Studii Analitice
Studii Analitice
Studii Analitice
(observationale analitice)
Caz-martor
Cohorta retrospectiva / prospective
Tipurile
p de studiu pentru
p demonstrarea cauzalităţii:
ţ
• Riscul
Ri l R Relativ
l ti (RR)
sau
de cate ori este mai mare
riscul la expusi fata de ne-
ne-expusi
BOALA
PREZENTĂ ABSENTĂ
EXPUNERE DA a b
FACTOR DE RISC NU c d
a+c b+d
CANCER PULMONAR
PREZENT ABSENT
TABAGISM DA a b
NU c d
a+c b+d
ETAPE:
ţ eşantionului
• selecţia ş din p
populaţia
p ţ sănătoasă
Populaţia de pacienţi
Factor de risc
NB: atenţie trebuie stabilite criterii obiective de definire – variabilitatea poate exista prin aprecierea
valorilor considerate limită pentru rezultatele de laborator sau prin subiectivitatea
interpretării unor semne clinice cauzate de experienţa clinicianului sau momentul surprins
di evoluţia
din l ţi b
bolii
lii
NB. Avantaje / limite = dacă martorii sunt selecţionaţi dintre bolnavii spitalizaţi (uşor de realizat şi
puţin costisitor dar pot exista erori sistematice de selecţie); dacă provin din populaţia
generală sau sunt membrii familiilor/vecini (spectru larg pentru cercetarea bolii dar dificil
de realizat şi scump)
* mărimea grupului martor (sunt preferate mai multe grupuri martor):
1/1 sau
> martori/1 caz (nu trebuie să fie > 4/1) = creşte puterea
* metode de eşantionaj (urmăresc excluderea erorilor de selecţie):
Studiu caz-martor: raportul dintre proporţia de expuşi
în grupul caz şi proporţia de expuşi în grupul martor
D%
C%
A%
B% subiecţi
ţ ne-expuşi
p ş
subiecţi expuşi
Cazuri Martori
Calcularea OR (riscul relativ estimat): exprimă de câte ori este mai mare şansa de
p
expunere la FR în rândul bolnavilor faţă
ţ de şansa
ş de expunere
p la FR a celor
sănătoşi
OR = 1 Factor indiferent
3. Studiu retrospectiv:
p este de p
preferat dacă incubaţia
ţ bolii este lungă.
g Studiu
prospectiv este util pentru un interval scurt între cauză (factor) şi efect
(boală).
4. Studiu prospectiv: util în asocieri puternice între cauza probabilă – boală
• uşor de efectuat
• durată scurtă de timp (util şi în urgenţe epidemiologice)
• repetabil
bl
• economic
• urmărirea unei boli rare
• utilizarea unor examinări complexe
• analiza mai multor factori de risc
DEZAVANTAJE
Eşantion
•selecţia subiecţilor nu se mai face în funcţie de prezenţa sau absenţa bolii, ci după
prezenţa sau absenţa factorului de risc.
EXPUNERE DA a b a+b
NU c d c+d
Direcţia de studiu
CARDIOPATIA
ISCHEMICĂ
Ă
PREZENTĂ ABSENTĂ
CONSUM DE DA a b a+b
ALCOOL
NU c d c+d
Direcţia de studiu
R
Reprezentarea unuii studiu
di de h ă prin
d cohortă i tabelul
b l l 2X2
2X2: de
d la
l începutul
î l studiului
di l i (a+b)
( b) expuşi,
i
comparaţi cu (b+d) ne-
ne-expuşi
ETAPELE STUDIULUI DE COHORTĂ
- definirea precisă a scopului urmărit şi a populaţiei pe care dorim să o studiem (populaţia generală,
populaţia în viaţă,
viaţă dintr-o
dintr o anumită arie geografică,
geografică salariaţii unei întreprinderi
întreprinderi, cu o anumită
profesie, o categorie socială specifică etc...).
- definirea perioadei de timp în care sunt urmăriţi subiecţii incluşi în studiu (durata depinde de
factorul de risc, de timpul de latenţă şi de boala studiată)
- gestionarea datelor
3 Analiza datelor
3.
RR = X/Y
X% Y% ţ sănătoşi
subiecţi
subiecţi bolnavi
Timp 0 Timp t
• riscul relativ (RR) este raportul incidenţei bolii la subiecţii expuşi şi a subiecţilor ne-
ne
expusi;
• riscul relativ răspunde la întrebarea: de câte ori subiecţii expuşi au mai multe şanse
faţă de cei ne-expuşi, pentru a face boala ?
Bolnavi Non-bolnavi
Non bolnavi
Expuşi a b a+b
Ne-expuşi c d c+d
Incidenta la expusi
RR
Incidenta la neexpusi
a (c d )
RR
c(a b)
*pentru certitudinea concluziilor – test de semnificaţie
statistică
t ti ti ă