1

2
 Personajele
1. ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului
2. AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48
3. ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent,
Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor
comitete și comiții
4. TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții
5. IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea lui Tache Farfuridi
6. NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul
Carpaților, prezident-fondator al Societății enciclopedice-cooperative
"Aurora economică română"
7. IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți
8. POPESCU, asemenea lui Ionescu
9. GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului
10. UN CETĂȚEAN TURMENTAT
11. ZOE TRAHANACHE, soția lui ZAHARIA TRAHANACHE
12. UN FECIOR
13. ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC
3
 Traseul scrisorii pierdute

Completaţi (în ordine) spaţiile libere

cu numele celor care au avut scrisoarea
primită de Zoe de la amantul ei,
prefectul Ştefan Tipătescu.
......................→ ......................→
.......................→.......................→
...................... .
4
 Drumul scrisorii

Cetateanul
turmentat Catavencu
Ce rol are
scrisoarea?

Zoe Cetateanul
turmentat

5
 A DOUA SCRISOARE
DANDANACHE: Într-o seară... țineva — nu spui ține... persoană
însemnată... da' becher — vine si zoacă la mine cărti... si când pleacă
îsi uită pardesiul la mine... A doua zi, voi să-l îmbrac... gândeam că-i al
meu... văz că nu-i al meu; îl caut prin buzunare si dau... peste țe te
gândesti?
TIPĂTESCU: Peste?
DANDANACHE (râzând) : Peste o scrisorică.
DANDANACHE: De amor...
DANDANACHE: O scrisorică de amor cătră becherul meu, de la nevasta
unui prietin, — nu spui ține... persoană însemnată.
DANDANACHE: Ei, țe să-ți mai spui, puicusorule? Adu o birze, mă,
băiete, degrabă... Mă sui în birze si mă duc la persoana, la becherul, —
nu spui ține — e persoană însemnată —: Găseste-mi, mă-nțeledzi, un
coledzi, ori dau scrisoarea la „Răsboiul"... De colea până colea... gâri-
mâr... a trebuit, conița mea, să țedeze, si tranc! depesa aiți,
neicusorule...
DANDANACHE: O am pusă acasă la păstrare... dar stii, la loc sigur...
DANDANACHE: Cum se poate, conița mea, s-o dau înapoi? S-ar putea să
fac asa prostie? Mai trebuie s-aldată... La un caz iar... pac! la
„Răsboiul". (coboară.) 6
 1883
În capitala unui
județ de munte, în
zilele noastre. 7
 ACTE
INDICAŢII SCENICE
ACTUL I
(O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La
dreapta, în planul din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În
stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu)
ACTUL II
(Același salon)
Scena I
TRAHANACHE, FARFURIDI și BRÂNZOVENESCU stau împrejurul
unei mese rotunde, studiând listele electorale; fiecare are câte un
creion în mână
BRÂNZOVENESCU: Șaizeci și nouă cu roșu, buni... unsprece cu albastru... ai
lor...
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Ai puțintică răbdare... unu, doi, cinci... șapte... zece...
unsprezece.
8
ACTUL III
(Teatrul înfățișează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de hexagon din
care se văd trei laturi. Trei uși în fund; cea din mijloc dă în coridorul de intrare; pe
cea din dreapta se citește: „Ofițer țivil"; pe cea din stânga: „Arfiva". În stânga la
planul al doilea, o ușă cu inscripția „Cabinetul Primarelui". În dreapta, același plan,
altă ușă cu inscripția: „Reghistratura". — Partea din stânga până la ușa „Arfivei"
este despărțită de scenă cu un grilaj de lemn acoperit cu perdeluțe de chembrică[6]
verde. Lângă grilaj, la stânga, în scenă, este o estradă pe care sunt așezate masa și
jețul prezidențial. Înaintea mesei, puțin mai jos, este tribuna. Pe masă sunt două
candelabre, hârtie, călimări și un clopoțel. Pe tribună o sticlă și un pahar de apă. De
partea dreaptă sunt bănci dese și scaune; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci
și scaune, afară de o cărare lăsată liber de la ușa de intrare din fund prin mijlocul
scenii, pe unde vine și se duce lumea. Pe pereți câteva lămpi atârnate în cuie.
Lumină cam săracă. La ridicarea perdelii, Trahanache este la masa prezidențială în
jețul său, la spatele tribunei. Împrejurul mesii, Brânzovenescu și alți cetățeni. —
înaintea tribunii, cu spatele spre dânsa, alegători, cetățeni, public, unii șezând jos,
alții în picioare. Pe bănci, pe scaune și împrejur asemenea. În capul băncilor din față
e Cațavencu împreună cu Ionescu, Popescu și alți dascăli și partizani. — Farfuridi e
la tribună. — Perdeaua se ridică asupra unei întreruperi. În toată sala e rumoare.
Prezidentul agită clopoțelul)
ACTUL IV
(Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc; se vede în
fund perspectiva orășelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul
întâi și al doilea, intrarea, cu trei trepte de piatră, în casele lui Trahanache. La
stânga boschete. Mobile de grădină)
9
 Completaţi numele
celor care intră în
componenţa celor trei
triunghiuri: amoros,
politic şi al inocenţilor!
Triunghiul
conjugal

Personajele

Triunghiul Triunghiul
politic inocentilor
10
 Zoe Trahanache

Triunghiul
conjugal
Zaharia Trahanache Ştefan Tipătescu

Personajele Iordache Brânzovenescu

Agamiţă Dandanache

Triunghiul Triunghiul
politic inocentilor
Nae Caţavencu Tache Farfuridi Cetăţeanul turmentat 11
Ghiţă Pristanda
12
 L o c u l = indici spațiali:
 Acțiunea se desfăşoară „În capitala unui județ de
munte” (posibil în Piatra Neamț) – aflăm din
notațiile autorului de pe prima pagină a piesei.
Pristanda prezintă instituțiile din acest oraş:
catedrala, tribunalul, telegraful, redacția ziarului
„Răcnetul Carpaților”, închisoarea, primăria,
şcoala de fete, şcoala de băieți şi spitalul.
 Actele I şi II se desfăşoară acasă la prefectul
Ştefan Tipătescu, într-un salon (cameră de
primire), VINERI dimineața şi vineri după-amiaza.
 Actul III se desfăşoară la primărie, unde are loc
şedința de partid la care este anunțat candidatul
Agamemnon Dandanache, VINERI seara.
 Actul IV se desfăşoară în grădina casei lui
Trahanache, duminică dimineața şi după-amiaza. 13
 T i m p u l = indici temporali:
 Acțiunea are loc „În zilele noatre‖, în 1883, anul când au avut loc alegeri pentru Parlament şi s-au
modificat Constituția şi Legea electorală.
 Acțiunea se desfăşoară în trei zile: de pe 11 mai 1883 (vineri - actele I, II şi III), până pe 13 mai
1883 (duminică – actul IV).
Vineri, 11 mai 1883:
a) dimineața: Trahanache şi Zoe sunt chemați pe rând la redacția ziarului „Răcnetul Carpaților‖ de către
Nae Cațavencu (Actul I);
b) după-amiaza: Trahanache, Brânzovenescu şi Farfuridi numără voturile pro şi contra partidului liberal
(Actul II);
c) seara: are loc întâlnirea electorală de la primărie. Vorbesc Farfuridi şi Cațavencu. Este declarat
candidatul partidului pentru locul de deputat domnul Agamemnon Dandanache. Cațavencu pierde
pălăria cu scrisoarea şi o găseşte tot Cetățeanul Turmentat.
Duminică, 13 mai 1883:
a) dimineața vine Agamemnon Dandanache la Piatra Neamț.
b) se anunță câştigătorul alegerilor: Agamemnon Dandanache. Începe petrecerea în cinstea acestuia, care
va avea loc în grădina casei lui Trahanache. Cațavencu va conduce petrecerea.
Personajele povestesc şi despre momentul pierderii scrisorii: miercuri seara, pe 9 mai 1883. Zoe merge
la prefectul Ştefan Tipătescu şi când pleacă scapă scrisoarea primită de la el. O găseşte Cetățeanul
Turmentat pe trotuar. Cațavencu îl îmbată şi îi fură scrisoarea.
Joi seara, pe 10 mai, de Ziua Națională a României (Ziua Regelui):
a) Zoe, Tipătescu şi Trahanache se plimbă cu trăsura prin oraş, privesc artificiile şi numără steagurile
puse de polițistul Ghiță Pristanda în cinstea acestei sărbători. Erau doar 14-15, din cele 44, câte
fuseseră plătite de administrație.
b) Cațavencu se laudă colegilor de partid că are o scrisoare care-l va ajuta să ajungă deputat. Pristanda
aude această conversație, când spionează sub ferestrele lui Cațavencu. 14
 Subiectul
1. Expoziţiunea (cuprinde primele 2 scene ale actului I):
 Pristanda, poliţaiul oraşului, discută cu Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului;
 El îi aduce la cunoştinţă că Nae Caţavencu se află în posesia unei scrisori care-i poate asigura reuşita în
alegeri.
2. Intriga (se consumă înainte de începerea acţiunii): Zoe Trahanache, soţia unui important personaj din
oraş – Zaharia Trahanache, amanta prefectului, pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase.
3. Desfăşurarea acţiunii (începe cu scena a III-a a actului I şi continuă cu actul al II-lea):
 Tipătescu îi ordonă lui Pristanda să afle despre ce scrisoare este vorba;
 Între timp, Zaharia şi Zoe Trahanache sunt şantajaţi de Nae Caţavencu cu publicarea scrisorii;
 Tipătescu află de la aceştia despre ce este vorba şi devine neliniştit;
 Farfuridi şi Brânzovenescu îşi acuză aliaţii politici de trădare;
 Scrisoarea fusese sustrasă de Nae Caţavencu de la Cetăţeanul turmentat, iar Pristanda le comunică celor în
cauză pretenţiile adversarului lor politic;
 Trahanache descoperă că Nae Caţavencu falsificase o poliţă;
 Farfuridi şi Brânzovenescu trimit o plângere la Bucureşti, acuzându-l pe prefect de trădare;
 Zoe se întâlneşte cu Nae Caţavencu şi-i promite sprijinul în alegeri, încercând să-l determine şi pe Tipătescu
să facă acelaşi lucru;
 Prefectul refuză iniţial, îi propune alte avantaje, dar în final cedează presiunilor Zoei;
 Între timp, de la Centru, este anunţată candidatura lui Agamemnon Dandanache.
4. Punctul culminant (actul al III-lea):
 Farfuridi şi apoi Caţavencu îşi rostesc discursurile prin care fiecare încearcă să-i atragă pe alegători de
partea lui;
 La anunţarea candidaturii lui Agamiţă Dandanache, cele două tabere se încaieră, iar Caţavencu îşi pierde
pălăria în căptuşeala căreia se află scrisoarea;
5. Deznodământul:
 Dandanache ajunsese să fie desemnat candidat de la centru, tot în urma unei scrisori compromiţătoare;
 Caţavencu acceptă să conducă festivităţile în cinstea noului ales; 15
 Totul se termină într-o atmosferă de sărbătoare şi de veselie unanimă.
 Scena I
TIPĂTESCU, puțin agitat, se plimbă cu „Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine de odaie;
PRISTANDA în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie.
TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal): „...Rușine pentru orașul nostru să tremure în
fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale 16
României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
TIPĂTESCU: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri
ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul.
PRISTANDA (uitându-se pe sine și râzând) : Curat
condei! (luându-și numaidecât seama, naiv) 17

Adicăte, cum condei, coane Fănică?...

TIPĂTESCU (râzând) : Ghiță… apoi nu mă orbi de la obraz așa.
PRISTANDA (schimbând deodată tonul, umilit și naiv) : Famelie mare...
renumerație după buget mică...
TIPĂTESCU (uitându-se la ceas) : Ia să lăsăm steagurile, Ghiță...
PRISTANDA: Curat să le lăsăm, coane Fănică. 18

TIPĂTESCU: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc.

Scena II
PRISTANDA (singur) : Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica
mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: „Ghiță, Ghiță, pupă-
l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul
Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu
banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? famelie mare,
19
renumerație după buget mică. (șade în fund pe un scaun la o parte)
TRAHANACHE: Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și
jumătate, intră feciorul în odaie, — nici nu-mi băusem cafeaua, — îmi dă un
răvășel și-mi zice că așteaptă răspuns... De la cine era răvășelul?
20
TRAHANACHE: De la onorabilul d. Nae Cațavencu.
ZOE: Fănică!... te așteptam... Ce ai făcut? Ai arestat pe Cațavencu. Te-ai gândit bine la ce ai făcut? Cum ți-a
venit să faci una ca asta? Pentru ce ai făcut-o?
TIPĂTESCU (nervos) : Pentru ce? pentru ce? Tu mă întrebi pentru ce? Pentru nerozia care ai făcut-o tu,
pentru ca să evit nenorocirea pe care ai cauzat-o tu din neglijență. Se poate atâta distracție! atâta nebăgare de
seamă! o scrisoare de amor s-o arunci în neștire într-un buzunar cu batista, și s-o pierzi ca și cum ai pierde o
hârtie indiferentă, ca un afiș, după ce ai ieșit de la reprezentație... La atâta lipsă de judecată, să-ți spui drept,
nu m-așteptam! Ce Dumnezeu! ești femeie în toată firea, nu mai ești copil. Atâta neglijență nu se pomenește21
nici în romane, nici într-o piesă de teatru.
CETĂȚEANUL: Eu am găsit (sughite) o scrisoare…
CETĂȚEANUL: Da. (cătră Tipătescu) A d-tale cătră coana Joițica... Am găsit-o alaltăieri seara
pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee, (sughiță) de alaltăieri seara până azi-
dimineață s-o duci într-un chef!...
CETĂȚEANUL: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus
subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! pe la spate, d. Cațavencu
22
dă să mi-o ia.
23
FARFURIDI: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central, la minister,
la gazete, scurt și cuprinzător: (bătând cu pumnul drept în palma stângă, ca un
telegrafist pe aparatul lui, sacadat, tot textul-proiect al depeșii) „Trădare! Prefectul și
oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la
colegiul II... trădare! trădare! de trei ori trădare!"
BRÂNZOVENESCU (scurt) : E tare! prea tare! n-o iscălesc.
FARFURIDI (cu tărie, impunător) : Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscălești: o
dăm anonimă!
BRÂNZOVENESCU: Așa da, o iscălesc!
FARFURIDI: O iscălim: „Mai mulți membri ai partidului"... 24
FARFURIDI: Doisprezece...
TRAHANACHE: Cu Ienache Siripeanu.
BRÂNZOVENESCU: Nici nu mai are drept de vot, de când și-a măritat fata... Nu i-a dat
casele de zestre? Ei? Dacă votează, merge la pușcărie onorabilul.
25
TRAHANACHE: Ai puțintică răbdare... Da' dacă-l putem aduce să voteze cu noi?
FARFURIDI: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central, la minister,
la gazete, scurt și cuprinzător: (bătând cu pumnul drept în palma stângă, ca un
telegrafist pe aparatul lui, sacadat, tot textul-proiect al depeșii) „Trădare! Prefectul și
oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la
colegiul II... trădare! trădare! de trei ori trădare!"
BRÂNZOVENESCU (scurt) : E tare! prea tare! n-o iscălesc.
FARFURIDI (cu tărie, impunător) : Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscălești: o
dăm anonimă!
BRÂNZOVENESCU: Așa da, o iscălesc!
FARFURIDI: O iscălim: „Mai mulți membri ai partidului"... 26
Scena VII
GHIȚĂ PRISTANDA și CAȚAVENCU
PRISTANDA (apărând în fund și făcând loc cu respect lui Cațavencu să treacă) :
Poftiți, cocoane Nicule, poftiți... (umilit) și zău, să pardonați, în considerația
misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie. D-voastră știți
mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie — trebuie să-l ridici? îl ridici!
n-ai ce-i face: e misie. De aia (foarte rugător) mă rog să pardonați...
PRISTANDA: Ascult. (aparte.) Mare pișicher! Strajnic prefect ar fi ăsta! (iese 27
aruncând priviri furișe de admirație cătră Cațavencu.)
TIPĂTESCU (cu insinuare) : Dacă s-ar retrage Comitetul permanent și am rezerva un loc pentru
prea iubitul d. Cațavencu?...
TIPĂTESCU: Dacă în postul de advocat al statului s-ar numi același d. Cațavencu?...
TIPĂTESCU: Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae s-ar
numi tot nenea Cațavencu? 'Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz) Și dacă și moșia „Zăvoiul"
din marginea orașului...
CAȚAVENCU (asemenea) : Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau […] Alege-mă. Poimâine,
28
în momentul când voi fi proclamat cu majoritatea cerută,... în momentul acela vei avea scrisoarea
(cu multă căldură)... pe onoarea mea!
TIPĂTESCU (nemaiputând lupta și sculându-se): Domnule Cațavencu,
ești candidatul Zoii, ești candidatul lui nenea Zaharia... prin urmare și
29
al meu! Poimâine ești deputat!...
TIPĂTESCU (deschide nervos depeșa și citește) : „Cu orice preț, dar cu orice preț,
colegiul d-voastră al II-lea trebuie să aleagă pe d. Agamemnon Dandanache. (toți mișcare.)
30
Se face din aceasta pentru d-voastră o înaltă și ultimă chestie de încredere..." A!
 Discursul lui Farfuridi

Dați-mi voie! Termin îndată! mai am două vorbe de zis. (zgomotul tace.)
Iată dar opinia mea. (în supremă luptă cu oboseala care-l biruie.)
Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe
nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și
31
anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!
 DISCURSUL LUI CAŢAVENCU

(Cu glasul tremurat) : Domnilor!... Onorabili concetățeni!... Fraților!... (plânsul îl îneacă) Iertați-mă, fraților,
dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare... suindu-mă la această tribună... pentru a vă spune și
eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al țării sale... în aceste momente solemne... (de
abia se mai stăpânește) mă gândesc... la țărișoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze
în grup)... la fericirea ei!... (același joc de amândouă părțile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul
ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare)
CAȚAVENCU: Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. Soțietatea
noastră dar, noi, ce aclamăm? Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face deloc în țara noastră!
Până când să n-avem și noi faliții noștri?... Anglia-și are faliții săi, Franța-și are faliții săi, până și chiar Austria-
și are faliții săi, în fine oricare națiune, oricare popor, oricare țară își are faliții săi (îngrașă vorbele.)... Numai
32
noi să n-avem faliții noștri!...
DANDANACHE: Închipuieste-ți să vii pe drum cu birza ținți postii, hodoronc-
hodoronc, zdronca-zdronca... Stii, m-a zdrunținat!... si clopoțeii... (gest) îmi țiuie
urechile... stii asa sunt de amețit si de obosit... nu-ți fați o idee, conița mea, (cătră
Trahanache) nu-ți fați o idee, d-le prefect, neicusorule, (cătră Tipătescu) nu-ți fați o
idee, d-le prezident puicusorule...
DANDANACHE: Adineaori am sosit, era să trag la otel... dar birzarul... el stia de țe
33
viu, mi-a arătat pe d. prefect. (arată pe Trahanache.)
PRISTANDA (căutând s-o calmeze) : Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica
publicat... „Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea
s-a apucat la ceartă, s-au bătut, l-au bătut pe popa Pripici, și nici vorbă să mai scoață
gazeta... S-a spart partidul independent... s-a spart!
TIPĂTESCU: Nu spuneam eu! Dar Cațavencu?
PRISTANDA: Nu l-am găsit, coane Fănică, parcă a intrat în pământ.

34
PRISTANDA: Sărut mâna, coană Joițico, nu vă supărați. (foarte cu binișorul) Este
cineva,... cineva, pe care-l știți d-voastră bine,... așteaptă aici... ar voi să vă vorbească...
dar numai d-voastră... De-aia eu l-am trimis pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să
rămâneți d-voastră singură... […] L-am mințit, dar pentru binele d-voastră, coană
Joițico... Îl primiți?... da?

35
ZOE: dă-mi scrisoarea...
CAȚAVENCU (dezolat) : Madam! madam! peste putință...
CAȚAVENCU: Scrisoarea d-voastră...
CAȚAVENCU: Am pierdut-o!
CAȚAVENCU: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu…
36
mi-a smuls pălăria din cap... scrisoarea o aveam în căptușeala pălăriei...
CAȚAVENCU: În sănătatea venerabilului și
imparțialului nostru prezident, Trahanache! 37

(urale și ciocniri)
38
CAȚAVENCU (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele) : Fraților!
(toți se-ntorc și-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul
nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri
obscuritate, azi lumină! ieri bigotismul, azi liber-pansismul! ieri întristarea, azi veselia!... Iată
avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional!
PRISTANDA: Curat constituțional! Muzica! Muzica!
(Muzica atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută,
gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache
39
face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade repede
asupra tabloului)
 1. Încadrarea comediei „O scrisoare pierdută” în
opera autorului:
TEATRU:
- 4 comedii („O noapte furtunoasă‖,
„Conu’ Leonida față cu reacțiunea‖,
„O scrisoare pierdută‖ şi
„D’ale carnavalului‖);
- o dramă („Năpasta‖).

1879
1884

40

1880 1885 1890

 „Momente” şi „Schițe”
(„Vizită”, „D-l Goe”, „Bubico”)

41
Nuvele

42
PERIOADA

43
 ÎNCADRAREA PIESEI ÎNTR-O
PERIOADĂ:
 „O scrisoare pierdută” a apărut în 1884 şi a
fost tipărită în „Convorbiri literare”. Piesa
este publicată în EPOCA MARILOR CLASICI.
 I. L. Caragiale este unul dintre cei 4 mari
clasici, alături de Mihai Eminescu (cel mai mare
poet român), Ion Creangă (cel mai mare
povestitor) şi I. Slavici (cel mai mare nuvelist
român).
 I. L. Caragiale este cel mai mare
dramaturg din literatura română.
44
 Tehnica alegerii duale

Citeşte cu atenţie fiecare din întrebările de mai

jos. Dacă răspunsul corect este DA, încercuieşte litera „D”.
În caz contrar, încercuieşte litera „N”.

D N „ I. L. Caragiale este unul dintre cei 4 mari clasici,

alături de Mihai Eminescu (poetul), Ion Creangă
(povestitorul) şi I. Slavici (nuvelistul) şi cel mai mare
dramaturg din literatura română‖.
D N „ Comedia O scrisoare pierdută este citită la Junimea şi
reprezentată în acelaşi an (1884) la Teatrul Naţional din
Bucureşti, unde are un foarte mare succes de public,
sala fiind de fiecare dată arhiplină‖. 45
 Acţiunea piesei se petrece într-un
interval de trei zile, în ANUL 1883.
 Nu are importanţă numele oraşului,
întrucât autorul a avut grijă să precizeze
că piesa poate ―să fie icoana
moravurilor din Piatra Neamţ ca şi a
oricărui oraş din provincie, dar nu s-a
inspirat şi nu a vizat anumite persoane
de aici‖.
 1884 - tipărită în „Convorbiri
literare‖.
 „O scrisoare pierdută‖ este a treia din
cele 4 comedii ale lui Caragiale.
 E citită la Junimea şi reprezentată în
acelaşi an (1884) la Teatrul Naţional
din Bucureşti. Are un foarte mare
succes de public, sala fiind de fiecare
dată arhiplină.
 Autorul s-a inspirat din evenimentele
politice din 1883 (cu un an înainte de
apariţia piesei): alegerile electorale
pentru parlament şi revizuirea
Constituţiei, propusă de partidul liberal,
aflat la guvernare. 46
PIATRA NEAMŢ
 Sursa de inspiraţie a fost, aşadar, viaţa politică din acel an, când problema
revizuirii constituţiei a scindat partidul liberal în două grupări: cea
moderată (condusă de I. C. Brătianu) şi cea radicală (reprezentată de C. A.
Rosetti).
Acţiunea piesei se petrece într-un interval de trei zile, în ANUL 1883.
Nu are importanţă numele oraşului, întrucât autorul a avut grijă să
precizeze că piesa poate „să fie icoana moravurilor din Piatra Neamţ ca şi a
oricărui oraş din provincie, dar nu s-a inspirat şi nu a vizat anumite persoane
de aici‖.

47
 TEMA
Alegerea răspunsului corect

„Tema centrală a comediei O

scrisoare pierdută de I.L. Caragiale
este:
Viaţa marii burghezii (familia şi
politica);
Conflictul dintre aparenţă şi esenţă;
Iubirea.
48
 ÎNCADRAREA PIESEI ÎNTR-O
ORIENTARE TEMATICĂ:

 viaţa politică şi de familie a marii

burghezii

 contrastul dintre aparență şi esență

(cum sunt personajele în realitate şi cum
vor ele să pară).
49
Citeşte cu atenţie fiecare din afirmaţiile de mai jos. În cazul
în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte
litera „A”. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este falsă,
încercuieşte litera „F”:

A F „Comedia este o specie a genului epic, care are

caracter satiric, subiect şi deznodământ comic”.
A F „ Cetăţeanul turmenat amestecă în limbaj termeni
populari, regionalisme şi neologisme deformate, iar ticul
său verbal produce uneori asociaţii comice („curat
murdar”- epit. aprobativ) sau îl dă de gol (când
prefectul observă: „ai tras frumuşel condeiul!”, el replică
râzând: „Curat condei!”).
50
 Gen şi specie

GENUL DRAMATIC
Completează spaţiile punctate cu
4 trăsături ale genului dramatic.
Principalele trăsături ale genului
dramatic sunt:
 .............................................
 .............................................
 .............................................
 ............................................ 51
 GENUL DRAMATIC este o grupare de opere literare în care
autorul îşi transmite în mod INDIRECT gândurile şi
sentimentele, prin intermediul PERSONAJELOR, folosind ca
mod de expunere DIALOGUL.

Trăsăturile genului dramatic:

1. DIALOGUL (ca mod de expunere dominant),
2. REPLICA (înţeleasă ca intervenţie a fiecărui personaj),
3. dispunerea în ACTE ŞI SCENE (în pauza dintre acte se schimbă decorul, iar
scenele marchează intrările şi ieşirile personajelor ),
4. prezenţa INDICAȚIILOR DE REGIE = DIDASCALIILE (explicaţiile dintre
paranteze referitoare la: décor, vestimentaţie, gesturi, + Lista de personaje +
Timpul şi locul desfăşurării acţiunii; + Numele personajelor, urmat de :),
5. CONFLICTUL DRAMATIC este mult mai concentrat şi mai puternic decât în
operele care aparţin celorlalte genuri),
6. TIMPUL spectacolului este limitat la 2-3 ore,
7. ORALITATEA (impresia de zicere a textului scris).
52
Comedia este o specie a genului dramatic cu caracter
satiric, având subiect şi deznodământ comic.

1. STÂRNEŞTE RÂSUL,
2. PERSONAJELE SUNT NIŞTE OAMENI MEDIOCRI,
AVÂND DEFECTE MORALE, CARE SUNT
SATIRIZATE. Adesea, ele sunt personaje tipice (soţul
încornorat, tânărul amorez, soţia adulterină),
3. CONFLICTUL ESTE DERIZORIU (NEÎNSEMNAT):
protagonistul este confruntat cu false probleme.
4. DEZNODĂMÂNTUL ESTE VESEL, FINALUL FIIND
FERICIT (toată lumea se împacă, chiar dacă aparent
conflictul nu părea posibil de rezolvat).
5. STILUL ESTE PARODIC, autorul exagerând ridicolul
din vorbirea personajelor. 53
COMEDIE SATIRICĂ
 beţia de cuvinte;
 incapacitatea de a gândi;
 parvenitismul.

54
Explicaţia titlului
O scrisoare pierdută
 Prezenţa articolului nehotărât indică atât repetabilitatea
întâmplării (pierderea succesivă a scrisorii), cât şi
banalitatea ei. 55

 Reprezintă, de fapt, pretextul dramatic al comediei.

 Modificarea variantei false
„Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă afirmaţia este
adevărată, încercuieşte litera «A». Dacă apreciezi că e falsă
încercuieşte litera «F» şi înlocuieşte cuvântul subliniat pentru a face ca
afirmaţia să fie adevărată. Scrie cuvântul corect, «înlocuitor», în spaţiul
liber, imediat după litera «F»‖.
Exemple :
A F ( .............. ) 1. „Autorul s-a inspirat din evenimentele politice din 1883
(cu un an înainte de apariţia piesei): alegerile electorale
pentru parlament şi revizuirea Constituţiei, propusă de
partidul liberal, aflat la guvernare‖.
A F (................) 2. „Agamemnon Dandanache este tipul prostului
fudul.‖
A F (……........) 3. „Comedia O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale
este compusă din 4 acte cu câte 9, 14, 7 şi
14 scene‖.
56
 Compoziţia
4 acte cu câte 9, 14, 7 şi 14 scene
 Actul I: anticameră în casa prefectului Ştefan Tipătescu

 Actul II: în acelaşi salon din casa lui Ştefan Tipătescu.

 Actul III: Acţiunea se petrece în sala cea mare a primăriei, în

care sunt prezenţi alegători, cetăţeni, public. Zaharia
Trahanache este aşezat la masa prezidiului, Nae Caţavencu stă
într-o parte a sălii împreună cu Ionescu, Popescu şi alţi dascăli şi
partizani, iar Farfuridi este la tribună, pentru a rosti discursul
electoral.

 Actul IV: Acţiunea se petrece în grădina casei lui Trahanache. 57

 Completează spaţiile punctate cu
numele a 4 tipuri de comic întâlnite în
comedia O scrisoare pierdută.

 .............................................
 .............................................
 .............................................
 ............................................

58
 G. Călinescu:
„Umorul lui Caragiale e inefabil, ca şi lirismul
eminescian, constând în caragialism, adică
într-o manieră proprie de a vorbi”.

Tipuri de comic
a) Comicul de intenţie
59
Inefabil - Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil.
b) COMICUL DE MORAVURI
-satirizarea unor moravuri degradate-

Percheziţia
casei lui
Caţavencu

60
 c) Comicul de situaţie (de intrigă)

 întâmplări derulate într-un ritm alert, cu răsturnări bruşte

de situaţie şi cu rezolvări neaşteptate;
Procedee compoziţionale:
 modificarea raporturilor dintre personaje,
 răsturnări de situaţie,
 apariţia unor elemente - surpriză (Dandanache provoacă
deznodământul);
 tehnica amplificării treptate a conflictului (TEHNICA
BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ);
 apariţia Cetăţeanului turmentat în momentele de maximă
tensiune, acesta având intervenţii involuntare, dar
decisive. 61
 Tehnica perechilor
„Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale
personajelor din coloana A, litera care corespunde tipul de
personaj pe care îl reprezintă fiecare‖:
A. B.
................1. Zoe Trahanache A. tipul cochetei adulterine
................2. Ştefan Tipătescu B. Tipul raisoner-ului
................3. Zaharia Trahanache C. tipul cetăţeanului
................4. Nae Caţavencu D. tipul junelui-prim
................5. Agamemnon Dandanache E. tipul încornoratului
................6. Pristanda F. tipul prostului fudul
................7. Tache Farfuridi G. tipul prostului ticălos
................8. Iordache Brânzovenescu H. tipul demagogului şi al
arivistului
................9. Cetăţeanul turmentat I. tipul omului slugarnic
62
 d) Comicul de caractere

 Caragiale este „cel mai mare creator

de caractere din literatura română‖.
(Pompiliu Constantinescu)

 ,, Caragiale este cel mai mare creator de

viaţă din întreaga noastră literatură...,
singurul care a făcut concurenţă stării
civile.‖ (G. Ibrăileanu) 63
 Realizaţi un cvintet având ca titlu numele
personajului principal feminin, Zoe, după
următorul model:

Tipătescu
Zoe
1. Tipătescu, 1. ………
2. Tânăr, educat, 2. ……… , …….. ,
3. Conduce, arestează, alege, 3. …….. , …… , …… ,
4. Este tipul primului amorez, 4. ….. …… ….. ....,
5. Ascultând. 5. ……. .

64
 e) Comicul de limbaj
(rezultă din extraordinarul talent
al dramaturgului de a
reproduce limba vorbită)

65
,,Nu pot să văd figura, până ce nu-i ştiu numele!”
(I. L. Caragiale)
COMICUL DE NUME (după Garabet Ibrăileanu,
„Numele proprii în opera comică a lui Caragiale”):

 Zaharia Trahanache
 Tipătescu
 Caţavencu
 Farfuridi şi Brânzovenescu
 Dandanache
 Pristanda
 „Răcnetul Carpaţilor”
66
 COMICUL DE NUME

 Spre deosebire de predecesorul său, Vasile

Alecsandri, care eticheta, prin nume, o
trăsătură a personajului, Caragiale
procedează mai subtil, mai rafinat, mai
artistic, sugerând.
 Lui Caragiale îi datorăm cel mai complex
sistem de creare a comicului de nume din
literatura română şi, poate, chiar din cea
universală.
67
 ZAHARIA TRAHANACHE
TICUL VERBAL STÂLCIREA
NEOLOGISMELOR
„Ai puţintică
răbdare!‖ endepandent

enteresul şi
iar enteresul
TRUISMUL (+TAUTOLOGIE=
=Adevăr evident Repetare inutilă a aceluiași
gând, formulat prin aceleași
cuvinte sau prin cuvinte
„Unde nu e moral, acolo e apropiate ca sens)

corupţie şi o soţietate fără

prinţipuri, va să zică că nu le are‖.
soţietate prinţipuri 68

CACOFONIA
 FARFURIDI
ÎNŢELEGEREA GREŞITĂ
A CUVINTELOR
„Trebuie s-o iscăleşti: TIC VERBAL
o dăm anonimă!― CONTRADICTIA
IN TERMENI

NONSENS 12 trecute fix

CONTRADICTIA IN TERMENI Manual
„Din două una, daţi-mi voie, p. 184 Plebicist
ori să se revizuiască, primesc! Ce este Corect: plebiscit
Dar să nu se schimbe nimica… plebiscitul?
ori să nu se revizuiască, STÂLCIREA
dar să se schimbe pe ici pe colo, NEOLOGISMELOR
69

şi anume în punctele esenţiale‖

 NONSENS
CONTRADICŢIE
CAŢAVENCU NONSENS
„industria română e admirabilă, Ex. 4/ 188 CONTRADICŢIE
e sublimă, putem spune, „aclamăm munca, travaliul,
dar lipseşte cu desăvârşire― care nu se face deloc―

ECHIVOCUL
ETIMOLOGIA POPULARĂ
„Vreau ceea ce mi se cuvine in
Se asociază termeni cunoscuţi cu alţi
oraşul ăsta de gogomani
necunoscuţi
unde sunt cel dintâi…
între fruntaşii politici‖ capitalişti
(pentru locuitorii Capitalei)

CONTRADICŢIA TRUISMUL
ÎN TERMENI =Adevăr evident

„După lupte seculare, care au durat „un popor care nu merge înainte
aproape treizeci de ani...― stă pe loc― 70
 STÂLCIREA
PRISTANDA
CUVINTELOR
ETIMOLOGIA POPULARĂ
famelie; bampir Se asociază termeni cunoscuţi cu alţii necunoscuţi

Renumeraţie
catrindală; (corect: remuneraţie)
dumneei Scrofuloşi
(corect: scrupuloşi)
PROVERBE ADAPTATE

„trai neneaco, pe
banii lui Trahanache”

TICUL NONSENSUL
VERBAL Curat murdar
curat
71
 CETĂŢEANUL TURMENTAT
TICUL
VERBAL

EXPRESII
„Eu cu cine votez?― NEAŞTEPTATE

„Ei, bravos! Vrei sa

miros a gaz?―

Cioclopedică; andrisant; STÂLCIREA

comportativă NEOLOGISMELOR 72
 AGAMEMNON
a fost unul dintre cei
mai importanți eroi ai
Greciei mitologice
(cunoscut din Iliada).
→ GAGAMIŢĂ
Caragiale mărturisea că l-a creat pe
Dandanache ca o sinteză:
,, E mai prost decât Farfuridi şi mai canalie
decât Caţavencu”. 73
 DANDANACHE STÂLCIREA
PELTICĂ A
„pe drum cu birza ţinţi postii… CUVINTELOR
Stii, m-a zdrunţinat!―
mă-nţeledzi

ţe deranz

„Familia mea de la
patuzopt în cameră…‖
TICUL
VERBAL

neicusorule puicusorule 74
 ŞTEFAN TIPĂTESCU

Jurăminte
comice

„să-mi rază mie mustăţile‖

75
 Piesa s-a bucurat de un mare succes încă de la prima reprezentaţie,
însă receptarea critică a fost una controversată la apariţia operei:

Eugen Lovinescu - 1908: creaţia lui Caragiale – perisabilă;

„[…] în cincizeci de ani nu va rămânea nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a
operei lui Caragiale‖.
Mihai Ralea -1931: „Lumea lui Caragiale e minunată: e o lume absolut paradisiacă...‖.
I. Constantinescu: „unul dintre creatorii structurilor teatrului modern, un precursor
al <teatrului nou>‖.
I. L. CARAGIALE: „Că nu e vorba lumea-ntreagă să o umpli cu o operă, ci o operă să
o umpli cu lumea; simt enorm şi văd monstruos‖.
 „Noi, românii, suntem o lume în care dacă nu se face ori nu se gândeşte prea mult,
ne putem mândri în schimb că se vorbeşte prea mult.‖ („Idei despre teatru‖)
Cugetare clasică: , „ridendo castigat mores―=„râsul îndreaptă moravurile‖
I. L. Caragiale: „Mă înnebunesc după evenimentele de senzaţie, vesele sau funebre,
parade, accidente, crime, sinucideri, scandaluri… […] Îmi trebuiesc dimineaţa cum
deschid ochii ştiri palpitante, dacă nu adevărate, măcar… altfel. Dezminţirea lor
seara mă mâhneşte peste măsură şi nu mă pot mângâia decât a doua zi cu o
născocire şi mai şi‖.
I. L. Caragiale: „natura nu lucrează după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după calapod
deosebit: unul e sucit într-un fel, altul într-alt fel, fiecare în felul lui, încât nu te mai
saturi să-i vezi şi să-ţi faci haz de ei‖.
I. L.Caragiale: „Eu nu scriu decât despre viaţa noastră şi pentru viaţa noastră, căci 76
alta nu cunosc şi nici mă interesează‖.
 OPINII CRITICE
 Călinescu: CAŢAVENCU = „zgomotososchelăitor‖, „demagogul latrans‖.
 Garabet Ibrăileanu: CAŢAVENCU = „Un adevărat Mitică.‖
 Şerban Cioculescu îl definea astfel pe I. L. Caragiale: „Mimul genial, cu un fond grav,
care şi-a pus masca umorului.‖
 Garabet Ibrăileanu: ,,Caragiale este cel mai mare creator de viaţă din literatura
română, pentru că numai el dintre toţi scriitorii face concurenţă stării civile‖.
 Pompiliu Constantinescu: „Cel mai mare creator de caractere din literatura română‖.
 I. L. Caragiale: „Că nu e vorba lumea-ntreagă să o umpli cu o operă, ci o operă să o
umpli cu lumea; simt enorm şi văd monstruos‖.
 I. L. Caragiale: „Noi, românii, suntem o lume în care dacă nu se face ori nu se gândeşte
prea mult, ne putem mândri în schimb că se vorbeşte prea mult.‖ („Idei despre teatru‖)
 I. L. Caragiale: „Nimic nu arde mai rău pe ticăloşi decât râsul‖ – autorul se dovedeşte
adetp al preceptului clasic „ridendo castigat mores‖ (râsul îndreaptă moravurile‖);
 Umberto Eco: „Râsul este semnul raţionalităţii omului‖.
 R. Barthes: „Comedia trăieşte mai ales prin personajele sale, care sunt <fiinţe de
hârtie>‖.
 T. Vianu: „Vorbirea omenească este marea experienţă a lui Caragiale, funcţiunea pe
care o stăpânea cel mai binbe, celula germinativă a întregii sale arte.‖
 T. Vianu: „Vorbirea omenească este marea experienţă a lui Caragiale, funcţiunea pe
care o stăpânea mai bine şi o stăpânea cu preciziunea unui virtuos, celula germinativă a
întregii sale arte‖.
 Ştefan Cazimir: Prin formula aforistică <Nimic nu-i arde pe ticăloşi mai mult decât 77
râsul>, opera lui I. L. Caragiale îşi găsea epitaful ideal.
78
 REZOLVARE:
1. A, F – ticălos, A.
2. D, D.
3. F (dramatic), F (Ghiță Pristanda).
4. dialogul – modul principal de explunere; replica - intervenția fiecărui personaj;
împărțirea în acte şi scene; prezența indicațiilor de regie (notațiilor autorului).
5. Viaţa marii burghezii (familia şi politica).
6. Zoe Trahanache, Cetățeanul turmentat, Cațavencu, Cetățeanul turmentat, Zoe.
7. de situație, de intenție, de limbaj (nume), de caracter.
8. 1 – A, 2 – D, 3 – E, 4 – H, 5 – G, 6 – I, 7 – F, 8 – B, 9 – C.
9. Metoda cubului
10. Zoe: Zoe, / Tânără, inteligentă, / Conduce, înduioşează, câştigă, / Este tipul
cochetei adulterine / Izbândind.
11. Vertical: O scrisoare pierdută;
Orizontal: 1. Zoe, 2. Tipătescu, 3. Cațavencu, 4. Farfuridi, 5. Dialogul, 6.
Pristanda, 7. Brânzovenescu, 8. Trahanache, 9. Replica, 10. Scene, 11.
Deputat, 12. Didascalii, 13. Turmentat, 14. Oralitatea, 15. Dandanache, 16.
Munte, 17. Acte, 18. Adulterină. 79
 Bibliografie
 Alexandrescu, Emil, „Analize şi sinteze de literatură română”, Ed. Moldova, Iaşi,
1995.
 Badea, Mariana, „Literatura română pentru elevii de liceu. Proza. Poezia.
Dramaturgia (examenul de BAC!)”, Ed. Badea @ Professional Consulting, Bucureşti,
2003.
 Caragiale, I. L., „O scrisoare pierdută”, în „Teatru”, Editura Albatros, București, 1985.
 Columban, M. H, Corcheş, H, Gal V., Lascăr, M., Lupu, M, Paicu, L, „Cartea definitivă.
Pregătirea examenului de Bacalaureat”, Grup Editorial Art, Bucureşti.
 Manualele de liceu de „Limba şi literatura română” (în vigoare)
 Paicu, L., Lazăr, M., „Literatura română. Eseul”, Bucureşti, Ed. Art, 2008.
 Stoleru, Cecilia, „70 de eseuri pentru majoritatea subiectelor esențiale”, Ed.
Pestalozzi, Bucureşti, 2008.
 Stoleru, Cecilia, „Literatura română”, Ed. Pestalozzi, Bucureşti, 2002.
 www.didactic.ro
 www.google.ro (imagini)
 Ş.a.

80