Evoluţia Structurii Agregatului Monetar M2 În R
Evoluţia Structurii Agregatului Monetar M2 În R
Evoluţia Structurii Agregatului Monetar M2 În R
FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”
Alexandru DESCALUI
STUDIU DE CAZ
la disciplina universitară
„Monedă şi credit”
Coordonator ştiinţific:
prof. univ. D-na. Ana BERDILĂ
Chişinău 2011
1
CUPRINS
Introducere...........................................................................................
...................................................3
Concluzii………………….
……………………………………………………….................................7
Bibliografie…………......…………………………………………………..
…………………………..8
2
INTRODUCERE
3
CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE MASĂ MONETARĂ ŞI AGREGAT
MONETAR. DIMENSIONAREA ŞI DINAMICA EI
4
considerate drept monedă mijloace de plată cu plasamente lichide pe termen
scurt, incluse în
pasivul instituţiilor bancare. Acestea din urmă aveau obligaţia să le transforme
imediat în lichidităţi fără riscul de pierderi de capital şi fără costuri
tranzacţionale.Hîrtiile de valoare care constituie un ansamblu omogen de titluri
pe termen lung , nu devin lichide decît după negocierea lor pe o piaţă
secundară,respectiv la bursa de valori.
Acest fapt implică un risc de capital, presupunind costuri de
transformare.In ulimii 10-15 ani sfera financiar-monetară a suferit mutaţii
profunde, cea mai mare parte a inovaţiilor vizînd atît o reducere a riscurilor
asociate titlurilor pe termen lung negociabile,cît şi crearea de noi produse ale
pieţii,negociabile pe termen scurt.
Agregatul mai larg ,cel al lichidităţii, înglobează în general, titluri ale pieţii
financiar-monetare pe termen de la cîteva zile la cîţiva ani,emise de instituţiile de
credit
(certificate de depozit ,bonuri ale instituţiilor bancare) şi agenţii nefinanciari
( bonuri de tezaurîn conturi curente,bilete de tezaur) . Plasamentele financiare
definite astfel sunt inventariate nu numai în pasivul instituţiilor financiar-
bancare , dar în egală masură şi în cel al agenţilor nefinanciari.
În sens restrîns sau în sens larg ,agregatele monetare pot fi definite prin
integrarea succesivă a produselor monetare create în scopul asigurării lichidităţii
agenţilor financiari şi nefinanciari. Deşi agregatele monetare diferă în general de
la ţară la ţară înfuncţie de condiţiile existente ,respectiv de gradul de dezvoltare
a pieţei financiare şi politice care domină scena monetară şi de nevoile practice
imediate şi de perspectivă,totuşi ele au anumite caracteristici comune. Analizînd
structura masei monetare în diferite state observăm că numărul agregatelor
diferă în funcţie de obiectivele politicii monetare ale statului şi gradul de
dezvoltare a statului. În R.Moldova se folosesc următoarele patru agregate
monetare:
M1 – lichiditatile primare sau altfel spus activele perfect lichide, care permit
efectuarea de plati imediate; acestea sunt: numerarul оn circulatie
(bancnote, monede divizionare) si depozitele la vedere, оn principal cele
operabile prin cecuri. M1 reprezinta masa monetara оn
sens restrвns;
M2 – lichiditatile secundare sunt constituite din active care pot fi
transformate foarte rapid оn lichiditati primare fara riscul de a pierde
capital, adica sunt monetizabile. M2 desemneaza masa monetara оn sens
larg si cuprinde, оn plus fata de M1, depozitele la vedere neoperabile prin
cecuri, depozitele la casele de economii, depozitele la termen aflate оn
gestiunea bancilor, actiuni ale fondurilor de ajutor reciproc; Depozitele оn
valută străină
M3 – lichiditatile tertiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de
lichiditate. Transformarea lor оn lichiditati primare comporta riscul caderii
pretului acestor active. M3 cuprinde, pe lвnga M2, valorile mobiliare private
5
(actiuni si obligatiuni) si valori mobiliare publice (оmprumuturi ale statului,
colectivitati publice sau оntreprinderi publice. Bani оn circulaţie (M0)
Depozite la vedere .Acum putem afirma cu certitudine că calculînd
agregatul monetar M2 pe perioada a 9 luni a anului 2010 nu vom obţine
volumul întreg al masei monetare,deoarece pentru determinarea întregii
mase monetare este nevoie de a fi calculată suma tuturor agregatelor
monetare.
6
Un alt factor care influenţează aceste schimbări ale agregatului monetar M2
este rata dobînzii. Astfel pe termen scurt o majorare a acesteia accelerează
creşterea agregatului din considerentul că agenţii financiari sau nefinanciari vor
tinde de a deschide depozite ce sunt atrase de o rată a dobînzii mari. Dacă să
vorbim despre tendinţele agregatului monetar M2 şi chiar şi al întregii politici
monetare am putea spune că odată cu apariţia ritmurilor lor de creştere excesivă
a acestuia autorităţile monetare vor tinde de a diminua acest proces, însă ele se
vor menţine sub nivelul anului 2010.Sunt nişte măsuri de întreprindere de către
autorităţi pentru a asigura o creştere economică şi o stabilitate a preţurilor în
scopul combaterii inflaţiei, fenomen ce conduce la creşterea vitezei de rotaţie a
monedei. Modificarea cantitativă a agregatului monetar M2 va fi influenţată
decreşterea mărimii depozitelor în monedă naţională ce se împart în depozite la
vedere şi la termen. Instrumentele pieţii monetare s e vor modifica neînsemnat în
comparaţie cu anul 2008,deoarece în perioada de 9 luni ele au variat de la
2,6mln. de lei la 17 mln. de lei precum şi banii în circulaţie (Mo) situaţie ce se
observă pentru anul studiat. Masa monetară va continua să crească însă cu toate
acestea inflaţia se va menţine.O creştere a ratei dobînzii va accelera creşterea
masei monetare , iar o scădere o va încetini,pe cînd pe termen mediu o creştere
a dobînzii încetineşte creşterea masei monetare şi invers.
CONCLUZII:
7
Оn acest studiu de caz am studiat pe baza datelor comportamentul agregatului
monetar оn R.Moldova оn perioada ianuarie-septembrie 2010 ajungо la
următoarele concluzii:
-Agregatul monetar M2 nu este constant ci se modifică continuu.
- Cu toate că se înregistrează o scădere a agregatului monetar totuşi în final se
observă o creştere a acestuia în totalul ei.
- Cele mai mari creşteri a agregatului M2 au fost înregistrate în februarie – martie
(cu
906,1 mln. sau 4,71% ) şi deopotrivă cele mai mici creşteri au fost înregistrate în
perioada aprilie-mai ( cu 161,3mln. lei sau 0,80 % ) , însă trebuie de menţionat că
în perioada august –septembrie s-a înregistrat o scădere a agregatului monetar
M2 cu 235 mln. de lei sau 1,6 %,fapt ce demonstrează că o creştere excesivă a
componentelor masei monetare în urma căruia autorităţile monetare vor avea
drept prevedere de diminuare a acestuia.(sursa www.bnm.md)
-se evidenţiază o creştere a depozitelor în valută naţională de la persoanele fizice.
8
BIBLIOGRAFIE:
I.LucrăriŞtiinţifice
1.Dardac N. Monedă şi credit, modulul 2.- Bucureşti: Editura ASE Bucureşti,
2002pag.200
2.Basno C. ,Constantin Foricel – Bucureşti : Editura Didactică şi pedagogică,
2003.-pag.230
3. Kiriţescu C. Moneda- Mica Enciclopedie- Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1998-pag.406
9
10