GHID PENTRU EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA REZERVOARELOR

METALICE PENTRU ÎNMAGAZINAREA APEI POTABILE

INDICATIV GE 052-04

Cuprins

* Prevederi generale
* Materiale utilizate în construcţia rezervoarelor
* Componenţa constructivă a rezervoarelor
* Dispozitive de siguranţă contra depăşirii depresiunii (efect de sucţiune)
* Aparate de măsură şi control
* Dispozitive, aparate şi utilităţi pentru asigurarea funcţionării curente, în parametrii
normali, a rezervoarelor
* Fabricaţie şi montaj
* Verificarea fabricaţiei
* Repararea rezervoarelor
* Instalarea şi autorizarea funcţionării
* Exploatarea rezervoarelor
* Verificări periodice
* Măsuri de securitate a muncii în timpul exploatării
* Recepţii finale
* Conservare, demontare şi casare
* Responsabilităţi, garanţii, asigurare, calificare
* Avize şi acorduri
* Lista documentelor normative de referinţă
* Lista documentelor normative conexe
* ANEXA A: Notaţii şi definiţii (terminologie)
* ANEXA B: Limite rezervor
* Anexa Nr.1: Cartea rezervorului
* Anexa Nr.2: Manual de exploatare

1. Prevederi generale

1.1. Obiectul ghidului

(1) Prezentul ghid se referă la execuţia şi exploatarea rezervoarelor metalice supraterane având
capacităţi cuprinse între 100-1000 m3, cilindrice, utilizate pentru înmagazinarea apei potabile,
construcţie componentă a sistemelor de alimentare cu apă.

(2) Ghidul pune la dispoziţia specialiştilor din domeniu prescripţiile tehnice referitoare la dotările
constructive ale rezervoarelor, şi condiţiile de siguranţă privind execuţia, montarea şi darea în
exploatare, instrucţiunile privind exploatarea şi verificarea în timpul exploatării, precum şi
condiţiile privind scoaterea din exploatare.

(3) Cerinţele de bază pe care trebuie să le satisfacă proiectarea, execuţia, instalarea,

exploatarea, repararea şi verificarea rezervoarelor metalice supraterane utilizate pentru
înmagazinarea apei potabile sunt cele menţionate în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii, urmărindu-se realizarea şi menţinerea pe toată durata de utilizare a cerinţelor de
calitate obligatorii: rezistenţă şi stabilitate; siguranţă în exploatare; siguranţă la foc; igienă,
sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; izolaţie termică, hidrofugă şi economie de
energie.

(4) Respectarea cerinţelor specifice Legii 10/1995 asigură că întreaga construcţie trebuie să
funcţioneze fără defecţiuni şi fără pericole în condiţii de siguranţă, asigurînd protecţia la
îmbolnăviri a consumatorilor fie că sunt oameni sau animale, pe toată durata prevăzută pentru
utilizare.

(5) Prezentul ghid nu se referă la:

a) dimensionarea rezervorului din punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii, aceste aspecte

urmând a fi rezolvate cu ocazia întocmirii proiectului de execuţie;

b) stabilirea condiţiilor de amplasament (de ex. zonă de protecţie sanitară, căi de acces,
platforme exterioare de depozitare, etc.) care fac obiectului proiectului de ansamblu;

c) stabilirea, pe amplasament, a fundaţiei pentru rezervor;

d) stabilirea cerinţelor pentru staţiile de corectare a calităţii apei;

e) stabilirea cerinţelor pentru realizarea surselor de apă;

f) stabilirea cerinţelor pentru staţiile de pompare;

g) stabilirea cerinţelor pentru instalaţiile de prevenire a incendiilor.

Aspectele menţionate anterior fac obiectul unor reglementări specifice

1.2. Domeniul de aplicare al ghidului

Ghidul se aplică la amplasarea, realizarea şi exploatarea rezervoarelor noi pentru înmagazinarea

apei potabile când se impune executarea şi exploatarea corectă a acestora pentru întreaga
durată prevăzută prin proiect cât şi la reabilitarea şi postutilizarea celor existente, dar numai după
întocmirea proiectului specific reabilitării.

1.3. Utilizatorii ghidului

Ghidul se adresează proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici, responsabilii

tehnici pentru execuţie şi exploatare, furnizorilor de echipamente, responsabilii cu certificarea
produselor ca şi organelor administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii legale în domeniu.

1.4. Alinierea la normele europene

Nu există Eurocoduri care să se refere la această categorie de produse. Pentru proiectarea

rezervoarelor pentru înmagazinarea apei potabile se recomandă să se ţină seama de
Eurocodurile specifice precum:

ENV 1991-1:1996-04 Eurocode 1: Base de calcul et actions sur les structures [Principii de calcul
şi încărcări asupra structurilor].
ENV 1993-1-1:1992-12 Eurocode 3: Calcule des structures en acier et document d'application
nationale Partie 1-1 [Calculul structurilor din oţel şi documente pentru aplicarea naţională Partea
1-1].

Proiectarea rezervoarelor trebuie să respecte Directivele Consiliului Europei aşa cum sunt
descrise în continuare inclusiv o serie de standarde naţionale armonizate cu directivele CEE sau
în curs de armonizare.

Pentru stabilirea condiţiilor descrise la capitolul "Obiectul ghidului", s-au luat în considerare
elemente normate şi instrucţiuni, în principal din:

1.4.1. Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noembr. 1998 cu privire la calitatea apei destinate
consumului uman. Directiva a fost preluată prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile.

1.4.2. Directiva CEE 89/106 cu addendumurile ultime din 20/11/2003 privind produsele pentru
construcţii. Directiva a fost preluată prin HG nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de
introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.

[top]

2. Materiale utilizate în construcţia rezervoarelor

a. - Orice material încorporat în construcţie trebuie să fie standardizat, în stare nouă, neutilizat
anterior, şi să îndeplinească toate cerinţele de livrare, convenite prin contract.

b. - Materialele încorporate în construcţie trebuie să fie însoţite, la livrare de un certificat de

conformitate emis de producător. În cazul în care din certificate lipsesc unele elemente, se admite
completarea acestora, pe bază de încercări, efectuate prin grija fabricantului, înainte de
introducerea lor în operă.

c. - Materialele provenite din import trebuie deasemenea să fie acceptate de către organismul de
certificare, înainte de introducerea lor în operă.

d. - Condiţiile impuse materialelor prin prezentul ghid trebuie înţelese ca fiind minimale. Se admit
materiale care au calităţi superioare celor prevăzute prin prezentele prevederi.

e. - materialele de construcţie folosite în contact cu apa potabilă fac obiectul avizării sanitare în
conformitate cu Ordinul MS nr. 117/28.02.2002, publicat în MO partea I nr. 181/18.03.2002

2.1. Materiale metalice

- Prin certificatul de conformitate trebuie să se ateste cel puţin următoarele caracteristici:

a. Compoziţie chimică;

b. Proprietăţi mecanice: limită de curgere, limită de rupere, alungire la rupere.

2.1.1. Tablele din oţel carbon şi slab aliat se recomandă să ţină seama în ceea ce priveşte
condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea, livrarea, şi de prevederile STAS
500, SR EN 10028-7, SR EN 10088-2

2.1.1.1. Nu se admite folosirea produselor din oţel necalmat.

2.1.1.2. Oţelul utilizat va îndeplini următoarele condiţii:

- conţinutul de sulf şi fosfor, determinat pe oţel lichid, nu va depăşi pentru fiecare:

…. 0,050% pentru oţel carbon de uz general,

…. 0,045% pentru oţel carbon slab aliat,

- conţinutul de carbon, pentru produsele care urmează a se suda nu va depăşi 0,25%,

- alungirea relativă la rupere (A5) pe epruvete transversale va fi cel puţin 16%,

- rezilienţa la +200C pentru table cu grosimea de peste 6 mm, inclusiv, pe epruvete transversale,
va fi conf. Tabel 1.

Tabel 1

Rezistenţa la rupere Grosime produs

Rezilienţa (daJ/mm2)
la tracţiune (N/mm2) (mm)

≤ 500 ≥6 KCU2 KCU3

> 500 ≥6 0,07 0,06

Notă: Oţelul carbon, slab, mediu sau înalt aliat este definit în SR EN 10020.

2.1.2. Tablele din oţel mediu şi înalt aliat vor îndeplini condiţiile de sub 2.1.1. cu excepţia:

- conţinutul de sulf şi fosfor, determinat pe oţel lichid, care va fi max. 0,040%, pentru fiecare,

- tablele din oţel aliat de tip 18.8 pot fi folosite fără a avea rezilienţa garantată.

2.1.3. Pentru ţevile din oţel se recomandă să se ţină seama de prevederile din, SR 404-1, STAS
530/1, STAS 8183 referitoare la condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea,
livrarea, şi natura documentelor însoţitoare, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

- conţinutul de sulf şi fosfor, determinat pe oţel lichid, nu va depăşi pentru fiecare:

.... 0,050% pentru oţel carbon de uz general,

.... 0,045% pentru oţel carbon slab aliat,

.... 0,040% pentru oţel înalt aliat,

- conţinutul de carbon, pentru produsele care urmează a se suda nu va depăşi 0,25%,

- alungirea relativă la rupere (A5) pe epruvete longitudinale va fi cel puţin 16%,

- rezilienţa la +200C pentru ţevi cu grosimea peretelui de peste 6 mm, inclusiv, pe epruvete
longitudinale, va fi conf. Tabel 1.

- ţevile din oţel aliat de tip 18.8 pot fi folosite fără a avea rezilienţa garantată.

2.1.4. Pentru şuruburi şi piuliţe se recomandă să se ţină seama în ceea ce priveşte condiţiile
tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea, livrarea, şi documentele, de prevederile
STAS 500, STAS 880 şi STAS 791, STAS 794, STAS 7450 cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

- oţelul să fie calmat,

- alungirea relativă la rupere (A5) pe epruvete longitudinale va fi cel puţin 14%,

- rezilienţa la +200C pe epruvete longitudinale, va fi 0,07 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,06 daJ/mm2
(KCU3),

2.1.5. Pentru piesele forjate se recomandă să se ţină seama în ceea ce priveşte condiţiile
tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea, livrarea, şi documentele, de prevederile
STAS 500, STAS 880 şi

STAS 791, STAS 2883/2, STAS 8183, STAS 7450 cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

- conţinutul de sulf şi fosfor, determinat pe oţel lichid, nu va depăşi pentru fiecare:

.... 0,050% pentru oţel carbon de uz general,

.... 0,045% pentru oţel carbon slab aliat,

.... 0,040% pentru oţel înalt aliat,

- conţinutul de carbon, pentru produsele care urmează a se suda nu va depăşi 0,25%,

- alungirea relativă la rupere (A5) pe epruvete longitudinale va fi cel puţin 16%, iar pe epruvete
transversale de cel puţin 14%,

- rezilienţa la +200C pe epruvete transversale, va fi 0,05 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,04 daJ/mm2
(KCU3), pe epruvete transversale sau 0,07 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,06 daJ/mm2 (KCU3), pe
epruvete longitudinale,

- gradul de forjare (coroiajul) minim admis: 2.

2.1.6. Pentru piesele turnate din oţel se recomandă să se ţină seama în ceea ce priveşte
condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea, livrarea, şi documentele, de
prevederile SR EN 12404 cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
- conţinutul de carbon, pentru produsele care urmează a se suda nu va depăşi 0,25%,

- conţinutul de sulf şi fosfor, determinat pe oţel lichid, nu va depăşi pentru fiecare:

.... 0,045% pentru oţel carbon slab aliat,

.... 0,040% pentru oţel înalt aliat,

- alungirea relativă la rupere (A5) va fi cel puţin 14%,

- rezilienţa la +200C pe epruvete transversale, va fi 0,05 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,04 daJ/mm2
(KCU3), pentru oţel aliat sau 0,03 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,025 daJ/mm2 (KCU3), pentru oţel
carbon.

2.1.7. Pentru elemente structurale laminate (profile L, U, I, T, etc.) se recomandă să se ţină

seama în ceea ce priveşte condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea,
livrarea, şi documentele, de prevederile STAS 500, inclusiv a condiţiilor stipulate pentru table de
oţel carbon şi slab aliat (paragraful 2.1.1.).

2.1.8. Pentru electrozii se recomandă să se ţină seama în ceea ce priveşte condiţiile tehnice,
regulile pentru verificarea calităţii, marcarea, livrarea, şi documentele, de prevederile STAS SR
EN 499. Se vor folosi acele mărci de electrozi care rezultă ca satisfăcătoare în urma procesului
de calificarea a procedurilor de sudare. Calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice se va realiza ţinându-se seama de criteriile standardelor din seria SR EN 288.

2.1.9. Materiale neferoase

2.1.9.1. Aluminiu şi aliaje. Pentru elementele rezervoarelor se pot executa din materiale care, se
recomandă să se ţină seama de prevederile STAS 201, SR EN 485-2 dacă îndeplinesc
următoarele condiţii:

- alungirea relativă la rupere (A10), pe epruvete longitudinale, va fi cel puţin egală cu 22% pentru
produse laminate şi 3% pentru produse turnate.

2.2. Materiale nemetalice

2.2.1. Materialele nemetalice utilizate în construcţia rezervoarelor sunt de regulă garnituri şi

materiale de etanşare care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

2.2.2. Rezistenţă chimică în contact cu apa potabilă din interior.

2.2.3. Rezistenţă chimică în contact cu ozonul.

2.2.4. Existenţa certificatelor sanitare care să ateste că nu produc compuşi chimici care se
dovedesc capabile de a distruge proprietăţile de consum ale apei potabile.

2.2.5. Pentru materialul folosit la garnituri a se vedea tabelul 2.

2.2.6. Materiale de etanşare (chituri)

2.2.6.1. Rezistenţă la temperatură în domeniul: minus 400C - plus 700C, indiferent de zona
geografică.
2.2.6.2. Rezistenţă fizică la contactul cu apă, ozon, şi radiaţiile ultraviolete. Nu trebuie să-şi
modifice duritatea şi plasticitatea.

[top]

3. Componenţa constructivă a rezervoarelor

3.1. Prescripţii generale

3.1.1. Alegerea dimensiunii rezervoarelor cuprinde două aspecte:

3.1.1.1. Respectarea cerinţelor legate de funcţionalitatea rezervorului în cadrul sistemului de

alimentare cu apă potabilă referitoare la proiectarea capacităţii şi funcţionalitatea rezervoarelor se
vor realiza recomandându-se să se ţină seama de criteriile expuse în documentele:

- STAS 1343/0, SR1343/1, SR EN 805, STAS 4165, STAS 4163 şi al OMS nr. 536/1997 privind
aprobarea normelor de igienă şi recomandări privind modul de viaţă al populaţiei, cu modificările
ulterioare.

- Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legate de igienă şi
sănătatea publică, cu modificările ulterioare.

Tabel 2

Nr. Unităţi
Proprietăţi fizico-mecanice Valori
crt. măsură

1 Limita de rupere material 8 MPa

Limita de rupere după îmbătrânire la cald (% din  

2 70
iniţial)

Limita de rupere după imersiunea în apă  

3 60
distilată (% din iniţial)

Alungire la rupere, iniţială, % din minimum cf.  

4 175
normei de produs

Alungire la rupere, după îmbătrânire la cald, %  

5 70
din minimum cf. normei de produs
 0
6 Duritate Shore A 75±5 ShA

Modificarea durităţii Shore A după îmbătrânire la 0

7 7 ShA
cald

Limita de compresiune, după îmbătrânire la  

8 40
cald, % din minimum cf. normei de produs

Limita de compresiune, după îmbătrânire la  

9 60
rece, % din minimum cf. normei de produs

Adoptarea dimensiunilor rezervorului (diametru şi înălţime) care definesc capacitatea de a se

face în funcţie de necesităţile de modulare a construcţiei. Se vor adopta, de exemplu, dimensiuni
care să conducă la a încadra capacitatea construcţiei în gama dimensională 100, 200, 300 ....
1000 m3.

3.1.1.2. Cerinţe legate de dimensionarea mecanică a rezervorului pentru a face faţă încărcărilor
utile şi ambientale.

3.1.1.2.1. Încărcările care se iau în calcul în dimensionarea de rezistenţă sunt:

a. Greutăţi proprii, conform proiectului.

b. Încărcări utile determinate de greutatea fluidului conţinut dimensionat conform 3.1.1.1.

c. Încărcări provenite din sucţiuni în cazul golirii rapide

d. Încărcări ambientale:

- Zăpadă, având în vedere STAS 10101/21, ţinând seama de zona geografică de amplasare.

- Vânt, având ca referinţă STAS 10101/20, ţinând seama de zona geografică de amplasare, dar
şi de caracteristicile geometrice ale construcţiei.

- Seism, ţinând seama de prescripţiile normativului P100, funcţie de zona geografică de

amplasare, de modul de prindere în fundaţie, de caracteristici constructive ale rezervorului dar şi
de modul specific de comportament la evenimente dinamice ale conţinutului fluid din interior.

- Temperatura exterioară minimă de minus 300C va fi luată în seamă în special la alegerea

materialului de construcţie, dar şi ca un eventual caz de încărcare dat fiind că apa care trebuie
livrată nu trebuie să atingă temperatura de îngheţ.

e. Încărcări provenite din acţiunea amenajărilor interioare şi exterioare (scări, platforme,

echipamente, etc.).
f. Încărcări provenite din solicitările din conductele conectate la rezervor, conform determinărilor
prin calcul, sau a analizelor specifice comparative.

3.1.1.2.2. Cazurile de încărcare constituite prin suprapunerea efectelor încărcărilor definite sub

3.1.1.2.2.1. având ca referinţă prevederile STAS 10101/0A

3.1.1.2.3. Rezistenţele normate ca şi coeficienţii de siguranţă au ca referinţă prevederile STAS

10108/0, cu excepţia cazului de analiză la stabilitate a virolelor rezervorului, confecţionate, în
general, din tablă subţire, pentru care se va face o analiză specifică separată.

3.1.1.2.4. Adoptarea metodelor de analiză a elementelor constructive componente rămân în

responsabilitatea proiectantului şi vor fi în concordanţă cu normative aplicabile. Se recomandă ca
pentru elementele structurale să se folosească ca referinţă regulile descrise în STAS 10100/0 şi
STAS 10108/0.

3.1.2. Descriere constructivă

Rezervorul cilindric vertical cu capac este alcătuit din fund, corp (manta) şi capac (acoperiş).
Rezervorul este prevăzut cu instalaţii de umplere, golire, dispozitive pentru curăţire sau
supraveghere, etc. ţinându-se seama de prevederile STAS 4165. Corpul este alcătuit din fâşii
cilindrice orizontale (virole) la rândul lor acestea fiind realizate din fâşii de tablă dispuse vertical.

Îmbinarea unei virole pentru constituire, cât şi imbinarea între ele a virolelor reprezintă modalităţi
de construcţie care definesc construcţia unui rezervor.

Fundul plan este realizat din fâşii de tablă, de regulă îmbinate prin suprapunere la montaj, sau
prin intermediul unei plăcuţe suport la rădăcina îmbinării. Fundul trebuie sprijinit pe o fundaţie
specifică, care face obiectul unui proiect separat în raport cu proiectul rezervorului, prin care se
urmăreşte realizarea unei construcţii care să preia toate solicitările induse de rezervor (inclusiv
cele seismice) prin ancoraje speciale prevăzute prin proiectul rezervorului.

Capacul este o structură metalică (compusă din grinzi radiale, care pot fi şi cu zăbrele, rigidizate
între ele, şi grinzi circumferenţiale) care sprijină o cupolă, de regulă semisferică.

Modalităţile de montaj definesc tipuri constructive aplicabile funcţie de mărimea (diametrul) şi de

complexitatea sa.

3.2. Alegerea materialelor de construcţie

3.2.1. În construirea, montarea şi repararea rezervoarelor pot fi folosite materialele prevăzute în

prezentul ghid, care să reziste în exploatare solicitărilor mecanice (statice şi dinamice), termice,
etc., corespunzătoare condiţiilor de exploatare, în vederea funcţionării sigure.

3.2.2. La alegerea materialelor trebuie ţinut seama de temperatura elementului de rezervor, mai
ales dacă, prin analiza modului de funcţionare raportat la locaţia rezervorului, aceasta rezultă a fi
sub +200C. În aceste situaţii, se va acorda atenţie garantării rezilienţei.

3.2.3. Alegerea produselor (subansamblelor funcţionale) utilizate în completul de livrare al

rezervorului.
Subansamblele funcţionale din dotarea rezervoarelor vor fi produse de agenţi economici agreaţi
de fabricant şi vor fi însoţite de declaraţii de conformitate, firma producătoare asumându-şi
garanţiile convenite prin contract.

3.3. Ancoraje în fundaţie

3.3.1. Sistemul de ancorare în fundaţie va corespunde în totalitate proiectului din punct de vedere
al dimensiunilor şi materialelor adoptate. Prin proiect, acesta va fi dimensionat pentru a rezista
tuturor combinaţiilor de încărcări convenite.

3.4. Racorduri

3.4.1. Rezervorul va fi prevăzut cu următoarele racorduri:

3.4.1.1. Racord pentru golire prevăzut cu protecţie faţă de impurităţi care va fi amplasată spre
interiorul rezervorului.

3.4.1.2. Racord la pompa de alimentare prevăzut în interiorul rezervorului cu o ţeavă plonjor

extinsă până la cca. 25 cm faţă de suprafaţa interioară a fundului plat.

Notă. Dimensiunile racordurilor de alimentare şi golire trebuie să fie corelate în cadrul sistemului
hidraulic în aşa fel încât debitul de golire să fie mai mare decât cel de umplere.

3.4.1.3. Racorduri pentru instalaţia de măsurat nivelul, dimensionate în funcţie de necesităţile

instalaţiei adoptate.

3.4.1.4. Racord de prea-plin, amplasat perpendicular pe partea cilindrică a rezervorului cu axa la

min. 25 cm faţă de nivelul superior al apei. Diametrul nominal al racordului va fi corelat cu
diametrul conductei de umplere.

3.4.1.5. Racord pentru alimentarea instalaţiilor de incendiu, cu dimensiuni şi echipate cu racordări

rapide funcţie de construcţia sistemelor de stins incendii adoptate.

3.4.1.6. Racord pentru spălarea depozitelor de colmatare, amplasat la nivelul cel mai de jos
posibil în raport cu fundul plat.

3.4.1.7. Racord de aerisire prevăzut cu site contra intrării insectelor. Racordul va fi plasat central,
pe capac şi va avea dimensiunile corelate cu ale celui de golire.

3.5. Guri pentru verificare şi inspecţie

3.5.1. Gura de vizitare va fi de formă rotundă cu dimensiuni minime 600 mm sau elipsoidală cu
dimensiuni minime (550 x 450 mm) prevăzute cu sisteme rapide de închidere.

3.6. Amenajări exterioare

3.6.1. Scări de acces către capacul rezervorului, prevăzute cu balustrade conform normelor de
protecţia muncii.

3.6.2. Platforme de acces amplasate pe capacul rezervorului, montate în corespondenţă cu

scările de acces.
3.6.3. Capacul rezervorului trebuie prevăzut cu orificii de acces etanşate, situate în
corespondenţă cu platformele şi scările de acces.

3.6.4. Sistemele de măsurare şi transmitere a nivelului apei vor face parte, în mod obligatoriu, din
completul de livrare.

3.6.5. Rezervorul va fi echipat cu sisteme eficiente de iluminare, inclusiv împământări, realizate

conform proiectelor specifice.

3.7. Amenajări interioare

3.7.1. Scările interioare vor fi prevăzute în dreptul orificiilor de acces situate pe capac, sau a
gurilor de acces situate pe manta. Ele vor îndeplini prevederile normelor de protecţie a muncii.

3.8. Elemente constructive pentru manta

3.8.1. Mantaua va conţine acele elemente constructive care au fost prevăzute prin proiect dar cel
puţin următoarele:

- elemente de întărire necesare la prinderea capacului şi a fundului,

- bride de prindere necesare prinderii componentelor instalaţiilor aferente (conducte, scări acces
etc.),

- sisteme de rigidizare rezultate din calculele din proiect.

3.8.2. Mantaua poate fi executată din virole îmbinate prin sudură sau prin prinderi speciale
bulonate.

3.9. Elemente constructive pentru capac

3.9.1. Capacul este o structură rigidizată corespunzător, pentru a suporta greutăţi adiacente
provenite de la platformele şi scările de acces, dar şi de la încărcări ambientale.

3.9.2. Pe capac sunt amplasate majoritatea sistemelor care asigură o funcţionare corectă a
rezervorului.

3.10. Elemente constructive pentru fund

3.10.1. Fundul rezervorului are amplasate sisteme de legătură la manta ca şi elementele de

legătură la sistemul de ancorare.

3.10.2. Sistemul de ancorare trebuie să corespundă transmiterii sarcinilor spre fundaţie. Funcţie
de rigiditatea acestuia se va manifesta comportamentul la seism al întregului rezervor.

3.11. Legături la sistemul de conducte aferent

3.11.1. Se vor utiliza numai îmbinări standardizate, coroborate dimensional cu cele necesitate de
sistemele pentru care sunt prevăzute.

3.12. Tipuri admisibile de îmbinări sudate. Amplasare suduri

3.12.1. Pe cât posibil, se vor folosi îmbinări cap la cap.

3.12.2. Toate tipurile de îmbinări folosite vor fi omologate la fabricant. Cele care se execută la
locul de montaj vor fi omologate de montator.

3.12.3. Se interzice întreruperea printr-un orificiu funcţional a unui cordon sudat. Va fi evitată, pe
cât posibil intersectarea în cruce a cordoanelor de sudură.

3.13. Modalităţi de îmbinare prin şuruburi

3.13.1. În cazul îmbinării prin şuruburi a mantalei, acestea vor fi dimensionate corespunzător prin
calcul.

3.13.2. Şuruburile şi piuliţele utilizate pentru îmbinările elementelor de legătură ale conductelor
vor corespunde standardelor dimensionale specifice.

3.13.3. Şuruburile şi piuliţele utilizate pentru îmbinările elementelor structurale (scări, podeţe,
etc.) vor fi din clasa de rezistenţă 8.8.

3.13.4. Soluţia constructivă a îmbinării prin şuruburi a elementelor de manta va cuprinde şi

sistemul de etanşare a componentelor îmbinate.

3.14. Protecţii anticorozive

3.14.1. Elementele constructive în contact cu apa conţinută în rezervor vor fi protejate contra
coroziunii prin procedee care nu infestează apa. Se recomandă zincări, sau protecţii prin pelicule
de cauciuc, care sunt agreeate de organismele sanitare pentru contactul cu apa potabilă.

3.14.2. Elementele de asamblare (şuruburi, piuliţe) chiar dacă nu sunt în contact cu apa vor fi
protejate prin zincare.

3.14.3. Elementele structurale (scări, platforme, bride, etc.) care sunt amplasate în exterior pot fi
protejate contra coroziunii atmosferice şi prin vopsire.

3.15. Hidroizolaţie

3.15.1. În cazul rezervoarelor metalice, hidroizolaţia se referă la modul în care este izolată
mantaua construcţiei în raport cu apa pe care o conţine. Soluţiile se dau prin proiect, dar dacă
îmbinarea virolelor mantalei este realizată prin şuruburi este necesară izolarea interiorului, în
întregime, printr-un strat de cauciuc, depus sau aşternut.

3.15.2. Dacă se consideră că protecţia anticoroziune a interiorului în contact cu apa a unui

rezervor în construcţie sudată nu este sigură, atunci şi în acest caz se poate recurge la
hidroprotecţia prin cauciucare.

3.16. Termoizolaţie

3.16.1. Pentru păstrarea calităţii apei de consum este necesară realizarea unei temperaturi
adecvate. Pentru aceasta, se recurge la izolarea termică a rezervorului, dimensionarea izolaţiei
fiind rezultatul unui proces de calcul. Straturile care realizează izolarea termică se pot amplasa
atât la exteriorul pereţilor rezervorului cât şi la interiorul acestora. În acest din urmă caz, peste
izolaţia termică se utilizează procedee de hidroizolaţie prin cauciucare.
[top]

4. Dispozitive de siguranţă contra depăşirii depresiunii (efect de sucţiune)

4.1. Dispozitivele de siguranţă servesc la protecţia rezervoarelor împotriva scăderii presiunii faţă
de cea atmosferică. Aceste dispozitive lucrează automat, în sensul că la scăderea presiunii (efect
de sucţiune), sub o anumită valoare, stabilită prin calculul de stabilitate al învelişului, se deschide
un orificiu care permite accesul aerului atmosferic. Prin calcul, se va stabili o anumită dependenţă
constructivă între debitele de aer care se vehiculează prin orificiile de aerisire prevăzute ca fiind
deschise permanent şi orificiile de aerisire care se deschid la comanda dispozitivelor de siguranţă
amintite.

4.2. Materialele utilizate pentru construcţia supapelor de depresiune trebuie să îndeplinească

aceleaşi condiţii ca şi pentru oricare element component al rezervorului în contact cu conţinutul.

4.3. Dispozitivele de siguranţă se montează direct pe rezervor, pe capacul acestuia, în zona cea
mai înaltă, cu menţiunea că trebuie să se găsească într-o zonă accesibilă controlului.

4.4. Nu se admite existenţa unor piese de închidere între compartimentul protejat şi dispozitivul
de siguranţă.

4.5. Legătura la atmosferă va fi protejată corespunzător împotriva accesului oricăror ingrediente

(inclusiv insecte, etc.) care pot produce denaturarea proprietăţilor de consum ale apei.

4.6. Dispozitivul de siguranţă nu trebuie să fie amplasat pe racordul de prea-plin.

[top]

5. Aparate de măsură şi control

5.1. Fiecare rezervor trebuie să fie prevăzut cu cel puţin un indicator de nivel.

5.2. Materialele utilizate pentru construcţia supapelor de depresiune trebuie să îndeplinească

aceleaşi condiţii tehnice ca şi oricare element component al rezervorului în contact cu conţinutul.

5.3. Dispozitivele indicatoare de nivel pot fi completate cu dispozitive de semnalizare optică,

acustică sau pot să asigure transmiterea semnalului la distanţă.

[top]

6. Dispozitive, aparate şi utilităţi pentru asigurarea funcţionării curente, în

parametrii normali, a rezervoarelor.

6.1. Fiecare rezervor va fi prevăzut cu:

- dispozitive de alimentare care să asigure legătura între interiorul rezervorului şi instalaţia de
alimentare (conducte, pompă, etc.).

- dispozitive de golire care trebuie să asigure golirea completă a conţinutului. Limita rezervorului
este marcată de o îmbinare flanşată. Dispozitivele de golire servesc la îndepărtarea substanţelor
folosite pentru spălarea rezervorului şi igienizarea sa în timpul operaţiilor de curăţare prevăzute
pentru întreţinerea curentă.

- dispozitive pentru încălzirea conţinutului în caz de îngheţ excesiv peste limita oferită de protecţia
termică prevăzută. Aceste dispozitive pot fi automatizate şi/sau comandate de la distanţă.

- dispozitive pentru ventilarea interiorului, montate pe capac, necesare pentru aerisirea interiorului
în timpul operaţiilor de curăţire.

- racord pentru prelevarea probelor de apa în conformitate cu Legea nr. 458/2002 capit. I art. 2,
alin. 1 a).

[top]

7. Fabricaţie şi montaj

7.1. Operaţii necesare punerii în operă

7.1.1. Se va verifica existenţa proiectului tehnologic întocmit anterior care să reflecte succesiunea
operaţiilor necesare la executarea rezervorului respectiv, ulterior montarea sa;

7.1.2. Înainte de introducerea în fabricaţie, toate materialele, inclusiv cele de adaos pentru
sudură, vor fi verificate în ceea ce priveşte aspectul, dimensiunile, marcajul şi existenţa
certificatelor de conformitate;

7.1.3. Se va recepţiona fundaţia acordând atenţie la planitatea suprafeţei pe care se va monta

fundul plan al rezervorului şi la elementele de prindere ale acestuia în fundaţie;

7.1.4. Se va verifica existenţa în cadrul proiectului tehnologic a măsurilor de securitate a muncii

proprii fiecărei operaţii descrise în cadrul proiectului;

7.1.5. Se vor prevedea măsuri de protecţie anticorozivă a suprafeţei fundului rezervorului în

contact cu terenul de fundaţie, înainte de amplasarea acestuia pe teren.

7.2. Fabricaţia

7.2.1. Debitarea laminatelor la forma şi dimensiunile cerute se va face după o verificare riguroasă
a trasării, pentru evitarea rebuturilor;

7.2.2. Tăierea (debitarea) laminatelor se va realiza prin procedee descrise în proiectul tehnologic;

7.2.3. Nu este permisă formarea sau îndreptarea la cald a componentelor construcţiei, în scopul
aducerii la forma finală;
7.2.4. Procedeele de sudare vor fi omologate în prealabil. Parametrii de sudare stabiliţi cu
această ocazie vor fi respectaţi de sudorii autorizaţi şi verificaţi prin modalităţile de control intern
ale firmei executante;

7.2.5. Se va acorda atenţie deosebită temperaturilor ambientale la care se realizează sudura,

pentru a nu introduce tensiuni interne în elementele structurale, îmbinate prin sudură;

7.2.6. Se interzice sudarea pe timp nefavorabil: ploaie, zăpadă, vânt, etc.;

7.2.7. Suprafeţele care urmează a fi sudate trebuie să fie curate şi lipsite de substanţe străine
(unsoare, ulei, vopsele pentru marcare, rugină, zgură provenită de la un cordon depus anterior,
etc.) pe o porţiune de cel puţin 20 mm lăţime de la muchia viitorului cordon de sudură;

7.2.8. Metodele de sudare vor asigura:

- amplasarea corectă ca şi menţinerea poziţiei pieselor de sudat în tot timpul operaţiilor de

sudare;

- accesul liber la locul de sudură pentru ca operaţiile de sudură să poată fi executate în ordinea
stabilită prin proiectul tehnologic.

7.2.9. Îndepărtarea zgurei formate în timpul sudării se va realiza prin ciocănire uşoară pentru a nu
deforma piesele sudate;

7.2.10. Fiecare strat de sudură va fi curăţat integral de zgură înainte de a-l depune pe următorul;

7.2.11. Repararea sudurilor, ca urmare a constatării defectelor de nepătrundere la rădăcină sau

fisuri pe suprafaţă se va realiza respectând tehnologia de reparare;

7.2.12. Sudurile se vor realiza numai de către sudori care să posede o autorizaţie valabilă
neexpirată ca termen;

7.2.13. Verificarea sudurilor se va efectua urmărindu-se criteriile:

- la sudurile "cap la cap" nu se admite existenţa necompletărilor la rădăcină,

- la sudurile "prin suprapunere" se admit necompletări la rădăcină a căror mărime nu depăşeşte

12% din grosimea tablei celei mai subţiri din îmbinare,

- la sudurile "de colţ" nu se admit dimensiuni ale apotemei grosimii cordonului de sudură mai mici
decât 0,7 din grosimea tablei celei mai subţiri care se îmbină;

- dacă se prevede prin proiect, se pot realiza şi controale nedistructive ale cordonului de sudură
realizat.

7.2.14. Plăcile care servesc la confecţionarea mantalei rezervorului, se vor rolui numai la rece.

7.2.15. Elementele de construcţie care necesită curbări în două direcţii (de ex. capace) se pot
realiza prin presare sau roluire la rece sau la cald.

7.3. Abateri de fabricaţie

7.3.1. Elementele de construcţie vor trebui să respecte toleranţele din desenele de execuţie sau,
în lipsa acestora, pe cele înscrise în proiectul tehnologic.

7.3.2. Toleranţele de execuţie ale sudurilor:

I. denivelarea marginilor îmbinărilor cap la cap a tablelor cu grosimi egale:

a. suduri longitudinale: < 0,15 s; s ... grosimea tablei (mm),

b. suduri circulare: < 0,15 s + 0,25 (mm).

II. denivelarea marginilor îmbinărilor cap la cap a tablelor cu grosimi diferite:

a. denivelarea fibrelor medii se va conforma paragrafului 7.2.13.

b. dacă denivelările depăşesc 0,25 s dar max. 3 mm (s ... grosimea cea mai mică din îmbinare)
se va realiza o teşire a elementului cu grosimea mare din îmbinare pe o lungime de cel puţin 4 ori
denivelarea cea mai mare.

III. aplatizările în dreptul cordoanelor de sudură:

- longitudinale şi circulare nu vor depăşi 0,1 s + 2.5 mm;

IV. abaterea de la forma cilindrică, după sudare, nu vor depăşi valorile stipulate la paragr. 7.3.3.;

V. abaterea de la perpendicularitate a planului superior al virolei ultime faţă de axa sa, măsurată
la extremitatea diametrului nu va depăşi 3 mm;

VI. abaterile limită ale grosimii apotemei unei suduri de colţ se vor încadra în limitele +1,5/-1 mm.

7.3.3. Ovalitatea virolei, măsurată ca diferenţa valorilor a două diametre perpendiculare, nu va

depăşi 1,5% din valoarea diametrului înscrisă în proiectul de execuţie.

7.4. Montajul

7.4.1. Montajul se poate realiza prin orice procedeu tehnologic, cu condiţia să fie agrementat în
prealabil de către o firmă autorizată în acest sens.

7.4.2. Pentru realizarea montajului este necesară existenţa instrucţiunilor detaliate care să fie
însuşite în prealabil montată or şi de către persoanele desemnate a efectua montajul.

nstrucţiunile de montaj trebuie să acopere cel puţin următoarele tipuri de activităţi:

I. Preluarea din depozit şi verificarea elementelor care vor constitui rezervorul.

Verificarea va cuprinde cel puţin următoarele:

a. verificarea documentelor însoţitoare care certifică dimensiunile şi calitatea materialelor,

b. verificarea dimensională a elementelor de construcţie livrate de fabricant,

c. corespondenţa marcajelor de pe fiecare element cu notaţiile specifice indicate prin proiect.

II. Descrierea fiecărei operaţii de montaj, inclusiv a fazelor incluse în operaţii.

III. Descrierea uneltelor de lucru utilizate pentru fiecare fază.

IV. Descrierea dispozitivelor şi utilajelor aferente fiecărei faze de lucru.

V. Descrierea dispozitivelor de măsură şi control utilizate în cadrul fiecărei faze.

VI. Prinderea în fundaţie a rezervorului se va realiza prin strângerea controlată a elementelor de

prindere conform cu modalităţile specifice menţionate în proiect. Se va acorda atenţie deosebită
rezemării fundului plat al rezervorului pe fundaţia de beton, care trebuie astfel realizată încât să
se realizeze un contact metal-beton pe o suprafaţă cât mai mare. În prealabil este necesară
verificarea condiţiilor de planeitate ale suprafeţei de beton, conform cu prevederile proiectului de
execuţie ale fundaţiei de beton.

VII. Planul de verificări pentru fiecare fază şi criteriile care trebuie îndeplinite, pentru ca realizarea
unei faze să poată fi considerată încheiată.

VIII. Documente care trebuie consemnate în cartea rezervorului, partea de construcţie, care să
ateste o corectă realizare a montajului. Oricare abatere de la criteriile stabilite prin proiect pentru
faza de montaj trebuie să aibă avizul proiectantului care trebuie să includă măsurile luate pentru
conformare.

7.4.3. Montajul se va realiza de către un agent economic autorizat, care este responsabil cu
organizarea de şantier ca şi cu asigurarea tuturor condiţiilor specifice de respectare a normelor
legale de protecţie a muncii. Agentul economic va numi un responsabil de lucrare care va fi
instruit să răspundă, în nume propriu, pentru respectarea prescripţiilor din normative.

7.4.4. Responsabilul de lucrare desemnat de montator are următoarele sarcini:

- are în grijă postul de prim ajutor al şantierului. Medicamentaţia ca şi dotarea necesară a postului
de prim ajutor local va fi stabilită prin apelare la specialiştii postului de prim ajutor cel mai apropiat
cu care s-a convenit menţinerea legăturii pe toată perioada activităţii şantierului,

- trebuie să fie în legătură telefonică cu inspectoratul de protecţia muncii teritorial sub incidenţa
căruia şantierul îşi desfăşoară activitatea, în scopul anunţării imediate a oricăror accidente de
muncă survenite,

- este responsabil de instruirea personalului în subordine, în raport cu regulile de protecţia muncii

aferente activităţii din şantier. Fiecare angajat va consemna sub semnătură faptul că a fost
instruit pentru conformitatea cu regulile de protecţia muncii specifice activităţii curente din şantier,

- va avea în grijă asigurarea integrităţii aparaturii/echipamentelor/uneltelor de muncă, prin

organizarea pazei permanente în cadrul şantierului, şi le va proteja împotriva acţiunilor de
vandalism care pot provoca acidente de muncă prin lipsă sau descompletare,

- se va îngriji ca lucrul la înălţime să se realizeze prin intermediul schelelor/utilajelor agrementate

pentru astfel de activităţi,
- se va îngriji de aspectele de organizare ale şantierului, care ar putea afecta integritatea
corporală a personalului. Se va avea în vedere accesul la locul de muncă, accesul în cadrul
şantierului (drumuri auto, alei), iluminarea locurilor de muncă, mai ales a acelora acoperite,

- se va îngriji în cadrul acţiunii de organizare a şantierului de stabilirea locurilor de depozitarea a

deşeurilor care trebuie să fie îngrădite şi cu acces limitat, precum şi de modul, considerat cel mai
în siguranţă, de evacuare a acestora,

- este responsabil de întocmirea regulilor scrise care să fie şi afişate la loc vizibil prin care sunt
stipulate locurile unde se află:

- postul de prim ajutor medical al şantierului,

- postul telefonic fix/mobil care poate fi folosit pentru chemarea ambulanţei,

- adresa postului de prim ajutor teritorial şi modul de a se deplasa la această adresă,

- sursa cea mai apropiată de apă potabilă.

7.4.5. Analiza de risc pentru activitatea de organizare de şantier trebuie realizată pentru fiecare
amplasament în parte, între amplasamente putând exista diferenţe care pot conduce la investiţii
suplimentare, sau chiar la anularea amplasamentului dacă se constată că este necorespunzător
din punctul de vedere al organizării de şantier. În cadrul analizei de risc se vor considera toate
pericolele care pot să apară, datorate atât a amplasamentului cât şi a tehnologiei de montaj
adaptată acestuia. În cadrul acestui tip de analiză de risc, se va acorda atenţie cel puţin
următoarelor aspecte:

- manipulare (transport) ale elementelor construcţiei,

- utilizarea sculelor curente din şantier (unelte electrice precum: maşini rotopercutoare),

- particule antrenate de aer rezultate în urma prelucrărilor mecanice,

- zgomote la utilizarea uneltelor,

- impactul personalului cu piese care au muchii proeminente,

- riscul de obiecte în cădere,

- contactul cu flacără deschisă la tăiere oxiacetilenică,

- prăbuşiri ale mecanismelor de ridicare şi transport.

7.4.6. Se vor considera prescripţiile din instrucţiunea C300 privind prevenirea incendiilor pe timpul
activităţii de construcţii.

[top]

8. Verificarea fabricaţiei
8.1. Se vor executa următoarele operaţii:

- Verificarea cărţii rezervorului, partea de construcţie şi documentaţia de execuţie,

- Verificarea calităţii materialelor,

- Verificarea aspectului şi a dimensiunilor,

- Verificarea marcării,

- Proba de încercarea la etanşeitate;

- Încercarea de rezistenţă pe ansamblu prin încărcarea rezervorului cu o suprapresiune (sau

depresiune) stabilită prin proiect,

- Verificarea vizuală a finisajelor,

- Verificarea funcţionării echipamentelor de măsură şi control,

- Verificarea sistemului tehnologic de conducte, verificare inclusă dealtfel în verificarea

funcţionarii sistemului de alimentare.

Verificările se execută de către personal autorizat, special instruit, în cadrul firmei de montaj, care
atestă prin semnătură în cadrul cărţii rezervorului că a realizat toate operaţiile consemnate ca
necesare în cadrul verificărilor.

8.2. Cartea rezervorului. Se verifică din punctul de vedere al conformării complete cu cele
precizate în modelul din Anexa I.

8.3. Verificarea calităţii materialelor folosite se va face pentru fiecare element component al
rezervorului în ceea ce priveşte corespondenţa între prevederile din proiect şi valorile
parametrilor certificaţi prin buletine de încercări.

8.4. Verificarea aspectului şi a dimensiunilor consta în:

a) examinarea stării fizice a suprafeţelor rezervorului (elementului de construcţie); nu sunt admise

fisuri, amprente, exfolieri, etc. care depăşesc toleranţa negativă la grosime, certificată în
documentele de recepţie.

b) verificarea grosimilor elementelor, în special a acelora care fac obiectul breviarului de calcul.

8.5. Verificarea existenţei marcajelor cerute prin proiect, inclusiv a plăcii de inscripţionare
amplasată pe rezervor. Placa de inscripţionare va cuprinde informaţiile cerute prin documentaţia
de execuţie, dar va fi conformă şi cu cerinţele firmei de montaj. Placa va cuprinde obligatoriu
informaţiile menţionate la pct. 1.1.

8.6. Încercarea la etanşeitate a rezervorului se va executa înainte de executarea oricăror lucrări

de finisare (căptuşeli, izolaţii termice, vopsitorie, etc.).

Pentru încercarea de etanşare, rezervorul se va umple cu apă, cu o viteză de cca. 0,5 m CA pe

oră, până la o înălţime de 1 m faţă de fund. În această situaţie se va verifica starea de etanşare a
zonei de îmbinare între fund şi manta. Operaţia va dura cel puţin ½ oră. Se va continua să se
umple rezervorul cu apă, treptat, cu câte 1 m înălţime de coloană de apă. De fiecare dată se va
verifica starea de etanşare, observând "lăcrimările" care eventual apar la exteriorul mantalei, şi în
special prin locurile în care sunt montate legăturile rezervorului la instalaţia deservită.

Se va continua operaţia până când nivelul apei atinge nivelul racordului de prea-plin.

Se va însemna locul unde apar scurgeri de lichid, care se vor repara după ce întreg rezervorul se
va goli. Remedierile se operează numai pe suprafeţe uscate şi curate.

După ce se consideră că toate reparaţiile au fost realizate şi testul de etanşeitate final a fost
îndeplinit cu succes, nu se mai poate acţiona asupra corpului metalic, cu operaţii care necesită
încălzirea metalului (sudură, lipire, etc.). Dacă este necesar să se acţioneze prin încălzire asupra
corpului metalic atunci proba de etanşare se va repeta.

Testarea sudurilor cu lichide penetrante poate conduce la infestarea cu aceste lichide a

conţinutului, prin urmare metoda este interzisă.

8.7. Încercarea de rezistenţă se execută în scopul verificării porţiunii de rezervor care depăşeşte
nivelul racordului de prea-plin. Această zonă cuprinde îmbinarea manta-capac şi zona de
deasupra racordului de prea-plin. Se va urmări procedura de la punctul 8.6 privind depistarea
scurgerilor şi repararea lor. Se va creea o suprapresiune de cca. 1 m CA prin utilizarea unei
conducte de cca. 1 m lungime, cu un diametru minim 30 mm, montată etanş pe orificiul de
aerisire de pe capac. Această conductă se va umple cu apă realizând în acest mod
suprapresiunea cerută de încercarea de rezistenţă.

8.8. Verificarea finisajelor. Finisajele pe interior vor fi astfel realizate încât să asigure izolarea şi
etanşarea conţinutului faţă de învelişul (manta şi fund) rezervorului. În cazul în care pe interiorul
rezervorului se depune o peliculă de cauciuc alimentar (respectiv un strat izolant electric) atunci
calitatea izolaţiei se poate controla prin depistarea zonelor electric conductive.

Dacă izolarea pe interior este realizată printr-o membrană de cauciuc aşezată pe interior, atunci
controlul neetanşeităţilor se poate realiza cu o lampă cu halogen care luminează în spaţiul dintre
manta şi membrană, putând lumina prin eventualele fisuri în membrană, cu lumină observabilă
din partea opusă locului unde se află sursa luminoasă.

Remedierile se vor realiza prin lipire cu bandă din acelaşi material ca şi cel al membranei, după o
curăţire prealabilă a zonei defecte, folosind un adeziv omologat pentru materialul membranei care
are calitatea de a nu infesta calitatea apei potabile.

8.9. Verificarea funcţionării echipamentelor de măsură şi control. După montare, aparatele de

măsură şi control (de regulă indicatorul de nivel), se va verifica funcţional realizând cel puţin 10
curse complete cu mecanismele sale mobile. Se vor verifica toate îmbinările realizate prin
asamblări cu şuruburi, prin realizarea strângerii controlate cu chei dinamometrice.

8.10. Verificarea modului de legătură al rezervorului la instalaţia de alimentare cu apă.

Legăturile la instalaţie ar trebui, prin proiect, să asigure o deformabilitate mărită, fără însă a suferi
distrugeri în caz de evenimente extreme (exemplu seism).

[top]

 
 9. Repararea rezervoarelor

9.1. Repararea rezervoarelor nu se pot realiza decât după efectuarea operaţiilor de verificare.

De regulă, este vorba de repararea cordoanelor de sudură depistate, local, a fi defecte.

Repararea acestora se va realiza de către personal autorizat, cu condiţia folosirii unor procedee
omologate.

9.2. Se va acorda o atenţie deosebită curăţirii locului în care se va realiza reparaţia înainte de
realizarea acesteia.

9.3. Porţiunile reparate vor fi supuse integral aceloraşi controale ca şi cordoanelor de sudură
depistate ca fiind fără defecte.

9.4. În cazul în care remedierea s-a efectuat pe cordoane de sudură care asigură etanşeitatea
rezervorului faţă de conţinut, se va repeta proba de etanşeitate.

9.5. Repararea peliculei sau membranei de cauciuc de pe interior se realizează prin metodele
descrise anterior sub capitolul "verificări", dar oricum modalităţile de detaliu pentru repararea
acestora trebuie să fie descrise în instrucţiunile de montaj.

9.6. Orice reparaţie realizată trebuie să fie consemnată în cartea tehnică a rezervorului, partea de
construcţie.

[top]

10. Instalarea şi autorizarea funcţionării

10.1. Autorizarea instalării, care survine după realizarea definitivă a montajului, este o operaţie
care se realizează de către organele legal abilitate în acest scop (ex. reprezentanţii teritoriali ai
inspectoratului de stat în construcţii).

10.2. Autorizarea funcţionării se realizează de către autoritatea sanitară teritorială ca urmare a

analizelor realizate asupra calităţii apei conţinute în rezervor.

10.3. Autorizarea funcţionării este o operaţie care are loc după ce montatorul a realizat verificările
de montaj şi a predat lucrarea la deţinător.

10.4. Instalarea rezervorului se va realiza în conformitate cu proiectul de ansamblu al instalaţiei

de alimentare cu apă. Se vor respecta prescripţiile de amplasare din normative specifice. Acestea
nu fac obiectul prezentei lucrări.

10.5. Se vor verifica măsurile care au fost luate pentru protejarea dispozitivelor de măsură şi
control în raport cu intemperiile mediului exterior.

10.6. Se va verifica reglarea dispozitivelor de măsură şi control (sistemul indicator de nivel,

supapa de depresiune, decolmatarea racordului de aerisire, sistemul de ventilare, scurgerea
finală a racordului de prea-plin, decolmatarea sorbului pompei, etc.).
10.7. Se va verifica existenţa racordărilor la reţeaua de curent electric, atât pentru instalaţia de
încălzit conţinutul cât şi pentru cea de iluminat şi ventilaţie.

10.8. Împuternicitul deţinătorului va verifica existenţa şi completarea conformă a cărţii tehnice a

rezervorului, partea de construcţie.

10.9. Se va verifica existenţa marcajului aplicat pe rezervor care să cuprindă următoarele

informaţii inscripţionate pe o plăcuţă de identificare ataşată nedemontabil, la loc vizibil:

- denumire fabricant (montator) şi adresa de reşedinţă;

- anul fabricaţiei;

- codificarea producătorului acordată produsului etichetat (seria de fabricaţie);

- capacitate utilă rezervor;

- temperatura minimă şi maximă de folosire a apei;

- puterea electrică consumată de sistemul de încălzire;

- puterea energiei electrice instalată pentru necesităţile rezervorului;

- material principal de construcţie.

10.10. Se va verifica starea de curăţenie a interiorului în care va fi stocată apa potabilă. Oricum
rezervorul va fi spălat la interior şi dezinfectat numai cu substanţe agreeate de autoritatea
sanitară teritorială. Autorizaţia de funcţionare va fi dată de inspectoratul sanitar teritorial, care va
recolta probe de apă stocată şi se va pronunţa asupra stării de igienă a rezervorului.

[top]

11. Exploatarea rezervoarelor

11.1. Deţinătorul are obligaţia să întocmească "Instrucţiuni de exploatare" care să respecte dar
să şi adapteze la necesităţile locale prescripţiile referitoare la exploatarea rezervoarelor de apă
descrise în cartea tehnică a rezervorului întocmită prin grija fabricantului şi a montatorului.

11.2. Deţinătorul are obligaţia de a desemna prin decizie internă personalul propriu de
supraveghere care are următoarele atribuţii principale:

- să studieze şi să înţeleagă în totalitate componenţa şi funcţionarea rezervorului,

- să întocmească planul anual de verificări al rezervorului şi să urmărească îndeplinirea lui,

- să afişeze la loc vizibil reguli de exploatare care să asigure operatorilor o bună desfăşurare a
activităţii,
- să instruiască operatorii privind regulile de funcţionare a aparaturii de măsură şi control montate
pe rezervor,

- să instruiască operatorii cu privire la activităţile periodice (zilnice, săptămânale, lunare, etc.) de

întreţinere pe care trebuie să le execute,

- să consemneze în registrul de casă orice operaţie de tip "service" efectuată pentru buna
funcţionare a rezervorului, atât pe cele prevăzute prin instrucţiunile de exploatare cât mai ales pe
cele neaşteptate,

- să se îngrijească de monitorizarea permanentă a calităţii apei de către personalul autorităţii de

sănătate publică judeţene. Rezultatele monitorizării apei, conforme cu Legea nr. 458 privind
calitatea apei potabile, vor fi evidenţiate într-un tabel (vezi Anexa II).

- se vor urmări parametrii chimici (substanţe nocive consumului), microbiologici (conţinut de

microorganisme, substanţe organice dăunătoare, etc.) şi parametrii indicatori ai calităţii apei.
Frecvenţa monitorizării se va stabili de către autoritatea de sănătate publică abilitată, funcţie de
rezultatele monitorizării. Acestea pot recomanda fie restricţii la consum, fie modalităţi de tratare a
apei înainte de distribuirea ei spre consum. Se va căuta şi înlătura sursa poluării apei prin:

a. modificări ale instalaţiei de alimentare şi distribuţie;

b. refacerea căptuşelii interioare de protecţie a rezervorului;

c. curăţirea (desfundarea) instalaţiei de aducţiune a apei, etc., mergând până la:

- schimbarea sursei de alimentare cu apă;

11.3. Prin "exploatarea rezervorului" se înţelege realizarea următoarelor operaţii: (Anexa II)

a. controlul şi verificarea pentru asigurarea funcţionării în regim normal;

Sunt cele mai frecvente (dar şi rapide) modalităţi de control care au drept scop urmărirea
permanentă a comportamentului funcţional. Este o activitate corelată cu cea de revizie.

b. revizia rezervorului;

Este o operaţie care se execută periodic în funcţie de cerinţele menţionate pentru fiecare element
al rezervorului şi are drept scop cunoaşterea stării construcţiei la un moment dat.

c. reparaţii curente;

Se operează asupra unor elemente ale rezervorului care pot afecta buna funcţionare a acestuia.
Reparaţiile se fac pe baza constatărilor făcute cu ocazia reviziilor rezervorului.

d. reparaţii capitale;

Sunt operaţii mai ample care constau în înlocuirea unor elemente ale construcţiei. Prin aceasta
se urmăreşte menţinerea funcţionării rezervorului la parametrii proiectaţi.

e. reparaţii accidentale.
Sunt determinate avarii şi se impune înlăturarea lor imediată, sau oprirea definitivă a funcţionării
rezervorului.

11.4. Se interzice efectuarea operaţiilor de sudură, remediere a finisajelor interne sau externe
atât timp cât rezervorul este plin.

11.5. Se interzice efectuarea operaţiilor de curăţire a interiorului cu rezervorul golit parţial şi

neaerisit.

11.6. În timpul operaţiilor de curăţire se va utiliza sistemul de ventilaţie prevăzut în acest scop.

11.7. Procedeele de curăţire, din punctul de vedere al substanţelor de curăţire utilizate, vor fi
autorizate de inspectoratul sanitar teritorial.

11.8. Pentru operaţia de curăţire a depunerilor de orice natură (ex. calcar) nu se vor utiliza unelte
ascuţite care să distrugă acoperirile de protecţie sau chiar integritatea pereţilor în contact cu apa.

11.9. Înaintea umplerii cu apă, după terminarea operaţiei de igienizare, rezervorul se va usca prin
folosirea sistemului de ventilare, în scopul eliminării oricăror urme nocive a substanţelor cu care
s-a realizat igienizarea. Pentru ventilarea eficientă se recomandă a se utiliza flux de aer cald.

11.10. Operaţia de igienizare se va realiza de către o echipă de operatori formată din cel puţin 2
oameni dintre care unul va sta în afara rezervorului, pentru supraveghere şi ajutor în cazul
apariţiei unor incidente.

11.11. În timpul operaţiilor de igienizare se vor folosi lămpi de iluminat alimentate cu tensiune de
12 V, dar şi în condiţiile respectării tuturor normelor protecţia muncii specifice.

11.12. Intervalele de timp la care se va realiza igienizarea rezervorului vor depinde de calitatea
apei livrate şi se vor stabili cu acordul inspectorilor sanitari, funcţie de rezultatele concrete ale
monitorizării calităţii apei.

11.13. Dacă este necesară scoaterea din exploatare a rezervorului, pentru perioade scurte de
timp (ex. necesare reparaţiilor curente ale sistemului de distribuţie a apei) atunci se va proceda la
o conservare "umedă", respectiv la golirea parţială a rezervorului, atât cât este necesar, şi la
blindarea tuturor gurilor de acces. Pentru scoaterea din exploatare a rezervorului se va obţine
acordul deţinătorului.

11.14. Dacă este necesară o conservare "uscată", de lungă durată, atunci se va proceda la o
golire totală şi la uscarea interiorului prin ventilare cu aer cald, după care se vor blinda toate
orificiile de acces. Nu se admite tratarea interiorului cu substanţe conservante care pot conduce
la alterarea calităţilor de potabilitate ale apei.

[top]

12. Verificări periodice

12.1. Rezervoarele vor fi supuse unor verificări periodice care constau în:

12.1.1. revizie interioară;

12.1.2. revizie exterioară;

12.1.3. proba de etanşeitate.

12.2. Verificările periodice se vor realiza cel puţin odată la 2 ani.

12.3. Verificările periodice se execută de către organismul de inspecţie sanitară şi tehnică.

12.4. Revizia interioară.

12.4.1. În afara termenului scadent, revizia interioară trebuie efectuată şi în următoarele cazuri:

a. după orice fel de reparaţii executate asupra incintei (inclusiv cele executate asupra căptuşelii
de protecţie),

b. după o întrerupere a funcţionării mai mare de 1 an.

12.4.2. Se va acorda o atenţie deosebită examinării stării căptuşelii de protecţie care nu trebuie
să prezinte fisuri. Se va folosi metoda indicată în proiect pentru verificarea etanşeităţii căptuşelii
după montajul iniţial.

12.4.3. Se va verifica funcţionarea sistemelor de măsură şi control şi în special a sistemului de

indicare a nivelului apei din interior. Eventual, acesta se va reetalona, conform indicaţiilor firmei
furnizoare.

12.4.4. Revizia interioară trebuie precedată de o operaţie de întreţinere conformă cu prevederile

expuse la capitolul 11.

12.5. Revizia exterioară.

12.5.1. Se execută în timpul funcţionării rezervorului, şi are drept scop stabilirea stării generale a
construcţiei şi în special a dispozitivelor de măsură şi control.

12.5.2. Se va verifica existenţa, la loc vizibil, a instrucţiunilor de exploatare.

12.5.3. Se va verifica starea îmbinărilor elementelor rezervorului (părţile vizibile şi accesibile).

12.6. Proba de etanşeitate.

12.6.1. Se realizează în scopul depistării unor defecte care nu au putut fi observate cu ocazia
reviziei interne.

12.6.2. În afara termenului scadent, revizia interioară trebuie efectuată şi în următoarele cazuri:

- după orice fel de reparaţii executate asupra incintei (inclusiv cele executate asupra căptuşelii de
protecţie);

- după o întrerupere a funcţionării mai mare de 1 an;

- după orice oprire de urgenţă a funcţionării rezervorului (ex: seism, ploi abundente, inundaţii,
incendii, calamităţi naturale, acte de sabotaj, etc.).
12.6.3. Proba de etanşeitate va fi precedată de o revizie interioară.

12.6.4. În timpul probei de etanşeitate rezervorul trebuie să fie cu armăturile la instalaţia de

alimentare cu apă ca şi de evacuare a apei, montate şi în stare de bună funcţionare.

[top]

13. Măsuri de securitate a muncii în timpul exploatării

13.1. Măsurile de securitate a muncii sunt cele indicate în normele generale de protecţia muncii
respectiv în normele specifice de protecţie a muncii.

13.2. Măsurile aplicabile de securitate a muncii se vor prelucra cu operatorii deţinătorului, iar
instrucţiunile proprii de protecţie a muncii se vor afişa la loc vizibil.

13.3. Se va acorda atenţie folosirii echipamentului de protecţie pentru lucrul la înălţime, atunci
când se execută operaţii, pe capac, la partea superioară a rezervorului.

13.4. Se va acorda atenţie folosirii echipamentului protecţie pentru lucrul în spaţii închise (lămpi
electrice, lanterne, cisme de cauciuc, unelte fără muchii ascuţite, frânghii de legătură, măşti de
protecţie a respiraţiei, etc.).

13.5. Se va acorda atenţie manipulării în condiţii de securitate a substanţelor folosite pentru

igienizare.

13.6. În cazul activităţilor care se vor desfăşura la interiorul rezervorului se va asigura:

a. verificarea din exterior a compoziţiei atmosferei interioare. Verificarea trebuie să asigure

îndeplinirea următorilor parametrii de calitate:

- procentaj oxigen (20 ... 25%) din volum

- lipsa gazelor toxice, iritante

- lipsa microorganismelor, pulberilor, prafului.

b. faptul că atmosfera din interior nu se va ventila cu oxigen.

c. posibilitatea accesului la interior prin dotări cu:

- scări exterioare şi apoi interioare. Scările interioare vor fi rezemate de capacul rezervorului cel
puţin la partea lor superioară.

- Instalaţii de iluminat în construcţie antiexplozivă.

d. existenţa mijloacelor de evacuare în caz de accident (ex.: palane instalate lângă gura de
acces).
e. posibilitatea ca angajatul care lucrează la interior să fi asigurat cu frânghii de siguranţă legate
de centură. Acestea nu vor fi desfăcute pe toată durata staţionării în interiorul rezervorului.

f. posibilitatea ca angajatul care lucrează în interior să aibă legată permanent de încheietura

mâinii o frânghie de siguranţă.

g. posibilitatea tehnică de ventilare a spaţiului din interior, în cazul în care, în interior, se lucrează
cu aparate de sudură, aparate de tăiere a metalelor prin procedee oxiacetilenice, motoare
termice sau alte echipamente consumatoare de oxigen.

13.7. În interiorul rezervorului se intră numai după ce s-a constituit echipa de lucru compusă din
cel puţin următorii operatori: angajatori care realizează lucrări în interior, supraveghetori care
rămân în afara rezervorului dar în imediată apropiere, responsabili cu intervenţii în caz de
accidente de muncă.

13.8. Echipa de lucru nu va începe activitatea decât în urma primirii permisului de lucru eliberat
de coordonatorul de lucru din partea deţinătorului.

13.9. În timpul lucrului în interior, supraveghetorul va fi echipat în acelaşi mod ca şi operatorul

care lucrează în interior şi va fi în continuu dialog cu acesta. În caz de necesitate supraveghetorul
va realiza următoarele operaţii:

- anunţă echipa de intervenţie,

- anunţă coordonatorul punctului de lucru,

- nu intră în rezervor decât dacă posedă acelaşi echipament individual de protecţie ca şi

operatorul accidentat,

- nu intră în rezervor decât dacă funcţia de supraveghetor a fost preluată de un alt component al
echipei de intervenţie.

13.10. La reluarea lucrului, după salvarea accidentatului, se vor relua toate verificările descrise
anterior (parag. 13.6 ... 13.9).

[top]

14. Recepţii finale

14.1. Recepţia lucrărilor se realizează în prezenţa unui reprezentant al deţinătorului parcurgându-

se pentru următoarele etape:

14.1.1. La fabricant, ca urmare a terminării complete a activităţilor prevăzute a se finaliza în

fabrică.

14.1.2. La montator, cu ocazia instalării ansamblului şi a dării în exploatare a obiectivului, dar şi

cu ocazia finalizării etapelor de control intermediare prevăzute în proiectul tehnologic de montaj.

14.1.3. La deţinător după oricare operaţie de verificare periodică prevăzută la pct. 12.
14.2. Pentru recepţiile de la pct. 14.1.1 şi 14.1.2 se vor încheia procese verbale redactate în
scris, de recepţie care vor consemna concluziile observaţiilor apărute, ca şi deciziile adoptate.

14.3. Pentru recepţiile de la pct. 14.1.3 se vor face adnotările de rigoare în manualul de
exploatare al obiectivului.

14.4. Recepţiile care nu implică participarea unui reprezentant al deţinătorului se vor desfăşura şi
înregistra conform cu sistemul de asigurare al calităţii, propriu agenţilor implicaţi în realizarea
lucrării.

[top]

15. Conservare, demontare şi casare

15.1. Prin conservare se înţelege succesiunea de operaţii, executate de deţinător (sau de către
un agent economic specializat, prin grija deţinătorului) care asigură păstrarea integrităţii
construcţiei pentru perioade îndelungate. Cerinţa principală pentru o conservare de lungă durată
este aceea de a păstra intactă suprafaţa incintei de depozitare ca şi calitatea ei de etanşeitate, în
vederea unei folosiri ulterioare la parametrii iniţiali.

15.2. Operaţiile necesare unei corecte conservări sunt următoarele:

- curăţirea interiorului care se va efectua conform celor descrise la 11.3 ... 11.13 şi 12.4;

a. toate orificiile rezervorului se vor blinda iar capetele exterioare ale elementelor filetate se vor
proteja prin ungere cu vaselină consistentă;

b. elementele în mişcare (ex.: sistemul indicator de nivel, ventilator, etc.) se vor demonta şi se vor
conserva separat conf. instrucţiunilor de utilizare ale producătorului;

c. în funcţie de natura materialului de construcţie în contact cu apa (metalic, cauciuc sau similar)
suprafaţa interioară se va proteja prin ungere cu substanţe care să nu conducă la deteriorarea
parametrilor de potabilitate ale apei şi să fie uşor de îndepărtat în vederea igienizării ulterioare la
deconservare. Aceste substanţe se vor folosi numai cu acordul proiectantului şi a autorităţii
sanitare teritoriale;

d. asigurarea securizării şi pazei platformei pe care este amplasat rezervorul pregătit pentru
conservare.

15.3. Prin casarea rezervorului se înţelege succesiunea de operaţii care se execută de deţinător
(sau prin grija acestuia) în vederea demontării rezervorului şi a recuperării, în vederea folosirii în
alte scopuri, a elementelor care se pot reutiliza.

15.4. Operaţiile necesare unei corecte demontări în vederea casării sunt următoarele:

- deconectarea în condiţii de siguranţă a alimentărilor cu energie electrică;

- curăţirea interiorului, care se va efectua conform celor descrise la 11.2 ... 11.13 şi 12.4;
- demontarea dispozitivelor şi a aparatelor de măsură şi control în vederea conservării lor, dacă
se decide că pot fi folosite ulterior în scopuri similare;

- demontarea sistemelor de conducte racordate la rezervor;

- demontarea sistemelor de acces (scări, platforme, etc.) de acces pe exterior;

- demontarea capacului;

- demontarea sistemelor de acces la interior;

- demontarea învelişului cilindric;

- demontarea fundului plat;

- demontarea ancorelor din fundaţie;

- ambalarea elementelor demontate în vederea transportului şi recuperării lor valorice;

- demontarea radierului din beton şi evacuarea materialului rezultat, dacă acesta nu se

refoloseşte pentru un nou rezervor sau o altă construcţie;

- decontaminarea (curăţirea) mediului ambiant.

[top]

16. Responsabilităţi, garanţii, asigurare, calificare

Responsabilităţile privind utilizarea eficientă a rezervoarelor decurge din responsabilităţile

asumate de fiecare agent economic/autoritate de stat implicat în proiectarea, execuţia, inspecţia,
şi exploatarea acestora.

Ghidul evidenţiază importanţa realizării construcţiei de către agenţi economici (fabricant,

montator) autorizaţi în acest scop.

[top]

17. Avize şi acorduri

Ghidul evidenţiază importanţa autorizării construcţiei de către organisme abilitate în acest scop şi
anume:

▪ Inspecţia Teritorială de Stat în Construcţii şi Autoritatea Teritorială pentru prevenirea şi

stingerea incendiilor, pentru autorizarea instalării;

▪ Avizul sanitar, pentru autorizarea funcţionării emis de Autoritatea Sanitară Teritorială şi

Organismul de Inspecţie pentru verificările periodice în timpul funcţionarii;
▪ Avizul Autorităţii Teritoriale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pentru rezerva de apă
necesară stingerii incendiilor.

[top]

18. Lista documentelor normative de referinţă

1) STAS 1343/0-89 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare.

2) SR 1343-1:1995 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi.

3) STAS 10.101/20-90 Încărcări date de vânt.

4) STAS 10.101/21-92 Încărcări date de zăpadă.

5) STAS 10.101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii

civile şi industriale.

6) STAS 10.100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.

7) STAS 10108/0-78 Calculul elementelor din oţel.

8) SR 4163-2:1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie.

9) SR EN 805:2000 Alimentări cu apă. Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare

clădirilor.

10) SR EN 1508:2000 Alimentări cu apă. Prescripţii pentru sistemele şi componentele pentru

înmagazinarea apei.

11) STAS 4165-88 Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat.

[top]

19. Lista documentelor normative conexe

1) 122-1999 Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor.

2) 19-1994 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.

3) P100-2003 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social

culturale, agrozootehnice şi industriale.

4) C300-1994 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente acestora.
5) C16-1984 Normativ pentru executarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros.

6) P130-1999 Normativ pentru urmărirea în timp a construcţiilor.

7) AC vol I, II, III - 1999 ICECON: Ghid de proiectare şi execuţie a reţelelor şi instalaţiilor
exterioare de alimentare cu apă şi canalizare.

8) Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

9) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare.

10) Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii republicată în 2002

11) Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legate de igiena
şi sănătatea publică, cu modificările şi completările ulterioare.

12) HG nr. 273/1994 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente

acestora.

13) OMI nr. 775/1998 Normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

14) HG nr. 766/1997 Regulament privind aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.

15) Ordin MSF nr. 117/2002 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru
proiectele de amplasare, construcţie şi de amplasare sanitară a funcţionarii obiectivelor şi
activităţilor desfăşurate în acestea altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerţului.

16) HGR nr. 101/1997 Norme speciale privind mărimea zonelor de protecţie sanitară cu
completările ulterioare.

17) OMS nr. 536/1997 privind aprobarea normelor de igienă şi recomandări privind modul de
viaţă al populaţiei, cu modificările ulterioare.

18) OMMPS nr. 387/1995 Norme specifice de securitatea alimentărilor cu apă a localităţilor.

[top]

ANEXA A

NOTAŢII ŞI DEFINIŢII (TERMINOLOGIE)

1. Definiţii

1.1. Rezervor metalic. În accepţia prezentului ghid, rezervorul este o construcţie metalică ce
închide un volum cilindric. Existenţa rezervorului, definit în prezentul ghid, se extinde de la nivelul
fundaţiei, incluzând fundul plat, până la, inclusiv, capac. Rezervorul cuprinde toate amenajările
necesare, aşa cum sunt descrise în capitolele care urmează, inclusiv elementele de ancorare în
fundaţie. A se vedea schiţa din Anexa B pentru explicizarea domeniului la care se referă
prescripţiile ghidului.
1.2. Apă potabilă. Este apa destinată consumului uman, definită ca atare în art. 2 al Legii nr. 458
privind calitatea apei potabile;

1.3. Capacitatea rezervorului. Este capacitatea utilă cuprinsă între nivelul de fluid minim
măsurabil până la nivelul de prea-plin.

1.4. Capacitatea necesară. Este capacitatea determinată funcţie de necesităţile de consum

utilizând prevederile STAS 4165.

1.5. Volumul rezervorului. Este volumul incintei cilindrice determinat de diametrul interior şi de
înălţimea acesteia.

1.6. Proiectant. Agent economic, autorizat, care îşi asumă responsabilitatea proiectării
rezervoarelor precum şi a emiterii unui documentaţii de execuţie avizată în conformitate cu
legislaţia în vigoare.

1.7. Fabricant. Agent economic care îşi asumă responsabilitatea fabricării rezervoarelor sau
componentelor acestora şi întocmeşte în scris declaraţia de conformitate. Fabricantul trebuie să
fie autorizat, în prealabil, pentru scopul propus. Această cerinţă presupune ca fabricantul să
posede sistem de asigurare a calităţii conform normativelor ISO în vigoare pentru activităţile
tehnologice care concură la realizarea rezervoarelor.

1.8. Montator. Agent economic care îşi asumă responsabilitatea montării rezervoarelor, în
conformitate cu prevederile şi prescripţiile proiectului de execuţie. Montatorul trebuie să fie
autorizat, în prealabil pentru operaţiile pe care şi le asumă. Această cerinţă presupune ca
montatorul să execute lucrări sub incidenţa unui sistem de asigurare a calităţii pentru tehnologia
de montare a rezervoarelor.

1.9. Deţinător. Autoritatea administraţiei publice locale (primării, consilii locale/judeţene) care îşi
asumă responsabilitatea exploatării rezervoarelor în conformitate cu prevederile şi prescripţiile
proiectului de execuţie şi cu cerinţele normativelor aplicabile în vigoare.

1.10. Organism de inspecţie. Este agentul economic care poate face dovada unei dotări
corespunzătoare (laborator inclusiv personal de specialitate şi sistem de asigurare a calităţii)
acreditat şi desemnat legal pentru realizarea inspecţiilor şi verificărilor.

1.11. Autoritate sanitară teritorială. Este organismul abilitat să se pronunţe asupra stării de igienă
a apei depozitate, şi să emită certificate de autorizare în acest sens.

1.12. Autoritate teritorială pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Este organismul abilitat să se
pronunţe asupra metodelor şi mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor, şi să emită
autorizaţii în acest sens.

1.13. Operatorul deţinătorului. (Prestator de servicii) este un agent economic atestat pentru
administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă. Acesta trebuie atestat în
conformitate cu legislaţia în vigoarea privind organizarea serviciilor publice de alimentare cu apă
şi canalizare precum şi a serviciilor publice de gospodărie comunală. Operatorul îşi asumă
responsabilitatea exploatării rezervoarelor în conformitate cu prevederile şi prescripţiile proiectului
de execuţie, dar şi a normativelor legale în vigoare privind menţinerea calităţii produsului
înmagazinat în vederea livrării acestuia la consum.

1.14. Personal de supraveghere. Este un angajat permanent al deţinătorului a cărui sarcină este
de a supraveghea executarea operaţiilor de întreţinere în timpul exploatării.
1.15. Proiect (documentaţie) de execuţie. Este reprezentat printr-un set de documente scrise şi
desenate care au drept scop stabilirea dimensiunilor funcţionale şi de rezistenţă ale produsului,
inclusiv dotarea sa cu echipamente care să-i asigure o exploatare în conformitate cu cerinţe
normate prin proiectul de ansamblu al instalaţiei deservite şi regăsite în regulamentul de
exploatare întocmit de beneficiar. Documentele conţin cerinţele scrise pentru executarea
produsului, conforme cu elemente legale, aplicabile, în vigoare. Este necesar ca proiectul să fie
avizat de către persoane autorizate legal pentru aceste activităţi.

1.16. Proiect (documentaţie) tehnologic pentru fabricare. Este reprezentat printr-un set de
documente scrise/desenate care au drept scop descrierea operaţiilor şi fazelor tehnologice
necesare fabricării produsului. Proiectul este aplicabil unui fabricant şi el va evidenţia utilajele,
dispozitivele şi sculele folosite, precum şi abaterile de executare admise. În cadrul proiectului se
va evidenţia atât planul de recepţii intermediare cât şi modul procedural în care se vor trata
eventualele neconformităţi.

1.17. Proiect (documentaţie) tehnologic pentru montare. Este reprezentat printr-un set de
documente scrise/desenate care au drept scop descrierea operaţiilor şi fazelor tehnologice
necesare montării produsului. Proiectul este aplicabil unui montator şi va evidenţia utilajele,
dispozitivele şi sculele folosite, precum şi abaterile admise. În cadrul proiectului se va evidenţia
planul de recepţii pe faze intermediare de execuţie şi modul procedural în care se vor trata
eventualele neconformităţi.

1.18. Cartea rezervorului. Partea de construcţie. Este documentul reprezentativ pentru

construcţia rezervorului. Acest document cuprinde datele necesare identificării nivelului calitativ al
proiectării şi executării rezervorului. Cartea se completează, conform propunerii din ANEXA I la
prezenta, de către fabricant, iar acolo unde este cazul, şi de către montator.

1.19. Manual de exploatare. Este documentul reprezentativ pentru exploatarea rezervorului.

Acest document sintetizează toate activităţile efectuate asupra construcţiei de către deţinător
precum: verificări periodice, reparaţii curente, reparaţii capitale, casare. De asemenea manualul
cuprinde datele verificărilor realizate asupra parametrilor calitativi ai conţinutului. Manualul se
completează, conform propunerii din ANEXA II la prezenta, de către operatorii desemnaţi ai
deţinătorului rezervorului.

1.20. Rezervoare metalice supraterane importate utilizate la înmagazinarea apei potabile, trebuie
să corespundă cel puţin prevederilor prezentului ghid. Ele trebuie însoţite de cartea rezervorului
care va avea componenţa indicată în Anexa I. Se pot admite rezervoare din import executate în
conformitate cu normative oficiale în ţară din care se realizează importul, cu condiţia ca
prevederile mai puţin severe, faţă de prezentele, să fie analizate în prealabil în faza de
contractare, rămânând în responsabilitatea agentului economic importator luarea deciziilor
corespunzătoare privind conformitatea cu prezentele prevederi. În cazul în care agentul economic
importator nu poate lua o decizie prin forţe proprii, este necesară certificarea produsului, prin
organisme abilitate, în România, în acest sens.

2. Notaţii

2.1. Ph; Presiune hidrostatică (mm CA; MPa; N/mm2); Este aferentă unui anumit punct şi egală cu
presiunea coloanei de lichid aflată deasupra punctului considerat.

2.2. c; Adaos pentru condiţiile de exploatare (m); Este grosimea suplimentară care se adaugă la
elementele rezervorului susceptibile de a se subţia prin coroziune sau eroziune, în scopul de a
realiza o funcţionare sigură pe durata de utilizare stabilită prin proiect.
2.3. s; Grosimea de rezistenţă (m); Este grosimea elementelor supuse acţiunilor considerate de
proiectant, executate din materiale metalice laminate, aşa după cum rezultă din calculele de
rezistenţă.

2.4. Sp; Grosimea de proiectare (m); Este cea mai mică grosime a unui element de rezervor
stabilită astfel încât să îndeplinească toate cerinţele funcţionale şi de execuţie.

2.5. Tc; Temperatura de calcul a unui element (0C) este temperatura peretelui metalic datorită
temperaturii şi presiunii fluidului din interior care pot apărea în exploatarea normală.

2.6. Tm; Temperatura minimă admisibilă de lucru (0C) este temperatura cea mai scăzută care
poate fi atinsă de peretele metalic al rezervorului în timpul exploatării normale.

[top]

ANEXA B

Fig. 1 – Limite rezervor

[top]

Anexa Nr.1

CARTEA REZERVORULUI

Partea de construcţie

(Model)

Siglă fabricant (montator)

Denumire fabricant (montator)
Sediul:

CARTEA REZERVORULUI

Partea de construcţie

Nr. de fabricaţie.........
Anul fabricaţiei .........

 
 Cuprinsul Cărţii Rezervorului

Nr. de fabricaţie .........

Nr. crt Denumire document Simbol document Nr. file

0 1 2 3

     
1

     
2

     
3

     
4

     
...

Data ............ Întocmit: ...................

................
(nume şi semnătură)
Verificat: Verificat:
Compartiment Organ de
control execuţie supraveghere
(nume, (nume, semnătură şi
semnătură şi ştampilă)
ştampilă)
………………………
………………… ………………
……………..
………………………
………………… ………………
……………..

CARTEA REZERVORULUI

1. Date generale

Denumire amplasament (site) ................................

Denumire beneficiar ..............................................

Adresa de reşedinţă a beneficiarului .......................

Denumire fabricant ...............................................

Adresa de reşedinţă a fabricantului ........................

Denumire montator ..............................................

Adresa de reşedinţă a montatorului .......................

Denumire proiectant ............................................

Adresa de reşedinţă a proiectantului .....................

Număr de fabricaţie rezervor .................................

Anul fabricaţiei ....................................................

Capacitate utilă rezervor ................................. m3

Mediul conţinut .......................... APA POTABILĂ

Dimensiuni constructive conform desenului nr. ......

Sistem constructiv: suprateran

Diametru ....................................................... m

Înălţime de construcţie .................................... m

Înălţime apă ................................................... m

2. Parametri de exploatare

Depresiune maximă ................................... mm CA

Temperatura maximă a conţinutului .................... 0C

Capacitate utilă ................................................ m3

Fluid .................................................. apă potabilă

Greutate maximă a conţinutului ....................... tone

Putere electrică instalată ................................ KVA

Greutate rezervor fără conţinut ......................... tone

 Diametru conductă de alimentare cu apă .......... mm

Diametru conductă de evacuare apă ................. mm

Diametru conductă preaplin ............................. mm

Diametru conductă golire ................................ mm

Înălţime minimă apă .......................................... m

Note:

3. Date privind armătura

Parametrii de
Material
lucru
Reper Normă Certificate
Nr. Denumire Diam.
din Cantitate de calitate
crt armătură nominal
desen livrare fabricant
Pres. Temp.
0 Marca Standard
Mpa C

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

                   
1

                   
2

                   
3

                   
4

                   
5

                   
6

                   
7
                    
….

Completat,
 
……………………….
(nume şi semnătura)

4. Aparataj de măsură, control, automatizare

4.1. Date privind aparatele livrate, prevăzute în proiect:

4.1.1. Indicator de nivel: fabricant, parametrii funcţionali, termen de garanţie, perioade de

verificări, unitate service, etc.

4.1.2. Sistem de ventilaţie.

4.1.3. Sistem de încălzire electric.

4.1.4. Supapă de presiune.

4.1.5. Sistem de transmis la distanţă stări ale rezervorului.

4.2. Instrucţiuni pentru montarea aparatelor de măsură şi control, automatizare

Completat,
 
……………………….
(nume şi semnătura)

5. Date privind materialele de construcţie

Nr certificate de
Nr. Element de Marca Standard de calitate Proprietăţi mecanice
crt construcţie material marcă
Eminent
R20 (Mpa) Rc20 A5
 (Mpa) %

0 1 2 3 4 5 6 7

Manta cilindrică            
1

Fund plat            
2

Capac plan            
3

Construcţie metalică            
4

…………..            
5

…………..            
6

Legendă:

R20 , limita de rupere

Rc20 , limita de curgere

A5, alungirea la rupere pe epruveta 5 x 1

Întocmit,

……………………….
(nume şi semnătura)
 
Verificat,
Compartiment control execuţie

……………………….
(nume şi semnătura)

6. Fişa de măsurători a corpului rezervorului

 Aspect
exterior
Mărime măsurată (mm) Denivelări îmbinări Ovalitate
(amprente,
Poziţie adâncituri etc)
Nr. Denumire
din Observaţi
crt element
desen
Val longitudinale Circulare
din Abatere Abatere
Măs. Admisă Măs. Admis
desen admisă măsurată
Măs. Admis Măs. Admis

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Manta                          
1

Capac                          
2

Fund                          
3

Gura                          
4 aerisire

Record                          
5 aliment.

………..                          
6

………..                          
7

Notă. Pentru elemente mai complexe tabelul de mai sus se poate înlocui cu schiţe

Întocmit,

……………………….
(nume şi semnătura)
 
Verificat,
Compartiment control execuţie

……………………….
(nume şi semnătura)

 
 7. Rezultatele verificărilor realizate de montator

Simbol Data
Nr. Denumire Decizie asupra Observaţii Responsabil
instrucţiune Semnătura realizării
crt verificare verificării Motivaţii încercare
de lucru încercării

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Revizia internă              
1

Revizia externă              
2

Starea sudurilor              
3

Proba de              
4 etanşeitate

Izolare termică              
5

………….              
6

Întocmit,

……………………….
(nume şi semnătura)
 
Verificat,
Compartiment control execuţie

……………………….
(nume şi semnătura)

8. Comentarii privind încercările şi examinările. Alte date.

9. Concluzii.

Pe baza verificărilor şi a încercărilor efectuate se certifică cele ce urmează:

9.1. Rezervorul a fost executat în conformitate cu desenele de execuţie proiect nr. ........, elaborat
de ..........., şi cu condiţiile tehnice aferente şi indicate prin proiect.

9.2. Rezervorul a fost verificat constructiv şi corespunde prescripţiilor sus-indicate şi proiectului

nr. ..... .

9.3. Rezervorul a fost supus la probe şi încercări la care a rezistat fără a se constata deformaţii
sau scurgeri.

9.4. Rezervorul corespunde pentru funcţionare la valori ale parametrilor indicaţi în prezenta carte.

9.5. Prezenta carte conţine ......... file.

Compartiment Controlul
DIRECTOR,
Calităţii
……………............
……………………………..
(nume, semnătură)
(nume, semnătură)

Data ……………..

Anexe obligatorii ale Cărţii Rezervorului

1. ........... desene ale rezervorului care reflectă componenţa construcţiei.

Se vor alege desenele reprezentative care să conţină elementele de rezistenţă ale rezervorului.

2. Schiţă de marcaj care să conţină locurile marcate pe rezervor unde s-au produs incidente în
timpul fabricării şi montării (de ex. reparaţii sudură) sau zone care au servit ca repere, menţionate
în proiect. Schiţa trebuie să conţină toate informaţiile cuprinse pe placa inscripţionată de pe
rezervor.

3. Schiţa de amplasare a şuruburilor de fundaţie.

4. Calculul de rezistenţă al rezervorului.

5. Certificatele dispozitivelor şi aparatelor de măsură şi control, emise de fabricant.

6. Instrucţiuni de exploatare.

7. Instrucţiuni pentru verificări tehnice în timpul exploatării.

8. Instrucţiuni pentru conservare.

9. Instrucţiunii pentru demontare în vederea casării.

10. Instrucţiuni pentru ambalare, transport şi depozitare.

11. Prevederi de securitate a muncii pentru montarea, utilizarea, demontarea rezervorului.

[top]

Anexa Nr.2

MANUAL DE EXPLOATARE

(Model)

Siglă fabricant (montator) Siglă deţinător:

Denumire fabricant (montator) Denumire deţinător

Sediul: Sediul:

MANUAL DE EXPLOATARE

Rezervor ................. m3
Nr. de fabricaţie.............
Anul fabricaţiei
Amplasament...............
Deţinător ......................

Cuprinsul Manualului de Exploatare

Nr. de fabricaţie ............

Nr. crt Denumire document Simbol document Nr. file

0 1 2 3

 
1 Măsurători ale calităţii apei de consum CA

 
2 Control şi verificări CV
  
3 Revizia R

 
4 Reparaţii curente RC

 
5 Reparaţii capitale RCAP

 
6 Reparaţii accidentale RA

Data ........... Întocmit: ................

………………....…..
(nume şi semnătură)

1. Date privind măsurători ale calităţii apei înmagazinate

Dată Data Observaţii

Calificativ Calificativ
Nr. eliberare Elaborator prelevării Calificativ
compoziţie compoziţie
crt certificate certificat probelor ecologic Admisibilităţi
chimică biologică
calitate de apă

0 1 2 3 4 5 6 7<4 8<5 9<6

                 
1

                 
2

                 
3

                 
4

                 
5
                  
6

                 
7

                 
8

                 
…

2. Date privind controlul şi verificările

Executant Perioada la care

Nr. Data
nume, s-a efectuat Semnătura Consemnări
crt consemnării
prenume controlul (zile)

0 1 2 3 4 5

         
1

         
2

         
3

         
4

       
5 …………

       
6 …………

2.1. Comentarii privind consemnările realizate.

3. Date privind lucrările de reparaţii

 Verificat Semnături Consemnări
Executant
Nr. Data lucrarea
nume,
crt consemnării
prenume
nume,  
prenume Exec. Verif.

0 1 2 3 4 5 6

           
1

           
2

           
3

         
4 ………..

         
5 ………..

3.1. Comentarii privind consemnările realizate.

Notă:

1. Se vor întocmi tabele asemănătoare pentru reparaţii capitale şi reparaţii accidentale.

2. Reparaţiile se vor realiza conform unui proiect/note de şantier, autorizat.

Anexe obligatorii

1. Dosar care conţine buletinele de calitate emise pentru apa conţinută.

2. Dosar cu proiecte de reparaţii şi modificări aduse rezervorului.

[top]