerea i Il FAA a se
incanth de acest vis.
Grecul Intelese insri, din trasurile fetei bAtranului,

ura ce avea asupra lui dar nu dispero,, ci se duse

la principele Caragea plin de sperantA ca, va dobandl
prin forVa, ceea ce britranul ii refuzase prin mauler
diplomaticA.
Trei zile Id urma acestei Intrevorbiri, Banul C ...
se preumblh prin grAdina casei sale, absorbit In cu-

getari melancolice, cei inspirh trista stare In Care

adusese Cara jafurile acestei domnii dArrtpanatoare,
iar mai cu seamy preocupat de un vis groaznic -eel.
facea sii se atepte la o mare nenorocire.
Intracest timp, se prezinta, Inainte un slujitor de
ai casei sale i Ii anuntA, ca. un ciohodar domnesc
cere a vorbi cu clansul.
SA intre. zise venerabilul ba,tran Indesandu-i

caucul peste perii capului sau cei albi ca zlipada,

i cercatid a se distrA, privind i mirosind florile
unui neramz Inflorit o.
o Romanul cand se alb, coprnis de ganduri ntristItoare obicintue,te ail indesa.
caciula pe cap. Acesta este un gest romanesC ce se
pastreaza pan astam intre locuitorii tarani.

CIOCOIo VECHI ao NOUI

oo

Ciohodarul intrA in grading, si facand cate-va cornplimente orientale, dete

Banuluiun plic sigilat apoi
trAgandu-se putin, lug, o pozitiune respectuoasA.

Banul deschise plicul i gas intrinsul scrisoarea

aceasta

Arhon Bane, maine dimineao sa vii la Curte,

caci am sa,-ti vorbesc ceva tainic.
R Ion Gheorghe Caragea..

Dup. r ce bItranul boier bdgrt scrisoarea iarosi in

plic i plicul Sn buzunarul de la pieptul anteriului,
zise ciohodarului
Spune Mrtriei Sale qi, voi face ast-fel precum
imi porunceo.-,e.
Trimisul domnesc se inchinA pang la pomhnt i
eind se duse ca sti-i implineascA mesagiul, iar VAtranul apucsa ingrijat pe o
cArare ornata de amandourt pArtile de roze i cu iasomii, i se opri dinnaintea unui
pavilion lucrat in stil oriental. Rana, a
nu pune piciorul pe treptele scArei, state putin in
loc i se gandi. Nu tim care vor fi fost gandurile
cel preocupau tim numai cg, trAsurile fetei sale
uiie -ori deveneau crunte, alte-ori pline de indurare,
si cate-odato un zambet dulce apArea pe buzele sale
ptilite, dar disparea ca fulgerul, lrtsInd loc unei melancolii adanci.
In fine, dupil putino, ezitatiune, sui scary pavilionului i intrA intiuntru. Acolo
gAsi patru femei dintre
cari dour, torceau, una darAcea si cealaltA impletea

la un ciorap.

oo

NICULAE FILIMON

In mijlocul acestor femei edea o copila ca de

patru-spre-zece ani i cosea la ciur un simizet i.
Nici-odata natura nu combinase mai multe nuance
de frumusete Intro fiin a umana, de cat In aceasta
juna
ochii negri umbriti de nite gene i
sprancene ca papa corbului pielila alba, i colorata
de purpura buze ce se Intreceau cu rozele dinti
albi i frumoi toate In fine armonizau de minune
cu un trup de o forma, minunata, cu nite maini delicate de nimfa, era, In adevar
un tezaur de frumu-

sete ce nu se putea vedea de cat in statuile Grecilor antici.

Pe data ce intra venerabilul bateau in pavilion,
toate femeile se sculara, in sus i pusera mainile la
piept. Batranul le Mai semn sa jag, apoi ramaind
numai cu juna copila, fi zise
Iubita mea copila, cum to afli ?
Foarte bine, tatutule.
Dar ce, nu vii, sa saruti mana scumpului

tau tata ?
Ba da, tatutule, da !
i de-odata Cu vorba
se apropie de batran i depuse pe mana lui un sarutat inocent i plin de dulceata.
Batranul o stranse la piept i o saruta pe frunte
cu acel amor pe cal e numai parintii oi simt.
Dupa, ce tata i fiica ii schimbara intre danii
cate-va priviri de o iubire nedescriptibila, ezura, pe

o sofa de postav rou cu ciucuri albi de Venetia

o

Cmrul era instrumentul de festonat al damelor romine din

timpul lui Caragea.

CIOCOII VECHI fp NOUI

oo

iar dupa cate-va momente de tacere i contemplatiune, batranul zise copilei

Mario, to te faci din zi in zi mai frumoasa

Si tedeschizi Intocmai ca, un trandafir la razele
soarelui. Eu cat de acum Inainte sa ma gandesc la
fericirea ta, sa-ti taut un tanar de treaba A, te marit.
Frumoasa Maria auzind aceste cuvinte se roi ii

iudrepta ochii care pamant.

Ai ? ce zici draga mea copila? adaoga, batranul
cu nerribdare, ce numi raspunzi ? Te temi oare

de batranul tau tata?

Maria nu raspunse nimic la aceste din urma cuvinte. Confuziunea i marea intristare
ce acoperise
fata ei, facura pe batran sa, creaza mai multe lucruri
de-odata, i ca sa poata patrunde in secretul care
facea pe juna copila sa sufere atat de mult, hotari
sa, vie da dreptul la cestiune,
tii, draga Mario, urma el, cA, Maria Sa Doamna,

i toate cocoanele nu mai vorbesc de cat de frumusetea ta? tii ca Maria Sa Voda, a i
ales pe viitorul tau sot ?
Aceste cuvinte facura pe Maria sa, tremure dar
dupa cei relua puterea, ea privi pe batran cu ochii
rugatori ii zise

Pot sa, te intreb, tata, tine este acel sot de

porunceala ?

De ce nu, fata mea? El este unul dintre cei

mai iubiti boieri ai Domuului Caragea este tanar,
frumos i bogat.
Numele lui?
Voieti sai tii numele?

oo

NICULAE PlIAMON

Da, tata.
Ei bine, copila mea, viitorul tau sot este Postelnicul Andronake Tuzluc.

Ah! taci tata, nuini mai spune acest nume,

sau de nu, ma vei vedea moarta dinnaintea ta. Spugreit de voieti sa ma faci nenemi
te rog ce
norocita, pentru totdauna? Oare fill boierilor pamanteni sau stins din Cara ? Nu
mai gaseti pe ni-

meni de cat pe acel fanariot nesuferit ?

Ura Marie i asupra grecului parvenit multum I foarte

mult pe batran carele voind sa, se incredinteze mai

bine despre aceasta, se preface ca nu observase

simtimantul de reprobare i de ura, al nobilei conile.
Asa dar to uratipe Postelnicul, adaose el.
i de unde ti vine aceasta ura, fata mea?

Ura cea neimpacata ce am asupra acestui ticalos, imi vine din prevedere.

Poate ca te ineli, fata mea.

Nu tata, nici decum. Un om care acum doitrei ani nu era decat un ticalos ciohodar,
cetremura,

de frig dinaintea scarii caselor noastre, iar acum

Inoata in atlasuri, catifele si samuri, nu poate fi de
cat un nemernic. Aceasta mi-o zice cugetul i o
cunbsc chiar din vorbirile domniei-tale cu Serdarul
D... Nu eti domnia-ta acela care ziceai Serdarului
ca acest fanariot na dobandit nimic de la stapanul

sau decal prin slujbe marave si umilitoare ce a

savarit Domnitei Ralu i beizadelei? Dar bine, tata,
cum voeti acum sa uneti pe unica ta copila cu acel
ciocoi marav, care a venit aici la not cu Coate desfranarile i hotiile din Fan arul
lui, care fura,i despoaie

CIOCOII VECIII oo NOUI

oo

pe lume ziva In amiaza mare Si ale earui inaini

pastreaza Inca mirosul nesuferit. al curelelor butcei
lui Caragea. Mai bine ma voi Ingropa de vie Inteo
manastire Si mi voi plange in singuratate nenoro-

cirile mele, de ca sa primesc a fi sotia celui mai

necinstit dintre ciocoii lui Caragea!
Batranul boier auzind aceste cuvinte pronuntate
de Maria cu atata ura i dispret, tresalta de bucurie apoi privind pe juna copila
cu un aier plin
de dulceata, Ii zise
Vino In bratele mele, vrednica de sa,ngele mo-

ilor i stramoilor notri. De astazi Inainte nu ai

a to teme de nimic neimpacata ura ce ai asupra
acelui grec marva Imi da inima, de ajuns ca sa
rya Impotrivesc poruncilor i Infricoarilor lui Caragea. Mangaie-te, fata mea, i
nadajduete In dra-

gostea ce are parintele tau pentru tine.

A doua zi pe la noua, ore ale diminetei, trasura
sta la scary ateptand pe batranul boier ca sa intre
IntrInsa nu treca fault timp i venerabilul Vatran.
apard In pridvorul caselor sale Imbracat cu anteriu
de atlas viiniu, Incins cu al de Tarigrad, cu bino
de postav albastru Inchis, Incaltat cu mesi i papuei
de saftian galben la brau cu un hanger de nur, jar
In tap cu un gugiuman caciula de samur cu fundul
rogu. Dupa dansul venea, fie-sa cu oamenii i femeile

casei, dintre care un june ca de douazeci de ani,

Imbracat cu anteriu de manita, cu giubea de pambriu luiiga pana la parnant i legat
la cap cu un
taelit cuadrilat, eo Inainte i coborand scary cu mare
graba, deschise u,a caretei, iar dupa ce intra boierul

oo

NLCULAE FILDION

intrinsa, se sin in c,oadii zicand vizitialui la curtea

domneasca, !i
Dous lovituri de bici liisate cu marafet pe spatele

armasarilor, fury de ajuns ca sa puna, tra,sura in

micare Si se o porneascA pe calea curtei principelui Caragea.
Ne oprim putin din aceasta, naratiune, ca se dam
cititorilor notri o ideie repede despre locul unde
se afla palatul domnesc pe acei timpi Si despre forma
architectonics Si alte anaa,nunte originate ale acestui
local in care domnea moliciunea amestecata cu urnilirea Si cu depravatiunea.
Pe spatiul de pa,mAnt ce se coprinde astA-zi intre

casele lui Resch giuvaergiul Si vechia sala, a lui

Momolu, era cladira, pe timpul lui Caragea, noua
reedinto, domneasca, ce inlocuise pe cea veche din

dealul Spirei, arsa, la oooo.

Pozitiunea topografica, a acestui palat era ast-fel
pe locul unde se afla, astA-zi casele lui Bose. era,
dada palatul domnesc compus dintrun Sir de case
cu doll ra,nduri ce incepeau din ulita Mogovaiei
Si se terminau dinaintea caselor generalului Herascu,

pe ulita numith, a coalei.

Architectura acestui palat era vagA Si nedeterminata era, o zidire sau o
grAnaklire de material in

care se vedeau mai multe ordine de architecture,

imitate in ceea ce au ele mai grosolan Si mai neregulat. Fatada ce privea titre
Podul Mogovaiei,
avea un balcon in forma, de chioc turcesc, mobilat
cu divanuri Si lavite tapetate cu catifearoie, in care

CIOCOII o ECHI oo NOUI

oo

venea adesea princepele desi lua cafeauasi ciubucul

plivind pe trecritori.
Pe pal tea despre Momolu era un sir de odgi in
formg, do chilii craugAresti, in care sedeau idiclii,
neferii i iciolanii domnesti. Fundul curtii sau partea

despre Herhscu era consacrat grajdurilor unde se

tineau armrtsari de Misir si Arabia, cu care se servea
Domnitorul la solemnitgti si preumblArile sale, iar

In fata Podului Mogovaiei, pe o lungime aproape

de o sutg, stamjeni, era un zid simplu care tnchideh
in intregul sau marele pgtrat ce compuneh resedinta,
si o poartg mare numitg Papa Capusi ce serves de
intrare principalg.
Curtea domneasch pe timpul acela se deosibea
cu totul de curtile domnitorilor din zilele noastre.
Atunci ea infiltish nn central unde se adunh tot ce
avea Bucurestii mai inteligent, dar mai lenos si mai
depravat. Palatul era, plin de boieri i de calemgii
de tot felul, dintre care fanariotii se deosibeau prin
cochetria umbletului lor, prin desele complimente
si tenienele ce faceau in dreapta si in stanga, si
mai cu seamg, prin ele. Interiorul curtil prezinth vederei opanoramg foarte
curioasa si variatg in mijloc stau
insirate caretele si butci le boerilor mai incolo vizitiii
lui Vodg preumblau armilsarii imbrgcati cu cioltane
cusute cu sarmg, de aur dinaintea, unuirAnd de odai

numai cu un rand, tufekcii, arnautii i satarasii ii

curgtau armele suierand printre dinti ate o arie albanezg,.-InAuntru si afarg de
poarta, o adunAturg, de

popor din clasele de jos casch gura la Invtutelile

si strambrtturile pehlivanilor si ale meiscaricilor domN. Fil MO

- el fl ot

eclii si noun

oo

INICULAE FILIMON

neti. Simigiii cu tablalele for sferice puse pe cap,

i tripodele de lemn la suktioara, inrnpreuna cu bragagiii i salipgiii arnauti,
faceau contrast cu alu-

narii i cu vanzatorii de erbet din Fanar, cari

purtau pe cap fesuri mici cu funde de ibriim, i
carnai de borangic suptiri care lasau sil se vaza, pe
piepturile i pe bratele for goale, figuri simbolice incrustate precum obicinuiau
Ianicerii. In fundul curtei
se vedeau cliferite grupe de masalagii i pungai
unii jucau nuci, altii iasic i tura, altii iarai jucau

la o para cinci i stos pe despuiate. Aceti talhari

In mare parte fanarioti, scapati din inchisorile Stambulului jefuiau cu deplina
libertate In curtea domneasca pe oamenii cei MIA experienta i creduli.
Pe cand se petreceau aceste variate scene In cur-

tea lui Voda Caragea, intra i butca Marelui Ban.

Poporul saluth din toate partile pe venerabilul batran, iar el le raspundea pintrun
suras dulce puindu-i

mina dreapta la barba i la frunte.

Ajungand la scara palatului, feciorul deschise ua
butcei i ajuta batranului sa se coboare apoi oo ur-

maro pe scara pang la perdeaua salei de primire.

Acolo boerul se opti putin, iar feciorul ii trase cizmele cele galbene de saftian,
i scotand de la bran
o pereche de papuci, ii puse In picioare ti netezi
putin i binivul, pe spate, i apoi se trase la o parte
cu respect.
Era in aceia zi primire mare la curte logofatul
de obiceiuri ingrijise despre toate sala tronului era,
inmpodobita cu o sofa pentru Print i lavite pentru
boeri. Cafegiii, ciubuciii i alti slujbai ai palatului,

CIOCOoI VECHI fI Nooo

oo

imbracati cu vesminte orientale de o elegant pia,

-cuta vederei, ateptau cu nerabdare ordinul marelui
Camara, ca sa dea probe de dexteritatea ce aveau
In meseriile lor.
Jos in curte erau aezate doua bande de muzici
instrumentale una se compunea de tumbelehiuri o,
tobe mari i metaharneleo iar eealalta de doua-sprezece tobe, sunate de fustuo
roma,ni, ale carora vestminte de postav verde cu ciaprazuri albe i caciuli de
.oaie cu fundurile roii, faceau contrast foarte curios
cu binisele de postav rou Si cialmalele cele rotunde

i pline de semetie ale artitilor musulmani.

Cum intra Banul in salt, un slujitor striga cu

glas puternic Marele Ban C... Batranul boier
inainta cati-va pai apoi se opri In lob i salutes pe
toti boierii, iar dupes aceea merse cu pai statornici
i maiestoi pan la treptele tronului, privi pe Doin-

nitor cu nu ochi in care eel mai mare fizionomist

nar fi putut s descopere nici linguire nici servilizm
ci numaiuro, i dispret acoperite cu valul indiferenteii,

.apoi dupes ce facu un compliment oriental, sarutA

mana asupritorului, cuneplacere destul de Invederata.
o Tumbelehiul este un fel de timpan i se Intrebinnta foarte mult in
vechime la muzicile otomane. Sunt mai multe maniere de a suna cu

acest instrument, dar cea mai bienia la not in timpii domralor

greci era aceasta fie-care artist avea doua tumbelechiuri, unul acordat in so iar
celalalt In do, chee pe bas, pe care le lovea en ciocanul
dup, oare-care reguli si forma un acompaniament melodiilor puse In
executare.

o Meterhaneaua este un fel de Haut -boil imperfect cu sunetul

foarte ascutit i tipator. Acest instrument asemanat foarte cu anticul
hialumo al Celtilor, era foarte intrebuintat In muzicile otomane pentru
eecutarea melodiilor.

oo

NICO LAE FILOMON

Caragea era destul de fin ca sh nui scape din
vedere aversiunea ce avea Banul chtre dansul cu
toate acestea, fi intinse mana cu un zambet care ar
It amsagit pe on -ce om nededat cu fineta fanariotich
day balranul stall al threi vhzuse i phtise in viata,
lui foarte multe. El shruth mana fanariotului i Ewan d
cati-va pai inapoi, se duse dei ocuph locul cuvenit

demnithtei sale.
In fine ceremonialul shruthrii de mama, se shvaro

toti boierii phrhsirh sala, afara numai de Banul C,..

i Postelnicul Andronake cari rhmasera, in urma

tutulor.
Pe cand se urma Trish eirea boierilor din sala,
Caragea se retra sere in alth camera, dar in momentul

cand cei doi boieri se gateau i ei sh se duch pe

la casele lor, una din uile laterale se deschise i
aphrand principele, zise
Arhon Bane, treci In
odaia grhmaticiei, ca am ati vorbesc.
Banul se supuse ordinului, iar Postelnicul Andro-

nake, duph ce facia. lui Caragea un complinent

adanc, i plin de linguire, phrhsi sala cu inima
coprinsh de bucurie.

CAPITOLUL III.
Romftnul i Fanariotul.

Era mai molt de o ora, de cand Banul atepta

In camera gams ticiei venirea Domnitorului . In timpul

acela, nenorocitul Vatran eimaind singur, incept a

CIO COII VECHI ooo. NOUI

se gaudi la toate nenorocirile ce apasau tara

une-ori i se ridica sangele in fata i devenea palid ca

un mort. In aceste momente dureroase, el zicea in

sine, oftand din adancul inimei Doamne! de ce
ne-ai parasit ?Pentru ce ne-ai dat in mainile acestor
oameni nelegiuiti, cari ne omoara i sufletele i
ttrupurile prin intrgile, tirania i scandalele for ?
Pang, cand vei suferi ca aceti marsavi sa batjdcoreasca biata tara noastra pe care
ai Irnpodobito
cu toate darunle dumn ezei etei tale iubiri? Scoala-te
Doamne ! Apucil in maini traznetele tale i starpete In sfaxit aceste flare
nesAtioase !D

Pe and biitranul se aflA, cufundat in aceste reflectiuni triste i dureroase, ua

Eecretariei se deschise i intra inAuntru principele Caragea.
Duo ce fanariotul. i romanul schimbara Intre
da,nii cate-va complimente de convenienta, sepusera

amandoi pe un divan, se privira, cate-va momente

unul pe altul i apoi principele Caragea zise
Imi pari cam nelinitit, Arhon Bane. Ce ai ?
Narn nimic, Maria ta.
As fi dorit sa fie precum zici dar ochii tai
turburati i fatati palita, ma fac sa, crez ca In sufletul tau se petrece ceva
neobicinuit.
Te anageti, Maria ta. Toata, aceasta tur-

burare, Imi vine dintro durere de cap de care

sufer.

Imi place sa te crez, i ca sa, te ajut a ieo

dintraceasta trista stare, am sa -ti spun un ce nou
care te va invesell.

oo

NICOLAE FILIMON

i eu ca o slugil plecatrt, a Inaltimei tale, voi

asculth cu cea mai mare bagare de seama.

Postelnicul Andronake mi-a descoperit amorul

ce de mult timp nutrete pentru fiica ta, i ma,rugat sa ti-o cer de sotie pentru
dansul mi-a spur
iarai cA, ti-a ceruto da dreptul i nai voit A-o
asculti. Este oare adevArat ?
Unul din obiceiurile mele, bune sau rele, este.
a spune adevArul nu voi, Maria ta, sa, amagesc pe
nimeni ,i cu atat mai putin pe stopanul meu. Postelnicul Andronake mi-a vorbit
despre fiica-mea, i
nu mam hnpotrivit decal o-am facut sa inteleaga.
ca nui voi da-o de sotie faxo, invoirea ei.
i ea nu-o voiete, nu este aa ?
Tocmai aa precurn zici, Maria ta.
Ei bine, Arhon Bane, zise Caragea Cu UTo

zambet plin de rautate i de dispret, acum yin eu

de ti-O cer i cata s mi-o dai.
Iti dau viata, iti dau tot ce am dupa sufletul
men, iar pe dansa nu.
Nu?
Nu, Maria ta.
Acum inteleg mai bine turburarea ta de adineaori eti i to din taraful boierilor
rasyratiti o.
Nu te juch, Insa nu cuteza a te pune cu mine
tremura de razbunarea mea. Ai uitat ca Padiahul
o Caragea
bannind a boierii comploteaz in contra sa,
exila pe V orntcul Constantin Balkceanu i pe logofatul Grigore Ghica, lax mai In
urmii chiar pe Banul Constantin Fili-

pescu, care dupa, aceea i mutt Fotino, Istoria, pag. ooo ooo.

CIOCOII VECHI I NOUI

,
oo

mi-a dat sabie i topaz ca sa v sfaram oasele cand

va veti rasvati?
tiu prea bine, Maria ta dar eu nu sunt ras -

vratitor, ci un sarman parinte careV apara pe

unica sa fiica.
i care este nenorocirea de care voieti a o
apara ?

Este aceia de a o vedea In bratele unui ciocoi

marav, care i-a baceput meseria de la lingator de
talere i, mergand din maravie In maravie, a ajuns
astazi biciul oamenilor cinstiti i al tarii Intregi. Da,
Maria ta, poruncete mai bine sami taie capul, sau
surghiuneste-ma ca pe atati alt i boieri parnanteni ai
tArei, iar nu cere de la mine sa dau de bung voie
pe fiica-mea In mana acelui neomenos care prada pe

vaduva i pe sarac fara cea mai mica mustrare

de cuget.
Caragea cu toata furia de care era stapanit, nu
raspunse nimic la toate infruntarile ce arunch bah-Maul cu atAta aprindere i
curagiu asupra favoritului sau el era om politic, i nu voia sa mai alarmeze din
nou poporul In contra sa, prin surghiunirea cutezatorului boier. Motivul ce-o
indemna Si
mai mult la prudenta, erau tirile cele rele ce primea

pe toata ziva de la Constantinopol. Ast-fel dar ti

ascunse mania cu fineta aceia proprie fanariotilor
.s.i luand de-odata un aier mai vesel, zise
Daca toate cate mi spusei despre postelnicul
vor fi adevarate, cata sati marturisesc ca ai dreptate sa -o urasti atat de mult.

Tot ce am spus Mariei tale este adevarat.

oo

IcuLAD riumoN

Ai dovezi ?
Aici nu Incape dovezi. Ia-i husinetul din mana

i vei vedea cum va veni tara intreaga cu jelbi

impotriba lui.
Voi asculth bunele sfaturi cemi dai oo voi de-

parth de la curte i voi trimite oameni domneti s

eerceteze si sa despagubeasca, pe saracii jefuiti de

dansul. Tar to ca un boier credincios ce eti, de

astazi Inainte nai a to teme de nimic.
Batranul pArasi curtea domneascli i se indreptA

catre casa sa. Dar pe cand butca sa trecea pe ulita

elaulor, Ii intalni Postelnicul Andromache Tuzluc
care, salutAndu-o pang la pAmant, lua drumul catre
palatul princiar ca sa afle resultatul stratagemei sale.

CAPITOLUL IV.
Chera Duduca.
Trecuse douil luni de la Intrevorbitea dintre principele Caragea si Banul C...,
rtra ca secretul ei

poata fi cunoscut curtezanilor si boerilor. Toti se

intrebau despre acest secret, caci pe timpul acela
ca si tot-dauna, secretele de cabinet interesau pe
toti si erau comentate de curtezani In toate modurile chiar postelnicul Andronake,
favoritul lui Caragea, cand era Intrebat in aceasta cauza, raspundea
evasiv si mai mult prin gesturi.
Se observase Inca o mare schimbare In felul de
viato, al Postelnicului casa lui, care Inainte de acest

Coooooo VECHT o NOt I

oo.

eveniment era frequentatA numai de oameni ce veneau sa Implore vre-o favoare de la

dansul, devenise in urma o case publicoo, in care intrau cei mai
desfranati juni fanarioti i romani. Mese le si seratele
ce dadea fanariotul apropiau in splendoare i in bo-

gatie pe ale lui Caragea stapanul sau.

Cine sa dedat cat de putin cu plAcerile vietei
desfranate, cunoate prea bine ca, femeia joacA, rolul

cel mai principal inteinsa ea singura prin fatalul

ei dar fermecotoresc, poate sa arunce un val de
poezie asupra acelor placeri mincinoase care duo
Fe nesimtite pe biata juniihe la baracie, la vetejire,
la despoiare, i de multe on chiar la o moarte
premature.
Postelnicul Andronake se arunca in bratele des-

franarei cu o furie nedescriptibilti un fel de pornire furioaso i nesocotita oo

facea st, caute pretutindeni, nu inimi de iubit, ci victime ale placerilor
sale, atrase in lanturi prin iprocrizie i minciuni.
Dar natura a, pus ainorul in inima fie-carui om.
Aceast,a pasiune ceizeasca sau infernala, care une-ori

ne Malta, iar alte ori ne degradeaza, nu poate sa

se manifeste cu tarie de cat numai pentru un obiect
oare-care. Muzica, poezia, pictura, architectura i in

fine tot ce este frumos in natura, place mai mult

sau mai putin fie-crtrui om el trig, nu poate sa se
declare cu statornicie de cat pentru una din aceste
arte, i numai pentru dansa va avea o afectiune
durabila. Tot asemenea se urmeazA i cu pasiunele
amoroase ochiul nostru este lacom, dorintele se
manifestA in not abia ce zarim o juna, femeie placuta

oo

NoCOLAE PIM MON

dar acest neastampar nu este amorul, ci o furie,
un delir momentan caci pe data ce dorinta care
ne-a aprins imaginatiunea, se afla Implinita, ne linitim si mai adesea cautam
mijloace ca sa ne desfacem de obiectul ce o aprinsese. Amorul eel adevarat, care
face sa palpiteze inima i tnalta spiritul,
nuoo putem da de cat unei fiinte pe care i-o alege
inima noastra.
Fanariotul, de i depravat pang la extremitate,

poseda Inca o scanteie de amor In inima sa, i

aceasta oo facea nefericit chiar in mijlocul celor mai
maxi veselii.

Intro sear el se intorcea de la Cotroceni uncle

fusese trimis de strIpanul sau ca sa dea nite scrisori
viziriale unui Deli-Bava trimis intradins de Sultan

ca sa omoare pe Rami-Pap, ce se intorcea atunci

din Rusia .
Orele noptei erau Inaintate pe cer se aflau o multime de nori mici, care impini de
va,nt, aci acopereau luna i faceau s cada, pe fata pamantului un
intuneric adanc, aci iarai se desparteau i formau
o multime de grupe care, luminate de palida lumina
a lunei, prezintau privirei o panorama fantastica irapitoare.
In momentele acelea postelnicul Andronake trecea.
I Rami-Paa luase mare parte la revolutiunea Ianicerilor in contra
lui Mustafa Baractar, i fugise in Rusia ca sari scape viata. Sultanul
Mahmud cunoscand meritele acestui Page i relele ce putea
pri-

cinuiascl extstenta lui in Peteisburg, ii scrie de mai multe on sl se

intoara in Constantinopole i induplecandu-o,oo omora Impreprul Sucu-

retilor tocmai tend se preghtea sa intre in acest ora.

CIOCOII VECHI fjo NOUI

oo

pe ulita Izvorului calare pe un armasar arabesc i

Insotit de patiu tufeccii dar pe cand cugetarea i
privirea lui erau absorbite de frumoasa panorama a.
cerului, o voce Incantatoare strabatil auzul sau el
se opri din tale i asculta cu mare atentiune fru-

mosul cantec fanariotic ce Incepe cu cuvintele

acestea
OPEr.POV CFoo

ooo veoo.o.g. D,xpov

a caruia melodic plina de pasiune fiind cantata cu

multa arta, produse In inima lui un efect extraordinar.

Incantat de exclamatiile amoroase de Care este

plinA aceast cantilen i, se apropie de ferestrele casei
din care ieeau suavele accente, i vazit cu destula
surprizA o femeie juna ca de doua-zeci de ani, foarte
frumoasa, ezand rAsturnata pe un divan de malase
Si cu pIrul ei eel negru undulhnd In neoranduiaoo.
Camara de borangic, singurul vestmant ce acoperea

trupul ei, era atat de transparent In cat lash s se

vaza un piept mai alb de cat marmora, o talie de
nimfa. Ochii ei cei negrii i plini de vapaie amoroasa, absorbiti acum In
arzatoarele visari ce deteptau In inima ei dulcele accente ale melodiei, pareau ca
cereau o dulce mangaiere la chinurile ce
ea suferea.
Cantul Sncepu sa devie din ce in ce mai slab
tambura Yi cad din maini o frumoasa juna adormi
hate poza atat de rapitoare In cat ar fi putut sa
piarza mintile celui mai stoic dintre filozofi.
Grecul se deteptA din letargie i dupa ce lua

oo

NICOLAE FoLIMON

seama bine la pozitiunea localitAtei, se IndrepUi Mire-

Curtea Domneasca, dete socotealg, de misiunea sa

o Intorcandu-se acash la dansul, petrech. toatA,
noaptea gandindu-se la femeia ce-o Incantase.
A doua zi se scula foarte de dimineatA i se cobort In gradino, ca sai rAcoreasca
pieptul de flacarea ce-o ardea dar pe cand se plimbh cu pai re
pezi i cufundat In ganduri, el ztri pe unul din oamenii curtei sale i fi chemA la
sine. Sluga dupa
cate-va salutari adanci, se puse dinaintea stapanului
sAu cu mainile la piept i Infipt In pAma,nt Intocmai

ca o statuie.
Postelnicul it privi cu atentiune apoi dupti, ce se
mai gandi putin, zise

Ioane, am sa to Intreb oeva.

Poruncete, prep milostive cucoane, oi sunt
gata a faspunde.
Cunoti to mahalaua Izvorului ?
d cunosc.
Bine ?

Foarte bine.
Dar pe ipochimenile ce locuiesc TntrInsa ?
Pe toti, milostive cucoane, pang la carciumari
i bacani.
DacA este aa, spunemi care este cea mai
frumoaso cucoana din mahala ?
Sunt mai multe, milostivui meu stapan.
Asta se Intelege, dar eu voi simi topui care
este cea mai frumoasa din toate ?
Este cucoana Duduca, fiicalni Mihale Cioho dant.
i unde locuiete aceasta frumoasa cucoana ?

CoOCOII VECHI I NOM

oo
Ea locuiete ImpreunA cu tatil-sau In nite case
boiereti peste drum de biserica Izvorului.
Casa are douA ferestre c,o cafaz In fata ulitei,
nu este ala ?
Intocmai precum ziceti.
Ia spunemi acum ceva semis despre boiul i
frumusetea ei.
Este frumoasa, ca o za,nk inalti si subtiricA
fata o are mai alb de cat zkpada obrajii Ii sunt
rumeni ca douri, mere domneti are ochii magi i
negri ca murele sprancene negre i imbinate buzele ei sunt ca mArgeanul, iar
dintii albi ca fildesul
i peste Coate aceste daruri fireti, cantA din gurk

i din tamburrt Intocmai ca o Hanina de Sarai.

Bravo Inane, aferim! Ai raspuns tocmai dupes

dorinta mea. Acum dacA voieti sk to arAti slugl

credincioask, vei to ca sA mi -o dai In mink, i eu
Iti voi rAsplatl osteneala cu cinci-zeci de mahmudele.
SA trAieti milostive cucoane, Intru multi ani.
i de-odata cu vorba, sAruta mana stApanului i se
depti rtes.

Putin dupes, aceasta, Postelnicul deveni posesor al

acestei rare frumuseti i Incepa sa petreaca o viatk

plink de dulceatA In bratele amantei sale.

SA oAsAm deocamdatit pe fanariotul nostru ador-

mit In bratele odaliscei sale sk nu-o rupem de la

aceastA fericire iluzorie, cAci el peste putin o sA se
detepte intro lume realA, plink de amAgiri i mizerii iar pang atunci not sa, dAm
cititorilor notri

o ideie despre cocheta i ambitioasa greack.

AceastA Venerk orientalii, ieita din rAmAitele

oo

NICOLAE FILIMON

spulberate ale populatiunei grece din Fanar, precum

odinioarA steamoma sa zeiasca ieise din spumele
-vanturate ale mArei, avea o frumusete perfectA, o
inteligenta vie i un spirit fin, iscusit. Viata cea
plinA de rasfathri pArinteti ce petrecuse din primii
ani ai copilariei sale i lipsa de educatie, facuse sa
se devv.aleasca IntrInsa o multime de dorinti nepotrivite cu pozitiunea ei
sociaoo., Iubea luxul cu deosebire Si placea foarte mult viata sgomotoasa Yn
fine toata fericirea ei sta In Implinirea faxo, Intar.ziere a celor mai mici i mai
extravagante capritii.
Ajungandin floareajunetei, ea devenise un magnet

care tragea spre sine toate privirile i toate dorin-tele tinerilor din Bucureti. Nu
era, seara, lasato, de
Dumnezeu, In care s nu se cante sub ferestrele ei
cele mai pracute serenade. Poetii timpului secase
nesfaritele comori ale Inchipuirei for fara ca odele,
elegiile i aristochidele for sh gaseasco, In inima va-

nitoasei femei alt-ceva de cht o stances de granit

de care se sfaramau poeticele for silinte, fAra, s
produces eel mai imc efect.
Un singur june izbuti sainmoaie, inimaei de piatra,

dar nu cu stihuri nici cu chntki, ci numai cti, era

fiul Domnitorului de pe atuncj. Acest nou Paris
o In conchistele amoroase ale acestui frumos Beizadea, dam
aci una ewe a facut mare sgomot in societate. Acest june se Inamorase Cu o cucoanA
de cele marl, si orbit de aceasta pasiune se ducea mai In toate zilele i Inert de
doull. on pe zi a o

Sotul ace-itei cucoane ne mai putand suferi dezonoarea, lua deciziunea extremes de
a omori pe infamul amAgdor

at consoartei sale. Ast-fel dm, dupes ce hies toate precautrunile necesare, se

ascunse intruna din odfile casei sale i it surprinse. Beim-

CIooooo VECHI T NOM

oo

care a facut pe mai multe Elene din Bucureti

lase pe Menelanii for cu buzele umflate, IndatA ce

vazil din intamplare pe juna greaca, fi arunca o

domneasca privire care o facu sa cada, ametith, la
picioarele sale. Amorul acesta nu fu decal un vis
frumos dar efemPr, cAci Beizadeaua, dupA, cei indestulA capriciul sAu de un moment,
pArasi pe juna
fanariotA, lasandu-i chinurile unui prim amor ce o
amAgise i dorul nestins al viselor de aur ce o dez-

mierdase In trecut.
IatA starea morala, in care se afla Duduca In seara
aceia ca,nd o vazu pentru prima oaro, Postelnicul si

se inebuni de dansa.
Amorul eel Infocat al Postelnicului, pozitiunea
strAlucito, ce avea el la Curte i cheltuelile cele maxi

ce facea pentru implinirea dorintelor acestei vauitoase femei, filry de ajuns ca sa

uite pe Beizadea.
Ea trAia acum o via foarte dulce i placutA. Diamantele o rubinele, stofele de
mAtase tesute cu aur,
alurile de Persia, slugile, trAsurile, armasarii i or-ce

poate dori o femeie, ea le putea avea pe data cei

arAta, dorinta.
dea uitand tot prestigiul puterei sale sari pe fereastra o numai ast-fel
se putit apara de lovitura a doua gloante Indreptate asupro,o. Prineipele Caragea
afla despre aceasta Intamplare, dar nu lua nici o mAsurit in contra cutezatorului,
carele dupa ce goni pe femeia cel dezo-

norase, plea. la moote i pus in fruntea unei legiuni de ainauti,

atepta, cu nepasare razbunarea Domnului Caragea
Exista i o baiada in care se explicit foarte bine acest eveniment,
dar expiestunele obscene ce cuprind IntrInsa ne opresc a o publica.

oo

NICULAE numox

In primele luni ale acestei legaturi sufletul Du-

ducai nu fu turburat de nici o pasiune contrarie

amantului sau, dar aceasta nu tinn mult time. Inima
femeiei chiar de se poate ameti uneori de ambitioase aspiratiuni la nArire, la
bogatie i la alte va-

nitati atat de placute sexului femeiesc, dar ea se

deteapta apoi cu pasiuni mai taxi, mai neInfranate.
Ast-fel se Intampla i cu frumoasa noastra eroina.
Nature. a facut din inima femeiei o carte scrisri,
cu litere
cabalistice, pe care Inamoratii, In vanitatea
.,
i egoizmul lor, cred ch, o citesc i o Inteleg in
realitate inso, sunt oarte putini aceia cari pot zice-

cu drept cuvant ca au descifrat acele ieroglife de

care atarno mai adesea fericirea i nenorocirea oamenilor i aceti favoriti ai
soartei nu sunt totdauna
cei nobili i avuti, nici cei frumoi sau cu spirit, ci
uneori cu totul din contra, caci amorul este o fiinta
curioasa sa zis orb, dar i data vede. trebue sa
marturisim ca, foarte mult -Ii plat lucrurile bizare,

Postelnicul Andronake credea ca descifrase logo-

griful din inima grecei, dar se amagea, sarmanul,

caci meritul acesta era pentru moment rezervatunui
june obscur, ce abia pusesepiciorul pe prima treapta
a ierarhiei boiereti.
Locuinta In care fanariotul pusese pe amanta sa,
era, situata In strada Calitii. care pe timpii aceia devenise foburgul favorit al
nobletei i al amploiatilor

de toate gradele.
Julia greaca simtea o placer din cele mai maxi
a privi de la fereastra pe toti trecatorii, de la Velitii boieri cu brirbile abbe i
cu caciuli de samur,

CIOCOLI VECHI I NOUI

oo

pang la Calemgii i Iamagii cei cu ilice In patru

colturi o rai pe cap chinezete.
Un june din acetia ce sub costumul slu ridicol,
ascundea, o figurri, cal se poate de plAcuta, va,zu
pe greaca noastra, i se amoreza, de dansa.
Tantirul calemgiu incepa s treacA noaptea pe la
ferestrele femeei ce-o Incantase, i sa-i faca, sere-

nade, acompaniate de oftAri amoroase, care erau

In stare sa, topeaseit, de compatimire inima chiar
a statuelor de marmorA.
Juna greacA nu lasa pe calemgiu sa, ofteze mult
time, ci se Envoi cu placere a da gratis fericirea
ce o vindea foarte stump Postelnicului.
Trebue sa, adAogAm insa, ca, calemgiul era, foarte
Tnfocat i nesocotit fa amorul sg,u. Aceste cloua calitAti, funeste amorurilor
clandestine, facura pe Ina-

morati sa, cante, sA, joace i so, se expuna In tot

chipul, farA de a se gandl ca, pot fi observati. Cu
toate acestea ei se inelau zgomotul serenadelor
i sorbAtorilor detepto, atentiunea vecinilor i vestea
merse pa,no, la Postelnicul. Inima acestuia se aprinse

de gelozie i vAzand ea, acea pasiune culpabila,

In loc de a se Infrana, cretea, mereu, el venl Intro

seara furios i, intrand In camera amantei sale,

ezii pe divan, macar Mea, sa o salute.
Greaca pricepil foarte bine de unde venea agitatiunea i neobicinuita purtare a
amantului ei, dar
voind a se Incredinta, i mai bine, se prefacil ca

na observat nimic i luand un aer nevinovat i

plin de gratie, II. stranse In brate i-lsArutrbpe frunte.

Acest fall sarutat irita, i mai mutt. pe amantul

N Filimon.

Ciocon veclu i nom.

oo

NICULAE FILIMON

amagit el o respinse din bratele sale cu. furie ea

se prefacii ca plange, dar vazand ca nici prin mijlocul acesta nu poate face pe
amantul ei a se eplich, caza In genunchi dinaintea lui i cu ochii
tnmuiati In lacrimi mincinoase ti zise
Ce ai, Cucoane Andronache, de eti, atat de
suparat pe mine? Spune ce ti-am greit ?
Mo, tntrebi, nemultamitoareo, ce mi-ai greit?...

i ce greala mai mare puteai face de cat

aceia de a ma necinsti pe mine, Postelnicul Andromache Tusluc, favoritul lui Voda,

pentru un calic
de calemgiu? Pe mine care te-am scos din trente,
te-am facut cucoana mare?...
Eu te-am necinstit !... Ti-am calcat cinstea?
Dal... Mai necinstit toata lumea tie a,ceasto
marava fapta.

Sa nam parte de viata mea, sa, numi ajute

Maica Domnului, data Iti voiu fi calcat cinstea !
i de odata cu aste fraze, se repezi cu o disperare prefacuta i luand imaginea
Maicei Dornnului o saruta cu multa devotiune, ca so atesteze
inocenta ei.
Sa paraseti casa mea, muiere prefacuta sii,
te duci la calicul de calemgiu, auzit-ai tu?... Maine
dimineata sa nu te mai gasesc aici ca te voiu omort !
Napuca sa sfareasca bine aceste cuvinte i vicleana amanta caza jos leinata.
Postelnicul luand de adevarat acest lein, pierchl
furia de mai inainte o printrun salt repede, o lua

In brate i o puse pe divan apoi chema slugile

i-i dete ajutorul necesar.

CICOH VECHI kft NOUI

oo

Iscusita femee famase In aceasta stare de letargie prefacuta Oat And vazh. pe
Postelnicul
plangAnd ca un copil cerandu-i iertare c a oAnuit un moment virtutea ei apoi se
prefacu co,
se deteapta din lein, i prin aceastrt ingenioasA
manevra,, nepoata Evei izbutl de a manta din pomul vietei, Mr de a pierde raiul ca
strgbuna sa.
CAPITOLUL V.
Educatiun e a ciocoiului.

Lectorii notri cunosc foarte bine agitatiunea in

care am lAsat pe PAturicA in primal capitol al

acestei scrieri tiu aseinenea ambitioasele lui visuri i marea sete de bani i mArire
ce it munceau.
Este datoria noastra acum sa le spunem mijloacele intrebuintate de dansul pentru
realizarea acestor aspiratiuni.
Mild acest arpe veninat cAlca, pragul casei fanariotului, el intro in al doua-zeci
i doilea an al
vietei sale. Educatiunea lui intelcctualg, se compunea
din citire i scriere in limba romaneascA, i oare-care

inceputuri slabe din limba greacg, moderna Oa s

face jalbi cu pilde din scriptura,,pitace, volnicii, cotastio de lode i alte forme
cancelarice obicinuite
in timpii aceia mai tia, i Inco, foarte bine, sa tortureze pe nenorocitii tArani,
puindu-le oua fierte
la subtiori i dandu-le fum de ardei la nas, ca sA,

le is i cea din urnag, para din punga.

Dar aceste talenturi nu-i mai serveau la nimic in

oo

NICULAE FILIMON

noua sa caries el cat sa, se instruieze in ipocrizie i intrigA, i aceste daua mari
mijloace de
parvenire nu se desvolteaza, nici nu se pot perfection

de cat prin InvAtaturA. Puiul de ciocoi simti de

sine-i acest adevar i hotAri so-o puie In lucrare.
A doua zi dupes sosirea lui, Postelnicul II themes
la dnsul ca s-i examineze spiritul i inteligenta
spre a vedea de poate face ceva dintrinsul iar
and vent Inainte-i, ii zise cu un ton ingmfat,
dar dulce
Cum to numeti, baete ?
Constantin, cocoane, dar tata -meu omi zicea
Dinu.

tii ceva carte ?

tiu s citesc i so, scriu.
Romanete, nu este ma ?
Da, blagorodnice seapane.
Alt-ceva mai tii ?
tiu sa fac Impliniri de bani am fost cu vinariciul, cu oeritul i cu fumAritul o.
Asa de Omar ?
Da, stapane tata ma lu cii dansul prin
judet de-i ajutam la taxidarie.
I Vrniiritul, oeratul i fumeiritul erau dajdii indirecte ce plateau
particularii catre stat sub numele de vindriciu domnesc, era dator
fie-care stapan de vie sa, dea din zece vedre, una, afarit de privilegiatt p
scutiti cu hrisoave domneti. Oeritul era o dajdie pentru care
se platea de fie-care vita mare i mica cate cinci-spre-zece parale
funzaritul astmenea era o dajdie ce platea stapanii de pivnite i carciumi. Aceste
dajdii se vindeau la particulari i ei e adunan prin
oamenii for numiti taxidari.

CIOCOII VECHI I NOUI

oo

Da, ceva elinica, te-a invatat tata-tau ?

De ! ce sa, zic, staphne ?... Ma cam price? pu-

tintel. Am invatat Pedagogia o Eclogarion din

scoarta pang in scoarta dar tocmai child era sa
incep la Grammatiki ma trimis la inaltimea voastra.
Fanariotului ii piaci naivitatea ciocoiului iar

mai cu seama pompoasele titivri ce-i da cu atata

prodigalitate i avea dreptate, caci nu este om
caruia sa, nu-i plach un titlu pe care nu-o merita
dar la care aspirh foarte molt. El zambi cu bunatate i zise ciocoiului
Sa tii baete, ca de asta-zi inainte am sa te
iau sub Ingrijirea mea. o sa te dau la coala domneasca, sa inveti carte greceasca
multa, ca sa, te
procopseti. sa te faci om. Slujba ce ai sh-mi faci
este aceasta dimineata sa vii sa ma freci la picioare, sa-mi ajuti sa, ma imbrac,
sa-mi dai de
spalat, sa-mi aduci dulceath, cafea i ciubuc iar
duph aceia sa te duci la coala sa inveti. Ai auzit ?
Ai, du-te acum de-ti cauta de treaba.
Din ziva aceia Paturica se puse pe invathtura Cu.
o silinta, extraordinara, i in mai putin de doui ani

Invata limba greceasch ca un sofologiotatos dar

el nu se multumea numai cu atat. Cei folosea

lui cunotinta unei limbi moarte i a literaturei ei
atat de antipatica caracterului iintentiunilor sale?
Omer, Pindar, Sofocle, Euripide, Anacreon, Sapho,

etc., suet buni pentru femei i oameni afemeiati,

zicea ciocoiul in sine cu dispret.Mie imi trebuesc
cărți care sa -mi subtieze mintea, sa ma invete mijlocul de a ma ridich la marire.
Plutarch imi vine la

oo

NICULAE FILIMON

socoteala, Comentariile lui Cezar, Istoria omenirei.

Vietile marilor barbati din veacurile trecute i

acelea In care traim, iatA cărți pe care citindu-le
cine-va, poate ssa zica cu cuget ImpAcat ca nu
i-a pierdut timpul In zadar.
Cu asemenea reflectiuni jilted, el In casa uncle
Ii avea fanariotul biblioteca o i alese tot ce goso
IntrInsa mai bun. Intre alte cărți, gAso un tractat
de fisiologie ,i operile lui Machiavel, pe care le
citl i le studia cu mare bAgare de seama In
fine, facii tot ce putu spre a deveni perfect in
arta ipocriziei i a perfidiei.
Se zice ca vointa tare i statornicg, Invinge toate
obstacolele. Nu ne putem pronuntA, asupra acestei
maxime zicem numai ca Prtturica ar fi fost In

stare s dea contimporanilor sai o dovada stralucitA ca ea se realizeaza Cate data.

Picatura gAu-

rqte piatra, zice un alt proverb.

PAturid, erh, In adevar un om extra-ordinar. El
Ii luase hotararea, de a deveni om mare, i nici un
obstacol nu puteh so-o abath, de la aceastA, idee, fixa.
o Pe acei timpi, ca i In zilele noastre, bibliotecile erau la
jumi formau muck lefi pi spudaxiti, aveau ate o biblioteen format din cele mat buns
cărți ale timpului, pe care nu le
citlau nici odatl Bibliomania era atilt de Intinsa Incat multi din cei
aprini de aceasta patima, nevoind A sacrifice bane i timp, chemau
modli

cate un pictor meter i le zugravea prin saloane i camerile de studiu

ate o biblioted de minune, In care se gasea tot ce ne-a oosat mai

sublim gandirea omeneascri, dela creatiune i Omit In timpii lui Ca-

ragea Judecand intre oamenii can au biblioteci i nu le citesc o

intie care le an numai zugrAvite, en cred mai cuminte pe cei din
ui ma.

CIOCOII VECHI

I NOUI

oo

Ca slugh, era dator sa lucreze mai multe ore pe zi

i a se supune la toate slugile cele mai vechi de
eat dhnsul ca ambitios sates sa Inv carte multh
precum Si zise fanariotul, i sa se sileasch a Tulaturh toate obstacolele ce
Inthmpinh in calea ambitiunei sale. Cum putit dar sa invingh atatea
greuthti i sa lash, triumfator ?
Tata modul ce intrebuinth. Cand se crapes de ziuh,

Papurica se aflh laugh, ua Postelnicului stand in

picioare spre a Implini cu exactitate ordinele stAphnului shu. Pe data ce
fanariotul se detepth, el intrh
in cash, oo fresh pe picioare, fi ajuta sa se Embrace,
Si da de sphlat, fi aducea dulceath, cafea i ciubuc.

Toate aceste rnici servicii le executes cu cea mai

mare iuteala,, gratie, i cu un fel de afectiune ce
fAcea pe fanariot sh-o creazh, de cel mai Icredincios

i devotat dintre servitorii

Dupes ce plech boierul din curte, se ducea la vataf
i

facets o multime de linguiri apoi cluph ce-i spala,

feligenele de cafea Si curates bine ciubucele, se Inchidea In camera sa i se da cu

totul la citire i la
meditatiuni petrechndu-i astfel timpul phnh, la ora
pranzului, cand, dupes obiceiul sau, se aeza, pe trep-

tele scarii dela intrarea easel, cu cate o carte In

rnanh Si sta acolo panes ce venea staphnul sau
iar dupes aceia and edea la mash el Y i lua locul
printre servitori i se silo, sh, Intreach, pe toti in
izel i activitate.
Osebit de aceasta, el se purth cu mare amabilitate chtre toti servitorii casei,
Para exceptiune Si

oo

NICULAE FILIDION

ajuth la lucranle for si le Implinea toate dorintele,

puindu-se mijlocitor intre dhnsii si Vataful de curte.
AceastA purtara facii pe PoturicA s fie iubit i

adorat de toate slugile, afar numai de votaful

curtei, care intelegand foarte bine ghndurile lui,
se prefacea cg, nu bag de seam nimic si oo
spiona in tacere.
In timpul acesta se IntamplA cearta Postelnicului
cu amanta sa, saujurAmintele si istericalele prin care

ea isi probes inocenta. Bietul om o iubia foarte

mult, si spre marea lui nenorocire era gelos ca un
turc. Astfel dar dupa mult chibzuire si reflectiune,

se decise a o pune sub privegherea unui Argus.

oooo,sura nu era rea, dar prezinth marl dificultAi in
privinta alegerei unui individ care A, implineascil
acest important serviciu. Prima ideie ce i se infAtisa
fu de a o pune sub privegherea unei femei batrame
dar dupil ce mai meditA catva timp, isi zise In
sine-si incrunthndu-si sprincenile Muierele cele
bAtrilne se conrup foarte lesneo. Se gandi sa, aduco,

un eunuc din Constantinopole, dar lepoda si aceast idee, cAci sties din Incercare
cat pretuieste
si credinta eunucilor.
Obosit in fine de a cauth si a nu ghso vindecarea
grijei ce-o musch, se lases pe sofa ofthnd din bAie-

rile inimii dar dupA ce se mai gandi un minut,

se soul cu repeziciune si bMil in palme.
La acest semn de chemare, intrebuintat foarte
mult pe acei timpi, usa se deschise si intr. PAWrica cu ochii plecati In jos i cu
fata mai umilita

de cat a unui calugar,

CIOCOII VECHI I NOUI

oo

Fanariotul it privi cu multumirea ce simte tot

omul cand gasete aceia ce a cautat, apoi zise
Apropie-te Dinicule, cA, am s-ti vorbesc.
Poruncete stapane, zise prefacutul ciocoi
inaintand catre stApanul sau cu mainele puse pe
piept i cu ochii plecati cAtre pAmant
Ia spune-mi, Dinicule, cum. trAeti tu In

curtea mea ? Te multumeti cu bucatele cu care

te hranesc i cu hainele cu care te tmbrao ?
Foarte bine stapane nu sunt vrednic s
multumesc lui Dumnezeu pentru marea bunatate
,ce ai aratat i arati pentru mine.
Ia spune-mi acum, ma iubeti tu pe mine ?
Te iubesc stapane, mai mult de cat pe tata-meu.
Fanariotul surase cu ingamfare apoi dupA ce-i

rasuci negrele sale mustati zise

Asculta, Dinicule. Am sa,-ti tperedintez una
din cele mai mari taine ale sufletului meu bag
Ins de seama sa, ma slujeti cu dreptate, caci
Intralt chip nu numai cg, vei pierde nadejdea de
prieopseala ta, la care ma gandesc de atata vreme
dar te voi i pedepsi Elea mila.
Iti jur, stapane, sil te slujesc cu credinta, la
on -ce imi vei porunci.
Ei bine, Dinicule, asculta. Cunoti tu pe Duduca?

Nu o cunosc stapane.
Cum se poate, ssa nu cunoti tupe tiitoarea mea?

In adevar, stapane, nu o cunosc,

Asta nu face nimic. Duduca este o fatA, foarte
frumoasA pe care o iubesc pana la nebunie ifiind-co,
o fate ca dansa poate sa placa i altora, mam gandit
oo

NICULAE o!oLIodON

ch, nar fi rhu a o pune sub privegherea unui om

credincios. Ai, ce zici to ? bine mam Bandit ?
Foarte bine, stapane. Paza bung trece primejdia rea, zice parimia.
De i Duduca mea este foarte inteleapth, i
nam simtit panh, acum nimic despre dansa...
Aa este. blagorodnice sthpa,ne, ai dreptate.
Dar pentru mai mare siguranth te-am ales
pe tine ca sa, o ph,zeti.
Cand este vorba sh te slujesc pe Domnia ta,
stapane, sunt gata a trece chiar prin foc spune-mi
numai ce am sa, fac i vei vedea.
Aferim, Dinicule, aferim sa, trhieti copilul
meu eine nu slujete cu zilos pe stapanul shm, pe acela,

nu-o pazete Dumnezeu. Duduca mi-a spus ca -i trebuia un fecior cath dar sh te muti
cu locuinta la
Ansa i sh treci In fata ei ca o slugh credincioask
sh, o asculti la on -ce iti va porunci, sh, te prefaci ca

nu bagi de seam nimic, ca nu vezi i nu auzi

nimic, i sa vii in toate zilele la mine sh-mi spui
tot ce se va, petrece in casa ei, farh sh treci cu
vederea eel mai mic lucru.
Voiu urtna, intocmai poruncilor blagorodniciei tale, i ma voiu sill cat voi putea
ca sh mg,
fac vrednic de increderea ce ai In mine.
Sh, trhieti, copilul meu. i de-odath, cu vorba,

Ugh, mana in buzunarul anteliului i scotand

cinci-zeci de rubiele, zise

Tine, Dinicule i A

fii cu minte, ma intelegi to ?

Phturica,.ca ciocoi fin ce era, ingenunchih, di naintea,
fanariotului, ti shruth mana cu cea mai mare umil i nth,

CIOCOII VECHI oo NOUI

oo

i Mai sa caza, din ochii sai de arpe doll lacrimi

de acelea ce .In aparenta arat o inima, plina, de re-

cunotinta, dar In realitate nu sunt de cat plansul

crocodilului prin care amagete victima sa.
Dupes aceasta scenes de tartufism, jucata cu atata
maestrie. ciocoiul parasi camera stapanului sau i

intra Intra sa.

Liber acum de povara simularii, incepti a se preumbla prin camera cu pai rari i
precipitati. Trasurile

fetei sale luara un aspect straniu, ce lash sa, se zareasca, uneori, expresia unei
nespuse bucurii de all
vedea implinite dorintele de atata timp cate-odata

un nor de neincredere In viitor, schimbh intro

clipii, fata fizionomiei sale apoi iar cadea intrun

fel de apatie, din care trecea u iuteala la o fioroasa, i amenintatoare veselie.

Aceasta, criza morales VIVI cate-va momente, iar
dupa aceia, fizionomia ciocoiului se lumina i cu,
linitea ce-i redase increderea In sine i In dibacia
sa, el exclama cu bucurie data-ma In sfarit ajuns
la tinta dorintelor mele ! Am In maini pe tiitoarea
Grecului, patima lui cea mai de capetenie In sfarit
am cheia acelui stralucit viitor pe care Il visez de

atata timp. Ce fericire, ce nepretuita fericire !...

Aceasta este o cheie cu care cineva deschide portile
raiului... i de ce nu?... Eva a scos pe Adam din
rai ca sa dea prilej altei femei a-o deschide mai In

urma. o femeie a facut pe Greci, dupa cum zic

c. artile, sa se bates zece ani de-a randul. Favoritele din

harem tin In manes soarta Imparatiei turceti chiar

aici la not vedem pe Domnita intorcand curtea i

oo

NICOLAE FILIMON

-tam intreagrt dupes placerea ei. i data ea a facut

pe stapanul meu din Ciohodar, Postelnic mare i
Camara, de ce oare Duduca s nu faces din mine
un am puternic, fericit ? Pildele nu ne lipsesc. Cati
au lost ca mine, ba Inca i mai ran de cat mine !...
Caci slava Domnului nu suet tigan, i cu toate acestea

prin muieri i alte marafeturi ciocoieti, chiar i tiganii au ajuns azi la not in
protipendada, in cat nai
incotro sa te intorci de Postelnici, Logofeti i
Vistieri. Prinde inima dragul meu Paturica! Maine

vei pune ilsicta in cap, si de va vrea Dumnezeu

en tine, nu va trece mult i vei avea moii, tigani
Si averi nenumarate, i vie atunci tine -va sa-ti

ceara socoteala despre mijloacele prin care ai

dobandit toate acestea ! Vie, de va putea !
Pe cand Paturica, ii trees in imaginatia sa aceste
realizabile visuri, ua camerei sale se deschise i

intra un tigan inauntru.

Ce cauii aici, cioara ? zise ciocoiul suparat.

Ma iarta, Logofete Dinule, dar am venit

sati dau o carte de la babaca dumitale.
Ado incoace cioara, i piei din ochii mei.
Tiganul se retrase i Dinu Paturica deschizand
scrisoarea, city cele urmatoare
Cu parinteasca dragoste ma inchin, dumitale,
prea iubitul men fiu.
Tata doi ani in cap de cand te-am dat pe pricop-

seala la postelnicul, i nu vaz nici un spor de la

tine aceasta ma pune In mare aporie. Se vede ca
tu in loc sa te sileti a ei la obraze, umbli hai-

oo

.CIOCOII VECHI I NOM

tmana pe poduri cu derbedeii. Bagati mintile In

cap, mai Mete. vezi ca eu swat batran i sarac,.
sa, nai la mine nisi o nadejde. Cum Iti vei aterne,
aaa vei dormi, auzitu-mai? Scrisoarea ceti empericlisesc, este care d-lui
Postelnicul sa i-o dai ne-

greit, caci IntrInsa Ii vorbesc pentru tine i IL

arog sa, te pue In vre-un mansup.
Al tau Area dorit parinte
Treti Logo fat Ghinea Pt-darted of Bucov sud Saac.
oooo, Mai oo.

Dupa ce Paturica cal aceasta, scrisoare, scoase

calimarile dela bran se aeza, pe un scaunel i puind
pi ciorul clrept peste cel stang, scrise raspunsul acesta

Cu fiasca plecaciune,

Parinteasca dumitale scrisoare dela oo zile ale.

lunei lui Maiu, am primito cu nespusa veselie i
mam bucurat din rarunchi ca te afli sanatos, caci
eu, din mila cerescului parinte, ma, aflu Intru toata
cintregimea sanatatii. Bucura-te taica i iara-i bu-ocura-te ca, de i am slujit doi
ani la Postelnicul pe
Imbracaminte i mancare, i mi-am plecat capul la
toti calicii falai osebire, dar acum, slava dornnului,
earn pus mana pe paine i pe cutit, am oprit roata
anorocului nam sa ma, mai tern de nimic.
Postelnicul ma ales sfetnic de taina al sau, i
ape negandite mi-a Incredintat o taina grin care In

putin timp poci sa ajung om mare. Atat de o

cam data Iti voi mai scrie.
Prea plecat i dorit al domniei tale fiu.
Dznu Pcituricd.

oo

MCOLAE FILIMON

Dupa, ce plicul i pecetlui aceasta, scrisoare, chema

de afar un tigan, i-o dete in mana, i-i zise Du

aceasta, carte la postelnicie i spune sa o trimita la
Bucov, fara, cea mai mica zabava ai auzit ?..
Tiganul disparu cu iuteala vantului, iar ciocoiul
se IAA pe pat i adormi gandindu-se la exploatarea minei sale.

CAPITOLUL VI.

Ipocritii in lupta.
A doua zi dupa intrevorbirea confidentiala, dintre
Postelnicul Andronake i Dinu Paturica, acest din

urma strabatea strada Calitii cufundat in medita-tiuni serioase. Preocupatiunea lui

era atat de mare,

in cat de multe on se lovea piept in piept cu

trecatorii de pe drum dar pe cand se afla in
dreptul caselor lui Arma M. fa atras de sunetul cel

nasal i ascutit al unei voci ce strigh Dinule!

he, ooo, Dinule! is fa-tencoace, trengarule, unde
ai plecat ala de dimineata ?
Paturica deteptat din asopismul In care se afla,
se uita in toate partile, i vazand la poarta acelor
case un omulet cu statures scurta i groasa, cu fates
rotunda intocmai ca o lung plina desemnata pe pereti, cu ochii mici ca de tatar, cu
nasul turtit i cu
gura larga, armata cu nite dinti mici strica,ti, recunosca Inteinsul pe Niculaita,
vataful de curte at
Armaului, carele, mai norocit decal dansul, Ince-

CIOCOII VECHI I NOUI

oo

puse de mult timp a zeciul averile stApanului sAu

i acum nu aotepth deen rangul de Viitor Vistier
drept plata ostenelilor sale, i supranumele de Buclukci boier pentru multe
iretlicuri i ineurcaturi
ce facea.
PaturicA trecii drumul i saluta, pe Ingamfatul
vg,taf cu o inchinAciune pang la parnant.
Ce mai veste poveste, Dinule? Intrebg, vataful
o
mandru de poziiiunea sa.
Nimic nou, nene NiculAitsa.
Unde to duceai ao,iute i cu capul Int re urechi?

La cucoana Duduca.
A! a! tnteleg, la tiitoarea stApartu-tau. i ce
ai sa faci acolo aa de dimineaca?
ti due un rAva.
Din partea cui?
Dintra stApanului meu.
Dar ce, sa impacat cu dansa?
Trebue mai intai sa, tiu de au fost certati.
Va so, zich nu tii nimic?... Prostule!
Nirnic de tot, adause Faturica cu -o privire
malitioasA.
AM dar dela mine ca ei au fost certatifoarte fau.

i de ce, nene Nicuraita ?

Auzi cold, de ce ? FiindcA diavolita de greach
urea s tie doi pepeni intro mana, adicA este amorezatA dupg, un calemgiu dela
Vistierie.
Ai ! nu crez !
Crede ceti spui en. Postelnicul Andronake a
aflat acest amor tainic i sa certat cu dansa fureg,.

oo

NICOLAE FILIMON

Poate dar ia spune.mi tine este acest calemgiu ?

Este fidl lui CApitan Gheorghe Basma dela.
Dorobantie.

Ce fel de om este acela ?

Este un baial de douo,zeci i doi pano, la,
douazeci i cinci de ani, frumos, ginga i subtirel, pare ca-i tras printrun inel.
o fi iubindo, mo, nerve Niculae, ce zici ?
Mi se pare ca da, fiindca nu Inteleg cum ar
putea, sa, fad, atatea comedii data nar iubi-o ?
i ce comedii face ? IntrebA Paturico cu nerabdare.
Trece cu lautari pe la miezul noptii, se oprete
dinaintea ferestrelor ei, ofteaza, canta i celelalte.
Numai atat ?
Ba i ceva mai mult sare prin gradina Mitropoilei, dintrInsa trece Intra grecei,
dacolo intra
In cut te i se ascunde intro claie de fan Ana pleaca,
postelnicul iar dupes aceia se duce de-i tine locul
langa frumoasa greaco, cu alte cuvinte fericitul calemgiu se bucura farce nici o
cheltuiala de femeia-

pentru care stapanu-tau varsa atata our i argint.

Eti bine Incredintat despre aceasta?
Mai bine nu se poate omul care mi-a spus
aceasta taina este atat de credincios Incest as putea,
so, jur In biserica pentru dansul. Dar, ia spune-mi
de ce-mi faci atatea Intrebari asupra acestei pricini?
Oare voeti so prinzi i so, te arati cu slujba Inaintea
stApanului tau? Sa nu faci aceasta nerozie mai bo ete,.

coci o sa te caeti foarte mult.

CIOCOII VECHI I NOUI

oo

i de ce s im-i clan pe fates aceasta neagia,

vanzare ? adaoga, Dinu, cu oarecare aprindere

prefa cuta.
Voeti s afli pricina pentru care te opresc ?
Da caci eu iubesc pe stapanul meu, i nu

voesc sa-o vaz Inelat de o femee desfranata i fatarnica.

Eti prost, baete ! Tu nu tli ce va sa, zica

patima dragostei. Asculta tu o s te duci la star

panu-tau i o sa-i spui ea, greaca II Ineala, nu este
aa? El deocamdata, o s te creaza, o sa-ti zica,
oaferim Dinule !, ba Inca poate sa-ti dea i un bunicel baci dar dupes aceia, o sa,
se duch la greaca,

oo sa se certe cu Ansa, o so sperie ca o gonete

din cask i celelalte. Ea ca sa-o Incredinteze ca e
neviuovata o sa, Inceapa sa, planga, sali smulga,
pa,rul din cap, o sa, jure pe tot ce are mai sfant
In cele din urma o s se faces ca, leink i atunci
stapanul tau ca un fermecat ce este, o sa, se Impace cu dansa.

Atat mai rau pentru dansul!

Zi mai bine ca pentru tine o sa, fie rau,

nerodule.
De ce ?

Fiindca pe data ce se vor thwack greaca o

sa intrebuinteze toate mijloacele, ca sa, afle pe
paratorul ei.
Dar stapanu-meu no sa-i spue.
Ti-ai gasit ! Ba o sa-i spue, i Inca chiar fare,
voia lui, caci astfel merg treburile dragostei. He !
he ! baete, tu eti un copil de eH dealataeri, nu tii
N Fillmon.

Chocou vechi oo nom.

oo

NICOLAE FILEMON

nimic. Asculto,-ma pe mine, eg, sunt om bAtran, am

dat cu capul de pragul de sus i am vrizut pe cel

de jos. Cand barbatul i femeea se iubesc i in in
dreptate, viata for curge dulce intocmai ca apele
unui parau linitit dar cand muerea Incepe s calce
stramb, i o simte barbatul, inima lui aide, tii, ca
petele pe carbuni. Ziva i noaptea se gandete tot
la necredinta muerii aci sa cearta cu dansa i o
lasa, aci iaro,i se Impaca, i am Vagat de seama ca
la asemenea impaciuiri, omul face mai multe jertfe
pentru o femee netrebnica deck pentru una emustita. Astfel dar greaca o sa ceara
dela stapanu-tau,

ca dar pentru Impacaciune, departarea to din

slujba lui, i poate chiar o falanga bunicica data
dinnaintea portii caselor ei, ca sa te Inveti minte
a nu mai baga zazanii intre dansa i Postelnic.
Ai dreptate dar i-a spune-mi ce trebue sA, fac ?
Sa inchizi ochii i sa.-ti cauti de treabA, ca un baiat
cinstit ce eti i vei vedea cat de mult o oo. te iubeasca amandoi, iar treboarele o
sa-ti mearga de minune.

Dinu Paturica saluta pe mentorul sau i plea,.

inainte, multumit de povetele lui. caci gasise intrinsele o complecta aprobare a
politicei sale. Aj ungaud la casele Duducai, el intra pe portita cea mica,
sill scara i se puse jos in pridvor pe un pat de
scanduri acoperit cu un chilim de Tarigrad.
Era pe la orele noua de dimineata greaca se
sculase i se dusese la oglinda ca sa-i puie in regard, gratiile maltratate de
voluptoasele plAceri ale
noptii trecute, i sa mai adaoge cateva frumuseti
artificiale, ca sil dea mai mult interes celor fireti.

clown vEcm ooo NOUI

oo

Toaleta femeilor cochete din zilele noastre de Si

a devenit o indeletnicire foarte grea i Impovaratoare pentru bietele slujitoare.
din cauza nenumaratelor forme i feluri de pieptanari, de sparaturi,

de limpeziri cu ape aromatice i chimice pentru

lustruirea, dregerea i improspatarea pielitei obrazu-

lui i alte nenumarate nimicuri femeieti, cu toate

acestea, ea ramane o juckie de nimic, in comparatie
cu toaleta elegantelor din timpii domnilor fanarioti.

Kera Duduca, de i se afla in anii cei mai frumoi ai varstei femeieti, dar
destrknata viata, ce
petrecea, o fAcuse sa alerge foarte de timpuriu la
ajutorul gratiilor imprumutate. Astfel dar toaleta ei
din toate zilele se compuneh dintrun ir de torturi
la care ea se supunea cu cea mai mare resignatiune,
numai ca sa-i conserve acea frumusete care faced
pe Postelnicul sa depuie la picioarele ei toate jafurile eke le storcea din biata
Ora, i pe frumosul calemgiu a o numi Cheruvimul seiu i a o iubi cu o

ardoare egala, amorului ce ea avea catre dansul.

in toate noptile, dupa ce expedia, pe amandoi
adoratorii ei, se ungea pe obraz cu alifie vanata
dimineata se tergea cu albu de ou, se aburea cu
ca ramizi incalzite on foc i stropite cu apa de salcam,

apoi se. spala cu apa de pelin. Acestea le faces ca

se intinda pielea obrazului i sa dispara, zbarcitu-

rile apoi se tergea cu un burete muiat fn apa

de castraveti, ca sa scoata, petele, i se spoia cu
Ares ca sa des pielitei o culoare mai alba.
Dupa toate aceste operatiuni care naveau alt
scop decal ar albi, a intinde i a intineri pielita

oo

NICULAE FILIMON

obrazului, veneau ruineneala cea mincinoasa cu care

ii colora obrajii i buzele, gogoile de ristic arse,

cu. care IOInegrea sprancenile. i plasturele cele
negre cu care Ii facet murse sau benghiuri fale.
Dupa ce greaca Ii -,vari aceasta, toaleta corn-
plicata, i se mai intoarse de aateva on pe dinaintea oglindei, zambind i
gesticuland ca so, se
asigure data e de ajuns gratioasa, dete ordin sa.
introduce In camera sa pe mesagerul Postelnicului.
o tiganca. frumoasa, se arata In ua, salei i fAca.

semn lui Paturica, sa intre inauntru. El intra i

dete scrisoarea, apoi tragandu-se Inapoi catre use,
se stranse la piept i lua o pozitiune atat de umiEta i plina de smerenie In cat ar
fi putut sa ama-

gea,sca pe oricine. Dar Kera Duduca, care erk

personificarea finetei i a vicleugului femeesc, pH-

cepa fatarnicia, chiar sub acel val de prostatica

modestie.

Ea citi scrisoarea pana la un loc fara sa lase a

se zari pe figurai vreun semn de surpriza bunt
sau rea dar cared ajunse la partea acea prin care
Postelnicul ii recomanda pe acel nou Argus invemantut cu anteriu i giubea, ea ii
arunca fara voie
ochii asupra ciocoiului, i intocmai ca vulpea ce vede

i simte cursa intinsa, zambi cu amaraciune i oi

continua lectura pada, la sfarit. Dupa aceia saruta.
scrisoarea i bagand-o In stn, se puce a examine cu
mai multa atentiune figura lui Dinu Paturica, care
de i in acele momente de prefacatorie exprima un
fel de nevinovatie amestecata cu stupiditate, dar tot,

CIOCOII VECEU oo NOUI

oo

lAsh a se strAvedea Indestule vitii, dintre care cele

mai principale erau rautatea i laitatea.

Am zis ca greaca erA, vicleanA ca o vulpe ca sg,

dovedim Irish cat de adanca o patrunzatoare era

finetea spiritului ei, cata sa aratam co, cu toata arta
ce puse Paturica In lucrare spre a face sa disparg,
din trasurile fetei sale Intunecoasele intentiuni i
aspirAri ce-i rodea, inima. nu numai ca nu putt sa
o amageasca, dar o Mei. chiar s Inteleaga i mai

bine cu tine are a face.

Trecura cateva momente In care aceti doi actori
se priveau unul pe altul farce so, pronu-nte o vorba

macar. Aceasta facere scrutatoare semanh foarte

mult cu linitea aparentg, a douo, fiare ce stau de
se observa cu o prefacuta, nepasare Inainte de a
sari cu asalt una asupra alteia.
In fine greaca hotAri sa dea, asaltul ea Incept
dela una din cele mai mari slAbiciuni ale ciocoilor,
adica dela mandrie.
Ei bine, logofete Dinule, Ii zise ea cu un zambet
dispretuitor, Cilibi Andronake Imi scrie c de astazi
Inainte ai sa fii unul dintre slugile casei mele.
Ma bucur din toata inima, milostiva mea stapan a.

o fi precum zici dar, uite, te vaz ImbrAcat

bine, cu giubea, cu anteriu, cu fermenea, cu papuci galbeni i cu fes de Tarigrad
pare co, eti
scos din cutie, i asta nu-mi prea place. SA lepezi
aceste haine boereti, i sa te Imbraci cu haine
de fecior prost.
Voi face dupa placerea domniei-tale, milostivA cocoana.

oo

NoCULAE FILIMON

Da, negreit, ca,ci o sa te trimit cu conita

In ta,rg o nu voi ca pazarghideanul meu sa poarte
ceacviri i olic.
Voi face orice mi vei porunci, milostivo.

Asta o crez, cAci la din potriva voi intrebuinth garbaciul, pe carel vei fi vAzut
poate atArnat
deasupra uei sacnasiului o.
MA voi supune in tAcere la nice va gAsi cu

tale milostivirea ta.

Greaca vozAnd marea ipocrizie i fala resignatiune cu care ciocoiul primeh, aceste
lovituri groaznice, se InspaimAntA, dar nu disperA.
Aa precum Iti zic, easpunse ea, o sa te pui
s tai ceapo, la bucAtArie, ssa, spell vasele, sa tai lemne,

s aduci apa cu sacaua dela Filaret i alte mAruntiuri de felul acesta.

Prea bine, stapa,na mea le voi face toate
acestea, ba Inca i mai multe, numai ca sa te vad
mulVimita.

Vei edea, toata ziva in pridvor cu capul gol,

ca s implineti poruncile mele, cad la din potrivo,
Ili voi pune coarne, te voi unge cu miere, i te voi
legh de stalpul portei, ca sA, te mAnance mutele
i aa, raza, lumea de tine... Ai inteles ?
Am Inteles, milostiva mea, i sunt gata a suferl
i mai mari pedepse decal acestea fAra a ma, plange,
cAci stapanu-meu te iubete i eu trebue sa sufer
orice mi sar Intampla dupA, urma domniei-sale.
o Sacnasiu se num o camera mica situata in fundul salii, impodobita en pat i
perne, unde asteptau eel ce veneau en trebuinte
pang. ce fi primeau boierii In casa.

CIOCOII VECHI kit NOUI

oo

Peste putinta! zise greaca In sine, disperata

de sangele rece al ciocoiului. i avea dreptate, cAci
toate sagetile vicleugului ei se fransera In inima de
piatrA a ciocoiului. Prima ideie cei yen. In minte
fit de a rupe legAturile de amor ce avea ciz calemgiul, singurul mijloc de a se
pune in siguranta despre

spionagiul lui Paturica pe data Ins ce se gandi

la dulcele momente ce petrecuse i Inca petrecea
cu acel june frumos, sangele i se concentra In inima

i fata i se Ingalbeni ca ceara. SA tie pe amant,

ciocoiul ar fi tradat-o negreit i ar fi perd at pe Postelnicul Andronake. care o
Ingrijea ca pe o domnita.

Aceste doua idei devenisera In acel moment,

Scylla i Carybda pentru greaca noastra. Dar arsenalul vicleniilor femeieti este
foarte mare ajunge
numai sa tie cineva s caute IntrInsul, i de sigur
va gasi cite ceva pentru orice Imprejurare. G-reaca

cauta i gasi In adevar mijlocul de a scaph, din

toate cu fata curata. La aceasta fericire negandita
fruntea i se lumina, trasurile obrazului sau luara
un aer dulce i zambitor. Atunci, privind pe Dinu
cu dulceata, ii zise
Ia spune-mi, Dinule draga, cum ti sa parut
purtarea mea catre tine Nu este aa ca stint o
nebuna ? Auzi acolo ! SA sperie cineva atat de
mult pe un flacaia ma, de frumos o muthelef ! SA

nai grije de nimica tot ceti-am zis na fost de

cat glume. Ai, de ! fii mai cu inima !
Dinu InAbuo In mica sa inima bucuria acestui
mare triumf i apropiindu-se de greaca, cu o sfiala

oo

NICULAE FILIMON

prefa.cuta, Mat mhtanie i ti saruth, maim apoi

ti lua ziva bung Si se dusp.
CAPITOLUL VII.

oo,na, nu faci foc, fum nu iese.

Douh sh,pthmani in urma acelor descrise In capitolul precedent, intr. o noapte
racoroash de primavarh, Postelnicul Andronake, ieeh, dela amoreaza sa

Cu. ciubucul aprins i cu sluga dupes dansul, care

-oooo, intro mama o chisea de al plina cu tutun,
iar in cealalth, o pereche de papuci galbeni. Trasurile fetei Postelnicului, de i
putin cam descompuse, aratau acum o multumire pacinich, i lipsita

de grijile ce muncise pe bietul fanariot cu vreo

chtva timp mai inainte.
Intro ulicioarh, intunecoash, ce duce In mahalaua Dudeti, sta de mai multe ore o
butch eleganth cu doi armhsari. Child boierul se apropie
de acea With, sluga alerga chtre locul unde std,
ascunsa trhsura i strigh, Trage Ionita !
Fanariotul se sul in tiasura, i ciocoiul in coada,
strigand cu voce tare Acasa, !
Rog pe bunii notri lectori sh, lase pe Postelni-

cul a dorm in pace pe sofaua sa, caci are mare

necesitate de somn, ca nu cumva sa -Si piarzh, detept, iluzille fericirei sale iar
not sa ne intoarcem

iarhi pe strada Calitei, ca sa observam ce se petrece In casa amantei sale.

clown vEcm i Noui

oo

Era, o noapte frumoasa, o noapte tocmai bunk

pentru amorul de inima, caci el ne procurk, momente

de o fericire sublima. Cate simtiri Inantatoare nu

incearcaun arnant and pentru Intaia data surprinde
surasul dorit al femeiei ce it iubete ! Cat de Infocate sunt palpitatiile inimei
sale, cand el depune pri-

nml strut pe buzele ei arzatoare apoi ate Incantari nu mai culege el din treacat
In dulcea
viata, a amorului, cand Inteo adunare sau la un
bal, Ii vine din timp In timp cate un semn de
dulce suvenire facut cu o gratioasa sfialk, sau o
privire plina, de dezmierdare, aruncata pe furi i

care Ii zice In limba cea, misterioasa a inimei,

te iubesc !... to iubesc din tot sufletul !...
Dar amorul este o medalie cu douri, fete. SA Intoarcem acum medalia pe partea cea
opusa.
Ce ziceti domnia-voastra despre acele amoruri
zgomotoase, care Incep prin serenade de lautari i
uneori de bande militare Insotite cu tobe ,Si cu tipsii
Intocmai ca la gradina lni Giafer, i care se termini
prin pkruieli, In clasele de jos, i prin ceva mai ran
In cele de sus ? Ce crima au sAvarit pacinicii locuitori ai vecinatatii, ca sk fie
deteptati din somn
In strigAtele birjarilor i oftarile cele monotone i
ascutite ale amorezilor vulgari, mai indiscreti decat
pisicele cAci aceste dobitoace sentimentale miorlkesc

i ele o lunA, pe fiecare an, i apoi ne last In pace,

In vreme ce pisoii cei cu clout picioare, nu numai
ca miorlkie neincetat, dar neavand destulA Incredere
In seductiile vocei lor, mai iau i pe altii de le ajutk.
Dar raul prin ran se pierde, zice un vechi proverb.

oo

NICULAE FILIodON

Asemenea oameni nesocotiti, cari pun Intristarea

Si disperarea fn inimile bieiilor consorti i pArinti,
ii iau mai adesea plata nelegiuirei for grin tradarea
ce le fac femeile corupte de danii cAci femeia care
a avut curajul s calce juramintele facute inaintea
altarului, i juna fat, care a dezonorat perii albi ai
pArintilor ei pentru vorbele dulci ale unui arrant
aprins de o patimA ilicita, ce pret vor puree oare
pe nite angajamente trecAtoare, dictate mai totdea-

una de capriciu i prea rar de inima?

o, tineri ! data ati ti voi unde v aduc aceste
.amoruri nesocotite, poate cati fi mai scumpi in risipirea iluziunilor junetei
voastre ! Voi nu titi cu ce
moneda v platete femeia care a primit sa,-i sacrificati anii votri cei mai frumoi,
timpul, averea i
chiar onoarea voastra. Voi nu titi ca acea fiina pe
care voi o credeti Ingerul vostru, scAparea i dezmier-

darea inimei voastre, aceia este In stare a vo, tradh,

pentru un diamant, pentru un sal, i de mai multe
on pentru cate o vorbA, de spirit, care sfaie i batjocorete sfintenia amorului
vostru. i ce culegeti
voi oare din toate sacrificiile ge faceti pentru aceste
statui de marmurA? In locul amorului, trAdarea In
locul fericirei, disperarea care slabete i daraanfa
focul i energia faculatrlor voastre, i,
ce e mai
rau,
perderea iluziunei care aduce cu sine scepticizmul, monstru de sange, parinte al
turburArei
i al sinuciderei.
Fericire perfect nu existo, pe acest pamant aceast

sa zis de mult timp i de oameni foarte Invatati

avem fns, ceva care searnaa, cu dansa avem ilu-

CIOCOII VEUHI I NQUI

oo

ziunea, credinta i speranta. Aceste dureri divine

compun aci pentru not ceiace numim fericire.
Un tanar care a iubit pe o femee cu credinta i
devotament i a fost rasplAtit prin indiferenta, ipocrizie i tradare acela perde
increderea In femei
pentru dansul nu mai exista fericire conjugala prin
urmare el nu se mai insoark sau chiar de se supune

la aceasta datorie sociala, inocentul amor al sotiei

sale, gratioasele ei suratleri, fragetele ei Ingrijiri,
pentru dansul tree de prefa, catorii femeia simte toate
acestea, cearca a-lincredinth despre sinceritatea amorului ei, dares nu reuete. In
fine lucrul se terming,
ast-fel dacg, femeia este virtuoasa, sufera in tacere,

suspina i moan iar dad, are caracter slab, cade

In haozul perzOrii, taxAnd dupes sine in ruin i
pe nevinovatii sOi copii.
Dar s venim la subiect.
Era una din acele nopti de varA, In care natures
intreaga Ii deschide comorile uimitoarelor sale fru. -

museti, spre a ne da o idee perfecta, de sublimitatea ei bolta cerului era, de un

albastru incantator
stelele presArate pe spatiul ei nemarginit, de asta,
data erau Aline de o luminA magica, luna a cOrii

palia, i dulce fata, umple de dor i de ardoare

inimile simtitoare, sta aninata printre turlele Mitropoliei i ne mai putand din
acel loc sfAnt sa-i urmeze Infocatul ei amor cu junele pastor Endymion,
amantul ei din vremile pagane, ea pare a privi cu
o nesatioasg, bucurie la atati inamorati ce se dezmerdau cu infocare sub razele ei
amoroase. Suflarile cele calde ale vaiatului de primavaro, erau atat

oo

NICULAE FILIMON

de line Inca abia frunzele plopului se cletenau a lene.

Aceasta maiestoasa i dulce facer era Intreruptg,

cateodata de suspinul unei privighetori care canta

durerile sale, ascunsA inteo dumbrava de lilieci din
gradina manastirei A.ntim.
Paturica, Indemnat mai mult de banuitorul instinct
al raului de cat de simtimantul fruntosului, sta, tintit
la fereastra camerii sale luand foarte puffin aminte la
acea minunata panorama. Nu trecit mult timp i urechia lui fu isbita de stmetul unor
instrumente de musica. Aceste sunete fiind un acord de acelea ce fac Mu-

tarii Inainte de a Incepe cantarea, de i Incetargi,

numai de cat, insa atrasera atenliunea ciocoiului. El
se gaud cate-va momente, apoi bAtanduli fruntea
cu palma, ca omul ce prinde o ideie de mult timp
asteptata, zise A ! a! acum Inteleg! Aceti Pautaxi trebuia sa, fie pui de ibovnicul
stapanei mele!...

Nicolaita dela boerul arma nu ma Inelat. Pe

mimed Dinicule, pe urma munca baete, ca sa mai
scurtam calea ce duce la fericire-!o Zicand acestea,
el Ii lua ipingeaua pe dansul i coborandu-se In
gradina, se ascunse dupa trunchiul unui arbore.
Lautarii Incepura din nou acordurile lor! de asta,
data Inso, ei cantara cum se canta, adica pusera capul

pe umarul stang i prin ajutorul arcuelor i al pe-

nelor de gasca, scoasera din viori i cobze nite

accente foarte patetice pentru timpii de atunci. dar
care astazi nar avea cea mai mica putere asupra
simturilor noastre, nici chiar pe aceia de a ne face
sa dormim.
Dupttice El utarii sunara cateva arii melancolice,

CIOCOII VECIII EI NOUI

oo

ei Incetara, ca so, dea loc unei voci de tenor ce Triton cu o doze mare de
simtimanto de pasiune,

aria pe care se cantau versurile acestea

Pe pod dela Spiridon
Toate pasArile dorm,
Numai pasArica mea
Toato. noaptea ciripea,
De amor se Alma
Vedea-to -as calugAras,

Paula patru-zeci de zile

Si to viz la manAstire

Cu ochii pe la icoane
Cu gandul pela cucoane,
Cu mainile pe psaltire
Cu ochii pe la copile. etc.

Aria aceasta fu terminate prin oftari din cele mai

adanci dar ferestrele grecii, ce se deshideau la

primul accent al serenadelor infocatului calemgiu,
ramasera de astadata inchise ca un mornAnt. Lu-

crul erh, de disperat, dar amorezii au mai multe

coarde de arc el nu dispera aka lesne.
Calemgiul arunca o privire duioasa asupra ferestrelor, apoi Incepa a cantor
Piatro, d ai fi, te-ai desface
i la mine te-ai Intoarce
Of, of, of, keiamu, of o
etc

Aceasta din urma incercare reuI pe depliu, caci

greaca dupe o lupta teribila intre interes .ti amor

neputand sa mai reziste furioaselor batai ale inimei
sale, deschise ferestrele i fadu cu batista un semn,
apoi se coborl In grading, intra Intro bola de vita.

oo

NICULAE FILIMON

In care abia patrundeau razele lunii, i aezandu-se

pe un divan moale, atepta acolo pe amantul ei.

Nu trech mult timp i apart o umbra, In fundul
gradinei. Aceaata umbra lua o directiune care bolta
de vita, i de ce se apropia, mai mult, ea lua, forme

mai distincte. Cand fu la o distanta oare-care de

ascunzatoarea lui Paturica, acesta deosebi inteinsa
un june ca de doua-zeci i cinci de ani, cu anteriu
de famalagea morico, cu fermenea de croazea pembe,

incins cu un al parlageniu o legat la cap turceste

cu un taclit in vargulite.
El inainta, cu pai rani i nesigurj catre locul
In care se afla ddrita inimei sale fara a se gando
ca aceasta intalnire era sa fie cea mai dupa urma
rag, a fericirei lui.
Paturica, care spionase tot ce se petrecea, atepthacum rnomentul favorabil ca sa se
arunce asupra
victimei sale. El lasa pe tartar ca s se apropie catva

de bolta de vita iar cand ramase intre dansul i

prada sa o distantade cativa pai, zise incet Doamne

ajuta!, i sarind ca o pantera, apuca de piept pe

bietul june i incepti s strige cTalharii, talharii !...
Sariti cretini !.. Pune-ti main, pe hot, pe talhar !
Sarmanul june vazandu-se steams cu vigoare de

un brat puernic, mai intai cerca s se libereze de

dansul, dar neputand, Incept a se rugh sa-o lase
in pace ca, e orn cinstit.
Nu, talharule, nu te las din ghiarele rnele.

La spatarie, hotule, sa te invat eu rninte a mai

vent sa furi orzul din ambarul nostru.

CIooooo VECHI o! SOLI

TO

Nam furat nimica logofete priveti-ma i

vezi, am eu caifeti de .hot ?
He, he ! iretule, nu ma Ineli to pe mine
tiu eu ca te-ai Inhaitat cu tiganii lui Vecea, i jefuiti mahalaua. Eu mananc painea
cucoanei Duduki i nu sufer sa o jefuiasca nite mahalagii ca
tine ! o sa te leg bine cot la cot i maine o sa te
dau pe mana zibetuluio.
Aceasta stratagema atat de ingenioasA pose pe
greaca tntro pozitiune foarte delicata o facia. In fine
sa se convinga ca PAturich e un demon Impelitat.
i aye dreptate biata femeie, caci starea lucrurilor

era atat de dificila, in cat nu mai putea sa faca

nimic In favoarea amantului sau. Sa taca nu puteh
caci vicleanul ciocoi ar fi dus la spatarie pe junele
calemgiu, i printeaceasta sar fi dovedit amoral ei
eel tainic sa-o libereze nu putea de cat printro
marturisire care ar fi facut pe ciocoi stapan pe secretele sale. Din aceste doua
rele Duduca alese pe
eel mai mic. Ea eind din bola Si aratandu-se dinnairitea lui Paturica, zise
Ce sa Intamplat ? Ce este acest zgomot ?
Sa traieti, milostiva stapana,
raspunse ciocoiul,
am pus mana pe acest talhar care lafuiete
mahalaua intreaga, care ne fura orzul i gAinile.

Bravo, Dinule, sa traieti dar is sa vaz i

eu pe acest talhar.
Junele Inamorat se apropie de dansa iar PAWAsemonare.
o Stapanire.

oo.

NICULAE FII,DION
ricA, simtind ca ei voiese a vorbi despre ale lor,
se depArtA putin, prefacandu-se ca cautA o funie
ca sA lege pe presupusul tAlhar. Groaca observA
i aceastA viclenie, dar folosindu-se de lama, se
apropie de amantul ei si i zise
De acum Inainte totul sa rupt intre noi!...
---- De ce, sufletul men?

rAspunse calemgiul

cu glas tremurator.
Postelnicul a aflat amoral nostru i mi-a trimis
pe cel mai afurisit ciocoi din lume sa ma pAzeascA.

Tu eti in mama lui i eu nu pot sa to scap de

cat maiturisind dragostea noastrA.
Soo cumparam cu bani !
Eti nebun, Iordane, Asta era numele calem-

giului. Crezi to oare ca acest sgriptor se va mulMill cu aceia cei vom da noi? Lui
Ii trebue comori mandria lui merge pana la protipendadA!...
Asa dar va sa zica...?
Nimic nu mai ramane de cat so ne despArtim.
pentru totdeauna.
i crezi ca voi putea Al far tine ?

Te vei supune la aceastA nevoie pentru asigurarea fericirei mele. RAmai sAnAtos i
mangaie-te-

cu alta de pierderea mea.

ZicAnd aceste cuvinte, ea chemA pe Dinu o Ii zise

DA drumul acestui flacAu cai pAcat sa -o bagam In spAtArie iar dacA-o vei mai
prinde prin

grAdinA, atunci sa faci.cu dansul ce vei vol.

Prea bine, milostivo. Apoi Intorcandu-se catre
caleingiu zise Aide, bAiete, catati de drum, i sa

CIOCOII VECHI kiI NOUI

oo

nu te mai prind prin grading ca, pe legea mea,

te jupoi de viu.

Sarmanul june privi pe greaca cu ochii plini de

lacrami i lua,nd drumul chtre fundul gradinei, se

faeu nevazut iar greaca i Paturia, intrara, in

camerele lor, fara s schimbe nici o vorba.

CAPITOLUL VIII.

Mijlocul de a face foc Vara sa, iasa. fum.

A doua zi greaca se scula foarte de dimineata,

i ii Mai toaleta cu o ingrijire mult mai mare
decat in celelalte zile dupa aceia chema pe tiganca, i-i porunci sa, aduca doua,
cafele, doll dui-

cete, un ciubuc i o narghelea. Chema apoi pe Paturica, i dupA ce rAmase cu dansul,

ii face semn
s eaza, lanea ea pe sofa.
Paturica, dei doreaa de mult timp sa, ajunga aci,
dei In calita tea sa de om cu rnulta, minte tatelegea pricina care o sileh sa,
devie atat de blanda,
Cu dansul, nu prim totui sa, eaza.
Ci ezi, Dinicule draga., ii repeta greaca cu
gratie.
Vai de mine, cuconita cum a puteh sa. ez
langa, milostiva mea stapanrt?
Tu mi-ai dat sa, inteleg ca, doreti foarte
mult de casa mea.
Mi-am implinit datoria i nimic mai mult.
Aa este, dar.o slujbA ca aceasta cata, sa fie
N. Filimon.

Clocou veclu qi noui.

oo

NICULAD FTLIMON

rasplatita, i eu, voiu sa to rasplatesc vino dara

sh luara dulceata i cafea impreuna.
Nu cutez, milostivo.
G-reaca vazand rezistenta ciocoiului, se ridica,
dupa sofa, i dupa ce dete o aruncatura de ochi
la fereastra, Il lua de mana, Ii pose langa, Ansa,
i, ca sh.-i insufle mai mult curaj, ii dete cu propria ei mana dulceata i cafeaua.
In timpul cat tina bautul cafelei, greaca examina cu mult interes trasurile fetei
lui Paturica, i
ramase foarte multumita caci, fie zis Intre noi,

baiatul nu era de be urn. Dupa ce dar se gandi

putin, fata ei lua, un aier dulce i amoros.
Ce se va fi petrecut In inima ei in acele momente, nu tim judecand Insa dupa cele
de afara
am putea zice ca inima ei nu era stapanita in acel
minut de amor, ci mai cu scama, de temerea de a fi
respinsk data cumva din nenorocire pasiunea ei
nar fi intrat In planurile ambitioase ale ciocoiului.
Nu treat mult dupA aceia, i Hera Duduca ieind repede din casa,, zise mai Intaiu
cateva cuvinte servitoarei sale credincioasa apoi se intoarse

tinand In maini o sticla cu anason de Chio din

care bea numai Postelnicul i un taler plin cu alune prajite.
Sa vedem, zicea ea In sine, va putea, el sa-i
pgstreze acest cumpAt semet i rece, cand aceasta
bautura va arunca turburarea in mintile o In simtirile lui? i puindu-se iarai pe
sofa, intro pozitiune voluptoasa, turna licoarea de foc cu mana
,

ei cea alba i o prezinta cu gratie lui PAturica.

CIOCOII VECHI

Tine,

zise ea,

I NOUI

oo

bea acest spirt In sana-

tatea mea !
Dinu lila paharul i zise
in sanatatea cocoanei Duducai, cea mai frumoasa, din toate femeile Bucuretiului.
Astea sunt lingugiri, gtrengarule, raspunse
greaca, luand o pozitiune i mai invitatoare.
Nu, nici de cum ba Inca, dad, voieti sa spui
adevarul, eti mai frumoasa, cleat Afrodita din
mitologie.
Greaca turna inca, un pahar, gi sorbind putin din-

teinsul, Il dete lui Paturica cu maim tremuranda.

Ciocoiul band i acest pahar, simtl un foc strecurandu-se prin tot trupul sau i o
turburare voluptoasa Ii coprinse mintile! el privi pe Duduca
cu o sete de amor nedescriptibila. Atunci greaca,
vazandu-se sigura de triumf, dete glasului sau o
intonatie gi mai dulce gi privind pe Dinu cu ochi
galei, Il intreba
Ia spune-mi, Dinicule draga, ai iubit tu vre-o
femeie pang acum?
Pe nici una, frumbasa mea stapana.
Nu ma Ineli oare ?
Nu, zau nici de cum.
tii tu ca eu de mult te iubesc i nu cutezam sa-ti spui, caci ma temeam s nu fii
vre-un
berbant dar fapta to de astanoapte, dragostea gi
credinta despre care mi-ai dat dovada, ma facut
sa-mi iau hotararea... Vino dar, draga. In bratele
mele ! Nu te sfii, Dinule eu te iubesc caci eti
Omar i frumos, eti plin de foc i de mandrete.

oo

NICULAE FILIMON

Apoi rasand sA iasa din adancul pieptului ei un

suspin infocat, se arunch in bratele ciocoiului i-o,
strhnse cu ardoare pe ea. Gurile for se lipira ochii
for jumatate inchii de delirul pasiunei clipeau din

cand in cand cu scantei de amor i voluptate...

Douce ore in urma acestei scene de desfranata
i uricioasa trhdare, Dinu Paturica, puteh sh se
laude co a Invatat pe dinafarh alfabetul norocului.
Greaca asemenea dobhndise un complice, cu care
sh poath manta in siguranth starea Postelnicului.
Numai Postelnicul, sormanul! el culegeh in acele
momente roadele oarbei salo increderi.

CAPITOLUL IX
Confidenoele.

TrAdarea inceputh cu atata fineta de Duduca i

Phturich, din zi in zi luh aspectul unui amor sentimental. Ciocoiul, cufundat in
placeri, pArea ca
renuntase la orice plan de ambitiune dar asta era,
o nousg, curses ce el intindeh fanarioatei.

Tinta lui era sh mAnance starea postelnicului.

Greaca aveh tot aceasta tendinth vicleana, Phtu-

rich o simtise din purtarea care dansul,dar ca

om cuminte ce era, el vrea sa o aduch In stare ali
declares Insai acea dorinca cu alte cuvinte, el
vrea sh prinzh earpele cu mainele altuia, metod
foarte ingenios ce sa practicat In toti timpii, i
se va practices pang ce acest glob se va preface
in cenue sau se va prAvo,oo In haos.

CIOCOoI VECHI ooo NOUI

oo

tntro seara di beau cafeaua In camera de culca re. Mai Intaiu vorbira de amor,
acuzandu-se unul

pe altul de indiferenta dar aceasta conversatie se

sfaro foarte curand prin juraminte de cele ce Intrebuinteaza adesea amantii ca sa
se poata arnagi
mai lesne unii pe altii.
Aa, nemultumitorule, zicea greaca, tu nu ma
iubeti cu acea caldura ce ateptam dela un om
pentru care am Mout atatea jertfe. tii tu ca fail
tine nu mai pot sa mai traiesc? Cand lipseti torte
Uri ceas de langa mine, mi se pare acel timp un
an, un veac. Oh!, cat eram de linitita pang, a nu
ma inclines cu tine! Traiam cu Postelnicul, fara
sa fiu turburata de nimic.
Linitete-te, Duducuto formu, eu te iubesc
mai mull decat orice In lume sa nam parte de
Dumnezeu la care ma Inchin, sa, fiu anatema data
iti mint.
Last., lases, nu te mai juror, ca am simtit eu
toate. tiu eu pricina care te racete de mine.
Spune-mi-o, ah sa, traieti, ca-mi vine sa Innebunesc.

Tu ma femi de Postelnicul, i ai dreptate

dar de! ce of sa fac?... Nu pot sa-o las, caci el ma
Ingrijete despre toate. Daca ai aveh tu stare sa
ma tii, chiar acum In acest ceas o-a lash.
Ai cuvant. Da, te tern, i cum outezi sa ceri
ca un om care te iubete sa steh cu sangele linitit, cand vine altul i te saruta,
chiar pe locul acela unde i-a pus el buzele cu putin mai inainte
cand celalalt te strange In brate i doarme cu capul

oo
NICULAE FILIMON

pe pieptul trtu? Tu nu tii. ce se petrece In inima

mea cand to vad In bratele Postelnicului. Toate
furiile iadului se giimadesc Imprejurul meu o Imi
zic Injunghie-te sau Injunghie-o.
in timpul acesta se auzi pe drum un glas frumos cantand versurile acestea
Frunzg, verde go lalea!

Nam cutit el mag junghea

Vo,zand ibovmca mea

Pe bratele altuia..

Amandoi amaniii ascultara, cu atentiune patetica melodie In care erau Invalite

acele versuri,
iar ciocoiul exclama cu un zimbet neinteles
Sarmanul Chioftea!
Cine e acel Chioftea ! Intreba greaca.
Un Olaf dela Curte dela un boier.
Qi

de ce o fi cantand el aceste stihuri

In-

tristatoare ?
Este amorezat, sarmanul.
Dupa cine ?
Dupa amoreaza stapanului sau.

A, a! Inteleg, dupa frumoasa Despina.

Da, dupa dansa care la facut vataf de curte
o calemgiu la Postelnicie.
Greaca pricepand simtul acestor vorbe, zise
Ai dreptate. Ea a facut tot pentru dansul,
i eu nimic pentru tine.
Nu este vorba de mine, raspunse Paturica
cu nepasare.
Ei bine, Dinule draga, Imi cunosc greala, o

Incep chiar de astazi a mi-o Indrepta. Voiu scrie

CIOCOII VECHI HI NOUI

oo

Postelnicului s to Lea vataf de curte In locul lui

Gheorghe pe care voiete sal faca zapciu de strain

dar am altceva sa-ti spui, insa, cer sa fii tainic.

Postelnicul e galantom, ii cheltuete starea cu craidonii pe la via Bra,ncoveanului
i pe la Cotroceni.
Ei apoi ce iese daci?.. Laso,-o sa, ii chel-

tuiasca, cum ii va placea!

AO, este, ai dreptate dar el poate s se amorezeze de alta, sau poate sa afle ca,
ne iubim amandoui, i sa ne goneasca i atunci vom ramanea ca-
lici pe drumuri. De ce sa, nu ne bucuram not de
averea lui, caci suferim mojiciile i fantaziile lui?...

Eu ca tiitoare i to ca vataf de curte, putem In

scurt timp sa-o scoatem la silimet o. Ai ce zici ?
Ce sa zic, draga Duduco... Zic ca, Dumnezeu

sau dracu ne-a facut pe unul pentru altul. Apoi

strangand-o in brate i sarutand-o, zise De mane,

iubita mea, A, ne punem pe lucru.

Tu-o vei Incarch la socoteli.
Tu-i vei cere aluri i matasarii.
Tu-i vei specula moiele.
Tu-i vei cere diamanticale.
ai unind jafurile la un loc ne vom cumpara
moii i tigani.

aapoi ne vom cununa, nu este aa, Duducuto draga ?

Bravo, Dinule, ai ghicit!
Bravo, Duduco.
Pe maine.
o DesAvamtit sarlicie,

oo

NICOLAE FILIKON

Ia stai putintel am uitat un lucru, exclama

greaca puinduli degetul la buze spre a-i aduce
aminte. Noua ne mai trebue un om ca sa stoarca
banii grecului, fara de a ne da not pe fata..
Ai dreptate, Duduco.
CunNti to vre-unul?
Cunosc, dar...
Cine e? Cum oo chiama ?
Kir Costea Chiorul.
o fi Costea bogasieru dela Sf. Gheorghe cel nou.

Tocmai acela.
De minune !
CAPITOLUL X.

Kir Costea Chiorul.

Ne oprim putin din povestirea noastra, ca sa, introducem pe seen Inca un personagiu
foarte interesant care are sa, joace un rol insemnat In aceasta
i stori e.

Cei ce cunosc cum era forma ormului Bucureti

inaintea focului dela oooo, nau cleat A se gandeasca putin i-i vor aduce aminte ca,
mergand
drept pe ulita Coltii spre Sf. Gheorghe cel nou. era

pe timpii aceia, o piata triunghiulara din care Ili

luau inceputul trei ulite una ducea, spre Baratie,
alta catre hanul lui Filaree i cea din urma, se Ino Dona clAdiri au mutat acest
nume, una este aceia despre care
vorbim, iar cea de a doua este localitatea pe care sa cladit Teatrul.

CIOCOII VECHI oo NOW

oo

d.repta, titre Pescaria veche din mahalaua Scaunelor. Cea dinthiu era locuita de
bogasieri, a doua
de cojocari subtiri i groi, iar a treia, acoperita

cu scanduri din Stambul, era locuita numai de

abagii i gaitanari.
Pe la oooo, aceste ulite, ca mai toate celelalte,
erau aternute cu scanduri de stejar i aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru
scurgerea apelor.
A umblh insa pe asemenea poduri era o adevarata
torture, caul uneori ele erau pline de noroiu infectat din cauza necuratirei
canalelor, alteori se upea
cite o scanduri tocmai tend nenorocitul pedestru
punea piciorul pe dansa i fara veste el se simtea
cufundat in noroiu, pAna la mijtoc sau chiar se pomenea cu o nada scrantita sau cu
un picior frant.
Sa mai adaogam pe langa acestea, i lipsa de felinare, i abia ne vorn puteh face o
idee despre trista
stare In care se aflau ulitile Bucuretilor pe timpii
aceia.

In una din acele trei ulite, locuia un negutator,

caruia din cauza deosebitelor obiecte de vanzare ce
Linea in magazinul sau, nu-i puteai da nici o cualificatie definitivA, tot ce putem
zice despre dansul
este ca, facea parte din toate castele negustoreti,
fara ca sa plateasca patenta la vre-una dinteinsele,
caci dace starostia voia sao dea patenta de bogasierie, el nu o primea zicand ca
este ciaprazar iar
din aceasta corporatie, el scaph aruncandu-se in alta,

Lira ca nimeni sa o poata dovedi de mincinos.

Acest negutator, evreu de origina, trait i naturalizat printre fanarioti, se
deosebia dintre colegii

oo

NICOLAE FILIMON

shi pritro rarer dibhcie Intemeiata, din nenorocire

pe un caracter cal se poate de maray.

A trimite la ma pe un nevinovat sau a fury cu
paraua dela marfh, pentru dhnsul era tot una con-

tiinta lui era obicinuith, en tot felul de fauthti,

incest cea mai mare nelegiure nu puteh sa detepte

in inima sa nici mild, nici frich de Dumnezeu.

Ca sh, ajungh, a dobandi stare mare, el intrebuintase Coate mijloacele putincioase
i nu nesocotise
chtui de putin folosul ce puteh trage intru aceasta
dela femei. Nu era un desfranat in Cara pe a chrui
cocheth sh, nu o cunpasch, Kir Costea. El imprumuth pe toti junii cu bani, kihndu-
le dobanzi nes-

p use faced Inlesniri amoroase chiar In casa lui

spionh pe toath lumea i o trades la sphthrie. Toate
acestea le fhceh sub masca omeniei i a drepthtii,
i sunteminaintati, chci daces biata tarh, Romaneasch

ar fi fost i pe atunci un obiect de specula, chiar

pentru oamenii de jos, Kir Costea negreit sar fi
servit Si el de cuvintele patrie i libertate, ca sa- i
sature lacomia de bath.
Cand fi ieea inainte vre-o femeie cocheta, de
care nu era lips nici pe atunci, el, dintro simples
eautaturk intelea cu cine are a face i ce profit
pate sh, traga dela Ansa.
Daces Intretinuta vre-unui boier cu trecere la Curte
i bogat, se oprea en butca dinaintea pravaliei sale,

el ieia afar cu capul descoperit i o ametia cu.

linguiri de tot felul Bine ai venit, prea cinstith
coconith! Ce mare cinste pentru mine ! Cu ce pot
sa TA slujesc? Am prima de curand mhthsarii de

oOCOII VECHI

I NOUI

oo

Venetia, tulpanuri, panglice, ratele Si horbote din

Lipsca, fesuri albe de Tarigrad, aluri de Iran o.
Am primit diamanticale de tot felul rubine, smaragde o margaritare dela cei mai
vestiti giuvaergii
din Stambul.
Apoi intorcandu-se catre baetii
din pravalie, ie zicea
Ei, ce edeti ca nite

trantori?... Scoateti tot ce avem mai frumos i

puneti dinaintea milostivei cucoane, ca sa-i aleagA
orce i-o placea !

In cateva momente se prefirh pe dinaintea cochetei, toate boarfele o falsele

diamante ale ingeniosului bogasier, far ca el sa, treaca pe vre-una

mai jos de un cap dopera. In fine cocheta ti

alegea un inel de diamaut, de margaritar sau o
pernita, de odagaciu, i zicea, surazand
Cat costisete acestea, Kir Costeo ?
S fac socoteala, milostivo. Apoi luand In math
obiectele in chestiune, se prefacea ca se gandete

la pretul for i in urrna raspundea cu aer meditativ o serios

Pe mine ma, tine apte sute de lei,

dar pentru prea cinstitul obraz al panevgheniei

tale, le dau tot cu ,acest pret, caci voi sa, ma, fac
om al casei Domniei tale. Ce tii ! Poate ca, to
voi rugh i eu de ceva o voiu fi ascultat !
Cocheta numarh banii, i luandu-i obiectele
cumparate, ieea din pravalie, petrecuta de curtenitorul bogasier.
Dar fineta lui i-o intrebuinth mai cu seama asupra feciorilor de boieri cu stare, o
asupra acelora
o De Persia.

oo

NICOLA E FILIMON

despre cari aflh ca peste putin au sa is vre-un

huzmet gras. Cotre toti acetia el se arka, generos
Si Imprumuth cu bani, le Implinea cu repeziciune
orce servicii, devenea Mercurul for farts platit. La
toate inelAtorlile lush de felul acesta, el se ajuth

foarte mult cu doua copile ale sale, pe care le

Invg.tase atat de bine In arta, prefkAtoriei, In cat
ele atrAgeau pe tineri In casa for Intocmai ca nite
adevkate sirene.
Era, foarte curios a vedea, ciueva pe aceste copile,
servindu-se de data cu modestia i cu cochethria,
doua, arme ah de opuse una alteia. Chad pentru
prima oara se prezinth vre-un tank Xn casa boga-

sierului, fetele ezand pe chte un scaun cu ochii

plecati In jos, simulau o modestie, demnh de sfanta
Cecilia dar, duph, ce se inforrnau despre starea
i pozitiunea lui ot duph ce se mai familiarizau cu
dansul, atunci Y i schimbau rolul dad, tanarul era
shrac sau se introducea In casa bogasierului cu stop
de a solicith vre-o facere de bine, fetele mai adh,o-

gau pe langa modestie, un fel de mandrie grosolarA, care facets Indath, pe

solicitator sh Inteleagh ca
nar fi rhu sh se care de acolo i sh le lase In pace

ca,nd Insa tankul era bogat i darnic, atunci, smeritele fiice ale Evei, Ii parhseau
curhnd sfiala cea
prefacuth, i devenind cochete, in toath, puterea envantului, primeau cu cea mai
destrhmata, rasfatare
glumele, darurile i shruthrile junilor libertini.
I Sfanta Cecilia patroana muzicei, era patricianA Romans. Ea sums
in perfectiune organul i era tipul modestiei.

CIOCOII VECHI fI NOUI

oo

Pe cand fetele intindeau toate aceste curse ca sh,

ameteasch, pe biata victima, intra, in cash si Kir

Costea, cu cate o dulama vechie de postav putred,
cusuta cu fir mincinos, sau vre-un alt vestmant
rhmas de ani in pravhlia sa, si cu zambet plin de
viclenie ii zicea Ia priveste, cocoane, aceasta
dulamh. Ce mai postav! Ce mai sarma de our !...
Parch-i un tifarichiuo. Ia tmbraco, asa sa traiestit
chci trebuie ati seaza, foarte bine cu dansa.
Junele, vazandu-se intre ciocan si nicovala, nu
putea face altfel de cat a imbrach haina. Dupa ce
se terming operatiunea, grecul privea la tanar de
toate phrtile, cu o mirare prefacuth strigand
Bre!.. Ce minune L. Luxandrito !.. Marghiolito!.. Ia

priviti, tata, pe coconasu! Nu este asa ca seamanh

cu o Beizadea? Cat de bine te prinde, caconasule !
Parch -i croith, pe trupul domniei tale. Ai, sh, facem
un targ din doua, vorbe. Eu te iubesc prea mult nu
stiu ce ai, mai fertnecat! pe mine, mh, tine douo,-spre-zece mahmudele, dar pentru
hatarul domniei
tale o dau cu zeceo. Ai, sa fie de bine!
Nenorocitul tanhr, de si se vedea, tot intrun timp
si furat si batjocorit, oath sh, primeasca haina, ca sa
nusi strice opiniunea de galantom ce aveau fetele

despre dansul. Scotea dar punga din buzunar si

o Cap dopera de o industrie oare-care.
o Monedele ce circulan in timpul lui Caragea sunt acestea
Mahmudia cu lei oo dodecarul, lei oo funducul lei oo nisfiaua
lei i cerchul, lei o sgriptorul lei oo par. oo sfantul lei o dirichul,
lei oo par. oo spetul, lei oo crontalerul, lei oo barbuta, lei o,oo.

oo

NICULAE FILIMON

numka, cele zece mahmudele cu d nepasare prefacuta, sau scklea pretul hainei din
vre-o suma
cu care imprumutase pe grec mai Inainte, tot prin
astfel de mijloace.
Nu exista, casa de boier In care sa nu intre Kir
Costea sub diferite pretexte la gastronomi se introducea prin baclavale i dulcete
de Tarigrad, pe
care le prezinth pe la zile marl la tinerile cucoane Ii deschidea intrarea prin
glastre cu flori
i alte nimicuri femeieti, pe care le da cu pretul
pe jumkate, ca sa, poatA, catigh mai In urmil,
Inzecit, prin intrigi o servicii de amor.
In fine pAganul de fanariot faced tot cei sta
prin putintA ca so, realizeze proverbul. tarei sale.
lath, portretul moral al omului ce alesese Dinu
i Duduca, spre a le ajuta ca s manance starea
Postelnicului Andronake.

CAPITOLUL XI

Adevarul e proasta marfa.

Postelnicul Andronake crezandu-se asigurat de

credinta amantei sale prin punerea ei sub paza

lui PaturicA, Ii petrecea acum In cele mai dulci
placeri ce pot sri, dea omului pozitiunea, aurul i
amorul.
Gelozia, unicul rAu ce-o fradiaantase catva timp
dispAruse cu totul prin bunele tiri ce primea despre
CIOCOII VECHI

I NOM

oo

InflAcAratul amor de care ea Ti da dovezi pe fiecare

zi. Unica grije ce-o preocuph erh aceia de a crew

norocul credinciosului sau servitor, pe care-I cramdui mai inthi Santo la,
Hcitmdnie dar necrezand

de ajuns aceasta rhsplAtire, el xugh pe Caragea

de oo onora cu rangul de Sluger, pe care mai in
urmh fl prefilcd In acel de Pitar .
Am zis intrunul din capitolele precedente, ca din
toate slugile casei Postelnicului, numai vataful de

curte strahatuse in adancul inimei lui PAturica i

numai el prevAzuse intunecoasele lui planuri i fl
urmArea de aproape, farh sh lase a-i schph din
vedere nici una din faptele sale.
Din ziva insh child postelnicul avil nerozia da
orandul pe Faturicaprivighetor asupra faptelor am an-

tei sale, vataful ii indol privegherile i afra, toate

chte Paturich voia sh le tie ascunse el descoperi
o Ceremonia dard rangurdor pe timpit lui Caragea era aceasta
Individul hotarat de a lua rang, de era functionar se recomanda Dom-

mtorului de catre Ministrul sub care servea iar cand se inta.mplb

sa fie protegiatul vre -unuia din boieri, it recomanda Postelmcul
cel mare.
Ceremonia ineepea astfel Domnul edea pe sofa In sale de pnrnite
iar cand se apropia petitorul de rang, se seula In sns o II imbraea

cu haina de matase alba cu vargt de fir in forma, de vini sau

tunica apoi atiresandu se catre persoana cAftanita Ii zicea cuvintele
acestea, Pentru osardia i creditni a . cu care ai slujit Welt.. Aceste

cuvinte nu se ziceau tot lntrun fel ci dupa mformatiumle ce avea

Domnitorul despre persoana careia voia sa-i dea rang. Grigore Veda

cand a imbracat cu caftan pe riiposatul Barbu Catargiu sa servit

cu aceste cuvinte Te cinstesc cu acest caftan ca sa detept
In tine dragostea catre faptele cele buneu Cu ocazia imbracarei
de caftan a raposatului Take Ralet, It zise Te cinstesc cu acest

oo

NICULAE FILIMON

Duduca, i mai cu seamy prin marea afectiune i

cedemna tradare a ciocoiului, i hotari sa denunte
pe tradator ca sa scape pe stapanul sau de nenocirea in care voia sa-o traga.

Intro zi pe cand Postelnicul se afa singur in

odaia sa trantit pe sofa i inganand pe nas un cantec
de amor, vataful se prezinta dinaintei, i dupa

ce-i face temeneao pana, la pamaut ii zise

Cocoane Andronake, sa traieti intru multi i
fericiti ani ! Cinci ani sunt acum de cand to slujesc
cu credinta i supunere. A dori sa aflu din gura
domniei-tale, data te-ai multumit de mine or ba,
Ei bine, sunt multumit ce vrei ?
Voiesc, cocoane sa aflu ce parere ai despre
mine ?

Unde vrei sa ajungi prin aceste intrebari ?

Voiesc sa tiu daca eti multumit de mine
caftan pentru miiita vreme de cand star fail chiverniseala gi pentru
evghenia neamului tau.
Dupa. aceia Postelnicul cel mare comunica celor de fats numele
rangului, apoi dupe dansul iegea Seliam Ceaugul sau Bagi Bulucbaga.
gi vestea multimei numele individului gi rangul ce primise.
Dupa savargirea ceremontei, eel ce primea rang pleca din eurtea

domnease pe jos, data rangul era mic iar de era de la oink in

sus oo punea calare pe cal domnese Impodobit cu. Hare de fir gi
calcane de argent, gi it petrecea pang, la locumtil, cu alaiu domnese.
Ajungand la casa sa, venea meterhaneaua gi Ii canta, apoi veneau
trasurile domnegti avand Inteinsele idichi gi cafegii cu tacamuri de
duleeata, cafea qi ciubuce toate domnegti, gi oo cinstea ca din partea
Domnului, iar cel cu rangul cata sa plateasel lei ooo pentru meterhanea, gi cate un
bun bacgig la nadtchti, cafegii gi.- ciubuccii.
o Compliment tureen.

CIOCOII VECHI I NOUI

oo

as vol iara,i sa, tiu de ma ai de om cinstit sau

ma, crezi hot or iret.

Ei bine, eti om cinstit, sunt multumit de

tine, i la ziva mea am s to fac etrar.

Sa-ti ajute Dumnezeu, cocoane ! Ti-am mancat
perinea i sarea atata vreme, i voi sh-ti martu-

risesc o taina, care mi apasa, cugetul.

Grecul auzind aceote din urma cuvinte, oua un
a er mai serios, i atintind ochii asupra vatafului,
zise

Spune-mi ce taina este aceia despre care

vorbeti ?

Iti aduci aminte, cocoane, ca, acum patru ani

ai primit in curtea domniei-tale un copil trentaxos
i zmerit ?
De Dinu voieti sa, vorbeti ?
Tocmai despre dansul, cocoane. Pe acest copil
sarac, domnia-ta o-ai imbracat, o-ai hranit, i-ai dat
lacuinta, o-ai invatat elinica, intocmai ca pe un gramatic domnesc apoi o-ai miluit
cu huzmet i boierie .o. Ei bine, cocoane, is spune-mi, aa s traieti,
ce parere ai despre dansul ?
Foarte buna este baiat cinstit o ma iubete

ca pe un tata.
Uite, cocoane, la pontul acesta nu ma unesc

cu parerea domniei-tale. Eu de i sunt un prost

pe langa domnia-ta, dar din ziva cand a venit
in curtea domniei-tale, mi sa parut un fatarnic
i un iret de frunte o-am urmarit pas cu pas,
o Soujbo. i rang.
N Filimon. Clocou vechi el now

oo

NICULAEo FILIMON

crezand ca sunt amagit, dar purtarea lui, In loc

sa risipeasch bhnuelile mele, le Inthrea i mai mult.

Doi ani de fhtarnicie furh, de ajuns, ca sa te fa ca

sa -o iei drept omul cel mai cinstit din lume, i
sa -o orandueti pazitor al cocoanei Duduchi, despre

care lAnuiai ca te Inala.

-De uncle tii eh ma Inala ?
-- Lash-ma cocoane, sa ispravesc, i vei judech
mai bine data mint sau spui adevarul.
TJrmeaza, dar gandete-te ca de mi spui min-

ciuni, Iti voi da cinci-zeci de topuze la thlpi o

o mie, milostive, de voi mind.
Aide spune.
Pe data ce Dinu sa mutat la cocoana Duduca
a inceput so pazeasca duph, porunca domniei-tale
Irish nu cu socoteala de ati spune adevarul i a
te scaph de necinste, ci ca se -I aiba de frica i sa
fach cu dansa ce va voi.
i ce sa Intamplat dupa, aceasta ?

A prinso In grading cu calemgiul despre

care o banuiai, i in loc se.-o aduca legat dinaintea
domniei-tale a facut altceva.
Ce a facut ?... Spune i gandete-te la cele
cinci-zeci de topuze.
Sa unit cu greaca, care sa dat la dragoste cu
dansul, ca sa-ti mh,nanee mai lesne averea i astazi
o In timpil acem se Web. la falangrt cu nuiele de rachtta, sau cu
topuzul. Aceasta din urma inso, infrico,a mai mult pe patient, citci
osebit de durerea ce -o faces sa simo, de multe on ii vatAma. oasele
thlpu piciorului

CIOCOII VECHI I NOUI

oo
pe cand domnia-ta te sileti sa -o scoti la obraze,
el te necinstete i-ti mAnanca i averea.
i cu ce dovezi poti to sa sprijineti aceste
pari ?

Cu nici o dovada, afara de cinstea mea, cAci

ei, iretii, an luat masuri ca A, nu se lase nici o

urma despre nelegiuirea lor.
Postelnicul, luand tot ce auzise drept minciuni
i pari nAscute din gelozie, incrunta figura, i cu
un gest de manie i o gravitate cu totul otomana,
zise bietului vAtaf

Afark mielule, sa nu-ti mai calce piciorul

prin curtea mea, ca-ti voi inmuia spatele cu bataia!
Pe cand vataful i-eea pe ud, desperat ca i-a
compromis viitorul, MIA ca cel putin sa scape pe
stApanu-sau de nenorocire i de dezonoare, o bitted

cu cai albi intra In curtea Postelnicului i. dinteinsa ieo o femee invaluita, care
se sui pe seAri
cu cea mai mare iuteara.
AceastA femee era Duduca. Ea simtise de mult
ca vAtaful o spioneaza, i printro coincidenta, norocitA, pentru dansa, ea avuse
chiar atunci ideia de
a veni la Postelnicul ca sa preintampine furtuna
ce banuia ca poate s se ridice asupra capului ei.
Cum intra, In casa, ti scoase maloteaua sa branita

cu samur, i ridicand valul de pe obraz, lasa sii, se

vaza acele frumuseti Incantatoare care rapise ata tea
inimi. Era Insii, In trasurile fetei ei ceva care dovedea
o agitatiune interioara foarte mare. Postelnicul simti
aceasta i prevAzand chiar din neateptata ei venire,
ca o A, se Intample ceva, o privi en amor i ii zise

ooo

NICULAE FILoMON

Vino langa mine, ingerul meu, lumina ochilor mei !

Greaca raspunse printrun suspin, dar nu se

mich de loc.
Ce ai Duducuto ?... Tu oftezi.
Nam nimic.
Aceasta nu se poate, sufletul meu spune

de ce eti trista ? Iti lipsete ceva ? Te-a suparat

cineva ? Spune.
Greaca Incepii sa. plangil i Inecata de suspine,
ii zise
Am venit sati spui ca, de astAzi inainte, nu mai

sunt amoreaza domniei-tale ma duc la calugarie.

i de ce, inima mea ? adaose postelnicul cu
mirare.

tii domnia-ta prea bine.

SA nam parte de ochii mei dach tiu ceva.
Gaud ai venit intala oara la mine, i mi-ai

spus ca ma iubeti, mi-ai zis ca o s ma iei de

sotie, o o s ma faci sa, gust toate placerile lumii,
iar acum, dupa ce mai Mout sa jertfesc toate gus-

turile vietei mele pentru domnia-ta, Iti bati jot

de mine ca de o tiganca.
Eu imi bat joc de tine ? Eti nebuna, Duduco !

Tot ce am zis este adevArat. i care luare

In ras poate fi mai mare decal aceia de a nu to
increde in mine? Ce Vanueli ti-am dat eu de cand

traim impreuna, ca sati poti indrepta asprimea

ce de doi ani, intrebuiatezi asupra-mi ?
Ce asprime ! Ce nedreptati sunt acelea despre caremi vorbeti?

CIOCOII VECIII

o NOUI

ooo

Ajungem la fatarnicie, arhon, Postelnice. Dar

ce cruzime poate fi mai mare de cat aceia de a banul cinstea unei femei ce ti sa
dat cu cea mai mare
dragoste, i a ma puree sub paza unui nelegiuit care
ma omoara cu nesuferitele lui privegheri. Eu nu mai

sunt volnica sami descoper nici una din cele mai

nevinovate placeri femeieti de ies puffin prin gradina ca sa gonesc uratul
singuratatii, ciocoiul domniei-tale ma urmarete pe furi de cant cate ceva

ca s ma desfatez, el atintete la mine nite ochi

plini de venire, prin care pare car voi sami zica
Tu iubeti pe altul i pentru dansul canti, iar nu
pentru stopanu-meu.Nelegiuitul ma urmarete In
tot locul, pana chiar i In sfanta biserico, unde ma
due sami vars focul suferintelor i s cer lutarirea de care am trebuinta, ca s pot
rabda Coate
chinurile lui.
Acestea sunt naluciri. Paturica este un baiat
cum se cade, i chiar de va ii cutezat sa te privegheze

iti jur pe Dumnezeu ca nu cunosc nimic din date

omi spui, i ca ati dau o dovada i mai mare despre aceasta, iti fAgacluesc ca-o voi
dojeni cu asprime.

Nu ma multumesc cu atata. Cer ca sa-o

scoti chiar astazi din casa mea, sau parasesc acea
casa, care sa facut o temnita pentru mine. Acesta
este singurul mijloc de a mai vietui ImpreunA.
Primeti sau nu?
Postelnicul, fiind robit de aceasta sirena amagitoare, nu puth sa, reziste la
teribilul asalt, ci ii zise
surazand Aide de! Fie dupa, voia domniei-tale
Buducuto vino In bratele mele sa te sarut.

ooo

NICULAE FILIMON

Greaca cazii pe pieptul lui o bratele ei fine se

Impleticiro, de corpul cel robust al Fanariotului,
intocmai precum se impletete edera pe un stejar
va,rtos buzele for se impreunara, o ramasera, ca-

teva momente Intrun extaz febril. Pentru Postelnicul Andronache, ce era, orbit cu
totul de amorul
Duducai, aceste momente era, o fericire nespusa
ca,ci se incredinta din nou despre fidelitatea a-

mantel sale. Pentru iscusita great, intik aceste

sa,ruari Infocate erau numai o cursA, prin carei

Inlesnea mijloacele de a amagi mai tare i mai

bine pe acela ce ea voia, sa, exploateze.
Douo, ore In urma acestei scene de ipocrizie o
neruinare, Dinu InituricA, complicele Duducai, ieea, din casa ei cu zambetul
fericirei pe buze, caci
devenise vataf de curte al Postelnicului. Ceia ce
mai avea, acum de facut, era, acum fapirea defi-

nitivrt a fackorului sau de bine.

CAPITOLUL XII.
Una la mama!
Dinu PaturicA, cum se instalo, in postul de vataf
pe care Il dorise atat de Inuit, chemh, pe toate slugile curtii i le tinit un
cuva,nt prin care le Mai cunoscut ca, in timpul fostului mai Inainte vataf se Meuse
mare risipo, in curtea stApa,nului sau, i ea, el
nu va suferi sA, se urmeze o in timpul sau. asemenea

CIOCOII VECHI BSI NOIR

ooo

fapte Voi pedepso,zicea el, fares miles pe toti

aceia ce vor cuteza, so, inele pe boierul, macar ciz

Apoi dupa aceia numArd pasarile din

curte, coti butile cu yin, lug, cheile pivnitei din
mtuna chelarului, i pe ale ciimarii din mama jupanesei, scoase pe sofragiu i pe
stolnic, sub cuo para.

v-ant de mancatorie i puse in locul for pe alti

alei de dansul dupA sprinceana.
Aceste aspre masuri ajunsera la urechea Postelnicului i el se bucura foarte mult,
caci gAsise dupo,
pArerea lui, un om cinstit ca sit-o scape de ruina catre care mergea cu pai repezi
nu tih insA, ca acel
om, in cart se incredea atat de mult, era cel mai
fin dintre toti hotii, i ca masurile lui economise
nu erau decal o curses intinsa prin care voia s-o
adoarmo, ca sa -i poato manta averea mai lesne.
Dupa, ce PAturicA Men tot ce putfi ca sAi dea

aier de om cinstit i cu durere de inima de averea stapAnului sau, el se infatia

dinaintea lui i
ti dete socoteala de masurile ce luase.
Grecul asculta eu bucurie toate proiectele de economie ce-i infatia ciocoiul apoi
esclamA cu o
multumire Invederata
Bravo, Dinule ! aferim, copilul men! Cum Ingrijeti to de averea mea, aa sa,
ingrijeasca, Dumnezeu de tine.
Aceste bine-cuvantari de al caror Inteles echivoc
un om cu frica lui Dumnezeu sar fi spAimantat,
nu facurA nici o impresiune In inima ciocoiului el
plecA cu capul in jos spre semn de multumire i zise

Staphne, tot ce am facut pentru domnia-ta,

ooo

NICULAE FILIMON

nu este decat un mic semn de multumire pentru

n!multele faceri de bine ce ai sAvarit asupra nevrednicului tau rob.
Alta mai am s spui Panev boheniei tale.

Spune, Dinule sa, vedem.

Domnia-ta ai moii, vii, livezi de pomi, heletaie i zalhanale.

Aa precum zici am din toate acestea.

Ei, bine ! stapane. Trebue sa facem cercetare

pe la toate aceste acareturi, caci poate sit fie calcate de vecini poate ca
arendaii taie padurile,
strica livezile de pomi, lash morile si hanurile in
neingrijire i bine vezi domnia-ta, acestet aduc derapauari stArei mariei tale.
Trebuia dar sa trimiti
un om credincios sa, cerceteze, Si saoti aducA tiinta

lAmurita despre toate acestea.

Ai dreptate, Dinule, i iata iti poruncesc ca
chiar de maine sa pui in lucrare aceasta cercetare.
Conversatiunea aceasta se intrerupse prin venirea Postelnicului Vlahuti, ca sa,
invite pe Fanariot la masa ce dAdea, tramisu-lui imparatesc in
pricina harnicului.

A doua zi pe la eapte ore de dimineao, un

tanar tmbracat cu haine arnauteti foarte galante
i insotit de doua-zeci i cinci idiclii, sub comanda
marelui Satargi-Bava al -ceinicirdiei, strAbAteau, in-

tinsa Odure a VlAsiei.

Era pe la mijlocul lui Mai aerul dulce al diminetei, imbalsamat de mirosul florilor
salbatice i de
acel parfum racoros al frunzelor de curand crescute
faspandea peste tot o suflare invitnoare pasilrile

CIOCOII VECHI oo NOUI

ooo

saltand prin crengi, cantau acele mii de melodii

sublime, care inspira In inima omului si melancolie
i placere.
Pe caffi.d calAtorii Isi urmau drumul In tacere,
deodata se auzi iesind dintre desisul padurei o voce
care cantor cu multo, expresiune o melodie intris-

tatoare si eroica.
Cand cortegiul ajunse destul de aproape spre a
deosebi cuvintele calaretului, el se opri pe sinesi
ca sa poata asculta, aceasta baladA caracteristica
pentru timpii de atanci
.Frunza veide de secara,
Nu mai e dreptate n taia.
De dai jalbit la domnie,
Te trezeti la Spataile
ySi d acolo la Divan

De ti perzi vremea cate-un an

Fiunza, verde de molotru,
Dacit astazi sunt in codru,
Cu pistol la cingatoare
cu flinta pe spinare,

De ce nu ma ntrebi cretine
fia ti spui focul ce-arde n mine?
Am avut munna gi tata,
Casa mare ndestulatA,
Zece vite in coar
ySi parale n buzunar
Dar grecul afurisit

Tot ce-am avut mi-a rapit

Parinti, nevasta, copii
Nu mai sunt intie cei vii.
Nu mi a Minas pe lume
Decat eu i eel pe mine,
Frunzii, verde iasomie,

ooo

NICULAE FILIMON

Aideti frati la haiducie

Sh sclpAm de lighioi
De cochmtio i de mom.

Simtul acestor versuri i mai cu seamy focul

cu care erau cAntate, Mai o urata impresiune in
inima cooo,torilor, dar mai ales junele ce parea a
fi seapanul, se gandi putin apoi tintind ochii
asupra lui Satargi-Baa, ii zise
Ce zici tu, Radule, despre acest cantec ?...
Nar fi bine sa pregatim armele ?
Armele !... i de ce ?
Auzi acolo de ce? Parca ai uitat ea suntem
in Vilisia. in cuibul tutulor talharilor?
Aa e, cocoane Dinule dar tot e mai bine
s ne cautAm de drum, i sa, lasain pe bietii cretini sg,i verse focul ce le arde
inima, c mult

sunt amarati, sArmanii.

Dar daces vor fi hoti i vor navAll asupra
noastrA ?

Naveti grije, cocoane Dinule ii cunosc eu.

Ai zis ca-i cunoti?

Da am zis.
i de unde ii cunoti?
Cand eram nefer la SpatArie, am vazut pe
capitanul for venind la Spatarul.
La Spatarul?... i ce cats, la Spatarul un capitan de hoti? adA ogA PaturicA cu aer
de mirare
prefacutA.
o Cochmti gi cataom, sunt numele obicinuite ce le dau tAranii
grecilor arendagi.

CIOCOI VECHI tcd NOUI

ooo

Venise sai prenoiasca, huzinetul de hotie.

Dar asta nu e de crezut, Radule !

Voieti sa to incredintezi cai adevarat ?
Da, voiesc.
Satargi-Baa scoase un fluiera de pamAnt dela
cineatoare, Si puindu-o in gura, Men s iasa, dinteinsul

cateva sunete ascutite. Nu treca mult i suita ca,laretilor fu inconjurata de vreo

cativa flacai, scurti
de stat, vanoi i inarmati, pana, in dinti.
Bine ati venit sanatoi, fla,cai! zise SatArgiBaa rasucindu-i mustata cea lunga
zambind.
Bine vam gasit, boieri domnia-voastra!
raspunsera talharii.

Unde este Gheorghe ?

Care Gheorghe?
Capitanul vostru.

A! a! Capitanul... sa dus cu cativa feciori

sa, calce pe Margineanu.
Pe parintele Arhimandritul?

Da, boierule, pe dansul ai gras la ceaf a.

Dar, bine mai, nu-i pacat?
Pacat ?... Dar el se gandete oare la pacat
cand tine eapte, opt tiitori in cast, i cand nenorocete pe tot anul cate douazeci,
treizeci de fete?
Ce spui, mai baiete le face el toate acestea?
Si mai maxi decal acestea, boieri domniavoastra ba bietilor romani din satele
manastirei
le is i cenua din vatra, ii spanzura de picioare o
le d fum ca la vulpi, apoi aratandu-le garbaciul cu
douasprezece sfarcuri de plumb, le zice
Scoate

bani, afurisit taran, cali crap pielea cu garbaciul

ooo

NICULAE FILIMON

Nam, phSarmanul Oran raspunde

acesta.
rintele, iarta-ma, i Dumnezeu sa-ti ierte pacatele.

Nu tiu eu fleacuri dastea aceti bani sunt

ai Sfantului Munte platete or te omor ca pe un
raspundea grecul.
Bre !... Dar nelegiuit mai este !
Nevoie mare, cocoane. Mai deunazi sa sculat satul Telega i sa dus la dansul cu
ouvare, cu
puiori de gaina, cu untior, de! ca cretinul, ca
sa-o roage sa le faca, o bisericuta In sat, sa aiba i
ei de, biet, uncle s- i ingroape mortii i sa-si bodobitoc,

teze copiii. Ei, bine ! boieri domnia-voastro, titi ce

le-a facut?... Dupa, ce le-a luat plocoanele, i-a dat

afara din casa cu injuraturi. Bietii sateni au bagat
jalba la domnie, dar el a aflat, i cu marafeturile
o draciile lui, i-a pus pe toti la inchisoare, de
li se priipadesc bucatele pe camp.

Ia sa lasam acestea la o parte, zise Satargi

Baa i spune-mi cum va merg trebile? Vati dres
cu Spataria?
Mai alaltvaeri am dat Spatarului douazed de
pungi de bani I.
Satargi-Baa se apropie de Dina Paturica. i-i
zise tricetinel
Te mai Incloieti, cocoane?
Ai dreptate, raspunse Paturico cu un aer prefA cut, dar asculta, mai Radule de i te
vaz ea eti
bine cunoscut cmaceoi oameni eu insa drept sh-ti

spui, nu prea ma simt la siguranta aici. Spune-le

o Zece mti lei, cam o punga se socotea let cinci sate.

CIOCOII VECHI I NOM

ooo

ce lei spune ca sh ne lase sh mergem mai curand

inainte.
Nai nici o teama cocoane ti -am spus di am
fost nefer la Sphthrie i nor fi ei nebuni sh se lege
de oameni cand Ii vhd cu mine. Ei ! din cate i-am
schpat eu! Ia, Intreabh-i numai, sh-ti spuie ar mai

fi astazi vreunul din ei nepus in teaph, dach nar

ti sh se poarte cu oamenii staphnirei? Mai bine de
cat sh fugim daici ca nite nemernici i s ne facem
de ruinea lumei, is sA deschlechm i sh ne facem
frumos conacul de amiazi, aci pe verdeath la umbra,
sh punem pe flhchii acetia sh ne gateasch o masa
cum se cade, caci negreit drumul trebuie sh, te fi

secat i pe dumneata la inimh.

Bine adhogh Phturica, asigurat .acum prin cuviratele voinicului Satargi-Baa dar ce
sa manchm,

caci, dach e vorba de mancare a mance, i eu

bucuros.

Hei ! dach e aa, lash-te pe mine o sh te

fac sh mAnanci un miel fript hotete.
Ba zhu!... i ce fel frig hotii mieii?
Ce-ti Dash domniei-tale! Ia sh vezi iti fhgadui esc o fripturh, care sh intreach
toate chiabapurileo

dela masa lui Vodh

Zicand aceste vorbe, se intoarse cttre idiclii i
aleghnd pe doi mai chipei i mai voinici le zise
MA, luati pitacul acesta, duceti-vh cu dansul
In cel dintai sat ce yeti intalni, i cereti sa vh dea
cinci miei grai, unt proaspat, ouh Si vreo patru,
o Fripturile turceti.

ooo

NICULAE FILIMON

cinci vedre de vin, i daca vo cere bani, spuneti-le

csa, toate acestea sunt pentru gatirea conacului ispravnicesc daca, nu vo crede,
aratati-le pitacul
iar daca i dupa aceia se vor Impotrivl, muiati-le
spinarea cu muchele iataganelor o.
Foarte bine, stapane.
Idiclii plecara i Satargi-Baa intorcandu-se catre
hoti, le zise
Bacti ! Coconu Dinu Paturica, omul Marelui
Postelnic Andonake Tuzluc, voiete s ospateze

la voi. Cu ce puteti sa, ne slujiti ?

Deocamdata navem nimic, dar ateptam. sa
ne soseasca acurn dela Ploieti, de toate.
Ei, daca e aa, pans atunci, odihniti-va i voi
pe la colnicele voastre.
Hotii inaintara In padure, iar Dinu i comandanful

idicliilor aternura un covor de Tarigrad subt un

par salbatic, i aprizandui ciubucele, se trantira
la umbra ca sa se odihneasca.
Nu trecir mult timp, i idiclii sosira Incarcati cu
provizii de ajuns pentru un regiment de soldati.
Hotii eira din padure, junghiara Intro clips toti
mieii, le scoaserii, pantecele i cosandu-i iar la loc
cu pielea pe danii, intrara, in padure i rascolind
o Aceasta porunca data de Satargi-Baa chtre idiclii, ar trece drept
o fabula in zina in astazi nimeni nar puteh crede a se faceau asemenea talharii de
catre oamenii domnett platiti ca sa tie linitea i
a protege pe cei saraci cu toate acestea ea a existat, i pentru inai
mare nenorocire, sa exerettat chiar de oameni privati, cari se Innbracan in costum
de oameni domneti yCI jeftuau pe bletii Want ailtandu-le pitace mincinoase. Vezi
condica Arhivei No. o o foam, ooo.

CIOCOII VECHI

I NOVI

ooo

cu nite pari un jaratec compus din curpeni de vitA,

salbatica, In care inchisitia ar fi putut sa arza, o suta

de eretici, Ingropara IntrInsul pe toti mieii.

Dinu, neintelegand nimic din acest mod nou de
a face fripturi, privet cu uimire pe aceti bucatari
improvizati, cari, prin figurile for posomorAte i prin

micarile ce faceau, semanau Intocmai cu demonii

iadului, cqri tortureazo sufletele condamnatilor.
Irl timpul acesta, o aka, grupa, de thlhari Intindeh
pe iarba verde o masa de panza, al ii faceau mamaliga chtiva coceau out i curatau
cepe i ustu-

roi verde pe care le aezau pe la locurile unde

aveau s eazo oaspetii.
Pe cand toata ceata thlharilor se ocuph cu pregatirea acestui ospat original, se
auzi un pocnet

ca al unei bombe ce iese dintrun tun. Paturica

Mei o micare repede Si convulsive, iar eful talharilor, acel om cu care conversase
mai nainte,
vazhndu-o speriat fi zise zambind
Ce, cocoane, te-ai speriat ?
Ba nu, dar... is spunemi de unde vine acest
sunet ?
Acest sunet va sa zica, cucoane, ca venit

timpul s va puneti la mash.

Nu inteleg nimic.
Privete! Yi zise, aratandu-i doi thlhari ce

scosese un miel din mormantul de flacari, i fi

udau cu un fel de apt compusa din vin amestecat
cu usturoi pisat i cu sare, Pocnetul care te-a
speriat, veneh dela acest miel.
ySi de ce a pocnit mielul, fratioare ?

ooo

NICULAE FILIMON
Fiindca sa fript de ajuns.
Dar ce mai fac acei doi voinici cu dansul ?
il stropesc cu yin i-o infaura In panza, ca
s nu-i iasa mirosul cel frumos.
Conyersatiunea for fii intrerupta de alte pocnete
ce urmara unul dupa altul. Talharul arunca un
ochi cercetator imprejurul sau apoi striga,
Gata, baeti ?
Gata, capitane.
Poftiti la mash, boieri! zise capitanul hi
Paturica i lui Satargi-Baa.
Ei facura un semn de primire, o inaintara catie masa.
Capitanul chema pe ajutorul sau ii optl cateya

cuvinte, iar dupa acea, se puse la masa, i dupa

ce rupse mielul cu mainile, In mici bucati, i puse
plosca pe masa, el zise
Ospatati, boieri domnia-yoastra, i iertati-nedaca nam putut sa, VA slujim mai bine.
Oaspetii talharului pusera mana pe cate o bucata
de miel i incepura a manta cu o pofta nedescriptibird, adaogand din timp in timp
cate o capatana de
ceapa sau de usturoi verde, i band yin de Cernateti.

Ei, boieri, cum vi se pare friptura noastra?

intreba talharul.
De minune, capitane dar is spunemi cum.
se numete felul aeesta de friptura ?
Miel nabuit, boieri domnia-yoastra miel
fript hotete.
S traiasca intru multi ani nascocitorul mielu-

CIOCOII VECHI

I NOUo

ooo

lui nabuit ! raspunserh deodath Phturica i Satargi-

Baa, cu gurile pline de delicioasa friptura.

Duph, felul acesta de bucate, se puse pe mash unt

proaspat cu mamaliga i oua proaspete. Oaspetii

notri mancarh i dintraceasta cu mare pofta apoi
se scularh, dela masa, i dupa ce multumith capitanului, inchlecarh ii urmara drumul
inainte.
Moia Rasucita, punctul principal al calatoriei lui
Phturich, era trei potii departe de Bucureti, i el
nu Meuse nici drumul jumhtate tenahndu-se dar ca
sa nu-o apuce noaptea in phdure, grabi mult chla-

toria, i ajunse in sat pe la asfintitul soarelui.

Pe data ce se meet in casele boiereti, trimise
pe ispravnicel sh, theme satul ca so, cerceteze des-

pre asupririle ce cearch din partea arendaului.

A doua zi pe la revarsatul zorilor, curtea caselor boiereti era plina de sateni de
toath, varsta
unii iineau in mama pui de ghina,, altii cate o strachina cu oua sau cate o oalh cu
unt. Toti acetia

venise sa, reclame in contra arendaplui, i nu

ateptau decat scularea lui Paturichl
Nu trecit mult timp, i ciocoiul se arata multimei imbracat In haine arnauteF,oti
muiate In fir i
cu un aer maret. El se aeza pe un scaun, cerit
cafea i ciubuc, iar duph cei facn tabietul, arunca

o privire severa i observatoare asupra taranilor,

apoi zise cu un accent plin de ingamfare
Cretini buni ! Maria sa Postelnicul Andronake Tuzluc,
stapanul nostru a tuturor, ma trimis aci ca sa ascult plangerile voastre i sa va
dau dreptate, de
N Fthmon.

Clocon veclu i nom.

ooo

NICULAE FILIIION

veti aveft spuneti dar toate pasurile voastre Mrii,

cea mai mica temere. Tata, ca vo, ascult.
Taranii deter mai intai plocoanele In main. idicliilor apoi dupo, ce se
scArpinaro, in cap i feamantarA caciulile in mftini cfttva timp, incepura a

se jelui care de care mai mult, i toti de data,

in chipul urmAtor
S traeti, conaple ! bine ca, te-a adus Dumnezeu la noi, sft vezi i sft crezi urgia
in care am
cazut ne-a sftrAcit, cocoane, hotul de grec ne-a
lasat In sap de lemn. Mie mi-a luat boii i vaca,
sarac de maica mea! pentru un izluc de eaptezeci
de parale. Pe mine ma Imprumutat cu doua banite de malai, i suet trei ani de cftnd
tot i e pootesc, pacatosul de mine, i cand gft,ndeam ca am
schpat de dansul, mam pomenit caomi desjuga, boii
dela plug, i mi-i vinde de ma litsat sarac lipit.
Mie Ini-a necinstit fata cu sila, baland-o pang. i-a
ieit din multi. Pe mine ma injugat la carul cu
lemne ca po vita, cuconaple. Pe mine ma spanzurat cu capul In jos, i mi-a dat fum
de ardei, i
nu ma lasat papa nu i-am dat ra,va ca-i stint Bator treizeci de lei. Mare napaste a
cazut pe capul
nostru, cuconaple !... strigara mai multi cleodatsa,
o sA, ne ducem in lume, arendaul ne jefuiete, zap-

ciul ne jupoaie de piei, gazda de judet i isprAvniceii ne ung Cu. miere Si ne

leaga, de copaci de
ne mănâncă mutile i tantarii !...
Dar bine, buni cretini! de ce nati venit sami spuneti mie toate acestea? raspunse
Dinu
cu aer de compAtimire.

CIOCOI VECHI tiSI NOUo

ooo

Nam tndraznit, cuconaule. data, n vial a

noastra, am bagat jalba, la Maria Sa, i in loc sa
ne faca dreptate, ne-am pomenit cu o ceata de arnauti, care ne-au rupt oasele. Nu
tim ce o sa, ne
facem o sa, trecem In Cara turceasca . incailea
A, ne omoare paganii, decat cretinii, cari se Inchina tot la truce ell noi.
In aceasta multime de jeluitori, erau vreo patru
tarani, cari se bateau cu pumnii in piept, ti smulgeau parul din cap, i sarutau
fruntea imeneilor lui
PrIpuricA. Aceti jeluitori exagerati aveau nite fizio-

nomii de adevarati hotomani. Dinul ti observa i

Cacti iar dupa ce concedie gloata de sateni, cu fa,gaduieli mincinoase, facia. un
semn ispravnicelului.

Ispravnicelul se apropie de dansul, tinand caciula in maini.

Sami aduci mai pe urma pacei patru jeluitori cari se vaitau mai tare, auzitu-mai?
Am auzit, cocoane.
Du-te acum de chiama pe arenda.
Sa, traeti, cocoane este dus la targ.
i cand vine indarat ?
Pe la chindii o, cocoane.
Bine.

Cateva ore In urma scenelor de mai sus, Paturica edea, pe sofa cu picioarele
incrucipte ca un
osmanitu, i fuma, dintrun ciubuc, dulcea i parfumata planta, arabica numita, geben,
avand dinain-

tea sa pe cei patru tarani jeluitori.

o Prin chindii Aranii inteleg apunerea soarelui.
o Tutun de Arabia obicinuit foarte mult pe timpit aceia pentru mlrosul lui plAcut

ooo

NICULAID FILIMON

Dupa ce lasa sa, iasa din pieptul sau un nor gros

de fum, ce se Ina lta catre tavanul camerii, formand o multime de grape bizare, el-
privi cu aten-

tiune pe tarani, i le zise

Ei bine, baieti, acum suntem singuri, Dumnezeu sta, de fata is spuneti-mi, de cand
a venit
acest arenda pe moie, cum merg padurile, hanul,
morile, carciumile ? Sunt in stare bunk sau nu ?
Sa facut mare firoseala o, cocoane padurea
cea mare cu copacii ca butea de groi, a vandut-o

i a arso la facere de rachiu iar acum a ramas

numai o opritura In care nu gaseti decal pari i
nuiele. Hanul sa daramat de tot, i pica, InteInsul
carciumele asemenea. Din heleteu scoate pe fiecare
saptamana, cate un car de pete, o-o trimite la

targ la Ploeti.
Sunt ad.evarate toate acestea ?
Uite, cocoane cum to vad i cum ma, vezi.
Ciocoiul chiema un idicliu i porunci sai gateasca, calul apoi Incalecand, lua cu
sine pe tarani,
Impreuna cu ispravnicelul i doi slujitori, i plea,
sa faca, cercetare. Se duse mai intai la han i-o ga,so
tot asemenea apoi infra In padure i gasindo in
adevar cu totul stricata, K. Intoarse acasa i facia.
foaie de ispae iscalita de preoti i de fruntaii satului.

Pe cand se petreceau acestea In casa boiereasca,

arendaul se Intorsese dela targ i se informase despre aspra cercetare facuta In
lipso,o el era coprins
de frica, caci toate abuzurile despre care vorbiram
erau Intradevar savarite de dansul.
Risipa, paguba.

CIOCOII VECHI NI NOUI

ooo

Atepta pang ce ramase Paturica singur apoi

intra In odaie, i printrun compliment demn de

un pat cu trei tuiuri felicita pe ciocoi de bun

venire.

Ciocoiul il primi cu un aer foarte sever i farts

sA-o pofteasca sa aza sau sa-i raspunda la compliment, Si zise

Bune sunt astea, Kyr Christodore ? iacesta

era numele arendaului. Astfel TO pazeti domnia-ta

legaturile zapisului de arenduire ?

Da ce am greit, coane Dinule, de to -ai suparat pe mine ?
MA mai intrebi Inca ce ai greit ? Privete.
Arendaul citi foile de ispaa i se spaimanta
de marimea, sumelor ce vazn inteinsele.
Ciocoiul observand ingrozirea ce pricinuise arendaului, Ii zise mai linitit

Eu nam ce sati fac trebue in douazeci i

patru de ciasuri sami raspunzi suma cuprinsa In ispage, caci am porunca sati pui
bumbaor, doua ortale de slujitori. Ramane la domnia-ta, sati alegi din
cloud una or sa plateti de bung voie, sau prin silts.

Dar bine, cocoane Dinule, ma lai same pe

drumuri !
Nu voiu sa tiu nimic despre aceasta. Platete

banii cu binele. sau fac pitac la ispravnicie iti pui

In spinare o suma de slujitori... Intelegi romanete?

Grecul pled, capul In jos, Si dupa ce se gandi

catva timp, zise
SA ma invoieti sa dau mai putin GA nam,
raman pe drumuri.

ooo
NICULAE FILIMON

Fie cum zici. Ispaa se ridica la o sua de

pungi de bani. Cat dai dintraceasto, sumA ?
Douazeci de pungi, cocoane.
Este putin, foarte putin. Nu primesc.
Fie treizeci, so, nu mai fie vorbA.
Mai jos de cincizeci, nu prirnesc nici o oA,scaie. Te multunrieti or fac pitacul ?
Haide, fie !
rAspunse grecul, scotand din
sari o punga verde, lungo, de doi coti, i deznodando

cu acea Intristare ce simt amantii, cand se despart

de iubitele lor. NumarA cele cincizeci pungi de bani
in mahmudele, dodecari, funduci i rubiele apoi,
dupes ce salutes pe ciocoi, ieo din cases oftand i

jurandu-se pe toti sfintii, c va scoate acei bani

Indoiti din pielea bietilor sateni.
A doua zi Pgturica plea, din moia Rasucita la
celelalte moii ale stapanului ski, i dupes ce Each
pe la toate cate o cercetare de felul celei descrise
mai sus, se Intoarse In Bucureti cu doua sute pungi

de bani, pe care be puse deocamdata pe fundul

sipetului, zicanduli In sine cu o nespusa bucurie
Doamne ajutA !... Una la mana,.

CAPITOLUL XIII.

Ce dai sa to fac ispravnic ?

Vestea despre influenta ce din zi In zi doba,ndea Postelnicul Andronake la curtea
lui Caragea,
se IA spa,ndise atat de mult In cat mai toti cei ce

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

voiau s dobandeasck vre-o functiune publicb, ne-

meritata sau vre un alt favor la Domnie, se Indreptau cktre casa a tot putintelui
fanariot i prin
dare de bani Ii Implineau dorinta.
Cates sh spunem ca in timpii aceia, ca In toti
timpii, jafurile i mAncktoriile nu se faceau aa, da
dreptul. Dela Domn pank, la zapciu, toti pe atunci
furan cu mijloace delicate i cu iscusinta atat de
mare, Inca hotel Ii asigura inviolabilitatea i nu
se expunek la umilire.
Ca sa, ajunga aci, toti slujbaii magi i mici, WI
aveau prepelicarii lor, cari cAutau vanatul i-o aduceau Inaintea vadatorului ca sa
-o jumuleascb,.
Postelnicul Andronake, care Meek totul pentru
interes, nu creza de cuviinta a lash o asemenea frumoasa, ocaziune, fares a se
folosi de dansa el dar
initio, pe Paturicii In acest nou fel de hotie, i din

acea zi, nimeni nu mai dobandi favorile curtei,

decal prin mijlocirea Postelnicului sau mai bine
printra lui Paturiao,, care cotiga, dela fiecare treaba,
Implinitti, de doub, on mai mult ca stApanu-sau.

tntro zi se prezinta dinaintea lui un functionar

scos de mult timp din slujba. Dupes ce acest din
urmA Ii Mc o multime de complimente, Ciocoiul
Ii zise sa, eaza, i porunci s-i deb, dulceatb, i cafea.

Cat tine acest tratament oriental Dinu se ocupa

cti mustAtile sale cele negre, pe care le rasucea i
le netezek cu multi gratie iar dupes ce veni cafegiul i lusa feligeanul din mama
functionarului,
Dinu zise cu o delicatete prefAcutb,

ooo

NICOLAE FILIMON

Ce Intamplare fericitA te aduce la mine, arhon, Medelnicer ?

Nevoia., cocoane Dinule, i nirnic mai mult.

Nevoia ? Domnia-ta ai nevoie de un om ca

mine ? Mi se pare curios !...
Nicidecum, cocoane Dinule. Omul nu. Oie de

azi pang maine, i de multe on vine vremea de

ai trebuinta chiar de un tigan. Astfel vine vcrba,
dar te rog sa, nu vo, fie cu supArare.
Fereasea Dumnezeu, bei-mu,

zise Dinu si-

lindu-se a ascunde reaua impresiune ce-i Meuse

muscAtoarea sentintgr a functionarului.
Vrei dar sA, afli nevoia care ma adus In casa
Domniei-tale?
Da, i a te sluji cu cemi va sta prin putinta.
Asculto,-ma dar.
Gata la porunca, bei-mu.
Parintii mei au fost boieri mari din Craiova,

ba Mel moul meu a fost Caimacam in acel ora

malt Limp tatAl meu hind om cu frica lui Dumnezeu i cu mira de Cara, va,zand
nelegiuirile i
despoierile ce laceau Domnii Greci, sa tras la moie i trAia, acolo o viaca linititA
dar, on ca, mieii

de Greci o-au banuit de rcizvratitor, sau co, aa a

fost scris, tiu numai c ne-am pomenit intro zi
cu doua sute de pazvantalciio ca -o inconjoaro, de
toate pArtile, iar cativa se suirk la tath-meu ca sA-o
omoare. Bietul bAtra,n, Dumnezeu sA-o ierte! sim-

tind gandul nAvAlitorilor, a inarmat toate slugtle

o Rebelii ostai ai lui Pazvantoglu dela Vidin

CIOCOII VECHI
I NOUI

ooo

i sa gAtit de Impotrivire. Pazvantaleiii, vAzand a.ceastA pregAtire, sau Infuriat i

mai mult i au navalit asupra tatAlui meu. Lupta a tinut Ana, la
pranz! multi din pagAni au cazut, dar in cele din
urma, prin numarul for cel mare, au morn pe toti
oamenii notri ImpreunA cu tatal meu.

-i ce sa mai IntAmplat duiA aceasta ?

adaogA Paturica, cascand de urIt.
SA vedeti, cocoane Dinule. DupA moartea tatalui meu, am fugit la Braov, Impreuna cu
muma
i surorile mele ca sa scApAm de sabia oamenilor
lui Pazvantoglu, i ne-am tutors inapoi tocmai dupA

ce sa linigtit Cara.
Bine cati putut sa vA scapati viata, adaose
PaturicA dormitand.
Ne-am scapat -o ce e drept, dar ne-am ales
numai cu atAt, caci la Intoarcerea noastra am gasit
casele arse, tiganii fugiti peste Dunare, i vide paraginite. o singurA moioarA ne
mai ramasese, i
am dato sora -mii de zestre. ca sa nu InabAtrAneascA la up, casei parinteti.
Bravo, bei-mu ma bucur CA ieti plin de
ilichio.

o fi precum zici, dar Band moioara am rAmas sarac lipit.

i cu ce to chiverniseo acum?
Cu slujba.
La ce calem slujeti ?
Am Ilujit la Heitmeinie i naa scos, fiindcA
oo Morala sau vutute.

ooo

NICOLAE FILIMON

am dat pe parlitura o o multime de hoti ce se Incuibasera la acea dregatorie.

Dar bine, bei-mu, de ce nu ti-ai cAutat treaba?

Ce, Domnia-ta o sa indreptezi lumea ?

Asa este ai dreptate, i eu zic ca Domniata dar cand vAd pe fanarioti despoind pe
vAduve
si pe sAraci, imi vin furii de nebunie, strig ca un
ieit din minti, si fac tot ce pot ca sa dau pe faa
tAlhAriile lor.

RAu, foarte ra,u. Domnia-ta nu intelegi nici

vremea, nici oamenii cu cari trAieti.
Ce voieti sa, zici printraceasta? Talmacetemi.
Voiesc s zic ca intro tar ca a noastrA, tot
ce putem face mai bine, este sa, plecAm capul innaintea mai marilor notri, ca sa
dobandim chivernisealci, i s strAngem stare cu orice pret.
Cu orice pret ?
Da, bei-mu.

Cu alte cuvinte sa furAm, sg, ja,fuim?

i de ce nu ?
Da bine, ce-i faci mustearii de cuget?
Aceasto, srabiciune s o lAsam pe seama femeilor cu istericale, iar not barbatii, sa
facem ce
face toatA lumea. He, he! arhon oVIedelnicer, cunoti bine cum tau lucrurile in ziva
de astAzi

ai bani, eti tare i mare eti shrac, nu te bag

nimeni In samA. Dar sA, lAsAm la o parte aceste
nimicuri. Ia spune-mi cu ce pot sA tee slujesc?
Venisem sa te rog, ca s pui o vorba pentru
o A descoperi sau a demasca pe hoti.

CIOCOII I ECHI I NOUI

ooo

mine la Postelnicul Andronake, ca sa ma fac ispravnic la un judet. Sa-i spui ca

neamul meu a
slujit threi dela descalicatoare, ca, am i eu ceva
cunotinta de slujba, cg, ma voiu sill a nu nemultumi lumea pe unde voiu fi, ci din
potriva a aduce
laude i binecuvantari Domniei-sale i Mariei-sale
lui Voda... Aide-de, rami aceasta facere de bine
i nu te voiu uita pana, la moarte.

Liu asculta aceste vorbe din urma cu mare

rAceala i Incredintat ca postelnicul nu cunoaste

limbagiul diplomatiei ciocoieti, ii zise
Arhon Medelnicere, toate cate mi-ai spus, sunt
drepte i frumoase, dar nu se cauth In ziva de azi.

Ia spume -mi mai bine ce dai sa te fac isprawnic?

Ce-ai zis?.. Mai zi Inca data, ca nam auzit.

Am zis ca ispravniciile se dau cu meet ai

Inteles or ba ?
Dana, este asp,, tine-ti ispravnicia pentru altul,

caci eu nu ma voiu Injosi niciodata sa cumpar

slujba cu bani, dela o leina.tura de ciocoi ca tine!
i postulantul indignat, ieo din casa farce sa

salute macar pe Paturica.

Acesta In loc s se supere de o asemenea insulta, zimbI i zise In sine
Iatg un nebun precum nam mai vazut Inca.
Un moment dupa, aceia. intra o a doua persoana,
care dupa ce laza ciocoiului un compliment demo
de un seraschier, Ii zise de-adreptul
Cucoare Dinule, am auzit ca sa mazilit is-

pravoicul de Teleorman, i viu sa cer ajutorul

Domniei-tale, ca sa iau acest mansup.

ooo
NICOLAE FILTM ON

Asa este, bei-mu, dar de ! sA, mai vedem. Vre-

mile sunt grele, isprAvniciile nu se dau la fiecine

rAspunse PAturicA, cu voce InganatA.
Noul venit, intelegand pricina care Meek pe ciocoiu sA, rAspunza prin cuvinte
evasive, reluA vorba
Da, da, nene Dinule, to rog siti-mi faci aceastA
trebuoarA, ca, om sunt o eu mana pe manA spalA,
i amAndoua obrazul. Intelegi domnia-ta.

Vezi aami vine la socoteara.

Dar de vreme ce ne-am Inteles, sa vorbim
ca nite prieteni adevarati. Ia spune-mi ce o -sAmi
ceri pentru acest mansup?
Cat despre mine, bei-mu, nu ti-a cere nimic,

dar ce facem Postelnicului ? El nu este In stare

sA, faco, cel mai mic lucru faro, interes, i Inca interes, nu glumA !
La aceste din urmA, fraze, trAsurile fetei candidatului de ispravnicie luarA un
aspect posac. Se scarping puffin In cap cu un aer meditativ, apoi zise
SA, vedem pretul.
SA-mi dai oooo de rubiele.

Nu e prea mult ?
Nicidecum, bei-mu judetul Teleorman este
unul din cele mai bogate are zece pliii, peste
cincisprezece miff de locuitori, tot unu i unu i
schela la Dunare. Domnia-ta poti sa scoti aceti
bani In doua sAptamani, numai din plocoane. Ce
spui domnia-tal... Acest judet este un eapana
impArAtesc nesecat.
o Magazie de apiovizionaie

CIOCOII VECHI

I NOI

ooo

AO, este, dar uite, nu sunt Inv Atat so, fur,

mi-e mila A despoi pe sAraci !
Astea sunt slAbiciuni care pier ca visele indata ce to vei sul pe scaunul
isprAvniciei.
AO, dar, nu se poate mai jos ?
Nici o para, bei-mu. Vremile sunt grele, saude
de Domnie noun, i not trebuie sa, ne folosim acum
cand ne umbra. moara.

Fie dar precum zici. Poruncete so,-mi adua

haxtie i calimari.
Ciocoiul Mtn de trei on In palme, i toate se adusera inteo clip postulantul seri
se biletulurmator

Arhon Baron !
Vei da in ordinea mea, douh mii cinci sute de

rubiele aducatorului acestui rAva, i le vei trece

in socoteala mea.
o CIOLANESCU.

Dupa ce uscA scrierea prin puffin nisip pus peste

dadisa el stranse biletul in doua i-o dete in mama
lui Dinu acesta oo citi, Med o temenea sau compliment otoman, i sculandu-se in
picioare, se In-

drepta, catre o masa, deschise un mic sipet de

lemn de chiparos, i scoase dintrinsul pitacul de
oranduire, Investit cu scrierea i sigilul domnesc
apoi, dupa ce treca intetnsul numele noului ispravnic i-o dete In mama. zicandu-i
Slujba. pentru
slujba! Primete boierule, pitacul de oranduire, du-te
de qArutg, mana Arariei sale lui VodA, i to avaza
ssanatos pe scaunul ispravniciei de Teleorman.

ooo

NICOLAE FILIMON

CAPITOLUL XIV

Tinte bine, arhon Postelnice !

Credem ca lectorii notri nau uitat secreta Intrevorbire dintre Principele Caragea i
Banul C.
pe care am povestit-o pe la Inceputul aceste scrieri.

Principele fanariot, de i iritat foarte mult prin

refuzul Banului de a da pe fie-sa de sotie favoritului sau, nu putti cu toate
acestea sa, nu admire
simtimantul de onoare gi marele curagiu cu care
batranul boier apara onoarea fiicei sale i pe a
natiunei romane.
El .Inca sta nehotarit i se gandea ce sfarit sa
dea acestei pricini, cand logofatul sail de taints secretarul, intrand In camera
lui gi salutandu-o pana,

jos, dupa obicei, Ii dete In Tana o scrisoare gi

se retrase.
Caragea arunca o cautatura patrunzatoare asupra
adresei de pe scrisoare i prevazand din instinct
ca o sa, cuprinza vre-o veste Intristatoare, o deschise cu mare graba gi cal cele
urmatoare
Padiahul Si Regealurile au luat gtire ca jefueti Cara i surghiunegti pe cei mai de
frunte
boeri silegte -te cat vei putea a to drege cu Naparatia caci Intralt chip va fi
rail de Maria-ta. Atat,
nu zic mai mult.
cA Mariei tale supusrt sluga,
AHMET KELALAILI TEFTERDAR o.

o Acesta ere, un amic credincios al lui Caragea, t-i scriea tot ce

anzea vorbindu-se In Divan despre dansul.

CIOCOII VEND I NOI

ooo
Atal, nu zic mai mult !... i ce va fi voind
oare sa. Inteleaga, Ahmet printraceste vorbe laconice si nemntelese? Oare Vizirul i
Kaprigi-Baia vor

fi gasit vre-unul care da, mai mult pentru domnia

acestei tali? Dar bine, eu le trimet pe tot anal
pevchouri daruri decate cincizeci mii pungi de
bani capanul imparatesc geme de berbecii, untul
mierea i graul Valachiei dorintele Sultanei-Valide
i ale lui Ceizlar Agasi, fost-au oare ele vre-odata
neimplinite? Tara Intreaga, geme sub biciul i caz-

nele oamenilor domneti, cari despoaie norodul

papa la piele, numai ca sa sature lacomia Seraiului... i cu toate acestea, ei tot

nu sunt multumiti. o ! de trei on afurisiti Agareni ! o ! neam
nelegiuit !... Cum fadeti voi din oamenii cei mai
cinstiti, unelte neruinate ale tiraniei voastre, i
eand nu mai aveti trebuinta de danii ii aruncati
in gunoi ca pe nite vase netrebnice. Voiti sit ma
mazaliti, ca sa, puneti in locul meu pe vre-unul dintre
quti sau Calimachi? Voiti poate sa, ma otraviti, sau
sa ma sugrumati ?... Dar voi nu ma cunoateti bine!

Eu nu sunt ambitios ca Mavrogheni, nici fermecat

ca Hangerliu. Capul lui Caragea nu va fi pus in

teapa dinaintea Inaltei Porti !!..
Tata starea morala in care pusese pe Caragea
citirea fatalei scrisori a lui Ahmed Kelalaili. El se
plimba, prin sala spatioasa a secretariei, framantat
de ganduri negre cate odata se oprea in loc i
Incruntand stufoasele lui sprancene, strangea pumnii
cu convulsiune i facets gesturi amenintatoare.
In acest moment intra i Postelnicul Andronake

ooo

NoCOLAE FILDION

Tuzluc, ca sa afle cele petrecute Intre Caragea si

Banul C. Pe timpul acesta, Caragea se Intoarse
cgtre ua. Postelnicul Inainta catre dansul facand
neIncetat complimente pang la pamant, dar cand
vol so, sArute maim Principelui, el se trase Inapoi
cu groazA, Intocmai ca vanatorul cand i se arata.
Inainte faro, veste fiara o sAlbatica, i devenind palid

de manie zise

Ce vrei cu mine? spune In graba.

Venisem, Maria ta, sa... sa...
Spune In grabA, auzi tu?
Venisem, Maria ta, sa aflu ce ai Mout in pricina despre care to -am rugat cu
umilinta In zilee
trecute.
Desluete-te mai bine, ca nu-mi aduc aminte.
Te rugasem, prea milostive Doamne, sa ceri
dela Banul C. pe fie-sa Maria pentru mine.
A! bine zici ! am chemat pe batranul boier
i i-am provalisito.

i ce ti-a raspuns, Maria ta? Intreba Postelnicul cu o bucurie vazuta.

Mi-a raspuns ca mai bine ii omoara copila.
cu mainele sale, decal so dea dupa unul ca tine.
Dar bine, Maria ta, ce cusur am eu?..
Mi-a spus ca eti hot, rApitor, marav, linguitof, i In toate necinstit.
i Maria ta ai crezut toate aceste catigorii ?o
o parte din mieliile tale le cunosc prin mine
insumi cat pentru ceea ce ramane, nu am nici o
Indoiala, caci, to cunosc ce poama eti.
o Propus.
o

Degaimari.

CIOCOII VIoCHI fI NOUI

. ooo

Nu crede, milostive Doamne. Aceste pari yin

dela vrojmaii mei, cari ma pizmuiesc pentru hatdrul o trecerea ce am la Maria ta.
Apoi terminand aceste vorbe, se incerca sa sarute pulpana anteriului Domnitorului,
dar Caragea se retrase cu indignatiune, i luttnd un aier amenintator, ii zise
Indarat, mielule ! Nu te atinge de mine ca-ti
zdrobesc capul.
Iarta-ma, Maria ta, Ca nu sent vinovat.
Nu, nemernicule. Voi da porunca lui Vel-Vistier sa cerceteze prin oamenii domneti
toate man-

catoriile tale, i de vor fi adevarate, o s te tintuiesc in poarta curtii domneti.

ca sa, dau pilda
i la alti mancatori ca tine.
Sa nu faci acest pacat, Maria ta, adaose
fanariotul cazand in genunchi i atingand parchetul cu fruntea.
Un singur mijloc de scapare Ai mai rainne,
zise Caragea mai linitit.
Care este acel mijloc, Maria ta?
SA te duci la Banul sa-ti ceri iertaciune.
i pentru ce sa-mi cer iertaciune, Maria ta ?

Pentruca ai avut neruinarea de a cere pe

fie-sa In casatorie.

Dar bine, suferi Maria ta ca un Romeu din

kepaiaua o Mariei tale, sa se injoseasca, inaintea
unui cap-gros de Vlach ?
Imi am eu socotelele mele. Iei afara i nu
uita ca data pana, maine nu-mi vei infatih scrisoarea
o Un grec din suita. Algriei tale
N Filimon.

bocci vechi o foul.

o
ooo

NICOLAE FILIHON

Banului de iertare, ma voi tine de cuvant, to voiu

tintui In poarta.
Postelnicul iei repede i se duse acasa la dansul
foarte turburat de reaua primire ce avusese la curte
aceia ce nu putea el sa, Inteleaga, era schimbarea
cea mare ce vazuse In Caragea. qCum zicea el
acest mandru i trufa Caragea, care
In sine,
urkte atilt de mult pe Romani, i-i bate joc de
danii de cate on voete, cum se poate ca el sa
ma supuie la aceasto, ne mai auzita, Injosire? Eu,
Postelnicul Andronake Tuzluc, sa-mi cer iertaciune
dela un Vlach? Dar ce o sa zica capioldaii, amicii
mei, cand vor afla? Ei o sa-i bath, joc de mine,
no sa ma bage In seamal... AO, este In adevar
dar iarai, de nu voiu Implini vointa lui Caragea,
voi fi departat din huzmet, i atunci o s fie i
mai rau, caci nefiind la putere, lurnea o sa rada
de mine cu mai multa Indrazneala.
Aceasta din urma ideie decise pe fanariort i ca
sa iasa, mai curand din Incurcatura in care it bit--

gas ambitiunea de a deveni ginere al Banului

C., porunci

puie armasarii la butca i se duse

de-a dreptul la el.

Cand trasui a Postelnicului intra in curtea Banului,
era pe la ease ore dupes amiazi. Slugile batranulni
boier edeau pe treptele scarii i ii petreceau timpul
vorbind i razand, iar Banal, imbracat In anteriu de
sevai subtire cu o libadea de pichet alb pe de-asupra,

i cu cauc cu ceraf alb, edea, in pridvorul balconul easei, pe un colt al unui pat
lung, i citea
pe Tetra-vanghel. Vazand butca fanariotului intrand

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

Sn curte, el FAA cartea din maini i se puse in stare

de a priml dupo cuviinta pe favoritul lui Caragea.

Dupa ce favoritul face Banului cateva complimente linguitoare, ezu pe marginea

patului,

cautand un mijloc mai natural de a incepe conversatia, el zise

Arhon Bane, to vei miry poate cand vei

aflk scopul venirei mele la domnia-ta.
Spune-mi boierule sa vedem.
tii ca in zilele trecute ti-am cerut pe coconita Marghioala de sotie.
Si eu ti-am zis, cg, nu ti-o dau Path voia ei.
Ei bine ! ,Arhon Bane, ai Intrebat-o? Ce zice?
Ma primete de sot sau nu ?
SAti spui curat nici ca vrea s ariza de numele dormaiei tale.
Atal mai bine, cAci Maria sa mi-a poruncit
sa iau pe o nepoath, a lui Calimach-Voda din Iasi.
Sa-ti ajute Dumnezeu, boierule.
Aa este, Arhon Bane dar este ceva care
se impotrivete la aceasta fericita casAtorie, Si nurnai

domnia to poti sa ridici aceasta, piedicA. Maria sa

VodA, tie ca am cerut pe cucoana Marghiolita de
sotie o fiindca bAnuiete ca poate sa mijloceasca
vre-o incurcrituro, de dragoste intre mine o domnia
ei. voete sa aiba, din partea domniei-tale o scrisoare
prin care sa arati ca am venit in adevAr la domnia-ta
tii ne-am agriechisit in treaba aceasta.
Banul, fiind om cu minte foarte ascutitk pAtrunse
o

Invoit.

ooo

NICULAE FILDION

numai intro clipa iretlicul fanariotului dar voind

sa se incredinteze i. mai bine, fi raspunse

Arhon Postelnice, cu mare parere de ran

o cu zdrobire de inima, Si i fac cunoscut ca nu
pot sa-ti dau hartia cemi ceri.
De ce, boierule ?
Pentru ca ma, tern de vre-o intamplare neplacuta, i de !... eu sunt om batran.
Dar aceasta, scrisoare imi trebuieste farce
dansa imi pierz norocirea.
ooA mir, Arhon Postelnice, cum domnia-ta,

care eti mama cea dreapta a Mariei sale, sa to

plangi de nenorociri?
Fanariotul vazand ca vicleugurile sale nau trecere inaintea batranului, cazii in
genunchi i marturisi tot ce se Intamplase Intre dansul i. Caragea.
Batranul neputand sa sufere laitatea i poltronaria grecului, fi zise sit se ridice
In sus dar simtind
tot deodata multurnire a infrunta neruinarea acelui
venetic i a-I pedepsl cu armele lui, el lua, condei
i hartie i scrise lui Caragea, aceste cuvinte
Maria ta !

Postelnicul Andronake Tuzluc a venit la mine

i mi-a facut rugaciune in genunchi ca sa-o iert
pentru ce mi-a facut cerand pe fie-mea de sotie
o-am iertat, Maria ta, i Dumnezeu sa-i dea bine.
Al mArei tale prea plecath slugs.
Banul Cx.

Dupa ce Banul stranse scrisoarea i o pecetlui,

o dete fanariotului, zicandu-i

CIOCOIT VECHI NI NOUI

ooo

Tine, boierule da aceasta, scrisoare Mariei

sale lui Voda, o fii sAna,tos.

A doua zi, dupa, cantarea meterhanelelor. Postelnicul sal scara caselor domneti
plin de speranta
co, a sca,pat de primejdia ce-o ameninta,. Dete scrisoarea stapilnului sau, i prin
regealicul lui Beizadea Costake i a Domnitei Ralu, dobAndi de aci
inainte mult mai mare influentA la Caragea.

CAPITOLUL XV.

Scene din viata socialL

Zilele cele frumoase ale toamnei din anul oooo,
Ii luasera zborul impreunri, cu pracerile ce procura,
ele locuitorilor Roma,niei. Iarna se aratgse cam de
timpuriu, i vantul dela miaza-noapte incepuse din
vreme a suflh cu tarie acea ra,ceala, care amortete
natura, despoaie arborii i acopere tarinele i oraele cu valul Intristarei i al
monotoniei.
Oraul Bucureti, atat de zgomotos i capritio,-

in zilele noastre, nu era, tot astfel In timpii lui

Caragea.

Locuitorii sai din clasa de mijloc, deprini de

mult timp cu viata orientaPA, cea plina, de lene i
poezie, vara se adunau la grklinile Breslea, Barbalata Cimegiu i Giafer. Acolo
fiecare
isnaf sau
.
cap de familie Ii Intindea, masa i, impreuna, cu
caznicii i amicii, beau i mancau, apoi incepeau a

ooo

NICULAE FILIMON

invarti hora stramoseasca si danturile cele vesele,

care se deosibesc foarte putin de tarantela neapoRana, si care plac atat de mult
intregului popor latin.
Era, Insa, cu deosebire curios a privi comica gravitate cu care oamenii din popor
executau hora, dan-

tul for de predilectiune. Provocarea la dant veneer

mai tot-deanna din partea tinerilor batranii sedeau
rasturnati pe iarba, verde, sub umbra cea deasa a
copacilor si fumau dar en incetul o atractiune neinvinsa se transmitea in inima
oamenilor de mice
varsta jocul tinerimei ca un electrism, misch pe
batranii patroni ei se -sculau de pe iarba, scoteau
binisele cele lungi, oo sumeteau pulpanele de la
anterie si se aruncau cu exaltatie in arena dantului.
Era comic ai vedea en ce gesturi si cu ce miscari
se sileau a dovedi junilor cum ca, nisi batranii nu.
snot toethai de lepadat.
Islicul cu patru colturi al marelui terzibapo parea ca reclama prioritatea nobletei
asupra ceiciulei
de kazacliu a cojocarului subtire, care la randul ei,
pareh ca, dispretuieste cdciula cu roatei a bogasierului si calpacul de blana al
armeanului ibrisimgiu.
Mild trecea, furia dantului, toata, compania se

punea iarAsi pe bere si pemancare si spre a da

veseliei un ton de galanterie mai mare, ei cornplectau orgia prin feluri de glume,
turnand vin in
islicurile ba,rbatilor si in condurii femeilor, si damdu-si unii altora sa, bea,
razand si gesticuland ca
piste nebuni.
o Starostele de croitori.

CoOCOII VECHI

fI

NOUI

ooo

In tot timpul acesta, lAutarii nu Incetau a trage

din viori si canth din gueci, sau chntece de amor
pline de dulceatA, destinate a produce In inima
ascultatorilor dor si infocare, sau melodii de dant
vesele si sAltarete.

Pe cand InsA tinerii i batranii de amandoua

sexele se desfittau precum arAtarAm, copiii adunati In mici grupe, IndopAndu-se cu
ciurechi simiti cu branzo, alune priijite si floricele de porumb, oi adApiindu-se
mereu din donitile de erbet

rosui cu bragA, luau si ei parte la veselia obteascA. Baietii azvarleau cu mingea

si cu aricele,

iar fetitele cele mici se jucau da ascunsele sau

da baba-oarba, alergamd ca niste caprioare prin
iarba cea verde si moale, spre a prinde fluturi
sau a culege flori.
CAtre seaei toate aceste grupe Inveselite, bar bati si femei, dupa ce Isi netezeau
giubelele, i
trimiteau pe slugi Inainte cu ploscile i cu blidele

de nancare, plecau pe la casele lor Impartiti In

cete, dupA iznafuri sau meserii.
Asa treceA timpul In sArbatorile verei dar cand
vsineh epoca cea monotoni, a iernei, toti aceti oameni stau inchisi prin case i
serile cele lungi se

petreceau In Ocere abia data une-ori se adunau

mai multi la un loc spre a povesti cele ce se Intamplau in cercul restrans al
mahalalei, sau spre
a jucit Intre ei contina, niariajul sau curelup.
Atunci
f nsii,

ca si acum, boierii si oamenii cei cu

o lJn fel de cozonaci.

ooo

NoCULAE FILIMON

averi mari, se deosibeau foarte mult de popor, In

petrecerile Tor.

Boerii se plimbau in ealeti i butci cu arcurile

poleite, spre a se deosebi de negutatori. Podul Mogosoaei i al Tdrgului de afard
erau cele mai de capetenie preumblaxi ale boerilor. Mese le i petrecerile
for se faceau In familii mai multe adunate la un loci
rar se Intampla sa manance la gradini dar i atunci
preferau gradina lui Scufa o, via Brancoveanului din
dealu Spirii i grAdina lui Belu de Tanga Vacareti,

spre a nu da prilej norodului a surprinde vreo necuviinta a for i a oo se pierde

printraceasta prestigiul.

Boerii cei tineri, din cauza stranselor relatiuni ce

aveau cu fanariotii i alti venetici depravati, contractasera Inca atunci o multi me
de vitiuri, contrarie
cu totul modului de vietuire al boierilor batrani. Sania mitologica a lui Beizadea
C. Caragea, fAcutrt
in forma carului lui Apolon i cei ease cerbi ce o
trageau contoul eel de postav alb, blanit cu samur

de Moska hangerul eel semanat cu brilianturi i

gugiumanul de samur cu fundul alb al acestui frumos Principe, precum i rochiile
cele nepretuite, alurile i feregelele Dornnitei Ralu Intorsese atat tie
mult capul junilor boieri i cocoane, In cat de multe

on vindeau moii de mare pret ea sa imiteze luxul

i stralucirea acestor Principi risipitori. Raul poate

ca ar fi fost mai mic, data sar fi oprit acl dar

viatascandaloasa i depravatiunea luand proportiuni
o Aceasti gradino a deventt mat in uctna, poprietate a domnultu
Cb,mpmeanu

oooooI

ECHI I NOooo

ooo

maxi, infectarh, i demoralizara pang la un mare

grad societatea intreagh.
Din toate relele acestea, jocul de cărți fu acela
cari raspandi mai mult demoralizarea el saracea
pe boeri i functionari, i-i indemna la hrapiri de
tot felul.
Unul din cei mai maxi desfranati i risipitori, din
acei timpi era Postelnicul Andronache Tuzluc el
fury ca un talhar de codru i cheltuia ca un nebun.
Mesele cele mai stralucite, seratele cele mai atragRoare, jocurile de chili cele
mai darAphnatoare,
care faceau sh treach dintro pungh intealta averea
racilor, toate acestea in cash la dansul se petreceau. Arghira, Rozalina i Kalmuca,
frineele i mesalinele de IA atunci ale Bucureti!or, erau sthpane
in casa lui, ce devenise adevhrat mormant al orchrui
amor curat i statornic, al orcarii credinte conjugale.

In ziva de oo Noembre, fanariotul facets in toti

anii mash mare i ziafet in onoareaSfantului Andreiu,
patronul Aar. Ajuns in culmea favoarei domneti, el

vol in anul in care am sosit cu povestirea noasteo,

ca serbarea sh fie cat se va putea mai stralucita.
Cu acest stop el aduse din Constantinopol tot ce
se ghsea acolo mai stump in peti, poame i vinuri
pe care unindu-le cu delicatetele gastronomice ale
threi, phstrAvi, mihalti i felurite alte manchri fragede

i gustoase, pregatise de acea zi un oaspht, care ar

fi putut sh atate dorintele chiar ale vestitilor notri
stra.buni in lhcomie Luculus i Eliogabal.
Timpul insh parea ch contrariazh inadins mania
de lux i opulenta fanariotului, caci la oo Noembrie

ooo

NICFLAE FILIMON

sufla cu earie vantul cel de miaza,-noapte, aducand

cu sine troene de zapada, deasa, care intunecau

ziva la miaza-mare lumina soarelui dar invitatii Postelnicului erau oameni de
aceia ce nu se sperie de

fiece lucru. Era, de ajuns pentru danii s tie chin casa amicului for vor gasi
prilej a comite trei sau
patru din cele eapte pa,cate de moarte, i aceasta
fi Meek sa treaca, prin ger i zapada.
Camera prega,tita pentru primirea i ospAtarea invitatilor, era, un fel de salon
patrat, spoit cu var, i
in mijlocul tavanului cu un cerc de flori arabeti tot
de var, lucrate in relief. dar fara gust, nici maestrie.
Mobilierul se compunea din doua, paturi de scanduri

infundate, acoperite cu saltele i perne. peste care

erau intinse macaturi de lama de Brusa, cu ciucuri
de Venetia pe margini. Lamed, zidul despre gradina,

era un sipet mare, imbracat cu piele de caprioara,

albastru i legat cu fier alb, iar dasupra lui, era un
alt sipeta mai mic de lemn de nue en flori de sidef.

In mijlocul camerei era un scaun de brad cu trei

picioare, pe care erau puse patru sfenice de turnbac cu. lumanari de seu intrInsele
Si o pereche de
mucari de alama, en care o tiganca, frumuica lua
din cand in cand mucul lumanarilor ca sa deg mai
multa,

In fine, pe la oo i jumatate ore turceti o, incepura, invitatii a sosl. Cel dintaiu

care sui scary caselor lui Andronake, fu Hatmanul Costake Cara b.u,

june frumuel dar frtra spirit, depravat Ana la mao DoI, ore dupa amiazi.

CIOCOII VECHI

oo

NOUI

ooo

duva oaselor, amic intim i pArta al tutulor desfraxarilor lui Beizadea Costake.
Dupes dansul venires
SpAtarul Dimake Pingelescu, om ce se sileh, cat putek
sh nu desminta pronumele sg,u aimAraul Staniate

Birlic, Clucerul Ionita MAturicA, Paharnicul Dimitrache Manes -Lunges i Baronul

Nichita Kalicewski.
Mai in urmA de tot yen i Beizadeaua, intovArait
de Treti-logofAt Iordache Zlatonit, un om foarte cunoscut pe timpii aceia prin
spiritul sau satiric i plin

de originalitate o.
Dupes ce rnosafirii se aezaril pe cele doua paturi, o tiganca bine imbracato, i
purtAnd o scurteica.
ImbranitA, cu gulerul ridicat In sus, se prezentA In naintea for cu o tava plinA de
dulcete de tot felul dupes

dAnsa venea alta tigancA tiind o tavA cu o multime

de pilhArute cu vutca de izma, i cateva farfurii cu

migdale curatite i cu nut prajit. Indata apoi intra

cafegiul boierului, tinbrAcat cu un mintean de postav
negru et-But cu fir, dar fares maneci, spre a rash sa

se vaza bratele sale albe prin cAmaa de boraugic

subtire i refecata cu bibiluri mijlocul lui, svelt i
mradios, erk incins cu un ,sal de matase vargata ale
extremitAti atarnau cugratie pe oldul eel stang
al piciorului, poturii sai de postav viiniu, cu turiecii
de fir imineii cei stacojii i fesul eel rou cu fund
de ibriim negru, aezat pe cap cu chochetAria cea
minunatA, a fanariotilor, faceau din acel servitor un
Ganymed care ar fi putut atath gelozia vechilor zei
o Most om original, al elm flume o-am preselumbat mei putm,
real in urtnasL-a pieiclut mintile
a vietant Ono, in zilele noastre
intro stare deplorabila

ooo

NICULAE FILIMON

din Olympul lui Omer. El venea cu o tava de argint

In mama, pe care erau depuse, in farfuriile for de
fiiligrane, mai multe feligene pline de o cafea de
Arabia, spuinoasa i parfumata dupa dansul intro
ciubucciul cu ciubucele de antep i de iasomie din
ale caror lulele umplute afanat cu tutun de eel mai
ales, ieeau nori de un furn mirositor. Intrarea suc-

cesiva a acestor servitori forma o reprezintare pitoreasca cunoscand foarte bine

regulele ierarchiei,
ca slugi de casa mare, ei se duceau mai Intai la Beizadea Costake, apoi gradat la
toti ceilalti, i, ii
Implineau datoriile cu eleganto i exactitate. Termi-nandu-se ceremonialul cafelei,
mosafirii, ca oameni
o
m treburi, incepeau a vorbi politica i a discuth despre
pravilele ce se pregateau pentru tarn de catre Principele Caragea i consilierii sai
dar Beizadeaua,
voind sa sparga acea conversatiune a carei seriozitate ascundek numai minciuni i
linguiri ce-o faceau

sa caste de urat, zise data

Ia ascultati boieri ! La ce am venit not aici ?
Sa punem tara la oranduiala, sau sa ne inveselim ?
Lasati trebile tarei pe seama tata-meu i a sfetnicilor

lui i aideti sa bem i sa mancam.

Apoi intorcaudu-se catre stapanul casei, zise
Andronake, zi baetilor puie masa.
Numai decal, Maria to !
raspunse fanariotul
cu obicimiitul sau aer de injosire.
Iar pang, atunci
Maria-ta i domnialor cinstiti boieri treceti in odaia
cealalta i va, englendisiti dupa placere.
In.vitatii trecura in acea odaie, care era, mobilata
cu doua sofale turceti pe una era o masa rotunda

CIOCOH VECHI I NOUI

ooo

cu picioarele scurte, pe care erau aezate doll

sfenice i mai multe perechi de cArti de joc, iar pe
cealalth, erau table pentru jocul de atrange i pen-

tru tintar.
Cei mai multi dintrO invitati se aezarg, imprejurul mesei cu. cArtile. Beizadeaua
Ins cu Hatmanul Crtriibu, preferarA, jocul de atrange.
Cejucgm bperi ? zise cAmAraul Stamate Birlic,

manevrAnd o pereche de cArti, facem un otuz-bir

de englingea pan se va gAto masa ?
Mai bine o panfarolei, Arhon CAmii,rae, rAspunse Dimake Pingelescu, scotand o
pungulitA, cu

mahmudele din buzunarul de jos al antereului.

tili una, boieri?adaogA, Baronul Kalicewski,
scotand cu lene vreo trei carboante i diteva rubiele din buzunarul jiletcii, cu
otuz-bir Si cu pantarola ne pierdem timpul In zadar aideti mai bine
sil facem un stosior.

Dar ce dAnanaie o mai fi aceasta, ca darn

auzit pang acum vorbindu-se de dansa ?
Stosul, boieriDomnia-voastrA, este un joc foarte
frumos el naduce somn jucittorilor, i ceiace are

i mai bun, este ca, In putin timp, unul din catigatori inAturit toti banii din
punga celorlalti cu
puma cheltuiaoo, de vreme, tii cu ce to alegi.
Bree! da zdravAn joc !
Joc voinicesc ! -- zise Pingelescu cu entuauzi acolo sa motitim de somn toatg,
siasm,
noaptea pentru chteva mahmudele, dodecari sau
rubiele, cAtigate in otuz-bir I Arhon Batoane, fit
bine i ne invato, i pe not acest minunat joc.

ooo

NICULAE FILINION

Bucuros, boierii mei, de ce nu ? Sunt lima

doua feluri de stos unul se numete curat stos i
este cam greu iar cela,lalt se numete ce cei i este
mai lesne de Invatat.
Ce cei ! Frumos nume ! arata-ne dar cum se
-joaca, acest ce cei al Domniei -tale.
Bucuros. Priviti boieri, zise Kalicewski, luand
In many o pereche de cArti unul. dintre not face
cartile, iar ceilalti on Gate unul, sau mai multi
de-odata,
zic celui care face cartile Pa-mi un
birlic, da-mi un zece ochi, un poi o preoteasa sau
mice carte alta va vol. Cel care tine cartile In
mana, Incepe a da cărți, puind pe cea dintai celui
ce a cerut, iar pe cea da doua dinaintea sa i daca
cartea ceruta, va cadea dinaintea celui ce a ceruto,
catiga el, iar de va cadea dinaintea celui ce face
cartile, catiga acesta.
Sa Incepem acest frumos joc, zisera, mai
multi deodata.
Baronul Kalicewski, vazand marele entusiazm
ce aveau boierii pentru acel joc propus de dansul,
simtI In sine o bucurie infernalA pe care o sugruma
In inima sa, ,,Aci el vazil succesul planurilor sale
de jefuire, asigurat printracest mod de pradare necunoscut Inca acelor boieri
romani i fanarioti, ce
altfel erau foarte dedati la jefuiri. LW, dar Indata
cartile In mama, i IntrebA
Incepem boieri ?
SA, Incepem.

Luati aminte ca fat cartile.

Bine, bine !

CIOCOII VECHI o SOLI

ooo

Paieti boieri.
Pingelescu taie cArtile, apoi zise cu semetie
Cinci ochi pe zece rubiele.
Kalicewski Incepit sa, dea cărți, razand pe sub
mustata, i cu sange rece
Opreste-te, striga Pingelescu am castigat, dami
rubielele !

Poftim, boierule.
i Ii numara, zece rubiele.
Ceilalti boieri, vazand cu cata Inlesnire e catigau banii In acest nou joc,
Incepura a jucit i ei,

o atat de bine le mergeau jocul, incat unii din ei

Incepura so, simta mild de bietul Baron, care plateh
neincetat, en cel mai mare stoicizm, pierderile sale.
Dar aceasta era numai o manevra, a iretului mus-cal ca,ci dupa, atteva minute,
toti Incepura, a pierde.
Agitatiunea i sgomotul acestui joc infernal, facia pe
Beizadea Costache si pe Hatmanul Carabui sa, pa-

raseasca, linistitul joc al tablelor.

Popa, pe ce am In mama! zise Beizadeaua
cu mandria aceia plina de fanfaronada ce este particulara, beizadelelor din Cara
noastra.
Baronul Incepit a da cart, Mfg, sa, se preocupe
cat de putin de suma ce puteh sa alba Principele
In mana.
Ai catigat, Maria -ta! exclamara, unanim cu
surpriza toti jucatorii.
Beizadeaua deschise mana i gas. IntrInsa cincizeci si trei de mahmudele, care fury
platite cu punctualitate de ca,tre Baron.

ooo

NICULAE FILIMooo

ease ochi pe toata, suma !zise iarasi Beizadeaua.

Norocul fu i de asta, data In partea Beizadelei.

Baronul it lasase Intradins sa catige, ca sa-lIncurce,

caci la a treia carte Beizadeaua perdil tot ce catigase Impreuna i cu banii sad.
Aceasta schimbare de noroc ambitiona i mai
mult pe Caragea. El scoate din buzunar o punga
plina cu mahmudele i dupa, ce bau un pahar de
mastica i fuma, de di teva on din ciubuc, zise cu
ironie

Arhon Baroane, cate parale ai In buzunar ?

Am de ajuns, Maria ta, ca sa, platesc tot ce
voi pierde, raspunse rusul cu mandrie.
Bine L. is sa-mi dai un zece ochi pe punga,
aceasta.

E prea mult, Maria ta.

Fie dar pe jumatate.
Baronul cas,tigit jumatate din aceia ce se afla, In

punga, si la al doilea joc o lua cu total.

Eu ma prinz ca jocul acesta are pe dracul IntrInsul, zise Postelnicul Andronake
Tuzluc auzi

acolo ! sa pierz en zece mii de lei Intro clipeall

de ochi ? i unde pui bataia de piept si de inima
unde pui iarrti acel Indem nebiruit de a tot cere
pe popa i zece ochi, si a tot scoate la dodecari
din punga, uitandu-te la danii cum se duc la dracu.

Ba sa ma ierti, boierule banii domniei tale

nu sau dus la dracu, ci in punga la mine, zise Baronul.

CIooooo VECIII ji NOUI

ooo

Tot atata face, Arhon Baroane, zise Beizadeaua eu ironie.

Aa, aa ! adaoga, Hatmanul CarabuF., cu un

ras Inghesuit i prostatic, ca sa lingueasca pe Beizadeaua.

Cat ai pierdut, cucoane Andronake ? Intreba
Treti-Logofat Iordahe Zlatonitul, sculandu-se dupa

sotaua unde oezuse nemicat in tot timpul cat tinuse jocul.

Vreo zece mii de lei. raspunse fanariotul cu

nepasare.

Putin. foarte pulin. Sa traiasca iznafurile i

saracimea! Nai decat sa scoti o cerchtura o In tarA,
sau s dai cateva volnicii de furat pe la hoti si ba-

nii ace tic vor vent la loc inzeciti !...

Bravo, Zlatonitule, bravo !exclama Beizadeaua batand din palme si razand ca un
nebun.
Dar bine, Maria ta, suferi sa fiu batjocorit de
acest nemernic chiar thaintea Mariei tale? zise Pos-

telnicul ranit la biata cinste.

Dece to superi, Andronake? Nu vezi ca, el
glumete ?

Dar Domnia ta, boier Pingelescule, cat ai

pierdut ? intrebrt iarai Zlatonitul.
Vreo trei mii de lei.

A zecea parte din pretul cu care I i vinzi

o Cereltura era controlul ce facea guvernul pe acel timpi contracculor can luau
prin sultan mezat strangerea venituvlor
Din acea cercatura ieea un rOn foarte mare, cad se descopereau
abnzuri man. Contracciii ca s scape de pedeapsa cumparau pe cercatori, tar bami ce
le dedeau fi adunau tot dela contribuabili.
N. F,hmon.

ooooooo
oclu ai nom.

oo

ooo

NICULAE FILI MON

obicinuit iscraiturile ce pui pe anaforalele Velitilor

boieri nu to intrista de aceasto, pierdere, caci din
rnila lui Dumnezeu pricinile se inmultesc din zi in zi.
Pingelescu plecA, capul in jos Gi tacit dar Zlatonitul se afla in verve,
satiricrt, i hotArase sA, biciueasa, pe toti fitirA, miles, ciici nu trecti mult,
s,i se

adresa, Are CAminarul Stamate Birlic

Ia spune-ne, Arhon CAininare, ai perdut
domnia to ceva ?

Vreo mie cinci sute de lei un bagatel.

Nu e nimic. o sA, avem vreo cateva podini
lipsa la poduri, i vreo suth de oameni cu picioarele scrantite o.
Dar domnia-voastrA, Clucer Maturica i Paharnice ManAlungg, cum stati ?
Noi am catigat o.

Se vede o, Dumnezeu privegheaza asupra

vkluvelor s,i asupra siiracilor, cAci de pierdeati s,i
o Venitunle podurilor se vindeau prin mezat si Stamate Perim se
afla contracciu. Aceste venitun se compuneau din taxe puse asupra
tuturor carelor ce intiau in capitala Card cu marfA de Lipscante
patea bane ooo, eel incarcat cu blane lesesti, bani ooo se lua, o bani
Ia vadra de rachiu, oo bani pentru vadra de yin, oo de barn carul cu
postav romanese, oo carul cu piei de miel, oo carul cu net de vacs
oo carul cu bogastu, oo carid cu piei de epun, oo carul de coa,,e, oo
carul de brasoyenie, oo carul cu musuluri de Rumeli, oo carul de
amulet, oo carul cu aba de Polonia, oo carul cu aba de tusluci, oo
carul cu sticle ce yin dinauntru, oo caul cu sticle lesestt, oo carul
en postav lesesc, oo carul cu lima de oaie, oo carul cu iana de capra,
GO carul cu aramu lucrata, oo carul cu fie, ooo caiul cu butot de
yin, fie mitnIstirese, or boieresc sau taninesc
o Acesti dot boieri so aflau caster la cum de indo,,tente

CIOCOII VECHI I NOo I

ooo

voi, apoi negrea erati sa va bagati Maturile i

mainile voastre cele lungi In lada saracilor, Si era
sa, le luati hrana i imbrachmintea macar pe vreo
doua, trei luni.
Dar domnia-ta, Arhon Baron Kalicewscki, de

unde ai venit cu acest jot dracesc, care o sa ne

aduch, in stare sh, ne pierdem averea, sufletul si
chiar mustrarea de cuget ? Nu Hai oare ca Dum.nezeu ne-a pedepsit de ajuns pentru
pacatele noastre, dandu-ne in mhna streinilor care ne-au stricat
toate datinele si obiceiurile noastre cele bune ? o!..
De ce ai mai venit si domnia-ta sa ne cufunzi- in
prtipastia ticelosiei prin jocul domniei-tale eel shracacios ca i numele ce porti !
Ei ei ! nebunule, to -ai trecut, zise Beizadeaua atins de vorbele cele aspre
aleZlatonitului.
Nu, Maria-la, nu mam trecut i nu pot sh,

tat, ctici suet Roman, i vhd de acum unde o sa

ne duch, jocul muscalului acestuia. Boierimea

atat de iubita, de norod pentru faptele ei cele frumoase, fiii acelor stalpi ai
Orli, cari au jertfit avutia i i-au dat chiar viata pentru Zara, o sa
ajungA sa vanza, mere pe pod ca precupetii, iar
cei mai slabi dintre danii, o sh-i pearza cinstea
i sufletul, vanzhndu-se la cei ce le vor da bani
de cheltuialti, la neavere ! Da boerilor, jocul acesta

o sa va piarza...
Mucarile Zlatonitului ar fi mers mult mai departe, data fn momentul cand voih sti,
reinceapa
nar fi intrat Pilturica, invithnd pe mosafiri la mass,
Beizadeaua se indrepta calre camera de mancare,

ooo

NICULAE FILIMON

urmat de toti ceilalti mosafiri, se puse la mash i

toti incepurt a gusth din bucatele cele delicate ale
grecului i a bet, din vinurile cele mai alese ale
taxii. Dar chnd ajunserh pe la friptura ,Si poame,
incepurh lantarii a canth cele mai frumoase gi mai
patetice cantece de mask.
Toti oaspetii ascultau pe lhutari cu mai multa sau

mai putina bagare de seams numai Caragea gi

Hatmanul Chrabu pareau mai agitati de chl- toti
ceilalti Aceasta se vedea din miCarile capului, din
alterarea fetei gi mai en seamA, din desele ofthri ce
iegiau din piepturile lor. Vinul cel thmhios de Cernriteti, turnat.neconten it in
ghtlejul boierilor, incepa
shi fact efectul. Oaspetii notri, cari phi-lilac mhn-

cau i beau linititi ca cei gapte filozofi ai Eladei,

prinserA la limbh gi devenira mai sgomotoi decal,
Nemtii cei beti. Respectul ce aveau asupra Beizadelii se mai silibise unii cantau,
altii indemnau pe
Baronul Kalicewski shtnceaph iarai minunatul joc,
care cu putin mai inainte le ugurase pungile numai
Beizadeua edeh linitit i din chnd in cand, arunch

.. in socoteala bietilor oascite o vorbh, de spirit

peti cari cu toata, ameteala vinului, erau siliti sh
sufere temhndu-se de a nu atrage asuprh-le urgia
domneasch.

In fine cina se termina o. mosafirii parasira casa.

Postelnicul Andronake duphce dete chteva instruc-

tiuni lui Phturich se duse gi el la Kera Duduca.

I Pe atunci muzica romana sla compunea din am de joc o arli

dilectaie, numite cantece de mash

MOM! VECHI

I NOII

ooo

CAPITOLUL XVI

ra-te om de lumea noui,

Sa furi cloca de pe oual
SA para-sim partea de sus a caselor Postelnicului, caci nu mai are nisi un interes
pentru lectorii
nostri, i sri ne scoboram in partea de jos sau mai
bine in beciuri ca sA vedem ce face Dinu Paturica.
Acest ambition ciocoi, nevoind a se lash nici de
cum mai jos ca stapanul sau, pregatise i el o cina
la care invitase pe cati-va din cei mai de aproape
amici ai sAi.
Camera In care dadea el ospAtul era impodobitA
cu douil paturi turceti infundate, peste care erau
puse saltele de aria acoperite cu chilimuri vargate
de Idirnea Anclrianopole, cusut pe margini cu ciucuri de bumbac alb pe MITA perete
erau perne im-

bracate cu cit tocat o prin unghiurile acestor paturi erau aezate pernite mici
umplute cu puf, pe
ale caror fete albe de batistA, se vedeau mai multe
arabescuri cusute cu fir i matase, iar pe una dinteinsele erau cusuti doi amorai,
tinand In many
o ghirlandA de flori, in al careia mijloc era o inima
patrunsa de doua sageti.
Zidul pe Tanga pat era acoperit cu un covor de
Brusa, pe care stau spanzurate o punch arnauteasco
ghintuita, legato la maina cu o panglicei cusuta cu
fir, i Iota perechi pistoale bagate In tocuri de piele
Cel mai stump cit pe atunci.

ooo

NICULAE FILIMON

ornate tot cu fir. Mai In jos, tot pe acel perete,

erau ataxnate dousa sabii turceti cu manerile do sidef, iar In mijlocul for era
aezat un cauc oltenesc

de harie neagra de miel, al carui fund era cusut

cu fir de eel bun peste postav rOu i Asa sa ataxne

in jos o funde de fir lucrata, Cu. mare -gust.

Cele Ala ferestre despre ulita, erau Impodobite
cu mai multe glastre de flori, printre care se deosibeau mai ales maghiranii,
trandafirii i cati-va
endruaimi ce umpleau atmosfera camerei de un
miros nu aa placut cat era de patrunzAtor.
Pe lane. pAreti erau puse In rand cate-va scaune
de Braov i un sipet mare legat in bande de fier
albe peste piele de chprioara albastra.
La o inaltime oarecare a unuia din pereti, era,
un dulap mic sapat in zid, in care se afla depusa,
mica biblioteca a ciocoiului compusa din chte-va
cărți greceti i romaneti, printre care figurau Proorocirea lui Agatanghel,
Filozoful Sintipa, Alexan-

dria, Tilul-Buh-Oglinda i alte capete de opere ale

hteraturei nationale de pe atunci. cărți glumete
care prin anecdote de spirite i povete filozofice,
faceau petrecerea favorite a poporului.
Masa de mancare era aezata Intre dota paturi
i imprejurata eu scaunele pe care erau se -i eaza,
onorabilii oaspeti ai lui Paturica.
Pe masa, erau oranduite o multime de farfurii en
mezeluri de tot felul marinata, de stacoji, farfurioare mai mici cu icre proaspete
de morun, licurini
jupuiti, sardele muiate in untdelemn de Mitilene amestecat cu piper i zearna de
lamai de Mesina, mas-

CIOCOII VECHo tO. NOCI

ooo

line dulci de Thesalia, gramadite in forma piramieala, icre taxi de chefal,

zmochine de Santorini,
halva de Andrianopole nimic din delicatetele gastronomice ale Orientului nu lipsea
pe masa ciocoiului, mai impodobita chiar deck a stapanului sau.
Toate aceste mezelicuri erau mezate dupA o regula
militara, avdnd la fiecare distant de doua palme
ale o garafa cu yin galben de Dragaani, cu pein
rou din viile manastirei Bistrita, i cu vinuri orientale de diferite culori i
gusturi, fara a lipsi papornioeleo cu anason de Chio i cu mastica de Corinth.
In fine PaturicA, luase dispozitiuni ca oaspetii sai sA,

nu cerce cea mai mica lipsa tutru indeplinirea

gustului for rafinat.
Dadi, cineva ar fi vazut luxul ce domneh pe masa
Postelnicului i la vataful sau de curte, fara indoiala
sar fi convins ca ospatul slugei intrecea In toate pe
al stapanului, i data sar fi gandit mai serios la mizeriile acelori timpi de
tristo, memorie, ar fi zis tm-

preuna cu noi, ca fanariotul navea de ce sa se

planga pentru pagubele ce-i face vataful sau de
curte, eaci banii ce se cheltuiau in aceste ospete nu
erau ai sai, ci ai saracilor i ai vaduvelor cazuti
victima nesatiului sau de averi.
Intre oaspetii de capetenie invitati de Paturica,
figurau Tudor Ciolanescu, vataful de Curte al Banului Grigore B..., iNeagu
Chioftea dela Banul Con-

stantin BAI..., Zamfir Plosca dela Isac R..., Vlad

Boroboanta dela F..., i alti multi, alei clintre co Butelii imbiacate cu papurl.

ooo

N ICULAE FILIMON
rifeii ciocoizmului i ai hotomanilor bucureteni

de pe atunci.
Dupes ce se dusera mosafirii Postelnicului pe la
casele for i el la amanta sa, Faturica se cobort In
odaile de jos i se puse la masa cu prietenii ski.
Patru tiganai curat Imbracatit aduceau bucate la
masa, i doua tigance tinere i frunauele erau In-

sarcinate a turnip, prin pahare nectarul care dela

caderea zeilor din Olimp incoace a luat prozaicele nume de vin i rachiu.
Una dintraceste cloud, copile, lua de pe masa o
papornita cu anason, i umpland mai multe feligene,

dete fiecAruia din oaspeti cate unul. Oaspetii sorbind rachiul cazura pe farfuriile
cu mezelicuri precum cad lacustele peste holdele plugarilor.
DinuPaturicg, observes aceasta, i cu oarecare nerabdare, In calitatea sa de
ospatator, striga cu un
glas ascutit i obrasnic
Adueeti ciorba, bre !
Numai decat, coconaule! raspunsera tigknaii plecand toti de-odata ca sa, arate mai
mult zel.
Dupes cate-va minute, ei pusera pe masa un castron
colosal plin cu ciorbg, de tiuck, fiarta In zeama de
vara, cu .hrean pe urma aduserg, doug, farfurii lunguiete cu mihalti o cu pastravi
rasol, muiati In otet
i untdelemn aduserk mai multe vase de cositor
pline cu iachnii, cu plachii, cu morun gatit cu mksline i foi de dafin, cu crapi
umpluti cu stafide i
coconare, i alte felurite mancgri, care se ziceau
In vechime bucate cu cheltuiala .
Vinul asemenea curgea fgra incetare i alunech,

oooooII VECHI I ooOUI

ooo

pe gat, ciocoilor, cari la fiecare deertare de pahar, strigau

s traiasci, nenea Paturica! Numai Vlad Boroboata sta trist i tacut.
Da ce, ma Boroboata, de ce stai bosumflat ?
Or ti sau inecat niscai-va corabii de marra ?
zise Neagu Chioftea, cel mai zgomotos dintre toti
oaspetii.
Parca, eti o mireasa, adiloga Tudor Ciolanescu.
Inchina cu noi, bre ! Fa-te om de lumea noun,
sa, furi cloca dupa oua! zisera toti ciocoii deodata.

Ei bine, raspunse BoroboatI, umpleti, un

pahar sa inchin i eu cn voi.
Paharul se umplii. i se dete in maim lui BoroIn sanatatea
saracilor tarani carora le dam fum de ardei i le

boata, care ridicandu-o in sus zise

punem fierul rou pe piept, ca sa, le luam baniorii

di n punga! Sit traiascA vaduvele i copiii cei sarmani

carora le luam painea din gura ca sa mitncam noi

a tia, pete de Tarigrad, halvale de Indirnea i sa
bem vin chipriotic !... in sa natatea tarei intregi pe
care am lasat-o in sara de lemn ! !...
Vatafii de curie se uitau unul la altul cu nite priviri sperioase ce dovedeau in
destul cat de adeorate erau cele zise de Boroboata. Numai Dinu Paturica., asculta,
acest strigat al mustrarei de con-

tiinta, Fara, ca sa se turbure catui de putin, ba

Inca el arunca asupra lui Boroboata o privire dispretuitoare i dand inteun ras
sardonic, curma, tiicerea cu aceste cuvinte
Cinstiti boieri! Nu va sinorisiti lui Boroboata

oo este nebun, sa,rmanul. Cine tie ce baba I-a

NICULAE FILIMON

ooo

bem fratilor i sa lAsAm pe Boroboata sa spuie la cazanii cat va voi. Apoi

Intorobrocit.i.

SA

candu-se cAtre slugi

Aduceti, bre! yin tAmaios de CernAteti.
i de eel de DrAgAani, ada.ogarA ceilalti..
Sticlele se umplurA cu tarnAioasri tntro clip i
veselia renascii tii sAnul oaspetilor arnetiti de ban-

turi i imbuibati de grasele mancari orientate.

AceastA cina, compusa toata din plAceri de con-

trabanda, tinuse cAteva ore, i cu tot vinul ce se

braise, nici unul diritre ciocoi nu se imbAtase desiivarifdt ei ajunsese la gradul
acela al betiei, ctincl
omul devine vesel i spune adevarut fArA rezervA.
Astfel dar, unii vorbeau, altii cAntan lovindu-se

unii pe altii in gluma cu gloante de paine numai

Vlad BoroboatA sta cufundat In nite cugetari sinistre, pe care le intrerupea cate
data cu un suras
amarnic. Dinu PaturicA ce-o privea en o vaditl
nemultumire observand ca acea betie trista a oaspelui sAu putea sa influienteze mai
tare asupra celorlalti i sa stAnjineasca libera explozie a veseliei
tor, se scula insfarit strigand
Ei, bine, boieri, va vaz cam pe gAnduri eu
varn chemat aci ca sa ne veselim, iar nu ca SA ne
punem cenue In cap, i sa ne plangem pacatele
ca proocrocul Iona din scriptura! Naveti bucate ?
Naveti vin? De ce oare stati ca nite curci ploate?
,Mai aduceti, bre ! marinata de barbuni i vin de
o A obroci, dupe, limba poporulut de atunci i chiar de astrt-zi, este
a fermeca, a dobitoci.

CIooooo VECHI yI NOiI

Tenedos sa

ooo
ne veselim cat ne umbla, moara, ca

destul ne vom poca,o la biltramete. Iar tu, cobe rea,

du-te de fa, cazanii la bisericii, iar nu In casa meal..

Auzitai tu ?
Bravo, nene Paturica, ai dreptate. SA se du-

ca, Ia dracul acest dascal, care ne-a stricat chefur

en iticaua lui.
-- Da. la dracu ! exclamara, toi de-odaM.
Iar not sa, ne veselim, ca nite oameni de
isprava, adaose Priturica.
i sa vorhim de treboarele noastre, rAspunseNeagu Chioftea, curmandu-i vorba. titi
boieri, ea,
am cam ajuns In vremea de apoi ! Pare-mi-se car

stapanii notri an cam bagat de seama ca le maneam sta rile, i sau pus pe economie.
Alte dati,
cand le InfAtiai catastihul, nici ca, se uitau la
dAnsul i-ti umpleau mama de ruble, iar acum te
tine Cate trei, patru ceasuri In picioare i te descoase din toate inchieturile ca
pe hotii de cai.
Bine va, face, ciocarlanilor, zi se Pliturica, rAzand.

Ce-ai zis ? intreba, Neagu Chioftea cu mirare.

Am zis ca va face foarte bine, ca nu stiti

sa furati.
Noi nu tim sa furam ? observa, Chioftea cu
un zambet de ironie.
Da, da voi ! replica, el cu siguranto, sunteti
nite bojogari o.

Daca este aa, apoi invatA-ne tu, meseria.

Bucuros. Ia spunetimi boieri domnia-voastrk
ati citit vre-odata cartea numita Floarea dancrilor ?
I Hot pioti.

ooo

NICULAE FILIMON

Nici nam auzit vorbindu-se de dansa.

Aveti dreptate, nu sa tAlmacit Ind, In limba
romaneascA, i voi abih titi s scriti romanete.
Ascultati dar i pricepeti in aced carte este o istorioara plinA, de noima, care
Incepe cam aa A
dog, odata un Imparat de la Indiile rAsaritului sau
de prin tara Sacazului . Acel Imparat avea apte-

zeci i cinci de copii, tot unu i unu. Ajungand

Ins la adanci batranete, el chemA pe fiul sau eel
mai mare ii zise sa faco, un znop de apte-zeci

oi cinci de nuiele i sad aduca Inaintea sa. Porunca se Indeplini intro clipa
ImpAratul cherna
atunci pe toti fiii sai i le zise Eu am Imbatranit i peste putin o s mor as vol
Insa ca
inaintea mortii mole, sA, las Intinsa mea ImpA ratie aceluia dintre voi, care se va
dovedi mai tare
i mai priceput. HotArAsc dar ca acela care din
voi va putea sa rupA, de-odata aceasta legatura de
nuiele, acela sa is ImprLrAia dupA, moartea mea.

Feciorii de imparat se privira mai intai unii pe

altii cu mirare i apoi se cercau pe rand i fie care In parte sa rupa legatura de
nuiele dar nici
unul nu puta. ImpAratul ti privet razand i le zise
Daca nu le puteti rupe de-odatA pe toate, apoi ru-

peti-le Cate una in parte. Copiii se suparara la

noua poruncA, a tatalui for i In putina vreme toate
-tnuielile fury rupte.

A scultati, dragii mei copii, adaose atunci tin Oratul acest znop de nuiele
sunteti voi dart
veti ramanea uniti dupA, moartea mea, nimeni nu va
u Insula Chio.

clown VECHI I NOUi

ooo

va birui iar daca va yeti departl, va veni vrajmaul i va face din voi acea ce
facurAti dinaintea,

mea cu aceste nuiele.

Paturica, se opri ad. i privind cate-va momentepe tovaraii sai cu ochii
pittrunzatori Si Intreba,
Ei bine, boieri domnia-voastra, cum vi se pare
aceasta istorioara ?
Foarte frumoasa, ce e dreptul, dar nare a face
nimic cu necazurile noastre, riispunse Chioftea.
Va inelati, fratii mei, adaose Pitituricit cu un
aier de superioritate. DacA, voi ati fi urmat paradigma

acestei istorioare, nu erati sa va plangeti acum ca

stapanii votri vau prins cu ocaua mica.
Ei bine, Invata-ne to ce sit facem ?
Sit o, onvat, caci uite, sunteti proti ca nite
baieti luati de pricopsealit Voi va adunati In toate
zilele la cafeneaua de la, Dorobantie. At este, or
ba ? Spuneti.
Ba aa. Ne adunam in toate zilele precum zici.

Ar fi mare folos pentru voi ca Mainte de apittitso cafeneaua, sa puneti nart o la

toate lucrurile

ce yeti targul ca sit tie fie-care din not cat are sa

Inca! ce la socoteala.
o Din veclume i papa la regulament, cainea, painea i lumanarile
se vindeau la contraccii Cu apalt i se insemna. In contract pretul fix,
i cati din macelari sau brutari se dovedeau ca vand cu cantare strambe, sau
articole proaste, se dedeau prin targ i se tineau de urechi pe
la raspantai Sa explicam acum ce Insemneaza gdarea prin tarp
Aceasta tortilla, se urma ast-fel culpabilul era desbracat pand la brau
mainele ii erau legate cu o funie de care tragea un arnaut al SOM.riei, pe cand
altul it lovea cu nuiaua poste spate strigand tare aCine va face ca dansul, ca
dansul sa patap, i ast-fel oo plimba, prin tot
ormul

ooo

NICULAX FILIMON

Vorbete mai desluit crt nu to intelegem.

Tata ce voi sit vii zic sa ne inchipuim ca
pentru curtea unuia dintre stripanii votrii, se cumpArrt cate douo-zeci i cinci oca
de came pe zi.
Ei bine, pretul nu poti sa-o incarci, ca,ci carnea este
on cart pret fix, dar poti so, incarci la suma ocalelor, cumparand mai putine i
trecand la socoteala
mai multe. Cu painea faci tot aa. Vanatul i pasiirile nau nart curcanul se vinde un
leu pune-o
apte-zeci de parale gasca ipac idem, grtina i
rata se vand cite o leita, pune-le uri len i cinci..
De la unt- de- lemnf, zahor, cafea, tutun, poame, si
ohiar de la zarzavat, puteti sa vii folositi in doua
feluri, adicirt, adaogand la suma ocalelor i la pret...
Fleacuri, nene Poturica, fleacuri! Din aceste
nimicuri cineva abia ii scoate zilnicele cheltueli.
Nowt, ma rog dumitale, ne trebue bani multi, stari
marl, ca sa scapam de slugorie.
ySi cutezati voi sa. numiti nimicuri cheltrtiala

cuhniei, acest izvor nesecat din care un om cu

minte poate in scurt timp sa faca stare buna! Bree!
Da proti mai sunteti !.. Srt va fac o socoteala cu
tachmin aproximativa, ca sa vedeti cat de mult
vo amrt giti.

Fa-o nene Dinule, sa vedem ce bazaconii sunt

acestea ce tot ne spui.

Cioara ! ado crtlimrtri i hartie !

La aceste cuvinte, un tigan care dormitit langrt

sobl. se scuba, repede i aduse numai de cat battle
i o pereche de calimAri de argint cu coadiS. Pi turiea
deichise coada crtlimarilor, scoaseun condei de paith

ooo

oIoooo ECHE I NOI

de curca cu feluri de flori facute dintrinsul i dupa

ce dete pe tigan afara, urma Intrast-fel

Ei bine, boeri, fiti .cu bagare de seama, ca
am sa va fac o socoteala, en tachmin, ca sal, vedeti
ca vorba mea e vorba, i ca sa nu ziceti ca, ma-

resc sumele voiu incepe chiar de la casa stapanului meu. Asa dar scriu aci
FOAIE DE SOCOTEALA
Socot.

a Iii marelui postelnic A. TUZLITC

tal.

Looooo lanuaite in o. oooo buinoara

Trei-zeci oca came, cote oo parale ocaua fac . . . . . . . . . .

. .
Doul-zect pitusti pentru masa . . . .
Morcovt, pAtrunjel, ceapa, fama, orez
st pipet .
. . .

......

Cirtvls

Embahat st alte mirodemi .

Dot curcant
eine clapont . . .
Patru limbi afumate .
.
. .
aase ghtudeni . .

ooo

-o

o
o

oo

oo
oo

oo

. ......

Socot.
i n c i r c.
tal

...

dreapta

oo

oo
oo

Icre negro de Taigan . . . .

.
Arbazic si usturot pentru stufat .
AO de Filaret pentru botert . .

o
o

.
.
.

o
o
o

oo

GO

o
o

oo

Zece ileum .
Sardele

.
.

. ..... .

Apt de garla pentru slugi

Oua pentru ochiurt si jumari .

Stafide st coconart
Sere
Otet .

. ......... .

Sttugurt st mete metesti

.
.

o
o

oo
oo
oo

oo
. .

Varza pentru calabalaco

Imichul oamenilor o

Fac peste tot cheltutti

Sit scadem cheltmala cea dreapta din
cea Incarcata . . .
llarnane castw, net .

oo

o
oo

oo
o
o
o

oo
oo

o
oo

oo

oo

bl

o Act incutcatura vine de la ocale

o Se intelege slugtle peste tot
o

Imiclicul este pottia de panne ce se dpi fie -cAret slugs pentru o C.

ooo

NICULAE FILIMON

Sa inmultim acum acest catig cuzilele anului,

i veti vedea ca der o sumo de talere oo,ooo, bani

oo. Aceasta suma vine numai de la cuhnie dar

unde puneti domnia-voastrrt imbracatul tiganilor,
cumparatoarea orzului, a fanului, a carbunilor, ar
lemnelor si altele mai multe de felul acesta, care
aduce pe an alti opt sau zece mii de lei, cel putin?Toate aceste gheliruri, le tim,
sunt bune nu
trtgaduim, dar vin cu taraita. Noi voim sa ne arati vre un mijloc prin care so
catigam sume mari
in putin timp ca sa ne cumporiim moii i acareturi, sa ne facem i noi boieri ca
stapanii notri.
Eu vam at.o,tat mijloacele cele mai lesnicioase aflati voi altele mai bune.
Si ce am putea sa nascocim noi mai mull.
de cat tine, care tii cate in lume i in soare ?
Mo, linguiti, hotomanilor, dar fiind-co, am in-

ceput, cater sa i sfaresc. Ascultati voi titi ca i

mine, ca boierii notrii traesc in desfranari i se tin
numai de zavistii intrigi ca sa dea pe Domni jos
de pe scaun, crezand ca cei noi ce vor veni fi vor
pune fn trebi mai mari sau le vor da tara pc manes
ca so smulga i mai tare iar la averile for ramase
de la parinti, nici ca, se gandesc. Ei au moii i nu
le cunosc hotarele, nici venitul ce poate sa dea pe
tot anul. Au vii fara sa le tie numarul pogoanelor
au zalhanale, heletaie, livezi de pomi i cate altele
de felul acesta pe care le arendeaza pe nimic iar
arendaii, nemultumiti cu un ca,tig de suta la suto
scot din spinarea taranilor, derapruna padurile i acaretele moiilor, ba de multe on
Instreineaza chiar

CIooooo VECHI o NOI

ooo

din parnantul moiei. Toate acestea, boieri domnia-voastra, sunt o comoara nesecata
din care an

vataf de curie, irhiuzar, poate In scurta vreme,

sii, ajunga, bogat ca loy din Bib lie.
ai ce trebue sa, facia, el ca sa, se foloseasca
din toate acestea ? Intrebara, toti ciocoii de data,
complacandu-se In dezvoltarile ce da Paturica cu
atata elocinta,.

Nimic, de tot nimic !rAspunse Dinu Paturich, rasucinduli mustata surazand cu

mandrie.
Nu to Intelegem.
Lasatc-ma sa ispravesc i veti Intelege cand
se apropie vremea arenduirei moiilor, Intelegeti-va,
mai intai cu arendaul cel vechi. Spuneti-i ea pe
toata ziva vin cate doi, trei muterii ca sa is mo-

Hie cu arenda Indoith, i ca numai din pricina

prieteugului Ii goniti pe toti .,- scoateti chiar mutorii mincinoi i veti vedea cum
o sai deschiza
grecul punga i o so verseintra voastrh. Osebit

de aces ita sunt ispaaniile de Vaduri, facere de

hanuri, mori i altele mai multe, din care ati putea
sa, catigati sume Insemnate, numai sa, titi sa pipaiti lucrul cum se cade. Aa,
dragii mei, trebue
ca fie-care dintre voi sa Se faca, om de lumea noua

ca sa tie a fur elova de pe ma !

CAPITOLUL XVII
Muzica i choregrafia in timpul lui Caragea.
Pe and PaturicA se ocupa cu predarea acestei
lectii de comunizm practic, de o data se auzi ra,N. Filimon

Ciocon

N.

eclu Si nom

oo

ooo

NICULAE FILIMON

sunand In spatioasa anticamera, amestecul Lmor

sunete ascutite i Inganate o pereche de lautari
incepuse a Cana din gura Si din viori, melodia
adaptata pe versurile urmatoare
genie la amor an crede
Nar mai alcl ialbA verde
oSa calee tot fan uscat,

i pe la timpi se auzeh Gate un oftat.

Pui prinsoare ca este diavolul de Niculitita,
zise unul din oaspeti.
El trebue sa, fie !--i. ciocoii alergara catre
use ca sa primeasea pe confratele lor.
Et nu se inelau, caci abia deschisera ua,
i vazura pe Niculaita vataful de la armaul M...
sosind vesel Yn fruntea laufarilor.
Nenea Niculaita! exclamara toti.
Eu, bre! i cu mine!... Ce gii,ndeati voi co
s scapati de mine ? Unde e procopsitul de Dinu
sa -i multumesc de cinste.
Iti cer de o mie de on iertaciune ca, nu to -am
proscalisit la masa sunt vinovat, ce e dreptul dar
marn gamdit ca aveti ziafet pentru coconul Andrei
dela domnia-voastra i credeam ca no sit puteti veni.

Nu este nimic. Poruncete to numai arni

aduca i mie de mancat i de baut.
La un semnal al lui Paturico masa se umplii
din nou de bucate i de vinuri proaspete.
Vataful Armaului incepa sa bea i sa mAnance

cu o mare po,fta, iar dupa ce se cam ameti i

dansul, incepa sa vorbeasca verzi oi uscate.

CIooooo VECHI Xoo ooo

ooo

Stiti voi una, bre ? zise el. A dat norocul

peste mine. Boierul a hotArit sai facii case not
i ma InsAreinat pe mine cu strangerea celor trebuincioase pentru zidhrie.
Ei! i ce iese de acolo ? zise KturicA cu un
aer de inyidie.
He, he ! unul e Niculaita, nu sunt doi. o
sa,mi fac o pereche de case so, le Intreacg, pe ale
Arm mului saraiuri bre! nu gluma.
SAti ajute Dumnezeu ! zisera ciocoii.
Aa A, fie ! De aceia am i eu gust de vcselie. Am venit ca sa petrecem aideti dar
sa tragem un dant dale tatareti, adaogo, NiculAita
sugand un pahar cu yin.
La horM, repeth, cu zgomot adunarea intreagg,.
PAturid, chiema pe un tigan i dupa, ce ii opti
cateva cuvinte la ureche, intrA i el in hora ce
se si. incepuse.
Era foarte curios lucru a vedea pe ciocoii notrii
cu pulpanele anterielor ridicate In brau, ca sa, lase
picioarelor libertatea de a luera dupa cerintele jocului, en ceakiri roii cu mei i
cu papuci galbeni
in.cini cu taclite aezate astfel in cat le acoperea
pantecile i o parte din piept cu fermenele de postav de diferite fete, lasate pe
spate rai la cap i
cu fesurile puse cam pe ceaVt era curios lucru, zieem, a privi efectul grotesc al
acestor costume dizgratioase, mai ales ca, poza juCatorilor, plecati cam
pe la spate, o aierul for de gravitate in dant, Ii. Mceau cu mult mai ridicoli de
ceea ce erau In realitate.
Vinul, vorba i in cele din urmA, sunetele lguta-

ooo

NICULAE PILIMON

rilor, deteptase fn oaspetii lui Paturich un gust

de petreceri, care nu puteh fi nici odath, complect
chnd in mijlocul barbatilor, lipsete femeia,--cea
mai pla.cuta, dezmierdare in asemenea cazuri.

Petrecerea fart fernei, este ca nunta fart

lhutari !--zise Chioftea, cu o aprindere ce se vedeh rhspandita, in teasurile fetei
sale.
Da ! da !... Ne trebuie papuci roii ! adausera.
ceilalti.

Lash, cam o-aat en mhsuri i pentru aceasta

raspunse Paturich.

Aa este, dar not vrem lucru bun, iar nu

Milan din Scaune o.
Thceti cau sa ne vie tot puiori alei Argbira,
Rozalina, Kalmuca... o.

Bravo, nene Phturica! SA traeti cat turnul

Colii !

Nu trech mult i se auzi un sgomot de teasura

in curte. Paturica asculta cu atentiune i incredinthndu-se bine, zise cu enfaz
ciocoilor
lath, boeri domnia-voastrh yin i kiramele o

i ca A, nu ramai mai pe jos de cat nenea Niculhith, vam adus i muzica nemteasca.
o Pe timpii aceia i duar mai in urma se numiau talanite, femeile
cele mai degradate i mai ordinare mahalaua Scaunelor era cartierul femeilor de
felul acesta.
o Acestea erau Aspasiile i Ninon de Lencos din timpu lui Cara-

gea mai cu seams Arghira prin rara ei frumusete devenise un ac

magnetic, care trAgea la sine pe toti junn iar und sustin ca chiar
Dommtorul Caragea ii da vizite secrete.
o Biramo pe romaneste Insemneaz sdoamna mean, cucoana mea
la inmultit kiramele, adicaa cucoanele eau doamnele.

CIOCOII VECHI

f NOI

ooo

Aferim nene Paturica! Tu nu faci lucrurile

pe jumatate.
Ua camerei se deschise i intrara mai Intai trei
femei Imbrobodite la cap cu tulpanuri albe i tiara-

prate cu nite scurteici captuite cu blana. ca s

poata Invinge asprimea gerului. Aceste femei duia
ce salutary pe ciocoi i schimbara cu danii cateva
glume, Ii scoasero blanile, ii descoperira cape-

tele. Scotand aeele Imbrobodeli ce le dau Infatiarea unor femei elite din
haremurile tuYeeti, ele
ramasera, cu fetele astfel precum le facuseDum-

nezeu, adica tinere i placute ca ale unor zane.

Arghira. cea mai frumoasa din toate, purta o pereche de matasarie ca arderea Moskii
cu trei randuri de inangeturi pe poale, cu manecile stramte .i
cu pieptul inchis. Era Incinsa cu un colon de Canavat rou, cu paftale mici de aur
capul oo avea,
acoperit cu un fes alb cu fund de ukase neagra,
i legat cu o panglica, alba cusutri cu fir ale arei
eopatilie Inodate la partea dreapta a capului formau o floare de o forma originals
picioarele ei
erau Incaltate cu eiorapi de Lipsca foarte albi i
pantofi de saftian negru cu funde roii de matase
la gat avea i trei iruri de margean ales, iar la
urechi atarnau o pereehede cercei de aur lucrati
In aur si diamante pe deasupra tuturor vetmintelor purth o fermenea de catifea
neagra, scurta
papa la talie i cusuta, cu fir In mane,.
Kalmuca era Imbracata mai tot asemenea, cu
o Colan se ,numete Incingatoare

ooo

NICULAE FILIMON

deosebire numai ca avea capul gol si doua coade

pe spate ca fetele mari iar Roza lina, credincioasa

traditiunilor patriei sale, purta costumul german

al epocei aceleia.
Indata dupa, dansele intrara cei opt-spre-zece
tigani ce formau muzica nemteasca a Niculesoului o

cari dupa ce se puseril in regard, incepura, a sunk

mai tntai marul zis al lui Napoleon i alte piese
muzicale de recreatiuni foarte la moat pe atunci
apoi incepura, a cantor menuetun.
Cioooii, Wand pe rand damele la joc, se deters Cu.

furie la toate exercitiile choregrafice obicinuite in

timpii aceia. Monotonul menuet, dantul clasic al saloanelor europene, saintoarea
cracoviana a Leilor,
cotilionza frantuzesc. valtul Nemtilor si ecosesul,
adus din fundul Britaniei toate aceste danturi eto Dupes infonnarile ce am, in
timpul lui Caragea existau doll
muzici euiopene in jars una a lui Nicolescu, in Bucuregti, gi alta
a lui Chrisoscoleu a Buzau Fie-care din membrii ce alcatmau aceste
corpuri armonice aveau cate un nai agezat dinaintea buzelor, cu care
executau melodia sau tertiele gi scetele armonice ale piesei puse in

executare. Osebit de acest instrument accesoriu, fie-care artist in

parte era obligat a sunk ate un instrument de coarda, adica violina
prima, violina secunda, viola, violoncel gi chiar contrabas, tobe mari
gi tobe mici numai maestrul dirijetor era aparat de aceasta datoiie
el sunk numai violina gi indica celorlalti timpul muzicei gi diferitele
nuante de efect

Sunetul ce producea aceasta adunatura de instrumente nu corespundea in mare parte

la tot ce se cere de la o buns orchestra
din zilele noastre cu toate acestea serves de minune pent u mu
zica de dant.
o Pe timpul lui Caragea erau la moda multe danturi straine , balunle ce se dedeau
prin casele boerilor celor maii, incepeau prin poloneza, dupa care veneau tampta,
inatianu, manimasca, alt, mazurca,
englezu, cracoviana, etc.

CIOCOIT

VECHI V NOIJI

ooo

nografice detera prilej pe rand oaspetilor notri, de

ai arata maestria dar se vede ca aceste inOvatii
strain nu erau Inc h destul de popularizate In tarn
la noi, sail ca ciocaii notri nu le prea tiau juch
bine, caci ei se obosira numai de cat, si ca sa faca
diversie, zisera, ooutarilor sh ante pristoleanca, chin-

dia Si jocul numit ca la uva cortului sau zoralia.

Atuncj sh fi vitzut zel si infocare! Casele Postelnicului rasunau sub papucii
invitatilor vatafului sau.
Rasetele femeilor, chiotele de veselie, vorba zgomotoasa a barbatilor, sunetele
ascutite ala muzicei, izbirile cadentate din picioare ale dantuitorilor toate

acestea formau un sabat, infernal al carui echo se

pierdea in apartamentele pustii ale Postelnicului
Andronake, ca un vuet cobitor pentru stApanul
absent. Abia aproape de ziva se sparse petrecerea
dela Dinu Paturica, i invitatii lui se dusera pe la
casele lor.
CAPITOLUL XVIII.

Ce naduce anul aduce ceasul.

tim cat de rau fit rasplatit Gheorghe, vtttaful
de curte al lui Andronache Tuzlue, pentru-crt se
ridicase cu devotarnentul pang ai compromite
pozitiunea, spre a scaph pe stapanul sau de prapastla In care-o tarn, Dinu Paturica
i Kera Duduca. In urma gonirei sale, sta nenorocitul june
dobandeasea
si se gandea prin ce mijloace
hrana sa i pe-a lAtranei sale mume.

ooo

NICIJLAE FILIMON

A mai intra vataf la vre-o cases mare, ii era, cu

neputintk cAci firea-o Meuse onest i nu putea so,
sufere talhariile slugilor. o singurca speranta Si mai
fa,mosese. El cunotea, bine limba elineascA, scria,
foarte frumos romilnete, mai tia, i beva din legile i datinele tArei hotArl dar a
se decla la
breasla condeiului, i fiind-co, nu cunoteh pe nimeni, se facia jcilbar.

AceastA cariera, dei nu-i aducea un venit.cu

care sa.-i intampine toate necesitAtile vietii, el
Insa era, multumit de dansa, caci oo scutia de umilire i oo fAcea stApan pe vointa
sa.

Intro zi, pe caned se MIA, ezand pe scaun la

ua Visteriei, ateptand sa -i vie ceva de lucru, dedata, !se apropie de dansul un
boier Mtran i cu
fata foarte dulce, carele, privindu-o cu o bun state
ce era, un dar firesc al interlocutorului sau, oo IntrelA cu un interes onvederat
Tinere logofetel, is spunemi cum Iti merg
trebuoarele ?
Nici bine. nici rau, boierule, rAspunse junele,
sculandu-se cu grab i dand scaunul batranului.

Va sa, zica painea de toate zilele i nimic

mai mult.
Cam aa boierule.
Dar bine, cum de nu te-ai alAturat pe langA
vre-o cases boiereasck ca s to procopsWi ?
La aceste vorbe, junele oi sa sa, iasA din piep-

tul san un suspin, care Mei multi intampinare

boierului.

CIooooo VECHI sI NOW

ooo

Oftezi. fatul meu spunemi. ce ai?

Gheorghe
ridica, ochii in sus i iritalnind pe ai batritnului

plini de bland, lua curagiu i zise

Mi-ai zis, milostive boierule ca de ce nu intru
in vre-o curte de boier ca sa ma pricopsesc! dar
mai deunazi am ieit dintro curte boiereasca in
care am slujit cinci ani de zile, Si in be de pricopseala ma dat pe poarta afara cu
mgie !,
i tine este acel nemilostiv i Mra ornenie
boier ?

Este Postelnicul Andronake Tuzluc, cel mai

de aproape al lui Voda-Caragea. La numele acesta

fruntea batranului boier lug o expresiune de nemultumire dar cu toate acestea el

mai acraoga
Se vede ca, nu-o ascultai. ca- de ! voi tinerii,

sunteti cu mintile cam sburatoare.

L-am iubit, boierule, ca pe un parinte,

i
mam supus lui ca lui Dumnezeu !

Ei bine, pentru ce dar te-a gonit cu atata

.asprime-?

Pentru ca, am vroit sa-o scap dela pierdere

i de ce primejdie voiai sa,-o scapi ?
Voiam sa.-i scap averea din ghiarele unor
talhari care il ineala, oo safacesc i it necinstesc.
Ia spunemi cum to chiama ?
Ma numesc Gheorghe, boierule.
Asculta,ma, GheorghitA, zise boierul, privindu-o tot cu mai mult interes, voieti sa
intri In
slujba mea ?
Mai intai A bine-voiti ami spune tine sun teti i voi vedea.

ooo

NICOLAE FILIMON

Eu fatul meu cunt banul C-o, i fii pe pace

o, nu te voi rasplati ca Postelnicu !

Primesc cu toata inima, milostivul meu stapan.

Eu nu te voi intrebuinta In slujba de vataf,

ci te voi numi gramatic al meu, caci imi trebuiaun asemenea slujba, i nu tiu de ce
ihi sa parut mie ca, vei fi bun i vrednic.
Bunatatea ce arati catre mine, ma face silmi
pierz mintile. Pronia cereasca va impins sami tindeti Ana, de ajutor, raspunse
ta,narul cu ochii plini
de lacrimi de recunotinta, i luand cu infocare i
respect mana batranului boier spre a o saruth.

Sa lasam acestea oa o parte is aratami

sa-ti az condeiul o.

Gheorghe Ina o coala de hartie i se puse a seri

acea scrisoare complicata, care prin trasuri fine i
rotunzite, superpunea in, doua trei caturi diferitele
litere ale unui cuvant, in cat ochiul trebuia sa, fie
deprins spre a descifra acel tainic i maiestrit dedal.
Foarte bine,-aferim Acum puneti calimarile
la bran. i vino dupes mine.
Ei iesira impreuna din palatul Visteriei i se dusera la cases Banului. Nu era
aceasta intaia data,
cand bunul boier i mai toti boierii romani luau
in curtile for tineri fara, protectie i le inlesuiau
mijloacele de a-i face, prin munca i meritele lox,

o cariera in lumea aceta unde favoarea i banii

faceau totul.
Dona luni fury de ajuns lui Gheorghe, ca
o Arata mi cum gcrii

CIOCOII VELNY ?o NOL o

ooo

arate capacitatea i onestitatea sa, iar Banul tia

ca sa pretuiasca aceste rare i nestimate calitAti.
Aceasta se dovedi mai ales intrio zi cand Banul chema pe Gheorghe i-i zise
Arhon gramatice is acest pitac domnesc
i to du de-o da in mama lui Vel-Vistier.
Gheorghe se duse la Vistierie i dete pitacul in
mana Vistierului, dar cat de mare fh mirarea lui
cand auzi pe Vistieru zicandu-i. ca, este oranduit
Same la casa lefilor i recomanclandu-o amploiati-

lor de fat cu cele mai laudaroase cuvinte.

El facu matanie pang la pamant i strut mana
Vistierului apoi intorcandu-se la Banul, ii fact.

i lui cuvenitele multumiri i se aeza in slujba.

Ocupatiunea lui cea mai mare era de a ingriji ca
serviciul ce i-se incredintase sa -o indeplineasca cu
contiinto, i sa-o imburia,tateasca pe cat iertau legile
de pe atunci dar aceasta, ocupatiune nu-o impiedica

de ai implini cu exacitate datoriile de serviciu i

de recunotinfa catre Banul C. protectorul sau.
Osebit de aceste calitati, el era respectuos ca-

tre cei mai mari de cat d,nsul, filth a-i linguo

iar catre cei mai mici, bun i amabil, fara, a intrebuinta acea popularitate
triviala care In zilele
noastre, deprinde pe atati oameni slabi de mince
a fi impertinenti, sub cuvant ca sunt indepedenti.
oTu treat mult i aceste daruri fireti, acest zel la
serviciu al tanarului same ajunsera pang la auzul
Domnitorului care voind a se arata ca protege me-

ritul i virtutea, Domnitorii, au ate data, asemeilea slabiciuni ! onorA pe Gheorghe

cu rangul de

ooo

NICOLAE FILIMON

oVIedelnicer, pe care mai in urmo,-o schimba treptat pana, la cel de Serdar astfel
dar junele func-

tionar realizrt in scurt timp o avere pe care .o

invidiau chiar feciorii de boieri.
Toti amicii binelui se bucurau de progresele ce
el facea Banul C. insrt inapingea bucuria pana in
un fel de pasiune. Conversatiile ce tines, cu prietenii
sai, mai totdeauna aveau de subiect meritele ce din
zi in zi dobandeh, Gheorghe prin activitatea cu care

isi servea Cara sa. Casa si masa banului erau puse

la dispozitiu.nea protegiatului sau. carele, spre a-si
arath marea sa recunostinto, Aire bAtra,nul boier,
II iubeit si se supunea, lui papa in sacrificiu.

Aceste onoruri ce pe toata ziva se repetau in

casa Banului, nu ramasera neobservate de juna
Maria. Ea incepit sa se ocupe cu nevinovatie de
omul acela despre care se ziceau atatea lucruri bune
si frumoase si atentiunea ce dete favoritului to,tane-

sau, o facia sa descopere inteinsul tot ce poate sa

insufle simtiri dulci si atrogatoare. Bunatatea inimei sale se vedeit scrisa pe
figura-i franca si placuta

blandetea ochilor sai facuro, adese-ori pe juna fecioara so se turbure. iar junele
nu putt ramane nepasator in aceste semne ale unui amor nascand.
Dar atunci pacea isi lua sborul din inima Mariei
si din a lui Gheorghe, mica familiaritate ce se formase intre dansii din
relatiunile lor, Incepit sg, dispara ei evitau intalnirile, dar cand intamplarea ii
punea, pe unul in fata celuilalt, o confuziune neinteleasa ii doming, pe amandoi,
in cat nu stiau ce oo,
faco si cum sa iasa din acea situatiune nedomerita.

CIOCOII VECHI

fI

NOUI

ooo

Mu lte nopti trecurl fara ca somnul sa poata, Inchide

ochii junei copile cat despre Gheorghe, lucrul mergea mai bine, caci el, dei o
iubea cu focul primului

amor, dar ocupatiunile lui cele multe si variate, it

faceau sa, uite cateva ore din zi, suferintele pasiunei
sale celei fara speranta pe data insa ce se apropia

de locuinta Banului, inima lui Incepea sa, simta,

chinurile arzatoare ale unui amor, care devenea cu
atat mai puternic, cu cat el prezinta mai putine
probabilitati de un rezultat fericit.
Locul de predilectiune al lui Gheorghe era kiocul din grading IntrInsul Ii Linea
el cartile de ci-

tit i hartiile sale. Pe data ce se scula dela mask

i Ii termina datoriile sale cAtre Banul, se suits In
kioc i iiimanea acolo meditand asupra tristei sale
pozitiuni. De multe on focul amorului Il aducea, pana
la nesocotitul proiect de a fura pe juna Maria, i a

se ascunde cu. dansa In vre-o parte mai putin cunoscuta, a tarei. Dar ateste
rataciri copilareti dispareau Inaintea simtului de onoare i datorie.Ei
bine, zicea el, sa fac aceasta fapta osandita de bunele obiceiuri dar ce va zice
lumea cand va afla
ca, un om gonit de nenorocire a Post ajutat Si ca,patuit de an boier cu inima
milostiva, iar el, drept
multumire i-a patat perii cei albi i o-a omorit fart.
vreme? Nu ! Nu voi savaro aceasta nelegiuire ! Voi

fugl cat se va putea mai mult de Intalnirile mele cu

Maria, i data nu voi putea sa sugrum In mine

aceasta patima, voi parttso casa facAtorului men de

bine i ma voi duce unde ma va Indemna, Dumnezeu...

ooo

NICULAE FILIMON

Maria, patruns de nevinovata sa iubire, simtea,

o mare placere a urmari pe Gheorghe cu ochii Si

cu imaginatia ei dupes ce el. plea, la Visterie, ea
se suia In kioc i privea cu mare interes locul unde
edea el, cartile pe care citea i In fine orice object

pe care oo atingeh el.

Intro zi pe caud se MTh, in kioc cu femeile

sale, o mica suflare de vant risipi vre-o cateva
hartii de ale lui Gheorghe, Maria se repezi sa le
adune, dar mana ei se oprI fora voie pe o hartie
de Venetia cu marginele poleite, pe care erau scrise
versurile acestea
a Sus pe cer sunt multe stele ,
oCanapu i plin de floricele
ccroar nice una dintre ele
oNui ca clupul puicii mele I

Maria citindu-le se sirati transportata de bucurie,

i strangand hartia, o bAga In buzunarul fermenelii.
Dupes cateva ore, ramaind singura, ea reciti de mai
multe on acele versuri, i Ii plazmul o multime de
Inchipuiri frumoase, a caror concluziune fu convingerea temeinica ca versurile erau
scrise pentru dan-

sa i ca Gheorghe o iubete. Singura ideie ce- o

turbura era ca nu se credea aa de frumoasa precum o descrise Gheorghe In versurile
sale. Modestia ei nui permitea s creada ca este mai frumoasa,
decat stelele cerului o florile pamantului cu toate
acestea amorul propriu Si cochetaria, aceste viciuri
ce le posed papa la urn oare-care grad chiar fe-

meile cele mai oneste, foca pe noua noastra Ero

sai Indrepteze paii catre oglinda, unde dupes ce

CIOCON VECHI I SOUI

ooo

schimbh de trial multe on vestmintele si se privi

inteinsa zimbind si gesticuland, se refrase plink de
speranta ca, poate fi iubita, de frumosul ei Leandru.
Banul preocupat de grijile casii si de neputinta
bAtranetilor, ramase mult timp in nestiinta despre
nasterea si cresterea cea repede a acestui amor. Dar
stangacia inamoratilor si mai cu seamy intristarea
ce se vedea pe fata Mariei cand lipseh Gheorghe de
langa, Ansa, desteptara oarecum banuielele ba,tranu-
lui. El flag, ca om, intelept ce era, ramase in oarecare asteptare, papa ce timpul
si imprejurarile fi va
dicth mhsurile ce va urmh sh ia, si se ingriji numai
-de a chema pe o femeie ball-Ana, credincioasa a casei
si ai ordona ca sh privegheze pe fat de aproape.

Pe cat timp amorul acestor juni ramase in periodul suspinelor al privirilor

melancolice, al nalucirilor
fantasticesi al viselor de our nerealizabile, ei puturh
sh-o ascunza, de privirile clamenilor dar toti stim ca

aceasta pasiune este teribila este intocmai ca un

vulcan, in a caruia inimh geme balaurul de foc si
de vgpaie, care se lupth neincetat cu staiicele ce-o
acoperh si care spargandu-le in fine, se revarsh cu
fracilri si cu unde mistuitoare peste tot ce-o impresoarh.
Era o zi frumoash de toannah, Banul Impreung, cu

Gheorghe se duse la biserica Maria, dupg, ce isi

Tacit rugaciunile diminetei, intra, In grhdina, ca sa, se

plimbe cu douh, din fetneile sale. Fata ei era palida

ca a unei flori bAtuta, de vantul iernei. Ochii ei cei
negri si plini de viata, alta-data, erau acum stinsi de
veghere si de lacrimi. Ea straliatea aleile cufundath,

ooo

NoCULAE FILoMON

in visurile inimei, i cate o data se -oprea in loc i

privets grupele de iasomii i vitele ce se incolaceau
pe arbori. formand figuri fantastice i gratioase. Femeile observand starea In care
se aflh copila i nevoind saoi turbure gandurile, ramaserh mai In urml
i. schimbara intre dansele vorbele urmhtoare

ce zici tu, Stanco ? Mie mi se pare ca

cuconita are zmeu ? Nu vezi tu ca slhbete din
zi In zi ?... A ajuns ca o scandura.
Ce spui tu, fa nebuno ? Nu are nici zmeu,
Ai !

nici lipitura ?
Ce are dar ?
I-a cazut drago-stea pe gramaticul cuconu-

lui. Asta e totul.

Ce spui tu, fa ? Pe cuconul Gheorghe ? Da
citie sa aleaga... Nu e proasta fetita.
Aa e, precum zici dar sa vedein boierul
o so dea dupa dhnsul ?
Da de ce sa no dea ? de are cuconul Gheorghe ? Nu e frumos ? Nu e pricopsit ? Auzi
acolo I
Conversatia for se intrerupse prin venirea Banului dela Biserica.
Maria, cum va zit pe tatal-sau intrand in grading,
Ski compuse oarecum fizionornia i-i saruth mana cu

respect dupa aceia ea dete ordin sa aduca, cafeaua i dulceata In kioc.

In timpul acesta, batranul suits cu gravitate scarile kiokului urmat de Gheorghe i
de serdarul
D, amicu sail de casts.
Femeile adusera tavile cu dulceata i cafea, i
detera tuturor, Incepand dela Banul apoi se du-

CIOCOII VECHI I NOW

ooo

sera, ca sa, dea loc ciubucciilor sa,i faca i ei

rnarafetul lor.
Cat tinit aceasta ceremonie, Gheorghe i Maria
ii aruncau din timp In timp cate o cautititura de
amor cu ma, de putina Ingrijire Incest Banal baga,
de seania, i se convinse de fatalul adevar, pe care
mult timp it crezuse mai mult o chimera a sa, i ca
sa nu surprinza cineva turburarea ce-i pricinuise
acea descoperire, el ptirasi kiocul urmat de Sei

darul D Si de fie-sa
Gheorghe Intelese totul i Ingalbeni ca ceara.
Pus acurn In lupta cu amoral Sr datoria, el cauth
termenul de mijloc, ca sa iasa din aceastateribila
pozitiune a mai ramanea in casa firicittorului sau
de bine, ii era, cu neputinta, caci peste puffin ar fi
devenit ingrat a o parasi era pentru dansul o lovire fatales, caci nu ar fi n-iai
putut sa vaza pe Maria, soarele vietei sale. i i-ar fr zdrobit toate spe-

rantele unui viitor splendid ce abia se deschise

dinainte-i.

Nefericitul tanar se lupta mult cu ideile acestea

dar. in sfarit se hotart a face sacrificial cerut de
onoare i recunotinta. Lua hitirtie i condei, i
sCrise Banului aceasta scrisoare

Blagorodnice i de bun neam al meu stapan

i binefacator !
Child vei citl aceasta umilita scrisoare, vei ti ca,
prea plecata domniei -tale sluga a parasit curtea domniei-tale, ca sa, nu
plateasca, cu ram facerile de bine
ce ai revarsat asupra-i. oVIilostivite stapane ! sunt In

aceasta lume dearta, nenorociri care doboara pe

N Filimon

Cmcon eclu tit nout.

NICCLAE FILDoON

ooo

omul cel mai tare. Intro nenorocire ca aceasta am

cazut i eu nemernicul, i ca sa nu ajung a manta
cu nevrednicie painea domniei-tale, iata, ma departez curat i nepatat de nici-o
nelegiuire. Singura

rugaciune ce cutez ati face, este sa nu blestemi

pomenirea mea, caci sunt nevinovat.
Ilea plecata o umtlitA slugA a dormilei tale
GHEORGHE SARDARL L

Dupa ce stranse i pecetlul scrisoarea, chierna, pe

un fecior de-i aduse o caruta, pe care o opri la pot.tita din dos a gradinii, ca
sa, nu afle nimeni ce voia
sa faca oi card apoi bagagiul, ai pana a nu piirasl
casaloanului, dete scrisoarea in mina slugei zi candu -i

Cand nit va chemh boierul,

sa -i

dai aceasta

set isoare.

Gheorghe iei din curtea Banului, coprins de In-

tristare, iar cand ajunse la o mica distanta, privl

inapoi, i zariud kiocul unde petrecuse cele mai
frumoase zile ale vietei sale, ochii lui se umplura
de lacrami.
Srt venim iarai la Banul.
Nefericitul batran, triznit ca de un fulger de neateptata i fatala Incredintare ce
dobandise, se Inchise in camera sa, unde petreeit toatri ziva, fora sa
is nimic, spre restabilirea sanatatii sale ruinate de
suferinte. Cotre searA, el intra in gradinA cu stop de
a chema, pe Gheorghe i a-o dojeni pentru marea
lui cutezare. Nerabdkor de a afla panii la ce grad
se ridicil nenorocirea sa, pornnci sa theme numai

decat pe ingrat eat de mare fu in,a mirarea lui

Clooooo VECHI oo NOUo

ooo

ea nd Ii spuse sluga ch. Gheorghe a piirAsit curtea,

fasandu-i o scrisoare. Lua scrisoarea, o citi de mai

multe on si apoi ridichnd ochii ca,tre cer, zise cu

entuziasm
Ce suflet ingeresc, ce suflet mare,
Dumnezeule! Dar cu toate acestea, ce pot face la o
asemenea Intamplare?... Fata it iubeste el o iubete pe Ansa nu mai ramane alta de
facut decat
s o , chiem preotul sa -i cunune... Dar bine !... Ce o
Sts zica boierimea cea mare a trtrii ?... Brdatul e

Intelept, e procopsit, are inina bunk dar este iesit

din prostime lumea o ssa, afle aceasta si o sa mri,
fac de rasul grecrlor lui Caragea pare CA, auz de
a cum pe acei clevetitori zicand Ama cap si la
Banul! Mai daunazi nu voi set dea pe fie-sa dupci
Postelnicul Andronake,.boier simandicos si om al lui
Caragea si acum o dci slugii acelui boier!, Cum voi

astupa eu gura lumii, pe care numai negrul pamant o astupa? Dar nu! Cemr pasts!
Voiu da pe
fie-mea lui Gheorghe si cared ma va Intreba cineva
Ii voiu raspunde Gheorghe e om cinstit si drept,
si boieria lui nu i-a dat-o nici averile castigate din
asuprirea sciracilor, nici lingusirea !... Noi navern
boieri de mostenire ca alte neamuri stiaine de prin
Europa. Letopisetele noastre si arhondologia ne

arato, curat ea Stefan Voda, Mihaiu Vodo, si alti

Domni moldoveni si romani au boierit, pe Campul
de bataie, pe mai multi opincari cu inima de boieri de ce dar sa nu dau pe fie-mea
lui Gheorghe,
care si-a castigat mica lui boierie prin munca si
istetimea mintei sale ?... Banul, luat de vArtejul
acestor idei liberale si umanitare, trimise sa chieme

ooo

NoCULAE FoLoMON

pe Gheorghe dar el plecase cu doua ore mai Ina-

inte la Moldova, uncle credea di va gas o alinare

durerilor ce-o consumau, eel putin un refugiu In
contra relei ispite.
CAPITOLUIL XIX
Avertismentele

Unul dintre regii Ispaniei ridichndu-se la demuitatea de impilrat al Sacrului

Imperiuo, nu mai
puteh Ormanul om nici s minhnce nici sa doarmit
in pace din pricina poetilor, care il zdrobisera sub

povara odelor si a sonetelor ce neIncetat ii prezintau caci sl, nu fie cu

supArare, aceasta tagrnA,

de literati pe care Platon a dato afar din republica sa dela inceputul lumii r.
phna In ziva
de astazi, a fost cam linguitoare i vanitoasA.
tntro zi nefericitul ImpArat se plimbh prin frumoasele grAdini ale Escurialului o,
preocupat de
grijile irnperiului dar tocmai chnd se pregiltea
bietul cretin sa, multumeasca, lui Dumnezeu cii, o-a
scapat eel putin de poeți, de-odatsa se InfatiA Ina-

inte-i un individ uscat ca un schelet i cu mustatile i sabia mai mare decht ale
vestitului Cid o.
Nu trebul multa pricepere Imparatului spre a
cunoate cu tine are a face, eaci schimonositul
individ purth vestmantul de licentiat In litere, feI imperml german, numit i al
Romanilor.
o Palatul regilor Ispaniei
o TTn erou ispaniol.

UIOCOII VECHI NI NOUI

ooo

ricire ce sarmanii rPgi din zilele noastre nu o

mai au.
Complimentele cele ridicole i retorica cea afec-

tatA cu care poetul nostru citi compozitiunea so,

adusera ilaritatea pe fata imprtratului. i-i dete curaj sh asculte peste cinci sute
de exametri latini,
furati negreit din poetii Cezarilor.
DulA, ce poetul se ridica, dela pamant plin de
praf, caci ii citise oda in genunchi, numai ca sa,
arate CA poetii nu sunt de loc linguitori, stranse
pergamentul i it dete imparatului, zicandu-i
oSire ! primete aceasta, poema ce cutez a va incredinta, ca este eita, din propria
mea inteligenta.
Regele atinto ochii asupra poetului, i vazand vestmintele cele sfaiate i unsuroase
scoase o punga

plinit cu pistoli de our i, i punando in mina literatului, zise cu zimbet comic

Primete, dom-

nule licentiat, aceasta punga, i afla dela mine ca,

totul este vechi in lumea aceasta.
Ne servim de aceasta mica istorioara ca sa, aratam lectorilop notri ca
avertismentele nu sunt o
inventiune a guvernelor constitutionale, ci din contra, ele sunt venite pe pamant
mai deodata, cu omul.
srt, deschidem cartile religiunilor antice, i vom
vedea, pe stapanitorul Cerului trimetind la avertismente i expediandu-le la adresa
for cu mai multa,
iuteala decat registratorii dela ministerul din oountru. Printrunul vestete pe
primul om sa iasa
din paradis, caci mancase din fructul oprit in cono Moneda ispamcil

ooo

NICULAE FILIMON

tra avertismentului ce i se dedese. Prin altul vestete pe patriarchul Orteu sau

Lot, sa iash din Sodoma, chci voia so arzN, pentruch locuitorii ei nu
numai ca nu voiserA, sa is In consideratiune avertismentele ce le trimetea, dar
cercasera a dezonorh
pe ingerii ce le aduceau acele avertismente. Printrun al treilea avertisment
staphnul universului,
vestete pe Deucalion sau Noe ca o sa trine phmamtul, i ti ordona sa fach o corabie
de trei sute
de coti In lungime Si de cincizeci In lAtime, in care
sa intre el cu familia sa cea foarte numeroash, luand
cu dAnsul cake apte phrechi din vietuitoarele cele
curate, spre a servi la crearea unei lumi noun caro,

sh le pese cat de putin autorilor cosmogeniei, de

Buffon, Lineu i Cuvier, cari ne arata peste o sutA
treizeci de mii de patrupede, pasari, insecte i rep-

tile, pentru a chror conservare In numarul Indoit

i ineptit, sar cere negreit o flotila compush din
cateva corhbii de linie o fregate.
Pogorandu-ne din cer pe pamant, ghsim ca avertismentele au jucat i joach un mare
rol fu trebile
omenirei. Astfel dar, Sultan Mahmud, marele strtphnitor al celor credincioi i
necredincioi aflase
din oarecare avertismente secrete, ca principele Caragea se apucase la bAtranete sa
Invete muzica
vocala, i
plhceh foarte molt sa chute vestitele peane ale Eteriei greceti, o fiindch aceste
can-

tece incepuse a suparh Inaltele urechi ale marelui

Senior, escith dorinta lui de a aveh cu orice pret
capnl muzicantului Domnitor cat despre corp nu

CIooooo VECHI I NOUI

ooo

facea nici o dificultate putea s ramana In Bucureti sau or uncle ar fi dorit

principele.
Spre acest sfarit dar, se incepit mai intai o corespondeuta intre sultan i
principe, i alta intre
acest din urma cu amicii sai din Constantinopole
vazand insa, Turcul ca, nu ese la socoteala, cu avertismentele, incepit, dupes
obiceiul turcesc din acei
tempi, a trimite la capugii, perhegii fi imbrohori
imparatesti ca sa-i ceara capul.
Printul inset avea un cap foarte frumos, i o barba

atilt de poetic, i delicioasa, Meat eel mai sfant

hare toti sfintii patriarhi i-ar fi dat fericirea raiului. numai ca s, o poata
purth cateva zile liipita de
falcile sale prea sfintite. Nu-i veneit dar neted bietului Caragea, sa, trimita
capul Sultanului, i ca sa,

cape de suparari, facea nevazuti pe toti trinnii

imparateti, strangand tot intrun timp avutii insemnate ca sa o is la srmatoasa,
cand ii va vent bine.

Aceste simptome, ce prevesteau o mare criza,

politica, nu ramasera mult Limp ascunse mintii cei
agere a postelnicului Andronake i a lut Paturica.
De aceia anandoi se sileau a strange bani cu nice
pret, ca sa se poata, lupta, in contra nenorocirilor ce
puteau sa-i ajunga prin caderea, protectorului lor.
In timp dar de cateva luni, iscusitul Paturica, facii
o multime de ispravnici i judecatori, schimba cativa
egumeni, starui sa nu se departeze din functiune un
episcop ce abuzase foarte mult de datoriile sale, far,
a mai numi zapcildcurile, polcovniciile de poterci i cei-

pitaniile de judet Yi dedera i ele un catig bunicel.

SI nu perdem din vedere c, doua parti din aceste

ooo

Niel, LAE FILIMON

heapiri le lua PAturicA, i numai a treia parte o

da fanariotului, din care mai lila i un bun bacvi,
Insotit de cativa aferim i bravo.
Trecuse un an de zile de and Paturica devenise
confident al sau, i prin istetimea i insinuirile sale,

realizase o stare bunicica pe care o avea trecutA

Intrun catastif de care nu se despArtea niciodatil.
tntro searA el se MIA, singur in odaia sa, i se
phrnba, cu pai rani invartind In degete nite matanii
de chihlimbar ca sa, goneasca multimea gAndurilor

ce-o preocupau. Fata lui palido, i amenintatoare,

Asa sa se vada sufeninta morala de care sunt chinuiti

toti aceia ce se imbogAtesc prin fapte ruinoase.

In fine el se opri In loc, i dupa, ce se mai gandi
putin zise Este cu neputinta! Costea Chioru,
dei este cel mai marav i mai calpuzan dintre
toti grecii din tara romkneasca, dar cemi pasrt!...
El nu va putea sbmi manance moia cAci am Inscrisul lui care M. pe fata cA, moia
Postelnicului
pe care au cumprirato dela Sultan mezat, este a
mea, i el nu este decat un vechil pus din partemi
ca sa nu zica lumea ea cumpar moiile stapanului
meu cu bani furati dela dansul. S vetlem acuma
la ce suma se ridicit micul meu capitilla. SA, punem mai intaiu moia Rasucita, care
pang astazi
a fost a prea iubitului meu stopan iar de mane Incolo va fi a prea supusei sale
slugi al doilea, am o
sutii, pungi de bani la Baron Sachelanie, i alti atatea la Caminarul Polizache cu
dobanda cinci la
punga al treilea am dour, vii In Valea Calugareasca.

Toate acestea aduc pe an un venit de lei aizect

CIOCOII VECHI OI NOM

ooo

de mii. Bravo Dinule ! Bravo badete ! Asa este

Intradevar, dar sunt o slugo. o slugs boiereasca
meseria, cea mai umilitoare din toate meseriile Wei
Tot om ul este stapan pe vointa i pe gusturile sale
plugarul dupa ce asuda, toata ziva lucrand pAmantul,

seara se Intoarce la umila lui coliba cantand si giisete MAIO, femeea i copiii sai
Caspratirea ostenelelor sale negutiitorul multumit de micul sau castig,
cum apune soarele Isi Inchide pravalia, o dandu-se
cu Incredere In bratele desfatiirei este fericit numai

not ciocoii de prin curtile boieresti suntem ursiti la

cea mai aspra robie. IToi nu tfaim decat ca srt, ducem Inainte blestemul lui Cain
ucigatorul de frate,
tremurand la glasul stapauilor nostri, precum tremura
el cand auzea glasul lui Dumnezeu strigandu-i

Caine, ce-ai facut pe fratele tau ?g, De ce

folos ne sunt nouA mancarile cele bune, cand nu le
putem gusty In liniste? Ce pretueste o casa bine In-
calzita i un pat moale si frumos, cand not dormim pe picioare ca pelicanii, sau cu
ochii deschisi
ca iepurii, spre a fi gata la poruncile stapanilor nostri
In orce teas al noptii!... Dar astA, viato, plina de chi-

nuri va Inceta data! Mosia cea mare a grecului

am Inghitit-o si nu mam Inecat.
Viile din valea CalugAreasco i le-am hrapit farA

cea mai mica greutate au ramas acum cele dons

moii din Buzau si casele bun e Dumnezeu si
pentru dansele, si atunci voi lash pe fanariot cu

punga mai usurica decal a unui nefer din Spatarie. si cu sufletul Incorcat cu
blestemele saracilor,

din ale carora sudori si-a strans acele bogittii.

ooo

NICULAE FILIMON

Dupa ce

Paturica

ciocoia sea, serise

terming aceastA filozofie

un rava

oo

trimese lui

Costea Chioru.

CAPITOLUL XX

Teatru in tam. ronAneasca.

De va fi existat teatru In Cara noastra inainte

de Caragea nu tim, istoria nu ne spune nimic,
chiar traclitiunile populare nu ne arata nimic detest
venirea unor scamatori arabi i turci, cari scoteau
panglice din guri, Infigeau ace prin muchii mainilor, varsau mei pe nas, i scoteau
din cap G
multime de caciuli o.
In tirnpul lui Caragea, veni pentru prima oara, un

intreprinzA tor de diorama, i lath un teatru de

scancluri In curtea Banului Manolache Brancoveanu o. Acest teatru optic timi catva
Limp. iar
mai In urma Domnita Radu clltd.o la Cimeaua
roie o sada de bal, in care se adunau boierii i
cucoanele de petreceau noptile cele lungi ale
i ern ei .

Putin InsA, dupes aceia, veno in Bucureti un

antrepenor de teatru melo-dramatic cu o trupa

formates astfel In cat sa poata reprezinta tragedii,
drame, comedii i chiar opere.
o Dela acei scamatori a ramas o vorbg populace altA cactulap.
o Dupa unti acest teatru a fost clAdit pe locul Slatineanului.

CIooooo VECHI

.o

NrUI

ooo

Artis,tii cei mai principali ai acestei companii

erau Gheorghe directorul pentru rolurile cornice,

madame Di lli pentru rolurile fortei de femeie, de-

mozela Di Ili pentru rolurile de juna amanta, iar

domnul Steinfels erh prim amant forte.
Repertoriul for se cornpunea din cele mai frumoase productiuni dramatice si opere
muzicale ale

scolilor italiatia si germana day piesele care intampinau o primire mai favorabilA
in publicul teatrului nogtru erau Saul, Ida, Pla-de Tolomei, Briganzii i Faust,
precum si operele Gazza-Landra,
Moise in Egipt, Cenerentola, Flautul magic, Idomeneu oi cciteva altele o.
In timpul acesta, natiunea Elena se pregatea sa
rupa lanturile ce de patru secoli o tineau in sclavieBarbatii cei luminati si mai
patrioti ai acestei uatiuni, se adutaasera din toate Ortile in Romania si
in tarile vocine en dansa, si fat masera din Bucuresti

un centru de operatiune al mai multor comitete

ce lucrau in unire pentru binele patriei lor.
Intre barbatii inscrisi In registrele comitetului revolutionar Elenic din
Bucuresti, figurau AtanasieCristopolu, noul Anacreon al grecilor moderni,
Iacovache Rizu, poet en mare reputatiune, Scufa.

care mai In urmi reprezintrt pe U -recia liberil la

mai multe curti ale Europei, doctorul Cristali,
Constantin Buzau si Logofatul Gheorghe Serurie.
Acesti oarneni In adevar magi si inzestrati cu
inimi generoase tunoscand Cat de Inuit contribuieste

teatrul la formarea inimei unui popor primitiv si

o Cele tree opere dintaiu sunt de Rossini, iar celelalte de Mozart

ooo

NICULAE FII.IMON

la pregatirea lui pentru fapte eroice, se gandira,

a infiinta, un teatru in limba elineasca.
Ca sa poata dar a realizes aceasta ideie ce tintea
la pregatireajunilor eleni din principate pentru sfanta
lupta, a independentei clasicului pamant al Eladei,
formara repertoriul for tot din piese pline de patviotizm, virtute, abnegatiune i
urd in contra tiraniei.

Prima productiune ce se reprezenta pe scena

acestui teatru fa Moartea lui Iuliu Cezar de Voltaire, tradusa in elinete de
Logofatul G-heorghe
Serurie. Succesul ei fa splendid, iar intiparirea ce
lases in inima spectatorilor, fa atat de mare, in cat
dupes ieirea din teatru, multi dintre elim tntonau
pe uliti, planul razbunarei i al mortei.
Dupes aceasta piesa urmara Mania lui Achil
-compusa de Atanasie Cristopolu Timoleon de Zant-

peliu Meropa, Zaira ssi Mahoniet de Voltarie Orest

i Filip II de Alfieri Polixeni de Iacovache RiZoo
i Aristodem de Monti.

Cel ce voiete sa, afle data aceste piese au produs sau nu efectul lor, sa tntrebe
campiile Drrigaanilor din Romania i pe ale Greciei sclave pe

atunci, i ele vor raspunde aratandu-i un popor

liber i un regat nou inscris pe harta Europei.
Actorii care au luat parte la reprezentarea
acestor productiuni teatrale, erau mai toti studenti
-din coala Elineasca iar cei ce sau deosebit mai
mutt prin geniu i talent au fost C. Aristias. Theodor
-Gazi, Constantin ,oomache, Doctorul Formion si Gheor-

yhe Masu.
La inceput toate rolele femeieti se jucan de bar-

CIOCOII VECHo tjo NOUI

ooo

bati, i mai cu seama de tanarul C. Aristia, al Caruia fizic i dexteritate se

conformau mai mult cu
caracterul femeiesc, dar mai In urrna sa gasit o femeie anume Marghioala o, care a
primit cu mare

placere sa joace aceste role In toate piesele repertoriului.

Junii romani cei Mceau studiile Ia oala Elineasca, vazand pe strriini

realizandinteun timp atat
de scurt, o institutiune de cea mai mare necesitate pentru o natiune, luarA
hotararea a-i imita.
Spre acest sfarit se alesera cativa din cei mai
cu talent i In putin timp ridicarA pe cenA faimoasa

tragedie a lui Euripide numita Ecuba o.

Aceasta piesa ce pentru prima oara da ocaziune
limbei romane a intra in templu muzelor, avit un
succes nu tocmai satisfacator din cauza geloziei Si
a rivalitritilor. Dupa dansa se reprezinta Zgdrcitul
de Moliere, o i alte cateva productiuni, apoi inceta.
Revo lutia lui Tudor Vladimirescu, care dete natiunei Romane drepturile ei cele
stram.oeti, o datoram in mare parte ideilor de libertate i eroizm,

culese de junii romani din piesele Moartea lui

Cezar, Achil, Timoleon isi Ecuba.
Cat durA, aceste turburari politice in care Romanii
o Aceasta femeie, romani de origma, era sotia Serdarului Dumitrache Boglinescu
o Tradusa din elineste de A Nanescu, unul dmtre junii actori
romani Rolul Ecubet dinteaceasta opera se jucat, asa spun contamporanu, de I. E.
Radulescu, care dorind ca reprezentatiunea sa iasa
foarte bine, implinea gi rolul de sufler.
o Traclusa de Herslellus, amic a lui George Lazar

ooo

NICU LAE FILIMON

cu armele in maini zmulsera dela tiranii for dreptul

de a fi guvenati de principi romani, teatrul static

inchis. Melpomene si Talia t parasira marginile
Danubiului, i se aezara in patria lui Leonidas, ca

sa aprinza in pieptul descendentilor lui focul eel

sacru al libertatii, care purifica pe natiuni de lepra sclaviei.
Dupa revolutiun.e veni la domnie Principele
Grigore D. Ghica.
Acest Domnitor Roman, de i aver marea dorintrt ca sa aduca Tara la eel mai inalt
grad de fericire, dar ranele ei erau multe i vindecarea for
reclamh, timp indelungat t sacrificii colosale.
El dar, ca un adevrtrat parinte al natiunei, studie
cu seriozitate pozitiunea farei, i incepit opera regenerarii prin Imbunatatiri de
prima necesitate regula finantele Orel sleite de domnii fanarioti i invaziunile
precedente eombatit abuzurile amploiatilor, inzestra capitala en pavagiu de piatra,
Infiinta
coale in limba -romans o i poate ca ar ft facut
I Aluza tragethei st a comedtei.
o In acestt tempt se forma o societate secrets ai caleta cap eelofi sprijuntoti
erau Constantin Golescu si I. Eltade
late si programa acestei socieutti
I. coala din St. Sava stt se implineasca so sa se inalte la gradul
de colegiu Dupt modelul acestent et se creeze alta in Ciaiova
II. Crearea ccoalelor normale in capitala fiecarui judet prin elevit
esiti din colegiu.
III Crearea .coalelor primare in fiecate sat.
IV. Fundarea de jurnale sau gazete in limba tomana
V. Incuragtalea spre traductiunt in limba patriei ci tiprirea ace.,tori.
VI Formarea unui teatru National
VII Stilruit ea spre a test din regimul fanariot prin lefointe intelepte
sau reinoirea primelor instituttunt ale Direr

CIOCOII VECHI

I NOUI

ooo

mai multe imbunritatiri dace resbelul Turco-Rus

nu-o dh jos duph scaunul Domniei.
Guvernul provizoriu rusesc, de i In aparenth se
arhth c dorete luminarea Romani lor, in fond Insh
facet tot ce puteh ca sa, introduces confuziunea spiritelor i ignoranta, t l dar la
oooo numindu-se Alecsandru Dimitrie Ghica domn threi, Romanii din toate

pArtile fncepurh a se detepth din letargia in care

se aflau phnh aci. Curierul Rom Mese. si ngura foaie

pe atunci, prin articolii sai plini de patriotism, Incept a cherna pe Romhnii cei
inteligenti sTi depue
pe altarul patriei renhscute rodul ostenelilor i al
veghierei lor.
o societate filarmonica se Infiinta Fondatorii ei
furri I. E. Rhdulescu, I. Campineanu i C. Aristia.
Cel dinthi contribuih cu doi galbeni pe lunh, lucrriri
literare cu sacrificii tipografice pentru imprimarea
de piese teatrale, programe, intiintori, etc. eel de
al doilea cu patru galbeni pe runes, iar Aristia en
-un galben pe tuna, i indatorirea de a dh lectiuni
dramatice Cate ase ore pe fiecare zi.
Dupes ease luni de lupte gigantice in contra diI In timpul guvernulur provizotiu sa
facut o mica Incercare din
partea lui Aristia pentru desteptarea gustului de teatru. El a reprezentat cu
scolarii sAi pe Iunius Brutus. si tOrest de Alfieri, iar
mai in urmit pe Zaira de Voltaire. Pe cele douA dintai in liinba
elena, iar pe cea din urma ,in limba franceza Dintre ,rums scolari
sau distins mai mult asa se zice C A. Rosetta care a reprezentat
pe ,Egistu tiranul din tragedia oorestb cu. o ferocitate atat de
matures, incest a spilimantat pe public i chiar pe Aristia profecoral sari.

ooo

NICULAE FILIMON

ficulta,tilor de tot felul, societatea isbuti a pune In

scenes Mohamet de Voltaire, cu luxul i Ingrijirea
putincioasa in acei timpi.
Piesa In fine, reuo de minune. Publicul, acuzat
astrizi ca nu este In stare sti, Inteleaga productiunile
clasice. se entuziasmase atat de mult, In cat cerea
prin manifestari zgomotoase reproducerea piesei.
Junii elevi ce se distinserA In aceasta niesa au fost

Nicu Andronescu In rolul lui Mohamet, Ioan Curie

Intral lui Zopir, Diamandi Nicolae a jucat bine pe
Zeid i Raliia Mihaileanu pe regina Palmira dar
inamicii romanilor prevazand moralitatea i patriotizmul ce puteau sii, inspire
asemenea piese In inima,
poporului,Intrebuintara Coate mijloacele si suira pe
scena comedii Si fraze imorale care conrup spiritnl
o inima o.
I Tata ce ea. in aceasta materie raposatuj B.. Catargiu Intrun
articol facut in urma reprezentarei charnel Misantropia qt. Pocaanta
de Cotebue.
Usati dar, voi fii ai acelor marl domnitori ai lumn, lasati bufona-

tria i satira pe seama acelor suflete inghiesuite, pe seama acelor

.duhuri sirace Parintn vostri au fort marl, i voi nu puteti fi mici.
oVrei ca actorul roman sa arate ceeace este? Fa-o sa, traiasca in eleementele
stramosdor ski Slava, Amoral, Generositatea, Patnottzmul,
cRazbunarea, Trufia, Dreptatea, iata ce, trebue lui ca sa fie mare.

eDa-i tragedii sangeroase i drame sense cu lacrimi, st le va juca.

Ibine. Nu-i da, farsa, el nu tie sit fie bufon.i el na tiut a se slugari
am a se mannuti. Nu-o vet vedea niciodata sasi tie rolul, pentru
o
nu-i place met in gluma a fl mrtscanci.
Priviti teatrul ca o coall de moral, si vett afa pe actor! mandri
e de a ft profesoru norodulut, i vet t vedea si actor bunt Facets pe
. actorul roman sit mearga singur, multumit de sine, inecat in lacnmi
.pe arnvalul situ, sit invete, sit induplice, sit mtste inimile, sa se
osimta fericit i mandru de profesia sa. Nu -o tarati in silt a pune

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

Efectul moral ce produse reprezentarea lui Mahornet fit necalculabil venitul

societhtii filarmonice
se Inzeei numArul membrilor ei se ridica pang la
apte-zeci indivizi, Intre care figureaza cei mai nobili i mai inteligenti bArbati
ai societal ii noastre.
Entuziasmul merse aa, de departe In cat unii din
asociati, si chiar dintre particulari In sacra i patriotica for esaltare, Incepura
a loth societatea cu
dotal iuni testamentare o. Dar inimicul eel neimpa-

cat al fericirei noastre, vitizand toate aceste marinimoase aspiratiuni ale

Romanilor cAtre civilizare,

atata mai intai gelozie Intre capii sociefatii, apoi

Intre o. Campineanu Si Principe le Domnitor, iar dupes

aceia, prin coruptiune i intriga, reui a distruge

acea societate, care de ar fi existat pang acum, negreit co, arta dramatic i
literatura noastra, ar fi
ajuns la mare grad de cultures.
oooorul discordiei care aduse aceasta nenorocire

fit o medalie de our proiectatg, de societate, a se

des membrilor societatii care ar fi meritat mai mult.

Se zice ca Campineanu ar fi dorit sa i se des numai lui acea medalie, i de aceia

Incepuse a lug,
peruca bufonului In cap, a-o face o caricature i a-o umili spre a
se sealamba inaintea unui public, care si el e tot roman, i singur
nu tie pentru ce nu-i plac scalambaturile.
Aceasta este misterul teatrului socotit in adevarata lui insemnare,
gi astfel a fost socotit i intre cei vechi.
B CATARGIU.

o C. Manu dete primal semnal, Inzestrand societatea Cu data

mil de galbeni care immiltindu-se prin dobanzi, se vor fi Intrebnin-tat la cladirea
teatrului.
N Filimon

Ciocou veclii qi nom.

ooo

NICULAE FILIMON

ton de dictator pe de alta, parte iarki Principele

Ghica, vazand cu ochi rai crescanda popularitate
a Campineanului i temandu-se a nu ajunge printrinsa la trop, aduse lucrurile
astfel, fn cat I. Eliade
i C. Aristia ti edetera demisiunea, i printraceasta
totul se spulbera, in vadat.
Putin ceva In urma, se facura not Incercari pentru reinfiintarea societatei
Filarmonice. C. Aristia
fiz insarcinat cu aceasta lucrare. El conduse

rile cu mare silinta, i amor propriu vazand Insa

ca teatrul i literatura erau numai un pretext, iar
adevaratul scop era intriga politica, se retrase.
Dupa trecerea de catva timp, iara i incepurA
se ivi simptome pentru redeschiderea teatrului
national. De asta, data insa Domnitorul Insui se

pusese in capul Intreprinderii, cu scop dupa

marturisirea contimporanilor
de a paraliza influenta Campineanului i a surph totdeodata gi
teatrul.
Spre implinirea acestui scop, chiema, iarai pe
C. Aristia, i-i propuse Directiunea teatrului cu
salariul de galbeni cinci-zeci pe luna i tot venitul reprezentatiunilor. Este Ins
un proverb, care
zice oCine sa fript cu ciorba, se tome i de iaurt.
Bietul Aristia se fripsese de douii, on cu ciorba,
i ceiace i se oferea acum, nu era nici iaurt, nici
apa, rece. Spre a scapa dar. de aceasta noun ama-

gire, cerh dela Domnitor sa i se dea inscris de

ofertele ce fi Mouse.
Aceasta dorinta, nu i se implini de Domnitor sub
diferite pretexte intre care intra si acela, ca nu vo-

CIOCOII VECHI

I NOM

ooo

iete sh se declare pe fata, protector al teatrului, ca

sA, nu atingo, susceptibilitatea Campineanului.

Aristia primi i se fripse pentru a treia oath,

caci dupe suirea pe scene a lui Saul de Alfieri cu
un succes gigantic, In care se distinse foarte mult
j uncle Curie, IncepurA, persecutii indirecte care
aduserA a derea definitive a teatrului i.
La anul oooo-oooo Constantin Carageali, elev
al lui Aristia, parhsi capitala Moldovei, unde Intreprindea, arta dramatica cu un
mare succes, i
Insotindu-se cu C. ..,ooohaileanu, i prin concursul
doamnelor Anesti Croeibace, LascArescu, Ralita
Stoenescu i Caliope Carageali, deschiserA iaro,o
teatru.

CAPITOLUL XXI.

Femeea a scos pe om din rai.

Lectorii notri cuno-sc planul lui Paturica i al

Duduchi da ruinh pe fanariot, nau InsA, nici o

ideie despre ingenioasele for mijloace prin care Ii.
puneau In lucrare Intunecoasa for intentiune. Este

dar de datoria noastra a da aci cateva probe

despre vicleniile acestor doui ireti.
Cunoatem cu totii ca luxul este eel mai teribil
agent al coruptiunei pentru clansul femeia cea
mandrA i insure de minte calcii, In picioare creo Cea mai mare lovire datA,
teatrului, fit opinea lui narnolu de
mai inehiria sala pentru reprezentatiuni rntine

ooo

NICULAE FILIMON

dinta jurata sotului ei, vestejete onoarea sa i a

familiei, ii face copiii nefericiti, cade in ura i dis-

pretul societatei, in fine face totul i se pierde in

prApastia celor mai mari crime.
Acest flagel inventat de Satan, ca sa piarda pe
om prin femeie, deo se introdusese In tars la not

de catre fanarioti, cu stop de a ne face s pierdem simplitatea Si viata cea asprk

ce ne da Carla

de caracter, dar el fiind foarte costisitor, se intinsese nurnai in clasele cele

avute, iar poporul de
jos ramasese neatins. Dar invaziunile, ce neincetat
calcara tara, introduserh cu incetul manufacture

Europeank care se compune In mare parte din

diamante i aurArii fale, precum si din postavuri
i mAtasorii arse, cu care negutatorii cei frtrA contiintA, inelau i sarAciau
norodul .
I C, luxul, a corupt in mare paste societatea noastta nu mat este
indoiala DovadA la aceasta, dgm ordinul principelm Alexandru Moruz

dat cltre marele Camgrag, prin care opregte pe neguston de a mai

aduce, flude, lino, raltAsarii i alte obiecte de lux, cAci aduc vatamare i srAcie
norodului. Iata acel ordin Domnesc

Jo Alexandru Constantin Moruz, Voevod ft Domn fares .Romanesti

Dum. vel. CAmaragiu, primind Domnescul nostru pitac, sit chemi
pe toti lipscanii la Camara, gi sa le dai porunca domniei mele pentru flude i
linag, sadetica. In cusaturi i basmale, ce sunt lucruri
cari pricinuiesc o cheltuialA zadarnicA i o stingers de obgte ca cats
dintracestea se aflAacura la pravaliile kr, acelea numai s, gi le Ariz
nepopnti, iar de am inamte s, tie ca fad, de a aveit voe s, le desclam gi s?i, le
va,nzA., se va pecetlui, i facandu-se zapt la camara
Domneasca se va scoate din terra domniei mele afarg, gt mai mult
nn vor fl ingaduiti a le deschide i vinde alci. Drept aceia ca et nu
Atha prima. de indreptare ca nau gtiut, sa, le arati porunca Dom-

CIOCOII VECHI

NOUI

ooo

Raul acesta merse Qrescand neincetat, iar In tim-

pii lui Caragea ajunse la culme. Luxul acum iii

avea proselitii sai in toate clasele societatii femeile

nu mai visau decal diamanticale, stofe de matase

i alte secaturi de acestea, pentru care erau In stare
a sacrifica, tot.
Deschiderea clubului de la Cimeaua Roie, i
prefacerea lui mai in urma, In sale de teatru, dete
o intindere i mai mare luxului. Toata societatea
dorea sa vada tragediile i operele germane reprezentate de Gherghei. Nu era,
familie in care sa, nu
se vorbeascA despre teatru, i mai cu seamy despre
gateala cucoanolor. Femeile ii martirizau brLrbatii,
iar junele i junii pe pArintii lor, ca sa le cumpere
vestminte noui, diamante i parfumarii. In darn se
opunea bietul calemgiu la pretentiunile femeii sale,

In darn ti repeta, de o mie de or ca, dintro leaf

do cinci-zeci lei pe luny i nu poate so, tie grout-tile fa miliei i sa fach i lux,
caci femeea punea,
inclitaile in olduri i ii raspundek prin aceste cuvinte
niei mele hotaratoare ca so, o tae aijderea sa aratt dumneata porunca aceasta la
vel Vame al Carvasaralei c de acum inainte or

cate de acest fel, numite mai sus lucrun zadarmce, va go.si intre
mAifurile ce aduc lipscanii pecetluindu -le de fata cu stApanul acelei
oo Insumi eu. Domnul
am poruncit.

math sa le trimita la Camara Domnu mele

oooo Martie oo.

Dupo, Condica Archivei cu No. ooo rou, foam ooo verso
eful de mass pe atunci se platee. lei oo pe luno. ii scutea via
o
din vingrici i individul sau de podvezi i angarii plates incti la primu ea
ordinului de orandmre lei o, sub numirea de havaiet Condica
archivei. No. ooo foam oo -oo roie.

ooo

NICULAE FILIMON

Calicescule ! daca nai stare, de ce te-ai insurat?

Sa-mi faci rochie de mallet, i sa-mi cumperi i
cercei de Lipsca, auzi tu? Capoi imi fac eu... Intelesu-mai?

Nenorocitul sot tacea i privea cu sufletul plin

de Intristare pe sotia sa imbracata Intocmai ca cele
dintai cucoane, fara sati aduca aminte ea a contribuit cat cle putin la stralucitul
lux al sotiei sale.
Intro seara Postelnicul Andronache, In contra
obiceiului sau, se afla acash la dansul. El edea pe
o sofa fumanduti ciubucul cu o flegma demna de
un osmanldu o vorbea, din cand In cand cu Paturica .

Asa, Dinule dragii, zicea el, s ne mai mrlsurAm cheltuelile ca nu mergem bine. Ce
Dumne-zeu! Eu ca,tig pe tot anul aproape la patru sute
pungi cu bani, i cu toate acestea vii neincetat
demi spui cA, navem bani i ma sileti sa fac imprumutari.
Foarte bine te-ai gandit milostive cucoane,
numai este cam tarziu. Datoriile sau marit foarte
mult prin neplata dobanzilor Costea Chioru vine
in toate zilele de-mi cere dobanda i capetele

graniaticul lui Baron Meitani asemenea, fara a

mai adaoga, ca de multe on intampin cheltuelile
curtii din mica mea lefoara de calemgiu, pe care
mi-ati dat-o blagorodnicia v oastea.
Dar bine Dinule, imi aduc aminte ca chiar In

luna trecuta am catigat peste o suta de pungi cle

bani de la slujbele ce am dat la unii altii prin
mijlocirea mea ce sau facut aceti bani?
Sau cheltuit toti, milostive cocoane.

CIOCOII VEICHI ySI NOM

ooo

Ei bine, pe ce? fa -ma sa inteleg.

Asta este foarte cu putintA s, aduc catastiful s vezi.
Ciocoiul se pogori jos in camera lui i se intoarse
lute clipA tinand in maml, o carte mai mult lung,
dead, lata, pe care deschizando. citi cu o maniero,
can celarica,

Catastilt de desolipsie o al easel Duinnealui Marelict postelnic Anclronache

Tusluc.

Leatul oooo, Septembrie o

Primiti.
Talere bani

oo,ooo. Dela eapte ispravnici ce an luat pitacele din maim, mea.

o,ooo. Ipas dela alte husmeturi elate prin mine.

o,ooo. Ipac dela noii cApitani de potero, ce i-au
luat pitacul tot prin mine.
o,ooo. A.renda moiei Pldnsurile pe leatu oooo.
o,ooo.oo Ipac de vanzare a o,ooo vedre yin, vadra
pe bani eai-zeci.
o,ooo. Din vanzarea pAdurei de pe moia Chinuelile.

o,ooo. Dela igumeni pentru volnicii i alte madele.

o,ooo. Dela episcopul Ramnicului pentru prefacerea unui zapis de datorie.

o,ooo. Ipac dela episcopul BuzAu.
I De dale sau uaie

ooo

NIOULAE FILIMON

ooo,oo Dela doi nemti ca sa alba voie a juch pe

la balciuri la o para cinci o

oo,ooo. Fac peste tot primirile.

Cheltuiti pe leatul oooo
Talere barn

o,ooo. Cheltuiala cuinii, care se vecte trecuto

condei in catastihul Stolnicului.
o,ooo. Lemne pentru iarna trecutA.

ooo. Carbuni.
ooo. Fan i orz.
ooo. ImbracAmintea tiganilor.
o,ooo. Facerea unui han la moia Chinuelile.
ooo. Dregerea butcei i a radvanelor.
oo.ooo.-- La cloud, ziafete, unul la Sf. Andrei i
unul la Sf. Vasile.

oo,ooo. Dati giuvaergiului pentru diadema de

diamant i alte giuvaiericale date cocoanei Duduchi la Sf. Andrei.

o,ooo. Chiria caselor cocoanei Duduchi.

ooo. Ipac simbria slugilor dumneaei.
o,ooo. Ipac simbria arnautilor.
o,ooo. Giuvaieruri, blane de samut, cacon i
de belchita, icumasuri de rochii cocoanei Duduchi de Sf. Vasile.
ooo. Dati iamacilor i calemgiilor ce au venit
de CrAciunul domnesc o.
I Jocul iolinei, pe care popotul nostru it numea ooa o pare met
o .baba rusu te imbracl, baba rusu te dezbracA
o Dupa, obiceiul de pe atunci condicani t logofetti de Divan se
duceau cu Craciunul la Domnitor o pc la tot boierii cei marl

CIOCOII VfiCHI yI NOUI

ooo

ooo. Dati meterhanelii, idicliilor, fustavilor of

altos tagme de slujitori bacvi de Sf.
Vasile.

oo,ooo. Dati blagorodniciei voastre pentru buzunar in mai multe randuri.

o,ooo. Simbriile slugilor casei.
ooo. Bacvivul for de Sf. Vasile.
oo,ooo. Fac cheltuiti.
oo,ooo. Se scad primiti.
oo,ooo. Cheltuiti mai Inuit i cari sau luat cu
dobanda de la Costea Chioru.
Fanariotul asculta cu luare aminte socotelile ce-i
Infatia Paturica, dar cand ajunse la incheiere i
vazii luate de vant cele una suta de pungi de bani,
vi o datorie noua de oo.ooo lei cu dobanda ovreiascA, ofta din adancul inimei dar
Sn momentul cand

se gatea s faca oare-cari bAgari de seamy Si mus-

trari Vatafului sau de curte, ajunse la urechea sa

zgomotul unei trasuri ce se oprise la scam caselor sale.
Paturica iei sa vaza pe vizitator Si revenind
anunta pe chera Duduca.
Duduca exclama fanariotul cu surpriza.
Da, milostive stapane, dumneaei.
Lasa-ma dar singur, i te voiu chema la trebuinta.
Paturica pleca capul In jos i ieind din camera,

se intalni fata in fata cu Duduca, careia Yi opti

Sa te vaz, acum este timpul.
Lasa pe mine, raspunse ea cu un accent ce

ooo

NICULAE FILIMON

se stinse pe frumoasele ei buze, precum se stinge

o armonie de tonuri muzicale purtata pe aripele
vhntului din locuri dephrtate apoi intrh in iatacul
grecului si sezfi pe sofa liinga, dansul. Vestmintele
ei simple dar bine thiete, coafura cea impAnata cu
roze si micsunele, parfumurile cu care era stropita
si, mai pre sus de toate, gratiosul aer ce avea In
acea seam, arhtau panh la evidenth necesitatea ce

avea ea de a inchntit si a ameti pe fanariot mai

mult ca totcleauna.
Scopul ei era dejh pe jumhtate implinit, caci fanariotul, cum o vrizil, deveni
palid si incepii sa,i
tremure fibrele de emotiune.
Dumnezeule! Cat esti de frumoash, Duduco,
exclama el cu ochii rataciti, si cerchnd cu mana
tremuratoare sh apuce pe a frumoasei cochete.
Razi de mine, cucoane Andronache eu nu
sunt atilt de frumoash precum zici.
Nu, Duduco, Ai spun adevArul.,
Greaca se pleca i-o strut pe obraz cu un transport de amor prefacut, luh mina lui
intrale sale si
o acoperi de sarutari, apoi cazit in niste meditatiuni,
pe care fanariotul le thlmaceh In multe chipuri. dar
toate In favoarea amorului situ.
Mai multe scene de un amor delicios se petrecii
intre clansii, dar cand greaca crezit ca a sosit tim-

pul de a dit lovitura decish, se prefacii eh cade

intro athinch intristare, ofta cu o prefhcatorie ce nu
sa vhzut pana, acum chiar la cei mai lhudati actori
dramatici ai teatrului nostru, si vhrsh cite -va lacrimi
minci noase.

CIOCOII ECIII

NE

NOW

ooo

Fanariotul o privi cu extaz i durere de inima, chci

din nenoroci re o iubeh phnh la nebunie. In momentele

acestea vicleana femee scoase o gevrea alba din

buzunarul unei scurteici blhnith, cu cacorn alb, i ii

terse ochii, apoi imbrAtiO pe fanariot i fncepu

a-o sAruth cu buzele ei rumene si arzAtoare ca focul.

Aceste fine prefachtorii puce pe fanariot Intro

pozitiune foarte critica el nu stih la ce sa atribuie
lacrimile i furiile de amor ale ainantei sale.
Greaca Incepa iarhi a oft, i a racrima.
Ce ai, Duduco, de plangi i oftezi, o intrebh
fanariotul cu un aier In care se vedeh disperarea
i curiozitatea. Spune-mi cine te-a suphrat ?
Nam nimic, nu ma suphrat nimeni.
De ce plangi dar ? De ce oftezi ?
-- Plhng nenorocirile mele.
care sunt acele nenorociri ? Nu te imbrac ?
Nuti dau de mhncare i cash ? Insfarit nu te iubesc

mai mult decht pe mine ? Nu vezi ca amorul tau

ma zalisit, am ajuns ca Manea nebunul ?...
Prefachtorii barbhteti i nimic mai mult.
Nu, Duduco, pe viul Dumnezeu te iubesc din
toata inima.
Dach mai iubi, mai rasa i pe mine sa nia
duc la plimbare, la teatru nemtesc i la comedie
nu mai tine Inchish ca pun papagal, i imbrAcata

cu trentele astea ca o preoteast de mahala.

Dar bine giuvaiericalele ce ti-am Crimes la ziva

mea, cumaprile de rochii, alurile toate acestea

le numeti trente? zise fanariotul ofensat i atins de
nemultumirea amantei sale.

ooo

NICULAB FILIMON

Nu sunt trente, dar nu sunt la modes.

SA, le schimbarn i sa luam altele la modes.
La aceste vorbe, Duduca Incepir sa, razes cu hohot.

Dar ce razi ? Intreba. fanariotul.

Auzi acolo, sa, le schimb ! Da slaves Domnului !

nu sunt nici condiceireasci nici teleloaica

Dar bine, Duduco draga, e pacat sa, aza de

geaba In sipet.
Mam gandit eu la aceasta i le-am vandut
pe toate la Tolba ovreica o
i

acum ?

Nam alte haine decat acestea ce le vezi, i

cerceii acetia de tumbac bronz.
i ce ai prins pe dansele ?
Mai nimic. o mie cinci sute lei.
o mie cinci sute !... dar tii tu, Duduco, ca
acele lucruri costiseau peste o seta pungi de bani ?
Teleloaica
zis ca pietrele sunt proaste.
Grecul rrtmase pe ganduri, apoi zise
Ei bine, Duduco, cu ce o sa iei acum In lume ?

Cu vestmintele ce vezi pe mine.

Sa to fereascA Dumnezeu de una ca aceasta.
Amoreaza Postelnicului Andronache nu va purta
nici data, rochi de manitd i de bogassiu.
Greaca, multumita foarte mult de ambitia In care
adusese pe amantul ei, schimbh. vorba.
Am auzit. zise ea, ca, teatru nemtesc este foarte
frumos, i nemtoaica cea tanarA a Inebunit lumea
se mai zice iarasi ca hatmanul Carabu moare dupes
o o negutatoteaL de haute vechi din timpul lui Catagea

CIOCOII VECHI

I NOLJI

ooo

Visa. Child o sh ma duei sh o vaz- i eu ? Ai ?

Spunemi !

o so, vie vremea, scumpa mea.

Am auzit ca zilele astea o sa parastiseasat
Italiana In Algir, bucata cu cantece. o so IA
duci sh o vaz i eu ?
Da, da, o sa to duc, inganh fanariotul aprins.
de gelozie.
Sa vaz i eu cocoanele i boierii cei mari.
La zicerea boieri, gelozia fanariotnlui se irith i
mai molt el se temea sh o expuie vederii lui beizadea C. i a capioldasilor lui,
chci ii sties Cat erau
de stricati.
Duduca se prefacil eh voiete so, plece, dar in
momentul cand isi luh ramas bun de la amantul ei,
ua camerei se deschise putin, i lsA sh se vaz
capul cel pleuv i fata cea plina, de viclenie a
lui Costea Chioru bogasierul.
Kir Costea ! zise Duduca cu o surprizo, prefacuth

Da, plecata slugA. a Mhriei sale Marelui Postelnic i a d-tale, prea stralucith
coconith, respunse

iretul, oo,sand A, se vada cat se putea mai bine

o cutie cu giuvaericale, o cite -va aluri i cumme
de matashrii.

Ce ne aduci nou, chir Costeo ? exclamh fanariotul cu gravitate.

So, trAeti, arhon Postelnice ! Am desfhcut
astazi taxidul de marfh ce am primit de la Tarigrad,
i dupes datorie am venit mai intai la inhltimea to
ca soti alegi ceti va plazeh.

ooo

NICULAE FILIMON

Aferim, chir Costeo, sa trAieti dar is spune-mi ce ne-ai adus deschide-ti cutiele
sa vedem
Si noi. Ai, da,-te mai incoace !
Costea Chiorul deschise cutia pe care o adusese
cu dansul. i Incepii a desface mArfile, pronuntand
cu inganfare numele fie-cArei natlisarii sau giuvaerica asta este hataia de
Venetia sadea, hataia florantin, Camohas de Venetia cil fir, camohas sadett,
catifea cu our sade de Veneta, sandal cianfes,
canavat, tafta, atlas vargat, i cu flori, hares pungiuc,

fesuri tuneslii, basmale de Triest, din Franta i din

Englitera, tulpan mosc,,alagea de Triest, al de India
ciceacliu, al boza-fer mai cu flori prin colturi, gear
de India, sangulie, brairi caragialar cusute, cutnii,
alagett, citarii i gazii de Brussa, suvaele de Hale .
Greaca privets cu ochii scanteietori mAtasarille
de Venetia, de Franta i de Brussa, i cand Ii poocea vre-una, facets lui Costea cate
un semn de In-

telegere, iar el punea la o parte materia aleasa.

Ceva giuvaericale frumoase i ieftine, exclama Duduca cu o voce tare, i Mcand un nou
semn
de intelegere negutAtorului.
Avem, strolucita, cuconitA, de cele mai frumoase, dar sunt cam scumpulete.
Nu to teme despre pret, adaose Postelnicul,

cam atins la mandrie, scoate tot ce ai mai bun,

i apoi platim cu bani peOm gata.
Aceste cuvinte umplurA de bucurie pe amandoi
o Vezt catalogul vamilor din twain oui Caragea, ce se aflk tiecut
In condica Athivel No ooo, foam ooo

CIOCOII VECHI

o NOUI

ooo

amagitorii. Costea Chiorul Incepit sa, scoata dintro

cutie coliere ghiordane de diamant i de rubine
cercei de briliant, inele de smarald, rubin, briliant,
o matostat, facand fiecarui obiect cite o lauda
-nemeritata.

Duduca alese un colier de diamante, o pereche

cercei de briliant, cateNT, inele de rubin i smarald,

vreo cateva caofite ace de aur cu pietre scumpe

i zece bucati de matasarie din cele mai scumpe.
la sa, vedem, duduco draga, ce ti-ai ales. Ea

ca sa atate i mai mult ambitiunea lui, zise cu

un zambet Iiarautatit
Tata, lucrurile ce am ales, dar...
Dar ce? raspunse fanariotul ofensat.

Costisesc prea mult, nu sunt pentru mine.

Aceste vorbe ma supara DuduQo. Ia or ceti
place is chiar toata marfa lui Costea, ca sa vezi
eh pentru amorul tau sunt In stare sa, jertfesc chiar
viata mea... Apoi ontorcandu-se catre Costea, ti zise
FA socoteala Costeo, i spunemi ce-ti suet
dat or ?

Numai decat Maria ta. Si scotand un petit de

hartie din stn i un condei de pang, din calimarile

de alama ce purth la brau, se prefach ca scrie i

sumarisete iar dupa, ce clatina capul de cateva
ori, casa, arate de cata importanta era suma ce avea
sa, pronunte, zise
G-iuvaiericalele si curnaele de rochii costisesc

ma... suta... douazeci pungi de bath.

A! a! E foarte scurnp, nu iau nimic, esclama

greaca luand un aer de o sublirna prefacatorie.

ooo

NICULAE FILIMON

Tine-le pe toate, adaose fanariotul, i tutorcandu-se catre negutator, ii zise cu

mandrie
Vrei sati platesc acum in bani nacht, sau sa.ti
fac zapis cu diorie? o
Bine ar fi sami plateti In nacht, dar ca sa,
nu to superi primesc i pe. datorie sanai dai Insa
o polita cu nume deschis catre Baron Sachelarie
sau catre Caminarul Politache, i totul se va isprAvi.

Bine, fie cum zici.

Polita se scrise i se dete In mana lui Costea, care

o primi facandu-i inchinaciuni pang la pamant.

In momentul cand se terming aceasta infernala
talharie, un gemat rrtguit se auzi In camara. Nimeni nu bap In seam-h, afara de
Duduca, care de-
veni paha, ca un cadavru.
Acel gemat ce semana cu urletul de bucurie al
demomlor cand fac s cada un slant In lanturile lor,
era expresiunea infernalei bucurii a lui Paturica, care
prin stratagema de acum a Duduchii, devenea strt-

pan pe tot ce-i ramasese bietului fanariot.

Duduca i Costea ieira amandoi din casa fanariotului multumiti de treburile ce
facusera.

o Cu termen

CIOCOoI VECHI oI NOUI

ooo

CAPITOLUL XXII.

Italiana In Algir
In mahalaua numitA, In vPchime Popa Deirm iar
acum Biserica AlbA dupes podul Mogooaiei, fata In

fates cu casele cele mari ale DeIiului o se afla pe

timpii lui Caragea o piato, In mijlocul direia cradise
Doamna Ralu o sales de club care mai In urrnA, se
prefacii In teatru. Acest edificiu avea lungimea de
o Subiectul acestei opere se compune din fabula urmatoare
Coisarn Algirului, intruna din expechtiunde lor, prinsera o corabie
lorentink in care gasira, o multmae de obiecte de mare pre o
cate-va sute de calatori, pe care lifacura. prizomerei Intre aceti
nenorociti era i o damp, frumoasa Impleung cu un gentilom caftan

numit Don Thadeo, carele ii faces, curte de mai mult timp, dar In
amor nu dobandea, decal ura frumoasei dame Ajungand in fine corsarii la Algir,
impartira prazile Intro el, dand o parte Deiului, una
aimatorului corablei, i pe cea de a treia echipagiului. Frumoasa
damn i Don Thadeo ce trecea de frate al ei, furl Infatiati Inaintea
lui llilustafa Deiul Algirului, carele Inamorandu-se de dansa ca un

smintit, dete ordin sa o transporte In harem, iar pe presupusul ei

frate oo onora cu rangul de mare Caimacam, i se serves de dansul
ca sa comumce frumoasei femel Infocatul sAu amor. Intro zo Deml
hotara sa termine acest amor de capriciu. Chiama dar pe un sclav
favor, o ii dete ordin sa introduces la dansul pe straina ce-i insuflase atata
pasiune iar lui Don Thadeo oo zise ca pe data ce-i VA
face semn printrun stranutat repetat de trei ori, sa, lases afara. Dama
veni Deiul se stinti aprins de un foc neobicinuit stranuta de trei
ori, dar Don Thadeo aprms i mai mult de gelozie, nu voi sa jag,

afara, cu toate amenintarile Derului. In fine comedia se termink

ca Deiul o Thadeo sunt amagiti de frumoasa dama, iar ea parasete
Algirul Impreung cu Liudoro, vechiul ei amant, pe care-o regasete
Intre sclavii din Algir
o Astazz ale Slatmeanulm.
Nicolue Filimon.Ciocon veclu

qi
not

oo

ooo

NICULAE FILIMON

opt-spre-zece stanjeni, iar lhtimea de nouo, i citte-va

palme privit Ins din punctul de vedere al stilului

i al altor amhnunte arhitectonice, nu prezinth nimic insemnAtor. Interiorul lui se

compunea dintro
sales de spectacol i cate-va camere situate la dreapta
i la A-maga salei. Intruna dintrInsele se tineau dulceti, rachiuri i bauturi
thcoritoare pentru trebuinta
publicului iar in cea de a doua, edeau slugile boie-

rilor pe timpul reprezentatiunei.

Sala teatrului, propriu zish, avea trei randuri de
loji tapetate cu postav roiu i impodobite cu perdele de chembrich vu ciucuri albi.
La dreapta era
o sofa imbrhcath, cu catifea roie pe care edea
Domnitorul, iar mijlocul salii era acoperit cu lavite
captuite tot cu postav roa. Scena se deosibea de
restul salii printro cortinh pe care era desemnat
Apollon tinand o lira pe genunchi. Intrun spatiu
mic ce desphrtea scena de public, erau o multime
de scaune i pupitre o destinate pentru muzicantii
ce compuneau orhestra de pe atunci. Iluminatia
era in adevar curioash caci in loc de lampadar i
lampe, teatrul era peste tot iluminat cu lumhnari de

seu puse in sfenice de tinichea, spanzurate in

jurul salii o .
o Baum mici pe care pun artitu notele in timpul oxecut arei
Aceastit numire mai serves gl spre a demon,ittii gradul de perfectiune al artistulm
de on -ce instrument.
o In timpul Domniet lui Grigore rod Gliica, trecand pe la not.
Marcbizul de Ribopiers Elciul Rusiei la Constantinopole, Domrutorul
oroa masuri spre ai face o primire mai distinct Ast-fel dar Intl alte
trathri net facu, it invif.I i la un bal public dat in onoarea lui.

CIOCOII VECHI gI NOUI

ooo

Pretul intrarei era, regulat In modul acesta Lojile

de mijloc se plateau cate un galben i erau lasate

pe seama boierilor celor maxi, a consulilor i a altor persoane de distinctiune
lojile de jos i cele
-de al treilea rand se plateau cu zece lei, i erau
.comune pentru toti cei ce voiau a le inchiria iar
parterul se platea cate trei lei de fie-care persoana.
La o Septembrie oooo, pe fatada teatrului despre
care vorbiram, era lipit un afi scris in tipografia
boierilor Clinceni. Acest afi anunta inaltei nobilimi
i respectabilului public de pe atunci, ca in seara
acelei zile era sa vaza opera Italiana In Algir de
compositorul Ioachim Rossini.
Aceasta opera, fiind anuntata de mai multe on i
inch neprezentata, ai atase foarte mult dorinta pu-

blicului de a o vedea. Amatorii dar de teatru venisera cu doua ore inaintea

deschiderei teatrului
Marchizul se duse la bal mai uult ca s observe gradul de civilizajun al
societateinoastre dar matasarule, galurile gi mai cu seama
-diamantele ce vaza la damele romane, oo surprinse, aci numai diadema, cercerii gi
ghiordanul cocoanei Z,o,, oo-f-i. costa peste un milion.
Din tntamplare Marchizul ost arunca privirea gi asupra iluminatiei
-so,ooo, gi vaza cu destula surprindere ca era ilummatg, cu lumanari de

seu. A doua zi venind la Curte gi fimd intrebat de catre Domnitor,

de a petrecut bine sau nu, Marchizul rAspunse a luxul cocoanelor
noastre este egal cu al nobletei din Petersburg, numai un lucru nu
mi -a plactit, zise el Domnitorului.

Ce lucre? Intreba Vodg Ghica cu nerndAe.

Lumangrile cele de seu, al carora fnm stria, aierul salu.
Cat despre aceasta, ai dreptate, arhon Marchiz dar la not
Domnul are voie sa arza lumanari de ceara, ceilalti cata, sb,
.arza de seu
.

ooo

NICULAE FILIMON

spre ai cumpara biletele de intrare i ca s fuga.

de uratul ce pricinuete ateptarea, unii se plimbau
formand mici grupe i discutand despre diferite ces-

tiuni de care se interesau, iar alti formasera un

mare cerc imprejurui afiului, i comentau muzica.
i intriga piesei cum se pricepeau.E tragedie, zi-

ceau u-nii.doa este comedie. raspundeau altii,.

afara, de cati-va invatati, cari luand cuvintele
drama giocosa In simt material, afirmau cu aroganta ca nu este nici tragedie, nici
comedie, ci jalnica privelite cu jocuri i cantice !...
In timpul cand se petreceau toate acestea, pe
piata i inaintea teatrului, se deschise o ue i se
vazu capul eel pleuv i fata cea galbena i rece
a neamtului easier. Privitorii ce pana aci ateptau
linititi, cum vazura pe easier, navalira toti de a
data i Incepura a cere biletele cu un zgomot foarte
mare.

Neamtul insa ii vindea marfa sa cu sange rece

i dupa regufa, fara a se turbura cat de putin de
cererile ce i se adresau in numele celor mai mari
boieri ai tarii ! dar cand auzi strigand Loja marelui Postelnic Andronake Tuzluc
Ode numai de

cat biletul i-o dete cu atata grabire, In cat era

aproape sa uite sa, ceara costul ei.
In fine pe eapte ore i jumatate dupa, amiazi
portile teatrului se deschisera publicul incepa a
intra inauntru salutat cu temenele de arnautii ce
formau garda de onoare, i in putin timp lojile i
parterul se umplura de privitori.
Directorul teatrului, fiind intiintat la timp, ca In

CIOCOLI VECHI BSI NOUI

ooo

acea sears, era, sa vie i Domnitorul Impreunh cu

toath ecpaiaua suita sa osebit de alte Infrumusetaxi de ocazie ce Each, dete ordin
a se ilumina teatrul cu lumanari de tearer, care dei produceau o
lumina foarte slabh, era, Irish de ajuns, ca sa facer
a scanteia In mii de culori diamantele i alte pietre
nestimate grAmadite pe cerceii fuliile i ghior danele cocoaneloro.

Intrunh din lojile curtii, sth Beizadea Costache

Caragea Impreung, cu doi fanarioti i cu Hatmanul
Ch. eabu, favoritul i neseparabilul sau amic. Acest
frumos i libertin principe priveh prin Coate lojile

ca sa gaseasch vre-o frumusete necunoscuth inch

de dansul, spre a o face victims placerilor sale.
Duper ce fach un giur de privire peste tot teatrul,
ochii lui rgmaserh Infipti. asupra unei june femei,
care pe langg, o rarer frumusete i eleganta, aver,
i un costum din cele mai la modh i mai bogate. Ea
era, imbracath cu o rochie de catifea phtraginie, cu
pieptii ridicati i cu manecile strimte dupes moda de
atunci. Mijlocul Il aveh incins cu un colan tesut In fir
same iar in mijlocul pieptului aveh o mare floare
de diamant, care fiind push pe rochia cea de culoare

inchish, strhlucea cu mai multi tarie. Gatul ei era

acoperit cu simizet de blonduri de Olanda i cu un
ghiordan colier de smaragde i safire In urechile
sale cele delicate erau atarnati nite cercei de diamant mari i stra,lucitori pe cap
aveh un fes alb de
o non de diamante sau briliante
o Fir de eel mai bun.

ooo

NICULAE FILIMO N

Tripoli, legat imprejur cu o sangulia alba cusuta

cu matase i fir, ale careia eitremitati formau uir
frumos nod In care erau Infipte doua flori de diamant..
Dupa ce Beizadeaua o privi cu multa, luare aminte-

se Intoarse Care Hatmanul CarrIbu i Ti zise

Costache?

Auz, Maria ta.

Cunoti to pe cucoana aceea?
Care, maria ta?
Aceea care ade In loja de langa, a Contului
Prusienesc.
Carabu privi cu luare aminte locul indicat, apoi

raspunse cu mare linite

o cunosc, Maria ta.
Cine este, spune-mi?
Este fata lui Mihale Cihodarul.
Sa vedem, pare cami aduc aminte cum aii
zis ?... Fata lui?...
Fata lui Mihale Ciobodarul din Isvor, si acum
tiitoare a Postelnicului Andronache Tusluc.
Da, da! Tmi aduc aminte, o cunosc.
Vei fi voind poate sa o vizitezi, adaose Carabu

cu acel interes, ce mica pe toti junii cei demoralizati, cand li se prezinta not
ocaziuni de desmerdari simtuale.
Ti-am zis ca o cunosc i credeam ca hatelegi noima acestui cuvant laconicesc.
Pe cand se petreceh acest cuvant Intre Beiiadea
i favoritul sau, Sileam Ceauptl curtii domneti
intra In teatru i anunta venirea Domnitorului.
Yestea aceasta face sa se nasca un freamat In

CIOCOII VECHI I NOW

ooo

tot publicul care atepta venirea principelui cu acea

nerabdare i curiozitate proprie multimei i gloatelor
societatii.
In fine principele intra in teatru cu aerul sau de
marire, pe care fanariotii tiu foarte bine a-o imita.
Publicul striga, de trei ori Sa, traiasca Maria Sa!
Apoi se liniti.
Reprezentareaincepaprin frumoasa uvertura scrisa,
de celebrul Rossini In momente de o fericita inspiratiune, i merse inaivte pang la
faimosul tercet din
care se formeaza, finalul primului act, dupa, a caruia
terminare cortina se lasa, iar publicul din parter i
chiar din loji eo afara, ca sa se racoreasca.
Dupa o mica pauza, clopotelul dete semnalul Inceperii actului al doilea.
Spectatorii se aezara pe
la locurile for i se pusera a asculta cu mare atentiune frumoasele melodii ce se
cuprind i In acest
act dar pe cand reprezentatia ajunse la cena in

care mustafa Deiul Algirului trimite pe sclavul Lindoro sa theme pe Isabela iar
lui Thadeo, Caimacamul sau, oi zice ca pe data ce se va prezinta frumoasa streina i
oo va auzl stranutand de trei ori,
sa iasa, afara.
Pe acest timp doi Condicari de divan ce edeau
pe o lavita Si ascultau opera, incepura a vorbi tntre

danii i a rade ca nite nebuni.

Este curios dar foarte adevarat, zise leinand
de ras unul dintre cei doi Condicari, adresandu-se
catre celalalt.
Despre ce este vorba, ritspunse cel intrebat
zambind Mra, sa tie pentru ce.
ooo

NICULAE FILIMON

Privete to rog mai eu bagare de seamy la

ceea ce se petrece pe cena, i vei vedea, co, seaman

ca douri, picaturi de apes cu ceea ce se petrece in

Casa Postelnicului Andronache Tuzluc.
Si ce se petrece in casa acelui boier ?
Lucruri maxi neniorule, gugumAnii ne mai
auzite! Vezi pe cocoana aceia care eade In loja
de Tanga Elciul Prusiei ?... Uita-te bine la dansa
vezi cat e de gAtia diamantele i rubinele cunt
aruncate pe dansa cu lopata, parcA e brezaie, sau
teleloaica.

Ei bine, o vaz.
Acea femee este tiitoarea Postelnicului Andronache Tuzluc.
Bravo. E frumoasa de minune.
Aa este precum zici, dar eu unul mai lipsi
de asemenea frumusete i fericire.
Da de ce, bei-mu ?
Pentru ca, o-a oo,sat in sapa de lemn o-a facut
sai vanza doud moii papa acum, i mult puffin
ce i-a mai ramas o sa, se strige maine poimaine la

mezat de catre datornici.

Sarmanul om ! poate ca o-o fi iubind i dragostea ametete pe om.
Ai ! nu mai crede, nu-o iubete de lot i
pentru mai marea ocarA, a bietului om, sa ingeadit cu vataful lui de curte, i-i
toaca starea Mall
mustrare de cuget.
Ciudat lucru ! Dar is spune-mi, tine este acel
vataf de curte ?

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

Este un oare-care Dinu Patruica, un opincar

de la Sacueni, i un iret de nare pereche.

Dar bine, mai frate, cum sa alaturat el pe

langa, Postelnicul?

A venit in curtea lui cu picioarele goale i

trentaros bietului om i sa facut mila de dansul,
o-a imbracat, o-a dat la coala sa invete carte greceasca, o-a boierit i o-a pus in
husmet iar el drept
multumire pentru Coate aceste parinteti facers de
bine, ii mănâncă, starea ii bate jot de cinstea lui.

Curios lucru! Dar bine, nu sa gasit tine -va

st -i deschiza ochii, i s-o scape de aceasta peapastie spaimantatoare?

Nu tiu zau tiu insa ca eu unul de a fi

dintre cei mai de aproape prieteni ai lui, tot na
cuteza st-i dau sfat in madeana aceasta.
de ce sa nu-i faci acest bine ?
Pentru ca ma invrajbl cu dansul.
Nu inteleg nimic.
Asculta, mai frate omul data apnea sa caza,
la o patima oare-care, poate sa-o sfatuiasca toata
lumea, chiar Dumnezeu de ar veni ,i i-ar zice sai
vie in simtiri, el nu o-ar asculta, ci va merge inainte,

Vara ce va da in prapastie.
Un mic sgomot ce venea despre ua teatrului,
,dete ocaziune unuia din spectatori a se ridica dupa,

lavii a, i a privi In partea in care se aflau cei doi

condicari. Acel om era Postelnicul Andronake Tuzluc el auzise tot ce se vorbise de
dansul i voind
sa cunoasca mai bine pe cele doua, persoane, ce se

ooo

NICULAE FILIMON

ocupa de trebile sale, se servi do acea ocaziuner

ca sai poata privi In fates.

CAPITOLUL XXIII.

Slugile boiereti.
Pe cand floarea societatei din Bucureti petrecea,
in sala teatrului, ascultancl muzica lui Rossini, o privind magnificul fast al lui
Caragea i al copiilor sai,.
Intro camera alaturi cu sala teatrului erau adunate
toate slugile boiereti o ateptau acolo ieirea boie-

rilor din teatru, ca sa, le ajute a se sul In butci i

ai duce la casele lor.
Camera aceasta era foarte spatioasa i mobilata cu

paturi de lemn invelite Cu. rogojini. Un mangal de

arama plin cu carbuni aprini slujea de incalzit, i
un felinar cu patru lumanari spanzurat In mijlocul
easel, procures lumina trebuincioasa.

Intre slugi exista de mult timp un fel de ierarhie Intocmai ca cea din casele
boierilor boer este
Marele Ban, tot boer este i pitarul i Fetrarul dar
Banul i cei de seama lui sed la masa cu Voda, pe

cand boieraii cei mici tremura de frig prin sali

sau aprind ciubuce boierilor marl.
Feciorii de pe la boierii cei marl plecand de la
aceasta regula de distinctiune, ocupau in paturi locurile cele mai bune, iar
ceilalti edeau unul langa
.altul inghiesuiti ea sardelele in butoaie.
Feciotul Banului X.. dupa ce umplii ciubucul

CIOCOII VECHI FI NOVI

ooo
stAphnului sau i se infaurg, In giubeaua imblhnith

cu samur tot a stapanului sau, se tranti In pat cu

nepasare i se puse a fumy ca un cadiu. Feciorul
Vornicesei G intoarse maloteaua stAphnesei pe dos

si se Inabfach cu Ansa, apoi dupes ce facia. un fel

de pernh din alul i sanguliile ei cele de mare pret,
puse capul pe dansele i se lsh, in bratele somnului. Chti-va din feciori, ca sh,
goneasch, uratul, Incepura a juch chili pe fundul ilicului Marelui Clucer
T,, iar ceilalti rhmhserh, cat -va timp Intrun fel
de nemicare amestecath cu o uoarh somnolenth.
Ionita,ast-fel se numea feciorul Banului X-terminhnd fumarea ciubucului, tuo de
douh-trei on

cu ifos boieresc, apoi zise celor-lalti

titi una, bhieti? mie mi-e sete tine face

cinste?

Eu, rhspunse unul dintre feciori.

Bra.vo Dumitrache, bravo ! ai semne de procopseala, adaose Ionith, vesel pentru
aprobarea propunerei sale.
Are dreptate sh, faces cinste, zise un alt fecior

cu aer de gelozie invederata.

Da de ce?
E! e ! SA trheasch, stilpana-sa i coconul Cos
tache...

i de ce sh trheasca, spune-ne i noua?

Pentru-ca Dumitrache al dumneavoastfa, Dumitrache Al cu cinstea, este mijlocitorul
lor, dar o
sh spargh, dracu opincele, i paech, vhz pe DumitrAchita al dumneavoastra bhtut la
falanga sau zdro
bit cu topuzul.

ooo

NICULAE FILIMON

i de unde stii toate acestea ? Intrebo, Ionic .

Ma intrebi de unde tiu? E ! e! baeti. Eu tiu
tot ce se vorbete pan casele boereti cunosc chiar

cele mai ascunse sfaturi ale boierilor.

Dar bine cum le afli toate acestea?
Asta este uschiuzarlacul meu.
Spune-ne o noun cum faci to de afli toate
tainele boereti?
Cat despre casa stapanu-meu, tiu tot ce se
petrece intrinsa caci cum vine cote un boer strein
sau alt-cine-va. eu intru dupa dansul i ca A, Au se
bage de seam iretlaculmeu, une-ori ma prefac ca, mut

un scaun de la un Joe la altul, alte ori netezesc macaturile pe pat, umplu ciubuce,
sau pun apa proaspata in caramfile. In timpul acesta boerii vorbesc
de verzi i uscate, MCA sa le treaca prin minte cai
ascult eu insa le bag toate la cap i ma folosese
de dansele la timp.
Ei bine cu stapamu-tau faci precum zici dar
cu cucoana lui ?
Mult mai bine mam inprietenit cu fata din
casa imi spune toate tainele stopane-si.
Buna i aceasta dar is spune, cum afli tainele
celorlalte case boereti? Aci sa to vedem !
Ma due in toate zilele la pivnita de la Zlatari,.
unde gAsese pe toti feciorii de la casele boereti
aduc numai de cat o arcimeasei o de yin chihlibciriu, i dau cate un ichilico la
toti fratii, apoi inI ArAmeasA. este masura ocalei sau a jurnAtatii. de pea, facuta
din

tunehea sat din alt metal.

o Ieluhe se numete mitsura de o,o dramuri.

CEOCOII VECHI

I NOUI

ooo

cep havadiprile i tim cu totii co, in aduriarile

noastre nu se vorbete de cat de trebile altora. Eu
fac ca filosoful vorbesc putin i ascult mult, adia
Imi fac capul ceaslov de havadipri, farce ca altii
sa afle ceva de la mine.
ia spune acum de unde tii to ca o so papa
Dumitrache ?
Ascultati Asta-zi mam dus cu coconul la Mi-

tropolie i, dupes obiceiul meu am intrat in cancelarie i am auzit cu urechile mele

pe Logoratul Mitropolitului luand tacrir vizitiului ca maine o sa
vedeti Si pe nenea Dumitrache inchis la Spatarie
i bgt,tut la talpi.
Puneti poftain cui, nene Tudorica, raspunse
Dumitrache cu nepasare. Mi-am luat eu masurile
mele, adaose el. Cum of duce pe ciocoaicao acasa,
Imi strang catrafusele bagajele i o apuc la sa,n at ash .

Iar pang atunci sa bem viniorul care ni o-ai,

ragaduit, esclamarg, mai multi dintre feciori, lingandui buzele de pofta bauturei.
Da! da! sa bem, de ce nu? zise Dumitrache
trantind pe pat un dodecar.
Iata, baeti din partea mea, adaoga, el mai puneti i voi ceva, i sa-i tragem o
mancare de car -

nal i i o bautura de vin, sa ne tine urechile.

Aferim Dumitrache, aferim ! exlamara toti
ciocoii deodata, apoi doi dintre danii luand banii,

se dusera sa cumpere yin i carnati.

o Bmerii numesc pe sougl mom, iar sluple dau acest epltet
bolerilor

ooo

NICULAE FILoMON
In fine aceste demoralizate slugi mancara i
Mara cat-va timp, iar dupes ce se cam amentira, de
vin in.cepura, a petrece pe socoteala stapanilor lor.
Ce am auzit ma, Gheorghe cg, stApanu-tau se
tine cu sora-sa ? AdevArat este ma, on minciuni ?
Foarte adevarat ba inch ii toaca, starea mai

eau de cat o talanita de carciuma.

Dar stApana-tan cum merge cu cArtile ? zise Io-

nita, indreptandu-se care feciorul Vornicului I.. F...

R,Au neniorule, ran de tot. A ramas sarac lipit,

nare nici cu ce sa plateasca imiclicul o slugilor.

Dar bine ma, ce a facut atata banet ce i-a
ramas de la tata-sau ?

A dat tot In cărți.

Da stapana-ta, mai Tomo, cum merge ?
Foarte bine In lume se arata ca este cea mai
evlavioasei muiere, parca ar fi o calugarita dar
intrascuns, joaca pe bietul cocon tontoroiul.
Ai fugi daci, nu to crez !

Crede cell spui eu a prinso alaltaieri cu

Hatmanul Chrabu.
Ce spui ma, Tomo !... Ei, gi cum a prinso ?
Coconul aflase de mult vicleugurile ei i se
prefacea ca nu tie nimic, ba Inca a chemat pe Hatmanul Carabu i i-a zis, sa-i lase
femeia in pace,

caci la dimpotrivk Ii va face una de-o va pomeni

cat va teal.
Hatmanul, Wand toate acesta drept glume, ii
urma, dragostea cu cocoana i mai inainte, dar o
pAti cat se poate de bung.
o Portia de paine sl mancarea ce se da, slugilor pe he-care zi.

CIOCOII VECHI I NOI

ooo

Coconul scoase vorbh afara eh pleach la o moie

tocmai peste Olt, i ca sa se dea mai mult crezamant acestei nhscociri, cherub, pe
vizitiu, i fatA, cu
cucoana ii porunci sa dea carea la neamt so dreaga,
sa potcoveasca caii i sa, maga hamurile. Chad toate

acestea fury gata, porunci shi friga un curcan, shi

cumpere icre, licurini ighiudemuri umpla. i cate-va

clondire cu vin i rachiu i le puse la scatoalca In

sfarit Mai atatea preghtiri in cat nimeni nu. se mai
indoia despre chlatoria sa, iar duph aceia se sul in
careta i plech. Cocoana cum Il vhzu eit pe poarta
scrise un Cava Hatmanului Chrhbo ca sa vie indata. Hatmanul veni i petredi toath,
ziva in ofthri
i imbratieri, iar colea pe la douh-spre-zece ceasuril

se desbrhch de hainele sale, i se imbrach cu antiriul de noapte al coconului apoi

dupa cei aprinse
un ciubuc cu caiman i trase dintrinsul de cate-va
ori, se sui in pat laugh, cucoana. Dumnezeu insa
nui ajuta, caci tocmai cared era dragostea mai mare
se pomeni cu coconul in mijlocul iatacului cu un
iatagan in manh, parch ieia, din pamant. Bietul Chrhbu Innaarmuri de frich, iar
cocoani Ti veni isterico.
Coconul stete putin pe ganduri, apoi zise Bine
nahi. Chrabu, astfel rasplAteti to prieteugul i in-

crederea mea? Nu ti-am zis en, i mai deunazi ati

bagi mintile in cap, i shmi lai nevasta In pace?...
Nu rhspunzi nimic ? Ateapth dar hot de cinste chsniceasca, ca te-oi inva,th eu
minte !
Zicand aceste vorbe, deschise up putin i incepU
o Opt t jumatate europeneti

ooo

FoLINION

sh strige G-heorghe, Thane, Iordache Napuch

sh sfareasch, i numai de cat veni vhtaful, vizitiul
i doi tigani.
Ce porunceti cucoane, zisera ei intrand In
cash somnoroi

zapaciti.

Luati pe coconaul i duceti-o In sacnasiu.

Numai de cat, cucoane. Ei luara pe bietul

Chrabus de subtioarh o-o duserh, tarc-oo-grcipifi In sac-

nasiu.

Coconul ramanand singur cu cocoana, incrucih

mainile la piept, i cletinand din cap zise
Bune sunt astea, Elencuto dragh, ? Asta este
rhsplhtirea caremi dai pentru strhdaniile mele, pentru dragostea mea ? Sh, piei din
cash tcilanito, chci
pe viul Dumnezeu to omor
Duph aceia trecit In
sacnasiu Infuriat i trase o bAtae teaphnh, lui Cara ,
bug, apoi fi despuie In. pielea goalh, fl unse cu ph.-

curh peste tot trupul. i duprt ce-i puse o pereche

de coarne inchise cu lacht ca sh, nu le poata scoate
fi dete branci din curte afarh.
Era pe la un teas din noapte. Lumea furnieh pe
drum. Cum vazit dar pe Hatmanul negru ca un bivol i cu coarnele In cap, incepa a-i
da cu huideo
In cat bietul om ne mai tiind ce sa fach, o lua la
fug i se ascunse sub podica de la sfantu Ilie de
pe podu Calicilor dsr nici acolo nu-ooAsarh, In pace
canii mahalalii prin latratul i urletele for cele grozave.
In sfarit, ieo de sub podica i porni Care streaje
la o vie a sa, ca de acolo sh, trimeath, sa -i aduch haine

de primineara i celelalte.

CIOCOII VECHo BSI NOUo

ooo

AjungAnd la vie Incepir a bate cu tarie In ua

vierului, care aflandu-se toemai in somnul

Si nevoind sa se scoale, trimise pe un argat sa

vaza tine bate la use. Argatul dupa ce se scarping in cap de mai multe ori, se duse
sa deschida
ua dar cum vaza pe Hatmanul In starea In care
se afla, incepir sa sbiere ca un neibeiddios i Inchise
ua cu repeziciune.

Dar ce ai

nail, neghiobule,

striga vierul su-

parat cai stricase somnul.

Ce sa am iaca a venit dracul sa ne ia.
Ba te-o lira pe tine nevoimule. Deschide
ua auzi tu, i vezi tine este ?
Da nu ti-am spus mai omule, ca este dracu?
Vierul sari nechjit din pat, i imbrancind pe
argat zise
Cine bate la use ?
Eu Thane.

Cine eti tu? raspunde.

Sunt stapanul tau, nu ma cunoti ?
Vierul deschise uses, dar o Inchise iarki cu repeziciune. crezand ca, a vozut pe
dracul In adevar.
Ci deschide odatA ma Inane, nu ma tine In frig.

Nu deschiz eu dracului.

Dar en sunt stapanul tau. nu sunt dracul.

Deschide ca mor de frig.
Nu deschiz, ca eti dracul cu glasul boierului.
In sfitr it, dupes mai multe zbuciumari, vierul ii
deschise usa i oo primi In cash, iar dupes aceia puse
cazanul pe foc i-o Imbaie ca pun copil mic, apoi
N. Filnot

Clocon veehi

oo
non,
oo

ooo

NoCULAE MINION

aduca haine si un fierar ca

trirnise la curie
sa-i scoata coarnele.
Ce spui to mai, Tomo ! exclamara ciocoii
cu mirare, adeva,rate stint astea ?
Adevarul curat, fratilor.
Bre ! dar asta seamana a basmu.
Abia se terminase povestirea aceasta, oi deodato,

infra un seimean spataresc Si zise cu glas rasunator Sa spart teatru copii aide
eiti de strigati calecile stapanilor votri.
Un orn ouest sar fi scandalizat privincl pe acele
slugi neruinate cu ce grabii se desbracau de hainele boierilor i cum se sileau a le
scutura, de praf
si a le netezi ca sit nu se cunoascii, reaua intrebuintare ce suferise ele in
timpul reprezintarn.
In fine, privitorii se dusera toti pe la casele lor
teatrul se inchise, si totul intra intro perfecta l i piste.

CAPITOLUL XXIV.
Cochii vechi.
Costea Chiorul, primind biletul ui Paturicrt, des-

pre care am vorbit intrunul din capitolele precedente, se imbraca indata cu

giubeaua, i luctucl de
pe masa up catastif de dare Si luare, ,e duce cu
mare iuteala ca sa se Intaineasca cu complicele sau.
Ajungftnd In poarta caselor postelniculun. isi ridica
gulerul biabelei in ills Si las caucul pe ochi. ca sa nu
fie c.uno,cut de slugile curtii apoi dui ce aruncii,

CIOCOlt VECHI oI NM I

ooo

o privire i epede peste toata curtea, i se asigurA

ca nu o-a yAzut nimeni, intrA, in galeria beciurilor
de sub case, i de acolo In odaia lui Paturica.
Ciocoiul se afla In momentele acelea rAsturnat
pe pat, si absorbit de meditatiuni dar cum auzi
sgomotul uii i vrtzit pe Costea intrand, se scula
de pe pat ca sA,-o primeasca.
Bine ai venit kir Costeo, ii zise el cu un
suras silit.
Bine to -am gAsit, cocoane Dinule, rAspunse
s,iretul negutator, compuindu-i trasurile fetei dupa
o rnprej u ra re.

Ia spune-mi cum mergi cu alisverivurile ?

Dupri vremi, cocoane Dinule.
Stii la, ce to -am chemat ?
Nu stiu, dar inn Inchipuesc ca pentru rafuirea socotelilor dintre um.
Bravo kir Costeo !... Ai ghicit. Sa Incepem dar.
SA Incepem !

Ciocoiul Inchise ua pe dinauntru, scotand un

catastif dintrun sipet, zise lui Costea
Sa paravalisim mai Intaiu condeile ca sa vedem daces se potrivete catastiful meu cu
al du-mitale

Costea deschise catastiful sau, Si citi toate targuelile fa.cute de Kera Duduca i
de Postelnicul.
PAturica vAzand cA, se potrivete cu insemnarea
on, zise cu un aier de Incredere
Destul kir Costeo, nu mai citl ca to crez apoi
..scotand de sub brau douA hartii Indoite zise
Iata foaia de socotealA isertlita de dumneata,

ooo

NICULAE FILIMON

iata, i tevhereaua prin cari faci cunoscut ca, toata

marfa vanduta ai primit-o tnapoi prin mine.
E foarte adevarat.
Ei kir Costeo, is spune -mi acum cat o sa-mi

ceri la suta, pentru ca ai luat parte la acest aliveri daravera prEfacut.

Costea incepii sa-i rasuceasca mustata cam pus

pe ganduri, apoi dupe ce privl pe ciocoi cu un

zambet perfid zise
Sri, impartim pe din doua.
Ce-ai zis !... ooo,, din doua ?...
Da pe din doua.
Dar bine, asta e furtiag, nu mai e neab utatorie.
Ba furtiag nu gluma, cu deosebire numai ca
hotul cel mai mare nu sunt eu, ci d-ta i Kera Duduca.

Paturica neateptandu-se la athta obraznicie

din partea lui Costea, se cam uimi, dar viinduii
in sine, zise
la lase glumele la o parte Kir Costeo, i spune-mi cu ce to multumeti pentru
treboara aceasta ?

Am zis data,.
Dar bine mai omule, nu e prea mult ? sa, ti
dau doua-zeci i cinci la suta.
E prea putin, cocoane Dinule. Asta-i treaba,

de pucarie, i dumneata scapi cu una cu alta,

dar pe mine ma, da, pan targ cu capul ras, i ma
duce la ocna paritisith.
Fanariotul scoase banii ca sa rafuiasca socot gala, dar Paturica, it intrerupse
zicand
Dar bine, despre moie nu-mi vorbeti nimic?

CIooooo VECHI

oo
NOUI

ooo

Astai aka, treaba. Da-mi cei zece mii ce am

cheltuit in rusfeturi, i lath zapisul adeverit de
Maria sa i de Hatmanie.
Dar ia spune-mi cui ai dat acele rusfeturi?
Am dat. ma rog dumitale bun, lei cinci mii
starostii de negutatori , ca sa nu amane vanzarea.
Am dat lui Tel al-baa lei o.ooo, ca sa, nu mai iasa mu-

terii multi s ne strice chilipirul. E!... am dat zarafului casierului dela Cochii
vechi lei una mie, ca
sa nu-mi faca, zadufuri greutati la numaratoarea
banilor douo mii de lei am dat havaietul mezatului,
iara ceilalti cinci sute i-am dat baci imacilor i
calemgiilor. Fa acum socoteala i vezi.

Bine, fie precum zici. Adu eapte-zeci de

pungi de bani i zapisul
Bucuros bei-mu. i pe data Si numara banii,
dfindu -i Si zapisul in mama,.

Acum sa vorbim despre celelalte doua, moii

ale Postelnicului ce se vand maine la Cochii vechi.
Costea scoase orologiul. .i vazand ca arata patru
ore turceti, zise

Pe maine cocoane Dinule, caci e cam tarziu

i ma ia streaja.
Dar unde ne vom aasi. maine ?
La Cochii Vechi.
Bine.
A doua zi era so, se Cacti, marl vanzari prig me-

zate. Starostea de negutatori venise foarte de dio Starostea de negutatori era ales
dintre boerinai el preztda
adunarea negutatorilor ce formau pe atunci Cochii vechi sau Tribunalul de Cornell,
t aye dreptul sa poarte barbA.

ooo

NoCULAE FILIBION

mineao la stArostie, i ca un bun amploiat ce

era, ii. puse In regula hartiile tuturor obiectelor
ce era sa se vanza in acea zi. Negutatorii ce cornpuneau Consiliul stArostiei erau
alei dintre lipscani. giuvaergii, argintari i cojocari subtiri, owmeni cu cunotinte
speciale despre pretul obiectelor ce se vindeau la mezat.
In ziva aceasta erau puse spre vanzare mai multe
moii intre care figuran si cele douit ale Postelnicului Andronake Tuzlne patru vii
lucratoare,
doua vii paraginite. ease perechi de case, diamanticale i bilirarii.
Vanzarea incepii dela haine si giuvaricale. Aerul
rasunh de glasul eel tare o tipator al telalilor cari
faceau din caraghiosleic i datoria functiunei lor un
ce identic.
Aceti oameni Fara pudoare, cei mai
multi armeni i greci de origina, voincl sa dea un
aer comic meseriei lor, strabateau piata, fricand-gesturi cornice i strigand din
toata, puterea plomanilor
doua sute de lei biniul boierului X, o
suta de lei maloteaua cocoanei E ..Areci?!.. Areci?!..

data... de doua ori... tine da mai mult ?

Erh foarte trist pentru un om cugetator a privi
cum aceste obiecte de mare pret treceau din strtpanirea boierilor intfa ciocoilor
pricopsiti de clanii,

cari le cumparau cu preturi foarte scazute, i le

plAtQau cu banir furati dela stripanii lor.
Printre multimea de curioi, adunata acolo mai

mult ca sali petreaca timpul de cat spre a cumpa,ra ceva dela licitatie, figurh i
Costea Chioru
impreuna cu Paturica. EiezurA, cat-va timp linititi

oooOoo VECHI ao NOLI

ooo

dar cand veni Hindul m.oiilor a se strip, la mezat,

Costea zise lui PAturica
Cocoane Dinule, facem vreo trebuoard, astazi?
Ma mai intrebi? door noi fi venit-aci de florile marului.
Asa crez i Cu dar voinm sa tiu, caci mai

am i alte trebi de fAcut.

Ei bine, is spune-mi, ce o genii ceri ca sa
imi cumperi moiile stapanului meu?
Cinci la pune, dupo, invoiala cea veche.
Te -ai dedulcit dela moia Rosucita, dar nu
este in toate zilele Pati.
Ei bine. fie patru.
Ada imi mai vine la socoteala.
Sh facem Inscrisurile ?
SA le acorn.
Costea intra intro pravAlie, i Each inscrisul acesta

Doua moii i anume Plansurile i Chinuelele

din sudul Buzau ale Postelnicului An drona ke Tuzluc

le-am cumpArat pentru dumnealui Mamie Pitar

Dinu Paturica, cu banii dumisale, iar eu sunt numai vechil din parte-i.
Costea Bogastentl.

Pnitiui boierule, zise Costea, land inscrisul

in mana lui Paturica da-mi alum banii, i lucrul
e ispravit.
Ce bani imi ceri nu tii ca sunt Same la
HAtmAnie? Vino maine sa-ti dau tescherea ca sa
primit pretul acestor moii,
Voi face precum porunceti.

ooo
NICULA El FILIMON

Pupa, ce aceti talhari pusera, la tale neruinoasa,

for speculatie, se despartira. Paturica, se duse la

Hatmanie, iar Costea ramase la Cochii Vechi ca
sa cumpere moiile.

CAPITOLUL XXV

Marea Hatmanie.
Hatmanul cel mare era, executorul tuturor decretelor domneti o al hotararilor Diva
nului, relative la
impliniri de datorii, clironomii, vanzari de moii, case

i altele de felul acesta. Hatmanul mai era dator

a infatia, pricinile de judecati inaintea Divanului. In

cazul acesta el sta pe picioare tinand in madni un

baston de argint, semis al dregatoriei sale iar cand
parerile boerilor divarnti erau impartite, lua i el
parte la desbatere de o potrivii cu judecatorii.
Personalul cenceleriei acestei autoritati era cornpus de un Same, insAreinat cu
pastrarea banilor
ce se depuneau acolo i cu tinerea corespondentei,
un Condicar o cativa scriitori, ease zapcii pentru
impliniri de bani i infatiari de pricini in Bucureti, i Gate unul din fiecare jude
tot cu asemenea inaatoriri. Osebit de acetia, Hatmania avea
un stog de slujitori i mumbaviri

cu care se slujea

la impliniri de bani i exeoutiuni.

o Mumbatri erau pe atunci aceea ce eote asttzi executtunea polltieneasc.o

moon vEcfn f Nom

ooo

Localul se compunea din opt camere, ce formau

o cash cu douh rhnduri in randul de jos edeau slujitorii i mumbairii. iar In eel de
jos era cancelaria
HatmAniei arzata in felul acesta una din cele mai
himinoase camere era destinath pentru marele Hatman, alta pentru Same impreunh cu
ceilalti amploiati ai sai, iar in celelalte douh se pAstrau banii
Smpliniii i obiectele de pret oosate in depozitul
HatmAniei.

Odaia Hatmanului aveh un pat lung o infundat

i impodobit cu aternuturi de cele obicinuite pe
timpii de atunci mai aveh i cateva scaune pentru
trebuintele persoanelor ce venean sh reclame ajutorul acestei dreghtorii in
diferitele for interese.
Mobilierul Shmeiei se compunea dintrun pat
foarte mic pe care edea Sameul i o mash ro-

tundh pe care stria el.

Langh unul din peretii camerii se afla o lavith
lunga pe care edeau Logofetii i Ia mach trebuincioi
pentru scrierea poruncilor i trecerea in condici a
banilorHatnaniei iar in fundul acestei camere erau
douh lhzi vechi pe ea edeau cativa copii luati
pe pricopsealh i se exersau la scris duprt modelul
acesta.
Ccl ce se sileste la invhthturh i cu gandurile
zburatic. aceluia poi ooo zici came cu ochi, iar
nu om. Iprocid
Pe la douh ore turcetio un zgomot ce se facea
prin curtea Hotmaniei, anunth venirea Sameului la
I Doult ore turceta, fac noun i jutuatate eulopeneti.

ooo

NICULAIS TILIVON

ea ncelarie. Condica rul, logofetii i is macii Instaintin-

du-se despre aceasta, ii stransera giubelele la piept,

Ali

puind mina dreapta dasupra inimei, primira pe

boierul Same cu capetele plecate pana la. pamant.

Cum intra Sameul inauntru, ii scoase giubeaua
i o dete unui slujitor carele o scutura i o puse pe
un scaun alt slujitor Yi trase din picioare cizmele
cele roii de piele de tap iar dupa aceia Sameul

se sui in pat i scoase dintro mica Mita cate-va

plicuri pe care le puse pe mica sa mescioarA i
incepii a le desface pe rand i a cauta printrinsele cu o nerabdare vazuta.
Hartia ce cauth el, era o jalba datri, de Ba nul R.

G. ekre principele Caragea in pricina unei pietre

ma ri de sma raid, care, fiind push in pastrarea unui
bancher i mai in unna la Hatmanie, se schimbase
prin vicletiug i se pusese alta proasta in locul ei.

Dinu Paturica in calitatea sa de Same al Hatmaniei cunotea foarte bine istoria

schimbarei ace-

lei pietre, caci era el insui autorul acelei hotii

voind insri a ridich de asupra sa responsabilitatea
acestei fapte, scow oe cAlimarile de la loran i scrise

Mitropolitului pitacul acesta

Cu fiea sea, evlavie sarut blagoslovitoarea dreap-

ta

tei prey sfintiei tale parinte Mitropolit.

Din coprinderea acestei jalbi ce a dat care Maria Sa, Dam. biv vel Ban R,,. o- ,-e
pentru o piatia
verde, care fiind in depositor la mai multe maini,
se zice ca sar fi schimbat puindu-se in locu-i alta
mincinoaA.
CIOCUll VECHI I NOLJI

ooo

oCi dar din porunca Gospod o, iata trimit Area

stntiei tale acea piatra ca so iai In pastrare, s,i
sa am sinetul sfintiei tale de primirea ei. Si
Sunt al sfinclei tale plecat flu sufletesc oo sluga,

lid Hatman

Acest pitac fit infati.sat Marelui Hatman, care

it subscrse fara, cea rnai mica observatiune, Vii. ordona sa-o trimita la
Mitropolie ImpreunN cu piatra
cea mincinoasa.
In momentul cand Paturica iesea, din camera Hatmanului plin de bucurie, ca. se
pusese in siguranta
despre relele urrnari ce ar fr putut sa a iba hotia
sa, i se prezinta inainte un individ, cat dupa imbracamnte si alte amanunte,.
seinana a ft boier
de tarn.
Noul venit se apropie de Paturica, Mcand neincetate complimente stlite, iar cand
ajunse in apropierea cuventa, scoase din buzunar o jalNi i

o dete in mana lui.

Ce ceri Boierule printrceasto jalba. zise Paturica cu aier de autoritate.
Cer de la cinstita Hatmanie demi sloboaza
lei case mii pretul viei mele, ce sa vandut la Cochii vechi de buna voia mea.
Asa este, boierule, precum zici, raspunse Pa.turica, dAncl fesul pe ceaM
scarpinandu-se in cap
cu nepasare, dar poate so, se iveasca, ceva datornici, si not trebue sa cercetAm cu
bagare de seama aceasta madea, ca sa, nu cadem in raspundere.
I Domneasca.

ooo

NICULAE FILIMON

Si In cat timp sar puteh sa,varo a ceste marafeturi ale cinstitei Hatmanii ?
Se cere timp Indelungat bei-mu. Trebue sa,
strige pristavul In Bucuresti, sa facem un tacam de
pitace catre zapciii hatmaneti de prin judete, s,i dack dupa, o lunk de la darea
acestui mezam, l nu se
va arath nici un datornic, vino siti primeoe banii.
Dar banii acetia Imi trebuesc acum, caci
sunt farce husmet de atata timp, si nani cu ce sami

hranesc nevasta si copiii.

Asta nu este treaba mea. Un slujbas credincios trebue s se supuie mezamului.
Aa, .este boierule raspunse jeluitorul puind
cu mare iuteala dotia-zeci rubiele sub hariile srlmeiei, dar cand vei urea dunmeata
treaba se face,
caci slava Domnului, nu sunt om pierdut.
Paturica, ca re Intreceh la vedere chiar pe ArguQ, nu nuniai ca va zit rubielele,
dar putii chiar tia
le numere din vedere, cu toata iuteala ce Intrebuintase jeluitorul in punerea for
sub hiirtii se prefacii Insq, ca nu vede nitnic, apoi luand tin a er mai
bland zise
Aide fie dupa vointa dumitale o sati fa c
acest hatar si de voi pati ceva, vei da seama la
Dumnezeu.
Logo fete Radule, adri oga el Into rcandu-se catre
subalternii ski, is condica de amaneturi si trece banii

boierului la partida plktilor. Tar el se scula din pat

si se duse in camera,. de uncle se Intoarse peste putin cu o punga pecetluita puse
pe jeluttor sa subI Regulii, ordtn sau lege

CIOCOII VhCo-oo aI NOUI

ooo

scrie. de primirea banilor, iar dupes aceia si dete

punga zicand
Tata boierule banii dumitale, astfel precum i-am

primit dela sfarostie. Priveste bine pecetea vezi

de are vre-un cusur, ca sa nu avem vorbe la urma.
Jeluitorul lua punga i ie i plin de incredere ca
a scApat numad cu cele douA-zeci de rubiele ce dedese Samesului, dar se arnagea,
Caci abia ce ieoo

din cancelaria HatManiei, fu inconjurat de condicari, logofetei, iamaci si

slujitori. Condicarul cerea
sa-i plliteasch, pentru trecerea in condica, logofetii
pentru tacamul de pitace, ce erau sa scrie, data
sar fi ivit vre-o pretentie asupra banilor ce primise
iar iamacii i slujitorii nee sind nici un fel de pretext.
ca s scoatil Si ei ceva din punga nenorocitului im-

pricmat, cereau in numele protectorilor lor. Unul

zicea ooA-mi si mie ceva, ohoi sunt al marelui
Hatman altul,
Da-mi ea sunt luak pe pricopseala de dumnealui Sarney, etc.
In fine dupes ce astuph gurile tuturor acestor
obraznici i demoralizati amploiati, para. si localul
TratmAniei, blestemand i dand tuturor railor pe toti
amploiatii Wei, care in loc s protege societatea
dela care se nutresc i se inavutesc, o speculeaza,
o pun in disperare prin neterminatele for
inAile
icane.

Dar nenorocirea bietului om nu era, compleeta,

Mei Piiturica, ca hot perfect ce era, nu faced, niciodata hotia pe jumatate el lua
acasA, la dansul toti
banii ce se depuneau in pastrarea HatManiei, gr Ii
schimUt la Costea Chioru pe bani taiati sau calpi

ooo

SIOULAE FILIMON

iar dupti, aceia cosea pungile Intrun chip cum a

nu rAmaie nici o urma de violare.
Jeluitorul dar ajungand acasa, deschise punga si
gasi banii pe depth, dar cand ti trase la cumpaa
Si gasi pe unii lipsa, iar pe altii calpi si fara nici o
valoare. Sarmanul om vazandu-se furat In toate mo-

duffle, ofta din adancul inimei, dar nu lila nici o

masura contra despoiatorilor sai, caci ca si In timpii de astazi, amploiatii furau
sub protectiunea legilor.
Dar in HAtmanie nu se depuneau numai bani, ci

de multe on se lasau in prtstrarea ei diamanticale

si alte lucruri de mare pret, pe care Poturica le

falsifica in folosul sau si in paguba acelora ce
crtutau asigurarea averei for la un guvern corupt
pang la macluva oaselor.
In ziva aceia, mai venires si alti nenorociti impricinati, pe cari Paturicrt ti
jeful binisor si faro

cea mai mica mustrare de constiintrt iar dupes

aceia, Ysi puse iOicu in cap si giubeaua pe umeri,

si plea, foarte vesel de castigul s,ou din acea zi.

Ajungand acasa is dansul, o alto bucurie neasteptata era aproape sa zdrobeasca mica
sa iniinii.
Costea Chioru isbutise a cumpara cele dourl mosii
dela mezat. i-i trimesese un raves prin care oo instiinta despre aceasta. Un oot
raves dela Duduca
it vestea closure fuga lui Caragea.
Aceste dour, stiri important, facura pe ciocoi sa
se esalteze de bucurie, si iata cauza debt scena

intamplata in teatru, cand acei doi condicari desc,perisera

Postelnicului ,Andronake toate hotiile lui,

loooooo

ECM yt NOL I

ooo

Postelnicul deli nu crezuse ca un copil carman

crescut oi Inaintat de dansul ar ti putut sa ajunga
cu nerecunostinta Omit la gradul de a-o saraci si a-o
necinsti cu Coate acestea. o mica banuiala, tot, IA-

masese In sufletul lui.

Paturica, Ins simtise furtuna ce se ridich asupra
capului sau, si luase masuri de asigurare atat de
Lune, In cat pe tale legal ar fi putut sa se linpotriveascA la tote prigonirile ce
i-ar fi venit din
partea stapanului sau dar Postelnicul era favorit
al lui Caragea, si acest din tumid sties pe din afara
celebrul Letat cest moi al lui Ludovic al XIV
navea dar, decal sa, primeasca o reclamatiune In
contra lui Paturica, si o-ar fi aruncat in ocna parasites pe toata viata.
De aceia faimosul nostru ciocoi, cum citi ravasul

Duduchi, zise In sine cu un fel de aprindere

ragea fuge! adevarat sa, fie oare? o! de sar

adeveri aceasta as crede c t Dumnezeu fl Indeamna
sa fugA numai ca sa scap de ocna, si sa, ma tac
boier mare. Cu starea fanariotului am sfarsit maine
ii voi lua si amureaza, si atunci solia mea In cases

acestni venetic va ft implintta cu desavarsire.

CAPITOLUL XXVI

o scenes dramatic
Principele Caragea vazand ca petitorii de dontme atatasero a sitpra-i ura
regealurilor, Instiintat ia-rasi din corespondintele ce tinea cu Taris..,Yradul.
cii

ooo

NJCULAE FILIMON

Alexandru Voda Sulu era, aproape sa is domnia

tarei, hotAri a fugi In Europa Impreuna cu familia
i comorile ce adunase din sudorile de sange ale
nefericitilor romani.

Temerea inso, ce avea, de a nu descoperi Sultanul fuga sa, i a trimite otiri sa-o
prinzA faced
s ascunza, acest secret de toata lumea i ca sa
amAgeasa, i mai bine pe inimicii sai din tail,
aduna, divanul in toate zilele i dezbritea proiecte
de reforme intocmai ca un domn suit pe tron de
cateva zile.

Cu toate acestea, conferintele secrete ce tined

cu consulul rusesc i austriacesc, neobicinuita activitate ce se urine, In serviciul
sh,u particular, iar
mai cu seam desele intrari i ieiri din Palat ale
celor mai insemnati capitaliti ai ormului deteptarl

bAnuielile poporului, care de i vedea in toate

acestea apropierea unui eveniment, dar neputand
ghiceasca, se multumea a-o comenta fiecareduph capacitatea i interesele sale.

Astfel se AA, starea lucrurilor cu cateva zile

inaintea fugii lui Caragea.
La oo Septembrie oooo, Caragea pofti la curie
pe toti boierii, i le vorbi cu multi gratie iar dupa
srwaxirea ceremoniei srirutaxii de manii,o, se puse
o Acest vechi dar umilitor obicei sa desfhntat de principele
Alexandru Ghica prin ofisul ue mai jos
Noi Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu nub. lui Dumnezeu
domn a toate tgrei Romaneoti
Vechml obicei a fost consfmtit sftrutarea de maul ca un deosebit
semn de cinste i de supunere entre Domnul toru.

CIOCWI VECHI I NOW

ooo

in butca sa de chlatorie o pleco, fhrh sh spuie

cuiva uncle se duce o cand o sh, se intoarch.
Patru ore in urma acestui eveniment, pe toate
zidurile Bucurestilor. era lipit pitacul acesta
Cu mila lui Dumnezeu Io roan Gheorghe Caragea Voevod I Gospodar Zemli Vlahsceo.
Dumnea-voastra velitilor boieri ai divanului
domniei mele.
Cum veti primi acest pitac al domniei mele, sh
VA adunati la Afitropolie, o sa faceti cunoscut tuturor boierilor Hale i Mazali o
ca eu am llisat

scaunul domniei pentru scoposuri ce numai mie

mi se cade a le ti iar duph aceia sa alcrItuiti

chimAchmiA, Si sh, cautati trebile threi cu oshrdie

o dreptate o pentru o mai bunt pazh a linitei

ilocuitorilor, sa faceti. mehtupl chtre muhafiziio

Serhaturilor dupti, marginea Dunarii, ca sa vat dea

ajutorul tr.ebuincios. oolieo pisah Gospodsvomi b
George Caragea.
Leat oooo luna Septembrie oo
L P.

oSocotand clomp mea drept destoinica dovada de acel cuvenit resTact indeplinirea
datoridor din parted, fiecaruia, supunerea la pravili
osi la poruncile stitpanirii, si adevArata diagoste c?i,tro. perqoana noastra.

care nu suntem Ia, Indoiaoo. n se vor Om cu scumpltate de ciltre toti

.Noi desfiintIm pe viitorime acel obicel al sarutArii de mania.
Sfatul administrativ este poftit a cla, aceastA a noastra. doinneascA
o punere la tale in cunostinta obstit p
Subscris Alexandru Ghwa Vv.
Anul oo-t Iulie oo No. o Orasul Giurgiu.

o Hale st mazali se ontelege boieri in functii si farit funcvi

o Haport, arlitare sau petitie.
o Guvernatorii mihtari ai fortAretelor lupa malul fluninn.
N Filirnon

Ciocon N OCill ..zo nom.

oo

ooo

NICULAE FILIMQN

Aceasto intiintare, ce lit pe fatA un secret poli-

tic, care turmentase catva timp pe toti locuitorii

Bucuretilor, fu citita cu mare lacomie, dar impresiunea ce produse ea M. deosebitA
favoritii Ii zmul-

geau pArul din cap de disperare, caci prin caderea

protectorului for pierdeau pentru totdeauna acele
husmeturi prase, ce le Inlesnea o viata de satrapi.
Num ai negutatorii i clasele muncitoare primirg, noutatea fugii lui Caragea cu
indiferento i aveau drep-

tate caci ei, ca victime seculare.ale lacomiei Dornnilor fanarioti, se interesau

foarte putin a ti daces
asupritorul for se numete Caragea sau iSutu.
Din toti locuitorii ormului Bucureti, numai doui
indivizi Impingeau simtimantul Intrisfarii i al bucuriei piinA la extremitate.
Acetia erau Postelnicul
Andronache Tuzluc si Dinu Paturicil. Cel dintaiu,
dupa o viata de sultan ce trAise atilt timp. se detepta, acum lute. mizerie
complectA. Sarmanul om!
In viata lui semanata cu atatea placeri nu cugetase
nice odata ca, fericirea o so-o pAra,,eascA vreodata.
Amici adevarati nu avea, caci timpul trecutei sale
fericiri Intinsese mana i oi desChisese punga numai desfritnatilor si linguitorilor
iar pe oamenii
cei onesti ii tratase cu asprime i dispret incotro

dar intorcea privirile, nu vedea detest visele sale

cele de aur, ce indulcise atat de mult trecutul vietei sale, prefacute acum intro
aspra mizerie, care-I
strangea, cu tarie In bratele ei cele topite de suferinte.

o singura speranta ii mai ramilsese, dar Si aceia

nu era detest o nalucire amiigitoare. El isi adusese

ooo

ooooooo VECHI oo NOCI

aminte de duduca i de ooo,turico, i zise In sine cu

un zambet plin de melancolie Dumnezeu ma pe-

depsit in adeviir pentru pacatele mete, dar nu raa

prurasit cu. totul. Pe Raturico, o-am crescut in casa
area, o-am invotat carte o o-am procopsit. Pe Duduca am acoperito de daruri i alte
faceri de bine
ei dar se vor sill a mil face sa uit pierderea trecutei mele fericiri.
In momentul insa and, tietul fanariot cerca, sa
se consoleze de marea sa pierdere prin aceste amagitoare iluziuni, us,a camerei se
deschise i intra un

aprod al Hotmonii, care ii dete pitacul urmator

MAREA HATMANIE

oDuninealui Postelnicului, Andronache.

Starostea de negustori prin anafora dela oo

-ale curgAtoarei luni Septembrie face cunoscut acestei ho,tmAnii, co, suma ce a
prins din o,nzarea moiilor d,umitale, i anume Pransurile o Chinuelile,

nu ajunge ca sa, se plateasca intreaga sumo, ce

etilklator lui Costea Bogasierul i altor ipochimeni,

cerere fAcand ca sa, se o,nza. si casa In care te

cafli locuind, ca prin tertipul acesta s, se despo,Agubeasch toti datornicii. Ci
dar HatmAnia te poftete ca sa vii a sta, fato, la Cochii vechi, unde

este a se face vanzarea. spre a nuti romane cu-oo,nt de tagA.

oooo, Sept oo

Vel Hatman.
Proczt vet Pilar.

ooo

NoCOLAE FoLoMON

De i prin acest pitac se dedea cea mai din urml

loviturA, sarli fanariotului, el inso. it citi cu singe
rece, apoi bath In palme ca sa vie sluga s-o Embrace, dar nimeni nu se arsata, bka
de al doilea,
cu mai multi violent A. i abia dupes trecere de catva time se infAtiA, inainte-i un
randa dela buckarie.

La vederea acestui individ murdar, Fanariotul se

umpla de manie, apoi zise slugei cu un accent brusc
Cine te-a trimes aici, mojicule, i ce voeti ?

Apoi de, cocoane, auzii lAtand din palme,

i de, venii ea ch...
Dar undo este arnautul, juianeasa, Logofatul
Dinu, ai ? Unde sunt ei? De ce ai venit to dela
buckarie, sami ineci pieptul cu mirosul tau de ceapA?

Asa, e cucoane, ai dreptate, dar de, tii ca

omul, nam venit de florile marului, o fi ceva la
mijloc.

Spune-mi curand ce este ?

-- Apoi de cucoane ce .o, fie ?... Daces. a fugit
Coate slugile din curte o am ra,mas numai eu singur singurel...

Cum se poate una ca aceasta?

S,tiu i eu cocoane ?

Dar bine, cum au fugit

ei fares, sh-hi pri-

measa, simbriile ?
E, e ! Cocoane dumneata s. trhieti, i leau
primit, ba Inc A, mai cu asupra.
Fanariotul, auzind aceste cuvinte, tresari ca un leu
rant farce veste el Ysi aduse aminte de ce cei spusese

Gheorghe vAtaful dela curte despre oThturia, i

de vorbele celor doi condicari din teatru, i of

CIOCOII VECHI

oo

SOUL

ooo

eu amar, dar era prea tarziu voind Irish ca sit

afle pana unde ajunsese laitatea lui PaturicA, se
adresa, iarai care sluga,
Eu nu pricep nimic din ale Ymi spui eti
beat ?

o fi asta codoane, dar eu spui adevarul.

Dar bine, tine le-a platit simbria ?
Logofatu Dinu.

Dar el nare nici bani, nici poruncil din partemi sa plateasca.

Sa vezi r ucoane cum merge iretenia Logofatu Dinu sa sculat pe la cantatul
cocoilor, i ne-a
spus ca dumneata ai mofluzit apoi ne-au intrebat

ce simbrie avem sa primim i ne-a platit la toti

unora Sn bani gata, iar altora le-a dat lucruri de
ale casei.
Urmeaza pana, la sfarsit, zise fanariotul treInurand de manie i de disperare.
Dupa ce a platit la toti, a scos armasarii i
telegarii din grajd, i puindu-i la butca dutnitale ce
era Incarcata cucalabalacurile sale, sa pus intrinsa
i a eit pe poartk iar eu am ramas sami strang
mult putin ce am, i sa, ma duc i eu paici incolo.
Destul, destul, iei afara, !
Sluga ieo, iar Postelnicul se imbraca, singur nu-

mai decat i se duse la Curtea Domneasca sa Intalneasca pe splitar, ca sa se planga

contra hotiilor
lui Paturica, dar i acolo ooatepta o alta desamagire.

Obicinuit din timpul sail de marire ca toti sa-o

salute i sa-llingueasch, credea In vanitatea sa, ca
va fi tratat tot cu asemeni onoruri i dupa caderea

ooo

NICOLAE FILOMON

lui Caragea, dar se am.agea. Guarzii dela poarta.

Domneasca care alta, data ii faceau temenea pang
la pamant, acum nici ca voira a-o privl. Ajungand
in anticamera Caimacamiei, intalni mai multe grupe

de boieri i amploiati, dar ei In loc sa-o salute ca

in trecut i se, -i facer acele linguiri umilitoare, pusera capetele in jos i se
prefacura ca, nu -o vad. In
fine, intra in odaia Spatarului, fad o multime de
temenee de tot felul Si pline de cea mai mare injosire dar Spatarul, voind sa-i
razbune asupra-i
pentru insolentele ce savarea cand se aflh la, putere, se prefacir ca nu-o vede, i
Incepu a vorbi ctt
alter persoana, venita, mai inainte.
Acest rece dispret al Spatarului, Incurco, in adevar pe fanariot, dar nu-I
descuragia, el fad putin
zgomot ca sa atraga, atentiunea marelui functionar,
care voind sa se desfaca de dansul mai curand,
ii zise cu nepasare
-Ce to aduce la mine arhon Postelnice?
o mare nenorocire, efendim.
Nenorocire !... Si chiar la dumneata, care eti
cel mai mare prieten al norocului ! Asta nu e de
crezut.
Fanariotul simti toata greutatea acest or sarcasme,

dar continua povestirea nenorocirilor sale.

Da, arhon Spatare, atili oga el, e mare nenorocire, o talharie ne mai auzita.
Si an cutezat talharii ca sa calce casa unui...
om ca dumneata ? Curios lucru !
La aceste cuvinte fanariotul ingalbeni, caci hatelesese tot veninul satiric ce
continea inteinsele dar

CIooooo VECHo oo NOUT

ooo

tacit. Spatarul vazitnd cat de mult lovise amorul pro-

priu al bietului fanariot, i voind a i face pozitiunea mai suferita, ii zise

Ia, spunc-mi boierule, cunoti pe heti ?
Da, arhon Spglare este vataful meu de carte

pe care o-am scos din trente i o-am procopsit.

Si cum se numete el ?
Dinu Pitturica.
Cunosc un om cu numele acosta dar el este
Same la latmanie.
Acela este, nu to ineli.

Ei bine ce voeti sa faci cu ansul ?

Sri-o bagi in putcArie, sa-i tai urechile nelegiuitului, sit-o pui in teapa, !
zise fanariotul cu o

agitatiune ce-o facuse sa-i piarza mintile.

Asta este foarte lesne de fAcut pentru un om
ca dumneata, dar nu i pentru mine.
Dar de ce, arhonda ?
Pentru ca DinuPh.turica este boier cu caftan.
i se afoo, In hum etul tarei.
Va sa zits, sa raman pAguba ?
Ba nu boierule, dar trebue sa lugm lucrurile cu
uzul subtire, i cand vei dovedi ca este adevArat
ceea ce-mi spui atunci it voi pedepsi dupes vines.
Atat deocamdatg, i lasa-mg, ca, am treaba.
Fanariotul iei din odae disperat de cruda ironie cu care fusese tratat de SpAtarul,
Si se duse sA
pn-lnzeascg, la unul dia amicii sai, iar dupes ce inoptA.
rua drumul ce ducea la Kera Duduca, cu stop de a
a se consoles prin gratioasele ei mangaieri de in-

semnatele pierderi ce suferie in aa scurt timp.

ooo

NLCULAE FILIMON

Ajungand la poarta, Vail de trei ori, dar nimeni

nu vent sari deschizA. Suparat de aceasta contrarietate, impinse cu tarie in
poarta, ea Ins se deschise foarte lesne. Intra In nauntru turburat de o
multime de cugetaxi triste, privi ferestrele casei.
dar in locul luminei ce alt data ii Incitntit vede-
rile, de asta data nu vitza de cat un intuneric
foarte gros. Trebue sa, fie i act o taint, zise el in
sine, indreptandu-se Care locuinta Duduchi, dar in

be A, fie primit de dansa dupa obiceiu, Ii

ei

inainte o tiganca btitrana, tinand un sfenic in mama.

Unde este cucoana Duduca, bre? intreba fanariotul cu manie i impacientit.

Sa mutat de aicea. coconaule.
Child i unde sa mutat ? Spune cioara de
graba, ca to omor.
Spui coconaule mancate-ai.
Spune curand.

Astazi a venit boieru Dinu, i a vorbit ca

vrun teas cu dumneaei, apoi sa dus i dupa, cat va timp ne-am pomenit cu vataful de
Arabagii ca

vine cu ase care, i inatcand tot din cast. a

luat drumul spre Sf. Nicolae din tigtinie.
Adevarat este ceea ce Imi spui ?
Foarte adevarat, coconaule.
Dar Duduca se sa Mout dupa plecarea carelor?

A mai ezut Ora ce a venit coconu Dinu

cu butca dumitale i a plecat cu dumneahii.
-Ei bine, nai putut to sa o Intrebi unde se duce?

Am intrebato cocoane.
i ce ti-a raspuns?

CIOCOII VECIIII NOUI

ooo

Mi-a spus ca se duce sa, se cunuhe cu coconul Dinu.

Mid.?
Asta-zi.
Unde ?

Nu tiu.
Spune cioara nu tagadul, ca-ti rasucese gatul.

Nu ma lua iute coconaple, ca ma, zopheesc.

Spune-mi curand.
La biserica Lucaci.
La ce ceas ?

La doua-spre-zeee din noapte, dar sa nu-i

sp-i cucoanei, ca-mi pune coarne.
Fanariotul privi orologiul, i vazand ca se apropia, ora cununiei, ei pe poarto i
alerga cat
putii ca sa Intampine rani.
Cand ajunse la biserica Lucaci, ceremonia cununiei era pe la temeiul ei, sau pe la
Isaia dantuete
dupri, cum zice proverbul. El intra In biserica numai
fn anteriu i In fermenea,, caci giubeaua i-o scosese din cauza marei calduri. Fata
sa de fel bruna
devenise Intocmai ca a unui faur de fer din cauza
prafului ce se pusese pe dansa In grozava alergare
ochii sai alta data negrii i Ineadrati cu un alb per-

fect, acum erau roii ca sangele i exprimau ferocia tigrului iritat pana, la cel mai
malt grad.
Cum intra In biserica se repezi cu furie asupra
lui Paturica i a Duduchi, care vazandu-o atat de
mult iritat si gata a-i sugruma cn manele sale cele
robuste, intrara, In altar, i se pusera, sub apararea
inviolabila a religiunei. A! a! talharilor, zise el.

ooo

MCUI.AE FILIMON

I Vati ascuns in altar, ca sa, scApati, dar suet in

stare sa va, hrapesc chiar din bratele lui Chrisctos, sau din ghiarele Satanei, ca
sa-mi sting focul rasbunsarei in sangele vostru eel marav !.
i de odata, cu vorba, se repezi spre altar ca sa
sfaie victimele sale.
Oprete-te boierule, strigarA cu uimire preotii

oprindu-i intrarea in altar.

Dati-mi pe nelegiuitii care mi-au mancat starea, si i-au Mtut joc de cinstea mea
dati-mi-i vii,
zic, cAci in starea de apelpesie In care mo, aflu,
dau foc bisericei de se duce pomina. i voi yeti
cla seamy inaintea lui Dumnezeu.
Da bine boierule, ce rau ti-au facut aceti
oameni, spune sa tim i not !
Ce rau mi-au facut, ziceti voi? Ei bine ascultati i yeti MIL
El se numete Dinu PAturica, i e fecior de
opincar. Eu o-am luat de mic copil in casa mea.
o-am crescut i o-am procopsit, iar el drept multumire i rasplatire mi-a mancat
starea i ma lasat
in sapa de lemn. Pe da,nsa am luat-o de asemenea in casa mea, am acoperito cu
diamanticale,
aluri i marasuri ca pe o domnitA, dar ea nemernica sa unit cu acel talhar, i tocmai
acum Mud
imi pusesem toato nadejea intrinii, ei- mi-au luat
tot din casa i mau pArhsit. Acum dar cand cunoateti nelegiuirea lor, dati-mi-i, sau
intru cu
sila peste trupurile voastre.
o lupta grozava se ata,o, intre disperatul fanariot
i intre preoti. Aceastg, lupta dura numai cate-va

CIOCOII VECUI I NOIJI

o.oo.

minute, dui fanariotul slabit moralicete i fiziceite

din cauza moliciunei i a banturilor ce-i lodes sar
bea vibleana Duduca, nu putts sa reziste mult timp
unei teribile crize morale el dar ridia ochii care
cer i zise Dumnezetile! mai pedepsit de ajuns
pentru. Ocatele mele, nu m Irish nerAzbunat !
Apoi csazit jos fara, nesimtire de uncle nu se ridia
de At ca sa duce, Inainte o viata mizerabilii. El
erh lovit de dambla si Ii piet-duse mintile.
putin In urma acestei scene, PAturica i Duduca traversau ulita Wiltaretului, ca sit
se duet,
acas la dan,ii, unde Si as,teptii, cina, oi celelalte
resent nuntiale.
OAPITOLUL XXVIII

Blestemul parintese.
Scena petrecutrt, n biserica Lucaciproduse un
mare zgomot In societate. Cat-va timp nu se vorbi
de cal de inebunirea Postelnicului Andronache,
i mai cu seamy de marturisirea lui prin care declarh pe Paturica, ca autor al
tuturor nenorocirilor sale. Este Insri un proverb romanesc care zice
Timpul face i desface. Societatile umane, acest
amalgam compus din fimte bune i rele, Intelepte
si nebune, pline de curiozitate i impasibile. bizare

i nritange, de multe on se alarmeaza de fuga

unui principe, de chderea unui popor In sclavie,
sau de falimentul unui bancher.
In asemenea cazuri, multimea se adunA In grupe

ooo

NICULAE FILIMON

pe ulite i in locurile publice, rationeaza asupra evenimentului, vorbete cu zgomot,

dpelama i se Infuriaza. Jurnalitii fac articoli fulgeratori i plini de
semnuL mirarii i al intrebarii, prin care se silesc a
des faptului o importanta de o mie de on mai mare
de cat are el in realitate dar pe data ce trece timpul
cerut pentru satisfacerea curiozitatii publice o tacere
mormantala se raspandete asupra faptului principele cazut ramane cu oasele
sdrobite de ciidere, po-

porul sclav geme cu lantul de brate, iar creditorii

faptului fraudulos se multumesc cu zece la suta din
capete, fares ca societatea sa, se turbure cat de putin. Tata, ce este societatea
In vanitatea ei, de aceia
Paturica, ca om intelept ce era, lases lumea sii vorbeasca ce-i va placeit, i cat
Si va placea, iar el ii
regula casa i interesele lui cat putit mai bine.

Starea lui se compunea din trei mosii, doua vii

i o casa, pe una din cele mai frumoase ulite ale
Bucuretilor. Daces el sar fi gandit mai. bine la nestatornicia i tiealosia
lucrurilor omeneti, negreit

ca sar fi oprit aci, si ar fi petrecut o viata dulce

i linitita dar el era, ambitios i ambitiunea nu
are margini. De ce folos ar fi fost avutia pentru
dansul, daces i-ar fi lipsit acea pozitiune sociala,
care, ar fi putut sa-i deschiza, uile boierilor celor
maxi, i sa-o fad, egal cu danii? Tata, ideile ce
preocupau pe Paturica, in. primele zile ale emanciparei sale din clasa vatafilor de
curte.
In timpul ace la sosl i cartea vizirului Dervi Meh-

met, prin care faced, cunoscut boierilor i poporului

CLOCoI VECIII I NOUo

roman, ca Alexandru
Tarei Roman oti.

ooo

uiu sa numit Domn al

Phturich, voind sa profile cue acest eveniment, mai

intai se informh despre starea lucrurilor i duph, ce

afla numele tuturor persoanelor ce inconjurau pe

noul domnitor, Incepu a se duce des pe la curte
i prin lingu iri pline de baseth, dobandi cu Incetul favoarea tuturor. Casa lui
devenise un loc public uncle se adunau toti parazitii Bucuretilor, caci

din nenorocire aceasth leprh a societhtii exista si

pe aturrci, cu deosebire ca, parazitii din zilele
noastre sunt favoriti i pui in slujbe.
Fan ari oti i veniti din Tarigrad cu Alecu Vbcoo, utu
gaseau In aceasta cash un tezaur de toate cele mai
inchntraoare plhceri. Vutcele si cafelele cele mai bone,

ciubucele i narghilelile cele umplute cu parfumatul

tutun al. Siriei, jocurile la noroc cele mai despuietoare i femeile cele cu ochii
mai fermechtori de cat
ai Vasiliscului toate aceste puternice baterii de coruptiune, erau adunate in casa
lui Phturica. In fine
on -tine intra In acest palat fermechtoresc, eea In
cantat de plhcerile ce gusty inteinsul, iar mai cu

seamy de buna prjmire i de ingrijirea cu care

era tratat de gentila i mult iscusita fanariota.
Phturich tia tot ce se petrecea In casa sa, dar
in loc sa se detepte intrinsul simtimantul de onoare, din contra, el se bucura cand
vedea pe fanarioti oftand i fhcand ochi dulci femeei sale.
Aceste infamii oo fhcura sa fie foarte bine primit

la curte, iar mai in urma ii procurarh rangul de

mare Stolnic si functiunea isprAvniciei de strAini,

ooo

NIOUL.AC FILIMON

care-o puss in relatiune cu consului rusesc .,,,i au,-triacesc, douiti mine noui de
exploatat.

Intro zi, el dadea masa mare protectorilor i

noilor sh o prieteni. Toate dispozitiunile se luasera ca

sa multumeasca, cu deshvarire pe oaspeti. Cornul

abondentei coprindea mai putine bunhati .mn coinparatiune cu cele ce se vedeau pe
masa parvenitului. As clod s descriu numhrul oaspetilor,Impreuna
crt calitotile morale i fizice ale fiecaruia In parte,
filar asta se atinge de epopee, i mi-e frica sa nu
ma tranteasca Pegas. Ma marginesc dar numai In
povestirea unui incident, care turburh acest osiAt

maret, i umill foarte mult mandria lui Nturica.

Pe cT-Ind multimea fanariatilor manca, i be in
onoarea lui Phturica, un sgomot de trAsuriti se auzi
In ulith. Acest zgomot veneer dela o carucioara, de
tara faiii, coveltir neacoperita. Ea era trasa de doi

cai slabi ca nite iezme, i condui de un baiat

imbracat taranete, In launtru era aternut fan peste

care era push o scoarth covor rosie cu vargi, pe

care edea un boerana de proVincie, Imbracat cu
anteriu de dimie verde, cu caravAni nhdragi de
panzo alba de casa, cu tarlici si iminei ro.ii In picioare, cu libadea de aba albA
Impodobith cu gi-iitan negru, i cu un cauc ascutit Indesat pe cap.
Daca cineva ar fi calculat viirsta acestui boier
de tara duper peril sai cei albi ca zapada, negreit
ca i-ar fi dat dela apte-zeci pani la apte-zeci i
cinci de ani, i nu ar fi greit judecat.insh dupa
falnica tiller a lrpului i dupa frrigezimea fetei

oooooo VECHI

SOLE

ooo

ochii cei plini de inteligenta i mandrie,

o-ar fi luat drept matur, dar nu brttran.
sale

Cum ajunse caruta in dreptul caselor lui PAturica,

boieranaul zise vizitiului Oprete Stane. CAruta

Incetg, de a mai m?t, iar boierul se dete jos intrA

fn curte, i de aci in sala de jos a caselor.

Privirea lnli se opri mai Intai asupra multimei .de
arnsauti i de feciori ce intrau i esau, tina,nd in maigi

farfurii pline de cele mai gustoase bucate dupa

aceia observrt celelalte amanunte ale casei ,i riimase ui mit de luxul i bogatia ce
coprindehinteinsele.
Oare nu ma, voi fi amagit ! cugeta el. in sine, asta
este casa, de boier, de.protipendada, la saltanat domnese. i ca sri, se
incredinteze data nu era, un vis

ceea ce vedeh, opri pe un arnriut, i-i zise

Ia spune-mi, dragul met. ce boier sade in
casa aceasta ?
Arnautul, ltand pe bietul batran drept ceretor,
li zise cu ironic
SA, vii SambAta, mos,icule, ca astAzi nu face

boierul milostenii.
Ia lastt milosteniile la o parte, i rrtspunde-mi
la ce to -am intrebat, zise boierasul cu un glas aspru,
ce indica, supararea ce-i pricinuise umilitoarele expresiuni ale arnhutului.
De ce nu, data voieti. Aici locuete marele
Stolnic Dinu Paturica Hale, Ispravnic de stfaini.
Dar saraiurile acestea i cele ce se coprind
intrinsele, sunt toate ale lui ?
Da. ale dumnealni.
Apoi dacrt este aa, spune-i cam venit sit-o

vad, ca sunt multi ani de and nu o-am vAzut.

ooo

NoCULA E o,oo,IMON

i tine

sh-i

zic ca eti ?

Spune-i ca sunt tatal dumisale, i ma. numesc

Treti Logofht Ghinea Paturich of Bucov sud aac.
Arnautul privi pe batran cu mai multh bhgare de

searna, dar saracia ce se vedea Intiphrith pe vesmintele cu care era Imbracat fl

opri de a anunta
mandrului sau stapan un tata atat de urn ilititrentaros

Batranul simti aceasta, i infuriindu-se de nebagarea in seama cu care oo priveh

arnautul, zise
Asculth,

mojicule, du-te numai de cat de

spline stapanului tau A am venit s-o vad, sau

arata -rni odaia In care se aflh, shintru eu da dreptul. Osti daci ! fugi daci !.
Aceste cuvinte ale batranului, fiind pronuntate cu
voce tare, phtrunsera pana la auzul lui Paturica, ca-

rele intelegand dupa accent ca persoana ce Intreba de dhnsul era, tatal sau, ieo in
sala, i ordonh
arnautului sa -o goneasco.
Dar bine cocoane Dinule, cum pot cuteza eu

sa dau afara pe un om care se numete parinte

al dumitale ? raspunse arnautul confusiat.
Da fiule, sunt bitranul tau tata. Nu ma cunoti ?
Auzi acolo obraznicie un ceretor de ulita, sa.
se numeasca tata al meu ! dati-o afarhpe branci, au-
zifati voi ? Eu nu am tata. Apoi se retrase Yn camera ca sa nu turbure petrecerea
amicilor
Batranul auzind pe fiul sau pronuntand aceste omoratoare cuvinte, ii perdit mintile
fata lui deveni
teribira, i amenintatoare ca a unei fiare salbatice,

care voete a sfaia pe cel ce a ranito.

CIOCOII VECHI itlI NOUI

ooo

In paroxismul dar al furiei sale, se repezI In camera ospatului i puindu-se fates

In fates cu ingratul
sau fiu, zise Ce nu ma cunoti, fiule? Acest trap
uscat de batranete i de saracie nu este el care ti-a

dat viata? Aceste maini sbarcite de munca, nu

sunt oare ele care te-au mangaiat In copilaria ta, i
ti-au pus In mama, condeiul cu care te-ai procop-

sit i ai catigat aceste bogatii ? Nu te gandeti

nenorocitule ca savareti un pacat osandit de legile firei i de obiceiurile
politiceti ? Iuda a vandut

pe Invatatorul sau, dar nu sa lepadat de tatal sau!

Raul cel mare i inconjurat de verdeata, ta,gaduete
el oare umilitul izvor din care TO are Inceputul ?
Inca data, te rog fiule, vino In bratele mele s te
sarut, i sati dau binecuvantarea mea cea de pe
urma, caci sunt batran i poate sa, mor fara sa te
mai va,d!.

Paturica care nu vedea in acele momente cleat

umilirea sa In fata celor mai de fruute boieri ai
Domniei, poranci de-al doilea i cu. mai multa asprime ca s-o scoata, afara din
casa.
liatranul vazandatata Impetrire de inima zise cu
un aer profetic Dumnezeu care cunoate i vede
toate, sa nu-ti ajute, fiu blestemat ce eti ! El care
te-a Inaltat iatat de mult te va pogori mult mai jos
decat unde te aflai. Aceste bogatii catigate prin
nelegiuiri, ti le varisipi, cum risipete vantulpraful
de pe arie. Cum ma goneti to pe mine, sa te
goneasca Ingerul Domntilui In toata viata s nu

aibi prieteni In nenorocire, sa, umbli din casa In

casa cerind paine ca sati astamperi foamea i o
Clocou vechi so nom

ooo

NICULAB FILIMON

treanta, ca sa-ti acoperi goliciunea sa lingueti

toate tarafurile, i toti sai bata joc de tine. In chinurile boalei tale, sa nu aibi
pe nimeni care sa to
mangaie, i In vedeniile tale sa-ti stew Inainte
toate fara de legile tale. Amin. Fie, fie L.
Dupa ce batranul rosti acest teribil blestem,
puse mainele la ochi i eo din casa fiului sau cu.
repeziciune iar Paturica Ii continua ospatul fara,
sa, se turbure cat de putin de amarele imprecatiuni
ale parintelui sgu.
El se ocupa de voile sale cunotinte i de fo-

losul ce putea sa traga dintrInsele dar tocmai

pe cand se ridick cu ambitiunea Ana la cele mai
Inalte demnitati ale tarei, un nor politic veni sa,
Intunece putin soarele sperantelor sale.
Inca din anul oooo, Nicolae Scufu, grec din oraul Arta In Peloponez i Riga
Palamide, formasera o societate cu scop de a pregati pe Greci
pentru liberarea patriei lor. Aceasta societate Ii
avea corespondentii i comitetele for In Odesa,
Kiina.u, Galati i Bucureti o.

Membrii comitetului din Bucureti cunoscand Insemnatele servicii ce ar fi putut s

aduca Alecu Vocla
utu reVolutiunei Greceti, Ii propusera sa intre i el

In societate, dar utu refuzA. Prin aceasta conduita

neateptata a principelui, secretul societatei putea
sa fie descoperit, i sar fi pus In pericol vial a celor
mai Insemnati barbati ai micarei. Mijlocul dar
o Vezi istoria principatelor dunlrene de Palauzoff oi istoria revoIntinnei grecesti
de Joan Filimon

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

eel mai, propriu, spre a evith aceasta nenorocire,

fu inveninarea lui Voda utu, la oo Ianuarie oooo
prin doctorul Cristali, medicul sail particular.
Acest eveniment de i contrarih oare-cum planurile ambitioase ale lui Paturica, dar
el In loc
sa dispere, atepta cu sange rece prefacerea ce
puteau sa, is lucrurile i fiindca nu puteh sa prevaza, cele ce erau sa se
tntample, lingueh pe toti
faira exceptie ca sai faca popularitate.
Revolutia lui Tudor Vladimirescu, ce isbucni a
doua zi dupa moartea lui u u, parea venita intradms ca s deh ocaziune lui Paturica
a arata lumei
duplicitatea i laitatea cacterului sail. El se gandi
foarte mult asupra acestei micari, iar mai cu seams

asupra folOaselor, ce ar fi putut trap dinteinsa.

Astfel dar, pe cat timp revolutiunea se compunea
din Tudor Vladimirescu, Macedonschi o cativa panduri, el tines, de partidul
boierilor, i calomaih im-

preuna cu danii pe acei bravi care ii pericolau

viata spre a da tarei drepturile ei cele vechi iar
dupa ce revolutiunea triumfa i sill pe boieri a o
recunoate i a-i jura credinta, atunci Phturich devenl cel mai fierbinte apArator al
ei i o exploata
cat putii mai bine dar intrarea lui Ipsilante in Cara

i proclamatiunea lui cea mareata facii pe ciocoi

sai schimbe politica. Ipsilante In Cara!,.. zise cio-

coiul in sine un fecior de domn cu o multime de

viteji dupa dansul i ajutat de Muscali ! Asta e o minunata, tntamplare, i cauta sa,
ma folosesc de dansa.

O s ma scriu intre mavrofori !... Dar bine, ce vor

zice athti prieteni ai mei ce se afla intrati in oti-

ooo

NIUULAR FILIMON

rea lui ? E ! i cemi pasa, mie de danii ? Ei bunt

nite calici sari sau sculat cu razmirita impotriva
imparatiei, ca maine vin turcii i-i risipesc ca pe
puii de potarniche in vreme ce Ipsilante de i eqte
i el apostat, dar este sprijinit de prea puternica
imparatie a Rusiei. o izbanda sa faca numai i pare
ca-o vaz Domn in tares i rasplatind cu garantomie
pe toti care o-au ajutat. Ma voiu duce dar la dansul
i voi parAsi pe aceti calici ce canta toatA ziva
Al ! sabia lui Traian inteo many de roman i le
chiorae matele de foame.
Dupes ce ciocoiul se impaca cu contiinta sa in
privinta laitatei ce voia sa comita, i dupa ce ii
Mai toate dresurile cu unul dintre consuli, porunci
sa inhame armasarii la butch i se duse la Colintina ca sa se prezinte inaintea lui
Ipsilante.
Trecusera doua ore de cand el atepta randul de
a intra la printul, dar acest timp nu-o pierdn in clam,
caci lega relatiuni de prieteug cucapitan Iordache,
Constantin Duca i Vasild Caravia.
In momentul inso, cand el oferea acelor talha-n de
drumuri ziafeturile cele mai delicioase ca sa dobandeasca favoarea lor.i printeinsa
pe a lui Ipsilante,
ua camerei de audienta se deschise, i ieo secre-

tarul principelui, carele facia semn lui Paturica sa

intre in launtru.
Ciocoiul oi scoase cizmele cele de saftian roii i
ramaind numai cu. meii, ii puce o pereche de pa-

puci galbeni de Tarigrad, iii stranse giubeaua la

piept i intra In camera lui Ipsilante, unde dupa ce
Mai cate-va complimente pline de linguire, vol sa

OIOCOLI VECIII oo NOUI

ooo

sorute haina principelui, dar fiind-ca principele refuza cu delicate acest act
injositor, ciocoiul sarutti ciucurii patului pe care sedea Fanariotul.
Savarindu-se aceasta ceremonie, Paturica se trace
-putin dandarate i luand o pozitiune umilitoare zise
SA traesti Maria ta intru multi si fericiti ani!
Eu sunt stolnicul Dinu Paturica Hale, ispravnic de

straini, i am venit sa ma tnchin Mariei tale ca

o sluga plecata ce sunt, i sa primesc stralucitele
porunci ce to vei milostivi ami da.
Fanariotul fiind informat foarte bine despre Paturica, se uita drept In ochii lui,
i dupa cei
termina observatiunile sale fizionomice, zise cu
-un zambet rece si ironic
Am auzit,, arhon Stolnice, ca eti om de-

tept si cu pricepere in treburile tarei.

Laude Maria ta fac i eu ce pot ca un om
mic ce sunt.
Am mad auzit cadar asta nu e treaba mea

se zice iarasi prin lume ca fiind Same la Hatmanie, sar fi pierdut o piatra verde
de mare
pret... Dar nici asta nu ma privete.
Nu crede Maria ta! astea sunt defaimari ce
yin din pizma, caci am prea multi vrajmasi.
Ai dreptate arhon Stolnice, tot ce e Mare
e pizmuit. Dar sa lasam la o parte toate acestea,
si sa vorbim ceva despre interesele noastre. Te
rog citete acest rava, i de o data ii dete o biicatii de hartie stransa In forma de
rAvas.
Patnrica privi ravaul i recunoscit forma de
scriere a unuia dintre consulii puterilor straine.

ooo

NICOLAE FlUMON

Citete-o arhon Stolnice, nu te sfil, zise Ipsilante vazAnd pe ciocoi Incurcat.

Paturica, deschise de-al doilea ravaul i titi

frazele acestea
Ilustre Principe !

oCunoscand greutatea misiunei ceaveti a implini,

ere ca va aduc un mare serviciurecomandAndu-va.
ope stolnicul Dinu Paturica care prin iscusinta i cu-

nostintele ce are despre trebile tarei, va poate aejuth, In multe Imprejurari. El

trebue sa, vie astarzi
maine la Inaltimea Voastra, caci o-am vestit prin
osebit bilet din partemi. Informatiunile ce ti-am
dat In trecutele zile despre acest boier, suet destul
ode precise, ramane la Inaltimea voastra sa, profitati de marele lui talente.
Sunt al In
N.

Acest rava raspandi multi lumina asupra neintelesei pozitiuni In care pusese
Ipsilant pe Paturica, prin mucatoarele lui cuvinte. Ciocoiul tritelesese imensele
foloase ce putea, sa, traga, servind

interesele capului eteriei greceti. Stranse dar ravaul i-o dete cu mult respect In
mama printului,
carele dupes ce Yl rupse In mici bucAi zise
Ei bine arhon Stolnice, eu am sa,ti Impa,rtaesc o -Lain care poate sa te ridice la
marire
i bogatie, daces ma vei sluji cu credinta, dar care
negreit te va pierde data ma vei tnela, sau ma.
vei vinde ai auzit ?

CIOCOJI VECHI fp NOUI

ooo

Spune-mi, Maria ta, ce am de facut i raspunz cu capul ca nu vei fi nici Inelat nici
va,ndut.
Asculta arhon Stolnice. Cunoti pe Domnul Tudor ?

II cunosc Maria ta.

Il cunos,ti bine ?

Foarte bine, Maria ta.

Spune-mi dar, de fel de om este ?
Este viteaz i drept, Maria ta.
Astea sunt darurile ce poate avea en voiu
s aflu cusururile lui.
Are i cusururi.
Care sunt acele cusururi, spunemi ?
Este mandru i furios la manie.
Astea mi plac dar ia spunemi, iubete banii?

Nici de cum Maria ta.

Dar muerile ?

Nici pe ansele.
La aceste cuvinte, prin care Paturica fara voia sa
facea panegiricul omului pe care voia s-o vanzo, Ipsilant ramase uimit. Viteaz?
zise fanariotul ill sine
drept ! ne-iubitor de bani i de femei ! Tata calitati
care poate sa faca, dinteinsul un Caton, un Brutus.

Prin vitejie el isi va face un nume mare in toata,

Cara ! Prin dreptate va dobandi iubirea norodului el
dar va fi mare i puternic! iar eu voiu fi mic ! Eu
Alexandru Ipsilant, fiu de principe i general de brigadg, eu care am stat cu capul
ridicat inaintea lui

Napoleon eu care nu am tremurat In faia mortii,

ce venea, asuprami din milioane de guri de foc, sa,
mil vaz suit a plech capul inaintea lui Tudor? Astai

ooo

NoCULAE FILIMON

cu neputinta! Ce voi face dar? Voi porni numai decat la Cotroceni, ca so zmulg din
pieptul i inima

protivnicului meu acele virtuti care asta-zi chiar

II. fac mai iubit i mai respectat de cat mine !...
Dar bine, eu am jurat sa ma lupt contra necredincioilor, iar nu sa vars sangele
cretinilor !...
Dupo, ce trecura aceste ganduri sinistre, ce sfaliau

fara mild pe fanariot, o linite se raspandi pe fata

lui, i un zambet uurel se arata pe buzele sale.
Paturico care examinase cu multa luare aminte
fata fanariotului, tia acum ca i dansul care erau
pasiunile ce-i sfaiau inima, cu toate acestea el sta,
in picioare nemicat tinand intro mana ilicul i
cu cealalta giubeaua stransa la piept, fara sa lase

a se vedea pe fata sa de cat nepasarea i nevinovatia reproduse cu cea mai mare

fineta.
Ei bine, arhon Stolnice, exclamo fanariotul,
irm spuneai ca Domnul Tudor este cam furios ?
Ba furios cum se cade, el socotete pe un

om ca pe un pui de vrabie.
Ce spui, arhon Stolnice, sa fie care adevarat ceea ce zici ?
Chiar eri a spanzurat pe unul din cei mai
de frunte viteji, numai i numai pentru ca sa
dus cu vre-o cati-va neferi i au spart o carciuma
din Dealul Spirii.
i o-a omorit, ai ?

Ca puil pui de gaina, Maria ta.

Ei bine, cc zice otirea lui despre aceasta ?
Nemultumirea se vede zugravito pe toate fetele,

dar nu cuteaza nimeni sa-i faca bagari de seama.

Coooooo VECHI ai NOUI

ooo

De ce ?

Fiind-ca se pomenete Cu gazii lui eiti ca

din pamant i totul se ispravete intro clips.
Ipsilant se puse iarai pe ganduri. De asta data
insa fata lui era acoperita, de o veselie sinistra
el se scula de pe pat i netezinduli cat-va mustatile, zise lui Paturica,
Asculta arhon Stolnice, dar baga de seama
la ceea ce am sa-ti spui, caci daci atarra fericirea Si nenorociea ta.
Ascult, Maria ta.
Doua sabii pot sa intre Intr. teaca ?,
Nu, Maria ta.
Dar o tara poate fi staparnta de doi Domni
de -odata ?

Nici asta nu se poate, Maria ta.

Ei bine! tara romaneasca are astazi doi Domni
sau eel puffin doi petitori de domnie maul este
Tudor i celalalt suet eu. oooa intelegi ?

Te inteleg, Maria ta.

cUnul dar dintre doi trebue sa piara, i acel
unu este Tudor, Maria ta ?
El Insui, i aceasta o cer dela tine. Ravaul
consulului zice carat ca eti eel mai intreprinzator
i mai indemanatec dintre boieri fa-mi dar aceasta,

slujba i to voiu face eel mai bogat dintre toti.

Grata la porunca, Maria ta, dar nar fi ram
sa-mi arati i mijioacele prin care sa, pot savaxI
aceasta mare fapta.
Mijloacele zici?... Dar to tusuti mi-ai spus ca
el este mandru i nesocotit la manie. Stranaoul

ooo

NICULAE FILIMON

nostru Adam a pierdut raiul numai pentru nerabdare de ce dar el sa nu-i piarza,
capul, cand are
doua, din cusururile cele mai de capetenie ?
Te inteleg, Maria ta.
Du-te dar In lagarul lui, i indeamna pe unii
din ostai la nesupunere, iar pe altii la jafuri i sil-nicii apoi fa ca sa, le afle
Tudor pe toate acestea
i fii sigur ca cu Cat spanzuratorile se vor inmutto
in lagarul lui, cu atat not vom izbutl mai bine. Cunoti

puterea mea, tii -ca sunt ocrotit cle marea imparatie lucreaza pentru mine i
norocirea ta e facuta.
SA, traieti, Maria ta, exclama Paturica facand

o temenea pana, la parnant, dar as vrea sa tin

i en plecatul Mariei tale rob, cu ce o sa ma aleg
din toate acestea ? Maria ta eti luminat i cu
praxis i tii mai bine de cat mine prin cate primejdii am sa, tree eu, nemernicul,
ca sa savaresc
poruncile Marli tale.
Ipsilant se gando putin, apoi Ina papa in mama,
Si scrise pe o coala, de hartie cuvintele acestea

Eu Alexandru Ipsilant, principe de natere i

general de ga,rda al nebiruitei otiri ruseti, ma
lindatorez a rasplati pe boierlil roman Stolnicul
Dinu Paturica pentru slujbele savarite de dansul
eteriei elineti, numindu-o de o cam data isprav-

nic peste doua judete din cele ce se all, acum

lin stapanirea mea iar data milostivul Dumnezeu
imi ye, ajuth sa stapanesc Cara intreaga, oo voiu
dace caimacam al Craiovei.
o A. IpsrLANTo.

ooooooo VECHI HI Nooo

ooo

Tine hartia aceasta i silete-te cat vei putea

sa implineti poruncile mele iar cand lucrul va fi
savarit, vino cu dansa sati iei ra.splatirea.
Paturica, saruta myna fanariotului i se retrase.

CAPITOLUL XXIX
Un suflet nobil

La extremitatea despre miaza-noapte a mahalalei Otetarilor, era pe timpii lui

Caragea o ulita
Infundata, stramta i neincetat plina de noroi. In
acea ulita se aflau mai multe casute invelite cu.
trestie, Sn care locuiau numai sacagii i carutai.
In mijlocul acestor bordeie mizerabile era o cask
care prin arhitectura ei de ordin otoman i prin mica gradina compusa din arbori
roditori i Ron, atragea foarte mult bagarea de searna, a trecatorilor.
Curtea acestei case era, ingradita, cu uluci de ste-

jar ascutite la varf i foarte Snake, iar In partea

despre fatada ulitei, avea parmaclacuri cioplite i
aezate cu mare gust. In mijlocul Ingradirei era, o
poarta cu doug, canaturi, invelita cu streaina de
uluci maruntele, ca sa o apere de stricaciunea ploi-

lor. In varful acelui inveli erau doi capriori in

forma de sceptru, avand fie-care la extremitatea
de sus un coco lucrat in lemn foarte gros, iar pe
fatada stalpilor erau sculptati doi erpi tinand cite

un mar In gura.
Casa era, de zid, cu un singur etaj i Impartita

ooo

NIUULAE FILIMON

ai un pridvor. Invelitoarea ei era

de olane, ear la cele doua puncture unde se unesc

In dour, camere

doliile. avea cite o bkica de pAmant smaltuita

cu varful In forma de pasare.
Ua principals ce conducea InAuntrul casei era,

compusg din mai multe bucati de lemn lustruite

cu randeaua -i legate de captuala principal prin
cuie de fier alb cu capetele rotunde Si lustruite.
Lang pridvor era o grading formats din cate-va vice legate In forma, de bolts, un
corcodu, doi
zarzari i cati-va persici, printre care erau cate-va
brazde despArtite Intre dansele de bucAti mici de
caramizi foarte frumos aezate. Aceste brazde erau
pline de garoafe salbatice, ochiul boului, lemnul dom-nului i limbs mieluplului o
ear pe langa, Ingradi-

rea de trestie a micei gradini i pe prispa caselor

erau aezate o multime de oale cu maghirani, indrusaimi i alte flori scumpe de pe
atunci. In unul
din colturile curtei era un put cu roata langa care
se formase un lac de apa ce servea de scaldatoare
cator-va rate romaneti i leeti.
Interiorul caselor era ast-fel aranjat una din
cele doll camere servea drept camara, pentru conservarea proviziunilor, ear cea de
a doua, destinata,
pentru locuinta, era pardosita pavatA cu cAramizi
vopsite cu vopsea roie i avea doua, paturi turceti
acoperite cu saltele, perne i macaturi de cit. Aproape de forestre era o masa de
brad acoperita cu o panza
o Name de flori ce se cultivau de atuneL o chiar arum pral gradinele mesertador.

CIOCOII VECHI Si NOUI

ooo

alba cu marginile de borangic galben. pe care erau

puse sate -va cărți una peste alta, hartie de scris si
o pereche calimari de alama, iar sub aceasta masa
se vedea un iglic invelit In hartie groasa, o pereche
cisme turcegti de saftian rogu si o strachina, cu oua.
Pe peretele despre rasarit erau doua, icoane age-

zate pe o bucata de stofa. Langa dansele se afla

o sticluta cu aghiazma, un manunchiu, buchet de
busuioc uscat gi cate-va spice de grau iar in fata
acestor obiecte de devotiune, era spanzurata o candela ce ardea neincetat dand o
lumina slaba gi melancolica. Tavanul acestei camere era, de grinzi gi
uluci- de stejar frumos lucrate. Langa un alt perete
gi cam aproape de tavan, era o culme pe care ste
teau atarnate un anteriu, o giubea blanita, nigteciaegiri de gal rog gi cate-vv,.
rochii. Osebit de aceste-

mobile ce indicaram, mai era In aceasta camera

o lad, de Bragov, cate-va ulcioare cu apa de baut
gi o so,ba oarba, dasupra careia era, pusa o tava cu
tacamul dulcetii gi al cafelei iar in firidele de josse vedeau sate -va gherne de
land, -i o donicioara
cu fuse.
In unul din cele doua paturi zacea un orn ca de

patru-zeci si cinci de ani, dar care dupa sbarciturile fetei gi perii capului cei
carunfi, semana sa, fie
de o etate mult mai inaintata. Acest nenorocit a-

yea capul rezemat de o perna, si Area adancit

intrun somn foarte greu.
Laugh pat gedea o femeie batrana, care se Indeletnicia facand coltigori gi bibiluri
de matase la,

ooo

NICOLAE FILIMON

pieptii i manecile unei canaai, atintind din cand

In cand ochii asupra suferindului.

Era pe la doug, ore din noapte. Tristul cadru

ce puseram Inaintea lectorilor notri, fiind luminat
numai de palida lumina a candelei, devenea mult
mai atingator i mai interesant. In momentul Ins
cand batrana se silea sg, alimenteze slaba lumina
a candelei ca sg, poata lucra mai cu spor, se auzi

cate-va lovituri in poarta curtii. Batrana se duse

sa deschiza, i dupg cate-va momente se Intoarse
cu un june frumos, bine Imbracat i cu ochii plini
de o bun.gtate Ingereasca.
Doarnie ? zise strainul, adresg,ndu-se care bg,trana.
Abia dete Dumnezeu de adormi, cg, na In-

chis ochii de trei nopti.

Din ce pricing ?
Apoi de, mama, tiu i eu ?
i ce a fgcut in acel timp de nedormire ?
Ce face totdauna se posomorkte, striga,
Ii rupe hainele dupg, dansul, apoi pare a se linitete, dar de-odata sare trenaurand
i Imi zice Ascunde-ma ! scapa-ma de aceti ticaloi, ce voiesc sa
ma omoare !

i de tine se teme el ? Ce i se nalucete ?

o mie de bazagonii, mama, dar aceia ce-o
face sg, se Infurieze i mai mult, este aducerea

aminte despre un vataf de curte i o tiitoare a sa,

cari i-au mancat averea i o-au lasat pe drumuri.
Ai dorl sa tiu, buna mea batrana, data vine cine-va sa-o vazii, sau sa-o ajute cu
ceva.

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

Nimeni, boierule.

Dar bine cine-i platete chiria ,casei, man.carea, cautarea i celelalte ?

Toate acestea le-am Intampinat singura, pana

la un timp, dar tocmai cand sfarisem de cheltuiala i ma duceam In targ ca sa-mi

vand maloteaua, un boier Cantu ca dumneata, ma lua la
catare, apoi apropiindu-se de mine, imi zise
Nu cumva eti dumneata baba Iana spitalasi oaica ?

Eu sunt boierule, Ii raspunsei.

In ce mahala locuieti ?
In Otetari.
In ulita infundata, nu este aa ?
Intocmai precum zici, boierule.
Vino dar duper mine, zise el. Eu fl urmai

pana la o bola de lipscanie, unde intrand fmpreuna cu mine, zise stapanului boltei
DA acestei femei lei una suta, i sa urmezi ast-fel pe fie-care
luna pang, la o alter porunca a meal. Apoi apropiindu-se de mine, Imi zise Incet
SA-o cacti bine pe
bolnavul ce-o ai In cask caci o sa viu cate data sa-o
vaz. Sfarind aoeste cuvinte, ieo repede din bolter i se facia. nevazut....
Cunoti pe acel june boier ?
Nu-o cunosc, caci nam avut timp sa-o privesc bine In fata dar on cum va fi,
Dumnezeu
sa-i dea bine i s-o noroceasca, caci de ..nu veneer
el In ajutorul sarmanului bolnav, numai Dumne-

zeu tie ce sar fi intamplat.

ooo

NICULAE FILIMON

Dar bine bolnavul era odata bogat, ce sa,

facut starea lui ?
Am cercetat mama, i am aflat Ca i-a vanduto datornicii la Cochii vechi, i o-a lasat
numai
cu hainele de pe dansul.
Dar casa lui acea casa imbelugata?..

Tot sa vandut.
i tine an fost acei nelegiuiti care au cutezat
s lase pe drumuri pe un om cu mintile ratacitei strain in aceasta Cara ?
Apoi de mama, mai tiu i eu ?... Lumea
vorbete multe.

Si ce zice lumea ?

Zice ca el a avut o tiitoare, i ca, ea sa unit cu. -vataful Ili de curte, i i-au
mancat toata
averea.
Ticaloii i nemernicii !... Dar am auzit vorbindu-se i despre un bogasier...
lipscan... ceva
cam aa.
II cunosc i pe acel ticalos, e bun de pus in teapa.
Da de ce ?
Fiind-ca ma lasat pe drumuri. Stransesern i

eu in tinerete cite -va paralute ca sa am la batranete, tii povestea vorbii q bani

albi de zile negre,
i el mi i-a mancat, manta -l-ar cotofenele.

Si cum ti i-a mancat, is spunemi ?

A facut moflusluc mincinos i ma lasat pedrumuri, nu o-ar mai lash de la inima.
Dar bine nai dat jalba la stapanire ?
Ba am dat, da-l-ar prin targ cu nasul taiat.
i. ce ai ales ?
Mai nimic mama ! din cloud miioare de lei,-

CIOCOO N oCIII o NOW

ooo

mam ales numai cu doua sate, din care mi-a oprit i haVaetul judecatii.
Ia spune-mi, cum Il chiamri pe acel hot de
treang?
Costea.

o fi Costea chiorul, bogasierul ?

El este mama.
Tanarul cazii. Intro adanca, Intristare, apoi dupa
ce arunca o privire asupra bolnavului, zise in sine
Unul zace In pat lipsit de minte Si sarac, celalalt
mofluz, mincinos i gata a merge la ocnh pe toatri,

viata, numai cel de-al treilea, i eel mai rau din

toti, se bucura Inca, de roadele nelegiuirilor sale
putin Insa, i voiu auzi .oi de iaumele lui!
Pe cand strainul se afla absorbit In aceste triste
gandiri, bolnavul Incepil a. tipa i a gesticula din
maini, strigand cu glas rrIguit i tremurator

Lo,-

sati-ma nelegiuitilor! Nu va e de ajuns ca, mati

saracit? Voiti acum sAini luati i, viata?, Apoi
deschizand ochii Oi InflAcarati de mane, Incepa a
lovl cu pumnii poretii casei, crezand co, lovete
acele umbre imaginare iar dupa, accea Inceph a
strigh Luati de langa, mine aceasta muiere destfranatri, crici privrile ei ma
Inghiata! Nu vedeti
voi eh ea voete sa, ma sugrume cu prefacutele ei
Imbei tiari ?

Linitete-te boierule, zise strainul sarind de

pe scaun Si alergand catre bolnav ca sa-i dea ajutorul necesar In acele teribile
momente.
Dati-mi un pahar de apes sa-mi racoresc pieptul,
N Filtinon.

Clocoll N CCIII. oo oooo

IS

ooo

NICULAE FILIMON

zise nenorocitul bolnav cu vocea mai de tot stinsil,

si zdrobita de oboseala agoniei.

Apa cea rece cu care fu adApat si stropit bolnavul, produse un mare efect. El
deschise ochii
id atinti asupra facatorului sau de bine, apoi lasand sA curga dintrInii doua
iroaie de lacrimi,
zise cu glas linitit dar ontrerupt de suspine
Tu aici !... Tu la capul meu! Dar aceasta este
locul lui Dinu pe care o-am procopsit iar nu al tau
pe care to -am izgonit fara mila din curtea mea!

Tanarul lua cu transport mana suferindului si

udand-o cu lacrimi i sarutari. zise
Am volt stapane sa to scap din mana acelor
talhari, dar Dumnezeu nu mi-a ajutat.
Tar eu ticalosul drept multumire pentru binele
ce voiai sa -mi faci, to -am scos cu urgi e din curtea mea.

-Cat tinit aceasta scena atingatoare, bAtrana stete

In picioare privind cubagare de seamy trasurile fetei

i glasul strainului, apoi se apropie de patul bolnavuiui i ii zise cu o privire

plina de uimire
Stapane ! Acest june atat de milostiv i cu
inima hula, este boierul eel necunoscut, care de
atata temp ne da mijloace de vietuire bAnuiehle
mele nu ma amageau, acum oo cunosc cu desavarsire este grAmAticul marelui Ban C-
este Serdar
Gheorghe zaraful Vistieriei. SA ingenuchem inamtea

acestui finger si o,o multumirn pentru mila ce a

aratat catre noi.
Necunoscutul, vazandu-se descoperit, si nevoind

sa stea cu fata la o scena, ce-i atingei modesties,

ieo din cagy en repeziciune
se duce la ale sale,

CIOCOII VhCHI I NOM

ooo

Buna batriina nu se amageh de loc in aprecierile sale.

Persoana cea misterioasa erh in adevar Gheorghe
Serdarul acel june plin de virtute, care parasi casa
Banului C i-i sacrifice arzatorul amor ce aveh
pentru fiica acelui boier numai ca sa, nu rasplateasca rau binefacerile ce premise
dela clansul.
El se refugiase in Moldova, crezand ca schimbaTea aerului, privirea frumoilor munti
din acea tare
si deosebirea obiceiurilor, vor stinge cu ineetul
fladi rile amorului ce-i ardeau pieptul i imma.
Ajungand dar in capitala Moldovei se infatis,a
Ina i ntea lui Mihai Vodg Sutu, care din putinele cuvinte ce schimba en
dansul,.descoperind rarele lui
calitati i profuuda cunotinta ce aveh, despre limba
elineasca, Si oferi postul de secretar particular al sau.

Junele primi aceastri cinste domneasa, sperand

ca grin ocupatmne ii va micora, suferintele, dar

se amageh caci marea incredere ce din zi in zi

Si arAth principele. onorurile ce primeh dela boierimea moldoveneasca, caftanul de
mare Comis i

darurile donineti cele bogate, in loc

mico-

reze suferintele din contra, i le marea, mai. mult.

In fine parasi Moldova i se intoarse iarai in

Bucureti, dar ace aveh sa intampine noui loviri
Maria, fata Banului C., zdrobita Si Ansa de patima
amorului, cazuse la o boalia care ii ameninth viata.
Britranul ei parinte, vazhnd acest rau can voice sa-i
rripeasca comoara fericini sale se sfatul cu cei mai
invatati doctori dupil acei timpi. oi dupe povata for

ooo

NICULAD FILIMON

se stramutil, cu locuinta la una din moiile sale de

munte.
Gheorghe, afland despre toate amanuntele acestei imprejurari i necutezand sa, se
infatieze inain-

tea Banului, nici s vesteasca pe Maria deTre sosirea sa, Gaza intro adanca
melancolie, care negreit o-ar fi taxa la mormant, dad sshimbarea

epocei oooo aducea cu sine o mare schimbare in

.pozitinnea sa.
Singura mangaiere ce-i mai ramasese dupa atatea,
nenorociri, era de a contempla, din deprtare chio-

cul din gradina Banului, acel local in care vazuse

pentru prima oara, soarele trecutei sale fericiri, si a
face bine celor nenorociti. El dar aflase jalnica stare

in care adusese Paturica pe Comisul Andronache

Tuzluc, vechiul sau stripan, i it ajuta, in secret.

CAPITOLUL XXX.

Lagarul dela Cotroceni i tradarea.

Tudor Vladimirescu, luand tire ca Ipsilante a
intrat in Cara, isi imparti otirea in doua, parti din-

truna forma mici garnizoane pentru apararea mana,stirilor din Valahia mica, in care
oo avea, depuse

proviziunile necesare pentru hrana otirei iar cu o

parte compusa din ease mii de panduri alei i
doua mii cinci sute de arnauti comandati de Mace cTonski i Prodan, lua calea catre
Bucureti, i se
mezil, in manastirea Cotroceni, i pe campia dim-

CIOCOIo VECHI FI NOLI

ooo

prejurul ei, formand din aceasta localitate pn agar

fortificat, din care observa micarile lui Ipsilante,
pe boierii i politica turceascA.
Dupa regulele stabilite de acest capitan, intrarea
in agar a oarnenilor particulari nu era poprita nici
ziva nici noaptea data ei cunoteau cuvantul de ordin.

Dinu Paturica, profitand de aceasta neingrijire,

Ma dela sosirea lui Tudor, vizith neincetat lago,nil, zi prin mamerele lui
insinuitoare, dobandl a
nncia i increderea tuturor apitanilor armatei i
chiar a lui Tudor.
A stfel sta lucrurile cu cateva zile inaintea intrevederli lui Paturica cu
Ipsilante, in care se stabili
vanzarea liberatorului Romanies.

A treia zi duo incheerea acestui pact infa,m,

pe la doua ore turceta din noapte, Paturica incinse
iataganul, puse doua pistoale la brau ,i alte doua

la ciochina elei, apoi incaleai, pe un armasar i

lua drumul catre Cotroceni urmat de un arnaut
armat de o Oineet bonegeascA.
Era pe la oo Martie, timpul cel mai nestatornic

al climes noastre un intuneric des acoperea fata,

cerului, vantul austrul sufla on repeziciune, glasul
pasarilor de noapte unit cu freamatul sinistru al
copacilor, faceau o armonie infernalA, iar ploaia
ce cadea in torente, complecta acest cadru fioros.
Cei doi diatori Infii,urati in ipingelele for ii
urman caratoria privind acest desordin al naturei cu
nepasarea i bucuria ce, in linite, simtirA demonii,

cand cel atotputinte deschise zghiaburile adancului ca sA, piarzta, o lume

nedemniti de amoarea i in-

ooo

NICULAE FILIMON

tentiunea sa. Dar cand ajunsera In dreptul caselor lui Buluc-Baa Giafer, Paturica
zise tovaraului

sau de calatorie
SA fie care adevarat tot ce mi-ai spus? rilqpunde !...

Precum ma vezi i to vaz cucoane Dinule.

Nu ma minti to care?
Ai jur pe Dumnzeu i pe sfantul Gheorghe
ajutatorul meu.
Ciocoiul multumit de acestjuramant, ce totdeauna
e sacru pentru hoti i bigoti, inainta conversatiunea.

Ia mai spune-mi Pica odata Cate spargeri de

case sau facut?
Seapte, stapane
In ce mahalale?
La Biserica Alba din Postavari i la Spirea
din deal.

Jaful a fort mare?

Sa luat peste tot ca la doua cute de mii lei
afara de argintarii i borfe.
Cate femei sau siluit ?
Zece, dintre cari doua an murit neputand suferi pana in sfarit caznele arnautilor i
ale panduri lor.

Dar uciderile cum an mers?

Trei carciumari, doi bacani i un boierna.
Le tie acestea Domnul Tudor?
Nu numai ea le tie, dar a i spanzurat azi
dimineata cinci dintre cei ce an savarit aceste fapte.

Spui adevarul?
Adevarul stapane i data nu ma crezi, poti
sa-i vezi cu ochii, caci sunt spanzurati In gradina

lIOCUll VEl III

?I Noo,o
ooo

Brancoveanului, i acea grading este in drumul

nostru.

SA mergein dar sa vedem.

PAturicA ii indreptA calul atre grAdina Brancoveanului urmat de complicele ski,
intra intrinsa i
merse cu cura,giu pftnA dinaintea unei fantAni ocolitA de salcii, apoi se opri in
loc Si privi cu sangele
cel mai rece nefericitele victime ale ambitiunei sale.
Acum crezi, cocoane Dinule? zise arnAutul.
Da, Caspunse, Dinu as dori insA sa tiu prin
ce mijloace ai savArit aceasta mare faptA ?
Foarte lesne, cocoane.
Cum ?

Aram strecurat in ordia lagArul pandurilor cu

meteug, le-am ,pus ca sunt dintre mavroforii lui

Ipsilant Pi au inceput sA, ma intrebe despre multe,
dupa obiceiul ostailor. Atunci am inceput i eu sa
laud pe Ipsilant, i sa -o ridic pant la cer le-am spus
ca aveam Ate trei-zeci de lei pe lung i tain imbelugat de carne, paine Si vin.
Bietii olteni, auzind
aceste laude, rAm.aserA cu gurile caseate. Le-am mai
spus ca ostaii lui Ipsilant, sparg biserici, necinstesc

femei i Ipsilant se preface ca nu tie nimic,i astfel precum vA spui, le ziceam eu,
nu e nefer in o-

tirea noastra care sa nu aibA ale un pungoi plin

cu mahmudele i dodecari!DapA ce le inirai verzi

i uscate, luai vre-o doi-spre-zece dintre ei i mA

pusei pe bAuturA, apoi cAtre seara mai venira alti
clout -zeci Si plecarAm ImpreunA duph jafuri iar dupa

cesausAvarit toate nelegiuirile, silniciile i omorurile ce ti le-am povestit mam

dus la capitanul OarcA

obo

IN

ICULAE UILISIUS

si i-am spus tot ce se petrecuse

spus lui
Domnul Tudor, o celelalte le vazuram atnandoi.
Bravo Nrtstase, eti un mare om.
Intrevorbirea acestor doi talhari putea sa urmeze
mai departe dar fu intrerupta de vocea santinelelor.
ce pazeau prima razA a lagarului.
Starati mare, strigara pandurii olteni, vazand
pe Priturico i pe sluga lui.Cuvantul bre ! sau va
el a
chitui la parnant ca pe brabeti.
Suntem oameni buni voiniciler, zise PaturicA
voind skse Incredinteze despre starea morale a santinelelor.
Cuvantul, intelegeti voi, sau dam foc flintelor!..
i de-odata cu vorba indreptara putele spre danii.
Gorju, raspunse Paturica multumit i nemul-

tumit de curagiul i statornicia oltenilor.

Pe tine cautati In ordie ?
Pe capitan. Urdareanu.
Aide intrati.
Paturica, dete scarf calului i inainta in lagar.
?Ana ce Paturicii, va gasi pe capitan Urdareanu,
not vom atrage Vagarea de seamy a lectorilor notri
as-upra starei morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu, caci de la moralitatea si
disciplina oktirei depind succesul bataliilor i cele mai stralucite fapte
de arme.
otirea lui Tudor, ca toate otirile de aventurieri.
nu avea i nici ca putea sa aibiti acea, disciplina riguroasa ce o intampinam in
armatele regulate. Disciplina i moralitatea nu se pot stabili in cinci-ase

CIOCOII VECHI ,r NOUI

ooo

luni, i armata lui Tudor nu aveh o vechime mai

mare decat aceasta.
Trebuia dar ca Tudor sk fie mai putin aspru cu
nite juni ce parasisera dulceturile vietei linisJite, ca
o, se lupte pentru libertatea patriei lor, lipsi ti de multe
on chiar de hrana i alte necesitriti ale vietei el Insk
service in armata rusk i motenise dela dansa area

asprime fara exemplu, care fu principala cauza a

pierderei sale spargerea unei prkvalii, siluirea unei

femei i alte desordine de felul acesta i chiar de

mai putina importanta, asprul capitan le pedepsea,
cu decapitarea sau spanzuratoarea dar aceste cruzimi, In loc sa produca efectul
dorit, ele aduserk
ura ontre crtpetenie i ostai. iar rezultatul acestei
pasiuni deveni funest pentru amandoua portile o.
Suntein In lagrir, sa mergem Inainte.
Intro cosuta de scanduri invelita cu trestie, erau
patru juni capitani legati de mult timp printrun amor de acela ce nu se gasete
decat In cadrele militare. Doi dmtrinii fumau, unul citea pe o carte,
iar celalalt mangaia un chine de vanat, ce edea
incolacit la picioarele sale. Fe ele for erau cuprinse
de acea Intristare profundk, ce vine din meditatiuni
dureroase. Tacerea ce domnia in acel local lyrist, Intocmai ca inimile celor ce
locuiau IntrInsul, se rupse
Infine unul din junii ostasi zise celorlalti

Ei bine, tovarai, ce hotarare luati voi ?

Dar tu. ce hotarare ai luat ?

o Vezt Cloranu pag oo oo Istotia tevoluttunei elineAt de Tticupi
.t loan Filimon
ooo

NICULAE FJLIMON

Eu unul nu ischlesc Inscrisul, i Intample-se

rice sar Intampla.
Dar bine, tu nu to temi de mania Domnului
Tudor ?

Nu ma, tem de loc, pentru ca doi iscali sau

noi iscall, tot una face.
De ce ?
Fiind-ca iscalind, platesc cu capul on -ce neo-

randuieli vor face pandurii de subcapetenia mea

de nu voi iscAli, mai rau, caci Tudor ma va spanzura ca pe un nesupus !..
Bine zici tu, ma Ieneseule.
Auzi acolo! relua Urdareanu ce Meuse panaci.
Auzi vorbA sa raspundem noi de faptele neferilor
nostri dar am vAzut otirea lui Cutusof, otire Imrateasca, cu hasna mare de bani,
cu zaherele dupa
dansa, cu doftori, cu spiterii i cu Coate acestea
ostaii spargeau pravnii, furau fete i nu li se trlia,
capul, nici ii punea In spa,nzurAtoare precurn pune

Tudor pe neferii notri, ce nu sunt decat nite copii adunati dupo, cum sa putut i
fAra, cea mai mica.

cunoointa despre datoria ostaeasca.

Urdareanu are dreptate, zise Ienescu reluand
vorba. Noi nam descorcat prima acum nici o puco,
In vrAjmasii tarei, si vreo cateva sute dintrai notri
au cazut jertfa, maniei lui Tudor. Asta este o zavera
tainica, impotriva vietei noastre i nimic mai mult.
Pentru aceasta ne-am prirgsit noi parintii i pacinielle indeletniciri, ca sa ne
omoare ca pe nite vite
Ce trebue dar sa facem? rostira toti copitanii

CIOCOII VECHI tjt NOUI

ooo

de-odata, atintind ochii asupra Ienescului si strangand miinerele iataganelor cu

convulsinne,
Sa nu iscalim neomenosul tnscris ce ni se cere.
SA nu -o iscalim, repetara tinerii ostasi.
Jurati. ?
Juram !

In momentul sand cei patru capitani intoarsera

fetele catre rasarit si ingenuchiau sA jure, o loviturl

se auzi in usa easel.

Cine este ? intreba Ienescu puind mana pe
iatagan.
Oameni buni, iaspunse o voce de afarA.
Numele voastre.
Capitan Macedonski, Buluc-pasa Prod an si Stol-
nicul Dinu Paturica.
Voi sunteti? intrebA Ienescu deschizand usa.
Da bine, ce faceti voi aci singuri? IntrebarA
noii venitl ma tern ca vA sfatuiti ceva impotriva stapAnirei, adaose Macedonski cu
un zambet intunecat.
En nil cred una ca aceasta, zise Paturica sill n-

du-se a da fetei sale un aier de incredere.

Nici eu, adaose Buluc-pasa Prodan.
Ia sa lasam la o parte aceste secaturi si sa
venim la lucrul eel de cApetenie, zise Macedonski.

Ia spuneti baieti, cum vi sa parut omorurile de

alaltaieri?
Care omoruri? intreba PaturicA prefacandu-se

a, nu stie nimic despre dansele.

Cei doi capitani si trei panduri spanzurati de
Domnul Tudor in salcii le din gradi na Brame oveanului.

Sarmanii baieti!.. i pentru ce i-a spanzurat?

Pentru lucru de nimic, pentru ca vrea si poate.

ooo

NICULAE FILIMON

i fiind-cg, suntem prosti de ne supunem unut

gade, raspunsera, cei patru capitani.

Aveti dreptate copii, zise Macedonski, dar ce
o sa facem ? el este stapan si noi shigi trebue day
sa ne supunem.

Nu este adevArat capitane, zise Ienescu Infuriat.

Noi ne-am sculat ca sg, ne luptam pentru drepturile

tarei sa ne trimita dar In potriva turcilor, care au

intrat in targ, ca sg, murim ca niste viteji, iar nu sa
ne omoaie cu moartea cea mai rusinoasa.
Capitan Ienescu are dreptate, zise Paturica vazand intrigile sale reusind pe
deplin. Aceasta tiranie nu mai e de suferit, si daca nu yeti luh masuri,

sg, stiti cu hotarare, ca toti cati sunteti aci yeti

muri in spanzurg,toare.

Asa este! Stolnicul Paturica are mare dreptate, rosti adunarea Tntreaga.
Ostirea lui Ipsilant, pe or uncle trece. arde si
jefuieste, si cu toate acestea, Ipsilant na, spanzurat
nici un capitan, nici mg car un nefer pima acum,
adaose Paturicg.
Asa este precum zici dar is Invata-ne Arhon
Stolnice, ce trebue sr, facem. ca sa scgpgm de
aceasta fiara salbatecg ?
Nimic mai mult. elecAt sa va alegeti alta capetenie.
Dar bine, noi am jurat sg, i fim supusi si credinciosi, zise adunarea Intreaga a
clipitanilor.
Ati jurat, replica Plituricg cu un zgmbet plin

de amaraciune oi dispret, dar nu stiti voi ca juramintele nu suet decat niste

marafeturi nascocite de

CIooooo VECIii ?.o NOUI

ooo

Domni i chpeteniile noroadelor ca s despoaie i

s omoare pe supuii for mai cu inleznire i fara
temere ?
Ce voieti dar sa facem ?
Faceti ce voiti voi oo,sati pe Tudor sa vo, taie

ca pe vite.
Aceste din urmA cuvinte, Hind pronuntate de PAturica, cu un mare dispret, ascuns
sub inasca nevinovAtiei, produse un efect straniu in inimile capitanilor cei mai
maturi dinteinii erau pentru cAlcarea
jurAmantului i alegerea altor capetenii junii din
contra tineau mult la juramant, dar erau de porere
sa, faces o revolutiune, prin care sg, sileasca pe
Domnul Tudor a le da garantii solide, pentru incetarea viirsArii de sange pe viitor
Aceste idei fura discutate cu zgomot mare partidele IncepurA a se incriminh i a se
ameninta una
pe alta, i poate ca ar fi varsat chiar sange nevinovat, data nu intervened
RaturicA, care vedea, in
aceasta atitudine zAdArnicia viselor sale cele ambitioase.

Opriti-vo, fratilor, zise el intrand in mijlocul

infuriatilor capitani. i unii i altii aveti dreptate
dar intelepciunea sere sa alegem un mijloc prin care
sa putem ajunge la luarea mAsurilor de asigurare
pentru viitor. Mij.locul acesta tl cunosc numai eu.
AratA-ni-o i nouA.

Bucuros, dacA MgAduiti ca yeti urinh povetile mele.

FAgaduim, ziserri, toti de odata.
Sii aoeptati apte zile, i data panes atunci

ooo

NICULAE FILJMON

Tudor nu va mai ornori pe nimeni, sa ne adunIm

iarrti aici si sa chibzuim despre cele ce trebue oo
facem iar data .n cursul acestor apte zile omorurile vor urma ca In trecut, atunci
s parasiti pe
Tudor i sa ya alegeti de capetenii pe Macedonski
si hagi Prodan. Va multumiti flacAi, or ba?
Ne multumim.
Din toata, inima ?
Din toatA, inima.
,otunci dar, faceti arnandoua tarafurile Cate un
Inscris si dupA, ce le yeti iscali sa mi le dati mie In

pAstrare, ca dupa trecerea celor apte zile, sa ne

adunam iarsai aici, ca sa pedepsim pe cel ce-,i da
calca cinstea s,i iscalitura.
Sa se faca inscrisurile, zise Macedonski, silindu-se s ascunza, bucuria ce simtea
in inima.
Inscrisurile se facura i se detero, in mina lui Pa-

turia iar dupa aceia chiemara doui panduri i-i

trAmisero, s aducg, de mancare si bilutufa.

Cina dura mai mult de doui ore, si pot lucredinta pe lectorii not-Ari. ca nu aveii
nici cea mai mica
asemanare cu cina celor apte intelepti ai Eladei
iar pe la miezul noptii, oaspetii isi luarA rornas bun

unii dela altii, i se dusera fiecare la locuinta sa.

PAturicA, incalecA, pe armasar i se indreptA spre

Bucureti urmat de complicele sou. Bucuria lui erA

nemarginiUo din cauza marelui rezultat co doblindise cu ati to inlesnire.
Ei Nitstase, zise el arnautului, aruncand cateva
priviri In laturi ca srt, se asigureze despre vre-o curses

Le i sar fi putut intinde de inimicii sai is spune-mi

CIooooo VECHI al NOLTI

ooo

cum ti-ai petrecut timpul cat ai lipsit de langii

mine.
Band Si mancand cocoane, sa, fie cu iertilciune.

cu tine ai facut Coate acestea ?

Cu. arnoutii lui Buluc-baa Prodan.
Si

Ia spune-mi ce mai zic ei despre mersul trebilor?

Omorurile de alalaeri i-a turburat foarte mult

cocoane unii vor sa fug la Ipsilant, altii la Bulucbaa Sava, i sunt foarte putini
cei cari voiesc sa
mai ra,maie In ordia lui Tudor apoi unde mai pui
i blestematele de inscrisuri ce...
Ce inscrisuri sunt acelea ?

Domnul Tudor cere inscrisa chezaie dela

-toti cApitanii, pentru purtarea neferilor de sub ascultarea Tor.
i

ei o sa, dea ?

Val de ei de vor

dh.

Da de ce ?

PentrucA maine seara o sa se calce patru

case boiereti.
De unde tii to aceasta ?
o tiu, fiindca i-am Indemnat en.
Aferim Nastase ! dar i-a spune-mi, o sa se tie

ei de cuvant?
Negreit, fiindert o s i fiu cu danii si o sa-i
tiu de scurt.
Silete-te Nastase cat vei putea so scoti la
cale cu bine i vei avea dela mine o sua de mahmudele baci
tii ce cocoane Dinule? Fa-ma mai bine Polcovnic de judet, si numi mai da acele
mahmudele.

ooo

NICULAE FILoMON

Prea iute mergi, dragul meu Nastase.

Ba nici de cum, cocoane Dinule. Muruz Vocla
a facut pe arnautul sau ispravnic de ce oare Dom-

nia to sa nu ma faci pe mine Polcovnic ?

Fii cu minte i to voi face.
Conversatiunea calatorilor notri trecir dela o
cestiune la alta, i numai atunci se intrerupse cand
can se oprira ca din instinct la portile caselor lui
Paturica.
Arnautul descaleca de pe cal, i deschise poarta
stapanului sau, carele sarind cu iuteala dupa frumosul arnAsar, se duse drept in
iatacul sau de dormit ca sai aline printrun dulce somn agitatiunea,
cei pricinuise marele sau succes.
Acum vino to oVlorfeu, care inchizi cu dulceata
ochii plugarului ostenit de munca zilei, i pe al tinerei mume ce veghiaza Tanga
capul micului ei copila veniti i voi vise amagitoare, care deschideti
avarilor minele de our ale Americei, i prin inchip uiri magulitoare us,urati
suferintele sclavilor, i faceti

pe devoti sa guste din fericirea paradisului. Parasiti

intunecoasele voastre locauri i veniti in camera
acestui infam, ca sa-i inchideti ochii prin narcotica
voastra suflare dati-i vise frumoase, faceti sa dispara de pe fruntea lui acele
incretituri sapate de in-

famie i crima. Dar ma tern ca voi nu yeti putel

sa-o adormiti, cam pasiunea, care munca fara mild
din rarunclui lui, este rnult mai mare de cat magica
voastra putere. Este steaua le marire care indeamna

pe Cesar a trece Robiconul inarmat, ca sa infiga

pumnalul in inima republicei romane, este mandria

CoOCOII VEoooo

l NOUo

oo

g,i razbunarea, care gill pe tiranul Hipias a veni in

patria so cu Perii lui Dariu, spre a o face so, treaco,
prin foc i prin sabie !... El va fi maine sta,pka
absolut peste o parte din tart, i daca, fatalitatea
va vol, poate sa devie biciul tarei intregi.
Ciocoiul avea, in adevar mare necesitate de repauz, ca sa.-i restabileasca puterile
fizice slabite de
I taco, zguduituri morale dar somnul nu puteh, A, in-

chiza pleoapele ochilor sai, cu toato, silinta ce intre,

buinth, ea St poata, adormo un moment mgcar.

Orele noptei sunt foarte lungi pentru cei ce nu

au somn, i mai du seamy pentru aceia a cArora
contiinto, este po,tata, de crimes.
Prituricri, vriztind neputinta de a dormi, cereI, a se
distra prin lectures oooo, dar o carte de pe mast, i

deschizando citl din Intamplare, aceste euvinte

Vilzut-am pe cep MA, de lege Ino,otandu-se ca ceqdrii Libanului, putin insa i el
n,ii mai era, puterea
oi mlindria lni perise cu sunetul . Acest verset din

psalmii regelui poet, ce facer, aluzie la dansul, fl

fricit A, inchia cartea Si st puie mama pe altul, dar
deschizando i pe aceia, dete peste maxima aceasta
F?ii ce va folosi omului de va catigh, toate avutiile
lumei acesteia i ti va pierde sufletul? Tramti cu
manie i aceasto, carte, i scullindu-se de pe pat in-

cepii a se preumbl prin camera cu fata descompuso, de nedormire.

Noaptea In fine se pregatea, a pAraso emisferul
nostril. Un zgomot de carute i voci omenasti anunta

deOeptarea.poporuIui Si punerea lui in micarea

obinuito, de toate zilele.
IN

.Fooooooooo

mem oda oo pout

oo

ooo

IS ICOLAE lILDION

Ciocoiul se plimbh nelncetat cautand In osteneala

corpului somnul ce-o parasise, dar deodata urechia
lui fit lovitg, de vocea nazalg. i ascutita a unui pecupet, care canta, intenn fel
comic cantecul acesta
A Ipsilanti feld-mareal

oDacit pierde vingrar

oohterd cei mai marl

Bragagh o coviigart.

Nu tim care va fi fost adevarata impresiune ce

produse In spiritul ciocoiului aceste versuri, cad e
cu multa concisiune descriau atat de bine pe capii
eteriei greceti tim numal ca un zarnbet de fiarg,

salbatica apard pe buzele sale,

-i

se pierda cu

iuteala fulgerului.
Sant crime care Inspaimantiti pe eel mai nahrav
i mai degradat talhar, dar Paturicg avea o natures
de fier el se Ana In preziva vanzarii celui mai mare

bg,rbat al Romaniei, i cu toata grozavia acestei

crime, contiinta lui nu era Inca turburata i dacg,
il vazuarn nelinitit, aceasta este efectul acelui neasta mpar, ce simte tot omul
ambitios sand rauete
In planurile sale, iar nu ale- remucarii.
In fine dupes cateva rnomente de cugetari adanci
el se pose pe pat i adorn-oo.

CAPITOLUL XXXI
Alexandru Ipsilant i Eteria greceasca

Revolutiunea grecilor din Elada i din celelalte

provincii ale imperiului Otoman, privity din adevg,-

ratul ei tact de vedere, este plina de severitate

GIOCOII VECHI

CSI

NOI

ooo

de o lugubra maestate. Cand grecii bAtrani i

tineri, ferneii i copii, luara armele In maini, nu
o facura, aceasta pentru desfiintarea unei legi aphsatoare ,oarecurn, nick pentru
gonirea unui tiran
ordinar care Intarzie dar nu distruge cu totul progresul unui popor. Ei se
ridicasera ca sa se fibereze
de sadbaticele orde otomane, ce de multi secoli le
viola consoartele, le pangarea religiunea i fi omora
dupa capriciu prin cele mai nesuferite torturio.
g note raXX-fizipta v t j v Ta CYCEVeg
Mov,ixot, a-ovXtowcptcc, s Tekthxa.E Tapouva
Enypstoct v Itoczontoop.av, vet fiXinallev A.mata,

Na cpooicotev Tay zOaltov yta. Tijv notpil axAnoto.

Na x,svcollev rarptaa, oo,cpca tat Tovet.q,
oo tic cpilou TOOL, atzoo Lac x iikotK aukTevec,
KaXlicepn tua iipoc iXeoOEM Coot,
Hap acepivta zpovou axAvoc xat cpoXaz-ii.
TE a iocpeXEE vet kticrt,ig xxi va axt Oil axXgot
Drozaaou nth ai cpEvouv xg.o uipa c Hi cc OYCLa.
Aooovvqc, apaioithvoc, Beroplc Etv crraOtc,
o Tbpavvo abut aa xatiec v zaeific
ilouXsoscc oX v.opa, el a, z taiv aoo nt.t,
Ki akb na.oxECet naXtv Tb aip.a aou v ntfi.

Planul acestei revolutiuni era sa rascoale toate

popoarele din Orient, i la zi hotarita sa, se arunce
asupra Turcilor i shi sdrobeasea deodata.
Intre comandirii alei de comitetul revolutionar
o Ca sa. convingem mai bine pe lectorii notrii despre suferintele
acestm popor In adevar martir, dgm aci un fragment dintro balado,
greceascl traso dtn colectiunea de cantece populare tipArito. in Athena
de N. Anghelidi.

oo

NICOLAE FILIMON

ca sg, puie iu lucrare aceasta. micare, dela care

atarna liberarea sdu desvarita peire a Crreciei, era.
i Alexandra Ipsilante.
Consiliul revolutionar, Vazat pe sentimentele patriotice ale acestui june, i pe
experienta lui In arta
rezbelului, Si Incredintase una din cele mai grele

pgti ale Intinsului plan de revolta.

El dar cata, A, tread, Dungrea prin Romania, ca
sa revolteze populatiunile slave din Turcia, i pus
in capul for sa, strabata Bulgaria, Tracia i Ma-

cedonia, spre a se uni cu Grecii din Elada, Epir

si Thesalia, i a combate Impreuna i cu succes
armatele otomane puse in confuziune priri aceasta
generala insurectiune.
Planul era bine combinat i poate cg, ar fi rauit In

toata Intinderea sa, daca armata lui Ipsilante ar fi

avut disciplina i moralitatea ce sar fi pretins de
la nite oameni cari lamer armele In maini pentru
o cauzg, atat de sacra. Dar aceste virtuti lipseau
sau eel putin erau foarte rari In armata lui Ipsilante.
I Ca O. nu trecem de calommatoil, punem in fata lectorilor nostri
proclamatia lui Ipsilante, data catre armata sa, cand sa vazut silit
a o parasi si a trece in Austria. Dintr acest document necontestabil
se poate convinge fiecai e ca armata lui Ipsilante ere, In mare parte
compusa din talhari de drumuri, lasi si tradatori
Proclamatia Principelni Alexandra Ipsilante data la taga sa
din Romania.

aResbelnici Nu! nu mai voiesc a profana acest sacru si onest

onume chemandu-va pe voi astfel. Turma frieoasa de oameni T Tra
odarile si actele voastre seditioase ma silesc a va parasi De aci Inainte once legn
tura Intre voi si mine este rupta. Atat numai ca-mi

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo
Sri, mai adAogam i dispretul ce avea Grecii asupra
romanilor i slavilor, plus ideile de pan-elinism,

ce Ipsilant i cApitanii lui le manifestau cu atAta

uurintil yin fata acestdr populi pe cari trebuia sa-i
lingueascA, i ne voin convinge despre tristul razultat, ce aviz micarea Grecilor in
principate.
va ramanea In fundul sufletului rusinea ca vam comandat. Voi
ati Weal juramintele i ati vandut pe Dumnezeu i Patrta,
matt vandut si pe mine chiar din minutul in caie speram a in-

avinge sau a muri Cu voi. Astfel dar TA pilrAsesc. Adresati-va

Turcilor cari singuri sunt demni de uleilelsi tendintele voastredin munti, aceste
ajinn ale fricei.
le sarutati mainile Inca fumegande
de sacrul singe it supremilor preoti, patriarhi, episcopi si o mie
ode alti frati de ai vosti inocenti, rnasacrati farA imla .Dar gra-

PArAsiti padurile, coborati-vA

voastle, ,st mergeti la Turci sA

Abiti-va si va, cumparati sclavagml cu viata vaastra, cu pretul onoarei

femeilor i copulor Tostri.

Tar voi, umbre ale adevarattlor elm din sacrul atahon care cu
tradare ati cltzut victima ferictrei patriei voastre, Voua, recunostanta
-compatriotilor vostri Putin va ti ece si se va inalth Coloana, ce va
face nemuritoare numele voastre
.In htere aprinse sunt In-emnate si in fundul inimei mele numele
ainrcilor mei, cari mi -au arAtat panA in sfarsit increderea i sincentatea lor.
Sducerea for arnmte va mean totdeauna sufletul meu.
Dau dispretului general, cliepbatei legilor st blestemului comp a
otiiottlor pe cAlcatorul de juramant si vanzAtmul Caminar Sava, pe

spionii si pe cet dintaiu ce inlesmra dezertaille, pe Constantin

Duca, Vasile Barla, Gheorghe Manu fanariotul, Grigore Sutu fana-cliotul i
deptavatul rov ToooAotOu Niculag Scufa
.Asemenea riche si lut Vaaoe Cart via titlul de camarad de wine,
upentru nesupunerea si necuviincioasa lui puitaieb.
Ramnic. o Elute oooo.

Vezi Istoi la Romanies de Palausoff

Alexandru Ipsilant

ooo

NICULAE FILIMON

La oo Februarie din anul oooo, Ipsilant treca fn

Moldova i se declara liberator al natiunei grece,.
iar dupes aceia dete, mai multe proclamatiuni prin
care asigura pe Moldoveni, ea, pe cat timp va sta.

armata sa acolo, nu vor suferl nici un eau dela,

dansa dar faptele detera o aspra, desmintire acelor
frumoase proclamatiuni cad pe data urrna asasinarea negutatorilor Turd din Iasi i
Galati i ja-
furile cele ne mai auzite.

In fine armata eteriei, marita prin corpu lui

Vasile Caravia i Iordache Olimpie, intra In tares
romaneasca, iar la oo Mai ajunse la satul Colentina.
i forma acolo cuartierul ei general. o
I Militia eteritilor era compusa din col purile i despitrtirile acestea

Intainl corp de sub comanda lui Nicolae Ipsilant

se alciituia din

..... .
.....
. ...... .....

o,ooo
Tagmatarchia lui Duca .
. . . .
Hiliarchia lui Orfano
ooo
Despartirea lui Ghica din escorta lui Al Ipsilant alcatuita
din slavi t
.
. .
oo
.
Despartirea lui Mann
ooo

Costa Balticos ..... .

Caloiani

..

gazacii

oo
ooo
ooo
o.ooo
Al doilea corp sab comanda lui George Ipsilant.
Tagmatarchia lui Caravia
Hiliarchia lui Colocotroni

, Vasile Tudorov
Despartirea lui Michail
Ulanii lui Tarcovski
Escorta pruicipelui Cantacuzen

...

ooo

. ooo
.

..... .

ooo
ooo
oo
oo
o,ooo

ooo

CIOCOIL VECHI I NOUI

Ipsilant-primi Inchinaciunile boierilor, ale clerului

i pe ale tuturor tagmelor osfaeti o negutatoreti.
Linguirile Insa ce i se faceau In toate zilele de fa-

narioti i cativa Romani corupti, ce voiau sa, exploateze eteria In interesul lor,
ametise foarte mult
capul acestui capitan dar tocmai cand bietul om
se obicinuise cu viata i pompa domneasca la care
Incepuse s aspire, priml trista tire ca Turcii au

intrat In tara, prin mai multe parti, i ca, se Indrepteaza, asupra-i cu forte
considerabile ca sa-o
zdrobeasca, deodata.

Aceste tiri nefavorabile indemnara pe Ipsilant

sa-i ridice lagarul dela Colentina i s-o aeze la
Targovite, loc foarte priincios pentru aparare i
manuirea intrigelor sale In contra lui Tudor Vladimirescu..

Dupa ce aeza, otirea In lagar fortificat cu anturi, i tramise despartiri mici de

arnauti ca sa, co-

prinza, stramtorile muntilor, spre a se putea refugia, la caz cand otirile turceoi
ar fi Invins pe
ale sale, se dete apoi cu totul larealizarea planurilor sale celor ambitioase.
Al treiled corp al Olimpianului Iordache.
.

o,ooo
Al patrulea corp al lui Caminaru Sava.
Arnautii de sub comanda lni Sava

ooo

Arnituti

,
,

Deli baot Mihale

Gheucea

gepo Aoooo sau batahonul sacia

Despiirtirea Moldovenilor .

. .....

ooo.

ooo
o,ooo
ooo
ooo

ooo
NICULAE FILIMON

Intro zi el se afla singur in camera sa absorbit

Sn meditatiuni, dar cand se detepta din acea momentana uimire, vazfi pe Paturica
stand cu mainile la piept i smerit ca itn caltgar.
Fanariotul ii fiats putin, apoi Si zise farts preainbule

Ia spune-mi arhon Stolnice, cum merg Lyebile noastre ?

Foarte bine, Maria ta.
Talmocete-mi, ce intelegi dumneata prin
acest foarte bine ?
Hartiile acestea to vor pliroforisi mai bine

decal mine Maria ta, raspunse ciocoiul cu aer

triumfator i prezintand lui Ipsilant cu mandrie
inscrisurile capitanilor.
Fanariotul le citi cu multa, nerabdare, apoi dupe,
ce privi Fob Paturica, cu un fel de admirare ames-

tecata en dispret, zise

Incep a crede, arhon Stolnice, ca elciul care
to -a sistisit la mine, na cunoscut bine darurile ce
ai dumneata eti un om mare, intreci in istetie
chiar pe Neselroda al Rusiei dar eti cam !... adaose fanariotul cu aer
batjocoritor.
Ciocoiul suferl aceasta, urnilire cu singe rece
prefacut, ba Inca Rich o cateva complimente ca sa

ascunda i mai bine turburarea sa.

-o- Dar data omorurile vor inceta, ? adaose Ipsilant, atunci aceste inscrisuri vor
ramanea hartie
alba ai, ce zici ?
Zic, Maria ta ca omorurile sau savarit doi

ooo

ClUCOI VECooo I NOW

arnauti de ai lui Prodan sau spanzurat la putul

de piateA, dupa podul Calicilor, doi in dealul Spirii
i doi dinaintea lagarului clela Cotroceni.

Dar capitanii en inscrisurile, ce zic despre

aceasta ?
Nimic pe fatA, -dar intrascuns au i ales de
.capetemi ale for pe Macedonski si Prodan, i acum

nu ateapta cleat vreme cu prilej ca sa omoare

pe Tudor.
Foarte bine, dar ei poate sa-i schimbe gandul.

Nu Maria ta sunt atat de bine incredintat

despre aceasta macat as putea chezaui cu capul
men, o, de astriclata ei se vor tine de cuvant.
Astea sunt vorbe, arhon Stolnice eu cunose foarte bine pe romani. Ei Iti Ngaduesc
astazi totul si maine nu da nimic.
Ai lreptate, Maria ta, sa to Indoeti, fiindca
nu cunoti intamplarile din urma.
Care intamplari, vorbete ?
Omorurile din urma.
Altele proaspete ?... spune-mi degraba ?
Dela radicarea lagtirului din Cotroceni i
pana la Goleth, a spanzurat peste trei -zeci de pan.duri, tot baeti tineri unul i
unul.
Ce spui arhon Stolnice ?... Sau intainplat
Coate acestea ?

Ai rabdare, Maria ta, ca nam sfarit, eseiocoiul mandru de triumful sau.

Vorbete, caei mor do nerabdare.
Dupti, ce ajunse la Goleti, afla prin iscoadele

.clarnA

ooo

NICULAE FILDION

spionii sale, ca patru din cei mai voiriici capitani o nu voiesc sa dea
Inscrisurile cerute, i numai decAt spanzura pe doi dintre danii In nite
salcii In sfaxit data Maria to voieti sa te theredintezi i mai bine, ca, marn
tinut de cuv ant, drl-mi

pe capitan Iordache cu dourt, cute de arnauti si Iti

jur cati voi aduce pe Tudor legat cot la cot.
Bravo, arhon Stolnice ! acum te Inteleg.
deschizand ua, chema pe gramaticul sau i ii zise

Spune lui Iordache sa is doua, ortale de arnauti

ale i, i sa, se duca la Croleti cu dumnealui, i sa

Implineasca, eu strapicie or ce-i va porunci.

GrAmaticul pleca capul pang la pamant i iesi
Impreuna, cu PAturica.

CAPITOLUL XXXII

Cu rogojina in cap oi cu jalba In protap.

Romania, aceasta Cara manoasa, i Impodobita, de

natura cu toate darurile, a fost ursitri, de soarta srt

sufere toate relele fizice, i morale. cutremurile de
pamant, inundarile raurilor, epidemiile omoratoare,
incursiunile hordelor barbare, jafurile domnilor fanarioti i spoliarea sistematica
a otirilor ruseti
toate aceste flagele pustiitoare pareau create de fatalitate numai ca sa
nimiceasca, aceasta, nenorocita
Aceti patru capitani se numeau loan arca, Uoii Cqui, Ene
Enescul i Ioan Urdareanul Doi dintre ei cunoscand gandul lui Tudor
scapara prin fuga, far pe ceilalti i-a spanzurat. Vezi Cioranu, pag..
oo-oo.

CIOCOII VECHI BSI NOUI

ooo

taxa,. Dar ea a rezistat cu barbatie la toate lovirile,

i a mers pe calea Insemnata, ei de provedinta, purtan d pe um eri cruceamartirului
ca mantuitorul lumei.

Au fost In adevar timpi cand suferintele zdrobise curajul romanilor. Inamicii

notri, crezand ca
luxul i moliciunea introduse de danii, au stins In
inima poporului roman simtimantul de nationalitate
i libertate, saltau de bucurie dar se amageau
caci romanul se detepta tocmai la timp i cu ar-

mele in lank le proba ca este Inca viu i gata

a se lupta pentru drepturile sale.
Revolutiunea dela oooo, ce este ea oare, data nu.
vocea disperarei ridicata In contra apararei ? Oare

nu arata ea de hjuns pe un popor viu i hotarit

a muri sau a trill pentru libertate ?
Dar sa ne oprim aci i sa aratam lectorilor notri
pozitiunea tarei Inainte i dupa izbucnirea acestei
revolutiuni sociale.
Desele navaliri ale ostailor lui Pasvantoglu i ale
altor pai rasvratiti In contra Imparatiei turceid spai-

mantase atilt de mult pe locuitorii tarei, In cat ei

Meuse sa devie un popor aproape nomad, gata In
tot momentul
parasi locuinta i rodul ostenelelor
ca sa-i scape viata In crapaturile muntilor, sau poste
hotarele tarei, unde nu putea
ajunga, iataganul

manafului i lacomia de bani a fanariotului.

Resbelul ruso-turc, Inceput la oooo i termivat
la oooo, slel Cara i pe locuitorii ei atilt de mult,
In cat comandirii armatelor ruseti supusera chiar pe
preuti i diaconi a le da proviant i care de transport
ba Inca pentru ruinarea omenirei sau vazut In acea

ooo

NI CULAE KLIMON

campanie fapte care indigneaza pe tot omul cu

inima dreapta. Comisarii de aprovizionare rui dupti,
ce ca cereau mai multe proviziuni de cat le trebuiau,

apdi la plecarea for le vindeau inapoi Armanilor

Kcuitori stricate i cu pretul Intreit mai mull de
ceeace costau.
Domnia lui Caragea, de si pe la Inceput promitea
ceva pentru uurarea tarei, dar mai in urma cazfL
dansa in grealele domniilor trecute functiunile
cele mai insemnate se dadea grecilor veniti cu Dornnui din Stambul, iau boierii
romani erau dispretuiti

si exilati data cutezau a-i apart, onoarea.

Veniturile tarei se vindeau in total la fanarioti
greci, cari despoiau fa a miles pe nenorocitii locui-
tori. Dreptatea se vindea pe bani, o eand se Intampla vre-o judecata Intre un
fanariot i un roman,
on cat de lamurit ar fi fost dreptul romanului, pro-

cesul se catiga de fanariot.

Aceste mari i ne mai auzite nedreptati sills

pe Jianul, Gruia i altii, a se face talhari de drumuri si a-si razbuna. omorand pe
fanarioti i pe
ciocoii parveniti, i ajutand pe saraci.
Tata jalnica stare In care se afla Cara Inaintea
revolutiunei dar ea devenl mai rea sub revolutiuue

-caci data sub un guvern legal se comiteau otatea

abuzuri, oare Cate nu sar fi putut comite cand o
parte din tariff se guverna de o cairnachmie slaba
gi fair, prestigiu, alta de Ipsilant, iar restno de
tudor Vladimireseu ?
Dinu Paturica ca or dibaci in jefuiri i manca,torii, prevAzuse cat de mari treburi
putea s faces

CIOCOII VECKI Xoo NOUI

ooo

Or-

Inteo asemenea stare de lucruri, prevAzuse in fine

ca, a sosit imparcitia ciocdilor i se pregritea a se
folosi de dansa.

Astfel dar dupa, ce acest monstru comise fara

cea mai mica, ofialrt toate crimele, dupa, ce facu sa,
se verse atata sange nevinovat pentru realizarea am-

bitioaselor sale planuri, el vandil chiar pe Tudor

Vladimirescu, omul eel mai mare al Romaniei,
precum aratam on capitolul precedent.
In ziva dar cand el fa,gadul lui Ipsilant ca-i va
aduce pe Tudor legat, se puse in fruntea cohortei
de asasini Si se indrepta Are satul Goleti. Ajungand acolo se sratui mai intai cu
Iordache, G-hencea

i Farmache, capeteniile arnautilor ce i dadese

Ipsilant pentru executarea tea darii, apoi dupo, aceia
intra In lagar i atata revolta. In fine Tudor fu prins

i dus Intre. arnauti la Campu-Lung, iar de acolo

la Targovite unde mai In urma fu asasinat.
A doua zi dupa implinirea acestei grozave tradari, PaturicA se infatiA inaintea lui
Ipsilant en acel
aier de impertinentapropriu asasinilor platiti, i dupa

ce Mai Inchinaciunile obinuite fanariotului zise

Sa traeti, Maria to ! Tudor Vladimirescu
nu-ti va mai turbura linotea de acum inainte.
Da de ce ?
Fiind-ca el nu mai traqte.
Talmacete-mi, arhon Stolnice.
AstA, noapte eu,impreuna cucapitan Caraivan
i eati-va arnauti, o-am luat din temnita i o-am dus

pe mOul iazului, apoi dupa ce o-am tAiat In miei

ooo

NICULAE FILIMON

bucati, o-am aruncat In putul de langa gradina lui

Geartolu.
Ipsilant lu dupa masa, o hartie Indoita i dando
lui Paturica Yi zise Slujba, pentru slujba, arhon
Stolnice. Tine acest pitac printrInsulte oranduiesc
Ispravnic la Prahova i Sacuieni, i data Dumnezeu

imi va ajuta, precum nadajduiesc, te voi face Caimacam al Craiovei.

Ciocoiul face trei temenele pang la pamant, i
saruta mama lui Ipsilant cu o recunotinta prefacuta,
apoi ridicandu-se In sus esclama cu voce declamata
SA traeti Intru multi ani Maria to sati

ajute Dumnezeu a te pune pe scaunul stramoilor

Mariei tale pentru fericirea noastra, a nemernicilor
Mariei tale slugi.
Destul, arhon Stolnice, destul dumi-te acum
cu Dumnezeu i te silete s faci fericirea locuitotorilor acestor doua judete ce ti-
am Incredintat dar
bagii, de seam sa nu-i faci prea fericiti, mg, inte-

legi?... Caci poate sa, ti se intample vre-un rau.

Or cat era de prefacut Paturica tot nu puta sa
reziste acestor cuvinte pline de ironie i cu doua.
Intelesuri pleca dar capul In jos ca sa ascunza
Intiparirea ce-i facuse, i dupa ce mai face o
motanie pang, la pamant se duse.
Dupa cate-va zile, de ospete i veselie date amicilor sai pentru ridicarea sa la
aceasta mane i banoasa functiune el pleca s is In posesiune jude-

tele pe care devenise stapan. Pe atunci ca i In

ziva de astazi erau la moda, proclamatiile i profesiunile de credinta. Ipsilant da
pe toata zivacate

oooooo VECIII ooo NOUI

oQo

una, Tudor Vladimirescu asemenea, MIA a mai

vorbi de pitacele caimaeAmiei lui Calimach VodA,

Ce se lipeau pe ziduri Sri toate zilele.

Ciocoiul ajungAnd la Bucov, locul nhterei sale,
porunci sa adune pe toti. boierii din amandouA, judetele, toate isnafurile i pe
opiticari iar cand multimea celor chemati umpluse curtea IsprAvniciei,
el se arata in privdor balcon i le cal aceasta,
proclAmatiune
Frati, boieri, negutatori i opincari.
Dumnezeiasca pronie milostivindu-se asupra
acestei nenorocite patrii, ma ridicat la vrednicia
-de ispravnic al acestor doua judete. Dumnezeu
cel atotputernic tie mai biue de cat voi toti libovuoo cel ferbinte ce arde In
inima mea pentru
-ofericirea voastra. SA titi dar cu hotAra,re fratilor

CA pe cat timp voi fi cu voi, nimeni nu va fi

asuprit cu o para mai Inuit peste ceiace hotA-orate nezamul. Ludele i celelalte
iraturi ale WApanirei de acum inainte se vor Implini de catre
oameni cinstiti i cu frica lui Dumnezeu mitueslile i mancatoriile vor lipsi cu
totul. Cei -nepastuiti sa, vie la mine, Si ii vor afla dreptatea caci
doresc ca razele sa strAbata, pana in bordeiul cel
ticAlos al opincarului. Amin, fie, fie.
Coprinderea acestei proclamatiuni i mai cu
.seamy accentill dramatic i gesturile ritoriceti cu
care o pronuntase PAturicA, fAcu o mare intipo,rire intre auditori, caci ei nu
ciinoteau Inca adevaratul inteles al proclamatiunilor.
o Dragostea, sau amorul.

ooo

NICULAB oooo.ooooN

Prime le zile ale adrninistratiei lui Poturicit flu i

consecrate in scoaterea amploiatilor celor vechi i
oranduirea altora, cari sl corespunza cu intentmnile
sale. Intre aceti nth ciocoi alei de PAturico, dupe
chipul i asemAnarea sa, erA, i unul numit Neagu
Rupe-piele, om dascut sit fie canal, i care se sileit
prin cruzimi ne mai auzite a no. i strich reputatiunea pronumelui Ai. Pe acesta, oo
alese PaturicA,
de implinitor al tuturor jafurilor ce fricea.
A descrie cu deamanuntul despoierile si caznele

ce suferiau iocuitorii de toate clasele, dela acest

monstru, ar fi o lucrare de care pana noastro, sar
indigna. E deajuns a spune a, numai birul se omplinea dela sArmanii sateni de cate
trei on i patru
on pe un trimestru taxidarii luau intreita zeciuiara
pentru oenit, ierbArit, tutunarit i vinarit i child
sAtenii nu mai aveau eu ce sit plateascri, ii ungeh
cu Acura, i ti legit de copaci ca sit -i intepe viespele i tAntarii, apoi le
vinclea dobitoacele i dupa,
ce-i sarAcea, cu desavaxire, ii inchide In cos,are
ca. sa, nu poata reclamit la sti.ipanire.

Intro zi Dinu Paturiciti sth onchis intro odaie

impreuno, cu. Neagu Rupe-piele i incheia socotelile

trimestriale. Suma adunatii, se ridica la o tifrA de

patru on mai mare de ce sar fi cuvenit dupo lege.
Putini bani, Neacule, foarte putini, zise ciocoiul

eu credeam sa-mi aduci trei mii de pungi de bath.

E!! cocoane Dinule, multnmete-te s,i pe atat.
Si de cite aa, tend am fi putut sit strAngem
mai mult ?

CIOCOoI VECHI o NOI

ooo

Dar bine cocoane Dinule, de unde eram sa,

adun atati bani?
Dela tarani, nerodule ! sa-i legi cot la cot si
sa le prajesti piepturile pe langa, foc si vei vedea
cum o s scoata la bani.
Toate acestea le-am facut, ba Inca, si mai multe

i-am spanzurat cu capul In jos, le-am batut tepusi

de trestie pe sub unghii, le-am luat chiar vitele si
lucrurile din case si le-am vandut ce voesti sa mai fac?

Ia spune-mi ce ai facut cu cele doua, sute de

vaci care le cere Ipsilante?
Am urmat poruncei ce mi-ai dat ! an luat
optzeci de slujitori cu mine, si In puterea garbaciului si a trantelelor, am strans
opt sute de vaci
Irr loc de doua sute.
Bravo Neagule si cu ce pret le-ai cumparat,
is spune-mi?

Cate lei trei de vita.

Iar dupa aceia ce ai facut?
Am trimes doua sute lui Ipsilante iar pe
celelalte le-am vandut iarasi Oranilor cu cate lei
cinci-spre-zece una.

Adu banii ncoace, zise Paturica cu o lacemie nedescriptibila.

Neagtt Rupe-piele incepa sa numere banii si Paturica sa-i stranga, cu lacomie dar
cared se aflau
amandoi ocupati cu lichidarea acestei Ingrozitoare
hotii, oare-cine bata In usa camerei cu multa violenta.
Paturica stranse banii In graba apoi zise
Cine bate la use ?
Eu, cocoane.
N Filimon.

Ciocon vechi o nom.

ooo

NICOLAE FILIMON

i ce vrei, spune?
iti aduc o tafeta dela Ipsilante.
Ado ncoace.
Poftim cocoane, adaose Nastase Arnautul.
Ciocoiul deschise ua, i lua tafeta din mana lui
Nastase Arnautul, care devenise acum polcovnic de

judet, apoi citi stafeta, i o trAntl pe masa.

Se vede ca nu sunt bune mujdelele din a ceastA

tafeta, zise Neagu Rupe-piele.

Nici de cum, raspunse Paturica distrat. Imi

cere doua, sute mil de lei.
Dar bine abia sunt trei zile de cilnd i-am
trimis bani.

tmi mai scrie iarai ca Turcii an intrat In

tara, i asta nu-mi place de loc.
Si mie asemenea.
Ia spune Neagule, cum am face noi, sa, seapain aceste doua sute mii de lei din mama
lui Ipsilante ?

Sa nu-i trimetem.
Ba sa-i trimetem, dar sA gasim vre-un tertip,
ca sa-i luam Inapoi is cauta to un marafet, de, sA
to vriz?
La-aceste cuvinte Neagu devenI palid el tatelesese Intunecoasa cugetare a lui
Paturica o cu
toata fieritatea caracterului sau se inTaimanta.
Ai gasit mijloo,uo Neagule?
Da, cocoane Dinule.
Ia sa vedem?
Pe de o parte numarAnd banii In mana, trimi-

CIooooo VECHI SI NOUI

ooo

.sului i luand techereaua de primire, iar pe de

.alta, doi Meal Il ateaptA In padure, Ii dg,... i...
i ne aduce banii Inapoi. Aferim Neagule.
Cat tinu acest regim de terorizm ciocoiesc, nenorocitii locuitori din aceste doua
judete deteril jalbi
neincetat contra talhAriilor lui PAturica dar aurul
ciocoiului paraliza toate masurile stapanirei. in fine
revolutiunea azil. Grigore Ghica Voda se orandui
Domn, iar Turcii, se retrasera, peste DunAde.
Aceste schimbAri politice Indemnara pe tArani a
se scuba, cu mic cu mare i a se Infatia, cu jalba
la Domnie.
Era o privelite jalnica pentru un om cu inimil
.a vedea pe nenorocitii tArani In numAr de patru
-oooo. sute, ImbrAcati In trente, desculti, vetezi la
fates, i cu ochii stini de sarAcie i alte suferinte
ba IncA unii dintrInii Natal pe corp chiar semnele torturilor abia cicatrizate, iar
cei de tot schi-loziti erau transportati In care cu boi.

Ei intraro In Bucureti pe la opt ore de dimineata, tocmai pe cand doinnitorul se

afla In divan.
i ca sa, atragA mai mult atentiunea publica, unul
dintrinii Rica un sul de rogojina, .i danctu-i foc
la partea de sus, Il puse In cap, apoi scotand jalba

din san, o puse In varful unui protap lung, i

intro In curtea domneasca.
Zgomotul ce produse aceasta procesiune mArita

foarte mult prin multimea norodului atras de

-curiozitatea lucrului, ajunse pang. la auzul Domnului, care ieo In pridvorul
palatului, i primi jalba
din protap chiar cu mana sa.

ooo

NICULAE FILIMON

Domnul dete jalba marelui logofht sh o citeasch,

i pe cand acesta art cu voce tare toate nelegiuirile
lui Paturich, el le constath pe figurile i In starea
de mizerie In care erau ajuni nenorocitii jelhitori.

In fine mania lui ajungand pang la indignare,

striga ca un leu
Sa, vie ncoa Spatarul.
Spatarul se prezinta Inaintea Domnitorului.

Arhon
Spaare, zise Ghica sh, trimiti pa.
tru-zeci de arnauti la Bucov, ca sh, ridice pe acel
nelegiuit Ispravnic, s-o pecetluiasch, i sa-o bage
In ocna parasita. Iar dumneata arhon Logofht, sh
vinzi toata averea acelui talhar, i sa, desprigubeti pe aceti saracih.
TAranii auzind cele poruncite de Domn, ridicarh,
mainele spre cer i Incepura a strigh SA, traeti

Intru multi ani Maria ta! Dumnezeu sh-ti rasplateasca cu bine mila ce ai aratat
catre noi,
nemernicii robi ai Mariei tale.
Domnitorul arunca asupra for o privire plinh de
amor parintesc i dupd, ce Ii incredinta Inca odata
ch, le va face dreptate, intra iaroi In divan.
CAPITOLUL II.

Ocna parasita.
Intro dimineath, din luna lui Main, doi slujitori
de judet strabhteau plaiul ce ducea la ocna Telega,
calari pe cai mici de munte. Aceti cai de i erau
mai slabi deal caii iezme ai lui Alexandru Dumas,

CIOCOII VECHI QI NOUI

ooo

aveau bash i ei calitatile lor, caci suiau farce osteneala cele mai repezi dealuri
i, conduceau pe calareti pe marginea celor mai adanci prapastii fax

a-i expune la cel mai mic pericol.

Unul dintre cei doi slujitori era june i purta la
spate o flinty haiduceasca, iar la brau avea doua
pistoale mariturceti cel dal doilea era mai inaintat

In varsta trasurile fetei sale pline de asprime.

ochii sai sangeroi i sprancenile cele dese i zbar-

cite, aratau pe omul crud Si gata a savaro orice

nelegiuire. El avea o geanta, cu scrisori atarnata
de gal, i un cutit mare arng,utesc pus la brau.
Era pe la opt ore ale diminetei soarele sta Infipt cu mandrie pe bolta cea albastra
a cerului, gi
arunca de acolo dulcea sa lumina asupra muntilor
plini de zapada i a campiilor Inverzite, iar razele
lui strabatand prin norii de aburi, compui din
ioua noptii, formau o multime de curcubee tricolore ce Incantau privirea.
Cintiza i pietruelul faceau sa rasune colnicele
prin vocea for ascutita dar plina de dulceata ciocarliile se Inaltau In. aer
Intocmai ca nite mici
bombe, apoi se opreau in loc batand din aripi,
umpleau aerul de melodioasele for cantari. Prepelitele, aceste inocente i fricoase
pasari, ce se nasc
i mor fn iarba livezilor i In frunzele cele dese
ale dumbravelor. prin vocea for monotony, dar ritmica, pareau ca serva, de
regulator al cadentelor
acestui concert divin.
In aceste momente, cared natura Intreaga parea
ca Inalta rugi de multumire Care creatorul ei, cei

ooo

NICOLAE FILIMON

doi slujitori de i dedati cu asemenea sublime spectacole, nu rhmaserh nesimtitori.

la privelitea ce-i
Inconjura. Ei .se oprird pe loc i privirg, In thcere-

magnifica panoramh ce le absorbise simtirile, iar

mai In urmh unul din ei rupse thcerea

De multe on am trecut prin plaiul acesta,

mhi Badeo, dar nici odath nu mi sa phrut atat
de mandru ca astazi. Muntii parch Innoath In parh
de foc, phshrile ciripesc cu mai multh dulceata, de

cat alte dhtl, chiar apele Doftanei par ch dorm.

Ce mandrete
Asa este mhi Vlade, toate sunt precum zici,
dar nu simt nimic mi-e inima Inchish.

i de ce mai Badeo ?
De multe mare!
Ti-o fi mancat lupul vre-o vita, sau te-o fi
pradat zapciu?
Nu mi sa Intamplat nici una din cake zici
Ce ai dar de ezi bosumflat ?
Ia ma ghndesc la bietul coconu Dinu, fostul
nostru ispravnic, ca sunt trei luni, de and eade.
Inchis la ocna phrhsith.
Lash sh eazh, ca prea era nemilostiv si hrhpitor tiph judetul In mana lui ca
broasca In gura.
earpelui.

AO, este mh, da de, e pacat i de dansul

PAcat ? Dar bine ai uitat cum ardea, i chznea.

pe saraci? Nu tii zichtoarea romaneasch duph.

fapth i rhsplata, ?

Ai dreptate mai Vlade, a fAcut In adevar

multe nelegiuiri, dar o-a pedepsit Dumnezeu de.
CIOCOII VECIII I NOUI

ooo

ajuns. Ti-aduci aminte, cand plea, cu, cercetarea

prin judet? Ce mandru era mare! Si cat de bine Ii
edea calare pe bidiviul sau ceo roib Si. pintenog!.

Parca era Fat - frumos din poveste. Ei bine ma

Vlade, ma prinde cu tine pe-o vadra de vin, ca
sad vezi acum nu o-ai mai cunoate.

Si de ce mai Badeo ?
,L -a maneat neca,zul i ocna parasita.

Ce spui to ma?... Se vede dar ca este rau

In ocna parasita?
Nevoie mare mai Vlade! Eu de-a fi ca Voda,

In loc de-a Audi pe talhari la ocna parasita,

oe-a tgia, mai bine capetele.

Da de ce mai Badeo?
Pentruca este de-o mie de on mai bine sa,
omori pe orn dintro lovitura, decat sad ucizi cu
Ineetul. Am vazut pe Radu haiducul pe care o-a
bagat Caragea In ocna parasita, era tii colea voithe din patruzeci, rupea, piatra
In mana dar dupa
ce-a ezut numai sease luni In ocna parasita, nu
o-am mai cunoscut Yi crescuse barba de trei coti,
ochii Yi luceau ca de strigoi, surzise i ologise.

Si a mai trait mult ma Badeo?

Sa vezi. tntro zi mam coborlt In ocna, so,o
due demancare, i o-am gasit cu dintii ranjiti i
zgarcit ca un ghem In culcuul sau de paie fl stri-

gaiu data, de doua, ori, de trei on i numi raspunse, fl mieaiu cu mana, dar ce sa
vezi? El murise!
Murise!

TAranii numesc bwidiu once cal frumos si iute la fuga. Sinqul

onsA cel adeviirat al cuvantului InsemnedoA. cal pine de Arabia.

ooo

NICOLAE FILIMON

Ba Inca negrijit i nespovedit ca un chine.

Shrmanul, ce pacat!
Cei doi slujitori o,si urmara, mai mult timp cala-

toria absorbiti In povestirea lor, dar caii deodata

se oprira atunci ei vazura cu oarecare surpriza
ca, se aflau dinaintea Camaraiei ocnelor.
Chniaraul se plimbh In acel timp pe prispa caselor, absorbit cu totul In fumarea
ciubucului situ.
Slujitorii deschlicara dupa cai, o dupiice II salutarh, Ii dete poruncile i se
retrasera. Unul Insa
dintre danii facia. un semn de Intelegere chmaraului, apoi intra, Inaprouna cu
dansul In chmarhie.

i dupace se aezara unul pe pat iar cellalt pe o

lavita, Incepura aceasta Totrevorbire
Ei bine Neagule, zise Camaraul aezhndu-

se pe pat, ce mujdele Imi aduci despre bietul coconu Dinu?

Foarte bune, arhon Camara am doua serisori, una dela Contu, iar cea de a doua dela
un
boier, pe care nu-o cunosc. Eu crez ca, Contul a
izbutit sa scoata porunca Domneasca, de iertare.
ai ce zici ?
Poate, dar eu unul nu cred.
i de ce aka ?
Fiindca cunosc prea bine pe oamenii eel mari,

ei ne linguesc pe noi atia micii numai child au

trebuinta de noi, iar cand ne vad cazuti In .nevoi,
ne da cu piciorul ca la nite vase netrebnice.
Oricum va fi lush, to rog
dai aceste doua
scrisori mai In graba, i eu voiu vent maine de
dimineath s iau rasp.unsul.

CIOCOII VECHI o NOUo

ooo

Acest slujitor ce se interest atat de mult pentru

scaparea luiPaturica, era Neagu Rupe-piele, vestitul mumbair, prin care ciocoiul ti
savaria toate
-despoierile i cruzimile sale pe cand se afla Ispravnic el scapase de urgia
domneasca numai

prin fuga i deghisare, iar aeum se Meuse purta-tor al corespondentei dintre

Paturica i cateva per-.
soane mari din Bucureti ce se Incercau a-o scaph
-dip. ocna.

SA zicem acum cateva cuvinte i despre ocna,

parasita dela Telega
Ocnele dela Telega suet situate pe o campie Inconjurata de dealuri acoperite cu
paduri i udata
.de raul Doftana ce o traverseaza.

Puturile din care se scoate sare se Impart In

-ocne lucratoare, i ocne parasite. Aceste din urma
se numesc astfel caci suet lasate In nelucrare, une,

on pentruca minerii le cred exploatate de-ajuns

i se tern sa nu se surpe peste danii, iar catedata din cauza ca se ivesc izvoare de
apa, ce
Impiedica lucrarea.

in timpul domnilor fanarioti existau la Telega

mai multe guri de ocne parasite, dintre care una
served de inchisoare pentru talharii cei mai vestiti
prin omoruri i cruzimi.
Aceasta temnita subterana avea o intrare patrata sustinuta de toate partile cu
ghizduri de lemn
Intocmai ca ale puturilor din care se scoate apa.
Aceasta forma patrata. Linea pana la o profundi-

tate de oo-oo stanjeni, iar de acolea In jos se

largea gradat In circonferinto, i cand ajungeh la

ooo

NICULAE FILIMON

profunditatea ceruth de stiinta mincralogiei, deve-

neh un haos inspaimanatorl. Paretii ei erau umezi i de multe on pich apa,

dintrinii, aerul era,
iute, infectat de miazme sl omorator o lumina
palida abia strobateh cateodath spatiul nemtsuratei adhncimi ca sh mareascA i mai
mult grozhvia.
acestui mormant teribil.
Tailharii condamnati a locul In acest iad Omantesc, erau tot din cei osanditi de
Divan la moarte,
i ale cAror sentinte le preschimbau Domnitorii In
munch perpetua dar nici unul din cati se inchi-

dea acolo nu puteh sh traiasch mai mult ca doui

sau trei ani, caci umezeala i aerul eel inechtor
le curmh zilele.
In fine dach faimosul vers al lui Dante
Lasciati ogni Speranza voi clientrate o.

sar fi putut scrie undeva, negresit co, acel for nu

ar fi putut sa fie decal pe portile ocnei par site,
caci oricine intrh acolo Ysi pierdea speranta de a
mai ieo viu vre-odatii.

Iath locaul In care se aflh de trei luni Dinu

PAturicA, acel om mandru si ambitios, care comisese toate lasitatile si crimele
cele mai ingrozitoarenumai ca sa ajunga la maxire. Ar fi crezut el ireodatit eh o
sa phraseasea, atat de curhnd palatele
sale cele luminoase, manchrile cele alese i acea
I Oarneni speciah In mineralogie mau Incredintat el ad ancimea oe

nelor de sistema eche, nu se intindea mai mult de ooo-ooo l maxi

mum de ooo metre

o Dante. Infernal. Cantul III, versul IV

CIOCOII ECHI SI NOUI

ooo

multime de linguitori, care se supunea orbete la.

toate capriciele lui, i se credeau fericiti crand pu-

teau sa fure cite un zimbet de multunire dupes

fata lui cea severri ? Dar averile lui cele nenurnarate, dar sotia i fiii sai,
speranta batranetilor sale,
pentru a. csaror fericire poate ca sAvarise cea mai
mare parte din nelegiuirile sale, ce vor fi devenit
toate acestea ? Vom vedea.
Primele zile ce petrech in ocna parasites fuel
prea dureroase pentru dansul. tntunericul cel mare,
singuratatea, patul sail de paie Si mancarea cea.
putin hranitoare, Il adusese Intro stare grozava
de paroxism i de furie, Meat urla ocna de vaietele i tanguirile lui.
In darn chemk somnul ca sa-i. aline durerile fizice o morale coci el fugek dela
dknsul, sau dei
venea Cate odatk sa inchida, ochii lui cei slabiti
de lacrimi, dar la zgomotul unei pietricele sau a
unei picauri de apes ce cildek din peretii ocnei.
fugea i-o lAsh iard,i in prada turburarei i a disperarei sale. Dar dupes ce trecil
Cava timp el Incepa a se mai obinui cu noua sa locuintI i deyen mai lini, tit, ba
Inca dupes scrisorile ce scrik
pe la protectorii sai, i rhspunsurile incurajatoare
ce primes, incepuse a sperk ca peste putin va paeds. ocna, sa sg, se mute iarki In
palaturile sale.
Cu toate acestea raul ocnei incepuse sa, roads cu.
Incetul acea organizatiune robusth reum-atismul
Ii coprinsese tot corpul, ochii i se umflase, facultatea auzului i se paralizase, i
o tusa violentri.

a,eninth din ce in ce mai mult existenta lui.

ooo

NICULAF FILIMON

Aceasta era starea fizica i morales In care se afla

Paturich In ziva cand primi cele douh, scrisori ce

i le adusese Neagu.
El edea, lungit pe patul sau de paie, i atepta
cu nerndare ora prhnzului, ca sa,-i mai astampere
foarnea ce incepuse a-o turmenth. De asthdata trisa,
chruhraul ti trimise portiunea Inaintea orei fixate.
Phturich vhzand dinteaceasta, schimbare ceva, extraordinar i poate chiar In
favoarea sa, se ropezo cu

furie asupra coplui cu rnerinde ce se cobora Meet

legat de o sfoara. Muth, IntrInAul i ga,so douh scrisoii cari le luh cu o nerabdare
nervoash, i apropiindu-se de felinarul ce sta atarnat deasupra patului
shu, deschise mai intaiu pe una dintrinsele i citi
cuvintele acestea

Cucoane Dinule !

Cu destulh, mahnire to vestesc eh cocoana Duduca sotia dumitale, a luat tot din
cash, i a fu-

git cu un Turc peste Dunhre, lhsand pe bietir

copilai pe drumuri. Moiile, viile i casele dumrtale sau vhndut la Sultan-mezat, iar
banii sau
trimes cu om domnesc, ca sh, se Imparta la Va.
ranii ce se zice ca i-ai shrhcit child erai Ispravnic.
Vei ti iarai ca bh,trhnul dumitale tata, a murit
de inimh, rea, pentru afrontul ce i-ai facut, chard
ai pus aruantii de o-a dat afarh, din cash.
Al dumitale de apioape prieten S,i frate.

CIOCOII VECHI I NOUI

ooo

Ian i cuprinderea celei de a doua scrisoare

Dinule!

Mam dus de mai multe on la Vodo, sA,-o Tog

tpentru tine, i o-am gasit totdeauna nelnduplecat,
iar In cele din urmA mi-a spuso ritos, ca o so, to
lase A, putrezesti In ocna pArAsitA ca sa slujeti de
spildrt i altor hotomani ca tine. Voda a zis aceasta.
N

Aceste doua scrisori furo, pentru Paturia, o lovituro,

de trilznet. Averile sale castigate prin nenumArate

crime i lasita i, acum erau risipite ca praful on Oat
sotia fugitA, copiii oo,sati on voia Intam.plArei, el
chiar condamnat a mull cu Incetul In fundul ocnei
prtrAsite, chinuit de durere i disperare.

Ar fi fost o mare fericire pentru dansul dacg,

aceste tiri terii,ile o-ar fi omorit de odatA, sau i-ar
fi paralizat inteligenta cAci ar fi scapat de toate suferintele morale i fizice dar
providenta In decretele
sale cele nepAtrunse de mintea omeneasea, voise a-i
lash neatinse toate facultAtile, ca sa guste i el acel

venin amar cu care adApase societatea attita timp.

Dupes ce se mai alinath dureroasele impresiuni ce
rasase in inima lui acele fatale scrisori, el cAzit pe

patul sae eel de paie i Incepa a plange cu amar

si a se lovi cu pumnii In cap de disperare.
Se zice ca hotii i talharii stmt superstitioi i
fArA, curaj la loviturile soartei. Nu tim panes la ce
grad poate fi adevo ratA aceasta maxima tim numai
ces Paturica, acel om de fier, care in feria ambitiunei sale dispretuise mustrarea
de contiinfa i chiar

.US

NICOLAE

Fl LIMON

pe Dumnezeu, acum devenise atat de fricos in cat

eel mai mic zgomot fl facets sa tremure.
Uneoyi i se pared, co, vede umbra atalui sau eind
clintre stancile titanice ale ocnei, o zicandu-i cu
voce mormantala Fiu nelegiut! privete starea in

care ma adus rautatea i mandria to ! Dumnezeu

pe care o-ai dispretuit atata timp to vestete prin
mine, ca sati mantueti sufletul prin cainta, caci
trupul tau nu va mai eo en viatii, de aici.
Alte dati iara i se pareh ca vede oameni spanzurati, cu limbile ieite afara dm gura
pline de sange,

i femei slabe i urate la fates, maneandui copiii

o daridu-i i lui sa guste din earnurile for reci i
putrede, ca unui pricmuitor al mortei lor.
In momentele uuor asemenea oribile alucinatiuni,
mmtea fl paraseh cu total, capul i se inflaca,rh, ii
rodea, mainile de disperare i strigh cu o voce raguita, i tremurAtoare Stafiile !
stafiile! sariti cretini buni ! nu ma lasati ca ma strang de gat

aceste umbre ale lui Satana apoi deschizand

ochii sai cei InflacArati i rataciti de teroare, se repezeh dintrun loc intealtul
oi Incepehiarai a strigh

Luati de langa mine pe aceste femei sehlloade,

cAci mainile for cele uscate i sangele ce var-sa,
din guri ma inghiata de frica, !
Dar toate rugAciunile lui era u In darn, nimeni nu-o

auzeh, nimeni nu veneh sa-i racoreasca, fruntea sa

cea plina de sudori, sau s-i stingy acea sete in-

fernara, ce-i usch gura i pieptul.

In fine dupes o existents mizerabila de eapte luni,
Ski dete sufletul in spasmuri i parasit de toatalumea.

CIOCOII VECIII o NOM

ooo

A doua zi duph moartea acostui monstru. populatiuuea Bucuretilor se aflh intro mare
agitatiune.

Cauza ce puse in micare pe aceti adevhrati

stranepoti ai Grrachilor, o veneh dela vestea ce se
raspandise, ca Sn acea zi era stt se deer prin thrg
un fault fraudulos, iarh duph aceia
tintuiasch dinamtea prAvAliet lui, ca sA, serve de pilda poporului.

o multime de curioi de toate etAtile i clasele

societhtei inundau plata Sf. Gheorghe eel nou, iar
o alter grupa destul de n.umeroash intrase in curtea
Sphthriei i cu toate ca timpnl era ploios in acea
zi Gi vantul nordului sufla cu Carle, ei insA, infruntau eu. bArbatie i ploaia i
frigul, numai ca oo, poata
vedeh acel spectacol barbar ce-i dilecth atat de mult.
In fine logoftttul Spat Ariel vAztand nerhbdarea oi

curiozitatea gloatelor. se arata inaintea multimei, oi

citi cu voce tare hotArhrea departamentului de Criminalion, prin care condamnh pe
mofluzul mincinos

a fi btttut la spete prin toate pietele negutatoreti

i a se tintui de urechi In fata pravAliei sale.
Duper ce se -terming citirea hotArarei, patru Arnanti spatAreti intrara In temnita
i scoasera pe nefericitul falit cu capul ras, desbrAcat pana, la mijloc
-i cu mhinile legate una lhnga alta cu o funie lunga,
o Tiberin si Cam Gracus erau fu en om Semproniu Gracus si al
Corneliel Inca lui Spicion Acest adevarak patriot roman vazand
deplorabila stare In care ajunsese Roma, atria lor, din cauza rez-

belului social, se Incercarft a o ajuth ca s

scape din peire, dar

amftndoi cazura victime ale furiei poporului. Mai naultt scrtitori de
romance sau servit de numele acestor doi celebn romani, numai ca
sa arate popnlatiunea coa fluctuoasft a Rome cei vechi

ooo

NICULAE FILIMON

iar dupa aceia unii dintre Aria Auti apucarg, funia de

capAt Si Incepura a trage pe patient dupa sine, pe

cand alti doui pui unul da dreapta i ceralalt da
stanga pacientului, it loveau pe spinare cu nuele de
salcie.
Sangele, ce sareh din pielea nefericitului om rupta,

neincetat de lovituri i tipetele lui de durere, produceau diferite impresiuni In

inima poporului femeile i oamenii cei miloi cereau iertarea lui, iar
gloata cea mare in care intrau i cei sg,rAciti prin
falimentul eel fraudulos. simteau o nedescriptibill
bucurie pentru tot ce suferea, pacientul, i la orice
gemAt de durere, ei it apostrofau cu cuvinte de acestea Bine-ti face talharule co,
ai sArAcit lumea!

So,o deer la nuiele Ana. Ii va cAdea, toata, carnea

dupa spinari fart a mai numi i pe unii care strigau . So,-o spanzure, sau, so,-o
pue In teapit.
Vederea torentelor de sange i pofta de razbunare-

iritase atat de mult pe popor In cat data sar fi

aflat la aceasta privelite barbara, vreunul din ace
filozofi umanitari, negreit ar fi crezut Ca se aflA In

Roma gladiatorilor, In Roma martirilor, i pe roma-ni i-ar fi luat drept acel

mizerabil i degradat
popor al Romei imperiale, care suferea sclavia i
umilirea farce s murmure, i se revolter numai atunci

cand fi lipsea painea i circul. o

Aceasta, procene ingrozitoare trecii mai Intai
pe piata Sf. Gheorghe eel nou, de acolo intl. In
I Poporul Roman din timpul imperiului era asa de demoralizat,
In cat se revolt numai and ii lipsea painea si spectacolele, SRI striga

panem et circensem,

CIooooo

ECU! ooo NOW

ooo

itlta Selarilor i iesind pc la Garton Voehe, merso

sere Sf. Gheorghe col vechi, iar de aci intrit in
ulita cea striimth din dosul Bartioi. undo erh sit so
potreach cea mai ingrozitoare paste a acostei oribile drame.
Poporul .ce phreh stul oare cum de eeeace vii-

zuse panr, aci, pe data ce so imAiintii c a sosit

timpul titttniei, vooo en Nixie asupra locului uncle
s se sh vh,reasch, aceasth barbarh, faptrt. Curiozitatea erh atilt de mare in ea
unii din multime intratt
ergs,

prin silil in casele i prhvaliile neguttorilor, ca sh

poath privi mai bine executiunea, Iar altii se suiau

chiar pe acoperiul caselor en riscul de a chcleh

si a se zdrobi.
In momentul insa child osecutorul ridicase pc paeient In vftrful picioarelor i se
preghteh, sh-i tin tniascii urechile la stalp, clopotele dela chteva biserici
ineepuril a sun, i o psalmodio tristrt ajunse
la auzul multimei.
Aceste chntari ievan din gurile chtorva preoti i
eh nth reti, ce petreceau la mormh nt nn cadavru mezat
intrun cos,ciug modest t.i purtat do patru postelnicei

pe un pat mortuar compus din lemn simplu i cap tusit en chembrich verde.
Popornl, ale chruia sentiments se schimbh foarte
losne, cum anzi canthrile preotilor tii vrtzit cortegiul
fuiierar apropiindu-se, incepft s, se traga inapoi cu
respect ca sa -i Inlesneasch trecerea,, dar aceasta butirt-vointrt fit
nefolositoare, chci din partea opush a
ulitei veneh o caruta de tar cu doui cai, in care
N. Filimon.

thocon i eeln fj nom.

oo

ooo

NICULAt FILIMON

erh asemenea uu costing inchis i un preot care

citeh cadavrului dintrSnsul rugri,ciunile de odihnru.
Aceste doua procesiuni mortuare, neputAndu-se
vedeA, unape alta din cauza poporului ce erA adunat
in central ulitei, inaintara una contra alteia prtnri,la
locul executiunei si se opriril, crici ulita erh ata de
strtntA, in cta, erg, cu neputintri, a trece una pe lane

alta, sail a se intoaree una din ele Snapoi, sere a

puteh, trece cealaltA.
mina t en
In fine Bas Bulue-Baa al SOO riei,
oxeutarea hoUiritrei vrizand aceastri Tucuman-di,
facie semn executorului sAti termine lucrarea. Un

tiprtt, ascutit si. nervos repetat de mai multe oni,

anuntrt poporului ca tintuirea sa terniinat. Gloatele
dispAruro, Intro cliprt tau intro in tacere, numai
tole dourt procesiuni stAteau una in fata eeleilalte
d i naintea falitrllui tintuit.
Ar fi zis cineva, ca intro mortii din tole dour coeinge ci negutrilonul eel tintuit
existri, o legli hurl, fata lii

sail o nraneimpacata. Ei bine, aceastri, legrtturri exiso

in adevilr, ci cadavrnl eel purtat pe pa tul mortuar
ki insotit de preoti i cantrtreti IA al Postelniculni

-Andronake Tuzluc eel dal doilea cadavru, tras de

doi cai de sat In acea cArutri, mizerabilA IA al lilt
Dinu Prtturica iar mofluzul eel tintuit enb Costea
Chioru, care de si cant tarzin, lurt Insri, o asprri
rrisplAtire pentru toate cnimele co srwctrise.
Tata cum Sci terminarri, cariera vietei aceoi trei seelerati. Inttunplaren voise ca
ei sri, se moi intalneascri,

inert data, inainte de a se pnezenth lui Dumnezeu

Cfoooooo VIOCHE Si NOUo

spre ai

ooo

da seama de rolole ce Avarisera pe

acest pttmant.
Cat dospre Kera Duduca, am aflat mai In urma

ca ea voind sa faca pe cocheta in casa noului ei

barbat fit descoperitA de ansul oi trimisa, Inaintea

Cadiului care ordona sa o coasa Intrun sac

apoi sa o arunce in valurile Dunarii, dupe copuladerea legdor musulmane.

EPILOG
Din opincar Mare Spatar.
La oo Apiilio anal oooo, locuitorii ooucuretilor
erau cuprini de frigurile veseliei i ale placerei ci
serbau ziva SfAntului Gheorghe, vechiul patron al
Rornaniei. Ulitele magi si micl erau maturate o
stropite cu aptti pravalide negutatorilor oi easel

boierdor erau impodobtte cu ramuri de salcie ..,i

iarba verde. Un cer senin i un soare dulce de primavara venea sit complecteze acest
cadre mag
nirtc ce prefilcuse oraul Intro gradma improvizata.
Podul Alogovaiei era plin de priviton de-amandoua sexele i din tout clasele
societatei, bine
invernantatt

cu fetele zambitoare ci se in-

dreptau catre ma nasttrea Mthai-Voda, uncle era sa

se savhrvasca intracea zi nunta domneasca.

Pe amandoua laturile ulttat de pe podul Dambovitei cc ducei, lit Miltai-Voila, crap
brazi infipti in
pamant, tii ipodobiti Cu panglce i beteala de fir.

ooo

NICULAE FILI AI ON

Inaintca acestor braze ran doua randuri de catane spataresti Imbracato ett mintene,
poturi nadragi ci ghebe scurte, impodobite cu gaitaiie tricolor iar pe cap purtau
caciuli cu floace a lbastre
si Inept toata artniltura aveau Gate O pusca pusa
pe umeri si elite un pistol la bran.
La spatele ace-.,tor ostasi so formase pe mainlona partile piramide de euriosi eari
asteptau en
net Abdul. trecerea alaiului domnesc. Dar asteptarea nu le a fost lunga, caci
pesteputin se arata Inaintea Tor spectacolul ce le atatase atilt de Inuit
curiozitatea. Alaiul sosea.
Acest cortegin pninciar erh orfinduit astfel
Avantgarda se compunea din breasla Agiei akatutta din dila reti polcovnicesti
crtlari tii arrnati, TelCapitzti de enzaci en steagul oi toboaruo salt, tal-

pasii dorobantesti pedestri en tobele, chiverele

cimpoaiele Tor Vel-Capitan de dorobanti cu zapciii

sai oi eu cats -va din breasla armeneasca, cu steag

si tube dupa da,nii podari pedestrii cu topoarele
pc unteri. cazacii agieoti pedestri, cu cimpoaie si
tube vOnatorii asemenea. capitanii de agie Marmati eiattsul agiesc si logofatul
agiesc polcovnicul de poduri cu polcovnicul de ciocli polcovnicul
de vciniitori en polcovnicul de Thrgoviste apoi
marele Agri cu podoabele lid dupa obicei.
Dula acestia venea breasla spatareascrt aleatuitla
din lefegii cu steagul,
Mamie Capstan de lefegii en zapcii, Buciucul, tobosarul i scirmaciul I
o Sdimaei

nuinei.o

un fel de gatbaci sau bid de Omit.

CIOCOII VECIII V NOW

ooo

satt seimenii chlhri Inarrnati si imbrAcati in ha Inc

rosii si moturi galbene, ooasbulue basa en steagul

cel mare Cu tobe si Ormaci scutelniei spataresti.

Pupa dansii veneh breasla Marelui Portar cu
loath cepa iaua suita sa Marcie Armas cu steagurile tarei, en trilmbitele si en
arnAvii sai apoi
veneer careta donmeasch trash de sase armlisari
vincti cu doi ciohodari pe capra doi in coada si
alti sase imprejurul caretei toti Imbrheati in haine
rosii en fir si en islice rotunde de samur.

In aceasta careth sedeau un ,june si o tanarh

-NO,. El era, invesmantat cu anteriu de suvai alb
cu vhrgulite do fir bun, avea fermenh de buhur
ca paiul grhulni si giubea de zuf albastru deschis.
Poste mijloc erh incins cu un bran do tulpan alb

iar in cap avea les rest. de Tarigrad. Jima rata

er,o Inibracata cu rochie albh, de tuljau si incinsh
poste mijloc tit un cordon do panglich rosie in-

cholata en o cataramh ferecath en diarnante, pe

cap purth o diadernh de briliante si betealh la
grit avea un girdan de rubine, iar In urechi creel do smarald inconjurat de
diamante. Amilndoi
acesti juni orau de o frumuse.V rarer, si dupil prlvirile furise cesi aruncau unul
altuia, semanau a
fi coprinsi de un amor inflachrat.
Caeta rnergea in pascal tailor ocolith de ciollodari, iar duper Ansa venea restul
alaiului compus
din tagmele acestea Calemul armasiei cu ftore si

treti Arma cu ecpaiva lor, in mijlocul crvoa erir

Marcie Arrnas en hainele mttiate in fir, steagul
ccl mare al tarsi, lhutarii si trAmbitasii domnesti,

ooG

NICOLAB FILIMON

Urttc-Bairunt, Tuiurile, sacagiii domneti i salahorii, en betle in maini, apoi cei

doi-spre-zeee cai
domnesAi impodobiti cu cioltare valtrape de fir
Al cu calcine de argint suflate Cu aur, oo cu pone
de strut In frunte. Ace ti cai emu condtm,i de comisi domneoi i inconjulati de
ciehodari.

Pupa acetia veneau comic, rahtivanii oj pustelnicii calari, Imbracati cu capoturi

roii i purtand in maini semne domneti. Apoi veneau treti
logofat cu treti vistier, ftorii logofat cu ftorii vistier, iar in mijlocul for erh
marele comic cu ciausii
tii capugiii imprtrateti, insotiti de calareti Turci
si Romani.
Pupa dit,nn veneit ecpctiatut donmeascil tji se inceia cortegiul grin ortaua
ciohodarilor i a satilrailor, capitanii agiesti i spataretoi, tufecciii Maki ragi
lame, Sarai latnac, Icmglcrnii cu Agana for
Well i Has-Aluirlii lar in urrna venea tagma,
Divanului purtand lopuzul, sanyeacul i semnul

Domniei inconjurat de copth din casa, purtand

prapuri le ta rei.
Pc card ace,t alai defioi pc ulita Alihai-Volta
ctt area pompa si marire cunoscuta nurnai la curtile orientale, Grigore Vodli Ghica
Impreuna, en
initropolitul tarei, loamna cu boiorii cei marl i
brnitillii sal, attoptan in iro,a bisericii sosirea mirilo. In fine, ei sosira i
intrara in biseriea uncle
se savilmji ceremouia religioasa a cununiei en mare
magnificenta tar lupa sa varirea eununiei, dom-

nitorul zise ginerelui en glas tare i majestos

Iata to cinstesc cu caftanul de mare spatar oi to

.oooooo VECHI It Noooo

ooo

fac enimacam al Craiovei ea siii, rasplakese buna taloa sufletLilin Olt si slujbele
ce ai facet trirei

fericit ! Junele faci matanie si siiruta, mama,

doinntorului, apoi se retrase phn de bucurie ertku
ajunsese tinta aspiratiunilor sale, iar junn lei sotic cazii pe bratele pa rintelui
ei obosita, de neafjteptata fericire i-i stiruta mhna, cu fierbinteala.
Acest sot fericit era, Gheorghe, fostul vataf de
carte al comisulni Andronake Tuzluc era, acel
june marimos ce o-am vazut sacrificandu-se ea, sa
scape pe stapanul sau de Aracie i de ruine. El
venea sa arate nomanilor ca este de ajuns ca
omul sit fie bun si Inzestrat de naturri cu virtuti
i inteligenta, si fie conditiunea sa on cat de obscurrt, la Inceput, el va ajunge
la mririre. Cat despre juna sa sotie, ea este frumoasa Maria fata
Ilanului C. tare de i iubise pe Gheorghe cu multi
pasiune, dar preferase mai bine moartea decat o
fericire trecatoare i dobandita prin calcarea, datoriilor sale de bunt fiica
suferintele si disperarea
for erau aeum rasplraite de ajuns.
fii

SFAllaIT

NICOLAE

FILIMON

NENOROCIRILE
UNUI

SLUJNICAR
SAU GENTILOMIl

CU O PREFAĂ DE D-L
.

DE MAHALA

MIHAIL DRAGOMIRESCU
Profesor universifar.

BUC UR ETI
S TEL N

ER G

FIU, E D I TOR o

oo, STR. LIPSCANI oo,

PREUL

LEU

NENOROCIRILE

UNUI SLUJNICAR
SAU

,GENTILOMIo DE MAHALA
- NUVELX -

NICOLAE FILIMON

NENOROCIRILE
UNUI SLUJNICAR
SAU

GENTILOMII DE MAHALA
- NUVELA. CU o PREFATA DE D-L

MIHAIL DRAGOMIRESCU
Profesor universitar.

BUCURESTI
STEINBERG FIU, EDITOR
N. STR. LIPSCANI IN,

CUVANT IN TRODUCTIV

Publicond pentraintiiasi data in broqura

Slufnicarii lui .Nicolae Filiman, credent

facent un adevarat serviciu tuturor

acelora cari, cu drept canard, vad in our
c

kola ,,Ciocoilor veal .oi. not , pa adava.rata initiator al romanului ronuinesc.

Influentat de tnaniera romantica, sins ad
Tidiculul acestei manieri, dar neputanda-se
el insuti desbara bine de ea,.Nicolae Elliman
izbuteste Set ne dea in Milled Banuttoriast.,
prima scleic ceY nenturitorului Rica. Vestr

turiane a lui. Carafriale. Eameitorian al

lui Filimon nurse compus,ca set is in ris
mania scitintbarilor de name, inauguratd

VIII

de raposatuZ pro fesor Fontanini dela Craiova Pretorian, Pictorian, etc. este
tipul
acelor tineri vancitori de situarii, earl, usuratici, seci si lciudaroao, farce
carte si Tara
capacitate, cauta sci se procopseasca , facand
curto ri politics, cloud ocupaiuni care cer

mai inainte de toate strcilucirea aparenei

exterioare. Mitica, dat afar din slujba,

dar vanand alta, isi fntrefine exteriorul

facand datorii, declarand amor cocoanelor
dar si slujnicilor, si. puncInd Para la tale in

cafenele, thud nu poate sa scrie

cum

va face mai incoace Rica la gazete. Un

asemenea personaj e tin erou de comedie,
si Filimon alege bine imprejurarile care
sec-, pedepseasca precum trebue. o p druialei

dela amantul buccItaresei Resi, pe care

Mitica stiuse so poarte cu vorba,
psi o
strasnica cunostinfa cu hArclaur lui
Petrache,
findca se iclud,ase cu revolufionarismul lui politic
sunt indeajuns

IX

sea cuminfeasca pe viitor pe viitorill

nostru ilicd.
cum spune d.N. Iorga,
Slujnicarie

.ca

in cea mai i nsemna lei lucrare de istorie lite-

rani romdneascel ce avem, e printre cele

mai bone entice sociale din limpid Ind a

Post scrisa incepulul domniei lui Cuza.

Ea se poate citi, cu pkicere si azi, cu atat
mai molt cu cant Invite din trasurile suflete.,Iti ale tutor tineri de pe acea
vreme,
...oo gasesc c,orespondentul, din refericire,
.-si la o parte din. tinerimea de azi.
MIH AIL DRAGOMIRESCU

N. B.
Aceastif editte neavand scopuri filologice,
sau modificat cdteva forme de cuvinte, care azi par
prea invechite, ca de ex. se adunP, in loc de odurr,
Indivizi, in loc de ,individe, roman, In loc de ro-

mant, particulark to loc de particolari, din PuTitan, in loc de de la Puritan! ,

partid, to loc de
rpartit, .Excelentir, tnloc de Escelentie.nervii in
Joe de nevrele,tnaghiara to loc de magiara, etc.

NENOROCIRILE UNUI SLUJNICAR

SAU

GENTILOMII DE MAHALA

CAP. I.

Slujnicaria.
Pang a nu incepe povestirea tristelor
Intamplgri ale eroului acestei nuvele, credem de datoria noastrA indispensabilg a
explica lectorilor nostri ce IWlegem prinslujnicar si slujnicarie cad dace, zicem
slujnicar, catg sA zicem si slujnicgrie, precum militar militgrie, cismar cismarie
ai

altele mai multe ce se terming prin ar

si tie.
Slujnicgria este o societate secrets ca .
a Francmasonilor, Carbonarilor si Sansimo--

oo

Nicolao Filimon

nierilor, este o plants exotica si detestabila a carela na,stere i Intindere In -

Ora
noastra o datoram saraciei vicioase i

marei noastre lipse de cultura morals a

unei parti din junimea noastra.
Ca societate secreta, slujnicaria are maetrii ei, lojile, venditele, prozelitii i
chiar
cinismul

el. Deosebirea este numai ca

doctrinele acestei societati tind foarte mult

la degradaro si materialism. Ca sa ajunga
cineva la gradul do perfect slujnicar, cats,

mai intai de toate, sa Lea amor, cu slujnicele, sa suspine neincetat pentru dansele

si sa sufere de multe on asprimea gerului, ploaea si alto calamitiiti, ca sit poata

conversa o jumatate de ors cu prea iubita
sa slujnica, in buduarul ei cel parfumat
cu extract de ceapa Fi usturoiu.
Slujnicaria so recruteaza mai totdeauna
dintre gentilomii de mahala, si mai cu
seams din mahalalele Cuibul cu barza,
Popa Chita Eft biserica dui Tared L.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Caracteristica slujnicarului nu este anevoe de Mut !

El este totdeauna un june dela douazeci
si doi priart la douAzeci si cinci do anisori,
bine Dicut, bine imbrgcat, frizat si inmanusat intocmai ca un lion de Paris.
Acest lux ar face pe oamenii faro, experienta so.-o is drept fiul unui proprietar
bogat, sau de mostenitor al vreunui unchiu

din repertoriul teatrului comic francez

lucrurile Inso, merg cu totul altfel, si va
incredint,ez cu mina pe constlintk ca vesmintele de po ansul sunt facute pe
datorio.
CAci felul acosta de gentilomi nu au aoto

stare decat leafs, i aceasto, mizerabilil

Leda nu are miraculosul dar al monedoi
sburgtoare din timpii pietrei filosofale o.

o. In secolul Xil-XIII, pe and se ocupau AlchIini ti

cu cAutarea mijloacelor de a face our din arsenic i
cositor, se credea in existenta unor monede vrajite,
car! dupA ce se cheltuiau, veneau Inapoi la stapanul lor.

oo

Nicolao Filimon

La primul debut al aventuroasei sale

juneti, gontilomul nostru o duce binivr.
Imp la pe croitor, pe cismar, pe ospelier
tili chiar pe birjar iar leafa o tine ca sfi
nutreasca amorasele sale cu fetele de po
la marande.

Acetia stint timpii cei mai fericiti din

viata gentilomului nostru. dar din fatalitate negustorii amagiti li tale creditul o
Incep a-o persecute pentru datorie. In cazul

acesta, ingeniosul june alearga la sfanta

noastra Conventie i, armandu-se cu articolul relativ la neviolatea domiciliului,
rade

de nerozii sai creditori cu toate acestea,

moneda Ii lipsete, credit nu mai are la
nimeni. Ce face el in aceasta critics pozitiune? Ce sit faca sarmanul, pleads capul
la roviturile soartei, se face slujnicar o..
In aceasta noun conditiune, spiritul sau
se subtiaza ca firul de borangic, imaginatia lui se Inalta pana la al noulea cer,

Nenorocirile unui slujnicar

oo
devine filozof peripatetic, patriot si
inc. patriot, nu glum
Declamo. In
contra abuzurilor, aci funqia lui dacI
are vreuna nu-i permite sI fure devine
inimic neImpAcat al ciocoilor, ii injury
si Ii Incarcl cu cele mai negre epitete,
fi-irl

sa se gandeascl ca aceastI clasI

despretuita de dansul, este ca fenicele desertului o care renaste din cenusa lui
mai
forte decal era Inaintea arderei sale.

El nu ntelege a zicerea ciocoiu este sinonima cu zicerea bogat si puternic, si ca

toti cei ce se ridia din noroiu la putere

Iii boacie, devin bassi-ciocoi si pentru mai

mare nenorocire, aceste gloabe de plebei

pe care entusiasmul nostru de un moment

ii ridicl la putere si bogAtie, ne loveste

o. o sects de filozof I Carl MIAlan pe discipolii for
umblAnd pe cal, precum stoicii in foioare.
o. o pasare mitologica care dupA ce imbatrAnete

bate din aripi o se aprinde, apoi ese din cenua ei

mai forte dupa cum era Intaiu.
Nicolae Filimon.

oo

Nicolae Filimon

cu copita mai des i mai rau decat caii

ngscuti li crescuti In grajduri In fine
slujnicarul nu voelte s InteleagA ca docoiul Conventiei este mai venal i mai
f Ara inima decat acela al Regulamentului
Slujnicarii cunt de mai multe categorii
sau tagme
Cand fac parte din ortaua poetilor, atunci

cat sI fugi cat vei putea de dansul, sau

sA to rogi lui Dumnezeu sa-ti dea robdarea lui Iov din Biblie, clei altfel nu vei
putea sa suferi scAlambAturile I declama-

rile, MA, sa to apuce nervii de ras.

Nu apucA s -ti zicA buns ziva i to Inabuate cu citatiuni din Milton, Lord Byron,

Victor Hugo i arti multi poeți pAgani i

cretin iar dup ce Incepe a-ti Intepa

urechile o a to face s -ti pierzi logica tli
bunul simt prin poezii de felul acesta

Nenorocirile unui slujnicar

oo

CIOCOIUL INFERNAL
-Ce groaznic intuneric...
Si luna cum luceste !...
Teribil sufla vintul !...
.Si glasul filomelei !...
Imbata ochil mei !...

In aste triste locuri

Si pline de amor
Sarati inainte-mi
Un tradator ciocoiu
Ce tara ntreaga, face
S geama surizind !...
Si nfige ciocu n sinul

In skull mated sale,

Si-a doua zi cu botul
Minjit de-al Orel singe
Se plimbi pun oral !...

tearcg de-i spune cl acesto versuri sunt

MI sons si mai intunecoase cleat ale lui
Numa Pompilie o si vei vedea cum to va
taxa cu numele de ignorant, om MI gust
oi inimic al ngscandei noastro literaturi
I. Numa Pompilie, legislatorul Romanilor, compusese pentru cultul zeilor niste Mani
atilt de obscure
In text ca, nici chear preotii nu le puteau Intelege.

oo

Nicolae Filimon

Daca slujnicarul sa dus de ma trei

on pe la facultatea de drept, nu to mai
slabete din jus Regiae, jus papirianumi,

cele zeta o mai in urmI dougsprezoce

table de plumb sau de tinichea, Lex Flavianumo, Lex scatinia de netanda Veneres,

Breviarium Alaricianum o, Justinian, etc..

adaogAnd pe la soroace cat un ipso jure,
in abrupto, ex officio i alto mai multe se-

aturi de felul acesta, prin care se silesc

a demonstra a nu este bine a lasa advocatul pe clientul sau s marl de foams

dupo moarte

I...

Dar soiul acesta de slujnicari ramano

null pe langl slujnicarii politici.
o. Acestea sunt legile regilor codificate de Caiu sau
Publiu Paplriu cu ooo ani inaintea erei creOne.
o. Prima publicare a codicei judiciare, facutA de
consulul Gneiu Flaviu la anul ooo inaintea erel
creVine.

o. Lege In contra delictelor ruinoase, publicata. la

ooo inaintea lui Crist.
o. Lege publicata de Alaric regele Vestgotilor, pe la.
anul ooo dupa Crist.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Aceqtia sunt teribili o

Pe slujnicarul politic nici un guvern

nu-o multumeqte. Napuca s se formeze
bine un minister i slujnicarul patriot
Incepe a-o descrie cu cele mai negro culori, qi se silete prin orice mijloace a-o
face sa treaca in ochii publicului de infam
i tradator.

Locurile mai frecuentate de atm ortodocqii slujnicari o sunt doug gradina

Cimegiului po timpul de vara, i cafeneaua din Pasagiul Roman, in timpul cel
friguros al ernei. Aci se aduna slujnicarii
de toate naVile deli varsa veninul asupra
,oamenilor ajungi la putere.
De cite on voi vedea un core de patru
cinci indivizi, I vei auzi pe vreunul dintre

daqii vorbind cu agitatiune despre druo. Zicem ortodocsi ca s-i deosebim de

slujnicarif
vretici, din care se afla un mare nutria. In aceasta
societate.

oo

Nicolae Fill mon

muri de fer construite intrun singur an,

despre canalizarea raurilor, ridicarea oastei

la cifra de trei sute mii indivizi, exploatarea carierilor de marmorrt i formarea

unei flote pe Mama Neagrg, sa, tii ca.
acel om este slujnicar paraponisit cats
s mai tii i aceasta, Ca slujnicarul este
o flint omnipotent numai in vorbe, el
nu are decat sA zic un cuvant, i Iara este
brazdatI de osele i drumuri de fer, casele statului se umplu de bani, cultura i
instructia ajunge pe cea din Germania,
cu un cuvant Romania se ridica la cel mai
suprem grad al fericirii sale din nenorocire ins , guvernul nostru nu tie s se
foloseasca de consilille patrioVlor slujnicari, o de aceea lucrurile merg cu susul
In j o s .

Slujnicarul adevarat, pe Mug alto daruri, mai are i virtutea cumpaarii e

sade toata ziva in cafenea fArA sA gusto
ceva, sau dac din intamplare bea o cafea

Nenorocirile unui slujnicar

oo

neagrg sau o dulceata, potrivete tocmai

timpul and cafeneaua este piing de oameni i pleacg ill sa, prateascA. Unii
zic co, face aceasta din distraqiune, dar gu-

rile cele role susi,in ca nu plgtete fiinda

nu are parale.
Unicul viciu ce sar putea imputa acestor
doctrinari, este afectiunea ce o au asupra
slujnicelor, dar tocmai acest amor ce pare
un defect In ochii profanilor, pentru slujnicari este un act de devotiune, o
practica
religioasa, este chiar paladiul sau deviza
societatii lor.
MU ce este societatea slujnicarilor In
Inteles colectiv, i ce este slujnicarul In
parte.

CAP. II.

Mica Ramatorian o

In una din noptile lui Decembrie din

anul oooo, vantul musalesc sufla cu tlirio,
ploaea curgea in marl cAtAtimi de alo
amestecata cu zApadI qi grinding. Pavagiul
capitalei era plin de noroiu amestecat cu
gheatA era in fine, Tempo dinamorati,
precum zice Figaro In opera Barbierul din
Sevila.

Orologiul dela Brie suna cu lene,i meo. Dad din Popescu se face Pretorian, din
GrAjdan
Gradian si din Traistescu Tertulian, de ce oare sii nu
putem face si din Porcescu RAmitorian ?

Nenorocirile unui slujnicar

oo

lancolie miezul noptii. Liniqtea solemno

a naturii nu era turburata de nimeni,

afar de desele patrule militare, care stra-

bliteau capitala In toate directiunile did

dupa timpul acela, nemultu-

guvernul,

mindu-se de Intreruperea comunicatiei provenitA din furia elementelor, declarase o-

raul Bucureqti In stare de asediu, ca sa

asigure viata unuia din membrii cainacImiei de trei, pe care umbla s-o asasineze
un farsor cu o sfecla gAuritA, sau cu o
sticlA de cerneall turceascA umplutt cu

nisip, pe care voia sA o fact a trece in

ochii nobilului caimacam de o boambA fulminantA.
AdevArul poate sA fie altfel, dar asta nu ne

privelte. Noi facem roman, far nu istorie

Pe acest grozav timp, un june ca de

douAzeci Efi doi de ani, cu parul lung gi

negru acoperit cu o pAlArie bombeel, ino. Astfel se numeau palutile uzate pe atun
et.

oo

Nicolae Filimon

fasurat Intro manta taiata dupa mode

Carbonarilor, si cu galosi de gumelastic In

picioare, sta lipit de usa galeriei ce duce

la bucAtgrille caselor lui Hotsch et Muller
pieptanarul.
Dacg cineva ar fi privit cu bagarer

de seams pe acest june, ar fi descoperit

In trasurile fetei sale pe omul contrariat

de fortunI sau pe amorezul certat cu

amoreaza sa.
Dupa ce se mai plimbo, putin ca so,-si
Incglzeasa, picioarele ce-i inghetase de
frig, se apropia IarAsi de us si bath

Intrinsa de trei on cu o manierg particularA ce avea In sine un ce misterios si .

semnificativ.Putin dupI aceea se auzl pe
din lguntrul un sgomot de pall. Era cineva
care venea cats o.oo.
Eroul nostru, reluandu-si curagiul ce cu
putin mai inainte II perduse, Incepil a striga

cu o voce largsi conventionala

Rezi I..

Rezi !...

Nenorocirile unui slujnicar

oT

Ei bine aud, nu sunt surdl, raspunse

vocea din launtru cu un accent de ne-pAsare sau rAsbunare.

Deschide-mi, Rezi drags, cam Inghetat de frig.

Ba aia e vorbl, domniorule, du-te,
la coconitile dumitale de pe la marande
cu care-mi cheltueati banii

i lasA-mA n

pace.

Deschide, Rezi I deschide, Rezioara

mea, ca ma lovete guturaiul de frig.

Nu, nicidecum.

Deschide ca -ti dau o fatA de roche.

Nu deschiz o..
SA fiu al dracului, dacA nu ti -oiu cum--

Ora maine o pereche de botine dela Iancq.

pantofarul.
Nu mo mai inpli dumneta cu gogoi
dastea.

Rezi, to jur IA ce al mai scump in

lume, deschide.

Vazand lima ca srilbatica sa amanta nu.

oo

Nicolae Filimon

deschide, inceptu sii declame cu un accent

patetic si comic versurile acestea
Deschide-mi, copila !
Deschide-mi ca mor

Albi pupa mils

De al meu amor.
Ploaea de sus pica,
Mantaluta-mi strica,

Nu mi-e de manta
Pricepi dumneata L. o

Ci mi-e de tartan
Cam slujit un an,
Ca sa-o dobAndesc

Si s ma falesc,
Ca un nobil mare
Cu spirit l stare. o

Versurile aceste pronuntate cu o mare

dozy de duiosie, Iii Mull efectul lor, cAci
inima maghiarei noastre se muiit, usa se
deschide si amantil nostri dispArurA prin
o. Se vede ca mantaua era foarte veche.
o. Aceste versuri sunt copiate din o condicuta m anuscrisa a D-lui D amploiat la
Visterie, carele Incredlnteaza pe onoarea lui de slujnicar ca le-a copiat
.clupd orlginalul compus de Maid Ramatorian.
Nenorocirile unui slujnicar

oo

Intunecoasele coridoare ce duceau la sanc-

tuarul amorului lor.

Acum, cu voe sau flrI voe, o sI Introducem pe lectorii nostri in templul amorului

acestor douA turturele, ca so, auza expresiunile cele onfocate prin care
slujnicarul
cearca s atragg asuprA-o simpatia amantei
sale.

Ne facem Ins datoria a Indemna pe

bunii nostri lectori a-si procura cate o sticluo de eter, aci parfumul din camera
celebrei noastre Kalipso din Pasagiul Roman,

poate sa le iriteze nervii.

Camera In care locula amanta domnului
MiticA RamItorian slujnicarul, ,era o bucsatgrie nemtasca cu marina.

Mobilierul el se compunea din marina

de bucAtArie ce ocupa o a trela parte din
periferla camerei, doug scaune albe de brad,

un pat cu o saltea de lama si o plaporda

de cit, veche, ce acoperea pe jumatate
douI perne a fulgi nelmbracate.

ooo

Nicolae Filimon

Pe unul din pereti erau animate o multime tigki de diferite forme frigkri,
ra.,zatori de hrean si forme de tinichea pentru
..gelatink iar Intrun colt, era o oalk colo-

salk cu grksime de ramktor si un vas de

lemn plin cu razAturi de morcovi, foi de
varzI si de telina. Intrun cuiu duple wsk erau

atarnate niste cisme unguresti si un peptar

de blank.
Duple ce frumoasa Rezi deschise usa.
slujnicarului nostru i strkbAtii Impreunk
cu dAnsul intunecoasele coridoare ce conduceau la camera ei, aprinse o lumanare de
seu si o puse pe mask, iar duple aceea sezurk

tunul lkngk altul si Incepurk a se skruta ca

piste porumbei apoi duple ce trecurk acele
.convulsiuni nervoase, slujnicarul nostru

o privi cu ochii plini de amor

i fncepit
a-gi pleda pasiunea prin frazele urmktoare
Frumoasa Rezi !.. Angel de candoare,
care to -ai coborkt din regiunile Imperiului
a volt sk ick ale empireului uncle se

Nenorocirile unui slujnicar

oo

flureazI trasnetele i fulgerile, ca s creezi

fericirea unui nenorocit muritor ce to ad o ail precum ado arg. anara mum pe primul

ei nAscut, ca fanaticul principiile credintei

sale, ca avarul comorile sale !... IubitI Rezi !
Tu care, prin fizionomia to mai alb declf
hartia ministerialA, al tiut sI infigi In
nenorocita mea inima toate frig rile amo-

rului, aibi pietate de un om care nu trAete decat ca so, contemple ochii tai cei
mai

verzi decat granitul, buclele tale celeazurii, dinVi tai cei de roze, i buzele tale
cele mai lucitoare decat marmora. Iatl-ma
la genunchele tale o.. Fii eful de sec ie al inimei mole i ma voiu credo foarte
fericit ocu-

pand postul de pomojnic in amorul au L.

Voiu trece cu cea mai mare exactitate In

bilanoo datoriilor mole de amant fidel

Coate evenimentele industriale i politico ale
amorului nostru ! o
o. Se vede ca slujnicarul nostru era amploiat contabil.

oo

Nicolae Filimon

Juna bucgtgreasg ascultg toate paralogiile lui RamAtorian cu o surprizA neinteleasg

biata fatA nu mai auzise in toatg
viata ei o asemenea declaratiune de amor
atgt de nAbgdgioasg.

Slujnicarul, luAnd extazul amantei sale

drept efect al poeticei sale declamatiuni
de amor, cAzil la genunchile ei, i oftand

de mai multe on Ii zise

Privete-mg,.

crudo o.. Iatg-mg zAcand la picioarele tale

intocmai ca robul ce geme de lantul robiei,

pe patu-mi de moarte eu zac tanguios !

sA moarg bgtranul de ani garbovit o- SApiarg ciocolul ce tara -a strivit L.. o iar
eu,
dragi Rezi, sg trgesc pentru tine, da I
pentru tine i pentru sgrmana mea tail,
ca so ridic din cgderea la care a ajuns
din cauza ticgloqilor de moderati L.. i de-o. Sarmanul Bolintineanu I ! I ce picat
o

Nenorocirile unui slujnicar

oo

odatA cu pronuntarea acestor vorbe, strhnse

maim bietei femei cu athta violentA, !neat

tresArl de durere, apoi privind pe amant

en un aer agitat ii zise
Da bine, mAi omule, ce ai astral? on
eti lunatec ? ce sunt intortocheturile i
Invartelile astea? In loc sA vorbim de ale
noastre, ca oamenii, to te apuci de vorbeti

cu duii de pe lume.
Gentilomul nostru, intelegand ca inima

amantei sale nu este primitoare de impresiuni poetice, schimba rolul o doyen

vesel i spiritual ca un bArbier.
Metamorfoza aceasta place prea mult
bucAtAresei.

Ma te voiu, ii zise ea, lovindu-o pe

umAr cu mana sa prea frumoasg, dar nespllatl, fii sprinten ca un Kopth-husar,
Basama teremtete !.. is spuno -mi cand o sA-mi

cumperi fata de roche ?

Peste cateva zile, iubita mea, poate
Nicolae Filimon.

Nicolas Filimon

oo

oi mai curand data, mi-o da casierul leafa

pe Fevruarie O.
Nu mg, mai onoeli dumneata cu minciuni de acestea.
Rezi, oo jur ca, saptilmana aceasta vei

avea rochia ce ti-am promis.

Dar data nu-mi vei cumpora ?
SA-mi face ce vei vol.

Adu-ti aminte ea mi-al fagIduit de

multe ori si

o. Slujnicaril iau totdeauna leafa pe cite cloud-trel

luni inainte, sl uneorl dela ate trei patru persoane
deodatA, dintre cari unul de sigur se despAgubeste,
far ceilalti riman in paguba.
CAP. III.

Cafeneaua din Pasagiu

In acest stabiliment aranjat dupa moda

.i gustul parizian, amatorul de jocuri la
moroc grtsete in mic toata confortabilitatea cafenelelor dupa bulevardele
Partsului, adica biliardo In abondantii, domino,
table, ah .oi chear banco-faro la necesitate.
Acl esto local do fntalnire al slujnica-

rilor, sau mai bine refugiul for pe timpul

-cel aspru al ernei. In acest stabiliment se

al o masa pe care garsonii cafenelei o

,numesc in deriziune masa faliVlor, cad
mai top ce ed Imprejurul ei nu fac nici
.o cheltul all

oo

Nicolae Filimon

Cu o jumrttate de orl in urma color

petrecute In cuhnia din suteranele caselor
domnului Hotsch-Milller, Pasagiul Roman

rIsuna de accentole nazale i false ale

yocei unui june ce crinta cu aer de triumRitor, aria din Puritani Suoni la tromba
intrepida.
Acest june atAt de entusiasmat era Mita..

Ramritorian faimosul slujnicar, carols se

afla In culmea fericirli, i ela dela amanta sa.
El deschise en repeziciune up cafenelet
o, strabatand, multimea, se puse Ia masa
despre care vorbirom, ezia. pe un scaun,
apoi dupa cell netezi po.rul cu mrtinele,
puse coatele pe masa i incepit a privi pe
juditorii do biliard aplaudandu-i de eate
on friceau un joc frumos.

In timpul acesta mai venira Ina dol

tineri tot do etatea eroului nostru, .oo set
aozaro, tot la masa falitilor.
Male RAmatorian le Intinse mama Ia.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

amAndoi ki ii saluta cu un fel de manierI

proprie a sa, apoi adresandu-se cittrit unul
,clintre dttnii zise
Cenoutitti ne aduci, monler Grtinescule?

Despre co voelti sit mo intrebi, mon,cher Ramiltoriano ?

Despre once, mon-ami.
Am o multime de nounti politice, dar...
Dar ce ?
Mi -o frica sa nu ne Liza vreun spion

de ai camadmiei.
Dar ce ? coimacgmia are spioni P
o multime nenumitratk mai cu swill

de and capii partidului liberal au volt sit

asasineze po unul din caimacami cu o
bomb

fulminantI.
Ce bombii spui, mli omule !
Auzi
acolo, bombil ! o sfeclg gAuritit, care desigur
este o drAcie inventato chiar de caimacami,

ca sa aducli invazii In tart !...

Asta sa poate dar apropo do invazie,

VI a vin Muscalii ?

oo

Nicolae Filimon

Cine ti-a spus aceasta minciunA ?

Asta nu e minciunii, am auzit astAzi
pe vornicul and ordine ca sa repare toate,
podurile qi podiscele din districtele BuzAu
i Ramnicu-Sarat.
Nu tii to cA, cui ii este foame viseazr
codri ? E ! mortqer ! Muscalii nu pot sA lastaa lesno din vizuina in care i-a bAgat

tractatul dela Paris.

Mai tiu Incl o noutate, dar este ant,

de frumoasli !neat sunt sigur ca o sI te

faca sA sari de bucurie.
Spune-o, GAinescule I Spune-o I
Tara noastra o sA so facA ImpAratie r
Imparatie L.
Da, amice, ImpArAtie, i Inca ImpAratie
tii cblea zdravang !...

Si pe tine o sA avem Imparat o

Pe fiul lui Victor Emanoil. Rege Latin

ce frumos lucru !... SA mai vozi atunci pe

ciocoi cum o sit se ascunzl in gAuri do
erpi iar not Atia, liberalii, o sa fim Illa

Nenorocirile unui slujnicar

oo

fruntea mesei. Si trAiascA regele Latin o..

Numa de nu sar face i el ciocoiu,

cad Dambovita noastra, face minuni, on
tine gusts din dulcile ei undo, parcA bea
din fantana Letei o. Vine Neamtul cu sinceritatea lui proverbialA, vine Englezul cu

orgoliul lui ce de multe on atinge brutalitatea, i Francezul cu sentimentele cele

mai frumoase din lume, qi, cum qed douI
trei luni in Bucureti, devin mai ciocoi de
cat ciocoii nostri !...
Ap este, none RamAtoriene, ai dreptate.

i da, i nu, dar sa lasam aceasta

convorbire cAci

Spune-mi mai bine, cum

o duci to cu efla to de mass

Cam in doi peri !
De ce aa
Fiindca nu Inteleg de loc lucrarea.
o. FIntAna mitologica ale card ape aveau puterea
de-a face pe cei ce gustau dintrInsa sA uite trecutul.

oo

Nicolae Filimon

De ce nu to consulV cu seful de sectio?

Dar el este mai slab decat mine.

Intreaba pe ajutorul mesh!
II Intreb si Inca foarto dos, dar vai !
orice consultare cu dansul ma costa cat
un pranz la Lazar o si ar fl bine data

as scapa numal cu ant, dar raul care o

sa ma faca sa-mi dau demisia este ca ticalosul de ajutor oo bate joc de mine.
Ce al zis, cuteaza sa faca aceasta ?
Ba bine ca nu, si Inca chiar In prezenta scriitorilor mei ISi ai putut sa suferi ?
Ce eram sa fac ?
Sa-i tragi palme.
Ce ai zis !... Palme ?...
Da palme, sa Invete minte strengarul
a nu mai rade altadata de seful sail..
Ce stai de vorbesti, amice L.. Abia
o. Un locantar ungur, ce -i are locanda peste drum
de Pasagiul Roman.

,Nenorocirile unul slujnicar

oo

am cutezat sa-i fac cateva mici observatii,

vi el mi-a trantit hartiile pe masa i sa
apucat de lucrat la lucrarile postului sau,
din nenorocire tocmai in momontul acela
ma chema ministrul In casa i-mi ordonii,
sa-i fac un referat catra consiliul administrativ.
Col mai lesne lucru din lume.
o fl lesne pentru tine, dar pentru
mine nu.
De ce ?

Fiindca nam !but niciodata referate.

Ei bine cum te-ai scapat de aceasta
belea ?
Am luat condeiul in mana o mi ti-am

trantit un referat din cele tatarevti.

Iti aduci aminte ceva dinteinsul o
If Eitiu pe tot din memorio.
Reciteaza-mi-o o data, to rob I
Asculta.

Nicolae Filimon

oo

oo

Onorabilului consiliu Adininistrativ.

Pintr acest referat, subt insemnatul!

Indrazneste a cuteza sii se refere la Intelepciunea Onorabilului consiliu, si a-I
ruga sa, se refere si el undo se cuvine, asupra chestiunii si a pricinei cuprinsI
in
anexatul acl allituratul raport, ca dupg
,cell va lua in de aproape bagare do seams
si consideratie, sl binevoiasca a face asupra-i cele de cuviinto, o.
oo

oo

Bravo, nene Gainescule, tista este un

referat pe care ar putea sa-o subscrie chiar
Napoleon !...

Poate ca ai dreptate, dar modestia

mea de autor nu ma iartS s mo laud Insu-mi cu toate acestea stii ce mi sa
Intiimplat ?

Nu, in adevrir, dar voesc s stiu.

L-am transcris, nenisorule, pe !Artie
o, Din nefericire acte de felul acesta exists multe
la not.

oo

NenorocIrila unui slujnicar

mlnisterialA si o-am dat Ministrului sa -t

iscAleasca. Ei bine, stii ce-am patit ?... o!...

Dar este oribil o Numai ma ghndesc si

shngele mi se turbura, imi vine s onnebunese de manic!, !.. Ii dau referatul In
mans,
citeste chteva randuri dinteinsul si oo arunca cat cold apoi, intorcandu-se cAtre
mine, imi zice cu un zhmbet batjocoritor .
Domnule sef de masa, stii ca esti un
farsor, din cei mai marl ce am vAzut In,
viata mea ? Cine te-a InvAtat sii, fad astfel
o

de referate ? Cum ai cutezat sA-mi prezinti o ticaloasa scriere de bucher ? Mara,

mrtgarule I du-te de nvata carte .i apoi
sit ceri slujbro.Auzi acolo srt InvAt carte o
o

mie, care mi-am sacrificat toata viata pentru sfantul principiu

sA-mi zicA mAg

al libertAtii, egalitAtii si fraternitatii ?

ySi ce i-ai raspuns to la aceste injurii?-

Ce era sa rAspunz unui aristocrat,

unui trAdAtor, unui infam fall constiintk

Nieolae FIlimon

oo

care si-a vandut tara la Muscali si la Nemti ?

Trebuia so-o faci sl inteleagA ca are

aface cu tut om independent.
Asa este, fratiorul men, dar el mar
fi scos din slujbA, si as fi murit de

foam pe stradele Capitalei. Mara de aceasta, ultragiul o-am suferit intro patru
ochi, nimeni nu stie
RAbdare, frate, radare !... Ne va veni

si noua apa la moarl atunci le vom arAta not ce fel isi rasbunA oamenii de
principe, cand sunt atacati la onoare.
SA schimbam vorba, amico. Spuno-mi

cu ce oti omori timpul de cand ti-ai dat

demisiunea o o

Cu amorul, bunul meu amic I

Spuno-mi, to rog, cine este acea fe-

ricitA femee care are privilegiul de a to

vedea suspinand la picioarele ei ?
o. Toti amploiatil destItuiti de guvern zic ci i-au
,dat demisia.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Asta nu se poate spune la nimeni.

Afarg do mine care sunt confratele
si confidentul tau.
Ai dreptate, to esti unicul meu amic,
si ascunzgnd acest secret de tine, as da
dovadg de neincredere. Spune-mi numal,
ai fost es timp la Teatrul Italian ?
Ce Insemneazg aceastg Intrebare ?

Iti voiu spune mai la urmg, acum rgspunde-mi la coca ce to -am intrebat.
Ai auzit pe Geamfredi ?

Am auzit-o In Traviata.
Cum ti sa pgrut ?
De minune o

Uinta mai bine decat

Ponti dellArmi.

Salutg-mg dar, cad Geamfredi este

amanta mea o..
Geamfredi, amanta to L.
Da, amice, si Inc g amanta cum se cade.

Asta sears mi-am luat ceaiul la dgnsa.

Nu to crez o

SI napuc pang maine, data mint

Nicolae Filimon

oo

ba Inca la adio, ma strans do mina, si

mi-a aruncat o privire amoroasa ce mi-a
strapuns inima !..
Mai Ramatoriene vino-ti in simtiri o
fi fost slujnica Geamfredei si ti sa parut ca

-este ea. Actritele nu se uita la strengari

ca dalde noi, ele cauta aur, si tu nai nici
cinci bucati de aramil ca sa-ti cumperi
tutun.

Asa dar, tu to indoesti? ei bine, necredinciosule, priveste !

In momontul acela scoase din san un

portofoliu, si dintrinsul un bilet coloare
roza pe care oo dote lui Gainescu sa-o citeasca, zicandu-i cu o mandrie trivala
Tine, mon-qer, citeste acest bilet si to vei
, convinge ca amicul tau Ramatorian nu minte
niciodatil.

Gainescu lua biletul si citi urmatoarele

.fraze Innecat de un ras nervos

Nenorocirile unui slujnicar

oo
Amico mio l

Quando non to vedu simtu che more,

anima la mine e trista, non potu mangeare, non potu bevere la cafe venite
earn Rametoriano, venite che vi stringo
in bracili mia.
La vostra per sempre
Rachelle Geamfredi o.

apoi privind pe slujnicar, cu un aer ironic

li Inapoia biletul.
Junii slujnicari conversara mai mult de
,doua ore despre politica, arto i industrie,

tot cu logica do care deters probe pans

aci, apoi eira din cafenea cantand cu vo-

cea lor de cotoi sugrumati li se dusera

pe la casele lor.

o. SlujnIcarii tin totdeauna In portofoliurile for bi-

lete de amor false, pe care le cltesc to adunari fara

sa alba remuscare pentru vestejirea onoarel femeilor
despre care trateaza acele bilete.

CAR IV.
R e z i.

AceastI junI femee era de naVune maghiara, n!iscuto, in satul Caransebel din

Transilvania. Dei soarta o puseso pe coa

mai mizerablift treaptg a societlicii, natura

insg o dotaFe cu o frumuseta rarit i cu

un suflet plin do bunAtate. Ea era inaltre
ca un grenadier, i delicatrt ca un silf pe-

lita fetei sale rivaliza cu cel mai perfect

alb, iar ochii ei cei mai negri cleat murile, armati de nite gene i sprancene ce
ar ft pornit invidia unei circaziene, friceau
dintrinsa o flintg adorabila.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Daca aceasta femee ar fi avut nenorocirea sa se nasca in tara noastra, unde

conruptia i viciul a vestejit o Inca vestejqte
tale mai frumoase flori ale societatii noa-

stre, ce sar fi facut ea oare cu atata frumuseta ?

Desigur el ar fi inchiriat o casa cu perdole roii i i-ar fi vandut corpul lgi

sufletul cu tereziile ca precupetii, precum
fac multe din femeile noastro. Ea lima venea dintro tarn In care femeea nu a de-

ertat pana la drojdii cupa desfranarii,

de aceea prefera mai mult saracia care nu-i
impunea nici un sacrificiu contrariu inimei

sale, decat bogritia i opulenta ce vestejete carminii frumusetIi i aduce mustrarea

do contiinta.
Trecusera ase luni de cand locuia in casele, sau mai bine, in bucataria domnului
Iiiitsch Muller i trei luni do cand se afla
inamorata de Mitica Ramitorian.

La Inceputul acestui amor, ea se date

Nicolae Fillmon.

oo

Nicolae Filimon

cu totul amantului ei, si oo iubea Ana la

idolatrie el insa nu o iubea de loc, si Inca
de multe on o maltrata.
Juna raaghiara, vazand ca amantul ei nu

o iubea ai nu venea pe la ea, decal and

se afla fara mijloace de a curteni pe junele fete dela madam V vazand iarasi
ca din acest amor nu se folosea cu nimic,
parasi pe Mitica Ramiltorian si so inamora
de un June maghiar din ceata lui Bontila
si, dacii ea mai primea Inca pe slujnicarul
nostru, o facea numai cu speranta de a-si
rasbuna data despre tot ce suferise dela
dansul.
Intro zi sedea de vorba cu noul ei amant
conversatiunea desl Incepuse prin cele mai

dulci vorbe si mangaeri amoroase, dar ca-

tre flnit ajunse la cea mai simpla proza

din lume cu alte cuvinte, incepara a vorbi
despre necesitatile vietii.
Cum o sa esim not in primavara, iubite G, zise acea maghiara eu nu mai

Nenorocirile unui slujnicar

oo

am decat ceea ce vezi pe mine, to iarai

nu al decat paltonul acela rupt i pEn de
pete qi deodata cu exprimarea acestor
dureroase cuvinte, pieptul el se umfla i
lass sa iasit dintrinsul un teribil oftat intrerupt de dese suspine.
In timpul acesta G fuma din pipa sa
predilecta, cufundat in acea dulce extaza
pe care o simt numai adevaraVi fumatori
de tutun. Dar oftarile amantel sale II facura

sa. tresare, fata lui se intuneca, i lua un

aspect sinistru.De mai multe on cerca sa
vorbeasca, dar cuvintele se opreau pe buzele lui celo groase i crapate. In fine,
,dupa o lupta interns de cateva minute, qi
.o dulce privire ce arunca asupra incantatoarei Rezi, el zise
Ai dreptate, iubita mea amandoi suntem foarte saraci o golani, cu toate aces -

tea nu cunosc decat un singur mijloc, ca

sa qim din aceasta trista pozqiune I..

Nicolae Filimon

oo

Spune-mi, iubite Gm, care este acer

mijloc?
Acest mijloc este sa...
Ce sa..,

Ei bine, iubita mea, acest mijloc este,

sa no facem spioni.
Spioni L.

Da, spioni.
ySi

la ce so obliga cineva cand se

face spion o

La o Indatorire foarte mica. Spre

exemplu sa asculti tot ce va vorbl sta.pana-tau i stapang-ta, i cand vorbele for
vor fi in contra guvernului, sa to duci la Excelentia sa Domnul Politai, i sa i le
spui.

Dar asta este oribil ! Este vanzare

de suflet, pe care nu o voiu savari chiar
dad aq ti ca voiu muri de foame.

Atunci dar sufera, iubita Rezi, fart

a to plange in contra soartel.E o e o draga
mea ! Tu tremuri numai la ideia do a teface spioana, fail sa to gandeti, sarmana

Nenorocirile unui slujnicar

oo

copila, ca in Cara aceasta se glisesc oa-

meni care in copilaria for nau fost decat

niste simple slugi dar prin spionagiul ce
faceau adevaratilor capi ai tariff, prin vanzarea tariff la strain sff prin
specularea
onoarel familiei lor, astazi au ajuns la
.tale mai Inalte demnitati ale tarli, si-au
crelat stari colosale, sff stropesc cu noroiu

pe cei care nu i-au imitat !... Tu nu stii

ea in Bucuresti existA cocoane marl si
barbati nobili cari in fata lumii trec de
onorabili si de cei mai infocati patrioti
iar noaptea intra deghizati in ospelul Politiei sff tradeaza pe oamenii cei intra-
cu toate acestea pe
fata for nu se vede mustrarea constiinoroarea tradarii prima pe fiziotei
riovar onorabill,

sff

nomia celui mai de rand raise.

Rezi privi cu atentiune pe juneo maghiar si dupa o mica ezitatiune ii intinse

mans si, strangand pe a lui cu convulsiune, zise

Nieolae Filimon

oo

Primesc sa flu, spioana. SA traiasel,

spionajul !...

Bravo, Rezi Acum vaz bine ca am o.

amantA demna de mine.La lucru, iubita.
plea. Eu ma duc sa anunt Domnului Po-

litam deciziunea to de a intra In onorabilul corp al spionilor pana la intoarcerea

mea, to Ingrijete de prinde pe cineva in tat. Eli prin Pasagiu, vezi ea tree
pe acolo tineri de cei frizati i pomadati,.
cari canta aril dela opera, bananaind din,
mini ca nioe leqitt din minte, arunca-le
priviri amoroase, vorbeqte despre tot ce
se intampla prin oraq, qi cand ii vei crede
ametiti de ajuns, adu vorba despre bomba.
fulminanta ce sa aruncat In camera cai
macamulul, vezi ce-ti raspund ei, ci data
vei vedea a se Ineurca In vorba, priveqte-i bine, ca sa-i poti cunoaoe la trebuinta
La aceste cuvinte trasurile fetii junei
rnaghiare se incruntara, ochil ei se rooira,

Nenorocirile unui slnjnicar

oo

intocmai ca ai tigresei, In momentul cand

voeste a dea asalt pradei sale. Ea so

gandea in acele momente la Mitica Rama-

torian, la torturile ce o louse el sa sufere si la ocaziunea ce-i procura noua ei

meserie de a-si rasbuna in contra lui.
Maghiarul privi cu mulcumire de agitatiunea amantei sale, porni plin de bucurie
si se duse sh anunte PoliVei triumful sau.
Patin dupa aceasta, un zgomot ugurel
se auzI la usa despre pasagiu. Rezi tresari
si alerga sa deschiza up iar dupa cateva
momente se intoarse cu Mitica Ramittorian
celebrul Don Juan al slujnicelor din Pasagiu.

Ei sezura pe pat O. incepura a vorbi de

amor. Rezi insa era foarte picanta si provocatoare in expresiunile sale.
Ei bine, Mitica, zise ea cu un aer in
care se vedea pans, la evidenta rasbunarea femeii amagite. Ei bine, amorasul meu,
sunt trei luni de cand mi-ai promis o fats,

de roche si o pereche de cismulite de

oo

Nicolae Filimon

neamt, i nu mi le-ai mai dat. Ce insemneaza aceasta ?

Nimic, scumpa mea Rezi, decat a nu
mam inlesnit.
Nu to -ai inlesnit ? Dar eri ce cautai
in sanie cu Eliza dola madam V...?
Eu, cu Eliza IDa, Mitica drags, dumneata Insuti ri
inca to prefaceai ca nu ma vezi.
Ai dreptate, Rezi sunt culpabil
iarta-ma I
SI to iert !... Frumos lucru !... sa to

iert pe tine care ma liqeli de trei luni, i

tocmai acum cand to -am prins asupra faptei ? Asta mi -esto cu neputinta nu .ti-e
runne sa amageti o femee sarmana care

te-a iubit din toate puterile inimei sale,

pe mine care ti-am spalat si .ti-am calcat
camanle ca sa placi fetelor de pe la marpude, fara sa-mi plateti cel puffin
scrobeala ? Piei daici sau iti sAr in cap li to
jumulesc intocmai ca pe o gasca.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

In momentul cand Rezi void sA pule in

lucrare amenintarile sale, ua camerei se
deschise i maghiarul G... cu mustAtile sale

unse cu muc de lumanare i cu palAria

a la Kopth intra In camera.
Mal Intai se fAcit o tacere solemnii, intocmal ca la finalul actului al doilea din
Lucia dupli aceea maghiarul InaintA pans
MELO inamoratul nostru, it fixa catva timp,

i, intorcanduli pumnul, ii zise

Pe cine emit aici, domnule ?
Nenorocitul Ramatorianu, ametit de privirile amenintAtoare ale maghiarului, TO
arunca ochii asupra junei bucatArese dar,
in loc sA Intampine in fata el acele zambiri
pline de bunatate ce-o incantau in alts dati,
ca intoarse spatole.

Ci spune odatl, domnule, pe cine

,cauti aid, adaugA maghiarul.
Caut peee... Dooo.... ba peee... Doa...
Ti-oi arata eu acum pe cine cauti. i
AleodatA cu vorba, bAgil asprelo maini in

oo
Nicolae Filimon

parul cel frizat al slujnicarului, qi mi ti-o in-

varti roata de cateva on apoi dupa ce-i

deter cateva genuche pe partea de dindarilt oo imbranci earl din camera ci inchiso
up.
Cine era acel ciocoiu, intreba el pe
Rezi, co ocupandu-se cu cel mai mare sang

rece a scoate de printre degete parul eel

tins i parfumat al junelui.
Este un calic de aceia ce umbla prin
Pasagiu urland ca nebunii.
i ce cauta aid o
Ce fel, mo mai intrebi ?
De ce sa nu to Intreb o
Dar bine nu mi-ai zis to sa ies prin,
Pasagiu o sa ma silesc a atrage asupra-mi
amorul vagabonzilor o...

Da! da! mi-aduc aminte, ai dreptate,

tiii ! proasto, de ce nu mi-ai flout vreun

semn, poate ca bietul june sap cu tot
parul pe cap.

Nenorocirile unui slujnicar

oo,

Bine i-ai facut, sA se Invete minter.

ca prea era obraznic.
Ia spune-mi al aflat ceva dela dansul?Rezi rAmase un moment ganditoare, apoi
zise

Da, este unul din cei care a aruncat

bombs In casa caimacamului.
Este el unul dintre aceia ?...
Da, chiar dintre acei scelerati.

Spune-mi uncle pot sa-o gAsesc la

trebuintA o

Ad, Ia cafenea.

Bucura-te, Rezi. Norocirea noastth

este Mut
Adio

I...

El plea.

CAP. V.

Tradarea.
Pe cand maghiarul iesia din camera amantei sale cu capul plin de idei aurifero,
sarmanul Ramatorian, se oprise dinaintea
cafenelei din Pasagiu ca sg-ai pule pArul la
oranduiall, apoi, intrand repede In cafenea,
se opri drept la masa falicilor la care so
afla numai Gainescul.
Sgomotul pasilor lui Ramittorian des-

teptA pe Glinescu din visurile sale cole

melancolice, el Intinse mana amicului sau.

Dar pe cand void so-o salute, privirile

sale clzurA pe capola si paltonul amicului

Nenorocirile unui slujnicar

oo

sau, le examing pAin, apoi, prorumpand.

Inteun ras sardonic, Ii zise
Dar bine, qer Ramatoriene, ce o sa
Intamplat ? Palaria to parca ai .cinut oua
Inteinsa iar mantaua, seamana ca si cum
ai II maturat podul cu ea.

Ramatorian lug palaria do pe cap, ca

so priveasca, Igsa sa i se vada freza in
neoranduiala si suvite do par cazand pe
umerii lui.
Dar asta e grozav, Ramatoriene! parul tau e mai pe jumatate scos din piele.
Curand, amice, ajuta-mi sa-mi curat
hainele, si da-mi pieptenele tau sa-mi dreg
fri zura.

Dupace sarmanul slujnicar Isi regula

oarocum parul si vesmintele, sezu pe scaun
si incepu sa ofteze.
Co ai amice, intreba Gainescul spuno-mi ce ti sa Intamplat.
Ah, amicul meu, mi sa intimplat una
mare, raspunse el.

Nicolae Filim.on

,oo

Spune-mi i mie aceasta nenorocitA

Intamplare.

Mam bAtut cu amorezul cel vechiu

al Geamfredii
li mi-e teams ca o-am
omorat.
SA-V lipseascA aceasto, fricA, caci dupA

starea In care to vad, nu cred sA fi surerit mult rivalul au.

sii, dea Dumnezeu, frate, dar dupA
ghionturile i pAruelile ce i-am dat, cred
ca o-am.... i uite parcA simt eu insu-mi
,durerea I

Dar bine, cum sa Intamplat ?

SA vezi amice ma dusesem sA vld
pe Geamfredi, dar tocmai pe cand ma aflam
in cea mai interesanta convorbire cu dansa,

vent amantul ei de mai Inainte i se puse

Intro mine i dansa Intocmai ca umbra lui
Banco din Macbeth, apoi, dupace ma flxft
cateva momente, Imi zise cu un aer foarte
,arogant

Nenorocirile unui slujnicar

oo

tii, domnule, ca prezenta domnieitale in aceasta casa ma supara ?

Tocmai aceasta voiam sa-ti zic eu
domniei-tale !...

Eti un impertinent.
Esti un infam, ii raspunsei eu, i do
data incepui sa-o croesc cu bastonul. Ce
se va mai fi petrecut dupa aceasta, nu tiu

imi aduc aminte ca mam deteptat din

turbarea mea pa trotuarul ospelului Torok.
In deplorabila stare ce to au acuma,

ar fi o mare brutalitate sa nu cred ceea

ee-mi spui. Dar uite, nene Ramatoriene,
starea in care to vad i parul tau smuls
e u atata barbarism din sarmanul tau cap,
ma face sa, cred cai avut de rival pe vreun
anda de bucatarie, sau vreun...
La pronuntarea numelui de randal, fata
lui Ramatorian suferl o mica schimbare
care Incredinta qi mai mult pe Gainescul
a banuelile lui erau adevarate el Incepii
a rade cu mare sgomot, apoi, schimband

oo

Nicolae Filim on

vorba, trecu la discutiuniopolitice, comerdale ai economice.

Putin in urma acestei scene comico-dramatica, un june ca de treizeci i doi de
ani intra In cafeneaua din Pasagiul Roman.
Noul venit avea ochii negri i plini de o
flacarzi infernalA privirile lui fire i pa-

trunatoare piirea ca cautA o victims do

sfasiat.

Dupa ce aruncA cateva priviri cu coada

ochilor In toate directiunilo cafenelel,
zsarl in fine masa falitilor Si sa Indrept
cgtre dansa.
AceastA mass era Inconjuratg, ca totdeauna, de cei mai faimosi slujnicari, iar
RamAtorian ocupa postul do onoare i
tinea un discurs rolativ la canalizarea
raurilor.
Dupa, ce arata nenorocirile ce sufere
Cara din cauza Innecaciunilor raului Dambovita cauzatA din gramo.direa bAncilor de
nisip aduse de mare din susul raului decise,

Nenorocirile unui slujnicar

oo

In mirarea tutulor slujnicarilor, a se abate

raul de la sorgintea lui, a i se adancl albia si a se asterne cu scanduri de brad

unse cu sa.u, ca sa nu se mai poata oprl
nisipul, si atunci nu se vor mai face lunecaciuni.

Napucase ssa-si termene discursul celebrul Ramhtorian, si adunarea Incepa a-o

aplauda si a murrnura in contra guvernului, ca nu o-a numit membru la Comisia
Duniireana.

Strainul care vela cu once preC s intro

in vorba, zise cu entusiasm
Da, domnilor, trebuia sa-o numeasca
inginor idraulic I.. o !.. undo am oo astazi
dace guvernul ar Incuraja pe oamenii de
capacitate si talent ?... Tara noastra, ar fi

ajuns la cel mai malt grad de civilizare,

dar vai I Caimacamia de trei persecute
pe toti oamenii cu merit.
SI nu mai vorbim despre sceleraCti
de caimacami, zise Gainescul.
Nkolae Fillmon.

Nicolae Filimon

oo

Ai dreptate, replica streinul. Imi pare

foarte rau ca nu cunosc pe acel curagios

june care a aruncat bomba infernala in
casa caimacamului, ca OA fac complimentele mole.

Ramatorian, vazand ca subiectul acestor laude i incriminari o -a dat el prin

disertaVa tinuta asupra canalizarii raurilor, lua un aer de o foarte obraznica
modestie, apoi zise necunoscutului
Persoana care a aruncat bomba este
unul dintre amicii mei.
Ala dar oo cunoqti ?

Intocmai cum ma cunosc pe mine.

Fata necunoscutului se acoperl de o bucurie infernala el mai ramase puVn a-

poi, luanduli adio, parasi cafeneaua.

Grabnica plecare i sinistrul aspect ce
luase fata necunoscutului, nu ramase neobservate de Ramatorian i amicii sai.
Elti pierdut, Ramatoriene, exclama,
Gainescul.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Necunoscutul acela era un spion al dimAcImiei.

Asta nu se poate. Nu al vlzut ce

aer de sinceritate avea, si cat de bine
vorbea In favoare principiului ?
SA dea Dumnezeu sa fie asa precum
zici, dar nu cred.
Orologiul sulfa miezul noptii, slujnicarii
s despartiro si luarg fiecare drumul cure
casa sa. RamAtorian ammo mai In urmo,
cat cellalti companion al sgi, dar cand

es din cafenea si vol s se Indreptoze

cAtre locuinta sa, se desteptg in rata unui
ofiter de politic, acompaniat de doi jandarmi.

Cine este acolo ? intreba ofiterul cu

vocea sa cea rIgusitA.
Om bun, raspunse slujnicarul.
Numele dumitale ?
Mitica RAmo.torian.

Esti tocmai omul pe care-o taut, vino

cu mine la politic. George! exclama ofiteru-

catre unui din jandarmi, adu curand o

oo

Nicolae Filimon

bid iar tu, Ioni a, adresandu-se atria

celillalt, pIzaqte pe Domniqorul acesta sa

nu fuga i dacI se va impotrivi, moae-i

spinorile cu teaca srtblei.
Birja vent Intro clips.-ofiterul o prizonierul intrarg innauntru iar jandarmii
incalicara pe cai i se Indreptaro atria
onorabila Politie, filcand escorts lui ItAmI-

torian, carele do astadata sa plimba pa

contul guvernului.

CAP. VI.

Tortura cu nuele i caramizi.

Ajungand la poliVe, detera pe culpabil in
manajandarrnilor cari Il condusera In inchisoarea cea nobill, zisii In limba
oflciala do

pe atunci odae de cinste, spre deosebire

de Inchisoarea comuna, numitli in deriziune
Bodarlauo.
Odaia de cinste In care Inchisera pa
Ramatorian era spatioasa, bine .cinuta qi
foarte luminoasa avea doua paturi, o masa
o. Oamenii din plebe, In limbagiul for caustic dii
Inchisorilor, and numele de .bodarldua, and iara,I de
tumurluc ,,parnae htIrdau o altele.

Nicolae Filimon

oo

de scris I cateva scaune In fine, nu-i

lipsea nimic din ceea ce ar fi putut sa ceara

cinova dela o camera ca sa poata locul

intrinsa cu placere un singur defect avea,
ca era inchisoare, o, dupa parerea, mea
Inchisoare fie mobilata intocmai ca palatur

marelui Mongol tot nu poti locul Inteinsa fora teroare i mustrare de contiinta I..

Nenorocitul slujnicar se lasase pe unul

din cele doua paturi ale Inchisorei i sta.
cufundat In reflectiunile cele mai triste.
Zilele cele din urma ale vietii sale se strecurau Inaintea privirilor sale,
fantasme cu
diferite forme bizare se prezentauinaintea
lui

i-o amenintau.

Suvenire de tot felul fa.-

ceau ca trasurile fetii lui sa is cand un

aspect teribil, cand altul dulce i plin de
amor.
o. Supremul rege al Indiilor orientate, al cgruia
palat era o minune a bogatiei si a luxului asiatic.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Aceste dese schimbari fi veneau din

aducerea aminte despre amorul sAu en
Rezi i uratul tratament ce fprimise dela
barbarul maghiar. Da ! da! este adevArat,
zise el sculandu-se din pat cu repeziciune.
Ticaloasa! ea ma trAdat !
Acel grosolan maghiar care ma tratat
cu atata neomenie, negreit ca a fost inteles cu ansa dar acel spion infam care
ma vanclut politiei nu este el oare o marina a el? oo infamy Rezi o.. o ! de trei
on blestemato. slujnicA.

Pe and slujnicarul se Oa In cel mai

malt grad al maniei I disperArii sale,
usa inchisorii so deschise un jandarm
malt i cu mustAtile rAsucite intrA !niluntru i-i ordonA sr. -I urmeze.
Ei eira impreunri l intrara intro alt
camera In care nu se vedea alte mobile

cat o mash cu postav rou avand pe

ansa toate obiectelo necesare pentru scris.
Laugh aceasth mash gedeau pa scaune

Nicolas Filimon

oo

dol amploiati politieneti unul invef,mian-

tat militareoe, iar celalalt cu haine civile.

Primul amploiat, ce parea a fi un agent
superior, Mit un semn jandarmilor, i ei
disparurA dupil acoea, luand un aer brusc
obiqnuit oamenilor do meseria lui o cu o
voce raguitii, zise slujnicarului
Apropie-te, domnule !
RamAtorian facu cativa pagi inainte.
Spuno-mi, domnule, cum to numettiti?
esclama agentul politic!.
Mittel Ramiltorian.
Cum ai zis ?
Am zis, domnule, ca, ma numesc Miticil Ramiitorian.
Ai plirinti ?
Am numai tats, I

Cum se nume,te el ?
Se numeoe Ftore Vistier Banica Ramiltorian.

In ce mahala locuesti?
In Cuibul cu barza.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Ce meserie al ?
Mo, iartg, domnule, eu nu metahlrisesc nici o meserie, numai proqtii au meserii.
Ala dar, WI vagabond ? Scrie, logofote, co, dumnealui nu are nici o meserie,

zise omul politici colegului sAu ce sta

aria dAnsul qi not In tacrir toate intrebarile i rospunsurile shijnicarului.
Dar bine, domnule, eu am zis ca nu am

nici o meserie, de co dar mai trecut In

tacrir vagabond ?

Spune-mi, to rog, cum trobue srt to

mimes c ?

Numeqte-mo amploiat, om de litero, pro-

prietar etc., dar nu mu trece Intro mitocani o, caci sunt fecior de beer.

o. Sub nume de mitocani, poporul de jos intelege

pe dulgherl, zidari si alti meseriasi ce locuesc in mahaiale si mai cu seama pep
metohul din dealul Spirii,
de unde deriva chiar numele de mitohani.

Nieolae Filimon

oo

Fii ce vei vol, prea putin imi pasl..

Spune-mi cu acine to aduni mai des?
Ca mai multi tineri de clasa mea I

Poti sI mi-i numeti pe toti?

Sunt atAt de multi incat mg, tem a
nu-i voiu sfAro panl maine.

Spune-mi dar numai po cei mai Insemnati dintre danii?

Si la ce IA poate folosl aceasta?
Asta ne privete pe noi, spuno mai
curAnd.

Spune-ti-mi mai IntAi pentruco mati

arestat, i in urma voiu aspunde categoric

la once intrebare.

Eti adus inaintea mea ca s spui

numele conspiratorilor.
Co conspirare i co conspiratori sent
aceOia?

To prefaci di nu-i cunoti?

In adevIr, domnule, nu cunosc nimicdespre acest complot.
Lass, dar po mine, to voiu face eu si

Nenorocirile unui slujnicar

oo,

spui i. laptele care o-ai supt dela Ma.

mumel d-tale L.
Doodata cu aceste amenintrtri sun clo-

potelul, i eirii. ca din pamant trei jandarmi mustricioi i fieroi.

DesbrAcati po domniorul acesta, le-

zise el, i aduceti cateva nuele sg-i netezim spinarea.

Jandarmii desbrAcarg pe slujnicar Ong,.
la crtmao, apoi tintirrt privirile asupra cApe--

teniei lor, card voind a mail ntrebuinta.

rnijloace dulci pentru aflarea conspiratorilor, zise slujnicarului
Domnule, in numelo onoarei i at
spinoril dumitale, to rog sA-mi spui nu-mele conspiratorilor, nu mg sill sit
Intrebuintez mijloace barbare pentru smulgerea
adevilrului.

Dar bine, domnule ce voeti so.-ti

spun, clind ti-am mraturisit odata, cA nue
cunosc nimic despre acest complot.
Gandcte-to ceea ce ai srt suferi.

oo

Nicolae Filimon

Mam gandit de ajuns, nam co sA spuiu.

Jandarmi, faceti-vii datoria.
La aceste cuvinte qito din gura agentului
politienesc, unul din sbiri apucA po nenorocitul slujnicar de maini, iar ceilalti
doi it

arserA de ate douo on cu cAte o nuia de

salcie.
Slujnicarul incepu sA se svArcoleasca ca

un arpe pus pe foc qi sA tipe ca un dis,p erat.

Spune-mi numele conspiratorilor qi

vol fi liber, ti-o promit aceasta.
Dar, pentru Dumnozeu nu tiu nimic,
rAspunse slujnicarul exprimAnd durerea
loviturilor prin o multimo de contorsiuni
cornice i bocituri femeeqti eu nu sunt liberal, rAspunse falsul patriot sunt cel
mai mare admirator al dospotismului, inbese din convinctie Regulamentul qi
privilegiile, i sunt cel mai neimpAcat inimic
al Conventiel.
SA se repetezo loviturilo, strigl agen-

Nenorocirile unui slujnicar

oT

tul do poliVe indignat de marea laitate a

renegatului slujnicar.
Jandarmii Incepura operatiunea de asta
data insa, loviturile erau teribile cad lagitatea slnjnicarului indignase chiar pe
acei
simpli oameni.
LasaV-ma ca spuiu, raspunse slujnica-

rul sarind ca un nebun de durerea lovi-turilor.

A tept marturisirea ta raspunde. Lines

sunt acei infami cari au aruncat bomb

fulminanta in camera Caimacamului?

Slujnicarul cari In adevar nu cunoWa

nimic despro istoria bombei, neWind cum
srs lasa din trista pozitiune In care se afla,..
Ingenuchia Inaintea agentului politienesc
o, cu ochii plini de lacrimi, ii zise
In numele lui Dumnezeu, nu tiu ni-

mic, ai pietate de mine, domnule, ca nit

sunt vinovat, i ca sa miqte till mai mult
pc fiorosul agent, li acoperl mainile cu sarutArl i le stropl cu lacrimi. Agentul
Ins
oo

Nicolao Fil!mon

mai rece ca o statue, si mai implacabil

decat Musa oo respinso cu dispret zi,,candu-i
Mizerabile o

ce sunt aceste bocituri

femeesti si lingusiri marsave ? Cand ai

plecat pe calea conspirrtrii, ai crezut poate

ca este semanata cu roze ? Ai gandit

ca nu ai dectit s strigi prin cafenele
-ca guvernul este infam, tradator, las, etc.,

ca sg-o faci sa caza si sg to ridici to si

-semenii till pe ruinele lui? Acesta este
curajul ce cata sa alba un atlet politic?
Pentru Dumnezeu, data crezi intrinsul,
radicrt-te dinaintea mea, caci pozitiunea In
care to vaz omi face rgu.

Aceste cuvinte pline do dispret in lot

sg destepte in inimrt lui Ramatorian man-

dria si sentimontul de om, din contra

oo

fact sg devie mai las si mai tarator.

Dar aceasta ticaloasa conduita a slujnica-

rului, in loc se mite pietatea agentului,

oo irita si mai mult.

Ncnorocirile unui slujnicar

oo

o sA mArturileqti, mizerabile ? sau

me viul Dumnezeu, IV sdrobesc oasele.

Ramatorian se pAll de feel, dar Oa.

SA se aducA cArAmizile !
curand
cArAmizile I striga cu furies agentul. Jan-

larmii etlirA din camera li se IntoarserA

poste putin purtand fiecare ate o earlmid

Puneti-o la tortura cArAmizilor, repeta, agentul.

Domnule agent, ai pietate de mine,

eu nu sunt liberal, o mai repot, nu sunt
nici conspirator singura mea culpa este
ca strig kii eu libertate i egalitate, dar

sl nam parte de tot ce voiu cere lui

Dumnezeu, dull am fost vreodata liberal,

sau dna Inteleg la ce se obligA cineva

.clnd pronuno aceste cuvinte.
Agentul poliVei, uimit do poltroneria
slujnicarului, zise In sine mocand capul
Sarmanii, Romanie !... WI oamenii cari au
sl to conducA la fericire !... Iato pretorianii

oo

Nicolae Filimon

till care o sit-ti rumprt vestmintele si a

O. puie la sorti cAmasa ta. La doua lovituri de varga ei se leapAdA de tine ea
Petru

de Crist, sit cu toate aceste, data soarta

mar oo pus In pozitiunea acestui mizerabil

si pe dansul Intra mea, desigur mar fi

fault sA-mi dau sufletul In tortari.
In momentele acestea, fata agentului
luase o expresie teribilo, ochii i se Intunecaseril, el nu tia ce deciziune sa is
dar, dupa un moment de ezitallune, exclama
La tortura o la tortura, mizerabilul.

Jandarmii Mara cele della caramizi si

le puse In mijlocul camerei, alaturate una
de alta, iar dupa aceea puserrt pe pacient
sa laza cu picioarele pe dansele OA sa
so mite cat do putin.
Agentul privi orologiul i oo din camera

ordonand sbirilor sa tie pe pacient in pozitiunea aceea pang va denunta pe

conspiratori.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Usa prin care esl el ducea in pretoriul

prefecturii, unde polqaiul astepta cu nerAbdare rezultatul torturilor.
Ei bine, cApitane I zise politaiul, cum
merg lucrurile ?
. RAu, Excelenta I
De ce asa ?
tiu si eu I
Nu o-ai pus la tortura cgrAmizilor ?
I-am aplicat mai ontai nuelile.
i a marturisit, nu este asa ?
Ce BA mArturiseascA ?

E un nebun,
un mizerabil, un poltron I
Poate cl, ai dreptate, dar spionul meu
dela coloarea verde mi-a spus el o-a auzit

cu urechile sale zicand a cunoaste pe

conspiratori.
Va amAgit, ExcelentA I
i ce a putut sl-lindemne la aceasta ?

Zelul de a vg, servi.

Curios lucru I
Ce ordonati sA fac cu acuzatul ?
Nicolas FIlimon

Nicolae Filimon

oo

Sa-i aplici, tortura caramizilor II, claca

vei vedea ca nu marturisete ceva jute resant, sa-I dai pe chezaie.

Pe cand politaiul da acest ordin agentului sau, un jandarm intra In pretoriu I
zise agentului ca pacientul voeqte sa vorbeasca.

Agentul intra numaidecat in camera

torturilor, i venind lane, slujnicar, ii zise
E I Vezi aa to volu. Spune-mi pe con-

jurati, i vei fl liber ca aerul.

Imi promiti aceasta ?
Iti jur pe onoarea mea L.
Ordonati dar sa scrie !
Vorbete !

Voiti numele acelor can au aruncat

bomba ?

Tocmai aa, domnule.

Insemnati, dar C A a facut
bombs, jar B D i I B au dat

zece sfanti unui trecator de pe ulita ca si

o arunce.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Mai ai ceva de zis o

Nimic.

Agentul Intl do al doilea in pretoriu

i, inclinandu-se lnaintea politaiului, li dete
marturisirea. Politaiul ooo arunca, privirile
pe dansa o, prorumpand intrun ras omoric,
zise agentului
tii, capitane, ca omul nostru este un
-adevarat nebun ?
De ce Excelenta ?
Auzi acolo de ce o ,tii ca in depozitiuilea lui sunt scrisi cei mai onorabili
oameni

pe cari, de-i vom aresta va rade capitala

o saptamana Intreaga pe socoteala noastra.
Ce ordonati dar sa facem ?
Nmic mai mull decat sa-o liberati !

Agentul saluta si esi, apoi dupa ce poTatui parinteste pe slujnicar, li dete

libertarea o.

o, Zicerea, sfAtulre parinteascd In dictionarul cel vechiu

al politiei Insemna o bund palmuire !litre patru ochi.

oo

Nicolae Filimon

Clteva zile In urma acestor evenimente,

capitala Romaniei se pregatea s serbeze
intrarea Domnitorului Principatelor-Unite,
ales la oo Ianuarie oooo, prin votul unanim al Camerei elective.
Plata Teatrului NAtional era mat Cu
piramide de brazi verzi printre cari erau
asezate In form de mozaic miriade de
candele pline cu oliu de mai multe culori.
Id coley se vedea falnicele obelisce egiptene Impodobite cu trofee si insemne
militare, pe balconul teatrului era depus un
cadru colosal pe care era zugravit prea.
iubitul nostru Domnitor Inconjurat de divinitItile Justicial Abondenca si Gloria
iar mai jos era acvila si zimbrul Incadrate
Intrun singur spatiu.
Palatele publice erau asemenea frumos
Impodobite

iar casele particularilor si-

tuate pe strada Mogosoaei, se distingeau

foarte mult prin ferestrele for tapetate cu

saluri scumpe, ghirlande do flori si de-

Nenorocirile unui slujnicar

oo

semnuri mitologice alusive la unirea Orrlor si gloria Domnitorului trasuri elegante

trabateau calea in toate direqiunile si prin
iueala alergaril da frumoaselor dame ce
se plimbau intrinsele un aspect eroic si
Incantator.

Aceasta magica panorama imi excita

.gustul de a face o curs pe stradele Capitalei. MI aruncaiu dar intro carets birja
publics si ordonaiu sa ma duca spre bariera orasului.

Acolo vazul un arc de triumf ce semana en cel dela Roma, ridicat In onoarea
Jul Septimiu Sever Inaintaiu in spre sosea,

privii frumosul joc de ape si pavilionul

gatit de municipalitate ca A priimeasca
pe Domnitorul si sa-I prezinte paine si
sare, dupa obicelul Romani lor.
o. Acest arc de triumf se afla la Roma aproape de
lorul Roman. El fu construct In anul ooo dupe Christ,

pentru celebrarea victorillor repurtate de Septimiu

Serer asupra lid Nigiu la Cizic I Is In Frigla.

oo

Nicolae Filimon

DupI ce privii to ato acestea, cu o bucurie copilgreasca ma Intorsei iarooo in

Piao,
Teatrului i luaiu loc pe trotuarul caselor
lui Torok.
Privii de al doilea Plata Teatrului, de

astildata Insii era piing de curioli ce se

lndeseau intocmai ca petii, ca sg vazg
pe prea HAW nostru Domnitor recomandat cu atata cAldura i patriotism de fostul pe
atunci ministru de interne prin cir-

cularea sa cea piing, de poezie o entusiasm o.

Trecurg cateva oare farI ca magica panoramA sI is vreo schimbare esentialA,

dar cum se auzi vorba Principele ! .Prins
cipele !
poporul se puse in micare, i,
data jandarmii nu i-ar fi temperat furia
o. Publicatia ministerului din nauntrikincepea prin
,Fratilor o Principele nostru este
sublim, ne scrie fratele Rosetii.
frazele acestea

Nenorocirile unui slujnicar

oo

prin amenintari i cateodatrt prin lovituri,

de sigur cortegiul princiar ar fi cAtat so.-i

schimbe directiunea sau si stea In nemicare.

In fine careta Domnitorului se arItg In

mijlocul unui escadron do cavalerie, suveranului Romanilor, micat foarte mult de
entusiastica primire ce i se fa cea, salutg

poporul cu un zambet plin de bunatate

ridicAnd cateodatI capul in sus ca s
muoumeasel gentilelor doamne ce facea
s ploug In trAsura buchete compuse din
cele mai frumoase flori i columbe albe
unite
. prin leggturi do panglict rooi.
Dupa Irecerea Domnitorului veneau mi-

nitrii i mai multe capitenii militare ce

se distinserg, In memorabilele zile de la
oo, oo Ianuare.
Dupa, acetia veneau fratii tabaci .oi alti
isnafi cillari pe cai ageri i strigand din timp
In timp ,,hura I sa tralasca Taria Sa !...

oo

N. M. Filimon

In urma acestor cavaleri plini de patriotism si de curagiu, veneau trasuri pline

de dame si cavaleri. Pe cand cortegiul Isi
urmA calea lncet si cu o gravitate maestoasa, un june Ware pe un cal alb venea
despre bariera In fuga cea mai mare a dobitocului sau el se opri pe Plata Teatrului
si, dand o privire plina de neastampar
asupra poporului, Incept a striga Hura I.
Strigap hura I.. s mergem la Mitropolie
frapor sa salutam pa Maria Sa i grabiti
fraVlor ! aideV I..
Poporul fiind astfel cum o -a creiat natura,

vanitos, impresionabil si gata totdeauna

a lua parte la demonstraVuni sgomotoaso,

cum auzi pe june strigand cu atat entusiasm sa traiasca Maria Sal Incept a se
misca precum se Tulsa undele oceanului
Mute de vifor, apoi lua calea care Mitropolie avand In frunte pe faimosul june
cu calul alb.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

Acel june era Mitica RamItorian, amantul

devotat al slujnicilor din Pasagiul Rom An,

care dupa ce trridase pe cei mai de frunte

patriotto i abjurase sacrul principiu al libertlitil, venea acum sa-i dea ultima
lovitura prin mincinosul qi exageratul sau
patriotism.
Ce so va mai fi IntAmplat dupo, aceea,
nu stiu. Tot ce cunosc este ca dintraceea
zi Mitica RAmAtorian sa flcut nevAzut i
nu sa mai auzit nimic despre dansul panA
In ziva de astiizi. Societatea slujnicarilor,
afland despre pierderea lui, ordonft doliu
general pe termen de trei luni masa falitilor, numooo, acum un slujnicar mai pu-
tin, far Gainescul, convins a un bun patriot slujnicar nu poate fi totdeauna tfi
bun
-amploiat, infra in Colegiu sA Invete carte
Numai frumoasa Rezi ramase neconsolati pentru perderea amantului el trAdat
de dansa, o. dacii mai In urmg consimti
oo

Nicolae Filimon

is de sot pe complicelo lui Bontilk

nu o ooo aceasta decat numai dupl un
sit

juramant solemn ce nett maghiarul ca se

va da la meseria macolariel, i va vinde

In toata data came de ramator In memoria nefericitului MiticI RAmlitorian.

CAP. VII.

Lupul ii schimba parul

iar nu obicelul.
Craiova, oooo Noembre oo.

lubite amice!

Tacerea to cea obstinate la atatea scrisori ce ti-am trimis, probeaza pans la evi-

denta marea indiferenta ce ai pentru amicii tai. Aceasta conduita neputand so

Ian cleat ca o dovada. ca voeW sa rupioHce relatii cu amicii tai, hotarasem sa
Incetez de-a mai strica in darn hartia i
negreala minus bulinele i tacsa transportului.

oo

Nicolae Filimon

Cu toate acostea, evenimente de mai

multe feluri ce se petrec de la un timp
in capitala Olteniei ma silesc s iau pana
In mina, chiar in contra sentintei poetutului Italian

Un bel lacer tuta la vita onora

li sa-ti scriu aceasta scrisoare care sa

formeze Inceputul unei corespondente re-

gulate sau rumperea difinitiva a relatiunilor dintre nos.

Incep dar aceasta scrisoare arlitandu-ti
ca demoralizarea i coruptiunea In care a
cazut o parte din concetatenii noltri ma
decat Karfacut sa deviu mai sceptic
neade filozoful grec o. Am pierdut speranta, nu tiu ce s mai crez despre viitor I
Imi aduc aminte cAnd Imi ziceai a pao. Doctrinile sceptice ale acestui filozof
Intre alte
vsele ce produse In Roma, fu i acel de a face pe Romani atAt de sceptic incAt nu
mai credeau In vit.-tut! i recompense morale, ceea ce grAbl foarte mult
cAderea Imperiului Roman.

Nenorocirile unui slujnicar

oo

triotismul este o floare foarte delicata care

se palete i moare pe data ce o atinge,
aburul arzator si pestifer al coruAiunii
i al viciului L..

iimi aduc aminte clnd fAceai analiza,

acestui sacru sentiment.
Privete pe Rom Anil din ziva de astAzi,

Imi ziceai, undo este temerea de Dumnezeu, amoarea i dreptatea, modestia i,,
lipsa de egoism a parinVlor notri? Uncleeste devotamentul for pentru patrie, acel

,,izvor nesecat al tutulor virtucilor, prin

care oi aparau tara de cotropitori? Uncle

sunt capitanii lui Mircea qi Mihai cari,

dupa ce Iuptau ca Tell la Rovine i la
Calugareni, se Intorceau la vetrelo lorplini de Intristare ca nau lucrat deajuns
pentru fericirea patriei for !... Atunci Sara

era respectata de streini, iar Romani

ridica capul In sus cu mandrie L.. Ce mare

schimbare I Astazi nobilul nu se mai.

gandete decat la viata de Sardanapal In

oo

Nicolae Filimon

care trAete I cautA pliiceri not in moll.clune i disolutie fArA sA se gandeasch

cat de putin, dacA mijloacele prin care oi
procurA acele placeri sunt oneste sau nu !..
Plebeul imiteazA pe nobil in toate !... Cle-

rul a ajuns a fi numai o zicere goals, iar

comersantul vinde cu cumpene strAmbe
i sAracete lumea IntreagA prin falloIment.

Atunci to luam drept un misantrop, crtci

capul meu era Inca plin de visuri poetice,
nu cunoteam inch lumea.
Acum insa, cAnd am studiat pe om mai
bine, Iti declar ca impartalesc in toate opiniunile tale. Astazi, dupa opiniunea
mea,
toate se mocA, prin ambitiune, vanitate i
interes patriotii adevarati a cArora inima

nu sa conrupt de veninul viciului sunt

foarte putini.

Noi Oltenii am dus totdeauna o via

simpla koi laborioasA dar la zile de restrite patria ne-a glsit la locul nostru
ho-

Nenorocirile unlit slujnicar

oo
tArati a murl pant la unul pentru apArarea
Teligiei si a caminului pArintesc.
De catva timp insA, pseudo-patriotii .oo
ambitiosii sau inmultit i pe la not nu
este loc public si adunare privatI in care
sii nu auzi discutiuni pasionate i plino de
egoism.
Intre aceqti oameni fart pudoare se deosibete un june numit MiticA RamAtorian,
o adevaratrt lepAdAturA a capitalei Bucurelti, trimisA Craiovei de primul ministru
constitutional.
Acest june in aparentA trece de cel mai
infocat patriot si de cel mai onest om din
toata lumea cu toate acestea el furl dela

Stat i dela particulari mai rAu cat in

timpii trecuti cand abuzul i coruptia erau
incurajate.
Cunoqti de sigur vgrsarea de sange intamplata in Craiova la o-o Noembre. Cred
.di tii ca si mine cauza ce au adus acesto

oo

Nicolae Filimon

zile de doliu pentru multe familit In ra-

pt nostru.
Ei bine, amice, eu impreuni cu catty
dintre ai noqtri, ce treceam In ochii unora
de oameni fara, sentiments t Parias at so-

cietaiii, am Mut tot ce am putut ca

sA

lint tim spiritele, Indemnand pe concetltenii noqtri la paza legilor dar, pe and

credeam ca vom fl sustinuti de liberalit

despre care iii vorbli, aflaram cu destula
malmire ca cea mai mare parte dinteinii
lqi fumau tigarile si iii sorbeau ceaiul la
hotelul Minerva cu cea mai mare liniqte,
tar Mittel Ramatorian capetenia lor, gusts
placerile amorului In bratele unei slujnice
din hanu lui Kir-Panait
Afectionatul tau amic.
Arcadie Rasolescu.

POST-SCRIPTUM.

Suntem siguri ca multi din lectorii no-

tri o srt ne acuze ca prin aceasta scriere

am aruncat In fata junimii generoase a
-Orli noastre, noroiul scepticismului o al
celor mai teribile vicii. Ca s prevenim pe
amabilii notri lectori de a ne condamna
MA dreptate, venim a le da oarecare explicatiune asupra caracterelor principale ce
formeazil, subiectul acestei scrieri.
Miticli RamAtorian este tipul junilor
ignoranti, vicioi, conrupti i Pdrrt avere,
care In ardoarea for de a dobandi cu once
pret mijloace ca sA-i satisfacA nite plZiceri

i ambitiuni diametralmente opuse poziicolae Filimon

oo

Nicolae Filimon

tiunii for sociale, devin taratori, linguqitori

i uneori chiar sperjuri. Oameni de felnl

acesta, din nefericire, se gases multi In

tara noastrl.
Gainescul este Incarnarea omului ignorant gi ooa-tang, care, neputand sa faca
sgomot In societate prin avere si merite, devine patriot improvizat is parte
la toate manifesOrile sgomotoase i cu
lautari, apoi crezand ca a servit deajuns
cauza naVonalA, incepe a poza ca amator
sau mai bine peVtor la functiunea de director de minister qi prefect de
district!...
i qtit,i de ce se agatA omuletul nostru
yeti credo
numai de acesto functii o
poate cg o face aceasta din mandrie !
Nu, domnilor I va amogiti aceea ce-o
IndeamnA la aceasta este mai totdeauna
incapacitatea el stie mai bine decat oricare, co un om ignorant mai lesne poate
srt fie director sau prefect, cud functiilo
acestea nu cer dela danii cel putin la

Nenorocirile unui slujnicar

oo

mop decAt a subs crie corespondenta can,celariei lucratA de altii pe cAnd functiile
de cap de sectiune, grefier i cap de masa,
reclami cunoltinte speciale, rutinA i stomata, o tocmai aceste calitAti lipsesc cu
lotul de la Gainetii societAtdi noastre.
Cercetati cu luare aminte lucrArile administrative i judeciare, cercetati dad, se
poate protocoalele Camerel i ale Comisiei
Central i veti vedea mai bine cleat mine,
cA liAmAtorienii gi Gainetii nau lipsit nici

c hiar din acele marl. corpuri de Stat.

Cetiti

CAMINUL

LITERACA
aTooKTIFICA
Opere alese din cei mai buni scriitori
Rita

Urinal

oo

SIEIHEfPo t FlJ N

ESUCURF-ooo. Sir.

Lousy.

oo.

ry

oo lian

Se ilade la Wale libratille gl deportlele

de

Jere

ULTIMELE PUBLICATII
apirute in

EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG FlU

Lei

Lei

JEAN BART

Jurnal de Bord

DIMITRIE MEREJKOVSCHo

. o.oo

.
Datorii Uitate
H.
SANIN.EVICI
Cercefari critice i filoso.

fice

C. R.-MOTRU
. .
F. W. Nietzsche

o oo
o,oo

Icoane fugare
oo

Moartea Zeilor, Roman din

timpurtle primilor cretini o oo

o.

Dmul superior
o
VANUA MIHAIL
Versuri
ION AL-GEORGE
Acvile, Versuri . . .

D. PATRASCANU

Istoria Vectie

Candidat fara noroc .

L REBREANU
V.

o.oo
o.oo

o.
. o.

o.

Golanii
MESTUGEAN

Getta, Roman
CONST.

. .

Domus Taciturna, Versuri o.

o.oo

Dr.

A. GIULESCU

o. MELLER

Higiena Sexuara . .

Medicul Familiei

. o.
o.oo
.

LUDOVIC LEIST
Napoleon o
Le Francais Palle . .

o oo

o.oo

V.

mentala
I.
o

o.oo

C. VISSARION

Nevestele lui Mo Dorogan

o.

GR. BORGOVANU
Ist. Pedagogiei . . . , o.oo
V.

B. MARIAN

G.

Dictionar de citate i locutiuni straine . . .

GHIDIONESCU

ontroducere in Pedologie
o Pedagogie Expert-

Dragostea unui trubadur o.oo

Dr.

. o.

MIHAIL NEGRO

I. SIMEON

. o.
MIHAIL SORBUL
Patima Roie
o.
Praznicul Cilicilor
o.

ooazele Studiului Copilului o.

Psihologie i Educatie . o,oo

V. DEMETRIUS
Untareata, Nuvele . .
Canarul Mizanti opului
Versuri
o
I. SANIELEVICI
Calatiza asiguratului . . o.oo

Decameronul, volumul I. o.

. o.

TIP. PROVIDENTA

CORNELIU MOLDOVANU

Negutatorul de Arome . o.
GI

OVANI BOCCACIO
E. LOVINESCU

Critice, volumul IV . . .
Dr.

ST.

I. CONSTANTINESCU

Din problemele educatiei