Eseu Teoria Cercetarii-Dubenco Mircea

Curs: “Teoria Cercetării” INTRODUCERE IN LUCRAREA DE DISERTAȚIE Dubenco Mircea An VI
Cuprins
1.INTRODUCERE
1.1. INTRODUCERE
1.2. MOTIVAREA TEMEI
2. CONȚINUTUL
2.1. FUNDAMETAREA TEORETICĂ
2.2. PREZENTAREA METODELOR DE CERCETARE
3.3. CONȚINUTUL CERCETĂRII
3.4. STUDIU DE CAZ: ZONA INDUSTRIALĂ GARA OBOR
4. CONCLUZII
4.1. CONCLUZIILE LUCRĂRII
4.2. CONCLUZIILE PROIECTULUI
5. BIBLIOGRAFIE
1. INTRODUCERE
1.1. INTRODUCERE
Problematica dezindustrializării orașelor, trebuie ințeleasă ca fiind cea care duce la

disfuncția zonelor industriale si lasă in urmă teritorii, cartiere și situri dezafectate, destructurate
și lipsite de un caracter urban, o funcțiune si o utilitate. Acestea creează discontinuități în viața si
țesutul orașului, reprezentând goluri urbane in căutarea unor noi sensuri, identități si relații cu
orașul. Combaterea si gestionarea acestui fenomen se realizează prin procesele și studiile
urbanistice de Revitalizare, Restructurare sau Regenerare. Aceste procedee au un efect puternic
și străbat dincolo de dimensiunea propriu-zisă, ajungând să fie resimțite la nivel local și național,
prin efecte directe sau indirecte, în dezvoltarea econimică, socială și culturală.
Astfel, prin complexitatea lor, proiectele urbane discută problemele urbane actuale de amploare,
precum traficul, densitatea crescută sau expansiunea urbană, creând în jurul lor poli de analiză
multicriterială și multidisciplinară care duc la formularea unui răspuns și a unei strategii de
Revitalizare.
1.2.MOTIVAREA TEMEI
Obiectul studiului este desemnat de Zona industrială din jurul Gării Obor. Zonă a
Bucureștiului cu un cunoscut caracter industrial, este de altfel și o zonă cu un puternic caracter
mixt, reunind zone industriale și de transport cu locuire și comerț, devenind astfel interesantă și
complexă pentru studiu și dezvoltare. Aceast areal urban este ales atât pentru valoarea prezenței
sale istorice in orașul București cât și pentru calitatea de pol urban regenerator al zonei, de care
dă dovadă datorită situării sale in cadrul orașului. De asemenea, zona poate deveni subiectul de
interes atât al municipalității cât si al unor investitori privați, scopul fiind totuși acela al unei
dezvoltări create pentru oraș și locuitorii acestuia și nu in scopuri de ordin personal, privat.
2. CONȚINUTUL
2.1. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
Fundamentarea teoretică pe baza subiectului Revitalizării Urbane in contextul zonei

industriale Gara Obor, reprezintă obiectivul principal al lucrării de față, cu rol de evidențiere a
potențialului de dezvoltare al orașului București prin rezolvarea zonei studiate, cât și indicarea
direcțiilor de acțiune in vederea dezvoltării pe plan national, alături de implicarea acesteia în

dezvoltarea economică a regiunii și a țării.
Tema pe care lucrarea o propune este creearea unor noi sensuri, relații si identități în
contextul peisajului urban industrial și a problemelor sale. Astfel, provocarea pe care lucrarea de
față o lansează este cea a restructurării, revitalizării si integrării urbane prin diverse practici,
metode și politici, precum și o intervenție arhitecturală care să le fundamenteze. Punerea in
practică si realizarea scopului va implica metode sustenabile de dezvoltare sau reabilitare ce au
ca scop intervenția cât mai eficientă si cât mai sensibilă pentru generațiile viitoare.
De asemenea, viziunea are ca scop integrarea si preluarea elementelor urbane adiacente

zonei ca punți de legatură si lansare a noii propuneri. Astfel, se propune zona de impact in jurul
Gării obor ca pol al regenerării impreună cu cartierele rezidențiale invecinate. Zonele impactate
de studiu fiind și cartierul Baicului și Colentina.
Tendința de revitalizare si repopulare a siturilor din interiorul orașelor prin dezvoltări

multifuncționale, cu funcțiuni mixte are ca țintă imbunătațirea viabilității și vitalității centrelor
urbane, cresc posibilitatea de a partaja resursele si a reduce nevoia de vehicule generată de
expansiunea urbană către suburbie. Dezvoltările cu densități mari si mixtitate funcțională reduc
nevoia de deplasare cu mașina intrucât toate utilitațile sunt la distanțe de mers pe jos sau
integrate in sisteme de transport public eficiente. Așadar, dezvoltarea se poate orienta către
nevoile oamenilor si “viața dintre clădiri”. Distanțele se micșorează, mersul pe jos devine mai
plăcut, se creează interacțiunea la nivelul locuitorilor ce generează un nou caracter al zonei.
Tendințele de dezvoltare atât locale cât si naționale si internaționale dezvăluie

preocuparea pentru complexitatea si mixtitatea funcțiunilor precum locuire, comerț, servicii si
agrement reunite în aceeași zonă urbană. Acestea sunt capabile să stabilească ordine si identitate
in zone destructurate si disfuncționale, aducând activitate funcțională mare și densă.
Orice intervenție nouă, conform nevoilor actuale, cere să fie sustenabilă, să asigure sau să
favorizeze posibilitățile de dezvoltare ale generațiilor următoare. Așadar principiile sustenabile
se afirmă prin tratarea problematicilor precum: eco footprint, ariile urbane afectate de poluare
termică, impactul aerodinamic – wind tunneling (la nivel microclimatic), orientarea cardinală și
insorirea.
Strategiile de dezvoltare urbană sustenabile argumentează diversitatea, flexibilitatea și

varietatea de funcțiuni, combinarea tipurilor de clădiri si ocuparea lor 24h/zi.
2.2. PREZENTAREA METODELOR DE CERCETARE
Premisele cercetării și analizei zonei se conturează pe baza analizei multicriteriale,

documentarea de la fața locului, precum si documentarea istorică. De asemenea, vecinătațile care
constituie zona de studiu se vor stabili intre cartierele de locuințe (parcelarea Obor-Ferdinand,
Cartierul Baicului si Doamna Ghica) si zona de transporturi Gara Obor si autogara, precum și
zona industrială existentă funcțională sau disfuncțională sau in curs de restructurare și zonele cu
funcțiuni mixte.
De asemenea, se observă lipsa unei conexiuni a Gării obor si a zonei desemnate de

aceasta cu piața Obor ca pol și reper principal al zonei precum și legătura cu zona centrala.
Aspectul social și caracterul spațiilor publice vor fi analizate si tratate prin:
Trei tipuri de activități in aer liber:
-Activitățile necesare – desfășurate în orice condiții: Mersul la muncă, mersul la școală,

cumpărături și alimentație.
-Activități opționale – desfășurate numai in condiții exterioare favorabile: Activități

pietonale, plimbări, statul pe banca
Nu se pot desfășura decât in spații de calitate, amenajate
-Activitățile opționale - Depind de prezența altor oameni in spațiile publice. Jocurile

copiilor pe străzi, saluturile si conversațiile.
Aceste activități se dezvoltă in relație cu alte activități, fiind rezultante.
Activitățile sociale apar spontan ca o consecință a faptului că mai multe persoane se află
si se mișcă intr-un spațiu comun.-Stimulentul social- Trecerea de la orașe si zone rezidențiale
pline de viață la lipsa de activitate socială care a insoțit industrializarea, segregarea funcțională si
dependința de automobile au făcut ca mediul urban sa devină neprietenos si auster.

Eseu Teoria Cercetarii-Dubenco Mircea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eseu Teoria Cercetarii-Dubenco Mircea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eseu Teoria Cercetarii-Dubenco Mircea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs: “Teoria Cercetării” INTRODUCERE IN LUCRAREA DE DISERTAȚIE Dubenco Mircea An VI

1.2. MOTIVAREA TEMEI

2.1. FUNDAMETAREA TEORETICĂ

2.2. PREZENTAREA METODELOR DE CERCETARE

3.3. CONȚINUTUL CERCETĂRII

3.4. STUDIU DE CAZ: ZONA INDUSTRIALĂ GARA OBOR

4.1. CONCLUZIILE LUCRĂRII

4.2. CONCLUZIILE PROIECTULUI

Problematica dezindustrializării orașelor, trebuie ințeleasă ca fiind cea care duce la

Fundamentarea teoretică pe baza subiectului Revitalizării Urbane in contextul zonei

direcțiilor de acțiune in vederea dezvoltării pe plan national, alături de implicarea acesteia în

De asemenea, viziunea are ca scop integrarea si preluarea elementelor urbane adiacente

Tendința de revitalizare si repopulare a siturilor din interiorul orașelor prin dezvoltări

Tendințele de dezvoltare atât locale cât si naționale si internaționale dezvăluie

Strategiile de dezvoltare urbană sustenabile argumentează diversitatea, flexibilitatea și

2.2. PREZENTAREA METODELOR DE CERCETARE

Premisele cercetării și analizei zonei se conturează pe baza analizei multicriteriale,

De asemenea, se observă lipsa unei conexiuni a Gării obor si a zonei desemnate de

Aspectul social și caracterul spațiilor publice vor fi analizate si tratate prin:

Trei tipuri de activități in aer liber:

-Activitățile necesare – desfășurate în orice condiții: Mersul la muncă, mersul la școală,

-Activități opționale – desfășurate numai in condiții exterioare favorabile: Activități

Nu se pot desfășura decât in spații de calitate, amenajate

-Activitățile opționale - Depind de prezența altor oameni in spațiile publice. Jocurile

Aceste activități se dezvoltă in relație cu alte activități, fiind rezultante.

S-ar putea să vă placă și