0

GHID DE PRACTICI
INSTITUŢIONALE ÎN ASIGURAREA
CALITĂŢII – EDUCAŢIE ŞI
FORMARE PROFESIONALĂ
INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ

1
 INTRODUCERE

Asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala – prioritate europeana

Acest volum de prezentare si promovare a unor practici institutionale eficiente este realizat prin
eforturile Grupului National de Asigurare a Calitatii in Educatie si Formare Profesionala, Grup
care reuneste specialisti ai institutiilor nationale cu atributii in evaluarea calitatii educatiei si
formare profesionala (cu exceptia invatamantului superior). Propunerea de infiintare a GNAC a
fost lansata in februarie 2006, ca urmare a adoptarii voluntare a unei structuri de Punct National
de Referinta (National Reference Point) propuse de ENQA-VET, Reteaua Europeana de
Asigurare a Calitatii in Educatie si Formare Profesionala. GNAC nu are personalitate juridica
si reprezinta un grup de dialog inter-institutional, cu rol consultativ si de promovare a
obiectivelor europene referitoare la asigurare si evaluarea calitatii la nivel de sistem si de
furnizor de educatie si formare profesionala.

O data cu adoptarea obiectivelor politice inscrise in programul de dezvoltare economica si

sociala lansat la Lisabona si cu specificarea obiectivelor particulare de modernizare a
invatamantului profesional si tehnic, prin Declaratia de la Copengaha, Comisia Europeană, în
special, a coordonat dezvoltarea unor modele de asigurare a calităţii spre a fi folosite de către
ţările UE, ca parte integrantă dintr-o strategie generală de cooperare si imbunatatire a
sistemelor de învăţare pe întreg parcursul vieţii. Declaratia Ministrilor Educatiei adoptata la
Copenhaga in 29 -30 noiembrie 2002 si Rezolutia Consiliului European din 19 decembrie 2002
au lansat cadrul de promovare a unei cooperari sustinute in domeniul educatiei si formarii
profesionale si au stabilit liniile generale ale agendei europene privind asigurarea calitatii in
acest domeniu.

Rezolutia Consiliului Educatiei din 2002 formuleaza ca prioritate: ‘Promovarea cooperarii

pentru asigurarea calitatii, cu evidentierea schimburilor de metode si modele, precum si de
criterii comune si principii ale calitatii aplicate in educatie si formare profesionala’. Raportul
interimar al Consiliului Educatiei ( 28 mai 2004), cu privire la progresul realizat in cadrul
procesului Lisabona, a accentuat importanta cooperarii in asigurarea calitatii pentru
consolidarea practicilor novatoare in educatie si formare profesionala. Valorile-cheie, astfel
promovate, vizează: asigurarea unui cadru metodologic de raportare la modelele de bună
practică din comunitatea statelor europene; construirea unor oferte educationale flexibile, ca
raspuns la cerinţelor elevilor, adultilor aflati in situatie de formare profesionala, ale
angajatorilor si ale altor parti interesate; asigurarea unei comunicări deschise de ambele părţi
(cerere si oferta de educatie si formare); desfăşurarea procesului de îmbunătăţire continuă atât
la nivelul sistemului, cât şi la nivel de furnizor de programe de educatie si formare
profesionala; combinarea proceselor interne şi externe de asigurarea a calităţii, precum şi
asigurarea practicabilităţii sistemului.

Cooperarea europeana este facilitata de Cadrul Comun de Asigurare a Calităţii pentru

Învăţământul Profesional din Europa (CQAF- Common Quality Assurance Framework),
definit in cadrul unui Grup Tehnic de Lucru (TWG) al Comisiei Europene. Caracteristicile de
baza ale acestui cadrul sunt urmatoarele:

2
• Asigura un dispozitiv coerent si transferabil prin cinci puncte de referinta: scop si plan/
implementare/ evaluare/ feedback si schimbare, avand in centru o metodologie de imbunatatire
continua bazata pe auto-evaluare.

• Admite orice alt model de management al calitatii (ISO, EFQM, alte sisteme nationale
sau dezvoltate de furnizori) si este evaluabil prin “bune practici”.

• Formuleaza criterii de referinta comune si un numar de 8 indicatori pentru masurarea

gradului de realizare a standardelor (nationale).

In prezent, institutiile nationale din Romania cu atributii in asigurarea si evaluarea calitatii in

educatie si formare profesionala, renuinte in GNAC, respectiv ARACIP, CNDIPT, CNFPA,
precum si cele doua ministere direct implicate in impunerea politicilor de educatie si formare
profesionala, MEC si MMSSF, si-au propus adoptarea unui cadru national de asigurare a
calitatii. Acesta se va folosi de o serie de criterii şi procese pentru a crea niveluri de referinţă
ale calităţii atât la nivelul sistemului naţional, cât şi la nivel de furnizor. La nivel naţional,
acestea asigură relevanţa şi consistenţa calificărilor, iar la nivel de furnizor, folosesc procesul
de autoevaluare împreună cu cel de evaluare externa, pentru a asigura calitatea programelor de
învăţare. Sistemul de asigurare a calităţii va permite furnizorilor să menţină , să monitorizeze şi
să îmbunătăţească calitatea programelor de învăţare. Abordarea integrata a celor doua cadre
metodologice, respectiv Cadrul National al Asigurarii Calitatii si Cadrul National al
Calificarilor, va produce un sistem bazat pe îmbunăt ăţirea continua a calitatii ofertei si pe
includerea opiniei partilor interesate (elevii, partenerii sociali şi alţi factori interesaţi) privind
relevanţa si credibilitatea calificărilor. Aceasta abordare integrata va permite dezvoltarea
politicilor naţionale privind dezvoltarea calificarilor nationale si asigurarea mobilitatii
persoanelor calificate pe piata europeana prin transfer si recunoastere de credite de calificare.

Pentru anul 2006, membrii GNAC si-au propus trei obiective in planul de actiune, respectiv: (a)
consolidarea sale capacitatii institutionale, (b) organizarea unor seminarii regionale pentru
informarea furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala si continua (scoli si centree
de formare profesionala a adultilor), si (c) publicarea unui volum (ghid) de practici
institutionale eficiente in asigurarea si/sau evaluarea calitatii (inclusiv in autorizarea
programelor de formare).

Volumul de fata este publicat si tradus in limba engleza cu sprijinul Ministerului Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei, si este adresat tuturor categoriilor de organizatii care ofera
programe de formare profesionala autorizate. L-am structurat in trei parti, in functie de tipul de
furnizori si de programe, respectiv (1) Colegii tehnice active in cadrul programelor de formare
profesionala asistate prin fonduri Phare de coeziune economica si sociala, (2) Furnizori de
programe de formare continua a adultilor si centre de evaluare a competentelor profesionale si
(3) scoli si licee autorizate de ARACIP.

Studiile de caz prezentate sunt menite sa demonstreze progresul realizat de diferite scoli si
centre de pregatire autorizate in asigurarea calitatii programelor, cu accent pe
autoevaluare/evalure interna. Data fiind istoria recenta a formalizarii practicilor de asigurare a
calitatii la nivelul furnizorilor de educatie, aceste studii de caz atrag atentia asupra eforturilor
institutionale din ultimii ani pentru imbunatatirea calitatii ofertei de pregatire. Ele reprezinta
„bune practici” in circumstantele date. In plus, ar fi de mentionat ca nivelul de realizare a
acestor practici est diferit la cele trei categorii de furnizori:, astfel:

3
• Scolile prezentate in prima parte a volumului, anume Colegiile din reteaua de centre de
resurse asistate prin programe Phare au beneficiat incepand cu 2004 de o metodologie adaptata
dupa CQAF si de un manual de autoevaluare adaptat dupa un Ghid de autoevaluare realizat de
Grupul Tehnic de Lucru coordonat de Comisia Europeana.
• Furnizorii de formare continua a adultilor au aplicat forme partiale de autoevaluare si de
monitorizare, conform metodologiilor de autorizare (acum aflate in revizuire).
• Scolile autorizate de ARACIP, scoli private in mare masura, au adoptat masuri si
proceduri de asigurare a calitatii atat pentru a arspunde conditiilor de autorizare, cat si pentru a
rezista concurentei.

Aceasta diversitate de demersuri este nu numai notabila si interesanta in sine, ci si

capitalizabila la nivelul experientei institutionale generale. Constituie, cu alte cuvinte, o valoare
in sine, care demonstreaza implicarea activa a diferitelor institutii in ameliorarea serviciilor de
educatie pentru beneficiarii lor. Aceasta diversitate este normala, de vreme ce instrumentele de
asigurarea calitatii se afla in raspunderea directa a furnizorilor. Este evident, pe de alta parte, ca
o atare diversitate va solicita un efort mai accentuat de asigurare a coerentei demersurilor la
nivel de sistem, precum si in exercitiul de evaluare externa a calitatii programelor. Indiferent de
instrumentul (manual, ghid, set de proceduri) adoptat de furnizor, acesta va trebui sa probeze
realizarea indicatorilor de calitate propusi la nivel de sistem.

Speram ca aceasta prima culegere de practici institutionale va constitui un stimulent pentru toti
furnizorii de formare profesionala (scoli si centre de formare) si va prilejui mai multe initiative
de prezentare a practicilor institutionale in viitor. Speram, de asemenea, ca o astfel de culegere
va putea constitui o buna baza de dialog cu alti furnizori, precum Universitatile si Colegiile
universitare, ale caror practici nu intra direct sub incidenta CQAF, dar de a caror cooperare in
asigurarea calitatii depinde coerenta verticala a programelor de calificare, precum si articularea
nivelurilor de pregatire.

Conf. univ.dr Adela Rogojinaru

Coordonator GNAC

Noiembrie 2006

4
 Practici instituţionale în formarea iniţială
(unităţi de învăţământ profesional şi tehnic)

Lista studiilor de caz:

1. COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII „GHEORGHE

AIRINEI” BUCUREŞTI
2. COLEGIUL ECONOMIC „ION GHICA” TÂRGOVIŞTE
3. COLEGIUL ECONOMIC BUZĂU
4. COLEGIUL TEHNIC „ MIRCEA CRISTEA" BRAŞOV
5. COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ „DUMITRU MOŢOC”
BUCUREŞTI
6. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL „ELECTROPUTERE” CRAIOVA
7. COLEGIUL TEHNIC „LAZĂR EDELEANU” PLOIESTI
8. COLEGIUL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI
9. COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ARAD
10. COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI" BOTOŞANI

5
 Principii şi practici de asigurare a calitatii în învăţământul profesional şi tehnic

Practicile institutionale prezentate în prima parte a acestui volum sunt propuse de Grupuri
Şcolare şi Colegii tehnice care au rolul de centre de resurse în cadrul reţelei de ş coli de
învăţământ profesional şi tehnic. Rolul instituţional al acestor centre de resurse este cel de
faciltare a transferului de inovaţie în sistemul de învăţământ profesional şi tehnic, către
celelalte scoli asistate prin programe finantate de Uniunea Europeana prin fonduri Phare de
coeziune economică şi socială. In condiţiile gneralizării măsurilor de asigurare a calităţii
proceselor de educaţie şi formare profesională la nivelul întregii reţele de şcoli şi colegii
tehnice, centrele de resurse devin „noduri de reţea”, respectiv centre de diseminare şi de
asistare metodologică a unor reţele teritoriale de şcoli.

Cadrul metodologic de asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic (CNAC) a fost

lansat în anul 2003 în regim pilot, sub coordonarea CNDÎPT. În prezent, se află în revizuire, în
scopul unei mai bune corelări cu prevederile Legii 87/2006, pentru asigurarea calităţii în
educaţie. CNAC utilizează o serie de standarde sub forma unor criterii şi procese pentru a crea
praguri ale calităţii la nivel de sistem şi la nivel de furnizor. Principiile CNAC se bazează pe
evaluarea declaraţiilor de calitate ale furnizorului, prin practicile de auto-evaluare şi de validare
externă (evaluare/audit extern), componentele de sistem având în vedere următoarele procese
corelate:
• Autorizarea/acreditarea furnizorilor şi programelor de educaţie şi formare profesională;
• Auto-evaluarea desfăşurată la nivelul fiecărui furnizor de educaţie;
• Validarea externă a autoevaluării şi examinarea furnizorilor printr-un proces de audit
extern;
• Colectarea şi diseminarea datelor privind calitatea programelor de educaţie şi formare
profesională.

CNAC se raportează la Cadrul Comun de Asigurare a Calit ăţii pentru Învăţământul

Profesional din Europa (Common Quality Assurance Framework - CQAF) şi la Ghidul
European privind Autoevaluarea pentru Furnizorii de Educaţie ş i Formare Profesională şi
defineşte opt arii de evaluare a calit ăţii numite „principii ale calităţii”. Acestea pot fi
identificate şi prin raportare la cerinţele formulate de Cadrul European pentru Managementul
Calitatii (EFQM) şi ISO9001. Aceste opt principii ale calităţii sunt formulate astfel încât să
corespundă criteriilor de referinţă ale CQAF (Planificare/Implementare/Evaluare/Revizuire şi
schimbare):
1. Managementul calităţii
2. Responsabilităţile de management
3. Managementul resurselor
4. Proiectare şi dezvoltare
5. Predare si invăţare
6. Evaluarea şi certificarea învăţării
7. Măsurare şi analiză
8. Îmbunătăţire

Pentru facilitarea aplicării metodologiei recomandate de CQAF, respectiv a autoevaluării,

MoER prin CNDÎPT au lansat un Manual de Autoevaluare a calităţii programelor de educaţie,
în care sunt expuse criterii şi proceduri clare pentru şcoli în realizarea evaluării calităţii tuturor
aspectelor procesului de pregătire şcolară. Fiecare din principiile calităţii este constituit în arii

6
de evaluare şi este divizat într-un număr de declaraţii şi de descriptori de perfomanţă, precum şi
în sugestii de dovezi prezentate, care sunt folosite pe parcursul desfăşurării proceselor de auto-
evaluare, monitorizare internă şi validare externă. Aprecierea finală a gradului de răspuns în
evaluarea calităţii se realizează pe o scală de la 1 la 3.

Sarcinile de validare externă sunt preluate în acest moment de inspectoratele şcolare judeţene,
care efectuează inspecţii anuale în scopul evaluării externe a rapoartelor de autoevaluare
realizate de ş coli. Un Manual de validare externă prin inspecţie a fost redactat pe baza
aceloraşi criterii şi cu utilizarea aceloraşi descriptori de calitate. Este de aşteptat însă, ca, în
viitor, evaluatorii externi să fie recrutaţi pe baza expertizei probate şi a certificării acestei
expertize, modalitate de recrutare pentru care Agenţia Română pentru Asigurarea calităţii în
Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) va juca un rol important.

Rapoartele de evaluare au arătat că autoevaluarea a avut ca rezultat o identificare cuprinzătoare

a punctelor forte şi slabe ale şcolilor, şi a permis acestora construirea unor planuri de
îmbunătăţire realiste. Cele zece cazuri prezentate în această primă parte a Ghidului sunt
expresie a unor practici considerate eficiente în urma derul ării a două etape de autoevaluare şi
de evaluare externă, în perioada 2004-2006. În majoritate, experienţele înregistrate de şcoli au
demonstrat o atitudine pozitivă în implementarea măsurilor de asigurare a calit ăţii. Rapoartele
de progres arată că îmbunătăţirile înregistrate au fost realizate atât în cadrul procesului de
predare-învăţare prin dobândirea şi utilizarea unor metode de învăţare centrate pe nevoile
individuale a elevilor, cât şi la nivelul managementului relaţiilor interne şi al echipelor,
înregistrându-se o mai bună colaborare a cadrelor didactice în cadrul catedrelor (ariilor
curriculare), o comunicare deschisă cu elevii, o mai bună participare a elevilor la lecţii, precum
şi o mai bună promovare a şcolii la nivelul comunităţii locale.

Experienţele prezentate în cadrul acestui Ghid prezintă similarităţi şi diferenţe. Sunt similare în
măsura în care toate şcolile au aplicat standardele impuse de CNAC şi de metodologia celor
două manuale pentru evaluarea calităţii. Dată fiind adoptarea simultană a principiilor calităţii,
şcolile se referă, în egală măsură, la rezultate obţinute prin evaluarea principiului 5 de calitate -
referitor la procesul de predare-învăţare, rezultate evaluate pe baza unui număr de 27 de
descriptori de calitate.

Experienţele şcolilor sunt diferite în mă sura în care şcolile au aplicat criteriile de evaluare
internă în condi ţii specifice, determinate de domeniul de formare profesională, de contextul
administrativ şi de colaborare instituţională (inclusiv parteneriatele sociale), de capacitatea
internă (resurse umane şi materiale) şi de compoziţia populaţiei şcolare.

Specificul anumitor practici şcolare este determinat şi de capacitatea şcolilor de a fi dezvoltat

proceduri interne de asigurarea calităţii (fişe de observare a lecţiilor, fişe de evaluare a
progresului şcolar individual, fiş e de apreciere a stilurilor individuale de învăţare, chestionare
de evaluare a satisfacţiei elevilor sau a angajatorilor cu care s-au formulat acorduri de practică,
etc). Pentru selectarea studiilor de caz, am adresat invitaţia tuturor celor 22 de centre de
resurse, dar am încercat să reţ inem acele experienţe care s-au dovedit novatoare în asimilarea
cadrului comun de asigurare a calităţii, prin adăugarea unor practici şi instrumente proprii.

Care ar fi principalele aspecte definitorii ale eficienţei demonstrate de şcolile prezentate în

cadrul acestui Ghid?

7
a) În marea lor majoritate, şcolile demonstrează, la diferite niveluri, aranjamente interne
proprii pentru introducerea măsurilor de asigurare a calităţii;
b) Şcolile demonstreaza capacitatea de a coordona procesul intern de asigurare a calităţii,
prin structuri proprii, respectiv prin comisiile de asigurare şi de evaluare internă a calităţii;
c) Şcolile demonstrează efort instituţional în adoptarea criteriilor cadrului de referinţă,
european şi naţional, de asigurare a calităţii, anume:

• formularea misiunii şi a obiectivelor specifice, prin planuri de acţiune;

• adoptarea prin acord intern a unor măsuri de aplicare a criteriilor formulate de
manualul de autoevaluare şi de dezvoltare a unor proceduri interne;
• organizarea procesului de monitorizare internă a calitaăţii, precum şi vizitelor de
monitorizare externă, realizată de colegi din instituţii similare - directori sau coordonatori ai
comisiilor de asigurare a calităţii;
• evaluarea perfoemnaţelor interne, pe baza evidenţelor colectate, precum şi
elaborarea rapoartelor anuale cu privire la calitatea probată;
• elaborarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii, pe baza aprecierii relaizate de
validarea externă prin inspecţie.

Am fi dorit, de asemenea, după acest prim exerciţiu de culegere a unor bune practici
instituţionale, să putem face recomandări pentru stabilirea unor niveluri de referinţă şi pentru
facilitarea transferului experienţelor pozitive. Acest aspect este mai puţin vizibil în comentariile
furnizate de studiile de caz. Inevitabil, experienţa înregistrată este mult prea recentă şi
insuficient maturizată pentru a crea veritabile niveluri de referinţă la nivel naţional. Cu toate
acestea, credem că cele zece cazuri prezentate pot constitui o sursă de inspiraţie şi de dialog
între şcoli, că vor stimula interesul pentru aplicarea şi ameliorarea instrumentelor de evaluare
internă şi externă a calităţ ii şi vor produce, de asemenea, mai multă încredere publică în
instituţiile şi programele de educaţie şi de formare profesională.

Adela Rogojinaru

8
 COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI
TELECOMUNICAŢII
„GHEORGHE AIRINEI”

Str. Romancierilor, Nr.1, Sector 6, Bucureşti

Tel. 4134645
Fax 4131413
e-mail: [email protected]
Website: http://ptcbuc.euroweb.ro

AUTORI:
Prof. Seefeld Radu
Prof. Trifu Adiana

9
 I. Descrierea contextului
o Descrierea domeniului:
- educaţie şi formare profesională
- formarea continuă
• Sector profesional/ocupaţional:
- tehnic /telecomunicaţii
- servicii / poştă; alimentaţie publică
- învăţământ
• Categorii de clienţi:
1. Comunitatea locală
2. Cadre didactice: - ingineri profesori
- maiştri instructori
- alte categorii de cadre didactice
3. Persoane dezvantajate social în vederea facilitării integrării şi reintegrării pe piaţa muncii;
adulţi aflaţi în exercitarea unei profesii : programe de formare continuă sau de reconversie
profesională/ Evaluarea de competenţă .
COLEGIUL DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII “GHEORGHE AIRINEI” este o
şcoală cu tradiţie în unul dintre domeniile importante ale economiei naţionale – comunicaţiile,
domeniu aflat într-o continuă dezvoltare.
Apariţia firmelor particulare în domeniu prin dispariţia monopolului de stat va influenţa
solicitarea de forţă de muncă adecvat pregătită.
Modernizarea echipamentelor partenerilor economici tradiţionali pentru a face faţă
concurenţei, va implica un necesar de formare pentru personalul deja angajat. Centrele de
Instruire şi Documentare din domeniu nu au capacitatea necesară pentru a absorbi tot
personalul cu necesar de dezvoltare profesională, într-un timp scurt. Domeniile de formare
vizate sunt atractive prin câştigurile mari care pot fi obţinute de către cei angajaţi în domeniul
comunicaţilor.
Conform Strategiei de dezvoltare a sectorului de comunicaţii electronice din
România document ce propune o strategie de dezvoltare pe termen lung, având ca orizont de
timp anul 2025 :
“În România, sectorul comunicaţiilor a cunoscut, în ultimii ani, o evoluţie deosebit de
dinamică, caracterizată printr-un ritm constant de creştere a investiţiilor, privatizare şi

10
liberalizare, în condiţiile unor evoluţii tehnologice spectaculoase. ……Tema comună a
ansamblului de politici privind dezvoltarea pieţei comune a serviciilor şi echipamentelor de
telecomunicaţii, cristalizată în cadrul procesului de ridicare progresivă a barierelor în calea
liberei operări a reţelelor, a furnizării serviciilor şi a circulaţiei echipamentelor în Uniunea
Europeană (stimulată de Cartea Verde), este echilibrarea balanţei între liberalizare şi
armonizare, competiţie şi serviciu public. Noul cadru de reglementare corespunde unui nou
stadiu de dezvoltare a sectorului de comunicaţii, marcat de existenţa unor pieţe noi, dinamice şi
cu o evoluţie greu predictibilă, în care numărul actorilor şi complexitatea problemelor se
multiplică semnificativ faţă de stadiile anterioare.”
Având cămin şi cantină şi având în vedere profilul unic al formării iniţiale, bazinul
tradiţional de recrutare a formabililor a fost zona de sud a ţării, conform actualei
reorganizări REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA şi REGIUNEA SUD VEST OLTENIA.
Conform PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA:
‰ „În regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt domenii pentru care nu este oferta şcolară : Poşta,
tehnici poligrafice, sau oferta este mult diminuată.”
‰ „În Regiunea 3 Sud Muntenia evoluţia ocupării va fi influenţată de un complex de factori. Pe
de o parte, fluxul de investiţii se apreciază că va genera noi locuri de muncă. Se aşteaptă ca
întreprinderile mici şi mijlocii să aibă, de asemenea, o contribuţie pozitivă asupra creşterii
gradului de ocupare.”
‰ „Totodata din nevoia de a răspunde nevoilor de schimbare s-a constatat creşterea numărului
de clase de nivel 2 si 3 in domeniile :
Nivelul 2 – Mecanic, Electrotehnică, Electronică, Agricultură, Turism, Industria textilă şi
pielărie Industria materialelor de construcţii, Comerţ
Nivelul 3 – Finanţe, Administraţie, turism şi alimentaţie , Protecţia mediului Electronica,
Telecomunicaţii .”
Conform PRAI REGIUNEA SUD VEST OLTENIA:
Aşa cum a rezultat din analiza pieţei muncii, domeniile prioritare sunt : construcţiile,
industria alimentară, industria prelucrării lemnului, electronică, automatizări, materiale de
construcţii şi sectorul servicii.
Calificări şi niveluri ale calificărilor din perspectiva anului 2010(EXTRAS din PRAI):
REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA
Sector Domeniul calificării Nivel (%) Prioritati
1 2 3
Electronică, automatică şi - 5 95 1
Industrie informatică tehnologia informaţiei

11
 Telecomunicaţii - - 100 1
Turism, agroturism, alimentatie
Servicii publica si activitati conexe 40 40 20 1
27% Poşta - - - 4

REGIUNEA SUD VEST OLTENIA

Nivel de calificare
Domeniul calificării % Prioritate
Sector
1 2 3
economic
Electronică, automatizări 5 20 75 1
Tehnologia informaţiei - - 100 1
Servicii Turism, agroturism, alimentaţie publică şi 20 50 30 1
De la 36.3% activităţi conexe
la 55 % în Telecomunicaţii 0 35 65 1
2010 Poşta - - - 2

Legenda pentru prioritatea de dezvoltare:

1 domeniu aflat în creştere 2 domeniu aflat în scădere
3 domeniu constant 4 domeniu nou
o Prezentarea furnizorului:
Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei” îşi asumă misiunea de a
pregati specialişti în domeniul comunicaţiilor, capabili de a utiliza cunoştinţe ştiinţifice, tehnice
şi cultural-umaniste valoroase, de a se integra în procesele tehnologice economice şi social-
culturale ale societăţii româneşti şi ale lumii contemporane, cu şanse reale în competiţia pe
piaţa muncii şi care să le asigure o educaţie completă cu avantaje pe termen lung. Principalul
nostru obiectiv este acela de a contribui la dezvoltarea economică şi socială a României oferind
educaţie şi pregătire profesională de calitate clienţilor noştri (elevi şi societate).
Baza succesului Colegiului Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii o reprezintă calitatea şi
eficienţa serviciilor prestate clienţilor interni şi externi şi, drept urmare, prima grijă şi
responsabilitate a fiecarui salariat al scolii, începând cu conducerea acesteia, este calitatea
procesului de învatământ şi a proceselor conexe acestuia, în concordanţă cu principiile TQM.
Înfiinţată în anul 1942 în Bucureşti ca şcoală Medie Tehnică de Telecomunicaţii cu
durata de 4 ani, şcoala avea ca scop principal pregătirea tehnicienilor pentru unităţile de poştă
şi telecomunicaţii. În anul 1966 prin Legea nr.2, ia fiinţă Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii cu
durata de 5 ani, care a funcţionat în localul Poştei Centrale, iar în anul 1970 se transformă în
Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii, funcţionând în sediul actual din strada
Romancierilor nr. 1, sectorul 6. Prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.
4565/19.09.2000, s-a aprobat ca din anul şcolar 2000-2001 să funcţionăm sub denumirea
COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII „GHEORGHE AIRINEI”.
12
Pas 1. Instruirea directorilor unităţii de învăţământ în domeniul managementului calităţii
Cei 3 directori au participat la formări în domeniul Auditului calităţii şi sunt certificaţi ca
auditori.
Directorul adjunct care are responsabilitatea coordonării activităţilor care vizează asigurarea
calităţii este doctorand în domeniul Managementului calităţii. Tema lucrării de doctorat vizează
dezvoltarea Sistemului de Management al Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic .
Pas 2. Informarea membrilor Consiliului de Administraţie al unităţii şcolare
Pas 3. Informarea Cosiliului Profesoral
Pas 4. Implicarea şefilor de catedră în proiect Pas
5. Implicarea Consiliului elevilor în activitate
Pas 6. Înfiinţarea Centrului de documentare în domeniul calităţii în învăţământ la bibliotecă şi a
punctelor de informare la Cabinetul metodic şi cancelarie

13
COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII “GHEORGHE AIRINEI”

AN ŞCOLAR 2006-2007
CENTRU
DE
FORMAR
PERSPECTIVÃ : CENTRU DE FORMARE ŞI E
CO
EVALUARE ÎN PROFESIE NTI
NU
Ã

POSTLIC
EAL
CU / FÃRÃ EX. NIVEL 3
BACALAUREAT DE
CALIFICA
VÂRSTA RE

TEHNICIA TEHNICIAN OPERATOR

N ÎN TEHNICIA
N
ELECTRO TURISM, ECONOMIC
NIST HOTEL ŞI L
I DIRIGINTE
C ZI /
ALIMENTA
E SERA ECHIPAME
19 ŢIE UL / FR NTE
OFICIU
LICEU
(CICLUL POŞTAL
SUPERIOR) TC.
NIVEL 3 CALIFICARE
ELECTRO SERVICI MATEMATI
18 NIST OSPĂTAR, TEHNIC/ I/ CĂ-
REŢELE VÂNZĂTOR TELECOMUN INFORMAT
DE TC. ÎN ICAŢII/ POŞTĂ/ ICĂ/
(competenţ
UNITĂŢI DE e de
ALIMENTAŢ
IE/ operare pe
TEHNICIAN TEHNICIAN ÎN
17 BUCĂTAR ÎN calculator şi
TELECOMUN ACTIVI competenţ
AN DE COMPLETARE ICAŢII TĂŢI e de
DE POŞTĂ nivel
NIVEL 2 CALIFICARE mediu de
programare
LUCRĂTO )
16 R ÎN LEGENDA
LUCRĂTO ALIMENTAŢ
R IE
 ELECTRO
NICĂ, NIVEL1
- PLAN DE
AUTOMAT CALIFICAR
PERSPECTI
IZĂRI E VÃ
15 NIVEL1
CALIFICA
RE
ŞCOALA DE ARTE ŞI
MESERII
14

CU / FÃRÃ EX. CAPACITATE CU EX. CAPACITATE

ŞCOALA GENERALÃ
(FURNIZORI DE ELEVI)
SELECŢIA SE FACE DIN ÎNTREAGA ŢARÃ - CU
PRECÃDERE DIN ZONA DE SUD A ŢĂRII
REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA şi
REGIUNEA SUD VEST OLTENIA

NOTĂ: Apariţia în oferta educaţională a şcolii a unui nou domeniu,

“Alimentaţia publică” a reprezentat o dovadă a flexibilităţii politicii
educaţionale . Identificând nevoia de competenţă pe piaţa muncii şi dispunând
de o bază materială care s ă ne permită lansarea în activitate până la
extinderea reţelei de parteneriate pentru desfăşurarea instruirii practice,
managementul şcolii a optat pentru alinierea la nevoile pieţei muncii.

14
ORGANIGRAMA COLEGIULUI TEHNIC DE POŞTĂ ŞI
TELECOMUNICAŢII „ GHEORGHE AIRINEI” 2006-2007

ADUNAREA GENERALĂ
DIRECTOR ( MANAGER A ANGAJAŢILOR
)/

CONSILIUL DE CONSILIUL
ADMINISTRAŢIE PROFESORAL

CONSILIUL
COORDON REPREZENTATIV AL
 ATOR
PENTRU
PROIECTE
ŞI
CONSI PROGRAM
LIUL E
ELEVI EDUCATIVE
LOR +
PSIHOLOG

DIRE
SECRE CONTABIL CTO DIRECTO CONSILIUL
TAR ŞEF R R STUDII DIRECTOR
(ADMINIST STUD DIRECTO PENTRU PERSON ADMINIST
ŞEF RATOR II/ R CU FORMARE AL RATOR
FINACIAR (FINANCIA
ŞI DE CALITAT CONTINUĂ ŞI DIDACTIC R ŞI DE
EA EVALUARE
C
O
O
R
D
O
N
A
T
PATRIMO O ŞCOALĂ + AUXILIA PATRIMO
NIU) R PARTENERI R NIU)
CAI
RESPONS RESPO RESPONSAB PERSO
COMISIA PENTRU ABIL NSA- IL NAL
BIL
COMISIECOMPARTIM NEDID
EVALUAREA ŞI COMISIE ENT ACTIC
RECONVE FORM
ASIGURAREA CALITĂŢII RSIE ARE /MARKETING
Î PROFESIONALÃ EDUCAŢION
N FORMATORI AL

E
D
U
C
 DECANUL RESPONSABILILOR COMISIILOR
METODICE
RESPONSABIL CU CALITATEA

RESPONSABILII COMISIILOR
METODICE
RESPONSABILI CU CALITATEA LA
NIVELUL
CATEDRELOR
LEGENDĂ
PLAN DE
CADRELE DIDACTICE PERSPECTIVĂ

15
Pas 7. Formarea în cascadă a viitorilor formatori locali
La nivelul unităţii de învăţământ au fost certificate ca formatori pentru adulţi 15 cadre didactice
(certificare Ministerul Educaţiei şi Cercetării/Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei/ Consiliul
Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor)
Pas 8. Derulararea formărilor la nivelul catedrelor
Pas 9.Alocarea unui spaţiu adecvat activităţii Departamentului Calitate. Dotarea încăperii destinate
activităţilor specifice Departamentului Calitate pentru a putea asigura derularea activităţilor (instruirea
personalului, şedinţele Comisiei pentru evaluarea şi Asigurarea Calităţii, proiectarea şi multiplicarea
materialelor, arhivarea documentelor etc.)
Pas 10. Înfiinţarea Departamentului Calitate, integrarea structurii nou înfiinţate în organigrama instituţiei
de învăţământ, alocarea de responsabilităţi şi stabilirea domeniilor de acţiune pentru membrii Comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii. Elaborarea Fişelor postului.
Pas 11. Elaborarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii
Pas 12. Elaborarea întregii Documentaţii a Sistemului de Management al Calităţii la nivelul instituţiei de
învăţământ
Pas 13. Promovarea unei culturi a calităţii
Pas 15. Alcătuirea unui Plan de acţiune la nivelul fiecărui compartiment
Monitorizarea tuturor elementelor de asigurare a calităţii; identificarea punctelor slabe; stabilirea căilor de
acţiune; formarea echipelor; stabilirea de termene de realizare şi indicatori de performanţă.
Pas 16. Completarea Portofoliului la nivelul catedrelor şi la nivel de cadru didactic pe baza unei „check –
list” elaborate de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în educaţie.
Pas 17. Motivarea în executarea unor lucrări şi activităţi peste nivelul rutinei şi birocraţiei specifice;
gestionarea rezistenţei faţă de schimbare.
Pas 18. Elaborarea criteriilor care definesc performanţa cerută elevilor/ cadrelor didactice pentru
indeplinirea cerinţelor Sistemului de Management al Calităţii, adecvate scopurilor, explicite şi pe intelesul
tuturor;
Pas 19. Elaborarea instrumentelor de evaluare valide, fidele şi posibil de pus in practică;
Pas 20. Culegerea dovezilor / rezultate ale evaluărilor care să corespundă criteriilor stabilite la nivelul
Sistemului de Management al Calităţii; derularea procesului de audit intern al instituţiei de învăţământ.

Înregistrarea progresului în activitatea de implementare a Sistemului de Management al Calităţii la nivelul

Colegiului Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei”, preocuparea pentru îmbunătăţirea
continuă au fost puse în evidenţă de monitorizările şi auditurile externe care au validat Rapoartele de
autoevaluare. Consiliul elevilor, Consiliul Reprezentativ al părinţilor au evaluat pozitiv schimbările
produse la nivelul unităţii de învăţământ.

16
II.Prezentarea cazului de bună practică
La nivelul unităţii de învăţământ, asigurarea adecvării şi eficienţei continue ale sistemului de
management al calităţii pentru satisfacerea condiţiilor din documentele de referinţã:
• CADRUL DE ASIGURARE A CALITĂŢII în învăţământul profesional şi tehnic din România
/ Ediţia 9 / 21 ianuarie 2005
• SR EN ISO 9001 / 2001
• Manualul calităţii COLEGIULUI TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII
“GHEORGHE AIRINEI”cod MQ-01.00 , revizia în vigoare
• Manualul procedurilor cod MP –01.00, revizia în vigoare
precum şi a politicii şi obiectivelor privind calitatea ale COLEGIULUI TEHNIC DE POŞTĂ ŞI
TELECOMUNICAŢII “GHEORGHE AIRINEI”.

A. TEHNICI ŞI INSTRUMENTE
- Tehnici şi instrumente pentru date numerice: permit ordonarea şi prezentarea unui ansamblu de date
referitoare la calitate într-o manieră uşor de perceput, dovedindu-se extrem de utile în luarea deciziilor.
Prin forma de prezentare (grafice în coloane şi bare, grafice liniare, grafice circulare, fişe pentru
înregistrarea datelor referitoare la calitate) pot fi puse în evidenţă relaţii stabilite între elementele
domeniului analizat, tendinţe de evoluţie, se pot face analize comparative.
- Graficul Gantt - utilizat pentru reprezentarea succesiunii activităţilor în scopul implementării unui
proiect precum „Pilotarea introducerii sistemelor de asigurare a calităţii în cadrul Colegiului Tehnic de
Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei” sau „Monitorizarea procesului de evaluare a calităţii
activităţii didactice”
- Diagrama Ishikawa ca instrument care ne-a permis evidenţierea şi ierarhizarea cauzelor (reale şi
potenţiale) ale unui efect dat. Efectul care a fost avut în vedere a fost o neconformitatea potenţială: eşecul
şcolar.
- Cauzele care au reprezentat factorii care fac ca problema să existe au fost ordonate pe categorii şi
subcategorii,

17
 DEPARTAMENTUL CALITĂŢII
fiind dispuse în diagramă sub forma unui schelet de peşte (fishbone diagram).
- Diagramele de relaţii au permis identificarea cauzelor succesive pentru problemele ivite în cadrul
procesului. A putut fi utilizată, de exemplu, în analiza reclamaţiilor clienţilor, a problemelor apărute în
implementarea sistemului calităţii etc.
- Diagrama - arbore a permis evidenţierea relaţiilor dintre obiectivele de realizat şi acţiunile
(mijloacele) necesare pentru atingerea lor. Diagramele arbore au fost corelate cu diagrama Ishikawa
.
Utilizarea acestor tehnici în cadrul managementului calităţii a permis identificarea soluţiilor posibile ale
problemelor şi a oportunităţilor privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor educaţionale în
cadrul şcolii şi ulterior elaborarea unui plan de îmbunătăţire.
B. DOCUMENTE DE SISTEM
Documentaţia sistemului de management al calităţii la nivelul instituţiei de învăţământ include:

a) declaraţia documentată a politicii în domeniul calităţii şi obiectivele calităţii,

b) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii;

c) instrucţiuni de lucru;

d) Manualul Calităţii;

e) proceduri documentate ale sistemului calităţii şi proceduri documentate care descriu procesele
desfăşurate în instituţia de învăţământ, denumite proceduri operaţionale;

18
f) documentele necesare pentru a asigura planificarea, operarea şi controlul eficace al proceselor
din instituţia de învăţământ (planificare audit-uri interne , ICC- Inspecţie control calitate, IC-Inspecţie
calitate etc. );

g) înregistrările calităţii care demonstrează planificarea, operarea şi controlul eficace al proceselor.

Documentul care descrie sistemul de management al calităţii din instituţia de învăţământ este Manualul
Calităţii, cod MQ 01.00. Acest Manual include:
• domeniul sistemului de management al calităţii,
• referiri la procedurile documentate stabilite pentru sistemul de management al calităţii ,
• o descriere a interacţiunii dintre procesele sistemului de management al calităţii .
Obiect : Manualul Calităţii constituie baza documentată a Sistemului Calităţii implementat în instituţia de
învăţământ, descrie Sistemul de Management al Calităţii şi serveşte ca referinţă permanentă pentru
auditarea internă şi externă a Sistemului Calităţii şi pentru menţinerea în funcţiune a acestuia.
Domeniu de aplicare : Cerinţele exprimate în Manualul Calităţii şi în procedurile elementelor Sistemului
Calităţii sunt aplicabile pentru toate activităţile desfăşurate în instituţia de învăţământ.
Manualul se utilizează pentru documentarea şi ţinerea sub control a proceselor din instituţia de
învăţământ în scopul verificării eficacităţii acestora.
Manualul calităţii este utilizat de conducerea şi personalul şcolii în desfăşurarea activităţilor curente,
pentru auditurile interne şi pentru analizele de management ale sistemului de management al calităţii.
Manualul calităţii este utilizat pentru demonstrarea conformităţii sistemului de management al calităţii cu
cerinţele standardelor de calitate, la cererea autorităţilor sau a partenerilor socio-economici.
Manualul calităţii este, de asemenea, utilizat de către organismul de certificare a instituţiilor de
învăţământ pentru evaluarea Sistemului de Management al Calităţii, acordarea şi menţinerea certificării.
Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii stabileşte şi detaliază
modul de organizare şi funcţionare a Sistemului de Management al Calităţii (SMC) din Colegiul Tehnic
de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei” având ca scop:
• delimitarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor la diferite nivele ale structurii organizatorice;
• stabilirea limitelor de competenţă la fiecare nivel ierarhic;
• stabilirea relatiilor care se stabilesc între structurile existente şi structura nou creată a Sistemului
de Management al Calităţii.
Manualul Procedurilor, Cod MP 01.00 -stabileşte o metodologie unică de elaborare, avizare , aprobare
şi modificare , precum şi forma de prezentare a procedurilor şi instrucţiunilor din cadrul Sistemul de
Management al Calităţii al COLEGIULUI TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII
„GHEORGHE AIRINEI” .
Au fost elaborate următoarele tipuri de proceduri:

19
PO - " Procedură operaţională "- este tipul de procedură care stabileste cerinţele pentru organizarea
sistemului de management al calităţii .
PS - " Procedură de sistem” (" Procedura documentată “) - este tipul de procedură care stabileşte
cerinţele minime pentru funcţionarea unei componente a sistemului de management al calităţii. Este o
procedură stabilită , documentată, implementată şi menţinută, cerută de Standardul Internaţional ISO
9001 / 2001.
PL/IL - " Procedură de lucru "/”Instrucţiune de lucru” - este tipul de procedură care explicitează modul
de efectuare a proceselor principale .

Conţinutul procedurilor:
- P/ I conţin în mod obligatoriu următoarele capitole numerotate după cum urmează :
1. Scop - se va preciza motivul pentru care se elaborează procedura .
2. Domeniu - se descriu limitele de aplicare a procedurii .
3.Definiţii şi prescurtări
4. Documente de referinţă - se listează toate documentele care au stat la baza elaborării, precum
şi cele citate ca aplicabile în cadrul P / I .
5. Responsabilităţi - cele care revin celor implicaţi în aplicarea procedurii
. 6. Condiţii prealabile - condiţiile şi cerinţele prealabile aplicării .
7. Procedura / instrucţiunea - se descriu clar, concis şi cronologic toate activităţile şi metodele
de lucru care concură la realizarea scopului declarat.
8. Criterii de acceptare - calitative şi cantitative pentru a determina dacă activităţile şi metodele
descrise în procedură au fost realizate corespunzător .
9. Rapoarte şi înregistrări - se identifică documentele generate în timpul implementării P / I şi
formularele folosite .
10. Anexe - se listează anexele la procedură .

Principalele elemente ale structurii organizatorice a Sistemului de Management al Calităţii din Colegiul
Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei” sunt:
• Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii - la nivel de colegiu, formată din 9 membri
• Comitetul Calităţii – la nivel de catedra / compartiment funcţional
• Corpul de auditori interni

Aceste componente de sistem desfăşoară următoarele activităţi:

20
 DEPARTAMENTUL CALITATE
COORDONATOR – DIRECTOR AQ

AUDITUL FEED-BACK DE LA
PLANIFICAREA ASIGURAREA PROIECTAREA CONTROLUL INTERN CLIENŢI
CALITĂŢII CALITĂŢII MIJLOACELOR CALITĂŢII URMĂRIREA
DE VERIFICARE/ CORP AUDITORI INTEGRĂRII
EVALUARE INTERNI (CAI) ABSOLVENŢILOR

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DEPARTAMENTULUI CALITATE

Au fost elaborate Fişele postului pentru membrii departamentului Calitate. Sistemul de Management al
Calităţii la nivelul colegiului este condus de 1 director adjunct, Director cu calitatea, confirmat de
Consiliul de Administraţie. Acesta are responsabilitate şi autoritate privind proiectarea, menţinerea şi
îmbunătăţirea Sistemului de Management al Calităţii la nivel de colegiu, stabilind strategia, politica,
obiectivele şi priorităţile în domeniul calităţii; urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea lor în întreaga instituţie.
- A fost înfiinţată, în urma unui program pilot în care s-a implicat şcoala, instituţia „Avocatul elevului”.
„ Avocatul elevului” are drept obiectiv promovarea şi respectarea drepturilor elevilor. Din luna ianuarie
2006 elevii pot lăsa sugestiile şi reclamaţiile în cutia poştală amplasată lângă cancelarie şi biroul
Directorului cu responsabilităţi în domeniul asigurării calităţii .
Consiliul elevilor împreună cu Departamentul Calitate a stabilit o procedură sub forma unei
diagrame a procesului (flowchart) care este afişată la locuri vizibile, unul dintre locuri fiind lângă cutia
poştală. Succesul activităţii acestei instituţii la nivelul colegiului a fost mediatizat în presă.
Exemple şi evidenţe ale unor acţiuni de succes considerate consecinţe ale programelor de formare
- Realizarea planului de şcolarizare
- Raportul de evaluare realizat de către membrii Consiliului elevilor, pe baza indicatorilor din Cadrul de
asigurare a calităţii a învăţământului profesional şi tehnic din România / Ediţia 9 / 21 ianuarie 2005 .
Notele acordate de către aceştia au fost superioare celor stabilite în cadrul Raportului de autoevaluare
întocmit în cadrul Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii pentru anul şcolar 2005-2006.
- Rapoartele de autoevaluare întocmite în cadrul Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii
Rapoartele de inspecţie – audituri externe care au pus în evidenţă înscrierea organizaţiei pe spirala

21
 calităţii. Auditul din luna iunie 2006 a acordat de asemenea un punctaj superior celui stabilit de
Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Raportul de autoevaluare.
i. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici
Cadrul european al asigurării calităţii poate fi extins la toate formele de învăţământ
preuniversitar, ţinând seama de obiectivele specifice fiecărui nivel al sistemului de învăţământ.
Modificările necesare de conţinut la Manualul Cadrul de asigurare a calităţii ÎPT din România / Ediţia 9 /
21 ianuarie 2005 sunt minore. Spre exemplu ar necesita modificări de conţinut descriptorii 2.10, 2.18, 4.3,
4.4 etc.
Informaţia este accesibilă cu condiţia unor formări adecvate ale managerilor /directorilor şi ale
membrilor Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii constituit în fiecare unitate de învăţământ.
Se impune realizarea unor informări centralizate şi coordonate, folosindu-se eficient mijloacele
IT. Acest lucru presupune şi dotări minimale necesare fiecărei unităţi de învăţământ.
Totodată se impune realizarea unui sistem de audit de model european (de exemplu PEER
REVIEW) care să satisfacă nevoile introducerii sistemului de calitate controlat în unităţile şcolare de
acelaşi tip.
Riscul pe care îl reprezintă obligativitatea implementării Sistemului de Management al Calităţii
într-un sistem nepregătit să accepte schimbarea nu trebuie perceput ca fiind un lucru rău. De fapt, riscul
poate induce oportunităţi extraordinare pentru cei care ştiu cum să-l gestioneze. Răspunsul nu este
evitarea completă a riscului ci evitarea riscurilor puţin înţelese.
Formarea adecvată şi apariţia unor reţele şcolare în care organizaţii şcolare care au înregistrat deja
progrese în domeniu să deruleze şi o activitate de mentorat şi oferire de consultanţă poate reprezenta
soluţia pentru recuperarea decalajelor.

22
 COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA"
TÂRGOVIŞTE

Str. Calea Domnească nr. 223, cod. 130016

Tel. +40 245 612928 / +40 245 212038, Fax +40 245 217687
e-mail: [email protected]

AUTORI:
Prof.Roxana Antoaneta Georgescu
Prof. Rodica Albu
Prof. Horaţiu Hoţescu

Viitorul înseamnă servicii !

23
 I. Descrierea contextului:
Onorându-şi statutul de şcoală europeană şi tradiţia în pregătirea profesională în domeniul
„Servicii”, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte este dedicat dezvoltării personale şi profesionale a
elevilor, în condiţii de calitate a procesului educaţional, asigurându-le şanse egale de integrare socio-
profesională şi de continuare a învăţării de-a lungul vieţii.
• Descrierea domeniului: Educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă
• Sector profesional/ocupaţional:
o Servicii/ tehnician în activităţi economice, tehnician în contractări şi achiziţii, tehnician în
administraţie, tehnician în turism, tehnician în gastronomie (ruta progresivă);
o Învăţământ
• Categorii de clienţi: elevi cu vârste cuprinse între 14-19 ani; comunitatea locală; cadre didactice
(profesori, profesori economişti, maiştri instructori); adulţi.
De la data înfiinţării şi până în prezent a realizat numai învăţământ profesional şi tehnic pentru
calificări din domeniul SERVICII. A creat o tradiţie a învăţământului economic dâmboviţean, fiind
singura unitate şcolară cu acest profil din judeţul Dâmboviţa.

Scurt istoric:
Colegiul Economic “Ion Ghica” Târgovişte a fost înfiinţat în anul 1923, ca Şcoală elementară de
comerţ pentru băieţi şi este situat în centrul municipiului Târgovişte. Instituţia de astăzi este ridicată din
„coclaur modest” rămas din arhivele târgului ca ŞCOALĂ ce funcţionează pe lângă străvechea Cameră de
Comerţ.
Transformările înregistrate în organizarea şcolii (denumire, structură, niveluri de pregătire).
1923 "Şcoala elementară de comerţ pentru băieţi"
1924 "Şcoala superioară de comerţ pentru băieţi"
1925 "Şcoala superioară, elementară şi practică de comerţ"
1929 - 1930 "Şcoala superioară comercială pentru fete"
1933 "Şcoala superioară comercială şi şcoala practica de ucenici comerciali"
1947 "Şcoala tehnică superioară de comerţ"
1948 "Liceul comercial" şi "Şcoala tehnică de administraţie economică" Târgovişte
1966 "Liceul economic din Târgovişte"
1987 - 2000 "Grup şcolar economic administrativ şi de servicii" Târgovişte
2000 - 2002 Colegiul Economic "Ion Ghica" Târgovişte, denumire aprobată prin OMEN
Nr. 4565/19.09.2000
În prezent, domeniul prioritar al formării profesionale din şcoală este domeniul Servicii.
Colegiul Economic „Ion Ghica” îşi asumă misiunea de a pregăti specialişti în domeniul
serviciilor, capabili de a utiliza cunoştinţe ştiinţifice valoroase, cu şanse reale pe piaţa muncii, care să le
asigure integrarea imediată atât ca angajaţi dar şi prin dezvoltarea propriei afaceri.

Identitatea de şcoală reprezentativă pentru învăţământul preuniversitar dâmboviţean, construită

de-a lungul timpului prin efortul comun al profesorilor şi al elevilor se materializează în:

24
¾ Şcoală europeană din 2004
¾ Centru de resurse pentru domeniul de pregătire „SERVICII”
¾ Centru suport pentru învăţământ la distanţă în cadrul finanţării Phare TVET 2001-2003;
¾ Furnizor acreditat de formarea profesională a adulţilor pentru 8 calificări din domeniul
Serviciilor
¾ Centru acreditat ECDL
Resurse umane
Colegiul Economic „Ion Ghica” dispune de un colectiv didactic valoros, în care experienţa şi
tactul profesorilor aflaţi la a doua tinereţe se îmbină cu elanul şi îndrăzneala celor mai tineri.
Pregătirea generală este asigurată de un număr de 42 profesori de diferite specialităţi, iar
pregătirea profesională este asigurată de 20 profesori economişti şi 6 maiştri instructori. Calitatea
prestaţiei didactice este atestată de nivelul ridicat al pregătirii ştiinţifice şi psiho-pedagogice a profesorilor
şi maiştrilor instructori:
- Cadre didactice cu examen de definitivat: 15 = 27.6 % din total
- Cadre didactice cu gradul didactic al II-lea: 10 = 13,8 % din total
- Cadre didactice cu gradul didactic I: 28 = 44,8 % din total
- Cadre didactice cu doctorat: 1 = 1,7 % din total
- Debutanţi - 14
- 6 profesori metodişti, 5 autori de programe şcolare , 10 autori de manuale / auxiliare curriculare, 55
participanţi la cursuri de perfecţionare sau postuniversitare - ultimii 5 ani, din care, 25 în domeniul
tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, 3 experţi în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană
(Phare TTQM, Phare TVET, Proiecte în limba germană).
Resurse materiale
¾ Număr de săli de clasă – 25, în care sunt amenajate 18 cabinete şi laboratoare
¾ Restaurant – şcoală, Sala de sport, Bufet şcolar, Bibliotecă şcolară cu un bogat fond de carte
¾ 120 calculatoare, conectate la Internet, cu acces permanent pentru elevii şi personalul şcolii
(în anul şcolar 2006-2007 - 7,24 elevi / computer instalat)

Resursele financiare sunt reprezentate de alocările bugetare, veniturile extrabugetare (activitate de

comercializare a produselor de patiserie/cofetărie, închirieri de spaţii, cursuri ECDL).
Populaţia şcolară
Nr. elevi –957 , repartizaţi astfel: Liceu – ruta directă (702), liceu-ruta progresivă (26), SAM (167), anul
de completare (62)
În perioada 2003 – 2006, numărul elevilor şcolarizaţi de Colegiul Economic "Ion Ghica" este în
creştere, de la 848 la 957 elevi .
În anul şcolar 2006-2007, oferta educaţională a Colegiului Economic „Ion Ghica” Târgovişte
cuprinde:

25
Liceu tehnologic – ruta directă, clasa a XI-a şi ruta progresivă, clasa a XII-a - profil Servicii, cu
specializările: Tehnician în activităţi economice, Tehnician în activităţi administrative, Tehnician în
turism, Tehnician în achiziţii şi contractări, Tehnician în gastronomie
Liceu tehnologic – ruta directă, clasa a XII-a - profil Servicii, cu specializările: Tehnician în activităţi
financiare şi comerciale, Tehnician în administraţia publică, Tehnician în turism.
Liceu tehnologic – ruta progresivă - profil Servicii, cu specializările:
Şcoala de arte şi meserii (SAM) – domenii de pregătire:
ˆ Comerţ – calificările: Nivel 1 de calificare - Lucrător în comerţ; Nivel 2 de calificare – Comerciant
- vânzător mărfuri nealimentare
ˆ Turism şi alimentaţie - calificările: Nivel 1 de calificare - Lucrător în alimentaţie, Nivel 2 de
calificare - Cofetar – patiser şi Bucătar
De-a lungul timpului, Colegiul Economic “Ion Ghica” a acumulat o bogată experienţă în derularea
de proiecte naţionale şi internaţionale, parteneriate şcolare şi programe educative pentru elevi şi părinţi.
Principalele realizări ale ultimilor ani vizând educaţia şi formarea profesională
În anul şcolar 2005-2006, rezultatele la învăţătură ale elevilor au fost bune şi foarte bune procentul de
promovabilitate a fost de peste 98%. Rezultatele la examenele de absolvire au fost foarte bune,
înregistrându-se promovabilitate de 100% la: examenele de certificare profesională (nivelele 1, 2 şi 3),
examenul de bacalaureat (singura medie 10 din jud. Dâmboviţa ) şi examenul de absolvire a şcolii
postliceale.
Premii obţinute la olimpiade şi concursuri şcolare judeţene, naţionale şi internaţionale:
Premiul Premiul Premiul Menţiuni Premii Certificate Certificate
I II III speciale ECDL Cambridge
Certificate Exam
27 21 8 11 13 10 2
Şcoala a derulat până în prezent 9 programe de formare a adulţilor pentru cele 8 calificări pentru care este
autorizată ca furnizor de formare profesională continuă.
În perioada 2004-2006, la Colegiul Economic „Ion Ghica” au fost testaţi ECDL 198 elevi şi cadre
didactice din învăţământul preuniversitar.
EXPERIENŢA ÎN DERULAREA DE PROIECTE

• Programul Phare - VET EU RO 9405 – ŞCOALĂ DE APLICAŢIE pentru domeniul de

pregătire „COMERŢ ŞI SERVICII”
• Proiectul Phare – VET – 01.08.01 şi Phare – VET – 01.08.03
• Programul Phare EU RO 9602 - TTQM - educaţia pentru calitate
• Programul Junior Achievement
• Proiect lingvistic COMENIUS I – „O gastronomie – o identitate”
• Proiect lingvistic COMENIUS I – „Unis dans la différence”
• Proiectul Phare 2000 – Dezvoltarea Resurselor Umane cu titlul "Centrul agroturistic judeţean"

26
• Proiectul Phare 2002 – Dezvoltarea Resurselor Umane cu titlul "Centrul de formare profesională
Firma Valahia "
• Proiectul Phare 2002 – Dezvoltarea Resurselor Umane cu titlul „Program de formare
profesională a salariaţilor SC TBRCM SA Pucioasa”
• Parteneriat şcolar cu liceul "Modeste Leroy" din Evreux, Franţa
• Proiectul de inovaţie didactică "FIRMA DE EXERCIŢIU"
• PROIECTUL OAR (Ora Astrală a României) de urmărire a eclipsei totale de soare din 11
august 1999
• Proiectul "Tineretul şi educaţia prin astronomie"
• Proiectul COMENIUS – WEBQUEST
• Proiectul LEONARDO – „Dimensiunea europeană a competenţelor formatorilor din
administraţia publică”
• Proiectul Phare TVET 2004-2006 - Centru suport pentru educaţia la distanţă
• Proiectul LEONARDO – pilot EURASMENT (Asistent european pentru întreprinderi mici si
mijlocii)
• Proiectul SOCRATES – COMENIUS 2.1. „Integrating ICT in Traditional Training”

II. Prezentarea exemplului de bună practică

Colegiul Economic Ion Ghica, hotărât să facă tot ceea ce îi stă în puteri pentru a oferi elevilor un
climat intelectual ales, o pregătire ştiinţifică la nivelul cunoaşterii actuale, o recunoaştere a valorii şi
realizărilor lor pe măsura capacităţii şi a eforturilor depuse, urmărind cu îngrijorare ameninţările la adresa
calităţii învăţământului preuniversitar:
A decis:
¾ Să se implice pentru realizarea următoarelor obiective: trecerea de la un învăţământ centrat pe
profesor la un învăţământ centrat pe elev; introducerea unui management al calităţii bazat pe conceptul de
ameliorare continuă; elaborarea unei reflecţii asupra predării-învăţării.
¾ Să preia prin comisiile sale următoarele: creşterea competitivităţii şi dezvoltarea profesională a
personalului didactic; orientarea mai clară a programelor de studii spre profesie, elaborarea procedurilor,
sub forma unui ghid deontologic instituţional.
Pentru proiectarea, implementarea, administrarea şi coordonarea sistemului de asigurare a calităţii,
la sfârşitul anului 2004 a fost constituită Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii cu următoarele
atribuţii :
• Elaborarea planului de activitate a Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii;
• Stabilirea responsabilităţilor membrilor comisiei;
• Amenajarea unui spaţiu propice desfăşurării activităţii Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii;

27
• Realizarea unui punct de documentare: prezentarea pe suport magnetic şi pe hârtie a Manualului
Calităţii şi a documentelor referitoare la calitatea procesului de predare/învăţare;
• Diseminarea informaţiilor privind aplicarea instrumentelor de asigurarea calităţii la nivelul
personalului Colegiului Economic „Ion Ghica”;
• Stabilirea de proceduri de evaluare internă;
• Monitorizarea aplicării procedurilor de asigurarea calităţii la nivel de furnizor;
• Autoevaluarea/Evaluarea internă a calităţii;
• Întocmirea Raportului de Autoevaluare validat extern prin inspecţia ISJ;
• Completarea formularelor de monitorizare internă la fiecare două luni şi transmiterea acestora la
Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic ;
• Întocmirea Planului de îmbunătăţire a activităţii.
Conform misiunii asumate, Colegiul Economic „Ion Ghica” este pe deplin angajat în promovarea
excelenţei în întreaga sa activitate de educaţie şi formare profesională.
Pentru aceasta au fost stabilite politici, au fost proiectate procese şi au fost elaborate proceduri,
care urmăresc să asigure o derulare eficientă şi riguroasă a întregii activităţi de educaţie şi formare
profesională desfăşurată în şcoală şi care, totodată, asigură un management riguros al calităţii acestor
activităţi, atât la nivelul catedrelor şi comisiilor, cât şi la nivelul şcolii în ansamblul său.
Se urmăreşte prin această abordare atât crearea condiţiilor necesare pentru atingerea obiectivului
de bază, respectiv excelenţa în rezultatele obţinute de elevii şcolii, cât şi implementarea unui management
eficient al calităţii la nivelul întregii activităţi a Colegiului, imperios necesar pentru împlinirea misiunii
asumate.

Firmele de exerciţiu la Târgurile internaţionale

Una dintre procedurile interne elaborate pentru îmbunătăţirea activităţii de educaţie şi formare
profesională se referă la domeniul pregătirii practice a elevilor şi vizează activitatea în firma de exerciţiu.
Firma de exerciţiu
Începând din anul şcolar 2001 – 2002 activitatea de instruire practică şi laborator tehnologic la
clasele a XI a şi a XII-a, se desfăşoară după modelul de învăţare: firma de exerciţiu.

28
 Firma de exerciţiu este un concept didactic bazat pe învăţarea prin practică. Este o simulare a
unei firme reale în cadrul căreia toate activităţile manageriale sunt îndeplinite de către elevi prin
respectarea uzanţelor comerciale şi a prevederilor legislative. Elevii trec pe rând prin toate
compartimentele firmei şi efectuează activităţi specifice postului pe care îl ocupă. Profesorul este
consultant pentru elevi şi coordonează firma de exerciţiu. Elevii sunt principalii actori ai procesului de
învăţare însuşindu-şi competenţe cheie pentru activitatea unei firme: lucrul în echipă, gândirea
interdisciplinară, comunicarea interpersonală, asumarea de responsabilităţi, formularea de decizii etc.
În firma de exerciţiu sunt exersate tranzacţiile economice existente în firmele reale, fiecare firmă
de exerciţiu fiind structurată în conformitate cu situaţia din practică, în departamente: Resurse umane;
Secretariat; Marketing; Desfacere; Financiar-contabil; etc. Toate documentele firmei de exerciţiu care
reproduc documentele instituţiilor statului, au un însemn distinctiv: UZ DIDACTIC/FORMULAR DE
LUCRU.
Metoda de învăţare „firma de exerciţiu” se caracterizează prin două aspecte definitorii:
• Virtual: nu există bani şi nu există bunuri;
• Real: se respectă uzanţele comerciale, fluxul informaţional, documentele şi circuitul
documentelor.
Simularea situaţiilor de eşec ca şi a celor de succes reprezintă pentru experienţa elevilor o componentă
esenţială şi necesară a procesului de învăţare. Deciziile greşite, care în viaţa reală ar putea duce până la
punerea în pericol a existenţei întreprinderii, în firma de exerciţiu nu au urmări economice negative
datorită caracterului virtual al situaţiilor exersate. Toate acestea asigură absolvenţilor o pregătire
profesională care le oferă mobilitate ridicată pe piaţa muncii şi posibilitatea iniţierii de afaceri pe cont
propriu. Toate firmele de exerciţiu sunt înscrise la ROCT (Centrala Firmelor de exerciţiu - Timişoara), iar
participarea la târgurile interne şi internaţionale s-a materializat în obţinerea a numeroase premii.
Scopul procedurii: Scopul acestei proceduri este de a cultiva spiritul de întreprinzător în rândul
elevilor, de a-i pregăti în vederea integrării pe piaţa muncii.
Obiectul: Această procedură se aplică tuturor elevilor din clasele a XI-a şi a XII a la orele de
laborator tehnologic şi de pregătire practică.
Responsabilităţi: Profesorul coordonator al Firmei de exerciţiu parcurge programa avizată de
MEC (ore alocate pentru laboratorul tehnologic după modelul de învăţare „firma de exerciţiu” în cadrul
modulelor de pregătire: Organizarea resurselor umane, Planificarea operaţională, Marketingul afacerii),
respectă metodologia de înmatriculare şi funcţionare a firmelor de exerciţiu (stabilită de Centrala Firmelor
de Exerciţiu - ROCT).
Notă: Activitatea firmelor de exerciţiu promovează gândirea economică şi susţine înfiinţarea
propriilor firme, obţinându-se o reducere a riscului întreprinzătorului. Angajaţii şi întreprinzătorii bine
instruiţi şi flexibili vor putea să se impună cu mult succes într-o economie de piaţă. Puterea firmei de
exerciţiu stă în relaţionarea determinată de derularea de tranzacţii pe piaţa firmelor de exerciţiu (naţională
29
şi internaţională) precum şi de comunicarea cu mediul extern al firmei de exerciţiu, respectiv: colaborarea
cu firma „mamă”/firma mentor, cu alţi agenţi economici, cu instituţiile statului, etc.
Firma de exerciţiu – complexă ca metodă, motivată ca efecte – este o provocare atractivă atât
pentru elevi cât şi pentru profesori.
Secvenţe ale procedurii:

Nr. Etapa Orientării

secvenţei Activităţi
1. Obţinerea informaţiilor despre firma de exerciţiu:

• Conceptul de firmă de exerciţiu;

• Studierea Programei pentru laborator tehnologic, pregătire practică, aprobată de MEC;
• Documentarea iniţială a elevilor la instituţiile abilitate: Oficiul Registrului Comerţului,
bănci, Administraţia financiară;
• Dezbateri în cadrul clasei pe baza informaţiilor colectate;
• Consultarea paginii web a ROCT – Timişoara;
• Condiţii de înfiinţare/înmatriculare a firmei de exerciţiu:

Reînregistrarea de firme (preluate, continuate);

Înmatricularea firmelor noi (după epuizarea preluării firmelor de exerciţiu din
şcoală);
Alte operaţiuni juridice (majorare/reducere de capital, schimbarea formei
juridice, completarea obiectului de activitate, schimbarea obiectului de activitate,
schimbarea sediului, asocierea în participaţie, fuziune).
• Programe de formare continuă pentru cadrele didactice la nivelul Centrului de Resurse
prin CCD;
• Vizite la firmele „Mamă”;
• Împărtăşirea experienţei coordonatorilor firmelor de exerciţiu.
2. Discuţii cu echipa managerială a şcolii în legătură cu activitatea firmelor de exerciţiu:

• Avantajele constituirii firmelor de exerciţiu pentru elevi, profesori, şcoală, contribuţia

acestui model de învăţare (centrată pe elev) la ameliorarea procesului didactic şi integrarea
absolvenţilor pe piaţa muncii;
• Alocarea fondului de ore necesar, împărţirea clasei pe grupe (fiecare clasă are
constituite câte două firme de exerciţiu);
• Amenajarea spaţiului şi pregătirea echipamentelor pentru desfăşurarea activităţii firmei
de exerciţiu (laboratorul firmelor de exerciţiu, racordare la Internet pentru derularea
tranzacţiilor, asigurarea de consumabile în vederea realizării materialelor promoţionale etc. )
3. Alegerea sferei de activităţi a firmelor de exerciţiu (comerţ, servicii):

• Analiza pieţei firmelor de exerciţiu înmatriculate la ROCT;

• Avantaje şi dezavantaje ale activităţii economice din sfera comerţului, serviciilor.
4. Stabilirea condiţiilor de realizare a firmei de exerciţiu:

• Numărul de firme de exerciţi din cadrul şcolii 26 de firme (clasa a XI a – 10/ cinci
clase; clasa a XII a 16/8 clase);
• Numărul de angajaţi dintr-o firmă de exerciţiu: 12-15 elevi;
• Misiunea şi strategia firmelor de exerciţiu.
5. Căutarea/Întărirea relaţiilor cu firmele „mamă” (firme reale unde elevii pot face
practică)
6. Coordonatorii firmelor de exerciţiu

30
 Etapa Dezvoltării
Activităţi formale
1. Stabilirea numărului de ore pentru firma de exerciţiu şi a locului acestora în cadrul
planurilor de învăţământ:
• Clasa a XI a laborator tehnologic:
Organizarea resurselor umane;
Planificarea operaţională;
Marketingul afacerii.
• Pregătire practică
• Clasa a XII a laborator tehnologic:
• Studiul mărfurilor;
• Contabilitate.
• Pregătire practică
2. Amenajarea spaţiului pentru desfăşurarea activităţii firmelor de exerciţiu:
• Laboratorul firmelor de exerciţiu (E3);
• Cabinetul de tehnica vânzării mărfurilor (E2);
• Sala E5;
• Sala P2;
• Agenţia de turism;
• Restaurant – baza de practică.
3. Asigurarea echipamentelor necesare:
• Calculatoare în reţea;
• Conectare la Internet;
• Aparatură de birotică.
4. Împărtăşirea exemplelor de bună practică şi formarea profesorilor debutanţi
Etapa Dezvoltării – Dezvoltare Internă
Activităţi
1. Constituirea/Reînregistrarea celor 26 de firme de exerciţiu pe clase şi pe grupe de elevi –
primirea Actului constatator de la ROCT; număr de facturi; ordine de plată
2. Deschiderea unui cont bancar pentru fiecare firmă de exerciţiu şi obţinerea unui număr
individual de identificare
3. Conceperea structurii organizatorice a fiecărei firme de exerciţiu
4. Stabilirea structurii departamentelor şi descrierea funcţiilor acestora
5. Repartizarea posturilor pentru angajaţii firmei (în funcţie de aptitudini, opţiuni, afinităţi,
competenţe, etc. )
6. Întocmirea fişelor postului pentru fiecare angajat în parte
7. Repartizarea sarcinilor pe termene de realizare
Etapa de Iniţiere a schimburilor comerciale
Activităţi
1. Studiul pieţei
2. Realizarea ofertelor (pe luni, promoţii, etc.)
3. Stabilirea preţurilor (adaptate la cererea de pe piaţa firmelor de exerciţiu)
4. Conceperea cataloagelor de prezentare a ofertei de mărfuri şi stabilirea listelor de preţuri
5. Promovarea ofertei în reţeaua firmelor de exerciţiu (lansarea ofertei pe Internet)
6. Primirea comenzilor şi emiterea facturilor
7. Lansarea de comenzi şi trimiterea ordinelor de plată către ROCT în cazul încheierii
tranzacţiei
8. Primirea situaţiei tranzacţiilor de la ROCT
9. Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli
10. Analiza situaţiei financiare a firmei

31
11. Contribuţii, impozite, taxe
12. Participare la târguri interne/internaţionale:
Realizarea schiţei de stand;
Realizarea materialelor de stand (bannere, firmă, siglă, decor, etc.);
Realizarea materialelor promoţionale (pliante, fluturaşi, mape, agende,
pixuri, calendare);
Realizarea catalogului de târg (în dublu
exemplar); Stabilirea strategiei de lucru;
Planificarea activităţilor.
Procedura şi rezultatele aferente vor fi monitorizate în vederea stabilirii măsurilor de îmbunătăţire
şi realizarea de corecţii. Toate dovezile vor fi păstrate pentru Audit.
Evidenţe ale succesului înregistrat de aplicarea prezentei proceduri sunt:
¾ Premii obţinute de firmele de exerciţiu la târgurile naţionale şi internaţionale:
• Praga 2003 – Premiul I „Cel mai bun stand” (FE SCUT);
• Praga 2004 – Premiul I „Cel mai bun stand”, „Cel mai bun catalog”(FE Dolce Vino);
- Premiul II „Cel mai bun catalog” (FE Florart);
- Premiul „Publicului” ” (FE Florart);
• Praga 2005 – Premiul II „Cel mai bun stand” (FE Delicious);
- Premiul II „Cel mai bun catalog” (FE Patricia Design);
• Zagreb 2005 – Premiul II pentru „Cel mai bun stand, cea mai bună prezentare, cel mai bun catalog”
(FE Teleprest);
• Timişoara 2005 – 4 Premii I , 3 Premii II, 1 Premiu III, 1 Menţiune, obţinute de firmele FE Delicious,
FE Dolce Vino, FE Teleprest, FE Paper Design, FE Zoom Studio, FE Teleprest, FE Fiesta;
• Bratislava 2005 – Premiul II „Cel mai bun stand” (FE Delicious);
• Praga 2006 – Premiul I „Cel mai bun catalog” (FE Florart).
¾ Constituirea propriilor firme (reale) de către absolvenţii şcolii noastre care au desfăşurat
activitate în cadrul firmelor de exerciţiu
¾ Referinţele foarte bune oferite de agenţii economici în legătură cu competenţele profesionale ale
absolvenţilor şcolii care au desfăşurat activitate în cadrul firmelor de exerciţiu

Promovarea regulamentului şcolar. Reducerea comportamentelor

inadecvate Introducere:
Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte şi-a propus dezvoltarea unui set de măsuri (o politică
instituţională privind promovarea comportamentului pozitiv) prin care să reducă incidenţa
comportamentului inadecvat în raport cu prevederile regulamentului intern, a valorilor şi principiilor
asumate.
Este nevoie ca şcolile să-şi definească o strategie prin care să-şi propună reducerea frecvenţei
comportamentelor necorespunzătoare ale elevilor, comportamente ce exprimă, cel mai adesea o raportare
superficială la realitate, la normele, valorile şi principiile şcolare şi sociale. Din nefericire, ca efect al
perioadei de tranziţie socială, valorică, economică în care ne aflăm, tot mai mulţi elevi dezvoltă o 32
conduită dominată de reacţii automate, stereotipii şi modele negative, mai puţin conştientizate, ce
determină un stil de viaţă cu un grad scăzut de responsabilitate şi maturitate.
Regulamentul intern al Colegiului Economic “Ion Ghica” separă comportamentele acceptate şi
promovate de instituţie, de comportamentele inacceptabile. Sancţiunile şi măsurile asumate prevăzute în
regulament nu sunt considerate o modalitate de pedepsire (corecţie) aplicată elevului, ci o măsură
educaţională ce le permite elevilor să-şi îndrepte comportamentul. Pentru corectarea comportamentelor
inadecvate, Consiliul profesorilor clasei formulează sarcini educative ţinând cont de specificul abaterii
disciplinare. În formularea sarcinilor educative se precizează condiţiile de realizare, numărul de ore,
indicatorii de succes .
Scopul procedurii: promovarea prevederilor regulamentului intern în rândul elevilor şi corectarea
comportamentelor inadecvate.
Obiect : acesta procedură se aplică elevilor cu abateri disciplinare
Responsabilităţi: implementarea acestei proceduri implică lucrul în reţea cuprinzând toţi factorii
educaţionali din şcoală.
Notă: Acesta procedură permite depăşirea blocajelor de comunicare instituţională , existând elevi sau
clase care nu cunosc exact prevederile regulamentului . Procedura permite prin mecanismele implicate
realizarea unei schimbări de atitudine în situaţia elevilor cu abateri disciplinare (vezi Teoria disonanţei
cognitive, Festinger).
Procedura:
Nr. Responsabil
secvenţei
1. Incidentul critic

ƒ Semnalarea comportamentului inadecvat, ce contravine Profesor,

regulamentului intern al şcolii profesor –
În pauza de la ora 12, doi elevi de la clasa a X- a au un schimb mai diriginte,
profesor de
violent de replici, în final ajungând şi la violenţă fizică.
serviciu
Domnul profesor A.M i-a despărţit pe cei doi elevi şi i-a invitat să-l
însoţească la cancelarie. Acesta a informat-o pe diriginta clasei asupra
acestui incident şi că cei doi elevi aşteaptă în faţa cancelariei.
Identificarea circumstanţelor în care s-a manifestat comportamentul Profesor
2
nepotrivit diriginte
ƒ Discuţii cu elevii implicaţi şi cu elevii clasei pentru a afla
informaţii obiective despre circumstanţele în care a apărut acest Profesor
comportament. serviciu
3 Implicarea familiei Profesor

diriginte
ƒ Anunţarea părinţilor despre abaterea disciplinară a elevilor şi despre
posibilele sancţiuni
ƒ Invitarea părinţilor la şcoală pentru a a-şi exprima punctul de vedere
asupra incidentului cât mai curând posibil (maxim 3 zile de la producerea
incidentului)
33
Nr. Responsabil
secvenţei

Organizarea întâlnirii Consiliului Profesorilor Clasei Profesor –

ƒ Discutaţii individuale cu profesorii clasei despre organizarea diriginte
4
întâlnirii şi scopul acesteia
ƒ Trimiterea de invitaţii scrise profesorilor clasei cu descrierea Echipa
întâlnirii (scop, obiective, teme de discutat, timp de lucru necesar, lista managerială
participanţilor)
ƒ Invitarea la întâlnire a unui specialist (profesor consilier) şi a unui
membru al echipei manageriale (director, consilier educativ)
5 Derularea întâlnirii Echipa

managerială
ƒ Anunţarea temei şi a agendei întâlnirii
ƒ Activarea fiecărui profesor pentru a-şi exprima punctul de vedere Profesor -
diriginte
ƒ Înregistrarea intervenţiilor participanţilor
6 Sancţiune conform Regulamentului Intern Consiliul

Stabilirea sancţiunilor proporţională cu gravitatea faptei în urma Profesorilor

exprimării tuturor punctelor de vedere şi a analizei obiective a datelor. clasei
Formularea unei sarcini educative şi aplicarea ei ţinând cont de Consiliul
7
specificul abaterii disciplinare profesorilor
ƒ Se precizează condiţiile de realizare, numărul de ore, indicatorii de clasei
succes .
Pentru a preveni repetarea acestui comportament de rezolvare prin
violenţă a situaţiilor conflictuale s-a decis ca cei doi elevi să lucreze în
echipă pentru a realiza un proiect educaţional, desfăşurat la cel puţin
trei clase, în timpul orelor de consiliere şi orientare, având ca temă
rezolvarea constructivă a conflictelor.
Suport tehnic în realizarea sarcinii educative din partea profesorului Profesor -
8
psiholog al şcolii psiholog
ƒ Precizarea surselor de informaţii (cărţi, reviste, resurse electronice)
ƒ Consilierea elevilor în vederea realizării scenariului didactic Profesor –
ƒ Realizarea unui grafic de participare la orele de orientare şi diriginte
consiliere.

Evaluarea rezultatelor activităţii la clase (fişe de evaluare, Profesor-

9
monitorizare) psiholog
ƒ Asistarea elevilor sancţionaţi în realizarea sarcinii educative de către
prof. psiholog al şcolii (completarea unei fişe de evaluare a activităţii Profesor –
elevilor) diriginte
ƒ Aplicarea unui chestionar de evaluare a activităţii elevilor clasei în
care s-a desfăşurat activitatea
10 Monitorizarea comportamentului elevilor sancţionaţi Diriginte,
profesorii
 clasei

34
 III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici
Exemplul de bună practică prezentat mai sus se adaptează unităţilor şcolare „de acelaşi profil din
învăţământul preuniversitar”. Condiţiile de aplicabilitate sunt conferite prin curriculum-ul naţional pentru
clasele XI-XII, liceu tehnologic, profilul Servicii.
Pentru ca operaţiunile să aibă succes trebuie aleşi profesori coordonatori dispuşi să se implice în
educaţia tinerilor şi care posedă abilităţi de: comunicare interpersonală, lucru în echipă, rezolvare de
probleme, IT, rezolvare a conflictelor, educaţie antreprenorială etc.
Succesul activităţilor presupune:
- o bună proiectare a activităţii firmei de exerciţiu (obiective, scop, acţiuni, rezultate, monitorizare
şi evaluare);
- întocmirea unor planuri de îmbunătăţire a activităţii firmei de exerciţiu pentru optimizarea
practicilor sau corectarea eşecurilor.
Riscurile în preluarea „bunei practici” ar putea fi legate de receptivitatea scăzută a agenţilor
economici, potenţiale „firme mamă”, constrângerile administrative legate de desfăşurarea activităţii de
laborator tehnologic pe grupe de elevi, resursele financiare limitate ale şcolii, care pot îngrădi participarea
firmelor de exerciţiu la târgurile naţionale şi internaţionale.
În elaborarea şi aplicarea procedurilor pentru promovarea regulamentului şcolar şi reducerea
comportamentelor inadecvate, este necesară implicarea activă a profesorului psiholog al şcolii alături de
celelalte cadre didactice.

35
 COLEGIUL ECONOMIC

BUZĂU

Str. T. Vladimirescu nr. 15

Tel. 038/724247
Fax 038/721197
e-mail: [email protected]

AUTOR:
Prof. Lungu Marioara

36
 I. Descrierea contextului
Colegiul Economic Buzău, liceu tehnologic, este un furnizor de educaţie şi formare profesională
pentru profilul Servicii. Acest domeniu reprezintă 3.3% din planul de şcolarizare al judeţului. La nivel de
judeţ se anticipează o creştere de până la 12% până în anul 2013, deoarece judeţul are zone cu mare
potenţial turistic, se va dezvolta comerţul rural calificat, agroturismul şi va creşte numărul
întreprinzătorilor persoane fizice şi asociaţii familiale.
Colegiul Economic Buzău pregăteşte elevi:
- prin liceu ruta directă de calificare, profil servicii, specializările:
* Tehnician în activităţi economice
* Tehnician în administraţie publică
* Tehnician în turism
- prin liceu ruta progresivă de calificare, specializările:
* Tehnician în activităţi de comerţ
* Tehnician în gastronomie
- prin Şcoala de Arte şi Meserii pentru domeniile:
* Comerţ:calificările: - lucrător în comerţ
- comerciant (vânzător) mărfuri alimentare
* Turism şi alimentaţie, calificările:
- lucrător în alimentaţie
- bucătar
- ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie

37
Pregătirea elevilor este asigurată de:
- 62 profesori titulari
- 20 profesori suplinitori calificaţi.
Organizaţia a fost selectată în programul Phare VET 9405, de reformă a învăţământului
profesional şi tehnic şi în programul Phare TVET 010803, de modernizare a învăţământului profesional şi
tehnic .
Beneficiile participării în aceste programe au fost:
- perfecţionarea profesorilor pentru învăţarea centrată pe elev, includerea elevilor cu cerinţe
educaţionale speciale, parteneriate cu agenţii economici şi asigurarea calităţii în educaţie
- participarea profesorilor la elaborarea de programe şi auxiliare curriculare
- dotarea laboratoarelor cu echipamente şi material didactic
- reabilitarea infrastructurii şcolii.
Ca Centru de resurse Phare TVET 010803, în cadrul procesului de implementare a instrumentelor
de asigurare a calităţii la furnizorii de educaţie şi formare profesională, instituţia a întocmit Raport de
autoevaluare a activităţii şcolii pentru anii şcolari 2004/2005 şi 2005/2006. În aceeaşi perioadă instituţia a
fost evaluată din punct de vedere al asigurării calităţii de o echipă de evaluatori externi din cadrul ISJ
Buzău. Activitatea în acest segment a fost apreciată că depăşeşte norma obişnuită şi nivelul de
performanţă aşteptat.

II. Prezentarea cazului de bună practică

Colegiul Economic a constituit Comisia de Evaluarea şi Asigurarea Calităţii Educaţiei, respectând
legislaţia specifică.
Pentru membrii comisiei au fost întocmite fişe de atribuţii.
S-a redactat Regulamentul de funcţionare a Comisiei de Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.

Procedură pentru organizarea activităţii practice a elevilor la locul de muncă (elaborată şi aplicată
de şcoală în cadrul procesului de asigurare a calităţii):
Obiective ierarhice Indicatori de Metode de Factori externi
performanţă verificare
OBIECTIV: furnizarea de Toţi absolvenţii înscrişi la Colaborarea cu Cu influenţă pozitivă:
absolvenţi cu abilităţi cheie examenul de certificare a Agenţia
¾ Dotarea noilor
transferabile şi cunoştinţe în competenţelor Judeţeană de
laboratoare şi
domeniul turism şi alimentaţie profesionale au fost Ocupare a
cabinete prin
admişi Forţei de
SCOP: Integrarea programul Phare
Muncă
absolvenţ ilor de nivel 1 ş TVET
Creşterea cu 10% a ratei
¾ Proiecte de
i 2 pe un loc de muncă absolvenţilor de nivel 1 şi Feed-back de la
colaborare cu alte şcoli
după absolvirea clasei a X 2 din domeniul comerţ şi angajatori şi
din străinătate ¾
a şi a XI-a turism şi alimentaţie foşti absolvenţi
Implementarea
programului de
asigurarea calităţii în
educaţie
38
Rata absolvenţilor de 9.Progra
REZULTATE: nivel mul de
1 cuprinşi în diverse mentorat Analiza statistică anuală
forme şi a situa ţiei absolvenţilor
¾ 39 de absolvenţi nivel 1 îşi de învăţământ să fie de monitori
continuă studiile în domeniul 90% până în 2008 zare
comerţ pentru
¾ 59 de absolvenţi de nivel 1 Ponderea ocupării în activitat
îşi continuă studiile în domeniul servicii ea
domeniul turism şi alimentaţie creşte:comerţ de
¾ Din 126 absolvenţi de nivel 28,6%;hoteluri şi instruire
2, 82% sunt angajaţi la restaurante 40,7% (Planul practică
agenţii economici unde au Local de Acţiune pentru a
Învăţământul profesional elevilor
făcut instruirea practică, restul şi la
de 18% îşi continuă locul Monitorizare şi evaluare
studiile tehnic) de prin întâlniri cu
mun angajatorii, chestionar
ACTIVITĂŢI: că de opinie (anexa 4)
1.Formarea echipei de 10.Moni
lucru Creşterea interesului torizarea
2.Numirea unui membru al elevilor pentru propria şi
comisiei pentru evaluarea şi formare evaluare
asigurarea calităţii pentru a
menţinerea legăturii cu el
agentul pro e
economic gre vi
3.Întocmirea cererii de locuri sul lo p
de practică (anexa 1) şi a ui r e Concluziile asistenţelor
parcursul efectuate la orele de
convenţiei de colaborare între
întregului proces instruire practică
şcoală şi agentul economic
de
(anexa 2)
4.Crearea unei baze de date de
către comisiile metodice de
specialitate
5.Vizite de lucru şi de studiu
la agenţii economici efectuate
de către maiştri instructori Creşterea numărului de Fişa de observare (anexa
6.Elaborarea curriculumului cadre didactice care se 3)
în dezvoltare locală cu tema formează prin colaborarea
„Organizare
a raţională a cu partenerii economici
locului de muncă pentru
creşterea nivelului servirii
clienţilor” Certificarea
7. Amenajarea magazinului competenţelor prin
clasă din incinta şcolii examene şi evaluări
8.Amenajarea laboratoarelor curente
de „Studiul calităţii
produselor”,Tehnic
a servirii”, Creşterea cu 50% a
”alimentaţie publică” şi eficienţei pregătirii în
„Cabinetul pentru firmele de carieră a elevilor
exerciţiu”
 unor facilităţi Insuficienta implicare a
Cu influenţă negativă: angajatorilor Comitetulului Local de
care acceptă să Dezvoltare a
primească elevi Parteneriatului Social
¾ Incapacitatea angajatorului de a-şi stabili priorităţile ¾
pentru pentru Formare
Mentalitatea patronului că prezenţa elevilor ar perturba
efectuarea Profesională
propria activitate ¾ Lipsa legislaţiei pentru acordarea
practicii ¾
39
învăţ are la locul de muncă pe
baza fişelor individuale de
evaluare a competenţelor
profesionale.
Un alt exemplu de bună practică, privind asigurarea calităţii în activitatea şcolii, este participarea
organizaţiei la derularea unui proiect educaţional - Parteneri pentru o zi - Job Shadow day.
Descriere proiect:
Colegiul Economic Buzău şi Junior Achievement România organizează programul internaţional
Job Shadow day, program de parteneriat dintre comunitatea de afaceri şi mediul educaţional, destinat
facilitării accesului tinerei generaţii la un loc de muncă.
Elevii din ultimul an de liceu vor fi, pentru o zi, parteneri ai profesioniştilor din companii, fiecare la locul
de muncă unde ar dori să fie în viitoarea carieră profesională. Proiectul porneşte de la ideea de a oferi
elevilor o imagine reală asupra comunităţii de afaceri şi a viitorului loc de muncă, de a-i ajuta pe tineri să
găsească mai uşor un posibil răspuns la întrebările:
- Ce vreau să devin după ce termin şcoala?
- Unde vreau să lucrez?
- Care este cel mai potrivit loc de muncă pentru mine?
Junior Achievement România a asigurat distribuirea materialelor, selecţia elevilor şi parteneriatul
cu companiile participante. După acceptul final de participare la proiect s-a realizat alocarea elevilor
pentru fiecare companie participantă conform principiului „Omul potrivit la locul potrivit”. Modul în care
s-a realizat această alocare a fost următorul: elevul a ales o meserie sau un domeniu de activitate pentru
viitoarea sa carieră profesională şi a optat pentru una sau mai multe din etapele proiectului. Organizatorii
au făcut repartizarea tânărului ţinând cont de opţiunea lui, de materialele trimise şi de prestaţia la interviu.
În final, fiecare tânăr a participat la o singură etapă în cadrul proiectului, pentru ca un număr mai mare de
elevi să beneficieze de acest program.
Obiective:
• Stabilirea importanţei rolului educaţiei şcolare in viitorul profesional al fiecărui tânăr. Elevii
trebuie să înţeleagă modul în care se reflectă studierea unor discipline precum matematica, limba română,
ştiinţele socio-umane, informatica în îndeplinirea atribuţiilor caracteristice meseriei pentru care se
pregătesc.
• Identificarea abilităţilor necesare exercitării unei anumite meserii. Elevii urmăresc si
identifică abilităţile pe care trebuie să le dezvolte pentru a lucra în domeniul ales. Ei evaluează toate
aceste caracteristici şi îşi construiesc un plan de acţiune corelat cu educaţia şi abilităţile pe care trebuie să
şi le însuşească pentru a obţine locul de muncă dorit.
• Observarea modului de lucru în echipă. Elevii sunt informaţi despre rolul, importanţa şi
avantajele muncii în echipă, despre modul în care fiecare membru al echipei contribuie la îndeplinirea cu
succes a atribuţiilor de serviciu.

40
• Înţelegerea relaţiei dintre procesul de învăţare şi succesul la locul de muncă. Coordonatorul
activităţii elevului la locul de muncă îi explică acestuia faptul că, atât educaţia şcolară şi
extraşcolară, cât şi specializarea post-şcolară sunt necesare pentru obţinerea succesului la locul de
muncă. Elevul înţelege că procesul de învăţare şi asimilare de noi informaţii după absolvirea
oricărei forme de învăţământ organizat se va desfăşura în mod continuu şi este necesar dobândirii
succesului în cariera profesională a oricărui individ, indiferent de meseria practicată.
• Dobândirea de cunoştinţe practice şi teoretice caracteristice culturii organizaţionale a
companiilor sau a altor instituţii. Elevii înţeleg regulile de funcţionare ale diferitelor
departamente şi a întregii companii, au oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile de care dispun şi
de care vor avea nevoie în cariera pe care au ales-o.
• Evaluarea posibilităţilor reale de realizare a unei cariere profesionale de succes. Elevii au
posibilitatea să studieze îndeaproape oportunităţile de carieră oferite de profesia aleasă, ceea ce îi va ajuta
să facă alegerea corectă şi în cunoştinţă de cauză a viitoarei lor profesii.

Rolul elevului în proiect.

• Să demonstreze că doreşte diferite opţiuni de carieră, să îşi cunoască şi să îşi dezvolte abilităţile
necesare practicării unui anumit tip de carieră
• Să îşi construiască un plan de continuare a educaţiei şi de dezvoltare a abilităţilor personale.
• Să participe la activităţile premergătoare vizitei la compania la care au fost repartizaţi (orele de
pregătire cu profesorii)
• Să participe la activităţile propuse şi organizate de coordonatorii de proiect din companii
• Să respecte regulamentul de ordine interioară al companiei în care se află.
Fiecare elev participant primeşte manualul „Job Shadow Day” care conţine descrierea proiectului,
instrucţiuni de urmat pe perioada desfăşurării proiectului, fişa companiei căreia urmează să îi fie partener,
descrierea locului de muncă sau a activităţii pe care urmează să o desfăşoare, fişa de evaluare postproiect
precum şi informaţii despre persoana care îi va coordona activitatea pe parcursul zilei de lucru în
companie.
Pe parcursul proiectului au fost desfăşurate activităţi de genul:
• prezentarea companiei prin facilitarea accesului tânărului în diferite departamente ale acesteia
• implicarea activă a elevilor în activitatea companiei
• transpunerea tinerilor în ceea ce ar trebui să fie ”idealul lor profesional în carieră”
• formarea unei imagini cât mai complete asupra atribuţiilor zilnice presupuse de ocuparea unei
anumite poziţii în cadrul companiei.
Parteneri în proiect:
Primăria municipiului Buzău, Banca Transilvania, ING Nederlanden, Unicredit, Allianz Ţiriac, SC
Romet SA, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie Buzău.

41
 Grafic de realizare a activităţilor
4 mai - 7 iunie

Activitatea Săpt/ Organizaţia care

2 3 4 5
1 implementează
Pregătirea activităţii
¾ Identificarea partenerilor.
¾ Stabilirea elevilor ce iau parte la program Şcoala
¾ Distribuirea elevilor (în funcţie de dosarul personal şi
interviu) Parteneri
¾ Contactarea partenerilor media
¾ Realizarea materialelor promoţionale
Desfăşurarea activităţii Job Shadow day
8.30-9.30 : distribuirea elevilor şi preluarea acestora de
parteneri Şcoala
10.00- 16.00: desfăşurarea activităţilor la parteneri Parteneri
16.30-17.00: conferinţa de presă
17.00-19.00: filmul zilei, impresii
Ca „dovezi de realizare” a acestui proiect :
- film care poate fi prezentat şi altor elevi care nu au participat în proiect
- chestionare de opinie completate de către elevii participanţi în proiect şi de către
reprezentanţii companiilor partenere şi „mărturii” ale acestora (anexa 5)
- articole în mass media
- afişe, pliante, fluturaşi realizaţi pentru mediatizarea evenimentului.
- conferinţă de presă organizată la finalul proiectului cu toţi partenerii
III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici
Exemplele de bună practică prezentate mai sus se adaptează unităţilor şcolare „de acelaşi profil din
învăţământul preuniversitar”.Pentru ca proiectul să aibă succes trebuie aleşi parteneri economici dispuşi
să se implice în educaţia tinerilor.Succesul activităţilor presupune:
- o bună proiectare a activităţilor (obiective, scop, acţiuni, rezultate, monitorizare şi
evaluare);
- întocmirea unor planuri de îmbunătăţire pentru optimizarea practicilor sau corectarea
eşecurilor;
- cantitatea şi calitatea produselor şi serviciilor în educaţie depind în egală măsură de
furnizor şi beneficiari direcţi şi indirecţi.
ANEXE:
Anexe la Procedura pentru organizarea activităţii practice a elevilor la locul de muncă:
Anexele 1: Cerere locuri de practică ( solicitare adresată agentului economic pentru primirea în practică
a elevilor şcolii)
Anexa 2: Convenţie de colaborare între şcoală şi agentul economic (stipulează drepturile şi obligaţiile
părţilor)
Anexa 3: Fişa de observare (folosită pentru evaluarea competenţelor dobândite de elevi)
Anexa 4: Chestionar de opinie adresat angajatorilor ( feed-back de la angajatori solicitat în scopul
îmbunătăţirii activităţii)
Anexa la proiectul educaţional - Parteneri pentru o zi - Job Shadow day:
Anexa 5: Feed back de la partenerii din proiect
42
 ANEXA 1

CERERE LOCURI DE PRACTICĂ

CĂTRE_____________________________________

În virtutea relaţiilor de colaborare ce caracterizează activit ăţile noastre, prin prezenta vă rugăm să primiţi
în cadrul unităţilor dumneavoastră să efectueze practica de producţie un număr de ________ elevi profilul
comerţ, meseria ____________________.
Din partea şcolii, de elevii din tabelul de mai jos răspund maiştri instructori
____________________________________________________________________ şi vă rugăm să
delegaţi şi un lucrător din cadrul unităţii dumneavoastră care să aplice măsuri unitare elevilor practicanţi
pe timpul efectuării practicii.
De specialităţile cu profil economic, inclusiv de instruirea practică, din partea conducerii şcolii de ocupă
directorul adjunct, profesor Lungu Marioara.
La unitatea dumneavoastră, în perioada anului 2003/2004, sunt repartizaţi în zilele de practică
_________________________________ următorii elevi:
1. …………………….. 2. …………………….. 3. ……………………..
4. …………………….. 5. …………………….. 6. ……………………..

Delegatul unităţii unde se efectuează practica ______________________________

DIRECTOR, DIRECTOR ADJUNCT,

Prof. Staciu Cornelia Prof. Lungu Marioara

43
 ANEXA 2

COLEGIUL ECONOMIC

CONVENŢIE DE COLABORARE

I PĂRŢILE COLABORATOARE
1. Colegiul Economic, cu sediul în Buzău, strada Tudor Vladimirescu nr. 12-15 reprezentată prin
prof……………………………………….. în calitate de beneficiar de servicii.
2. ………………………………………..(denumirea S.C.) cu sediul în Buzău
str…………………… reprezentată prin …………………………………….. denumită în prezenta
convenţie civilă colaborator prestări servicii
3. ………………………………………; domiciliat în ……………………….. str……………..,
nr………, bloc…………., scara………., apartament……., în calitate de elev practicant.
S-a încheiat prezenta convenţie de colaborare în următoarele condiţii stabilite de comun acord:
II OBIECTUL CONVENŢIEI DE COLABORARE
- activitatea care urmează să fie prestată: activitatea de instruire practică pentru elevii din
SAM
- activitatea de tutoriat şi colaborare cu cadrele didactice coordonatoare şi personalul de
instruire practică
III DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
1. Beneficiarul de servicii se obligă:
- să instruiască elevii asupra modalităţilor de protecţie şi igienă a muncii precum şi de
protecţie civilă;
- să întocmească programul de instruire practică în ceea ce priveşte durata, calendarul,
conţinutul şi activităţile desfăşurate de elevi şi să-l informeze pe agentul economic asupra acestor
acţiuni;
- să urmărească modul de desfăşurare a instruirii practice;
- să evalueze activitatea elevului practicant în orele de instruire practică cu cadrul didactic
coordonator al activităţii de instruire practică, să realizeze legătura permanentă între
unitatea de învăţământ şi agentul economic.
2. Agentul economic colaborează cu unitatea de învăţământ pentru:
- acceptarea elevilor pentru desfăşurarea instruirii practice;
- accesul elevilor sub îndrumarea unui tutore în spaţiile de lucru;
- urmărirea modului de desfăşurare a instruirii practice. 3. Elevul practicant se obligă:
- să respecte normele de protecţie şi igienă a muncii şi de protecţie civilă;
- să se încadreze în programul de instruire întocmit de comun acord intre unitatea de
învăţământ si agentul economic;
- să se încadreze în standardele de conduită morală;
- să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat;
- să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru.
IV DURATA CONVENŢIEI CIVILE
Durata nedeterminată/determinată de la……………… până la……………. timp de ………/ zi.
V ÎNCETAREA CONVENŢIEI DE COLABORARE
Din iniţiativa motivată a uneia din părţi, cu un preaviz de 15 zile lucrătoare.
Litigiile ivite în derularea prezentei convenţii de colaborare se soluţionează pe cale amiabilă.
Prezenta convenţie de colaborare a fost încheiata în 3(trei) exemplare, câte unul pentru fiecare
parte.

Colegiul Economic
DIRECTOR, Colaborator
DIRECTOR,
Elev practicant,
44
ANEXA 3
M6 PRACTICA COMASATA

FISA DE OBSERVARE NR.3

Nume si prenume elev: IONESCU AURA

Nume si prenume evaluator: PĂUN FILOFTEIA

UC12: Servirea băuturilor

C5 Pregateste si serveste cafea expresso
Nr Cerinţe Rezultatul Data
crt. evaluării
1 Organizarea locului de muncă pentru eficientizarea

activităţii de pregătire a cafelei expresso:

- verificarea aparatului (funcţionare, întreţinere, da 8.06

securitate)
- igienizare nu

Obiecte de inventar necesare pregătirii cafelei:

- ceşti, linguriţe, farfurioare da

- vase ermetice pentru păstrarea cafelei şi a calităţii
acesteia. da

2 Recomandarea tipurilor de cafea:

- cafea cu lapte da
- expresso
- capuccino da
- mocca
- cafea neagră da

nu

da
3 Pregătirea cafelei conform cerinţelor:

- măcinarea cafelei la granulaţia cerută da

- dozarea a cafelei conform reţetei
- asigurarea condiţiilor de temperatură şi presiune a da
apei
- asigurarea nivelului cafelei în filtru
45
 - evaluarea vizuală a extractului de cafea da
- pregătirea ingredientelor
da

da

da
4 Prezentarea şi servirea cafelei expresso:

- obiecte de inventar folosite (ceşti, linguriţe, şerveţele) da

- respectarea temperaturii de servire
- asocierea cafelei cu : lapte, frişca, zahăr da

da
5 Efectuarea curăţeniei şi întreţinerea aparatului pentru cafea:

- evacuarea resturilor de materiale din aparat da

- curăţirea componentelor conform instrucţiunilor
- verificarea stării de funcţionare da

nu

ANEXA 4

COLEGIUL ECONOMIC BUZĂU

CHESTIONAR DE OPINIE
1.Consederaţi că este necesară o legătură între agentul economic şi şcoală în ceea ce priveşte formarea
forţei de muncă?
a. în mare măsură
b. în mică măsură
c. nu
2.Unitatea dumneavoastră face parte din Consiliul Local de Dezvoltare?
a. da
b. nu
3. În opinia dumneavoastră, Colegiul Economic reprezintă o unitate de prestigiu pe piaţa şcolară
buzoiană?
a. da
b. nu
4.Câţi absolvenţi din Colegiul Economic lucrează în unitatea dumneavoastră?

5. Pe o scară de la 1 la 10, apreciaţi nivelul de pregătire al absolvenţilor proveniţi din Colegiul

Economic.

6. În vederea îmbunătăţirii relaţiilor de colaborare între şcoală şi agent economic, propuneţi trei acţiuni
pe care le-aţi iniţia.

46
 ANEXA 5
FEED BACK DE LA ANGAJATORII PARTENERI ÎN PROIECT

Mărturii ale partenerilor:

„Am fost onoraţi să fim participanţi la Programul Job Shadow Day, pentru că organizaţia noastră,
implicată în proiecte multiple cu vocaţie socială, sprijină orice iniţiativă care vizează dezvoltarea
individuală. Cu deosebire am fost încântaţi să sprijinim acest proiect cu cât politica noastră de resurse
umane vizează în bună mă sură atragerea proaspeţilor absolvenţi, fiind conştienţi că astfel de programe
fac posibilă o mai rapidă orientare profesională şi integrare a tinerilor. Organizarea şi desfăşurarea
activit ăţilor au fost deosebite şi sperăm că in primul rând cei care au beneficiat au fost tinerii, viitorii
noştri angajaţi sau colaboratori.
Închei adresând felicitări organizatorilor şi exprimându-mi satisfacţia pentru succesul Programului.

Cu deosebită consideraţie,
Sorin Geambasu

"JOB SHADOW DAY" este un proiect lăudabil pentru organizatori, pentru implicarea şi aportul
substanţial în educaţia tinerilor şi direcţionarea lor pentru primii paşi în viitoarea lor carieră.
Este o experienţă interesantă şi de bun augur atât pentru noi, ING Asigurări de Viaţă, Agenţia Buzău
cât, sperăm, şi pentru elevul cu care am petrecut această zi.
Conceptul de "asigurare de viaţă" cât şi cel de consultant financiar de asigurare de viaţă poate c ăpăta
altă conotaţ ie, aceea de responsabilizare a oamenilor şi de grijă pentru oameni, iar proiecte de acest
gen sprijină aceasta, aduc informaţie şi educă tinerii în domeniul asigurărilor de viaţă cât şi în celelalte
domenii.
Mulţumim pentru ce faceţi şi vă aşteptăm cu alte propuneri!

Agency Manager,
Adriana Fotache

47
 COLEGIUL TEHNIC
« MIRCEA CRISTEA » BRAŞOV

Str. Turnului, nr.3

Telefon/fax: 0268/423108

AUTORI:
prof. Dorel Agache
prof . Melania Filip

48
I. Descrierea contextului

Colegiul Tehnic “Mircea Cristea” are o îndelungată tradiţie ca unitate şcolară cuprinsă în reţeaua
învăţământului de stat având ca obiect principal de activitate instruirea elevilor , a adulţilor prin şcolile
profesionale , şcoli de maiştri , prin cursuri postliceale şi în prezent prin şcoala de arte şi meserii.
Oferta de şcolarizare cuprinde mai multe domenii de pregătire profesională, predominante fiind
domeniile MECANIC şi ELECTRIC :
• Domeniul MECANIC - este constant din 1927. Şcoala a fost furnizor de formare profesională
pentru întreprinderi de tradiţie din zonă: IAR Braşov, SC ”Tractorul UTB” Braşov, Fabrica de Avioane
Ghimbav, întreprinderea Mecanică Codlea, iar după 1990 pentru majoritatea întreprinderilor mari, mici
şi mijlocii: Tractorul UTB, Parcul industrial „Roman” Braşov, societăţile comerciale desprinse din SC
„Tractorul UTB”, INA SCHAEFFLER, SCUDIVER SA, FIPA SA, MARUB SA, etc.
• Domeniul ELECTRONICĂ şi AUTOMATIZĂRI
• Domeniul ELECTROTEHNICĂ
• Domeniu TELECOMUNICAŢII. Este mai nou şi s-a impus datorită parteneriatului avut cu
ROMTELECOM şi TVS HOLDING şi RDS.
Domeniul MECANIC deţine o poziţie prioritară în dezvoltarea economică a regiunii 7 Centru,
conform strategiei PRAI şi PLAI în perspectiva 2013.
În Regiunea 7 Centru ponderea întreprinderilor cu capital de stat este în scădere, dar intr-o evidenta
creştere se află întreprinderile cu capital privat, întreprinderile mici şi mijlocii. Se constată o creştere
evidentă a solicitărilor de angajare din sfera serviciilor pentru calificările din domeniul mecanic.
Şcoala a fost înfiinţată în 1927 ca Şcoală Profesională Mecanică pe lângă Fabrica de avioane
IAR Braşov. Prima promoţie a absolvit în 1931.De-a lungul timpului,şcoala a avut mai multe
denumiri:
¾ 1952 - 1966 - ,,Şcoala profesională metalurgică nr. 1 Ernest Thalmann
¾ 1966 – 1981 - Şcoala profesionala „Tractorul” Braşov
¾ 1981- 1990 – Liceul Industrial Nr. 7 (prin unificarea Şcolii profesionale „Tractorul” cu
Grupul Industrial „Metrom”)
¾ 1990 – 1998 – Grup Şcolar Industrial „Tractorul II”
¾ 1998 – 2001 – Grup Şcolar Industrial ”Tractorul”
¾ 2001 – Colegiul Tehnic „Mircea Cristea”
Şcoala este Centru de resurse în cadrul Proiectului Phare TVET 2001-2003.
În cadrul procesului de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională a fost
constituită comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii având atribuţii legate de:

49
 Principalele repere ale experienţei acumulate în asigurarea internă a calităţii la COLEGIUL
TEHNIC ”MIRCEA CRISTEA” sunt:
• Centru de resurse în Proiectul Phare TVET 01.08.03. această calitate a generat numeroase
beneficii pentru şcoală:
o dotarea şcolii cu calculatoare conectate la Internet, retroproiectoare, televizoare,
video, maşini unelte, truse de desen tehnic, instrumente şi aparate de măsura şi control necesare
desfăşurării orelor la disciplinele prevăzute în noul plan de învăţământ;
o participarea unor cadre didactice din şcoală la elaborarea de curriculum, ghiduri
şi portofolii didactice pentru învăţământul profesional şi tehnic;
o mărirea ciclului de pregătire la instruirea practică a elevilor SAM comparativ cu
scăderea ciclului de teorie;
o posibilitatea desfăşurării orelor moderne atât la partea teoretică cât şi la instruire
practică prin utilizarea materialelor didactice auxiliare elaborate în cadrul proiectului Phare TVET;
o flexibilitatea pregătirii pe module de bază şi opţionale în anul de specializare în
meserie;
o o nouă metodologie pentru examenele de certificare a competenţelor profesionale.
• Furnizor autorizat pentru formare profesională continuă
• Centru suport pentru educaţie la distanţă în cadrul Proiectului Phare TVET 2004-2006
50
• Forme de şcolarizare variate: primar , gimnazial , liceal , SAM
• Elevi şcolarizaţi în anul şcolar 2005/2006 – 1380
• Cadre didactice : 86 (profesori , maiştri instructori , învăţători)
• Baza materiala: 8 corpuri de clădire cu potenţial de şcolarizare de până la 3000 elevi (săli de
clasă, laboratoare, ateliere, cămin şcolar), unele reabilitate in fondurile Proiectului Phare TVET
01.08.03
• Echipamente IT : 90 calculatoare conectate la Internet, videoproiector.
• Echipamente didactice pentru pregătirea profesională de bază şi specializată
• Reţea şcolară de interasistenţă pe problematica reformei TVET

II. Prezentarea cazului de bună practică

Unul dintre capitolele importante ale tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană este
formarea profesională continuă. Învăţarea pe parcursul întregii vieţi a devenit o necesitate în Europa
caracterizată de schimbări sociale, tehnologice şi economice rapide. În vederea alinierii României la
sistemul european de formare profesională, a fost aprobată, prin Hotărârea de Guvern nr. 875/2005,
Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă pentru perioada 2005-2010.
Formarea profesională continuă este importantă pentru susţinerea transformării forţei de muncă,
facilitând creşterea productivităţii muncii sau mobilitatea între diferite sectoare de activitate.
Anual, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă elaborează Planul naţional de
formare profesională. Pentru anul 2006, planul vizează următoarele obiective:
ƒ Facilitarea integrării sociale a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în concordanţă cu
aptitudinile, aspiraţiile lor profesionale şi nevoile pieţei muncii;
ƒ Pregătirea capitalului uman astfel încât să facă faţă cererii de pe piaţa forţei de muncă;
ƒ Schimbarea calificării pentru a corespunde cerinţelor impuse de restructurarea economică, de
mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă;
ƒ Facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor ţintă defavorizate cum ar fi: tinerii, şomerii de
lungă durată, femeile, romii, persoanele post instituţionalizate, persoane eliberate din detenţie, deţinuţi
sau persoanele care au întrerupt pentru o perioadă de timp activitatea pentru creşterea copiilor, pentru
incapacitate temporară de muncă sau pentru satisfacerea stagiului militar, persoane care îşi desfăşoară
activitatea în mediul rural.
Pornind de la importanţa formării profesionale continue, la nivel naţional, regional şi local,
şcoala a înţeles importanţa autorizării ca furnizor de formare profesională pentru a răspunde cererii
privind învăţarea de-a lungul vieţii. În acest sens şi-a elaborat un plan de acţiune privind formarea
profesională continuă cuprinzând următoarele activităţi:
¾ Informarea în legătură cu evoluţia pieţei muncii în judeţul Braşov
¾ Studiu de piaţă privind necesarul formării adulţilor la nivelul judeţului Braşov pentru
51
identificarea calificărilor/specializărilor pentru care există dezechilibru pe piaţa muncii (cererea este
mai mare decât oferta)
¾ Întocmirea documentaţiei în vederea autorizării ca furnizor de formare profesională
continuă
¾ Autorizarea Colegiului Tehnic „Mircea Cristea” ca furnizor de formare profesională
continuă pentru 3 calificări şi o specializare:
Nr. Denumirea programului de Tipul programului (calificare
crt. formare autorizat de / iniţiere, perfecţionare /
CNFPA specializare etc.)
Operator la maşini unelte
1 specializare semiautomate şi automate

2 Strungar calificare

3 Frezor rabotor mortezor calificare

4 Rectificator calificare
Seria şi Data
numărul autorizării
autorizaţiei
Seria BV
24.03.2005
nr 000099
Seria BV
14.10.2004
nr 000060
Seria BV
14.10.2004
nr 000061
Seria BV
14.10.2004
nr 000062
¾ Promovarea serviciilor de formare profesională continuă oferite de şcoală
¾ Derularea de programe de formare profesională continuă. Până în prezent au fost derulate 12
programe:
Tipul
programului
Nr. de
Nr. Denumirea programului de (calificare / Perioada de
participanţi Observaţii
crt. formare iniţiere, desfăşurare
înscrişi
perfecţionare /
specializare etc.)
Martie- Şcoala a
1. Operator la maşini unelte specializare
iunie 2005
Iulie-oct. 37
20 eliberat
„Certificat de
semiautomate şi automate
2005 Mai- specializare”
2. Strungar calificare
august
2005 Mai-
19 Şcoala a
eliberat
3. Rectificator calificare
august
2005
18 „Certificat de
calificare”
4. „Iniţiere în operarea pe maşini Beneficiar INA
7 – 17 06.
2004
11 Şcoala a
cu comanda numerica” eliberat
5. „Iniţiere în operarea pe maşini cu Schaeffler
Durata curs 25
26.07 - 05
08 2004
24
comanda numerica” „Certificat de
6. „Iniţiere în operarea pe maşini cu ore 5 – 18. 10
2004 18 participare”
comanda numerica” avizat şi de
7. „Iniţiere în operarea pe maşini cu 17 - 27.01
2005 17 Managerul de
comanda numerica”
Beneficiar INA resurse umane –agent
„Principii fundamentale de economic
Schaeffler 07 – 25. 02 13
8. programare a maşinilor unelte
Durata curs 30 2005
cu comanda numerica”
ore Beneficiar
9. „Iniţiere pentru maşinile-unelte INA Schaeffler
Durata curs 15
21 – 25. 11
2005
19
cu comanda numerica”
10. „Iniţiere pentru maşinile-unelte 28.11 – 22

52
 cu comanda numerica” ore 02.12.2005
„Iniţiere pentru maşinile-unelte 05 – 09 12
11. 22
cu comanda numerica” 2005
„Iniţiere pentru maşinile-unelte 12 16. 12
12. 21
cu comanda numerica” 2005
¾ Aplicarea de chestionare pentru măsurarea nivelului de satisfacţie al participanţilor la
programele de formare profesională continuă (Anexa 1) .

III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Exemplul de bună practică prezentat mai sus se adaptează şcolilor din învăţământul profesional şi
tehnic, care se pot autoriza ca furnizori de formare profesională continuă. Beneficiile autorizării şi
desfăşurării de programe de formare profesională continuă sunt:
¾ diversificarea ofertei de servicii educaţionale
¾ obţinerea de venituri extrabugetare
¾ dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici
¾ valorificarea conceptului de reţea şcolară de interasistenţă în activitatea de formare
profesională continuă prin utilizarea în comun a resurselor umane şi materiale ale şcolilor din reţea .
Succesul activităţii ca furnizor de formare profesională continuă presupune:
¾ înţelegerea necesităţii învăţării de-a lungul vieţii
¾ o bună cunoaştere a mediului economic şi social în care şcoala îşi desfăşoară activitatea
¾ existenţa formatorilor şi a bazei materiale necesare pentru derularea programelor de
formare.
Riscuri şi măsuri preventive în preluarea „bunei practici”:
¾ plan operaţional coerent privind formarea adulţilor
¾ monitorizarea aplicării planului
¾ măsuri de îmbunătăţire
¾ parteneriate eficiente cu agenţii economici.
53
 Anexa 1.

CHESTIONAR PENTRU PARTICIPANŢII LA PROGRAMELE DE FORMARE

PROFESIONALĂ CONTINUĂ
1 Sunteţi mulţumiţi de programul de formare profesională continuă pe care îl urmaţi?
2 Ce vă place la şcoală?
a)Dotarea laboratoarelor cabinetelor atelierelor
b) Atmosfera de studiu în cadrul cursului
c) Modul de desfăşurare a activităţilor de predare, învăţare, evaluare
d) Relaţia formator - cursant
3 Alegeţi metoda de predare, învăţare, evaluare cea mai potrivită:
1 Expunerea - demonstraţia
2 Învăţarea prin descoperire
3 Jocul de rol
4 Lucrul în grup
4 Alegeţi metoda de evaluare care să vă pună cel mai bine în valoare: 1 Test grilă
2 Chestionare orală
3 Referat
4 Proiect

54
 COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
„DUMITRU MOŢOC” – BUCUREŞTI

Str. Spătaru Preda nr. 16, sector 5

Tel. 021 /423 20 44
Fax 021 /423 20 44
e-mail: [email protected]
www.dumitru.motoc.go.ro

AUTORI:
Prof. Florinela Ionescu
Prof. Drăghici Liliana

55
 I. Descrierea contextului

Prima şcoală autonomă de industrie alimentară şi

cea mai mare din ţară, unică şi acum în Bucureşti ca
profil, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
„Dumitru Moţoc” a cunoscut, în timp şi spaţiu, o evoluţie
sinuoasă, dar benefică. Documentele din arhivă vorbesc:
1947 – existenţa unor clase de industrie alimentară
1948 – se înfiinţează Şcoala Medie Tehnică de Industrie Alimentară Bucureşti.
1952 – 1955 – se continuă activitatea sub numele de Centrul Şcolar pentru Industrie
Alimentară Filimon Sârbu - Bucureşti, cu sediul în Str. Spătaru Preda nr. 16
1966 – se înfiinţează Liceul Industrial de Industrie Alimentară (L.I.I.A.), cu durata de
şcolarizare 5 ani,
1990 – în cadrul liceului se înfiinţează Şcoala Complementară de 2 ani
1991 – prin Ordinul Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei nr. 6440/ 1991 se transformă în Grup
Şcolar de Industrie Alimentară Bucureşti care a funcţionat cu următoarele niveluri de învăţământ:
liceu zi şi seral, şcoală profesională, şcoală complementară, şcoală de maiştri şi şcoală postliceală.
2000 – Prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4565/19.09.2000, s-a aprobat
funcţionarea sub denumirea de Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Motoc”
Răspunzând o lungă bucată de timp comenzii sociale, formând specialişti necesari unităţilor de
industrie alimentară din ţară, s-a acumulat un tezaur de tradiţie, experienţă şi realizări în domeniul
didactic. Analizele realizate la nivelul regiunii Sud Muntenia, în centrul căreia este situat Municipiul
Bucureşti, evidenţiază că domeniul industrie alimentară este bine reprezentat în activitatea economică,
prin existenţa unui număr mare de întreprinderi de profil, iar pe piaţa muncii se manifestă cerere de
forţă de muncă calificată în meserii specifice domeniului. PRAI Sud Muntenia recomandă, în
perspectiva 2013, menţinerea constantă a ofertei de şcolarizare pentru acest domeniu. Fiind singura
şcoală de profil din Municipiul Bucureşti, atrage populaţie şcolară şi din zonele învecinate, încercând
să satisfacă nevoia de calificare pentru domeniul industrie alimentară.
În prezent, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moţoc pregăteşte forţa de
muncă prin:

56
 Învăţământ universitar Învăţământ postliceal Nivel 3+

Bacalaureat
Nivel 3

Nivel 3 Ciclul superior al liceului

tehnologic R
Clasele a XIIa- a XIIIa U
Ciclul superior al liceului Filieră: tehnologică T
R tehnologic Profil: resurse naturale şi protecţia
mediului electromencanic A
U Clasele a XIa- a XIIa
T Filieră: tehnologică P
Nivel 2 Anul de completare
A Profil: resurse naturale şi protecţia R
Clasa a XI a
mediului Domeniul: industrie alimentară O
D Domeniul: electromecanic G
I R
Şcoala de arte şi meserii
Nivel 1 E
R Clasele a IXa- a Xa
S
E Ciclul inferior al liceului Domeniul: industrie alimentară I
C tehnologic Domeniul: electromecanic V
T Clasele a IXa- aXa
Ă
Ă Filieră: tehnologică
Profil: resurse naturale şi protecţia
mediului

Punctele noastre tari sunt:

Calitatea resursei umane:
o Cadre didactice – 124 din care:
• Profesori cultură generală 53
• Profesori discipline tehnice / de specialitate 46
• Maiştri instructori 25
o Cadre didactice cu examen de definitivat - 30 o Cadre didactice cu gradul
didactic al II-lea - 17 o Cadre didactice cu gradul didactic I - 51
o Cadre didactice cu doctorat – 3 o Doctorand - 4
o Profesori metodişti 6 din care:
• De cultură generală - 1
• De specialitate - 5
o formatori naţionali şi locali - 11
o membri ai Comisiei Naţionale de elaborare de SPP curriculum
o membri ai Comisie Naţionale de Evaluare şi Examinare 57
 o autori de curriculum şi SPP-uri - 22
o autori de manuale, materiale auxiliare - 8
Bază materială modernă
o săli de clasă
o 19 cabinete şi laboratoare şcolare
o 9 ateliere instruire practică
o sală sport, teren sport, bibliotecă, sală şedinţe, cămin, cantină
Experienţă în derularea programelor naţionale şi internaţionale;
o 2000 - Programul Socrates acţiunea Comenius Emile Gryzon Institute - Belgia
o 2000 - Programul Socrates acţiunea Comenius – Andre Siegfried Vocational High
School Strasbourg - Franţa
o 2000 - Prioectul “COUNSELLING AS A TOOL IN A TRANSITION PHASE” (CTT)
Colegiul Tehnic Holstebro Danemarca
o 2005 – Programul Socrates acţiunea Comenius: Tradiţii culinare româno-franco-
belgiană, parteneri: Lycée Professionnel “Jean Chapal”, Amboise, Franţa, L‘institut de la Providence,
Herve, Belgia, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”
o 2006 – Programul Leonardo da Vinci Parteneri : Maison familiale rurale, Puyloubier,
Franţa, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moţoc, Bucureşti, Metro Romania,
departamentul Metro Educational (1 06 2006 - 30 09 2007)
o 2006 – „METRO Education” de pregătire profesională şi tehnică, adresat şcolilor
profesionale, parteneri: METRO Group, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentară, Colegiul Economic Viilor, Grup Şcolar Harnaj
o Fundaţia Tineri pentru Tineri –programul “Educaţia pentru viaţa de familie”.
o JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA – participăm sub egida acestei organizaţii la
programele “SĂ FI LIDER” şi „ETICA ÎN AFACERI”
o Asociaţia de Promovare a Justiţiei pentru Minori „Jean Valjean” – programe de
prevenire a delincvenţei juvenile şi a traficului de persoane;
o „Salvaţi Copiii” – programul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor
o AIESEC – România – programul “EU – citizenship”
o Fundaţia ecologică „GREEN”- programe de educaţie ecologică
o Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie – programul “Eco-Şcoala”
Parteneriate
o Cu părinţii
Parteneriatul cu părinţii s-a realizat prin:
• Lectoratele cu părinţii, unde au fost abordate teme legate de reforma în învăţământ,
delicvenţa juvenilă şi consumul de droguri
58
• Întreţinerea şi dezvoltarea bazei materiale
• Recompensarea elevilor cu rezultate deosebite la concursuri şi olimpiade şcolare
• Serbări şcolare
o Cu agenţii economici
Parteneriatul cu agenţii economici a abordat următoarele direcţii:
• Practica elevilor
• Dezvoltarea bazei materiale prin sponsorizări cu aparate şi substanţe pentru laboratoarele
tehnologice
• Inserţia absolvenţilor
• Sponsorizări cu prilejul diferitelor acţiuni ale şcolii
• Formarea continuă a adulţilor o Cu AMOFM
• Participarea reprezentanţilor agenţiei la orele de Orientare şcolară şi profesională ale
claselor terminale
• Participarea elevilor noştri la acţiuni de orientare profesională (căutarea şi ocuparea unui
loc de muncă)
• Program de cunoaştere a legislaţiei muncii pentru elevii claselor terminale o Cu instituţii
de învăţământ superior şi cercetare
• Participare la Sesiunile de comunicări ştiinţifice ale Academiei Române (profesori şi elevi)
• Colaborare cu instituţiile de învăţământ superior (Universitatea Politehnică Bucureşti,
Academia Militară, Universitatea Dunărea de Jos – Galaţi, Universitatea Româno-Americană,
SNSPA). Aceste colaborări se realizează prin:
• Participarea cadrelor didactice la conferinţe ştiinţifice şi simpozioane
• Consultanţă pe probleme profesionale şi metodice pentru cadrele de specialitate.
• Pregătire pentru examenul de admitere în învăţământul superior
• Cazare studenţi în căminele şcolii
o Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare
• colaborare în vederea elaborării propunerilor de subiecte pentru examenul de Bacalaureat la
discipline tehnice, pentru examenul de absolvire a şcolii profesionale şi examenului naţional de
ocupare a catedrelor vacante – ingineri şi maiştri instructori;
• organizarea întâlnirii grupurilor de lucru de evaluare pentru discipline tehnice şi participarea la
aceste grupuri prin specialişti ai şcolii;
• organizarea grupului de lucru pentru elaborarea subiectelor etapei judeţene ai Olimpiadei la
discipline tehnice;

59
• organizarea şi participarea specialiştilor şcolii la seminarul „Evaluarea în învăţământ-formarea
evaluatorilor” (noiembrie 2001)
o Casa Corpului Didactic
• Filială CCD sector 5
• Expo-market educaţional – prezentare de materiale de învăţare
• Concurs dedicat anului internaţional al fizicii
Sperăm că, prin promovarea noului în formarea specialiştilor într-un domeniu aflat în continuă
optimizare, acela al producerii de alimente şi ţinând seama de tradiţia şi realizările şcolii, instituţia
noastră îşi va păstra locul prestigios meritat în învăţământul bucureştean şi că are acum ceea ce numim
istorie...
O istorie care înseamnă greutatea şi efortul începutului, dar mai ales bucuria cunoaşterii şi
formării personalităţii elevilor noştri, emoţia oamenilor de la catedră şi mândria cu care urmăresc
evoluţia şi realizările celor ce au ieşit de pe băncile şcolii.
O istorie care înseamnă statutul de şcoală pilot în programul de reformă a învăţământului
vocaţional şi tehnic românesc, PHARE VET RO - 9405, care ne-a situat în fruntea eforturilor de
promovare a noului, a reformei, a optimizării.
O istorie care înseamnă stabilitate, calitate a procesului de formare a adolescenţilor, încununată
de atribuirea denumirii de Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moţoc.
În sfârşit, o istorie care înseamnă statutul de şcoală Centru de resurse în programul de reformă
a Învăţământului Profesional şi Tehnic PHARE TVET RO 0108.01.0103.

II. Prezentarea cazului de bună practică

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din perspectiva asigurării calităţii
În calitate de centru de resurse în cadrul programului PHARE TVET RO 01.08.01 şi Phare TVET
RO 01.08.03, pentru asigurarea internă a calităţii s-au realizat o serie de activităţi:
• Instruirea directorilor unităţii de învăţământ în domeniul calităţii
• Informarea membrilor Consiliului de Administraţie al unităţii şcolare
• Informarea Consiliului Profesoral
• Implicarea şefilor de catedră în proiect
• Implicarea Consiliului elevilor în activitate
• Înfiinţarea Centrului de documentare în domeniul calităţii în învăţământ la bibliotecă şi a
punctelor de informare şi documentare la Cabinetul metodic şi cancelarie
• Alocarea de responsabilităţi şi stabilirea domeniilor de acţiune pentru membrii Comisie de
asigurare a calităţii şi ai Comitetului pentru asigurarea calităţii; elaborarea Fişelor postului
• Elaborarea Regulamentului de funcţionare a Comitetului pentru asigurarea calităţii
• Începerea elaborării Manualului calităţii
60
 Din perspectiva asigurării calităţii, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice poate fi privită
sub două aspecte:
Unul calitativ – care vizează gradul de participare la inovaţia didactică a cadrelor
didactice;
Inovaţia didactică se face de cele mai multe ori în mod aleatoriu, rezultatele fiind preluate
uneori la nivelul şcolii, dar cele mai multe rămânând necunoscute.
Cele mai multe preocupări pentru inovaţia didactică sunt stimulate de dorinţa de perfecţionare a
cadrelor didactice prin obţinerea gradelor didactice, mai ales a gradului I, care presupune elaborarea
unei lucrări metodico-ştiinţifice. Aceste lucrări pot dezvălui lucruri noi, care pot aduce îmbunătăţiri
mai ales la nivelul activităţii comisiilor metodice de la nivelul şcolii.
Dar inovaţia didactică poate avea la bază şi priorităţi stabilite de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării sau conducerea unităţii de învăţământ.
La nivelul Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară D. Moţoc, acest lucru s-a materializat prin
participarea cadrelor didactice, în cadrul programului de reformă, la realizarea de:
• Auxiliare curriculare – 8 cadre didactice
• Manuale - 6 cadre didactice
• Curriculum – 14 cadre didactice
• Standarde de Pregătire Profesională – 4 cadre didactice
• CDŞ şi CDL – 34 cadre didactice
Altul cantitativ – care vizează investiţia în formarea continuă, în dezvoltarea carierei.
Dezvoltarea carierei cadrelor didactice este o problemă căreia trebuie să-i facă faţă fiecare
unitate şcolară. Având cadre didactice bine pregătite, şcoala va furniza servicii de calitate mai înaltă.
Din acest punct de vedere, considerăm că principala schimbare ce se impune în privinţa
modului de organizare a formării continue este deplasarea centrului de greutate la nivelul şcolii.
Programele de formare trebuie focalizate pe şcoală, dar nu bazate exclusiv pe şcoală. Aceasta nu
exclude existenţa unor modalităţi de perfecţionare mai mult sau mai puţin centralizate. Adoptând o
abordare sistematică a dezvoltării profesionale, şcoala a avut următoarele beneficii:
• Creşterea gradului de performanţă profesională;
• Creşterea calităţii serviciilor;
• Creşterea gradului de motivaţie.
Abordarea sistemică a dezvoltării profesionale presupune stabilirea necesităţilor de formare
prin anumite proceduri. Pentru a putea răspunde la cât mai multe solicitări de formare din partea
cadrelor didactice, dar care să răspundă în acelaşi timp şi necesităţilor şcolii, au fost prezentate oferte
de interes general, dar şi oferte punctuale. Pe baza acestor oferte, cadrele didactice au solicitat
înscrierea la un curs sau altul. Astfel au fost organizate cursuri:
• oferite de şcoală :
61
 o „Învăţarea centrată pe elev” – 50 cadre didactice
o „Elaborare materiale de învăţare” – 47 cadre didactice
o „Asigurarea calităţii în educaţie” – 60 cadre didactice
Au fost folosiţi formatorii naţionali din şcoală, dar şi profesorii care au fost formaţi prin
programul PHARE TVET. Ei au devenit adevăraţi campioni ai schimbării. Toate aceste cursuri, deşi
nu au fost în oferta CCD, s-au finalizat cu adeverinţe tip CCD.
• oferite de CCD:
o cursuri de mentorat – 4 cadre didactice
o „Şcoala diriginţilor” – 25 cadre didactice
o „Integrare europeană şi proiecte internaţionale” – 35 cadre didactice
o „Consiliere şi orientare vocaţională” – 5 cadre didactice
o „Competenţe de comunicare în limba engleză – 20 cadre didactice
o „Informatică prin sistemul IDD” – 15 cadre didactice
o „Iniţiere în tehnologia informaţiei şi comunicării” – 25 cadre didactice
• oferite de CREDIS: „Tehnologia informaţiei şi comunicării” – 20 cadre didactice

• Fundaţia Tineri pentru tineri:

o „Tineri în pragul vieţii”, - 20 cadre didactice
o „Educaţie pentru viaţa de familie” – 5 cadre didactice
• Fundaţia P.S.I.”Fac ce vreau, dar ştiu ce fac”- 3 cadre didactice
Pentru identificarea nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice s-au folosit următoarele
instrumente:
• Chestionare care au vizat identificarea nevoilor de formare continuă a personalului didactic la
nivelul unităţii şcolare şi la nivel personal.
• Fişe de autoevaluare pentru a obţine o imagine proprie asupra nivelului de îndeplinire a
standardului
Exemplu de prelucrare a itemilor care vizează identificarea nevoilor de formare continuă a
personalului didactic la nivelul unităţii şcolare şi la nivel personal.
1) Viziunea cadrelor didactice asupra formării continue:

30,88%

un drept

o îndatorire

69,12%

¾ 69,12 % dintre cadrele didactice chestionate consideră formarea continuă ca un drept

¾ 30,88 % dintre cadrele didactice chestionate consideră formarea continuă ca o îndatorire.
Concluzie: formarea profesională este considerată preponderent ca un drept.
2) În opinia subiecţilor, instituţiile privite ca fiind responsabile de această activitate sunt:

62
 Universităţi
23,54%
25,00%
CCD
20,57%
18,69%
20,00% 16,22% Şcoala
13,58%
15,00%
ISMB
7,38%
10,00%
CNFP
5,00%
Instituţiile care oferă cursuri prin învăţământ la
0,00%
1 distanţă

3) Subiecţii incluşi în cercetare văd, ca factor principal de decizie în selectarea cadrelor

didactice pentru programele de formare, următoarele instituţii sau persoane:

20%
1 10,19%
8,12%

0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00

directorul unităţii şcolare inspectorul şcolar cu perfecţionarea

şeful comisie metodice inspectorul şcolar de specialitate

cadrul didactic însuşi

Concluzie: responsabilitatea privind procesul de selectare a cadrelor didactice pentru programele

de formare revine aproape în aceeaşi măsură directorului unităţii şi cadrului didactic însuşi.
4) Domeniile care ar trebui abordate într-o mai mare măsură în cadrul programelor de
formarea continuă:
3,07%
14,89%
20,75%

29,43%
23,18%
proiectarea didactică
curriculum
metode şi mijloace de învăţământ
principii şi tehnici de evaluare
organizarea şi conducerea colectivelor de elevi
 cerinţe educaţionale speciale (pentru elevi cu nevoi speciale)

Concluzie: procentul de numai 3.07 % atribuit aspectului cerinţe educaţionale speciale, se poate
explica prin faptul că programele de formare continuă a cadrelor didactice au abordat problematica

63
educaţiei incluzive într-o măsură mică.

5) Eficienţa formelor de perfecţionare la nivelul şcolii este evaluată de cei chestionaţi în modul
următor:
Eficienţa formării la nivelul şcolii

41,03%
37,12%
45,00%
40,00%
35,00%
30,00% 18,50%
25,00%

20,00%
15,00%
10,00%

5,00%

0,00%
Cursuri de Dezbateri la Lecţii Prezenta
formare iniţiate nivelul demonstrative referat
de şcoală comisiilor Consi
metodice Profeso

Concluzie: majoritatea celor chestionaţi preferă formarea profesională continuă sub forma
cursurilor iniţiate de şcoală.
III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici
Creşterea mobilităţii profesionale a personalului didactic din învăţământul TVET şi nevoia de noi
competenţe şi abilităţi, datorată progresului tehnologic, determină necesitatea formării continue a
personalului didactic al şcolii. Schimbările produse de reforma în educaţie, pe de o parte, şi de
reformele din mediul economic şi social, pe de altă parte, necesită un efort susţinut de adaptare a
personalului didactic şi nedidactic la cerinţele în schimbare ale fiecărui loc de muncă. Identificarea
nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice trebuie şi poate fi realizată în toate unităţile de
învăţământ preuniversitar, ca o condiţie importantă pentru furnizarea de servicii educaţionale de
calitate. Pentru a putea realiza acest obiectiv trebuie îndeplinite câteva condiţii:
¾ Elaborarea la nivelul şcolii a unei strategii de dezvoltare a resurselor umane
¾ Producerea de schimbări în mentalitatea cadrelor didactice referitoare la necesitatea
învăţării de-a lungul vieţii
¾ Identificarea nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice
¾ Asigurarea accesului cadrelor didactice ale şcolii la informaţia privind programele de
formare continuă şi facilitarea participării la aceste programe
¾ Realizarea de programe proprii de formare continuă a personalului şcolii în funcţie de
nevoile identificate
¾ Dezvoltarea de parteneriate cu CCD, universităţi şi alţi furnizori autorizaţi de formare
64
continuă a cadrelor didactice
¾ Elaborarea de proiecte privind dezvoltarea capitalului uman pentru obţinerea de finanţări
din fonduri europene.
Riscuri în preluarea exemplului de bună practică:
¾ Rezistenţa la schimbare a cadrelor didactice
¾ Capacitatea redusă a şcolilor de a anticipa nevoile de formare continuă a cadrelor didactice
¾ Accesul limitat al cadrelor didactice la formarea continuă determinat de costurile ridicate
ale programelor de formare / veniturile reduse ale cadrelor didactice

În concluzie, considerăm că principala schimbare ce se impune în privinţa modului de organizare a

formării continue a cadrelor didactice este deplasarea centrului de greutate al acestei activităţi la nivelul
şcolii. Formarea continuă ar trebui transformată într-o componentă instituţională a şcolilor.

65
 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL
ELECTROPUTERE CRAIOVA

Str. Electroputere, nr.21 , cod poştal 200 568

Craiova, jud. Dolj, ROMÂNIA
telefon: +40 251/ 461 444
fax: +40 251/ 461 444 e-
mail: [email protected]

AUTORI:
Prof. Mirela NIŢIPIR
Prof. Ileana MĂJINESCU
Prof. Mirela ION

66
I . Descrierea contextului
Grupul Şcolar Industrial „Electroputere” Craiova oferă instruire în domeniile: electronică şi
automatizări; electrotehnică şi mecanică, domeniul prioritar fiind electronică şi automatizări.
Domeniul electronică şi automatizări este identificat ca fiind un domeniu în dezvoltare pentru
care se prognozează o creştere a nevoii de calificare în perspectiva 2013 (conform PRAI Sud Vest
Oltenia).
Numărul total de elevi în anul şcolar 2005-2006 a fost de 832 elevi din care 574 liceu (tehnician
tehnică de calcul, tehnician electrotehnist, tehnician telecomunicaţii, tehnician electromecanic,
tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii), 168 SAM (clasa a IX-a şi a X-a, domeniile electronică şi
automatizări, electric, electromecanic, mecanic) şi 90 (anul de completare).
INSERŢIA SOCIO-PROFESIONALĂ A ABSOLVENŢILOR

250

200

150
2003

100 2004-2

50

0
număr continuă
încadraţi şomeri alte situaţii
absolvenţi studiile

2003-2004 208 47 128 20 13

2004-2005 207 75 107 21 14

SCURT ISTORIC:
Grupul Şcolar Industrial „Electroputere” Craiova a fost înfiinţat în anul 1949, odată cu
întreprinderea „Electroputere”.
¾ 1962-1963- se înfiinţează în cadrul Grupului Şcolar „Electroputere”, Şcoala Tehnică de
Maiştri.
¾ 1968-1969- se înfiinţează Şcoala postliceală de zi şi seral
¾ 1974-1975- se înfiinţează Liceul Industrial „Electroputere”
¾ 1976-1977- Numărul elevilor şcolarizaţi depăşea cifra de 3000.
¾ 1996- Şcoala devine unitate reprezentativă, iar în cadrul programului de reformă a
învăţământului profesional şi tehnic PHARE VET RO 9405, şcoală de demonstraţie.
¾ 2003- Şcoala a fost selectată în cadrul programului PHARE TVET ca centru de resurse,
formând personalul didactic din zona Oltenia- sud, profesional şi metodic.
¾ 2006 – Centru suport pentru educaţie la distanţă, Centru de Formare Regională pentru 67
Regiunea Sud-Vest

PROIECTE ŞI PROGRAME EUROPENE DERULATE:

¾ Proiectul Phare RO 01.08.01 şi Phare RO 01.08.03 - coeziune economică şi socială,
componenta învăţământ profesional şi tehnic
¾ Proiectul „Elaborarea, dezvoltarea şi implementarea pachetelor modulare în regiunea
balcanică”
¾ Proiectul CIFCO –Centru independent de formare continuă „Oltenia”
¾ Proiectul Phare TVET 2004-2006 - „Centru suport pentru educaţie la distanţă”

PERSONAL DIDACTIC:
¾ 83 cadre didactice calificate, din care titulari 61 (73,49%)
¾ Formatori naţionali, regionali şi locali
¾ Autori de standarde de pregătire profesională, standarde ocupaţionale, curriculum şi auxiliare
curriculare
¾ Grade didactice:
- Cadre didactice cu examen de definitivat: 17 ( 20 %)
- Cadre didactice cu gradul didactic al II lea: 20 (24% )
- Cadre didactice cu gradul didactic I: 33 (39 %)
- Cadre didactice cu doctorat: 1 (1,2%)
CATEGORII DE BENEFICIARI:
Principala categorie de beneficiari ai activităţilor desfăşurate în şcoala noastră sunt tinerii cu
vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Aceştia beneficiază de formare profesională în domeniile şi
calificările enumerate mai sus.
Începând cu anul 2000 în şcoala noastră au beneficiat de formare profesională continuă şi
adulţii:
¾ în cadrul programelor de formare avizate de CNFPA:
• Formator-perfecţionare
• Lucrător poligraf, legător, designer pagini WEB-calificare
¾ în parteneriat cu ADR IV Sud-Vest Oltenia şi AJOFM: 5 programe de formare
¾ în parteneriat cu CCD-Dolj: 8 programe de formare-perfecţionare cadre didactice din judeţul
Dolj
¾ Academia locală CISCO - perfecţionare

68
PAŞI REALIZAŢI ÎN ULTIMII ANI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII:

Implementarea standardelor de pregătire profesională

Elaborare CDL şi
CDS
Stiluri de învăţare
Invăţare centrată pe Materiale de
elev învăţare

Lecţii deschise
Elevi cu nevoi speciale

Reactualizarea Asigurarea Instruire

bazei de consultanţei diferenţiată
date psihopedagogice

Parteneriat cu întreprinderile şi
facultăţi

Orientarea carierei

Implicarea şcolii în acţiuni de formare

şi diseminare
plan
european
Cursuri de formare în
parteneriat cu CCD Simpozionul Dezbatere
naţio
nal privind
“Val calificările
enţe
ale
educ profesiona Forma
aţiei
mod le pentru rea
erne anul şcolar reţelei
în
form 2005- şcolare
area 2006
perso (masa
nalit rotundă cu PRO-
ăţii şcolile de DOLJ
uma aplicaţie
ne din judeţul
com Dolj)
petiti
ve în
S dactice
i adaptate
m elevilor cu
p cerinţe
o educaţionale
z speciale”
i
o
n
n
a
ţ
i
o
n
a
l
c
u
t
e
m
a
„
S
t
r
a
t
e
g
i
i
d
i
 Participarea la
seminarul
„Managementul
Masă rotundă în parteneriat cu şcoala calităţii în
specială „Sfântul Mina” – cu tema învăţământul
„Integrarea elevilor cu CES” superior organizat
de Universitatea
Craiova în 2003

69
II. Prezentarea cazului de bună practică
Paşi în procesul de autoevaluare şi îmbunătăţire continuă:

Implicarea cadrelor didactice

Evaluarea performanţei

Evaluare iniţială Evaluare continuă

Stabilire ţinte

Alcătuire baze de date

Raport de Plan de Plan de acţiune

autoevaluare îmbunătăţire

PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
“OBSERVAREA PROCESULUI DE PREDARE – ÎNVĂŢARE”

1. Scop: Procedura este utilizată pentru asigurarea calităţii procesului didactic prin
transformarea acestuia în proces instructiv – formativ, urmărirea unor politici şcolare de tip integrat.
Procedura descrie modalităţile de observare a procesului didactic desfăşurat în timpul orelor şi
criteriile de observare ce se aplică
2. Aria de cuprindere: Procedura se aplică tuturor cadrelor didactice ce desfăşoară activităţi de
predare – învăţare. La disciplinele unde acest lucru este posibil, se va monitoriza şi modul în care
personalul didactic auxiliar s-a implicat în pregătirea activităţii.
3. Responsabilităţi: Procedura este pusă în aplicare de către membrii Comisiei de Asigurare a
Calităţii şi responsabilii comisiilor metodice
4. Observaţie: Concomitent cu observarea procesului de predare – învăţare se urmăreşte şi
modul în care se aplică la acest nivel programul privind educaţia incluzivă
Se va completa fişa de observare a lecţiei pe baza îndrumărilor din diagrama procedurii de
observare
5. Procedura
5.1 Prin observarea procesului de predare – învăţare desfăşurat în timpul activităţii se va
urmări:
- modul în care cadrul didactic a pregătit desfăşurarea activităţii;
70
- stabilirea punctelor tari si a punctelor slabe în activitatea cadrului didactic
- întocmirea planului de acţiune pentru îmbunătăţirea aspectelor deficitare
5. 2 Procedura de observare se va desfăşura astfel:
- la nivelul fiecărei catedre se va stabili semestrial un grafic orientativ de observare a
lecţiilor
- în cadrul şedinţei de catedră, cadrele didactice vor fi informate asupra conţinutului fişei
de observare a activităţii;
- observatorul stabileşte de comun acord cu cadrul didactic data finala a observării şi tipul
lecţiei observate;
- după observarea lecţiei se completează Fişa de observare a lecţiei si se oferă feed-back-
ul cadrului didactic asistat;
- după finalizarea observaţiei observatorul va aprecia activitatea prin acordarea unei note
- cadrul didactic, cu sprijinul observatorului, stabileşte planul de acţiune pentru
îmbunătăţirea activităţii şi data la care acţiunea poate fi finalizată.
5.3 Anual, la nivelul catedrei şi apoi la nivelul şcolii se va realiza o analiză a fiselor de
observare a lecţiilor care va scoate în evidenţă punctele tari şi slabe ale scolii legate de principiul 5 al
calităţii. Pe baza acestei analize se va stabili un plan de îmbunătăţire a activităţii pentru anul şcolar
următor.
6. Monitorizarea: Implementarea procedurii de observare va fi monitorizată prin completarea
fişei de monitorizare (anexa 2) şi analizată în cadrul Comisiei pentru Asigurarea Calităţii , pentru a se
determina modul în care este implementată de către observatori şi a se stabili recomandările pentru
îmbunătăţirea activităţii

71
PRINCIPIUL CALITĂŢII 5 – Implementare: predarea şi învăţare RAPORT DE AUTOEVALUARE
Organizaţia oferă condiţii egale de acces la programele de învăţare şi sprijină toţi elevii.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ NOTARE DOVEZI

5.1 elevilor le sunt puse la dispoziţie informaţii şi îndrumări 2 Cei 37 profesori diriginţi oferă consiliere pentru 800
despre toate programele de învăţare existente de elevi asupra calificărilor profesionale,
programelor de curs şi metodelor de evaluare.
5.2 elevii primesc ajutor pentru a înţelege, pentru a obţine sau 2 Elevii lucrează pe grupe astfel încât există
pentru a căuta informaţii conform nevoilor lor posibilitatea ca elevii să adreseze întrebări despre
orice problemă care îi preocupă. Elevii au acces la
bibliotecă, dar există puţine cărţi de specialitate şi
manuale. Şcoala are acces la Internet pentru a ajuta
elevii să strângă informaţii suplimentare
5.3 elevilor li se dă posibilitatea să se înscrie la programe de 1 Elevii au posibilităţi reduse de a opta pentru
învăţare care răspund nevoilor lor calificările profesionale care răspund nevoilor lor, în
limita numărului de locuri.
5.4 elevii care au fost respinşi primesc sfaturi şi îndrumări 1 Există condiţii reduse de a lucra cu elevii respinşi
adecvate pentru a găsi programe de învăţare mai potrivite
nevoilor lor
5.5 evaluarea iniţială (nevoile elevilor; sprijinul necesar; stiluri de 3 Rezultatele de la examene ale elevilor sunt păstrate
învăţare; cunoştinţe, experienţă şi abilităţi anterioare; cerinţe în dosarele şcolii şi pot fi consultate de către cadrele
de evaluare) oferă o imagine exactă pe baza căreia se poate didactice. Rezultatele evaluărilor iniţiale de la
planifica un program de învăţare adecvat fiecare calificare sunt discutate la clasă şi păstrate de
elevi şi profesori
5.6 toţi elevii participă la un program de iniţiere în programul de 1 Consilerul şcolii şi diriginţii se preocupă pentru
învăţare la care au fost înscrişi, având posibilitatea de a dezvoltarea unor programe de formare iniţială
participa la diferite sesiuni în cadrul programului şi/sau de a
schimba programul de învăţare (dacă este necesar)
5.7 programele de învăţare răspund aspiraţiilor şi potenţialului 2 Calificările profesionale sunt adaptate periodic
elevilor, dezvoltând cunoştinţele şi experienţa anterioare cunoştinţelor şi experienţelor anterioare ale elevilor,
în urma rezultatelor evaluărilor iniţiale

72
 PLAN DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
PRINCIPIUL CALITĂŢII: 5.3.elevilor li se dă posibilitatea să se înscrie la programe de învăţare care răspund nevoilor lor
PUNCTUL SLAB avut în vedere:Elevii au posibilităţi reduse de a opta pentru calificările profesionale care răspund nevoilor lor, în
limita numărului de locuri.
Ţinte Acţiuni Rezultate Responsabil Prioritatea Termene şi Monitorizare Costuri şi alte
necesare măsurabile pentru acţiunii obiective şi evaluare resurse
îndeplinirea intermediare necesare
acţiunilor
Dezvoltarea Extinderea Profesori, manager medie Septembrie manager Resurse umane
unui sistem de echipei de ingineri, resurse umane 2006 resurse umane Resurse de timp
politici formatori consilieri sau manager Fonduri de
educaţionale şcolari dezvoltare premiere
care să asigure personal
şi să faciliteze Specificarea Procedura de Formatorii medie Octombrie director şi/ sau Material scris,
egalitatea condiţiilor admitere la cursului 2006 echipa de electronic
şanselor iniţiale de curs, echipa de management
admitere la testele iniţiale, management superior
anumite cursuri chestionare de superior
aptitudini
Revizuirea Proceduri şi Formatorii medie Septembrie director şi/ sau Material scris,
condiţiilor de teste revizuite cursului 2006 echipa de electronic
admitere la (odată la 5 ani) echipa de management
cursuri management superior
superior
Revizuirea Suport de curs Formatorii medie permanent director şi/ sau Material scris,
cursurilor sau a revizuit, număr cursului echipa de electronic
numărului de de cursanţi management
cursanţi, revizuit echipa de superior
conform management
aspiraţiilor superior
73
Implementarea Selectarea Cursanţi Formatorii crescută semestrial director şi/ sau Resurse umane
unui sistem de cursanţilor selectaţi cursului impact direct echipa de 7 zile
politici asupra elevilor management
educaţionale echipa de superior
care să asigure management
şi să faciliteze superior
egalitatea Aplicarea Testele de Formatorii crescută semestrial Formatorii Material scris
şanselor testelor evaluarea cursului impact direct cursului
iniţială, asupra elevilor
chestionare
Interpretarea Formatorii crescută semestrial Formatorii Material scris
rezultatelor cursului impact direct cursului Resurse umane
asupra elevilor
Derularea Suport de curs Formatorii crescută semestrial Formatorii Material scris
cursurilor cursului impact direct cursului
asupra elevilor
Evaluarea Evaluarea Formatorii crescută semestrial Formatorii
cursurilor finală a cursului cursului impact direct cursului
asupra elevilor

74
 PLANUL DE
ACŢIUNE
PENTRU
ASIGURAR
EA
CALITĂŢII
Obiectiv : Calitatea
serviciilor oferite de că
tre unitatea de învăţă
mânt să satisfacă
încrederea publică şi
să se afirme ca un bun
public Ţinte Creşterea
numărului
absolvenţilor de ÎPT
integraţi socio –
profesional
Scăderea ratei abandonului şcolar
Măs R
uri / e
Acţiu s
ni O p
pentr ri o
u z n
ating o s
erea n a
obiec t b
tivul d i
ui e l
timp
Informarea elevilor
despre toate programele Echipa
de învăţare existente, Permane manag
conform nevoilor lor nt erială
Cadrel
e
didacti
ce
Planificarea unui
program de învăţare Echipa
adecvat ţinând cont de manag
nevoile elevilor, stilurile Lunar erială
de învăţare, profilurile de
inteligenţă, cunoştinţele, Respon
experienţa şi abilităţile sabili
anterioare arii
CD,
consili
er
Comunicarea
profesorilor/instructorilo Echipa
r cu elevii luând în Permane manag
considerare nevoile lor nt erială
Cadrel
e
didacti
ce
 Structurarea şi
planificarea activităţilor Echipa
de învăţare pentru a Permane manag
promova şi încuraja nt erială
Cadrel
e
învăţarea individuală didacti
centrată pe elev ce
Utilizarea de către
profesori/instructori a Echipa
unei game variate de Permane manag
strategii de predare - nt erială
învăţare, capabile să
răspundă stilurilor de Respon
învăţare individuale, sabili
abilităţilor, culturii, comisii
genului, motivaţiei Cadrel
fiecăruia, spre a se evita e
absenteismul şi didacti
abandonul şcolar ce
Elaborarea ghidului
profesorului şi al Pe
elevului, necesare parcursul
întocmirii portofoliilor anului Profeso
elevilor şcolar rii
Selectarea şi menţinerea
de către
profesori/instructori a Echipa
unei game variate de Permane manag
resurse nt erială
materiale pentru a oferi Respon
sprijin în funcţie de sabili
nevoi comisii
Cadrel
e
didacti
ce
Implicarea elevilor,
informarea lor privind Echipa
progresul realizat prin Permane manag
primirea în mod nt erială
regulat a feed-back-ului
şi încurajarea acestora Respon
să-şi asume sabili
responsabilitatea pentru arii
propriul proces de CD,
învăţare, astfel încât la Cons.re
terminarea ciclului să se prez.pă
poată integra socio- rinţi
Consili
ul
profesional cu succes elevilor
Măsurat prin : Re
Scăderea ratei sur
abandonului şcolar la se :
• 5%
 Fo
ndu
ri
bug
etar
e,
ext
Creşterea gradului de rab
absorbţie a uge
absolvenţilor din ÎPT tare
• cu 40% Sp
ons
ori
zări
7
5
DIAGRAMA PROCEDURII DE OBSERVARE

PROCEDURA DE OBSERVARE

GRAFIC ORIENTATIV --OBSERVARE

DATA ŞI TIPUL LECŢIEI OBSERVATE

Observarea lectiei

NU Există aspecte care pot fi

îmbunătăţite

DA

Nota

DA
lectiei
este 1?

NU
PUNCT
E
TARI NU
ALE
LECŢIE DA
I
PUNCTE SLABE ALE LECŢIEI

Plan de acţiune pentruaspectelecepotfiîmbunătăţite.Îndrumărisuplimentare

Monitorizarea progresului
înregistrat si a acţiunilor
din planul de îmbunătăţire

Nota lecţiei
este 3

ANALIZA FIŞELOR DE PLAN DE

OBSERVARE. PUNCTE TARI. ÎMBUNĂTĂŢIRE
PUNCTE SLABE: AUTOEVALUARE

76
 III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici
Deoarece colectarea de dovezi sub forma portofoliilor profesorului/elevului este la îndemâna
profesorilor o bună practică privind pregătirea în laborator şi atelier este înregistrarea şi păstrarea dovezilor în
format electronic (fotografii sau film video).
De exemplu, fotografia de mai jos:

Alegere SDV – uri (scule, dispozitive, verificatoare )

Paşi necesari în pregătirea unei practici optime

- fiecare criteriu de performanţă în atingerea competenţelor trebuie să fie surprins într-o fotografie/
secvenţă video/instrument de evaluare
- dezvoltarea unui sistem de planificare individuală a învăţării în funcţie de progresul şcolar al
elevilor;
- fiecare program de învăţare să aibă prevăzut un sistem riguros de evaluare (testare iniţială, testare
de evaluare formativă, testare de evaluare sumativă);
- evaluarea să fie bazată pe descriptorii de performanţă, acceptaţi de către toţi profesorii şcolii;
- asigurarea feed-back-ului despre progresul elevilor (anexa 1)
- implicarea elevilor în propria evaluare

78
 Anexa 1

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL „ELECTROPUTERE”

ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII

EVOLUŢIA PROGRESULUI ŞCOLAR

Disciplina........................................................
Clasa................................................
Testarea
Nr. crt. Nume şi prenume Ţintă Sem. I Sem. II
iniţială
1.
2.
Media pe clasă

Profesor: .................................................. Elev........................

Anexa 2
FORMULAR DE MONITORIZARE INTERNĂ – Perioada 01.12.2005 - 31.01.2006

Şcoala ÎPT Loc Data raportului 06.01.2006

Craiova
Grupul Şcolar Industrial
„Electroputere”
Nume Semnătura Funcţie
Mirela ION Director

Vă rugăm să completaţi Perioada de la (zi/luna/an) până la (zi/luna/an)

formularul şi să îl trimiteţi o prezentului 01.12.2006 31.01.2006
dată la două luni raport:

1. Vă rugăm bifaţi (X) varianta corespunzătoare:

= nu există modificări faţă de raportul anterior

X = modificările sunt specificate mai jos

2. Vă rugăm să precizaţi numărul de observări la lecţie pe care le-aţi efectuat:

De la ultimul În total de la 01.10.2005: 32 Număr total 16

raport: 16 observatori :

3. Vă rugăm să precizaţi numărul lecţiilor observate:

număr total de număr total de

profesori de la 16 profesori observaţi: 16
şcoala ÎPT:
 79
4. Vă rugăm să descrieţi aspectele care trebuie îmbunătăţite în ceea ce priveşte procesul de
predare şi învăţare, aspecte pe care le-aţi identificat în urma observărilor la lecţie.

Aspecte care trebuie îmbunătăţite Puncte tari

• Diversificarea strategiilor de predare • Rezultate bune la Examenul de certificare a
învăţare la toate ariile curriculare competenţelor profesionale
• Asigurarea interdisciplinarităţii lecţiilor • Coordonarea activităţilor de diseminare a
în scopul dobândirii competenţelor informaţiilor la nivel local (cercuri
cheie pedagogice, simpozioane, seminarii, cursuri
• Menţinerea relaţiilor de comunicare cu de formare)
familiile elevilor cu nevoi speciale • Existenţa bazei materiale pentru domeniul
• Intocmirea cu ajutorul psihologului electric, electronică şi automatizări, TIC
şcolar a unei „biblioteci” de chestionare • Folosirea materialelor multimedia (existente
privind nevoile elevilor, consilierea în în şcoală) în scopul sporirii clarităţii
carieră, comunicarea cu familia şi informaţiilor transmise
agenţii economici. • Organizarea de cursuri de calificare,
• Încurajarea personalului pentru recalificare şi reconversie pentru tineri şi
evaluarea propriei performanţe adulţi
Acţiuni propuse
• Observarea şi îndrumarea organizată a activităţii didactice
• Chestionarea elevilor, părinţ ilor şi agenţilor economici în ceea ce priveşte Examenul de
certificare a competenţelor şi ruta de profesionalizare
• Comunicarea progresului realizat de către elevi în urma implementării ICE la toate
nivelurile

• Întocmirea planurilor de acţiune personală pentru creşterea performanţei

5. Ce alte dovezi aţi identificat pentru a evalua dacă atingeţi indicatorii de performanţă de la
5.1 la 5.26 ?

Surse ale dovezilor

• Analiza anuală a rezultatelor şcolare în anul şcolar 2004-2005
• Procesele verbale de prelucrarea a noului Regulament de ordine interioară
• Testele, chestionarele aplicate elevilor şi profesorilor
• Portofoliile elevilor „SAM”
• Discuţii în cadrul echipelor pe discipline
• Rezultatele evaluărilor iniţiale

6. Vă rugăm să descrieţi dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat în colectarea dovezilor şi în

realizarea îmbunătăţirilor, precum şi soluţiile pe care le-aţi identificat, în funcţie de factorii listaţi în
coloana din stânga.

Fişa de Dificultăţii Soluţii

observare
(format)
 80
Format de
raportare
Descriptori de la • Nu am înregistrat dificultăţi în
5.1 la 5.26 aplicarea şi completarea fişei de
Dovezi sugerate observare şi a raportului de
de manual autoevaluare
Implicarea • Personalul trebuie îndrumat • Diseminarea şi
membrilor pentru implicarea în procesul de permanentizarea acţiunilor
personalului asigurare a calităţii. de asigurarea a calităţii
Resurse
materiale
Altele

7. Vă rugăm descrieţi succesele pe care le-aţi avut în timpul acestei perioade în ceea ce
priveşte atingerea descriptorilor de performanţă de la 5.1 la 5.26.

Succese
• Colaborare cu şcolile PHARE – TVET
• Autorizarea ca furnizor de formare a adulţilor (Tehnician poligraf)
• Propuneri de cursuri de perfecţionare în parteneriat cu CCD Dolj pe probleme
TVET
• Relaţii de parteneriat cu agenţii economici
81
 COLEGIUL TEHNIC “LAZĂR EDELEANU”
PLOIEŞTI

B-dul. Petrolului, nr. 14, Ploieşti, Jud. Prahova

Tel: 0244/573 182
Fax: 0244/573 792
E-mail: [email protected]
Autori:
Prof. Ruxandra Ionescu
Prof. Pătrulescu Cristina

82
 I. Descrierea contextului
Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu” este o instituţie şcolară caracterizată prin deschiderea faţă de nou şi
o mare capacitate de adaptare şi integrare. Recent, instituţia a aniversat 100 de ani în peisajul sistemului
educaţional românesc. In buna tradiţie a şcolii, interesul pentru toate dimensiunile educaţionalului şi
culturalului a constituit nota de maximă responsabilitate ce a caracterizat permanent întregul colectiv
didactic. Seriozitatea demersului didactic şi pedagogic a fost catalizatorul cel mai important al eficienţei
instituţiei noastre în plan educaţional, ceea ce a impus elevilor noştri un înalt standard de conştiinţă şi
pregătire.
Fiind o unitate şcolară de elită în peisajul educaţional local, întreaga activitate de formare educaţionala şi
profesională desfăşurată în cadrul acestui furnizor de educaţie vizează următoarele obiective:
• Formarea unui absolvent responsabil, în măsura să decidă asupra propriei cariere şi vieţi, să
contribuie la definirea propriilor căi de dezvoltare şi împlinire intelectuală şi profesională;
• Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza
relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;
• Valorizarea propriilor experienţe, în scopul unei orientări optime pe piaţa muncii şi/ sau pentru
învăţământul superior;
• Dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale diferite: familie, mediu profesional,
prieteni;
• Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică,
luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
• Cultivarea expresivităţii în scopul împlinirii personale şi al promovării unei vieţi sociale de calitate;
Fiind o unitate şcolară cu tradiţie şi reprezentativă în judeţ, colectivul managerial al şcolii a depus
eforturi în direcţia corelării ofertei educaţionale cu caracteristicile specifice zonei din punct de vedere al
evoluţiei economice. Astfel, planul de şcolarizare este elaborat în concordanţă cu prognozele privind evoluţia
pieţei muncii în următorii ani în oraşul Ploieşti, precum şi în întregul judeţ Prahova, dar şi cu Planul de
acţiune al şcolii, precum si cu PRAI si PLAI . Deşi în mod tradiţional şcoala oferea pregătire profesională
numai pentru domeniul: chimie industrială, în ultimii ani şcoala şi-a diversificat oferta pentru următoarele
domenii de pregătire: construcţii, instalaţii si lucrări publice, materiale de construcţii, mecanic, industrie
alimentară, electric, electromecanic.
Domeniile construcţii, instalaţii şi lucrări publice; materiale de construcţii; electronică şi automatizări
(cu preponderenţă nivel 3 de calificare); electromecanică (cu preponderenţă nivel 3 de calificare) sunt

83
domenii pentru care PRAI recomandă creşterea ofertei de calificare în orizontul 2013. Pentru domeniile
industrie alimentară şi electric PRAI recomandă pentru orizontul 2013 menţinerea constantă ofertei de
calificare. Pentru domeniile chimie industrială şi mecanic PLAI recomandă menţinerea constantă ofertei de
calificare în orizontul 2013.
2. Scurt istoric
¾ 1904 ia fiinţă la Câmpina – Ploieşti “Şcoala de maiştri sondori”, prima unitate de învăţământ cu
acest profil de la noi din ţară.
¾ 1945, şcoala devine “Şcoala de subingineri sondori, maiştri sondori şi rafinori sondori”, lărgindu-
şi astfel sfera de activitate.
¾ 1949 - “Şcoala Medie Tehnică de Petrol”- Ploieşti
¾ 1956 - “Centrul Şcolar de Petrol - Chimie”- Ploieşti
¾ 1958 - « Grup Şcolar de Petrol Chimie »
¾ 1970 - “Liceul Industrial de Petrol Chimie”
¾ 1981 - “Liceul Industrial nr. 4” – Ploieşti
¾ 1989 - “Grup Şcolar de Chimie Industrială – Ploieşti”
¾ 2000 - Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu” - Ploieşti.
Funcţionând într-o zonă geografică cu o intensă activitate economică, şcoala s-a străduit permanent să
răspundă nevoilor sociale şi locale, să fie un etalon al muncii depuse cu seriozitate, astfel încât urmând
tradiţia, să-şi păstreze an de an calificativul de unitate şcolară reprezentativă.
3. Resurse materiale
• 27 săli de clasă;
• 10 laboratoare şi 9 cabinete
• 4 ateliere (prelucrări mecanice, lăcătuşerie, tehnologic, electrotehnic);
• Staţie micropilot (cu instalaţii pentru prelucrarea ţiţeiului si de demineralizarea apei);
• Biblioteca şcolară cu sală de lectură şi un bogat fond de carte (51 000 de volume);
• Complex sportiv (sala de sport, pista de atletism, terenuri de handbal, volei, baschet, tenis, sala de
gimnastica aerobica si fitness, sala de forţă);
• Cantina cu 300 de locuri;
• Cămin cu 200 de locuri;
• Cabinet medical;
• echipamente IT şi echipamente didactice pentru pregătirea de bază şi specializată
Şcoala dispune de un spaţiu extins, incluzând parcuri, alei şi platoul şcolii unde se desfăşoară diverse
activităţi educative şi serbări şcolare.

84
4. Resursele umane
ce
Categorii
E
v
o
l
u
t
i
a
n
r
.
c
a
d
r
e
d
i
d
a
c
t
i
c
e
t
i
t
u
l
a
r
e

80

70

60

50

An scolar 40

30

20

10

0
Nr.
tota
l

cad
re
dida
ctic
e
titul
are
 2004-2005

2005-2006 2006-

2007

În contextul
dezvoltării
instituţionale şi
asigurării calităţii
actului didactic, se
constată o
preocupare
constantă pentru
creşterea numărului
de cadre didactice
titulare pentru
fiecare categorie în
parte. Optimizarea
activităţilor de
predare învăţare şi
valorizarea celor
doi parteneri elev-
profesor se pot
obţin mult mai bine
în situaţia unui corp
profesoral cu
preocupări
permanente pentru
dezvoltarea
personala prin
activităţi de
formare continuă .
Evolutia
formarii
continue
prin grade
didactice

60

50

40

% 30

20 2
0
0
10 4
-
2
0 0
Cadre did. cu 0
Cadr Cadre did. cu 5
e did. cadre did. cu
D
e
f 2
. 0
Debu (
tante( %Grad 0
%) ) II (%) 5
-
2
0
0
6

2
0
0
6
-
2
0
0
7

5. Realizări ale
ultimilor ani
™ Participarea la
programe şi
proiecte:
2. Programul
Phare VET RO
9405 ca şcoală de
demonstraţie
 3. Programele
Phare TVET RO
0108.01, 0108.02 si
0108.03 ca centru
de resurse
4. Din 1996 şcoala
este centru de
perfecţionare pentru
maiştri instructori,
domeniul chimie
industrială
™ Performanţe
ale elevilor la
olimpiadele şi
concursurile şcolare
judeţene şi
naţionale:

85
1. i

Et a
d
ap
e
a
-
ju c
de u
ţea lt
nă u
: r
a
Dinamica
g
r
e
e
n
z
e
u
r
l
a
t
l
a
a
t
e
l
o
r

l
a

o
l
i
m
p
 suri
si
Din olimp
ami iade
ca scola
rez re -
ulta disci
telo pline
r la tehni
con ce
cur

1
12 2

10 1
0

8
8

6
6
2
4
0
4
0
2 2
-
2
2
0 0
Lo 0
0
3
cul M
I e
L n
o t
c Loi 2
Lo u Locuu
cul l cull n 0
II I II IIIe 0
3
Lo -
cul
2
III
0
0
Me
nt 4
iun
e

2
0
0
4
-
2
0
0
5

2
0
0
5
-
2
0
0
6

2. Etapa
naţională: în
perioada 2002-2005
şcoala a obţinut 2
Premii I, 1 Premiu
III şi 2 Menţiuni
™ Preocupar
ea şcolii pentru
integrarea elevilor
cu cerinţe
educaţionale
speciale
™ Existenţa
parteneriatelor
(viabile şi benefice
la nivel local şi
naţional) cu
principalii actori
implicaţi în
activitatea de
educaţie şi formare
profesională
™ Asigurare
a calităţii:
¾ Co
misia pentru
evaluarea internă şi
asigurarea calităţii
¾ Ra
port de
autoevaluare 2004-
2005; 2005-2006
¾ Ac
tualizare PAS –
septembrie 2005,
respectiv 2006
¾ Vi
zită monitorizare
AT Phare TVET
2002 – martie 2005
¾ Vi
zită monitorizare
AT Phare TVET
2003 – martie 2006
¾ Ev
aluare externă ISJ
Prahova – iunie
2005, respectiv
iunie 2006
™ Acţiuni de
formare si
diseminare către
alte scoli TVET a
achiziţiilor din
programul de
modernizare a
învăţământului
profesional si
tehnic (Phare
TVET 01.08.01 şi
Phare TVET
01.08.03):
¾ Înv
ăţarea centrată pe
elev
¾ Tr
anziţia de la şcoală
la locul de muncă
¾ Pla
nificarea ofertei
TVET
¾ Re
ţele şcolare de
interasistenţă
¾ As
igurarea calităţii la
furnizorii de
educaţie şi formare
profesională
II. Prezentarea
cazului de buna
practica
Colegiul
Tehnic « Lazăr
Edeleanu » a
constituit în şcoală
Comisia de
Evaluarea şi
Asigurarea Calităţii
educaţiei,
respectând
normativele în
domeniu. Comisia a
elaborat
documentaţia de
lucru (Declaraţia de
politica, Raportul
de activitate, Planul
operaţional,
procedurile de
lucru,
Regulamentul de
organizare şi
funcţionare a
CEAC).
86
 În şcoală au fost desfăşurate o serie de activităţi de formare şi diseminare a informaţiilor privind
asigurarea calităţii, deoarece în vederea optimizării şi eficientizării activităţilor este necesară
responsabilizarea tuturor actorilor implicaţi, asigurarea calităţii proceselor educaţionale asumându-se în
parteneriat.
Un exemplu de bună practică privind asigurarea calităţii în activităţile şcolii este participarea
organizaţiei la derularea unui proiect educaţional care a avut la bază un parteneriat cu tradiţie, între
Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu” şi Muzeul Judeţean al Ştiinţelor Naturii Prahova.
Denumire proiect: ECO – TERRA – PRO-MEDIU
Scopul proiectului:
Conştientizarea tinerilor comunităţii locale în legătură cu importanta protecţiei mediului şi dezvoltarea
educaţiei profesional-ştiinţifice şi civice a acestora. Valorizarea şi popularizarea rezultatelor proiectului prin
diseminarea cunoştinţelor, a deprinderilor legate de protecţia mediului.
Ce ne propunem?
Proiectul Eco-Terra-Pro-Mediu îşi propune completarea cunoştinţelor publicului ţintă prin activităţi
extraşcolare cu un evantai educativ, prin orientarea lor spre mijloace de investigare a fenomenelor şi
proceselor desfăşurate în natură, documentarea în domeniul ştiinţelor naturii, studiul individual şi în grup
pentru întocmirea unor lucrări ce au fost prezentate în cadrul unor simpozioane, participarea la excursii de
studiu în cadrul ariilor protejate, vizite la secţii ale muzeului, expoziţii, dezbateri, lecţii în muzeu.
Obiective:
9 Stimularea interesului pentru protejarea resurselor naturale
9 Creşterea gradului de conştientizare a acţiunilor individuale care pot contribui la protecţia mediului
înconjurător
9 Încurajarea autoevaluării obiective a comportamentului individual faţă de resursele Terrei
9 Crearea unei motivaţii puternice pentru depunerea unor eforturi în sensul diminuării fenomenului de
„criză ecologică” ce ameninţă omenirea
9 Exersarea exprimării atitudinilor personale faţă de problemele majore privind resursele limitate ale
planetei
9 Stimularea interesului faţă de rolul factorilor de mediu în cadrul existentei umane şi a implicaţiilor la
scara globală
9 Cultivarea sentimentelor de respect şi dragoste faţă de mediul înconjurător
Grupul ţintă:
Membrii Cercului de tehnologii şi poluare din cadrul Colegiului Tehnic „Lazăr Edeleanu” Ploieşti şi
alţi membri din cadrul comunităţii locale.

87
 Implicarea elevilor în proiect
Elevii au participat activ la proiectarea şi materializarea unor activităţi, au elaborat materiale
documentare şi promoţionale, hărţi specifice domeniului, cu care s-au prezentat la sesiuni de comunicări
ştiinţifice pentru elevi, lecţii vizită, sondaje de opinie. Implicarea elevilor în derularea acţiunilor sub directa
îndrumare a coordonatorilor de proiect este determinantă în dezvoltarea unor abilităţi cheie.
Activităţi desfăşurate:
9 Organizarea şi participarea cu materiale la expoziţii cu caracter ecologic
9 Prezentarea de lucrări la conferinţe şi simpozioane pe problematica proteţiei mediului:
- Simpozionul Naţional al Sării (Slănic Prahova, 3 decembrie 2005)
- Simpozionul „Ce ştim despre sare?” (Ploieşti, 6 iunie 2005)
- Simpozionul „Noi şi apa” (Ploieşti, 22 decembrie 2005)
9 Realizarea unor ateliere de lucru tematice – Workshop-uri în scopul documentarii privind arborii
ocrotiţi din municipiul Ploieşti
9 Vizitarea şi identificarea principalelor monumente ale naturii – arborii ocrotiţi din municipiu,
monitorizarea acestora pe perioada unui ciclu vegetativ şi realizarea unei hărţi cu aceştia
9 Participarea elevilor la acţiuni organizate de şcoală în parteneriat cu muzeul şi dedicate zilelor
internaţionale cu semnificaţie în domeniul protecţiei mediului (Ziua Pământului, Ziua protecţiei apelor, Ziua
internaţională a mediului)
9 Realizarea unui sondaj de opinie şi a unei anchete ecologice locale în scopul sensibilizării populaţiei
asupra unor aspecte ecologice urbane (rezultatele sondajului fiind evidenţiate în presa locală)
9 Editarea unor foi ecologice gratuite adresate concetăţenilor în vederea sensibilizării acestora privind
protecţia mediului
9 Realizarea unui CD care cuprinde toate rezultatele acţiunilor, care a fost prezentat şi difuzat elevilor
din şcoală şi din alte şcoli
Parteneri în proiect:
9 Muzeul Ştiinţelor Naturii Prahova
9 Consiliul Judeţean Prahova
9 Primăria Municipiului Ploieşti
9 Agenţia de Protecţia Mediului
9 ApaNova Ploieşti
Dovezi de realizare a proiectului:
9 Revista „Natura şi omul” editata de Muzeul Ştiinţelor Naturii Prahova 9
CD cu activităţile realizate şi rezultatele acestora

88
9 Foile ecologice difuzate cetăţenilor municipiului
9 Harta monumentelor naturii-arbori ocrotiţi din municipiul Ploieşti
9 Articole în mass-media locală
9 Chestionare de opinie realizate şi difuzate în cadrul sondajului cu cetăţenii
9 Pliante, afişe realizate pentru mediatizarea evenimentelor desfăşurate
9 Fotografii şi filme de la activităţi, care pot fi prezentate şi altor elevi din şcoală
9 Activitate de follw-up organizată cu toţi participanţii la proiect, la care a fost invitata şi mass-media
locală
III. Concluzii şi recomandări privind generalizarea bunei practici
Reuşita proiectului a fost facilitată de câteva puncte tari identificate:
9 Deschiderea manifestată de partenerii principali ai proiectului - muzeul şi şcoala - pentru colaborare
în acţiuni educative şi civice
9 Interesul manifestat de elevi în problematica mediului şi în participarea la activităţi extracurriculare
ce vizează aceasta problematică
9 Posibilităţi de colaborare cu agenţii economici din zonă
9 Disponibilitatea pentru acţiuni educative a muzeografilor şi cadrelor didactice implicate în proiect
Exemplul de buna practică prezentat se pliază pe orice grup de elevi şi alţi parteneri cu deschidere
pentru problematica mediului şi a altor probleme actuale. Un câştig considerabil în cadrul proiectului îl
constituie dezvoltarea la elevi a unor competenţe esenţiale în parcursul lor formativ, dar şi lucrul în
parteneriat între diferite instituţii care ajută la implicarea activă, responsabilizarea şi optimizarea
demersurilor întreprinse de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai programului.

89
 COLEGIUL AGRICOL
“ DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI

Str. Mihail Kogălniceanu nr.17

Tel. / Fax. 0235481048
Web: www.tpcad2004.go.ro
E mail: [email protected]

AUTORI:
Prof. dr. Paul Şuşnea
Prof.Doina Manolachi
Prof. Gina Nechifor
Prof. dr. Doina Grigoras
Prof. Anca Adriana Ghiurţu

90
 I. Descrierea contextului

Podgoria Huşi este situată în partea sud-estică a Podişului Central Moldovenesc, între Valea Crasnei
la Vest şi Valea Prutului la Est, respectiv între paralela de 46o51' ( Dealu Ghermăneşti – Câlcea) la Nord şi
cea de 46o31' confluenţa ( Crasna-Bârlad) la Sud, paralela mediană de 46o41' latitudine nordică trecând prin
oraşul Huşi.
La 15 ianuarie 1908, a fost înfiinţată Şcoala de viticultură „Dimitrie Cantemir” Huşi prin stăruinţa
marelui iubitor de acest neam şi ctitorul învăţământului românesc, profesorul Spiru Haret. Sprijinul moral şi
material s-a datorat tuturor instituţiilor din oraş cât mai ales întregii populaţ ii, care au creat un mediu
instituţional din cele mai plăcute, pentru că “ Şcoala era icoana sufletului lor şi a podgoriei şi ei i- au închinat
tot ce omeneşte i-au putut da pentru a-i oferi un viitor cât mai frumos şi prosper pe harta României “.
Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir” este situat în municipiul Huşi, Judeţul Vaslui, deservind o zonă
de aproximativ 30 de kilometri pătraţi.

Din punct de vedere geografic, şcoala şi ferma didactică este situată într-un cadru natural defectuos
din punct de vedere climatic pentru plantaţiile viticole, ca urmare a confluenţei mai multor curenţ i reci veniţi
din mai multe direcţii ale zonei. Această poziţionare geografică avut însă marele avantaj de a impulsiona
şcoala să cerceteze şi să demonstreze că ştiinţa viticolă poate preveni şi combate orice neajunsuri climatice.
Cultura şcolii s–a înnobilat nu numai prin nume şi renume, aflându-se astăzi la nivelul de „Colegiu
Agricol” dar şi prin adevăratele edificii ştiinţifice ,”arhive vii”, reprezentative pentru trecutul şi prezentul
viticulturii şi vinificaţiei din Moldova: Muzeul viticol cu secţia de viticultură şi vinificaţie, secţia figurilor
zoomorfe şi secţia evoluţiei ş colii denumită secţ ia cinstirii, recunoştinţei şi biruinţei dar şi Vinoteca şcolii,
modernizată şi completată cu aproape 10000 de sticle cu principalele vinuri provenite din toate podgoriile
ţării.

În cadrul Colegiului se pot dobândi competenţe profesionale în domeniile AGRICOL,

INDUSTRIE ALIMENTARĂ, MECANIC prin Şcoala De Arte şi Meserii, precum şi în pofilurile
RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, SERVICII, TEHNIC prin filiera tehnologică a
liceului, cursuri de zi.

91
Având în vedere spectrul larg al activităţilor de instruire desfăş urate, Colegiul polarizează atenţia
tinerilor din zona Hu şi, astfel că în anul şcolar 2005-2006 a avut 45 de clase în care au fost înscrişi
1350 de elevi. Dintre aceştia, la cursurile liceale de zi au fost înscrişi 960 elevi, 120 la cursurile liceale
cu frecvenţă redusă şi 270 la cursurile profesionale, arte şi meserii.
O parte dintre elevi (150) locuiesc în internatul Colegiului a cărui capacitate de cazare este de 304 locuri,
deservind totodată ş i alte şcoli din zonă (40 de elevi de la Seminarul Huşi şi 10 de la alte şcoli). Cantina
şcolii este utilizată la întreaga capacitate (3 schimburi), 200 de persoane servind masa zilnic.
Numă rul spaţiilor de învăţă mânt cuprinde 28 de săli de clasă, 38 de laboratoare şi cabinete, 3 ateliere,
2 săli de sport, o seră şi o cramă, starea clădirilor fiind considerată bună. Colegiul are un personal
didactic format din 65 de profesori (44 titulari), 10 mai ştri (8 titulari) şi un personal didactic auxiliar
format din 8 persoane, precum şi un personal nedidactic format din 45 de persoane.
Colegiul are în dotare un număr de 60 de calculatoare, din care 48 sunt utilizate în procesul didactic.
Elevii desfăşoar ă activităţi de documentare suplimentară în biblioteca şcolii, dotată cu un fond de
carte ce numără 28318 de volume, sau accesând bazele de date digitale, prin intermediul reţelei de
calculatoare conectată la INTERNET.

Colegiul dispune şi de un PARC AUTO format din 3 autoturisme Dacia (utilizate pentru obţinerea
permisului de conducere de c ătre elevii specializati in domeniul Mecanică agricola), un autovehicul
de teren ARO, un autobuz, 4 tractoare şi 32 de maşini agricole cu ajutorul cărora se cultivă cele 48
hectare ale lotului didactic experimental.
În cadrul Programului Phare VET RO 9405 – 1995 , Colegiul a fost integrat în programul de reformă
al învăţământului (13 cadre didactice urmând cursuri de formare, 2 dintre aceştia fiind şi autori de
curriculum iar 7 metodişti), beneficiind de o dotare în produse cu rol didactic şi mijloace fixe.
Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir” este CENTRU DE RESURSE în cadrul programului Phare
TVET RO 0108.01 şi desfăşoară activităţi de diseminare a informaţiilor în zona Huşi, zonă ce
cuprinde 12 Scoli de Arte si Meserii.

Îmbunătăţirea calităţii programelor oferite de şcoală ca FURNIZOR DE EDUCATIE SI

FORMARE PROFESIONALA prin implementarea sistemului de Asigurarea Calitatii se reflecta in
realizarile scolii si rezultatele elevilor:
• 75% dintre absolvenţi s-au integrat profesional la agenţii economici parteneri sau
urmează o formă de învăţământ superior (sursa AJOFM, statisticile şcolii);
• Procentajul de promovare la bacalaureat - 89,5%(2006): (48% peste 8, 20% peste 9)
(sursa statisticile şcolii);
• Procentajul de admitere în învăţământul superior (2006): 80%, angajaţi 20% la
92
partenerii economici (sursa: statisticile şcolii);
• Procentajul de promovare a examenului pentru obţinerea certificatului de absolvire
SAM - (2006): 100% (sursa: statisticile şcolii)
• Abandonul şcolar a scăzut de la 2% în 2002-2003 la 0% în 2003-2004, menţinându-se
0% în anul şcolar 2004-2005 si 2005-2006 (sursa statisticile şcolii);
• Veniturile extrabugetare au atins 16% din bugetul de cheltuieli materiale a şcolii (faţă
de 21% proiectat) (sursa – execuţia bugetară 2005).

Prin planul de şcolarizare, conceput pentru a satisface cererea de pe piaţa muncii, şcoala oferă
noi calificări: în profilul servicii (tehnician în activităţi financiare şi comerciale), în profilul resurse
naturale şi protecţia mediului (tehnician analize produse alimentare şi tehnician ecolog şi protecţia
calităţii mediului), în domeniul mecanic (tehnician proiectant cad); pentru educaţia adulţilor s-a
continuat forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în profilul exploatarea resurselor naturale şi
protecţia mediului (tehnician în agricultură). în cadrul şcolii de arte şi meserii, s-au păstrat calificările
cerute de piaţa muncii în domeniile agricultură („lucrător în cultura plantelor” şi respectiv
„horticultor” pentru anul de completare – clasa a xi sam) şi industrie-mecanică („lucrător în mecanică
agricol ă”).

Pentru asigurarea calităţii în activitatea Colegiului s-au efectuat următorii paşi:

• constituirea Comisiei de Asigurarea Calităţii;
• elaborarea statului de funcţionare a Comisiei de Asigurarea Calităţii;
• stabilirea responsabilitatilor membrilor Comisiei;
• elaborarea Planului Operaţional cu termene şi responsabilităţi;
• elaborarea graficului privind activitatile de observare a lectiilor si indrumare a cadrelor
didactice;
• feed-back oferit de Comisia de Asigurarea Calitatii cadrelor didactice;
• chestionare aplicate elevilor, profesorilor si parintilor în vederea constatării eficienţei
implementării Asigurării Calităţii;

II. Prezentarea cazului de buna practica

1. DEZVOLTARE DE SITE –URI EDUCAŢIONALE

Pentru o eficientă implementare a sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii, în cadrul
Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” Huşi s-a construit un website pe tema asigurării calităţii ce
poate fi accesat la adresa www.asigurareacalitatii.go.ro , şi care oferă posibilitatea cadrelor didactice
din şcoala noastră, precum şi din celelalte unităţi şcolare de învăţământ profesional şi tehnic din ţară,
să se informeze, având acces la toate documentele ce au fost prelucrate la cursurile de formare
organizate prin programul Phare TVET. Aceste documente se găsesc sub formă de pagini web în
cadrul site-ului spre consultare şi pot fi downloadate în format Word pentru a fi folosite în activitatea
de evaluarea şi asigurarea calităţii la nivelul fiecărei şcoli.
Pentru diseminarea informaţiilor accesibile pe website, în cadrul activităţilor metodico-ştiinţifice
organizate în zona Huşi am prezentat referate metodice pe tema asigurării calităţii şi am oferit
consiliere colegilor noştri din celelalte unităţi şcolare de învăţământ profesional şi tehnic pentru
organizarea activităţii Comisiei de Evaluarea şi Asigurarea calit ăţii. Am oferit exemple concrete de
colectare a dovezilor în portofolii (Anexa 1), prin care elevii îşi susţin asimilarea competenţelor
individuale. Pentru responsabilizarea elevilor faţă de propria formare am conceput un Contract de
Învăţare în care sunt incluse datele de identificare ale elevului, competenţele specifice care se
formează prin unităţile de învăţare, abilit ăţile cheie pe care şi le dezvoltă, dovezile prin care elevul îşi
formează competenţe şi exemple de teste de evaluare (iniţială, formativă şi sumativă) .
93
Monitorizarea progresului elevilor se realizeaz ă prin centralizarea notelor obţinute într-un formular
special conceput pentru a facilita evidenţierea trend-ului ascendent sau descendent în dobândirea
competenţelor. Suplimentar se poate realiza şi o reprezentare grafică a acestor tendinţe. Feed-back-ul
primit de către profesor prin aceste centralizatoare permite reactualizarea strategiilor didactice pentru
eficientizarea procesului formativ-educativ - anexa 2.
Pentru a facilita formarea profesională a elevilor am orientat efortul acestora în funcţie de stilul
propriu de învăţare oferindu-le şi metode adecvate de învăţare (sugestii pentru fiecare stil individual
de învăţare pot fi accesate pe site-ul www.tpcad2004.go.ro , site ce a fost construit pentru a promova
învăţarea centrată pe elev). Acest portal dezvoltă conceptul de “e-learning” prin promovarea
conceptului de “e-class”, website al clasei de elevi, al cărui scop este de a stabili o comunicare
eficientă în triangulaţia profesor – elev - părinte.
Rezultatele elevilor precum şi alte materiale de interes şcolar sunt accesibile on-line. Pentru a
răspunde solicitărilor absolvenţilor no ştri de a avea acces la o baz ă de date on-line pentru
actualizarea anumitor cunoştinţe necesare la locul de muncă, am construit un alt portal
www.lectiionline.home.ro care se bazează pe un soft educaţional ce a fost prezentat şi la festivalul
internaţional SCIENCE ON STAGE – Geneva 2005).
Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii a formulat sugestii pentru structurarea portofoliului
profesorului accentuând importanţa fi şelor de lucru individuale şi pe grupe de elevi ca fiind baza unei
învăţări active eficiente. Pentru a cultiva elevilor discernământul faţă de propriile achiziţii profesionale
am conceput un sistem de proceduri privind autoevaluarea în paralel cu evaluarea profesorului. De
asemenea, s-a elaborat o procedură operaţională, utilă pentru pregătirea vizitei de monitorizare externă
(Anexa 3).
La Conferinţa Internaţională de la Mamaia organizată în perioada 9-10 octombrie 2006 cu tema
„Realizarea obiectivelor Lisabona 2010: contribuţ ia TVET din România”, am prezentat materialul
„Utilizarea instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională în Colegiul
Agricol Dimitrie Cantemir HUŞI”, însoţit de o versiune digitală a „camerei dovezilor” ş i o succintă
prezentare a portalurilor educa ţionale dezvoltate de ş coala noastră. Interesul deosebit cu care a fost
urmărită prezentarea, precum şi detaliile solicitate de auditoriu privind site-urile educaţionale,
argumentează ideea că dezvoltarea acestor portaluri a fost o acţiune de succes.

2. PROGRAMUL JOB-TRAINING în limbi străine (franceză, engleză, rusă)

Programul JOB TRAINING dezvoltă temele din curriculum referitoare la piaţa muncii din spaţiul
european, făcându-se analogii cu situaţia din România şi sprijină învăţarea unei limbi străine. Toate
activităţile se desfăşoară intr-o limbă str ăină (franceză, engleză, rusă), pentru a dezvolta elevilor
abilitatea de comunicare în diverse situaţii concrete cu care elevii s-ar putea confrunta pe piaţa muncii
la nivel european. Programul reprezintă un avantaj şi o oportunitate pentru elevul român în pragul
aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.
În cadrul programului, se folosesc metode de instruire didactica active, centrate pe elev. De exemplu,
folosind jocul de rol, elevii simulează relaţia dintre angajator şi angajat dobândind abilităţi de
comunicare într-o limbă străină pentru un interviu de angajare.
De asemenea, elevii învaţă să conceapă o scrisoare de inten ţie şi un CV într-o limbă străină în
conformitate cu cerinţele europene. Viitorilor noştri absolvenţi li se prezintă sistemul de învăţământ
din ţările UE şi posibilităţile de continuare a studiilor sau de angajare pe piaţa muncii.

94
III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

- Toate informaţiile din site –urile educaţionale dezvoltate de şcoala noastră pot fi preluate,
utilizate şi dezvoltate de către furnizorii de educaţie şi formare profesională, fiind de maxim interes în
procesul de asigurare a calităţii care se defăşoară la nivelul şcolii.
- Contractul de învăţare încheiat între profesor şi elev, conceput în cadrul şcolii permite
responsabilizarea elevului faţă de propria formare profesională;
- Progresul elevilor evidenţiat prin formularul de tip Centraliv activă.
- Machetele fişelor de lucru individuale din protofoliile profesorului se regăsesc în formă
prelucrată în portofoliul elevilor.
- Fişele de evaluare şi autoevaluare determină o maturizare a atitudinii elevilor faţă de
formarea profesionala şi orientarea în carieră.
- În urma derulării PROGRAMULUI JOB-TRAINING s-a remarcat importanţa comunicării
într-o limbă străină în vederea obţinerii unui loc de muncă în străinătate
- Recomandăm tuturor furnizorilor de educaţie angrenaţi în procesul de asigurarea calităţii să
elaboreze proceduri de selecţionare adecvată a dovezilor, precum şi proceduri pentru funcţionarea
comisiei - anexa 3.
- Se recomandă particularizarea PROGRAMULUI JOB-TRAINING în limbi străine pentru
toate calificările din şcoală.

95
 Anexa 1

Portofoliul elevului

Disciplina : Elemente de concepţie a produselor

Numele elevului: ________________________

Clasa: ________________________________

Anul şcolar

96
 Tabel cu date de identificare
Numele si prenumele elevului:
Clasa:
Data nasterii:
Zodia:
Adresa:
Stilul de învăţare Vizual Auditiv Practic
Punctajul rezultat în urma aplicării testului
Evaluare iniţială: Data: Nota:
Abilităţi de bază: Abilităţi de Abilităţi de Abilităţi de calcul Abilităţi
scriere citire elementar grafice

Nevoi speciale:
Media evaluărilor formative (v. contract): Data: Nota:
Evaluare sumativă: Data: Nota:
Media modulului: Data: Nota:

97
 Programul de învăţare
al unităţii de competenţă nr.12: DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
♦Reguli de :
1) Identifică simbolurile şi regulile folosite la • dispunere a proiecţiilor
realizarea desenelor tehnice • realizare a secţiunilor şi rupturilor, cotare a
desenelor
♦Simboluri folosite la :
• Înscrierea cotelor şi prescripţiilor
• Înscrierea rugozităţii
• Notarea materialelor
2) Stabileşte corespondenţe între documentaţie şi ♦ Identificarea proiecţiilor, secţiunilor, cotelor şi
obiectul activităţii prescripţiilor tehnice
♦ Citirea şi interpretarea unor cote şi prescripţii
tehnice :
• Diametre, raze, lungimi suprafeţe
•Unghiuri, găuri, conicităţi, înclinări, teşituri
• Filete
♦ Citirea schiţelor şi desenelor de execuţie
♦ Interpretarea recomandărilor şi notelor
tehnologice
♦ Completarea indicatorului, citirea şi
interpretarea datelor înscrise
3) Efectuează reprezentări grafice simple ♦ Reprezentarea în proiecţie ortogonală, în vedere
şi în secţiune, a corpurilor geometrice simple şi a
unor piese din domeniul mecanic
♦ Reprezentarea schiţei după model – aplicaţii de
complexitate progresivă de întocmire şi citire a
unor schiţe
♦ Reprezentarea desenelor la scară – aplicaţii de
întocmire şi citire

98
Contract de învăţare
Subsemnatul, _____________________________ , elev în clasa_______________________ din cadrul Colegiului
Agricol „Dimitrie Cantemir” Huşi, îmi propun să promovez modulul DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ, susţinându
-mi asimilarea competenţelor individuale ale acestui program de învăţare prin dovezile acumulate în acest
portofoliu.

Dezvoltarea abilităţilor
cheie (precizează
activitatea desfăşurată):
Conţinuturi tematice ale unităţii Competenţe
1) îmbunătăţirea
Nr. de competenţă nr.12: individuale performanţei Dovezi Evaluare

crt. 2) lucrul în echipă

DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ
3) rezolvarea de probleme
4) comunicarea
5) utilizarea calculatorului
6) abilităţi de calcul
Norme generale privind întocmirea Identifică simbolurile Planşa
desenelor tehnice: şi regulile folosite la nr.1
1. - instrumente de desen; realizarea desenelor
- Elemente de standardizare (linii, tehnice.
formate, scriere, indicator)
Construcţii grafice: Stabileşte Planşa
- înscrierea poligoanelor regulate corespondenţe între nr.2
2. - Racordări documentaţie şi
- Construcţia curbelor plane obiectul activităţii
Elemente de desen proiectiv: Planşe
- Sisteme de proiecţie nr.3,4,5
3. - Reprezentarea în dublă şi triplă Fişa de
proiecţie ortogonală a corpurilor lucru nr.1
geometrice Efectuează
- Aşezarea normală a proiecţiilor reprezentări grafice
- Determinarea celei de a treia simple
proiecţii
Reprezentarea în vedere şi secţiune: Planşe
- Reprezentarea în vedere nr.6,7,8
4. - Reprezentarea în secţiune Fişa de
- Reprezentarea rupturilor lucru nr.2
Cotarea desenelor tehnice:
- Elementele cotării
- Simboluri folosite la cotare
5. - Reguli de cotare
- Reprezentarea şi cotarea găurilor
netede Stabileşte Planşe
- Reprezentarea şi cotarea filetelor corespondenţe între nr.10,11,
- Înscrierea pe desenele tehnice a datelor documentaţie şi 12
obiectul activităţii Fişa de
privind precizia prelucrării :
- notarea stării suprafeţelor lucru nr.3
- dimensiuni, abateri dimensionale,
toleranţe
- abateri de formă
- abateri de la poziţia reciprocă a
suprafeţelor
Executarea schiţei după model: Planşa
 6. - Fazele premergătoare executării nr.13
schiţei Efectuează
- Etapele de executare a schiţei reprezentări grafice
Desenul la scară: simple Planşa
7. - Scări de reprezentare nr.14
- Fazele alcătuirii desenului la scară Fişa de
lucru nr.4
Media evaluărilor formative:

Semnătura profesorului ____________________ Semnătura elevului___________

99
 Test de evaluare iniţială la unitatea de competenţă nr.12
DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ
Clasa a IX-a __________________
Anul şcolar 2004-2005, data: __________________
Numele şi prenumele elevului __________________

1. Recunoaşteţi poliedrele din figurile de mai jos:

________ ______ _______ ________

2. Recunoaşteţi poligoanele din figurile de mai jos:

___________ ___________ ___________ ___________

3. Identificaţi corespondenţa corectă dintre denumirile ce apar în caseta „A” şi definiţiile

acestora din caseta „B”:

Caseta A Caseta B
Denumiri Definiţii
1) Bisectoarea 1) are 90°
2) Linii perpendiculare 2) nu au nici un punct comun
3) Linii paralele 3) este mai mare de 90°
4) Linii oblice 4) este mai mic de 90°
5) Unghiul drept 5) de intersectează sub un unghi de 90°
6) Unghiul ascuţit 6) împarte un unghi în două părţi egale
7) Unghiul obtuz 7) formează un unghi oarecare cu linia de
referinţă

4. Construiţi entităţile grafice menţionate în caseta “A – denumiri” din tabelul de mai sus:

100
 Fişa individuală de lucru nr._________
Unitatea de competenţă nr.12
DOCUMENTA ŢIE TEHNICĂ

Clasa a IX-a __________________

Anul şcolar 2004-2005, data: __________________
Numele şi prenumele elevului __________________
Tema de lucru: Desenul la scară

1. Dintre următoarele trei tipuri de desene, precizaţi care dintre ele se execută la scară?:
(a) schiţa (b) releveul (c) desenul de execuţie
2. Prin noţiunea de “scară” se înţelege raportul dintre dimensiunile liniare, măsurate pe desen, şi cele
reale, corespondente ale obiectului desenat sau invers?
da nu
3. Scara “ n : 1 ” este o scară de mărire sau de micşorare?
mărire micşorare
4. O piesă are următoarele dimensiuni de gabarit:
- lungime =0,02m
- lăţime =0,015m -
înălţime =0,012m
Să se precizeze care din următoarele trei scări va fi utilizată pentru reprezentarea în triplă proiecţie
ortogonală a piesei, dacă coala de hârtie pe care vom realiza desenul are formatul A 4:
scara 1:1 scara 2:1 scara 1:2

5. Reprezentaţi pe o coală de desen având formatul A4 , în triplă proiecţie ortogonală la scara 1:2,
piesa din figura următoare:

101
 Test de evaluare sumativă la unitatea de competenţă nr.12
DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ

Clasa a IX-a __________________

Anul şcolar 2004-2005, data: __________________
Numele şi prenumele elevului __________________

1. Reprezentaţi în triplă proiecţie ortogonală piesa din imaginea alăturată:

2. Realizaţi un nou desen, în care piesa de mai sus este reprezentată în secţiune în proiecţia
principală.
3. Cotaţi această reprezentare în secţiune.
4. Identificaţi corespondenţa corectă dintre elementele cotării şi definiţiile acestora din tabelul de
mai jos:
Elementele cotării Definiţii
(a) linia de cotă (1) valoarea numerică a dimensiunii
(b) liniile ajutătoare de cotă (2) linia deasupra căreia se înscrie
(c) liniile de indicaţie dimensiunea respectivă
(d) cota (3) liniile între care se prescrie cota
(4) precizează pe desen o prescripţie
tehnică
5. Linia de ruptură se execută cu:
linie continuă subţire ondulată linie întreruptă subţire linie continuă groasă
linie întreruptă groasă linie punct subţire linie continuă subţire zigzag

6. Muchiile vizibile ale unei piese reprezentată în vedere se trasează cu:

linie continuă subţire linie întreruptă subţire linie continuă groasă
linie întreruptă groasă linie punct subţire linie punct groasă

7. Muchiile acoperite ale unei piese reprezentată în vedere se trasează cu:

linie continuă subţire linie întreruptă subţire linie continuă groasă
linie întreruptă groasă linie punct subţire linie punct groasă

8. Muchiile fictive ale unei piese reprezentată în vedere se trasează cu:

linie continuă subţire linie întreruptă subţire linie continuă groasă
linie întreruptă groasă linie punct subţire linie punct groasă
102
Anexa 2.
 Centralizator privind evaluarea continuă
Disciplina________________Clasa
______________S.A.M.

Nr Media
. Numele şi Test de Evaluare Evaluare Evaluare Evaluare Test de de
crt încheier
. prenumele evaluare formativă formativă formativă formativă evaluare e
elevului iniţială (I) (II) (III) (IV) sumativă a
modulul
ui
1.
2.
3,
4,
5,
6,
7,
8,
9,
10,
11,
12,
13,
14,
15,
16,
17,
18,
19,
20,
21,
22,
23,
24,
25,
Profesor:__________________________
___________
Anexa 3.
Procedură de pregătire a unei vizite de monitorizare externă

Responsabil Asigurarea Calităţii Director

Director adjunct

Membru QA Membru QA
 Membru QA Comunitatea locală
Str. Mihail Kogă lniceanu, Nr. 17
Tel. / Fax. 0235481048

Reprezentant agent economic

Şefi catedre .

Autori:
Reprezentant Sindicat

1.Colectarea portofoliilor profesorilor şi

ale elevilor, pe catedre.

2. Selecţionarea portofoliilor
reprezentative şi prezentarea acestora
grupate după criteriul “portofoliul
profesor / portofolii elevi”

Motto :
1. Comunicarea agendei vizitei de monitorizare

“ În şcoala de viticultură “ Dimitrie Cantemir “ din Huşi şi în

2. Nominalizarea profesorilor pentru interviu

vinoteca sa
3. Nominalizarea elevilor pentru interviu
se intră ca într-un templu m re ţ,
4. Informarea agenţilor economici şi a reprezentatului comunităţii locale despre orele programate

pentru interviu covârşit de respect şi cu

5. Amenajarea adecvată a spaţiului în care se vor derula activităţile aferente vizitei de monitorizare
6. Disponibilitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi a şefilor de catedră pe tot
parcursul vizitei

104
 COLEGIUL TEHNIC
DE CONSTRUCŢII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ARAD

Str. Ioan Fluieraş nr. 10 C, cod 310426

Tel / Fax: 0257 – 275126;
E-mail: [email protected], [email protected]

AUTORI:
Prof. Kaposta Emeric
Prof. Măietec Ileana

105
I. Descrierea contextului

Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad funcţionează sub această denumire
din anul 2000.
Şcoala a câştigat şi a derulat proiecte în programele Phare, Leonardo da Vinci, Socrates
(Comenius), acestea fiind o permanenţă începând cu anul 1995.
Oferta de şcolarizare cuprinde:
9 învăţământ liceal – zi
- profilul Resurse naturale şi protecţia mediului - calificări – Tehnician ecolog şi protecţia
calităţii mediului, Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului - intensiv limba engleză, Tehnician
hidro-meteorolog, Tehnician hidro-meteorolog - intensiv limba engleză, Tehnician chimist de
laborator;
- profilul Tehnic – calificări - Tehnician desenator pentru construcţii şi Tehnician desenator
pentru construcţii - intensiv limba engleză
9 învăţământ liceal – frecvenţă redusă
- profilul Tehnic – calificare – Tehnician lucrări publice construcţii
9 şcoala de arte şi meserii
- domeniul Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, calificări – Zugrav-ipsosar-vopsitor-
tapetar; Dulgher, tâmplar, parchetar; Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze
9 şcoala postliceală /şcoală de maiştri– zi/seral
- domeniul Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, calificarea Tehnician instalaţii în
construcţii; maistru instalator în construcţii şi maistru construcţii civile, industriale şi agricole.
Domeniile Construcţii, instalaţii şi lucrări publice şi Protecţia mediului sunt domenii
economice prioritare în regiunea Vest şi în judeţul Arad, fiind domenii identificate cu grad de
prioritate I, conform PRAI/PLAI.
Astfel, PRAI 2006-2013 prognozează o creştere a ponderii domeniului de calificare
Construcţii, instalaţii şi lucrări publice până la 14% din totalul ofertei TVET, în perspectiva 2013. De
asemenea, se prognozează o creştere a nevoii de calificare pentru specializări specifice domeniului
Resurse naturale şi protecţia mediului, ca urmare a dezvoltării acestuia.
Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad a fost constituit prin unificarea în
1997 a Grupului Şcolar Industrial de Gospodărire a Apelor cu Grupul Şcolar Industrial Construcţii
– Montaj. Evoluţia în timp a celor două şcoli se prezintă astfel:
Grupul Şcolar Industrial de Gospodărire a Apelor

106
¾ 1962 – 1965 – Şcoala tehnică de hidrotehnică şi meteorologie
¾ 1965 – 1977 – Liceul de Îmbunatăţiri Funciare şi Gospodărirea Apelor
¾ 1977 - 1995 – Liceul Industrial Nr. 8
¾ 1995 - 1997 – Grup Şcolar Industrial de Gospodărirea Apelor
Grupul Şcolar Industrial Construcţii – Montaj
¾ 1974 – 1980 – Liceul de Construcţii nr. 2 Arad
¾ 1980 – 1992 – Liceul Industrial Nr. 7 Arad
¾ 1992 – 1995 – Grup Şcolar Industrial Nr. 7
¾ 1995 – 1997 – Grup Şcolar Industrial Construcţii Montaj
2000 - Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad
În prezent, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului are sediul într-o zonă
periferică a oraşului, fără deschidere la arterele principale, acest lucru constituind un dezavantaj pentru
atragerea populaţiei şcolare. Acest dezavantaj este în parte suplinit de oferta educaţională atractivă, de
o bună gestionare a resurselor materiale şi umane şi un management de calitate, care exploatează
potenţialul de care dispune şcoala.
În anul şcolar 2005 – 2006 funcţionează un număr de 74 profesori - toţi calificaţi, 11 personal
didactic auxiliar şi 18 personal nedidactic care pregătesc un număr de 1072 elevi. Calitatea prestaţiei
didactice este dată de nivelul de pregătire profesională a personalului didactic: 7 profesori autori de
curriculum, un formator de manageri, 25 participanţi la seminarii de formare organizate în cadrul
finanţării Phare TVET (4 pentru formare manageri, 4 pentru formare profesori, 1 pentru
bibliotecari/administratori/profesori).
Imobilul în care funcţionează şcoala are 7 corpuri de clădire în diferite stadii de uzură, dotarea
didactico-materială fiind insuficientă.
Finanţarea şcolii este efectuată în parte de către Consiliul Local Arad, respectiv bugetul de stat.
Întrucât bugetul este foarte mic, se folosesc venituri extrabugetare pentru acoperirea unei mari părţi a
cheltuielilor necesare:
¾ 60% din venituri provin din efectuarea de lucrări cu ajutorul elevilor, în cadrul orelor de
pregătire practică, în atelierele şcolii şi lucrări executate pentru terţe unităţi sau persoane fizice
¾ venituri din închirieri, sponsorizări, donaţii şi formarea profesională continuă .
Capacitatea de atragere a fondurilor extrabugetare, existenţa surselor alternative de finanţare şi
implicarea şcolii în formarea profesională a adulţilor este un punct forte.
În prezent şcoala are parteneriate cu 12 agenţi economici, cu alte instituţii şi cu părinţii. Este
şcoală coordonatoare în 3 reţele şcolare de interasistenţă:

107
9 Reţeaua şcolară organizată pentru cele 20 centre de resurse şi 100 unităţi de învăţământ din
proiectele PHARE TVET 2002 şi 2003, cu 5 şcoli arondate.
9 Reţeaua şcolară pentru unele dintre cele 122 unităţi de învăţământ din proiectele Phare
TVET 2001 şi 2003 şi cele 50 de unităţi de învăţământ (mediul rural) din proiectul Phare TVET 2003,
cu 3 şcoli arondate.
9 Reţea locală activă în anul şcolar 2005 – 2006, 7 şcoli arondate, scopul reţelei fiind
diseminarea exemplelor de bune practici privind asigurarea calităţii, procesul de autoevaluare,
învăţarea centrată pe elev, consilierea şi orientarea profesională şi activităţi pentru elevii cu CES.
Şcoala depune eforturi pentru asigurarea de servicii educaţionale de calitate şi relevante pentru
nevoile de dezvoltare economică şi socială şi interesele elevilor, incluzând aici şi elevii cu cerinţe
educaţionale speciale.
În cadrul proiectului PHARE TVET 0108, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului
Arad este centru de resurse, aplicând experimental instrumentele de asigurare a calităţii conform
„cadrului comun european pentru asigurarea calităţii în formarea profesională”. Autoevaluarea şcolii s-
a realizat în funcţie de cele 8 principii ale calităţii din Manualul de autoevaluare a furnizorilor de
educaţie şi formare profesională.

II. Prezentarea cazului de bună practică

Între premisele dezvoltării unei culturi instituţionale a calităţii în şcoală, o importanţă mare au
avut acţiunile întreprinse, care s-au bucurat de un real succes:

™ Acţiuni pentru includerea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi stabilirea stilurilor

individuale de învăţare ale elevilor:
¾ identificarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (prin chestionare, consiliere
familială individuală, colaborarea cu personalul medical)
¾ adaptarea programelor şcolare şi a metodelor de predare şi evaluare, nuanţat, în raport cu
particularităţile fiecărui elev
¾ organizarea de activităţi extracurriculare care să implice elevii cu cerinţe educaţionale
speciale (excursii, sprijin financiar, competiţii sportive)
¾ aplicarea la fiecare clasă a chestionarului pentru identificarea stilurilor individuale de
învăţare ale elevilor
¾ afişarea rezultatelor privind stilurile de învăţare în fiecare clasă şi în fiecare catalog
¾ aplicarea şi interpretarea la fiecare clasă a unor chestionare de interese şi aptitudini şi a
unor chestionare de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Arad
¾ aplicarea unor strategii de predare corelate cu stilurile individuale de învăţare ale elevilor.
Participarea profesorilor şcolii la cursuri de formare pentru educaţia incluzivă

108
™ Acţiuni pentru informarea, consilierea şi orientarea vocaţională, dezvoltate pe direcţiile:
¾ autocunoaştere şi dezvoltare personală
¾ comunicare şi relaţionare interpersonală (consiliere individuală şi de grup realizată de
consilierul psiholog, profesori diriginţi)
¾ aplicarea unor chestionare de autocunoaştere, planificarea carierei, educaţie
antreprenorială (realizarea unor contracte de colaborare cu instituţii abilitate AJOFM, CONAR SA
Arad, IMAR SA Arad, Agenţia de Protecţia Mediului Arad, participarea la târguri de ofertă
educaţională a universităţilor din Arad şi Timişoara, elaborarea unor planuri de afaceri, întâlniri cu
directori de firme)
¾ stil de viaţă, combaterea delicvenţei juvenile (colaborare cu instituţiile abilitate în
combaterea comportamentelor antisociale, Poliţia de proximitate, Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-
pedagogică, Centrul de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, serviciul de prevenire şi combatere a
consumului de droguri, ore de dirigenţie).
™ Acţiuni pentru implementarea la nivelul şcolii a instrumentelor de asigurare a calităţii la
furnizorii de formare profesională:
¾ instruirea directorilor unităţii de învăţământ în domeniul managementului calităţii
¾ informarea membrilor Consiliului de Administraţie al şcolii şi informarea Consiliului
Profesoral.
¾ elaborarea Planului de măsuri întreprinse la nivelul şcolii în vederea dezvoltării
sistemului de management al calităţii pentru a asigura calitatea programelor de învăţare şi promovare a
îmbunătăţirii continue.
¾ elaborarea declaraţiei de politică privind calitatea.
¾ constituirea Comisiei pentru evaluare şi asigurarea calităţii şi elaborarea regulamentului
de funcţionare a acesteia
¾ întocmirea fişei postului pentru fiecare membru al comisiei.
¾ înfiinţarea centrului de documentare în domeniul calităţii în învăţământ, în cabinetul

109
Directorului adjunct şi a punctelor de informare în cele două săli profesorale.
¾ integrarea structurii nou înfiinţate în organigrama şcolii.
¾ întocmirea raportului de autoevaluare şi a planului de îmbunătăţire, în fiecare an şcolar,
începând cu anul şcolar 2004-2005.
¾ Aplicarea şi interpretarea unui chestionar care să măsoare rezistenţa la schimbare, pe un
eşantion reprezentativ de profesori.
¾ Observări la lecţii efectuate de membrii Comisiei de Asigurare a Calităţii.
¾ Întocmirea la nivelul fiecărei catedre a planului de acţiune, a programului activităţilor şi a
planului de îmbunătăţire.
¾ Desfăşurarea de activităţi, la nivelul fiecărei catedre, conform programului de activităţi,
cu accent pe corelaţia dintre metodele de predare şi stilurile individuale de învăţare ale elevilor,
preocupări pentru îmbunătăţirea bazei materiale, procurarea de noi materiale didactice, elaborări de
teste, portofolii, suporturi de curs, proiecte didactice, referate, lecţii deschise.
¾ Formarea continuă a profesorilor şcolii.
¾ Evaluarea progresului şcolar al elevilor pe clasă / disciplină / profesor.
¾ Întocmirea la fiecare 2 luni a Formularului de monitorizare ale fazelor pre-pilot/pilot,
ocazie cu care s-au discutat punctele tari, aspectele care trebuie îmbunătăţite, acţiuni propuse, succese
obţinute, dovezi care au fost identificate, dificultăţi întâmpinate în colectarea dovezilor, propuneri de
îmbunătăţire a materialelor şi adaptarea la învăţământul românesc.
¾ Organizarea şi susţinerea vizitelor de monitorizare a activităţilor de asigurare a calităţii.
™ Acţiuni desfăşurate în cadrul proiectului Tranziţia de la şcoală la locul de muncă, al cărui
scop l-a constituit facilitarea integrării socio-profesionale a absolvenţilor şcolii:
¾ Înfiinţarea Clubului „Cariera Mea” dotat cu calculator, imprimantă, conectare la
internet, locaţie – cabinetul de consiliere şcolară.
¾ Studiul pieţei muncii, prezentarea ofertei de locuri de muncă elevilor din clasele
terminale.
¾ Studiul rapoartelor AJOFM privind necesarul forţei de muncă în profilul şcolii.
¾ Stabilirea de parteneriate cu întreprinderi cu potenţial de dezvoltare şi angajare.
¾ Realizarea de proiecte cu caracter practic – aplicativ propuse de şcoală sau angajatori,
în colaborare.
¾ Dezvoltarea şi diversificarea activităţii de microproducţie a şcolii.
¾ Înfiinţarea Centrului de Învăţare.
¾ Monitorizarea activităţii de instruire practică a elevilor la locul de muncă în parteneriat
cu agenţii economici.

110
¾ Monitorizarea situaţiei absolvenţilor pentru anii 2005 – 2006.
¾ Desfăşurarea programului de Educaţie şi consiliere privind cariera, elaborat în şcoală şi
aplicat în anii şcolari 2004 – 2005, 2005 – 2006.
¾ Elaborarea de programe şcolare pentru Curriculum la Decizia Şcolii (CDŞ) şi a
Curriculum-urilor în Dezvoltare Locală (CDL) aplicate în anii şcolari 2004 – 2005, 2005 – 2006.
Succesele obţinute de şcoala noastră se pot prezenta sub forma Ce am reuşit?, Cum am
procedat?:
™ Învingerea rezistenţei la schimbare a profesorilor
Iniţial, fiecare profesor şi-a autoobservat şi completat o fisă de observaţie la lecţie, a întocmit
un Raport de autoevaluare şi un Plan de îmbunătăţire, în urma cărora, dezbaterile s-au intensificat şi au
crescut ca număr. Am aplicat ulterior, pe un eşantion reprezentativ de profesori, un chestionar care să
măsoare rezistenţa la schimbare. Interpretarea acestui chestionar a reliefat faptul că mai bine de 80%
din numărul cadrelor didactice ale şcolii receptează pozitiv cerinţele europene privind asigurarea
calităţii in educaţie si formare profesionala.
™ Stabilirea şi pregătirea echipei de observatori ai lecţiilor
După consultarea cu profesorii din fiecare arie curriculară, s-a ales câte un observator, profesor
cu experienţă şi cu cea mai mare receptivitate la cerinţele impuse de asigurarea internă a calităţii.
Profesorii observatori fac parte din Comisia de Asigurare a Calităţii, care a formulat precizări clare,
referitoare la:
¾ documentele pe care trebuie să le conţină mapa profesorului, mapa maistrului instructor,
mapa dirigintelui, dosarul catedrei;
¾ elaborarea şi respectarea unor proceduri;
¾ realizarea unor evidenţe în legătură cu procesul de asigurare a calităţii;
¾ elaborarea raportului de autoevaluare şi a planului de îmbunătăţire.
™ Implicarea agenţilor economici
Parteneriatul cu agenţii economici se materializează în:
¾ instruirea practică a elevilor la agenţii economici
¾ vizite de documentare a elevilor la agenţii economici
¾ angajarea unora dintre absolvenţi
¾ modernizarea atelierelor şi sălilor de clasă
¾ elaborarea CDL
™ Intensificarea şi flexibilizarea relaţiei dintre profesori – părinţi – elevi
Au fost constituite structuri la nivelul părinţilor şi al elevilor (Comitetele de părinţi / elevi ale
claselor, Consiliile reprezentative ale părinţilor / elevilor) şi au fost deschise canale de comunicare

111
eficientă, directe şi indirecte (întâlniri, corespondenţă, vizite, telefon, aviziere). Toate acestea au
condus treptat la relaţii mai bune între şcoală şi beneficiari. Îmbunătăţirea metodologiei de predare –
învăţare, aplicarea şi interpretarea unor chestionare în scopul cunoaşterii şi autocunoaşterii elevilor au
condus la îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev, prin faptul că elevii s-au simţit mai importanţi, în
centrul atenţiei. Şcoala, prin profesorii diriginţi, consultă părinţii în luarea unor decizii, elaborarea
unor proceduri, prevenirea abandonului, îmbunătăţirea frecvenţei elevilor, alegerea CDS, consiliere şi
orientare vocaţională şi utilizarea fondurilor existente.
În pofida faptului că 16% dintre elevi au situaţie materială precară şi 40% dintre elevi provin
din familii monoparentale, aportul părinţilor la îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor şi a
bazei materiale a şcolii este substanţial, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări din partea unor
persoane fizice sau juridice.
Succesele obţinute au determinat o creştere a reputaţiei şcolii noastre, de la un an la altul, iar
planul de şcolarizare s-a realizat integral, numărul de clase crescând în fiecare an.
Efortul şcolii în evaluarea serviciilor educaţionale pe baza celor 8 principii ale calităţii a fost
considerabil. Aceasta datorită faptului că sunt implicate costuri obligatorii pentru: îmbunătăţirea bazei
materiale, timp alocat colectării dovezilor, motivarea pentru ameliorarea relaţiei pedagogice şi
profesionale.
Procesul de asigurare a calităţii, ca orice proces de schimbare, solicită atât managerii cât şi
personalul să facă faţă unor cerinţe şi probleme mereu actualizate. În pofida receptării de către mai
bine de 80% din numărul cadrelor didactice a cerinţelor europene privind asigurarea calităţii in
educaţie si formare profesionala, impedimentele majore cu care ne confruntăm au fost şi rămân
finanţarea insuficientă şi constrângerile legislative.
III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici
Modul în care şcoala noastră a implementat sistemul de asigurare a calităţii se poate extinde în
cadrul întregului sistem de învăţământ profesional şi tehnic, parţial şi în celelalte forme ale sistemului
de învăţământ.
Pentru reuşita implementării sistemului de asigurare a calităţii considerăm că ar fi necesar:
extinderea formării directorilor şi a profesorilor în evaluarea şi asigurarea calităţii, înfiinţarea şi
extinderea reţelelor şcolare cu implicarea centrelor de resurse şi ale inspectoratelor şcolare,
colaborarea cu comunitatea locală pentru adecvarea ofertei de educaţie si formare profesionala şi
realizarea PAS, motivarea viitorilor absolvenţi de către potenţiali angajatori, descentralizarea şi
autonomia instituţională.
Posibilele dificultăţile întâmpinate de unităţile şcolare sunt în legătură cu resurse limitate de:
timp, spaţiu, resurse materiale, echipamente, spaţii de învăţare, mobilier adecvat; curriculum-ul prea

112
cuprinzător; manuale care nu se corelează întotdeauna cu conţinutul curriculum-ului; zile de şcoală
foarte lungi, mai ales pentru elevii care fac naveta; număr mare de elevi ce revin unui consilier şcolar
(peste 1000 de elevi); descriptori de performanţă pentru diferitele domenii sunt greu de cuantificat;
volum mare de lucru pentru întocmirea documentaţiei, colectarea dovezilor, păstrarea şi gestionarea
acestora; accesul limitat al profesorilor şi formatorilor la echipamentele IT; clase cu număr mare de
elevi.
Activitatea de asigurare a calităţii ar trebui să înceapă în fiecare şcoală printr-o identificare cât
se poate de obiectivă a aspectelor ce trebuie îmbunătăţite şi, în cazul în care numărul acestora este
mare, ar fi necesară ierarhizarea acestora pentru stabilirea priorităţilor.

113
 COLEGIUL TEHNIC
"GHEORGHE ASACHI" BOTOŞANI

Str. Prieteniei nr. 7, Cod 710127, Botoşani

Telefon: 0040-231-584006
Fax :0040-231-584007
E-mail : [email protected]

Autori :
Prof. Pogurschi Georgeta
Prof. Dromereschi Rodica

114
I. Descrierea contextului
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoşani oferă servicii de educaţie şi formare
profesională pentru tinerii şi adulţii din Zona ocupaţională nr. 1 şi din întregul judeţ Botoşani, cu
prioritate în calificări din domeniile Electronică şi automatizări, Electric, Electromecanică şi
Mecanică, la nivelul standardelor europene şi în concordanţă cu cerinţele pieţei locale a muncii.
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoşani a fost înfiinţat prin Ordinul nr. 65 din
01.09.1973 al Ministrului Industriei Construcţiilor de Maşini–Unelte şi Electrotehnicii, ca Şcoala
Profesională Botoşani, de pe lângă Întreprinderea "Electrocontact" Botoşani, funcţionând ca
grup şcolar, în baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 4.416 din 1973 privind
înfiinţarea unor şcoli profesionale ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini–Unelte şi
Electrotehnicii şi în temeiul Decretului nr. 423 din 1972, modificat prin Decretul nr. 117 din 1973,
referitor la organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini–Unelte şi
Electrotehnicii.
Timp de 27 de ani, unitatea a funcţionat sub numele de Grupul Şcolar Industrial
"Electrocontact" Botoşani. Din septembrie 2000, în baza Ordinului Ministrului Educaţiei
Naţionale nr. 3587/11.04.2000, numele ei a fost Grupul Şcolar "Gheorghe Asachi"
Botoşani, iar din septembrie 2005, în baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.
4210/30.05.2005, unitatea a devenit Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoşani –
primul de acest fel din judeţul Botoşani. Schimbarea titulaturii unităţii şi transformarea ei în
colegiu reprezintă atât omagiul adus arhitectului, ctitorului de şcoală, teatru, piesă
românească şi poetului botoşănean Gheorghe Asachi, cât şi emblema modificărilor
conceptuale şi structurale semnificative, care au marcat evoluţia politicii educaţionale a şcolii
şi au propulsat-o în elita unităţilor şcolare botoşănene.
După 1990, oferta de şcolarizare a Colegiului Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoşani a avut
următoarea structură:
• Forme de învăţământ zi ( de stat şi cu taxă ), seral ( în profil tehnic şi teoretic ) şi frecvenţă
redusă ( în profil teoretic );
• Niveluri de învăţământ :
¾ liceal – în profil teoretic ( real şi umanist ) şi tehnic ( nivelul 3 de calificare, rută directă şi
progresivă ) – în domeniile Mecanică, Electrotehnică, Electronică şi automatizări;
¾ profesional/şcoală de arte şi meserii şi an de completare ( nivelul 1 şi nivelul 2 ) – în
domeniile Mecanică, Electrotehnică, Electronică şi Automatizări, Transporturi auto;
¾ complementar ( de ucenici ) – în domeniile Mecanică, Electromecanică, Electric;

115
¾ postliceal – în domeniile Electrotehnică, Electronică şi Automatizări;
¾ de maiştri – în domeniul Mecanică.
Oferta de şcolarizare a unităţii este, cea mai mare din judeţ ( în medie, 60 de clase şi cca. 1600 de
elevi anual ), planurile de şcolarizare se realizează integral, în fiecare an, personalul didactic al unităţii
( peste 110 cadre didactice ), didactic-auxiliar şi nedidactic ( 26 de persoane ) este calificat şi bine
pregătit profesional, iar colegiul se înscrie în elita unităţilor şcolare botoşănene, din punctul de vedere
al dotării, calificărilor şi rezultatelor obţinute anual.
Baza materială a şcolii cuprinde :
¾ 3 corpuri de clădiri, 1 grup de ateliere, bază sportivă;
¾ 16 cabinete şi laboratoare
¾ 16 ateliere pentru instruirea practică;
¾ 1 bibliotecă ( peste 10.000 de volume, în curs de dotare, cu sprijin guvernamental );
¾ puncte metodice de documentare, de orientare şi de consiliere şcolară;
¾ mobilier funcţional, echipamente IT şi birotică, echipamente didactice pentru pregătirea
profesională de bază şi specializată.

Programele de reformă VET în care a fost şi este implicată şcoala :

Denumire program Perioada Rezultate Buget
Programe de reformă a învăţământului profesional şi tehnic preuniversitar
Phare VET RO 9405 1995-2000 Dotarea şcolii cu : cca. 200.000
Şcoală de demonstraţie în - 1 laborator de informatică RON
familia ocupaţională - 1 laborator electronică, automatizări ( preţuri
"Electronică, Automatică, - echipamente de birotică,multimedia actualizate )
Informatică tehnologică
industrială"
Phare TVET RO 2002-2007 - Reabilitare corp B şi ateliere cca.300.000
Centru de resurse pentru - Elaborare SPP, curriculum (4 autori Euro
Regiunea N-E Electronică, Electric, Mecanică) reabilitări
- Formare manageri, cadre didactice/ cca.250.000
auxiliare,parteneri(1 formator,30 cadre) Euro
- Dotări cu echipamente IT, birotică şi de dotări cu
specialitate echipamente
Alte programe derulate de şcoală, în ultimii ani :

116
 ¾ formarea adulţilor, în parteneriat cu A.J.O.F.M., I.S.J., A.D.R. N-E ( Phare 2002, 2000);
¾ formarea emigranţilor ( Leonardo – COPFIM ) şi a liceenilor ( DFID Anglia, ADR N-E ); ¾
formarea continuă a cadrelor didactice ( RO-BOGSEL/BOGSMEC – SES Germania,
Comenius 2.2.c – 4 proiecte limbi moderne, Leonardo da Vinci – 6 profesori)
II. Prezentarea cazului de bună practică
În cadrul Proiectului pilot de Asigurare a Calităţii, unitatea şcolară a utilizat instrumentele şi
metodologiile elaborate în cadrul Programului Phare TVET RO :
¾ metodologiile de evaluare a calităţii;
¾ manualul de evaluare internă ( autoevaluare ) şi externă ( prin inspecţia şcolară );
¾ manualul autorizării furnizorilor de EFP;
¾ principiile calităţii, criteriile şi descriptorii de performanţă – pentru desfăşurarea activităţilor;
¾ exemplele şi modelele furnizate de experţi la stagiile de instruire tematică;
¾ vizitele de monitorizare ( în 2005 – centrele de resurse, în 2006 – şcolile de aplicaţie);
¾ rapoartele de autoevaluare ( din 2005 şi 2006 );
¾ inspecţiile şi rapoartele de validare ale I.S.J. Botoşani ( din 2005 şi 2006 ),
asociind acestora instrumente şi metodologii specifice de inspecţie şcolară şi audit intern/extern.
Pentru eficientizarea managementului calităţii, s-a procedat la :
• constituirea Comisiei pentru Asigurarea Calităţii – actualizată şi diversificată anual, în funcţie de
cerinţe şi de necesităţile specifice ale şcolii (cu responsabilităţi concrete pentru membri) :
• analiza Manualului de Asigurare a Calităţii – la nivelul catedrelor, ariilor curriculare, şcolii;
• elaborarea Planului pentru Asigurarea Calităţii (pentru toţi descriptorii asociaţi, cu specifica rea
acţiunilor, coordonatorilor, implicării, dovezilor şi termenelor ) :
¾ în 2004 – în catedre, la nivelul şcolii ( pentru principiul 5 al calităţii – P5 );
¾ în 2005 şi 2006 – în catedre ( P5 ), la nivelul şcolii ( toate cele 8 principii ale calităţii);
• includerea Planului pentru Asigurarea Calităţii în PAS şi în Planurile manageriale ale şcolii,
catedrelor şi comisiilor metodice (2004-2006);
• înfiinţarea Comisiei pentru Promovarea Educaţiei Incluzive şi elaborarea Planului de Acţiune
pentru Educaţia Incluzivă ( 2005-2006 );
¾ adaptarea ofertei de EFP a şcolii la dinamica pieţei muncii, prin:
- orientarea calificărilor către domenii cu tendinţe crescătoare la nivel local şi regional;
- complementaritatea domeniilor, prin reorientare şcolară şi profesională rapidă;
- diversificarea calificărilor din acelaşi domeniu sau/şi din domenii conexe;
- ofertele de Curriculum la Decizia Şcolii şi Diferenţiat ( CDŞ şi CD ), bazate pe
interesele şi nevoile educaţionale ale elevilor;

117
 - elaborarea Curriculum-ului în Dezvoltare Locală ( CDL ) în parteneriat cu agenţii
economici şi sociali locali ( pentru a răspunde unor nevoi de formare specifice ) şi cu avizarea
C.L.D.P.S. Botoşani;
- consilierea şi sprijinul acordat elevilor/familiilor acestora, prin programe de
orientare/reorientare şcolară şi în carieră ( cu sprijinul psihologului şcolar ) şi de facilitare a tranziţiei
de la şcoală la locul de muncă ( elaborat în Programul Phare TVET 2002 );
- formarea continuă a personalului didactic (cursuri acreditate, stagii) şi a adulţilor, pentru
a răspunde la nevoile comunităţii locale (calificare/recalificare – Phare 2002) ş.a.
În procesul de asigurare internă a calităţii s-au înregistrat îmbunătăţiri evidente ale următoarelor
componente ale activităţii didactice:
• Procesul de predare-învăţare – care a implicat, în egală măsură :
¾ profesorii (implicarea directă în procesul de Asigurare a Calităţii, formarea în cascadă, lucrul
diferenţiat şi pe grupe cu elevii, utilizarea şi realizarea cu elevii a materialelor didactice, evaluările
formative, fişele de progres, instruirea internă şi externă în utilizarea PC şi lecţiile AEL, lecţiile
asistate de PC şi mijloace multimedia, utilizarea/elaborarea de softuri specializate şi softuri
educaţionale, portofoliile de evaluare etc. );
¾ elevii (explicarea şi înţelegerea procesului de Asigurare a Calităţii, informaţiile asociate şi
conexe, iniţierea/sprijinul pentru învăţare, implementarea metodelor de învăţare activ-participative,
centrate pe nevoile proprii, învăţarea asistată de PC şi multimedia, lucrul în echipe, diversificarea
paletei de competiţii la care au participat, evaluarea prin metode complementare/diferenţiate etc. );
• Evaluarea şi certificarea – care a implicat :
¾ profesorii, elevii, părinţii, partenerii economici ( după caz ) – prin metodologiile de evaluare
sumativă şi certificare, portofolii individuale de evaluare ( SAM şi liceu tehnic – competenţe,
module ), fişele de evaluare a instruirii practice la locul de muncă ( liceu tehnic, SAM ) etc.;
¾ evaluatorii interni şi externi ( după caz ) – partenerii economici şi sociali, inspectorii şcolari,
experţii seniori ai firmelor de Asistenţă Tehnică în Phare TVET 2002 şi 2003, experţii locali, directori
ai şcolilor TVET din judeţ şi din Regiunea N-E, experţi ADR N-E, experţi străini ( în programele cu
SES- Germania derulate ) ş.a.;
• Feedback-ul, autoevaluarea şi măsurarea – care a implicat :
¾ echipa managerială – evaluare curentă, fişe de monitorizare solicitate în proiect ( la 2 luni ),
asistenţe şi inspecţii curente, fişe de observaţii, rapoarte de inspecţii speciale/tematice, rapoarte de
analiză a activităţii şi managementului, dezbateri şi propuneri asociate ( în Consiliul de Administraţie,
Comisia Calităţii, Consiliul Profesoral, cercuri pedagogice şi metodice, comisii metodice ) ş.a.;
¾ profesorii – mape didactice ale calităţii ( individuale, catedre, comisii ), fişe de autoevaluare a

118
activităţii, rapoarte de activitate ( catedre, comisii ), discuţii şi propuneri ( în Consiliul Clasei, Comisia
Calităţii, Consiliul Profesoral ) ş.a.;
¾ elevii – chestionare de evaluare aplicate, sondaje de opinie, discuţii şi propuneri ( în Consiliul
Elevilor, Consiliul de Administraţie, Comisia Calităţii ) ş.a.;
¾ părinţii – informare, chestionare, discuţii, propuneri ( Consiliul Părinţilor, Asociaţia "Părinţi
de liceu" );
¾ partenerii economici şi sociali - informări, chestionare, propuneri, întâlniri de lucru, proiecte
de colaborare ( Phare 2002 ), monitorizări ale elevilor practicanţi/angajări ale absolvenţilor ş.a.
• Corecţia şi îmbunătăţirea – care au implicat :
¾ analize SWOT ale şcolii – în PAS ( 2004, 2005 – ambele versiuni şi 2006 );
¾ planuri de îmbunătăţire specifice asigurării calităţii – elaborate pentru punctele slabe
identificate în rapoartele de autoevaluare şi de inspecţie, cu stabilirea de acţiuni, rezultate aşteptate,
responsabili, implicare, termene, costuri.
Exemple de acţiuni de succes derulate în cadrul Proiectului pilot de Asigurarea Calităţii
În perioada februarie-septembrie 2004 :
¾ stagiul de formare pentru directorii de centre de resurse Phare TVET ( ianuarie 2004);
¾ diseminarea informaţiilor în Consiliul pentru Curriculum din şcoală ( februarie 2004);
¾ desemnarea Comisiei pentru Asigurarea Calităţii ( februarie 2004 );
¾ analiza Manualului pentru Asigurarea Calităţii – raport utilitate ( martie 2004);
¾ elaborarea Planului de Acţiune pentru Asigurarea Calităţii ( martie 2004 );
¾ stagii de formare a cadrelor didactice referitoare la învăţarea centrată pe elev ( aprilie 2004 )
şi diseminarea informaţiilor primite la nivelul catedrelor şi comisiilor metodice ( mai 2004 );
¾ asistenţe la activităţi didactice, pe baza fişelor de evaluare ( aprilie-iunie 2004 );
¾ diseminarea informaţiilor referitoare la elaborarea şi realizarea Planului de Acţiune pentru
Asigurarea Calităţii la nivelul reţelei de licee şi grupuri şcolare din judeţ ( Seminar “Asigurarea
calităţii în educaţia şi formarea profesională”, organizat de Centrul Judeţean de Asistenţă
Psihopedagogică Botoşani – mai 2004 )
¾ întocmirea fişelor de monitorizare a implementării proiectului în şcoală ( la 2 luni ).
• În anul şcolar 2004-2005 :
¾ desemnarea noii Comisii pentru Asigurarea Calităţii ( septembrie 2004 );
¾ elaborarea Planului de Acţiune al Şcolii pentru Asigurarea Calităţii (septembrie 2004);
¾ formarea în cascadă a cadrelor didactice privind metodele de învăţare centrată pe elev
( semestrul I ) şi aplicarea acestora în procesul didactic ( tot anul şcolar );
¾ asistenţe la ore pentru toate cadrele didactice, pe baza fişelor de evaluare ( tot anul );

119
¾ întocmirea fişelor de monitorizare a implementării proiectului în şcoală ( la 2 luni );
¾ pregătirea vizitei de monitorizare a expertului IMC Consulting ( februarie 2005 );
¾ vizita de monitorizare a expertului IMC, d-na Kerstin Schneider ( 14 martie 2005 ) şi
aprecierile formulate de expert în legătură cu calitatea serviciilor de EFP furnizate;
¾ planul de măsuri pentru realizarea cerinţelor incluse în Raportul de monitorizare şi
implementarea acestora, la nivelul catedrelor şi al şcolii ( aprilie-iunie 2005 )
¾ diseminarea informaţiilor referitoare la implementarea Programului Pilot de Asigurare a
Calităţii, la nivel naţional ( Conferinţa Naţională Phare TVET 2002, Bucureşti, mai 2005 şi
Seminarul regional, Iaşi, mai 2005 – prezentări ale directorului, /Seminariile regionale din Iaşi,
Brăila, Timişoara, Braşov – prezentări ale directorului adjunct în cadrul atelierelor de lucru);
¾ stagiu de formare pentru şcolile TVET privind Asigurarea Calităţii ( mai 2005 );
¾ realizarea Raportului de autoevaluare a unităţii privind calitatea ( iunie 2005 ) – considerat
document model şi utilizat pentru un studiu de caz elaborat de experţii IMC Consulting ( iulie 2005
);
¾ inspecţia frontală şi Raportul de inspecţie – realizate de I.S.J. Botoşani ( iunie 2005) – cu
validarea Raportului de autoevaluare al unităţii şi a notei 3 acordate;
¾ întocmirea Planului de îmbunătăţire pentru punctele slabe din Raport ( iulie 2005 ).
• În anul şcolar 2005-2006 :
¾ elaborarea Planului de Acţiune al şcolii ( PAS ) pentru 2005-2013 şi includerea documentelor
de proiectare specifice calităţii ( august-septembrie 2005 );
¾ desemnarea noii Comisii pentru Asigurarea Calităţii ( septembrie 2005 );
¾ completarea chestionarelor IMC Consulting referitoare la calitate şi a bazei de date a
CNDÎPT referitoare la calitate ( septembrie-octombrie 2005 );
¾ completarea, colectarea şi înregistrarea chestionarelor CNDÎPT referitoare la calitate, pentru
şcolile TVET din Botoşani şi Suceava ( octombrie-noiembrie 2005 );
¾ stagiu de formare pentru educaţia incluzivă, realizat în şcoală de un expert local IMC
Consulting, şi formarea în cascadă a cadrelor didactice din şcoală ( septembrie-noiembrie 2005);
¾ desemnarea Comisiei pentru Educaţia Incluzivă, aplicarea de chestionare specifice şi
elaborarea Planului de Acţiune al şcolii asociat ( octombrie 2005-martie 2006 );
¾ generalizarea implementării metodelor de învăţare centrată pe elev şi de evaluare
complementare, pentru toate disciplinele ( tot anul şcolar );
¾ asistenţe la clasă pentru toate cadrele didactice, pe baza fişelor de evaluare ( tot anul);
¾ participarea la dezbaterea tematică regională organizată de experţii Centrului "Educaţia
2000+" ( Iaşi – ianuarie 2006 );
¾ vizita de monitorizare tematică organizată în şcoală de experţii Centrului "Educaţia 2000+"
120
cu participarea coordonatorului regional CNDÎPT şi a cadrelor didactice, elevilor şi reprezentanţilor
partenerilor economici şi sociali, pentru interviuri ( februarie 2006 );
¾ diseminarea informaţiilor referitoare la implementarea Programului Pilot de Asigurare a
Calităţii, în şcoli din Botoşani ( Liceul “Grigore Antipa”, octombrie 2005, cercul metodic al
directorilor de unităţi şcolare, ianuarie 2006 ), la nivel regional ( Seminarul de diseminare “Aplicarea
instrumentelor de asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic”, Buzău, aprilie 2006 –
prezentări ale directorului şi directorului-adjunct şi Inspectorului Şcolar General-adjunct) şi naţional
( Seminarul tematic “Asigurarea egalităţii de şanse în TVET – integrarea elevilor cu cerinţe
educaţionale speciale”, Sinaia, aprilie 2006 – prezentare a directorului adjunct );
¾ Raportul de autoevaluare, inspecţia şi Raportul de inspecţie al I.S.J. Botoşani – cu
reconfirmarea notei 3 acordată unităţii şcolare pentru calitatea activităţii desfăşurate ( iunie 2006 );
¾ pregătirea vizitelor de monitorizare pentru implementarea procesului de asigurare a calităţii
în 14 şcoli TVET din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, discuţiile tematice cu
echipele manageriale, profesorii, elevii şi partenerii economici, analiza documentelor şcolare pentru
asigurarea calităţii, informări şi sugestii referitoare la dovezile care susţin realizarea indicatorilor şi
descriptorilor de performanţă ş.a. – confirmate prin rapoartele de monitorizare individuale şi finale
întocmite şi prin rezultatele obţinute de şcolile monitorizate la inspecţiile de validare asociate –
experţii locali ai Centrului "Educaţia 2000+", ( aprilie - iunie 2006 );
¾ pregătirea vizitelor de monitorizare pentru implementarea curriculumu-ului TVET în 12 şcoli
TVET din judeţele Botoşani, Neamţ şi Suceava, discuţiile tematice cu echipele manageriale,
profesorii, elevii şi partenerii economici, analiza documentelor şcolare curriculare, informări şi sugestii
ş.a. – confirmate prin rapoartele de monitorizare individuale întocmite – experţii locali ai Centrului
"Educaţia 2000+" ( septembrie-octombrie 2006 ).

III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Exemplul de bună practică prezentat de Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Botoşani a fost
deja adoptat de şcolile TVET din judeţul Botoşani şi de majoritatea celor din judeţele Regiunii N-E în
care experţii locali ai Centrului "Educaţia 2000+" au efectuat vizite de monitorizare în acest an şcolar.
El are la bază câteva direcţii de acţiune care sunt similare oricăror şcoli din sistemul de învăţământ
preuniversitar profesional şi tehnic ( ÎPT ) :
¾ proiectare didactică din perspectiva respectării principiilor calităţii şi a învăţământului
incluziv, centrat pe elevi şi pe nevoile lor;
¾ implementarea acţiunilor de asigurare a calităţii în managementul resurselor şi financiar, în
procesul instructiv-formativ, în activităţile extracurriculare, precum şi educarea şi consilierea privind

121
traseul şcolar şi cariera elevilor;
¾ diseminarea informaţiilor şi transferul competenţelor prin formarea întregului personal pentru
asigurarea calităţii, formarea şi perfecţionarea didactică, metodică şi de specialitate a corpului
profesoral, informarea şi promovarea asigurării calităţii în rândul elevilor, părinţilor şi partenerilor
economici şi sociali ai şcolii;
¾ programe de colaborare prin intermediul reţelelor şcolare, parteneriatelor locale, regionale,
naţionale sau/şi internaţionale, proiectelor de formare a adulţilor şi programe de colaborare
internaţională ( de exemplu – Comenius, Leonardo da Vinci, Arion ş.a. );
¾ autorizarea şcolii ca furnizor de formare continuă, în domenii/calificări pentru care dispune
de expertiză şi bază materială adecvată, precum şi ca furnizor de educaţie şi formare profesională -
bazată pe principiile calităţii.
Prin generalizare şi ţinând cont de cadrul legislativ actual, referitor la Asigurarea Calităţii în
Educaţie, exemplul de bună practică prezentat poate fi utilizat de şcolile TVET, celelalte unităţi
şcolare din sistemul ÎPT şi chiar de liceele şi colegiile de cultură generală, cu respectarea unor
particularităţi determinate de specificul local sau/şi al ofertei de formare ori grupurilor ţintă cărora li se
adresează aceasta.
Exemplul de bună practică prezentat trebuie să constituie doar un punct de plecare, un
generator de idei pentru orice unitate şcolară care îl ia în considerare, având în vedere :
¾ specificul regional şi nevoile de educaţie şi formare particulare ale comunităţii locale în care
se află şi pe care ar trebui/ar putea să le rezolve, total sau parţial, unitatea şcolară;
¾ domeniile şi calificările în care poate asigura servicii de educaţie şi formare corespunzătoare,
adaptate dinamicii pieţei forţei de muncă şi aliniate standardelor europene;
¾ categoriile de elevi incuse în grupurile ţintă cărora li se adresează oferta de formare;
¾ necesitatea valorificării eficiente a spiritului managerial şi inovator al colectivului ş.a.
Pentru pregătirea şi implementarea unei practici eficiente, care să asigure calitatea serviciilor
de EFP furnizate de o unitate şcolară, se impune cu necesitate proiectarea, implementarea,
monitorizarea, evaluarea şi ameliorarea, prin acţiuni constructive care vizează cu precădere :
¾ îmbunătăţirea comportamentului, a motivării şi a prezenţei elevilor;
¾ colaborarea strânsă dintre elevi şi profesori, materializată în creşterea interesului şi asumarea
responsabilităţii pentru propria învăţare de către elevi;
¾ îmbunătăţirea evaluării formative, prin folosirea unei game mai largi de metode şi
instrumente de evaluare, diversificată inclusiv prin aportul inovativ personal al cadrelor didactice/unor
echipe mixte de profesori şi elevi;
¾ îmbunătăţirea colaborării între catedre şi a relaţiilor cu toţi factorii interesaţi;

122
¾ creşterea satisfacţiei profesionale;
¾ creşterea numerică şi calitativă a parteneriatelor cu agenţii economici locali, cu stimularea
interesului acestora pentru implicarea directă şi activă în procesul complex de asigurare a calităţii în
întreaga activitate derulată de unitate;
¾ dezvoltarea şi diversificarea reţelelor şcolare, la nivel local, regional, naţional şi internaţional.
Preluarea şi implementarea unui exemplu de bună practică trebuie să ia în considerare limitele
şi barierele acestuia, care pot determina disfuncţionalităţi şi blocaje:
¾ resurse materiale, financiare, umane şi de timp insuficiente sau gestionate necorespunzător;
¾ curriculum prea cuprinzător şi frecvenţa modificărilor la care este supus acesta;
¾ pregătirea insuficientă a examenelor naţionale, conform curriculum-ului;
¾ disproporţia dintre pregătirea, volumul de lucru şi contribuţiile profesorului şi numărul de
ore/săptămână alocate unor discipline/module;
¾ reputaţia scăzută a ÎPT şi rutei progresive de calificare, prin SAM;
¾ centralizarea procesului de repartiţie a elevilor, la admiterea în învăţământul liceal şi SAM;
¾ efectivele mari de elevi ale claselor şi restricţiile impuse activităţii pe grupe de elevi;
¾ absenţa, la elevi, a competenţelor de bază şi abilităţilor de învăţare pe cont propriu;
¾ performanţele şi rata prezenţei reduse la elevii navetişti/căminişti/nesupravegheaţi de familie;
¾ numărul redus de sesiuni aplicative, experimentale şi practice, agreate de elevi;
¾ accesul limitat la tehnica de calcul şi Internet a elevilor şi profesorilor;
¾ lipsa resurselor adecvate pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale;
¾ volumul mare de documentaţie pe hârtie de întocmit şi de consumabile achitate de profesori;
¾ slaba dezvoltare a sistemelor de contestaţii şi plângeri şi a relaţiei cu reprezentanţii elevilor;
¾ rezistenţa la schimbare manifestată de unii profesori.
În concluzie, un exemplu de bună practică poate fi implementat cu succes, adaptat şi
diversificat, chiar la nivelul organizaţii care l-a oferit, şi poate fi preluat, ca model, de către orice altă
organizaţie similară sau care îl poate dezvolta, în condiţiile respectării particularităţilor specifice în
care îşi desfăşoară activitatea şi a propriilor interese, dacă activităţile implicate sunt subordonate, în
esenţă, celor cinci factori cheie care permit implementarea cu succes a procesului de asigurare a
calităţii în EFP :
¾ comunicare;
¾ control;
¾ cultură a calităţii;
¾ angajament;
¾ capacitateinstituţională.

123
LISTĂ ABREVIERI

CEAC Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

CLD Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social
PRAI Planul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic
PLAI Planul Local de Acţiune pentru dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic
PAS Planul de Acţiune al Şcolii
ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean
ADR Agenţia de Dezvoltare Regională
VET Vocational Education and Training (echivalentul românesc al
EFP)
TVET Tehnical Vocational Education and Training (echivalentul
românesc al ÎPT)
ÎPT Învăţământ Profesional şi Tehnic
EFP Educaţie şi Formare Profesională
CDŞ Curriculum la Decizia Şcolii
CDL Curriculum în Dezvoltare Locală
ŞAM Şcoala de Arte şi Meserii
CNDÎPT Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic
SPP Standard de Pregătire Profesională
SO Standard Ocupaţional
CCD Casa Corpului Didactic
UIP Unitatea de Implementare a Proiectului
CES Cerinţe Educaţionale Speciale
CCAC Cadrul Comun de Asigurare a Calităţii
CNAC Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii
SMC Sistem de Managementul Calităţii
AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

124
Practici instituţionale în formarea continua

Lista furnizorilor de formare

1.SC Brahms Internaţional Braşov
2. SC DIMA Consulting Group SRL
3. Fundaţia Româno-Germană
4. FiaTest
5. Centru de resurse şi formare în profesiuni sociale Pro Vocaţia
6. Centrul de evaluare din cadrul SC AFACOV CONSULTING GROUP SRL
7. Camera de Comerţ şi industrie Braşov
8. SC Artoprod SRL

125
 PREFAŢĂ

Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)

Sistemul de autorizare a furnizorilor de formare profesională continuă, implementat în

România începând cu data de 1 ianuarie 2004, este guvernat de Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000,
republicată, privind formarea profesională a adulţilor, modificată şi completată prin Legea nr.
375/2002 şi, ulterior, prin Ordonanţa Guvernului nr. 76/2004.
Cadrul legislativ cuprinde şi alte acte normative subsecvente, respectiv:
• Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a O. G. nr. 129/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5202/2003 pentru aprobarea metodologiei de autorizare, cu
modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 501/5252/2003 pentru aprobarea metodologiei de certificare, cu
modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 81/3329/2004 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele
formale, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin implementarea acestui cadru legislativ, s-a urmărit promovarea următoarelor principii:
• asigurarea calităţii FPC;
• promovarea parteneriatului social în FPC;
• descentralizarea procesului decizional privind autorizarea furnizorilor de FPC;
• facilitarea accesului la FPC;
• formarea şi certificarea bazate pe competenţe;
• validarea învăţării anterioare.
Responsabilitatea pentru coordonarea la nivel naţional a procesului de autorizare revine
Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, autoritate administrativă autonomă, care este
organizat ă şi funcţionează în sistem tripartit, urmărindu-se implementarea dialogul social în FPC şi o
mai bună corelare a ofertei de FPC cu cerinţele pieţei muncii.
Luarea deciziei privind autorizarea furnizorilor de FPC este atributul comisiilor de autorizare,
structuri înfiinţate la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi din a căror componenţă fac parte
reprezentanţii direcţ iilor de muncă , solidaritate socială şi familie, inspectoratelor şcolare şi agenţiilor
de ocupare a forţei de muncă din teritoriu, dar ş i reprezentanţi ai partenerilor sociali – patronate şi
sindicate. Tot comisiilor de autorizare le revine ş i sarcina monitorizării furnizorilor de FPC autorizaţi,
pe durata celor 4 ani de valabilitate a autorizaţiei.
Autorizarea nu este obligatorie, pe piaţ a FPC din România funcţionând atât furnizori
autorizaţi, cât şi furnizori care nu sunt autorizaţi în baza O. G. nr. 129/2000. Certificatele eliberate de
furnizorii autorizaţi sunt certificate cu recunoaştere naţională, purtând antetul Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al Ministerului Educaţ iei şi Cercetării, în timp ce furnizorii
neautorizaţi eliberează certificate sub siglă proprie. La 15 noiembrie 2006, existau 1764 de furnizori de
FPC autorizaţi, pentru 5013 de programe de formare, din care 3684 sunt programe de calificare,
celelalte fiind programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare.
Procesul de autorizare tratează trei dimensiuni ale asigurării calităţii:

126
• conţinutul formării;
• furnizarea formării;
• evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării.
Pentru a asigura consistenţa şi relevanţa FPC, programele de formare sunt dezvoltate pe baza
standardelor ocupaţionale (SO) sau a standardelor de pregătire profesională (SPP), documente de
referinţă care descriu ocupaţiile şi calificările în termeni de unităţi de competenţă. Unităţile de
competenţă sunt definite de specialişti în analiză ocupaţională, iar standardele (SO/SPP) sunt validate
de comitetele sectoriale. Unitatea de competenţe este elementul minim ce poate fi certificat.
Comitetele sectoriale (CS) sunt structuri de dialog social, înfiinţate la nivelul sectoarelor de
activitate, cu participarea partenerilor sociali, asociaţiilor profesionale, autorităţilor de reglementare şi
a altor actori reprezentativi pentru definirea şi dezvoltarea calificărilor, precum ş i pentru promovarea
şi asigurarea calităţii FPC în sector. Au fost înfiinţate CS în 21 de sectoare, din cele 23 de sectoare
stabilite de CNFPA.
Activitatea CS este coordonată de CNFPA, în calitatea acestuia de Autoritate Naţională pentru
Calificări.
Realizarea formării şi certificării pe bază de competenţe reprezintă o abordare comună pentru
toate sistemele de formare profesională din România: formarea profesională iniţială , formarea
profesională continuă (indiferent de contextul formal, non formal sau informal al învăţării), ucenicia la
locul de muncă.
Obiectivele programelor de FPC sunt exprimate în unităţile de competenţă definite prin
standarde, prin evaluare se urmăreşte dacă au fost dobândite competenţele incluse în unităţile de
competenţă, iar certificatele de calificare sau de absolvire sunt însoţite de un supliment descriptiv
(după modelul Europass) în care sunt menţionate unităţile de competenţă dobândite. Certificatele de
calificare sunt eliberate ca urmare a finalizării cu succes a unui program de calificare, iar în
suplimentul descriptiv sunt înscrise toate unităţ ile de competenţă cuprinse în standardul asociat
calificării. Certificatele de absolvire sunt eliberate ca urmare a finalizării cu succes a unui program de
iniţiere, perfecţionare sau calificare, iar în suplimentul descriptiv sunt înscrise numai o parte din
unităţile de competenţă din standardul asociat calificării sau ocupaţiei pentru care a fost organizat
programul de formare.
Pentru a asigura obiectivitatea evaluării rezultatelor învăţării, legislaţia prevede externalizarea
parţială a examinării finale, din comisia de examinare făcând parte, în proporţie de două treimi,
specialişti numiţi de comisia de autorizare, din afara furnizorului care a organizat programul de FPC.
Dezvoltarea programului de formare pe baza SO/SPP face posibilă modularizarea programului,
organizarea evaluării şi certificarea după fiecare modul. Se facilitează în acest fel participarea la FPC,
persoanele interesate având posibilitatea să îşi construiască un plan de dezvoltare profesională.
Totodat ă, legislaţia FPC prevede şi posibilitatea evaluării şi certificării competenţelor
dobândite şi în alte contexte de învăţare decât cele formale. Persoanele interesate se pot adresa unui
centru de evaluare de competenţe autorizat de CNFPA pentru o anumită calificare/ocupaţie şi pot
solicita evaluarea unor competenţe dobândite, de exemplu, la locul de muncă.
Evaluarea se face de către evaluatori certificaţi, în condiţii reale de muncă (sau simulate, acolo
unde este cazul), pe baza SO/SPP ş i constă în aplicarea unor metode diverse de evaluare a
candidatului, propuse de evaluator şi acceptate de candidat, cu scopul colectării de dovezi de
competenţă.
În certificatul de competenţă eliberat de un centru de evaluare de competenţe, sunt înscrise
unităţile de competenţă pe care candidatul, în cadrul procesului de evaluare, a demonstrat că le deţine.
Certificatul de competenţă este un certificat cu recunoaştere naţională şi are aceeaşi valoare ca şi
certificatele eliberate în sistemul formal de FPC.
Sistemul de autorizare a furnizorilor de FPC este orientat preponderent pe evaluarea intrărilor
(programul de formare, resursele umane şi materiale asigurate de furnizor pentru derularea
programului de formare, situaţia financiară a furnizorului) şi, într-o mai mică măsură, pe evaluarea

127
ieşirilor (rezultatele formă rii). Totuşi, indicatori precum rata de abandon şi rata de promovare sunt
urmăriţi în mod sistematic.
Sistemul de autorizare este deficitar în privinţa urmăririi, prin indicatori cantitativi şi/sau
calitativi, a procesului de formare şi a rezultatelor/efectelor formării asupra: satisfacţiei beneficiarilor
(cursanţi, angajatori), creşterii capacităţii de ocupare a participanţilor la formare, creşterii încrederii
faţă de serviciile oferite de furnizor etc.
Principala deficienţă a sistemului de autorizare a furnizorilor de FPC constă în absenţa
componentei de auto-evaluare, la nivelul furnizorului de formare. Chiar dacă furnizorul parcurge o
etapă de auto-evaluare (concretizată prin completarea unui formular de auto -evaluare) înainte de
evaluarea externă (efectuată de specialiştii numiţi de comisia de autorizare), legislaţ ia actuală nu
prevede ca furnizorul să desfăşoare un proces sistematic de autoevaluare, parcurgând toate etapele
ciclului de asigurare a calităţii: planificare, implementare, evaluare, luarea măsurilor de corecţie şi de
îmbunătăţire permanentă a serviciilor oferite.
La nivel de sistem, procesul de autorizare se bazează pe o metodologie consistentă, furnizată
prin cadrul legislativ şi completată prin instrucţiunile elaborate de CNFPA, pentru toate categoriile de
actori implicaţ i în proces: comisiile de autorizare, secretariatele tehnice ale acestora, evaluatorii
externi ai furnizorilor şi ai programelor de FPC supuse autorizării, furnizorii care solicită autorizarea.
Un aspect critic pentru calitatea procesului de autorizare îl constituie specialiştii selectaţi de
comisiile de autorizare pentru a face evaluarea furnizorilor şi a programelor de FPC, dar şi pentru a
face parte din comisiile de examinare a absolvenţilor programelor de formare. Întrucât numărul acestor
specialişti-evaluatori este foarte mare, pregătirea şi certificarea lor nu se poate face decât printr-un
program amplu, desfăşurat la nivel naţional.
Comisiile de autorizare desfăşoară o activitate sistematică , planificată, de monitorizare a
furnizorilor autorizaţi. În intervalul de valabilitate a autorizaţiei (de 4 ani), un furnizor este monitorizat
de cel puţin trei ori; de asemenea, monitorizarea mai poate fi declanşată în urma unor
sesizări/reclamaţii sau dacă indicatorii privind rezultatele formării (rata de abandon şi rata de
promovare) au valori nesatisfăcătoare.
Sarcina evaluării externe a activităţii comisiilor de autorizare îi revine CNFPA, care are şi
atribuţii privind rezolvarea contestaţiilor furnizorilor, referitoare la deciziile comisiilor de autorizare.
După implementarea sistemului se autorizare a furnizorilor de FPC, a existat o preocupare
permanentă de perfecţionare a procedurilor specifice, preocupare care se reflectă în modificările
succesive ale cadrului legislativ. Totuşi, concepţia sistemului – orientarea pe intrări, absenţa
componentei de auto-evaluare – nu corespunde Cadrului Comun de Asigurare a Calităţii (CCAC) în
educaţie şi formare profesională, elaborat la nivel european.
Principiile promovate de CCAC se regăsesc într-o măsură mult mai mare în sistemul de
autorizare a centrelor de evaluare de competenţe, sistem conceput pe dimensiunile de auto-evaluare,
verificare internă ş i verificare externă . Durata pentru care se acordă autorizaţia de funcţionare a unui
centru de evaluare depinde de nivelul de performanţă stabilit de verificatorul extern, pe baza unui set
de criterii. Pentru fiecare criteriu şi pentru fiecare etapă a ciclului calităţii, centrul de evaluare produce
dovezi, care sunt analizate şi punctate de verificatorul extern.
Studiile de caz prezentate în Ghid oferă o imagine asupra preocupărilor existente, la nivelul
unor furnizori de programe de FPC sau al unor centre de evaluare de competenţe, pentru asigurarea
calităţii serviciilor oferite.

ing. Ana Elena Costin

Director general CNFPA

128
 SC Brahms Internaţional Braşov

I. Descrierea contextului

Brahms Internaţional desfăşoară în principal activităţi în domeniul tehnologiei informaţiei, de aceea în

calitate de furnizor de formare profesională dezvoltă programe de formare din domeniul informaticii
sau care au ca şi conţinut tematic module şi/sau discipline din acest domeniu.
Societatea prestează activităţi de instruire încă din anul 1999, printre care şi activităţi de formare
profesională cu avizul MEC şi cu asistenţa metodologică a AJOFM Braş ov. Până la aplicarea OG
129/2000, a desfăşurat cursuri de iniţiere, specializare şi perfecţionare în domeniul informaticii
(operator calculator, programator ajutor, administrator reţea, inginer sistem, electronist depanator
utilaje de calcul, secretariat informatizat, software pentru contabilitate, etc.), înregistrând peste 2500
absolvenţi.
Activitatea de formare profesională se desfăşoară la sediul propriu amplasat în Braş ov,
Str.Memorandului nr.33, unde funcţionează două săli de instruire în suparafaţă de 42mp respectiv 28
mp, dotate cu mobilier specific activităţii şi cu echipamente de tehnică de calcul configurate la
performanţe de nivel european, legate în reţea şi conectate permanent la Internet, cu o capacitate de
instruire totală de 30 posturi, în condiţiile instruirii 1 persoană/calculator. Activitatea de instruire se
desfăşoară sub nume Brahms Internaţional, marcă înregistrată la OSIM, şi este reglementată de
procedura Controlul instruire – document al Sistemului de management al calităţii.
Brahms Internaţional a implementat în perioada 2002 – 2003 două proiecte privind reconversia
profesională, activităţile proiectului constând în organizarea de cursuri de iniţiere, specializare şi
calificare pentru dobândirea de ocupaţii cerute pe piaţa muncii.
Proiectul „Reconversia în domeniul informaticii a personalului disponibilizat colectiv RIP –
DC” a demarat la data de 01.06.2002 şi s-a realizat în 15 luni fiind declarat proiect de succes la

129
Conferinţa Naţională pentru promovarea rezultatelor finale ale programului RICOP din 29.04.2004 cu
participarea Şefului Delegaţiei UE în România.
Obiectivele specifice realizate prin proiect constau în creşterea şanselor de integrare pe piaţa
muncii a unui număr de 51 persoane utilizatoare ale calculatorului în diverse activităţi, creşterea
performanţei profesionale a unui număr de 38 persoane în ocupaţii cerute pe piaţa muncii, creşterea
şanselor de integrare a unui număr de 51 persoane în noi specializări impuse de dezvoltarea pieţei
muncii. Proiectul s-a desfăşurat în două locaţii de instruire: Zărneşti şi Braşov.
Rezultatele obţinute: 208 persoane absolvente ale cursurilor de iniţiere, specializare şi
perfecţionare în diverse ocupaţii, 77 persoane angajate.
Proiectul „Centrul de formare şi specializare electronişti reţ ele date-voce ş i aparate fiscale
de marcat CF-ERAM” a demarat la data de 06.01.2003 şi s-a realizat în 8 luni fiind declarat proiect de
succes la Conferinţa Naţională pentru promovarea rezultatelor finale ale programului RICOP din
29.04.2004 cu participarea Şefului Delegaţiei UE în România.
Obiectivele specifice realizate prin proiect constau în creşterea şanselor de integrare pe piaţa
muncii a unui număr de 20 persoane în ocupaţii cerute pe piaţa muncii, creşterea performanţei
profesionale a unui număr de 20 persoane în noi specializări impuse de dezvoltarea pieţei muncii.
Proiectul s-a implementat în Braşov.
Rezultatele obţinute: 22 persoane absolvente ale cursurilor de calificare, 39 persoane
absolvente ale cursurilor de specializare, 23 persoane angajate.

Brahms Internaţional este societate cu răspundere limitată, înfiinţ ată în decembrie 1994,
continuând şi extinzând activitatea companiei Brahms SRL care funcţiona din iulie 1991.
Din anul 1996, Brahms Internaţional funcţ ionează într-un sediu propriu, amplasat în Braşov,
Str.Memorandului nr.33, ocupând parterul şi etajul I al clădirii, pe o suprafaţă de peste 500 mp.
Sediul cuprinde laboratoare de producţie şi service, magazin de prezentare, săli de instruire,
depozite de mărfuri şi piese de schimb, birouri administraţie, garaj, fiind deservit de centrală telefonică
proprie, legătură permanentă la Internet şi mijloace proprii de transport, având şi un punct de lucru
autorizat în Ploieşti.
Firma Brahms Internaţional, marcă înregistrată la OSIM, are din anul 2001 certificat Sistemul
de Management al calităţii conform cerinţelor standardului ISO 9001:2000.
Din anul 2002 este centru acreditat ECDL. Din anul 1999 desfăşoară activităţi de instruire, iar
începând cu 2004, odată cu aplicarea prevederilor OG nr.129/2000, devine furnizor de formare
profesională a adulţilor autorizat pentru 19 ocupaţii, având în curs de autorizare încă 9 ocupaţii.
Societatea urmăreşte oferirea de soluţii complete şi complexe de înaltă tehnologie în
principalele activităţi:
- fabricarea şi comercializarea calculatoarelor – se asamblează calculatoare omologate OSIM sub
marca UltraPRO în cele mai diverse configuraţii atât cu procesoare INTEL cât şi AMD.
Brahms Internaţional este unica firmă dintre firmele care activează în acest domeniu în jude ţul
Braşov, care oferă clienţilor un pachet complet de servicii la achiziţionarea unui calculator, respectiv:
consultanţă de specialitate în vederea stabilirii configuraţ iei sistemului de calcul, asamblare, service în
perioada de garanţie şi postgaranţie, instruire în vederea utilizării corecte. Firma mai are în fabricaţie
10 noi modele de calculatoare omologate sub nume propriu şi sub parteneriate de prestigiu : Intel
pentru platforma hardware şi Microsift pentru platforma software;
- proiectare, execuţie, certificare şi service reţele date voce, supraveghere acces – se execută reţele de
amploare şi complexitate diversă, conform standardului ISO 11801, lucrând sub sistemul propriu de
cablare structurată, omologat OSIM sub marca CabBras 2000, fiind executate peste 500 reţele de
amploare şi complexitate diversă;
- service hardware şi software – se prestează service atât în garanţie cât şi postgaranţie pe bază de
abonament şi/sau comandă, de către specialiştii atestaţi de către majoritatea firmelor producătoare de
IT cu un suport de service (piese de schimb, aparate de măsură şi testare, dispecerat etc.) complet;

130
- instruire – furnizor de formare profesională a adulţilor autorizat conform OG nr.129/2000, centru
acreditat de formare şi examinare ECDL din anul 2002. Din anul 2004, de la data autorizării ca
furnizor de formare profesională s-au înregistrat peste 600 absolvenţi ai diverselor cursuri prin
absolvirea cărora s-au dobândit diverse ocupaţii;
- comercializare şi service aparate electronice fiscale de marcat – oferă servicii de instalare, instruire,
fiscalizare, service;
- selecţie şi plasare forţă de muncă – prestează atât activităţi de selecţie în vederea angajării de către
terţi, conform cerinţelor specificate de către aceştia, cât şi activităţi de plasare forţă de muncă;
- activităţi de consultanţă şi management – prestează activităţi de consultanţă în special pentru IMM-
uri în ceea ce priveşte proiecte de extindere/dezvoltare/modernizare activităţi, proiecte de
informatizare, soluţii de comunicaţii etc.
Brahms Internaţional are 38 angajaţi cu normă întreagă de lucru şi 28 colaboratori, cu normă
redusă de lucru (pihologi, sociologi, formatori ) care provin din unităţi de învăţământ superior, colegii,
licee, ONG-uri, administraţia publică, fitrme private, etc.
Brahms Internaţional a înregistrat până la sfârşitul anului 2003, un număr de peste 1800
absolvenţi ai cursurilor de iniţiere, specializare, perfecţionare şi calificare adresate adulţilor, pentru
dobândirea de competenţe aferente diverselor ocupaţii.
Din anul 2004 activitatea de formare profesională este reglementată de prevederile OG
nr.129/2000, organizaţia fiind autorizată ca şi furnizor de formare profesională pentru 14 ocupaţii,
absolvenţii cursurilor de iniţiere, specializare şi calificare dobândind certificate de absolvire şi/sau
calificare, însoţite de suplimentele descriptive pe care sunt înscrise competenţele ocupaţiilor conform
standardelor ocupaţionale.
În afara programelor de formare profesională autorizate, Brahms Internaţional desfăşoară
cursuri pregătitoare pentru obţinerea permisului ECDL şi programe de formare profesională
personalizate pentru organizaţii, la cererea acestora, cu stabilirea de comun acord a conţinutului
tematic, numărul de ore fiind corelat cu cerinţele acestora (SC Carb SA, SC Ina Scheffler SC Rolem
SA, Casa Auto, Selgros, SC Stabilus SA, Primăria Braşov, ITM Braşov, APM Braşov, Biblioteca
Judeţeană Braşov, SC Prems SRL, etc.).
Brahms Internaţional a înregistrat, din anul 2004 peste 600 absolvenţi ale diverselor forme de
formare profesională

Paşi realizaţi în acumularea unei „bune practici” în asigurarea calităţii şi/sau evaluarea internă a
calităţii programelor (eventual în legătură cu realizările din ultimii ani). De ce consideră
furnizorul (de FPI sau FPC) că este reprezentativ pentru o „bună practică”.

Activitatea de formare profesională se desfăşoară într-un cadru legislativ bine determinat de

prevederile OG 129/2000 şi reglementat de cerinţele standardului ISO 9001/2000.
Pentru asigurarea calităţ ii atât a procesului de instruire cât şi a rezultatelor acestuia, Brahms
Internaţional pentru fiecare formă de instruire, a impus criterii proprii de selecţie a candidaţilor,
utilizând o procedură de evaluare care face parte din documentele Sistemului de management al
calităţii. Astfel la evaluarea condiţiilor de acces, candidaţii care îndeplinesc condiţiile impuse din
punct de vedere al studiilor sunt supuşi testării privind cunoştinţele profesionale pe care trebuie să le
posede în vederea participării la forma de instruire respectivă.
Testul constă într-un chestionar cuprinzând întrebări privind noţiuni de bază referitoare la
specializarea respectivă, fiind stabilit un barem pentru admiterea la curs.
Pentru evaluarea competenţelor/abilităţilor specifice fiecărei ocupaţii, se procedează la evaluarea
potenţialităţii, a caracteristicilor psiho-aptitudinale, a intereselor profesionale ş i de carieră, precum şi a
experienţei anterioare, folosindu-se tehnici ş i instrumente specifice agreate şi unanim recunoscute de
specialiştii din domeniul resurselor umane şi anume: teste de performanţă, teste de aptitudini generale
şi speciale (memorie, percepţie), teste de personalitate, teste de interese profesionale.

131
 În funcţie de caracteristicile factorilor de mai sus, prin consiliere, se mediază cu candidatul forma
de instruire la care poate participa cu şanse de reuşită semnificativă.
Toate persoanele participante la evaluarea potenţialităţii şi a caracteristicilor psiho-aptitudinale
beneficiază de consiliere privind adaptarea educaţiei iniţiale şi continue la tendinţele pe termen mediu
şi lung în domeniul profesional, punându-se accent pe importanţa învăţării pe tot parcursul vieţii.
Persoanele admise să participe la curs încheie contracte de formare profesională ş i sunt înscrise în
catalogul cursului, registrul matricol şi în toate celelalte documente prevăzute de metodologia în
vigoare.
Curriculumurile de instruire a cursurilor prevăd parcurgerea unui număr, care diferă de la un curs la
altul, de module sau discipline.
Pe perioada desfăşurării cursului, la finalizarea fiecărei discipline/modul se procedează de către
formator la evaluarea intermediară a cunoştinţ elor dobândite de către participanţi, prin probe scrise al
căror conţ inut se referă la noţiunile predate în cadrul fiecărei discipline a cursului şi aplicaţii practice.
Evaluarea se finalizează prin notare cu note de la 1-10, acestea fiind consemnate în catalogul cursului.
La terminarea cursului se procedează la evaluarea finală a cunoştinţ elor dobândite, în condiţiile
promovă rii fiec ărei discipline/modul de către participanţi. Evaluarea prin examen de absolvire constă
în probă scrisă care conţine întrebări care să acopere întregul conţ inut al cursului şi probă practică,
specifică fiecărui curs, constând dintr-o lucrare scrisă/proiect/studiu de caz/probă de lucru, cu subiecte
a căror rezolvare demonstrează că aplicantul a dobândit competenţele ocupaţiei pentru care sa
organizat cursul.
Evaluarea finală se efectuează de către comisia de examinare, numită conform prevederilor
Metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor în vigoare şi se finalizează cu note de la 1 la
10, fiind promovate doar persoanele care au obţinut mimium nota 7.
Pe de altă parte, conform procedurilor elaborate în conformitate cu cerinţele standardului ISO
9001/2000 de analiză a managementului, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, se prevăd audituri
privind desfăşurarea activităţilor de instruire. Echipa de conducere analizează acţiunile preventive
şi/sau corective rezultate în urma auditurilor şi aplică măsuri în consecinţă
Modul de desfăşurare al programelor de formare este evaluat de către: reprezentanţii Comisiei de
autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţ ilor, în conformitate cu procedurile prevăzute
în metodologia legislativă în vigoare, auditori interni ai SC Brahms Internaţional, în conformitate cu
cerinţele procedurilor de proces Audituri interne ş i Controlul instruirii din cadrul documentelor
Sistemului de Management al Calităţii, iar în cazul în care participanţii la programele de formare
provin din alte organizaţii şi de auditorii acestora.
Conţinutul cursului, modul de desfăşurare şi prestaţia formatorilor sunt evaluate şi de către
participanţii la programul de formare prin completarea de chestionare de opinie şi de evaluare,
elaborate special în acest scop.
Considerăm că, Brahms Internaţ ional în calitate de furnizor de formare profesională, este
reprezentativ pentru o bună practică prin calitatea rezultatelor obţinute în formarea profesională,
datorată îmbunătăţirii continue a activităţii de formare urmare evaluărilor interne permanente prin
proceduri documentate.

II. Prezentarea cazului de bună practică

o Descrierea contextului legislativ, metodologic şi procedural pe care se întemeiază

practica de asigurare şi de evaluare internă a calităţii.
După cum am descris mai sus, în detaliu, formarea profesională se desfăşoară în cadrul
legislativ al prevederilor OG 129/2000, iar din punct de vedere metodologic şi procedural, activitatea
este reglementată de procedurile documentate privind Controlul instruirii, Audituri interne şi Analiza
managementului, care fac parte integrantă din documentele Sistemului de Management al calităţii,
certificat conform cerinţelor ISO 9001/2000.

132
o Instrumente şi proceduri dezvoltate de furnizor sau utilizate din alte surse, pentru
asigurarea calităţii sau/şi pentru evaluarea internă a acesteia.

Brahms Internaţional utilizează atât procedurile descrise cât şi procedura de evaluare a

candidaţilor la diverse forme de formare profesională. De menţionat că, concluziile echipei de evaluare
privind evoluţia factorilor determinaţi prin aplicarea procedurii sunt comunicate candidaţilor,
completate de o mediere cu candidatul privind forma de instruire la care poate participa cu şanse de
reuşită semnificativă şi urmate de consiliere privind adaptarea educaţiei iniţiale şi continue la
tendinţele pe termen mediu şi lung în domeniul profesional, punându-se accent pe importanţa învăţării
pe tot parcursul vieţii.
Concluziile echipei de evaluare nu sunt cu caracter de obligativitate pentru candidat, care îşi
exprimă propria opţiune privind forma de instruire, dar constituie pentru furnizor un semnal privind
calitatea rezultatelor.
De asemenea se utilizează ca instrumente : chestionare de evaluare a satisfacţiei clientului,
chestionare de evaluare a cursului şi chestionare de opinie, care se distribuie fiecărui cursant spre
completare şi care apoi se prelucrează în vederea determinării de acţiuni corective şi/sau preventive
pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii.

În structura organizatorică/organigrama societăţii Brahms Internaţ ional funcţionează

Departamentul de instruire care are ca atribuţii autorizarea, desfăşurarea şi controlul formării
profesionale. Pentru a avea garanţia unei activităţi de formare profesională de calitate, în cadrul
departamentului de instruire, pe lângă personalul cu atribuţii în autorizarea şi desfăşurarea instruirii,
sunt angajate persoane pe funcţ ii specializate, respectiv un consilier învăţământ, un jurist şi un
sociolog. După caz, se apelează şi la consultanţi externi.
Pentru aprecierea calităţii formării profesionale se utilizează : indicatorii verificabili specifici
activităţii (determinaţi la fiecare sfârşit de an pentru anul urmă tor şi prezentaţi în ş edinţele de analiză
a managementului), rezultatele prelucrării chestionarelor de opinie, de evaluare a cursurilor şi de
evaluare a satisfacţiei clienţilor.
Exemplul cel mai elocvent de consecinţă a calităţii programelor de formare îl constituie atât
creşterea continuă a cererilor de formare pentru cursuri autorizate cât şi pentru cursuri care nu sunt în
portofoliul oferit, ceea ce determină societatea să întreprindă acţiuni vizând noi autorizări
(semnificativ este faptul că suntem în derularea autorizării a încă 7 cursuri de specializare şi calificare
în diverse ocupaţii) . De asemenea din prelucrarea chestionarelor de evaluare completate de cursanţi a
reieşit predominant satisfacţia de excelenţă a absolvenţilor privind instruirea.
De asemenea, datorită calităţii formării profesionale :
- societatea a fost invitată să participe la târgurile organizate de diverse organizaţii
(Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Braşov)
unde şi-a prezentat oferta de formare profesională;
- la diseminarea rezultatelor obţinute prin implementarea programului RICOP,
societatea a apărut în publicaţii naţionale pentru cele 2 proiecte de succes naţional, vizând atât
reconversia profesională prin organizarea de cursuri de iniţiere, specializare, perfecţionare şi calificare
cât şi integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor;
- a câştigat şi derulat, numai în anul 2006, 9 forme de instruire pentru şomeri,
adjudecându-şi licitaţiile organizate în acest scop;
- a pregătit pentru obţinerea permisului ECDL funcţionarii publici de la ITM Braşov,
DSS Braşov, Primăriile Braşov, Zărneşti, Şinca Nouă, Şinca Veche, Dumbrăviţa, Agenţia de Protecţia
Mediului Braşov, etc, prin adjudecarea licitaţiilor organizate în acest scop;

133
- a organizat şi derulat programe de formare profesională pentru salariaţii de la
Selgros, Casa Auto, Ina Schefler, Rolem, Carb SA, Stabilus, Coca Cola, etc – în marea majoritate
societăţi multinaţionale.

III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

o Situaţii posibile de generalizare, tipuri de furnizori care ar putea adopta buna practică.
Întrucât structurile organizaţionale generate ca urmare a desfăş urării cursurilor de formare
profesională sunt activate şi menţinute pe termen nelimitat, activităţile pot fi puse în aplicare ori de
câte ori este necesar.
Programele de instruire, elaborate şi autorizate pot fi folosite oricând, cu adaptarea în limitele
reglementărilor admise de prevederile OG nr.129/2000, la nivelul şi cerinţele beneficiarilor de
instruire.
În acest fel, există creat permanent un cadru de instruire, aplicabil la orice condiţii şi oportunităţi.

o Condiţii de generalizare a bunei practici în situaţia altor furnizori.

Buna practic ă se poate extinde şi în situaţia altor furnizori în condiţiile implementării
procedurilor privind Evaluare şi Controlul instruirii, la fel cum şi Brahms Internaţional poate prelua
instrumente, metode şi practici de la alţi furnizori.
o Paşi necesari în pregătirea unei practici optime:
- definirea şi adoptarea celor mai potrivite instrumente şi metode de control ale
procesului de formare profesională;
- îmbunătăţirea continuă a conţinutului, metodelor şi formelor de formare
profesională;
- Prelucrarea permanentă a feed-back-ului de la beneficiarii instruirii.

o Riscuri şi măsuri preventive în preluarea „bunei practici”.

Riscuri :
- interesul manifestat de posibilii beneficiari pentru diverse forme de instruire;
- inexistenţa standardelor ocupaţionale ceea ce determină imposibilitatea autorizării
de cursuri cerute pe piaţa muncii;
- inexistenţa de coduri COR pentru diverse ocupaţii pentru care există SO sau SPP.
Măsuri preventive:
- studiul cererii şi ofertei pieţei muncii;
- îmbunătăţirea continuă a procesului de formare profesională (conţinut, metode de
formare, proceduri, calitatea formatorilor,etc.);
- măsuri rezultate din prelucrarea chestionarelor de evaluare.

Autor,
Păltineanu Monica
Director Calitate SC Brahms Internaţional Braşov
Tel.: 0268 410420 ; 0788 262500 ;
0722 503624

134
I. DESCRIEREA CONTEXTULUI

Descrierea domeniului

Activităţile Dima Consulting Group se încadrează în următoarele coduri CAEN: 7450 Selecţia
şi plasarea forţei de muncă, 7240 Activităţi legate de băncile de date, 7321 Cercetare fundamentală în
ştiinţele sociale şi umaniste, 7323 Dezvoltare experimentală în ştiinţ ele sociale şi umaniste, 7414
Activităţi de consultare pentru afaceri şi management, 7440 Publicitate, 7484 Alte activităţi de servicii
prestate în special întreprinderilor (inclusiv reparaţii şi întreţinere tehnică birotică), 8042 Alte forme
de de învăţământ.

135
Prezentarea furnizorului

1997 a însemnat punctul de pornire al SC Dima Consulting Group SRL, firmă care a crescut an
de an, astfel încât în prezent, conform Bussines Week, poate fi considerată ca fiind un lider al
provinciei în domeniul consultanţei în resurse umane, şi nu numai, am completa noi. În perioada 1997-
1998 consultanţa în resurse umane era la începuturi aşa că primele contracte s-au realizat extrem de
dificil. Practic, DCG a început cu o evaluare a personalului unei întreprinderi din Braşov. Au urmat
altele două care aveau nevoie de astfel de servicii de consultanţă. A fost momentul în care firma a
obţinut, prima din Braşov, avizul de a testa psihologic legal toate persoanele care erau obligate să
prezinte atestatul psihologic şi/sau port armă la angajare. În anul 1999 DCG a început să se ocupe şi cu
formarea profesională a adulţilor, organizând primele cursuri de inspector resurse umane din Braşov
după o pauză de mai mult de 4 ani în care astfel de cursuri nu s-au mai derulat, iar din 2000 cele de
vânz ător, contabil, instalator centrale termice, macaragiu. În anul 2001, firma îşi diversifică şi mai
mult obiectul de activitate prin obţinerea avizului pentru desfăşurarea cursurilor de formare managerial
ă în turism ş i se extinde în afara Braşovului prin înfiinţarea de sucursale la Sibiu, Constanţa, Piatra
Neamţ. Înfiinţarea de succursale a continuat în anii 2002 şi 2003 prin Rm. Vâlcea, Iaşi, Craiova,
Timişoara, Deva, Alba Iulia. Tot în anul 2002, am reuşit să obţinem un credit BERD cu care am
achiziţionat o casă pe care am transformat-o în ceea ce este astăzi Dima Consulting Group. Să li de
training, birouri ultramoderne dotate cu aparatură de ultima generaţie, reprezintă azi imaginea de
marcă a Dima Consulting Group - marcă înregistrată la OSIM . Astăzi firma noastră este lider de piaţă
în domeniul formării profesionale pentru judeţul Braşov, cu activităţ i în Iaşi, Rm.Vâlcea, Timişoara,
Constanţa, Alba- Iulia, Deva, Cluj, Sibiu, Călăraşi, Zalău, Bucureşti.
Calitatea muncii noastre fiind recunoscută, am ajuns în atenţia liderului mondial în evaluare
profesională Profiles International Inc. USA. Pe 4 septembrie 2003 s-a lansat oficial Profiles
International, reprezentanţa Profiles International Inc. USA în România, acţ ionar majoritar fiind SC
Dima Consulting Group SRL. Datorită activităţii deosebite de consultanţă în domeniul Resurselor
Umane, Profiles International Inc. USA a hotărât să acorde drept exclusiv de administrare a
programului, companiei DCG în Rusia, Ucraina, Bulgaria şi Moldova prin crearea unei noi companii
Profiles East Europe.

Paşi realizaţi în acumularea unei „bune practici”

De la înfiinţare şi până în prezent, SC DCG SRL a de ţinut contracte de colaborare cu diferite
întreprinderi, firme sau instituţii cunoscute la nivel naţional şi internaţional, prin care s-au realizat
activităţi precum: Programe de dezvoltare de resurse umane, selecţie personal, evaluare, diagnoză şi
intervenţie, Programe de dezvoltare de strategii de resurse umane precum şi de implementare a
acestora pentru întreprinderi beneficiare ale fondurilor PHARE -PROGRES, Programe de m ăsuri
active pentru combaterea şomajului finanţate cu fonduri ale Băncii Mondiale ş i derulate prin
A.J.O.F.M.-Braşov (colaborarea cu aceasta din urmă concretizându-se şi prin asistenţa metodologică a
peste 110 cursuri de calificare în diverse meserii şi ocupaţii, rata de promovabilitate fiind de 100%),
Traininguri (cu tematici diverse ca: stres, managementul proiectelor, negociere şi conflict,
comunicare, relaţii cu publicul, vânzări, sisteme motivaţionale, formare de formatori, climat şi cultură
organizaţională etc.), Testări psiho-aptitudinale în vederea obţinerii avizelor psihologice necesare
angajării, Formare managerială în turism (cu avizul ANT, M.M.S.S.F. şi M.E.C., recent autorizate şi
de C.N.F.P.A.), Program PHARE de dezvoltare a resurselor umane implementat în judeţele Braşov şi
Covasna în anul 2003 (în cadrul că ruia am derulat ş i finalizat, 64 de cursuri de calificare,
recalificare şi iniţiere cuprinzând peste 1000 de persoane, în special din rândul şomerilor).
Dovadă stau declaraţiile unora dintre clienţii noştri, angajaţi ai unor companii, publicate în
reviste de specialitate sau site-urile companiei (S.C. Cosmopolitan Trading S.R.L., Raiffeisen Bank,
Orange etc.).

136
II. PREZENTAREA CAZULUI DE BUNĂ PRACTICĂ
Începând cu anul 2004, firma noastră este autorizată ca furnizor de formare profesională
conform OG 129/2000 pentru diverse meserii, ocupaţii ş i activităţi. Dacă din iunie 2004 până la
sfârşitul anului 2005 am reuşit să finalizăm 32 de astfel de programe, din ianuarie 2006 până în
septembrie 2006, în doar 9 luni, datorită calităţii serviciilor şi a modului de organizare a programelor,
am derulat şi avem în derulare un total de 42 de programe de formare profesională a adulţilor.
Cursanţii noştri au beneficiat şi beneficiază de cunoştinţe teoretice transmise de cadre specializate şi
şi-au desfăşurat activitatea practică sub îndrumarea unor instructori calificaţi, în săli de clasă spaţioase,
laboratoare şi locaţii ale firmelor contractate, dotate cu echipamentele necesare pregătirii profesionale,
în conformitate cu standardele şi legislaţia existente.
Din dorinţa de a atinge performan ţe superioare în activitatea noastră, însemnând un grad cât
mai crescut de satisfacţie a clienţilor, am implementat un sistem de management al performanţ elor
care să stabilească explicit pentru fiecare post obiectivele/standardele care se doresc a fi atinse sub
forma unor indicatori de performanţă cantitativi şi calitativi. Sistemul este astfel conceput ca angajaţii
să aibă parte de o supervizare şi un feed-back permanent/continuu legat de activitatea pe care o
desfăşoară, aceasta în tot intervalul dintre două evaluări succesive ale performanţei. Această
supervizare şi feed-back permanent reprezintă o responsabilitate a şefilor de departamente, fiind
instruiţi special în acest sens şi având responsabilitatea de a instrui mai departe subordonaţii în ceea ce
priveşte felul în care acest sistem funcţionează. Feed-back-ul este oferit atât verbal cât şi în scris pe tot
parcursul dintre două evaluări succesive, în care superiorul este obligat să atragă atenţia angajatului
când acesta greşeşte sau invers, iar angajatul să atragă atenţia superiorului dacă nu-i oferă suportul şi
resursele necesare pentru a-şi realiza sarcina. Feed- back-ul scris apare la sfârşitul perioadei dintre
două evaluări succesive, moment în care superiorul şi subordonatul se întâlnesc pentru a discuta
performanţa atinsă. Ambii vin în cadrul întâlnirii cu o serie de formulare completate legate de
realizarea sarcinilor şi obiectivelor, respectiv utilizarea şi dezvoltarea competenţelor. Feed-back-ul
final este reprezentat de un calificativ final pe care fiecare angajat îl va primi şi care sintetizează
performanţa atinsă de aceştia. În tabelele de mai jos sunt descrise pe scurt etapele parcurse pentru
evaluarea performanţelor, respectiv cele pentru derularea unui training vizând dezvoltarea de abilităţi
specifice.
Procedura de derulare a trainingurilor specifice

Completarea / Elaborarea formei complete a Tematica de training Departament RU

modificarea tematicii tematicii adaptată
propuse
Contract prestări Discuţii cu persoanele Nevoile organizaţionale şi Departament RU
servicii participante la trainig şi cu personale
superiorii
Nevoi identificate Elaborare tematica specifică Prezentarea tematicii de Secretariat
training, stabilirea
obiectivelor de training
Stabilirea obiectului Alegerea trainerilor Contactarea telefonică sau
trainingului pe e-mail a trainerilor
Acceptul trainerilor Elaborare şi semnare contract de Contract colaborare Departament RU
colaborare
Contract colaborare Selectarea locaţiilor de Propuneri locaţii şi
desfăşurare a trainingului perioada desfăşurare
training
Stabilire locaţie si Contactare reprezentanţi locaţie Rezervare spaţiu telefonic/ Secretariat

137
perioada desfăşurare stabilită e-mail
training
Acceptare rezervare Stabilire conţinut training; Comunicare plan Departament RU
Elaborare materiale de training - desfăşurare training
parte teoretică, jocuri de rol,
exerciţii in/outdoor;
Elaborare manualul cursantului;
- întocmire plan/program
training
Acceptare program Desfăşurare training conform Fişa evaluare training şi Departament RU
training programului stabilit traineri

Procedura managementul performanţei

Intrări Activităţi Ieşiri Cine răspunde

Angajatul / Comunicarea Înregistrarea - Angajat simplu
clientul identifică produsului / situaţiei - superiorul direct al angajatului
şi sesizează serviciului / situaţiei disfuncţionala care sesizează disfuncţionalitatea
disfuncţionalitatea disfuncţionale - alte persoane cu responsabilitate
în rezolvarea situaţiei
Sistem de Instruire privind utilizarea şi Stabilire periodă de evaluare Departament
managementul funcţionarea sistemului RU
performanţei
Stabilire criterii Agreare criterii Iniţierea procedurii Departament
de performanţă RU
Criterii de Monitorizare şi feed-back Discuţii Departament
performanţă continuu neconcordanţe/disfuncţionalităţi RU
identificate
Comunicarea Completarea formularelor Stabilirea datei dialogului de Departament
perioadei de aferente apreciere RU
evaluare
Desfăşurarea Agrearea/non agrearea Semnarea formularelor şi Departament
dialogului calificativelor/calificativului predarea la Departamentul RU RU
Mediere Agrearea calificativului Semnare formulare Secretariat
departament
RU
Stabilire Monitorizare / feed-back Derulare proces continuu Departament
obiective / RU
criterii perioada
următoare

Produsul / Şeful direct / Luarea unor decizii - superiorul direct al angajatului

serviciul / situaţia persoana privind remedierea care sesizează disfuncţionalitatea
disfuncţională responsabilă situaţiei (variante şi - alte persoane cu responsabilitate
analizează situaţia analiza lor) în rezolvarea situaţiei
138
Decizia privind Comunicarea Iniţierea unei acţiuni - superiorul direct al angajatului
remedierea deciziei către de remediere a care sesizează disfuncţionalitatea
situaţiei persoanele implicate situaţiei (Şeful - alte persoane cu responsabilitate
în prestarea direct) în rezolvarea situaţiei - personal
serviciului direct implicat

Procedura de evaluare şi îmbunătăţire permanentă a serviciilor oferite

Disfuncţionalitate Evaluarea periodică Stop proces - Angajat simplu

- superiorul direct al angajatului care
sesizată, măsuri a situaţiei după
sesizează disfuncţionalitatea
de remediere remediere - alte persoane cu responsabilitate în
rezolvarea situaţiei

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU GENERALIZAREA BUNEI PRACTICI

Odată cu aderarea la UE suntem conştienţi că se va impune tot mai mult ridicarea standardelor
calităţii în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea profesională a adulţilor.
Au apărut ş i vor mai apărea numeroase meserii ş i ocupaţii inexistente în momentul de faţă. De
aceea, considerăm că va fi necesară cooptarea cât mai multor specialişti în vederea elaborării unor
standarde ocupaţionale concepute ştiinţific, dar care să aibă posibilitatea reală de aplicare în
activitatea practică ( ţinând cont de situaţia din economia românească şi de forţa de muncă existent ă).
Noi, ca furnizori de formare ne-am impus, încă de la înfiinţare, un nivel calitativ ridicat la care să ne
desfăşură m activitatea, dar de multe ori ne întâlnim cu situaţii, independente de noi, cu care nu suntem
de acord, dar cărora trebuie să le facem faţă, cum ar fi spre exemplu inexistenţa temeiului legal pentru
a putea lua măsurile necesare.
Un exemplu îl reprezintă numărul foarte mare de ore alocat unui program de calificare. Din
acest motiv, întâmpinăm multe reticenţe din partea societăţilor, care la rândul lor doresc să respecte
legea, să î şi califice personalul, dar în acelaşi timp sunt în imposibilitatea de a opri producţia. Concret:
pentru un curs de calificare pentru meseria de macaragiu sunt obligatorii 720 ore (240 teorie şi 480
practică) derulate pe parcursul a 5 luni. În situaţia coloşilor industriali acest număr de ore nu ar fi o
problemă prea mare, dar există firme mici, unde pentru această activitate sunt angajate una sau două
persoane. Ca să poată califica acest personal, suntem obligaţi să le impunem oprirea producţ iei pe
perioada mai sus menţionată, pentru a putea participa la cel puţin 90% din program, făr ă să apară
situaţia exmatriculărilor, conform legislaţiei. De multe ori acestea renunţă şi preferă să lucreze în
continuare în ilegalitate. Trebuie să ne gândim de asemenea că întreprinderile funcţionează în
schimburi, iar oamenii ce urmează a fi calificaţi au familii etc. La acestea se adaugă cerinţele I.S.C.I.R.
(fiind un curs avizat şi de această instituţie, pentru c ă implică şi obţinerea carnetului de autorizat), cu
care noi am colaborat dealtfel foarte bine până în prezent, dar care are la rândul său legile sale,
Prescripţiile Tehnice, pe care este obligat să le respecte. De aceea pentru a organiza un astfel de
program trebuie să pregătim două tipuri de documentaţie, fără a mai pune la socoteală varianta în care
acest program se organizează în alt jude ţ, unde există o altă comisie şi unde portivit legii suntem
obligaţi să trimitem cel de-al treilea set de documente.
Dar legea este lege şi trebuie respectată, am spune noi! Totuşi nu este aşa. Din ceea ce ne- au
comunicat clienţii şi instituţiile implicate în aceste programe, există furnizori, autorizaţi ca şi noi, la
care partea teoretică (cele 240 ore) se finalizează într-o să ptămână, încasează banii clienţilor şi
organizează examinările după bunul plac sau, datorită proastei organizări, după foarte mult timp şi ...
139
exemplificările ar putea continua. Există , din nefericire, concurenţa neloială. Aceşti aşa-zişi
profesionişti ,,explică” oamenilor de ce este avantajos să aleagă firma lor şi nu firma noastră. Pentru
că, de fapt, certificatele noastre nu sunt valabile. Omul accesează site-ul C.N.F.P.A., respectiv
Registrul Naţional al Furnizorilor Autorizaţi şi într-adevăr constată că pe un anumit program numele
nostru nu apare, deşi suntem acreditaţi legal de ceva vreme!!! Deci...

Apoi, au venit la noi persoane cu vârstă venerabilă (chiar 70 ani) care practică de când se ştiu o
meserie (ex.: confecţioner pălării şi obiecte din paie etc.), nu au certificatul de calificare şi fiind
persoane fizice autorizate sunt obligate conform legislaţiei să prezinte la instituţiile abilitate
documentele care le atest ă calificarea. Întrebările care apar sunt: Ce ar mai putea învăţa o astfel de
persoană la un curs? Oare nu ne-ar putea învăţa aceasta pe noi? Ce furnizor se va autoriza pe un astfel
de program? Există varianta evaluării competenţelor fără a mai trebui să participe la orele aferente, dar
care Centru de Evaluare este autorizat să facă aceasta? Până în ce colţ al ţării trebuie să meargă aceşti
oameni, unii bătrâni, ca să poată lucra legal în continuare?

Şi am mai putea exemplifica...

Soluţiile pe care le vedem noi în momentul de faţă ar fi:
ƒ angajarea la nivel naţional a unor specialişti, cu experienţă practică, pentru elaborarea
standardelor ocupaţionale;
ƒ înfiinţarea la nivel judeţean a unor organisme care să se ocupe efectiv de furnizorii de formare
profesională a adulţilor, de verificarea documentaţiei şi modul de desfăşurare a programelor
(Secretariatul Tehnic al Comisiei de Autorizare este deja suprasolicitat, având un număr foarte mic de
angajaţi pentru multitudinea de programe autorizate la nivel judeţean, la care se adaugă şi activităţile
propriu-zise ale Direcţiei de Muncă, ai cărei angajaţi sunt, în acelaşi timp);
ƒ scăderea numărului de ore alocat programelor de calificare sau flexibilitate în ceea ce priveşte
prezenţa cursanţilor la ore (aceste programe trebuie oricum să se finalizeze şi cu examinare teoretică şi
cu examinare practică);
ƒ în situaţia în care persoana care doreşte obţinerea unui certificat de calificare lucrează în meseria
respectivă de cel puţin 3 ani să aibă posibilitatea să participe direct la examinare, printr-un furnizor
autorizat bineînţeles, fără a fi necesară parcurgerea unui program în acest sens, sau să parcurgă parţial
programul (ştim că există astfel de variante, dar numai pentru anumite programe. Acolo unde intervine
acordul altor instituţii care reglementează şi avizează formarea profesională, situaţia nu este foarte
clară şi nu se poate proceda în felul în care am menţionat);
ƒ organizarea unor şedinţe, în cazul în care se impune luarea unor decizii la nivel de C.N.F.P.A.,
decizii ce privesc în mod direct modul de întocmire a documentaţiei aferente unui program, la care să
participe câte un reprezentant al fiecărui minister (pe tipuri de calificare) şi al instituţiilor implicate în
avizarea programelor de formare (ex. I.S.C.I.R., ANT etc.) pentru ca rezultatele şi concluziile finale să
fie unitare, iar furnizorii de formare să nu mai fie obligaţi să întocmească ,,n” documente pentru
fiecare în parte;
ƒ reactualizarea cu frecvenţă mai mare a Registrului Naţional al Furnizorilor Autorizaţi;
ƒ verificarea modului de desfăşurare a programelor organizate de furnizorii de formare profesională.
Interesul nostru şi considerăm că şi cel general este acela de a forma oameni de calitate, cu
pregătire superioară din punct de vedere profesional, care să se poată adapta orică ror modificări ce
apar pe piaţa muncii. Totul este să găsim şi să aplicăm corect, conştiincios, cu responsabilitate,
soluţiile şi procedurile adecvate atingerii acestui scop.

140
 "Nu suntem întotdeauna responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă, dar vom răspunde
întotdeauna de felul în care reacţionăm faţă de ce ni se întâmplă."

Furnizorul de formare profesională: SC DIMA CONSULTING GROUP SRL

Adresa: Braşov, str. Mirăslău, nr. 35, tel. 0268/426336 sau 0268/422907
Cod unic de înregistrare : 8954547 Nr.
înmatr. Reg. Com.: J 08/1340/1996
Director General : DIMA DORU
Pers. de contact : Istrate Mihaela, Responsabil cursuri calificare
Autor: Istrate Mihaela

141
 Fundaţia Româno - Germană Timişoara
de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Construcţiilor 300291
TIMIŞOARA/ROMÂNIA, CALEA
ARADULUI NR. 56,
Tel.: 004 0256 426780; fax: 004 0256 495774
E-mail: [email protected] , [email protected], http//: www.frgtim.ro

IV. Descrierea contextului

Fundaţia Româno -Germană C.P.P.P. Timişoara a fost înfiinţ ată la 20 aprilie 1002, în baza unui
protocol la nivel interguvernamental româno-german, având ca scop promovarea şi dezvoltarea
meseriilor din domeniul construcţiilor în România şi sprijinirea reintegră rii emigranţilor germani
reîntorşi în ţară. Şi-a început activitatea ca furnizor de formare profesională în data de 25 mai 1993,
derulând toate tipurile de formare profesională: calificare, recalificare, iniţiere, perfecţionare şi
specializare.
Dinamica pregătiri profesionale (până la data de septembrie 2005) este ilustrată în tabelul
şi graficul de mai jos.
Anul Ore-
Clase/
Cursuri Participanţi cursant
(mii)

1993 12 144 46,28

1994 27 317 115,08

1995 48 450 137,34

1996 45 462 146,44

1997 51 631 152,44

1998 65 765 284,36

1999 64 842 272,22

2000 71 1.085 359,84

2001 77 1.174 328,75

2002 81 1.287 290,57

2003 86 1.434 285,09

2004 86 1.421 263,28

2005 71 1.303 371,11

Total 784 11.315 3.053

 1.600

1.400

1.200

Clase/
1.000
Cursuri
800 Participanti

600 Ore-cursant
(mii)
400

200

0
1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005

142
Grupuri ţintă
- şomeri, persoane în căutarea unui loc de muncă;
- întreprinzători privaţi mici şi mijlocii;
- repatriaţi;
- tineri absolvenţi de şcoală generală şi liceu
Organizare
- ONG (fundaţie);
- 29 DE ANGAJAŢI PERMANENŢI, 10 COLABORATORI EXTERNI (DIN CARE: 16
CADRE DIDACTICE, SPECIALIŞTI CU MULTIPLE PERFECŢIONĂRI ÎN GERMANIA
ŞI AUSTRIA);
- sistem dual de formare profesională, după modelul german (33% teorie, 67% practică):
• cursuri de formare profesională cu durata între 2,5-6 luni;
• cursuri de iniţiere, perfecţionare, specializare profesională cu durata de 2-5 săptămâni;
- capacitate proiectată:
• 200 de locuri pentru calificare profesională;
• 400 de locuri pentru perfecţionare profesională;
• 116 de locuri în cămin, în camere cu grup sanitar propriu;
• 200 de locuri la cantină
Principalele realizări
- 854 cursuri organizate pentru 12.950 participanţi, din care: 3.8000 şomeri (98% din absolvenţii
şomeri fiind angajaţi);
- 5 firme noi înfiinţate de absolvenţi, 4 IMM-uri sprijinite financiar;
- colaborări cu Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei Timiş, Agenţia Judeţeană
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cu
instituţii de învăţământ de stat şi private;
- 105 firme colaboratoare în România, 25 firme colaboratoare din străinătate (din sfera
construcţiilor şi instalaţiilor)
Promotor şi partener în proiecte europene (în ultimii 5 ani)
- Leonardo da Vinci II - 2002- PP112607 - Leo TransPIB – Partener;
- Youth 2000 - Plauener Summer – Partener;
- Youth 2001 - Hungarian Summer – Partener;
- Leonardo da Vinci II - 112068 PIMM-KMU - PIMM2 – „Process Integrated Management
Methods For SME” – Partener;
- PHARE 2000 - 10/6327 - "Creşterea şanselor de integrare sociala a tinerilor care au părăsit
instituţiile de ocrotire, prin masuri integrate de orientare si pregătire profesionala" – Partener;
- 2003 - GWZ/ Baden-Württemberg - "Formarea profesionala pentru tineri defavorizaţi în Banat,
România" – Promotor;
- PHARE 2000 - RO.0007.02.01.01.0223 "Centrul de Formare Profesionala Beiuş" – Promotor
- Leonardo da Vinci II - PP 146 2002 BASICON II - „Basic Skills for Construction Helpers” –
Partener;
- ABU-GTZ 2004 – 2006 - “Asigurarea calităţii formării profesionale a adulţilor în România” –
Partener
Proiecte în derulare
- Leonardo da Vinci II - A/04/B/F/PP-158.132 – „Basic Skills for Work” – Partener;
- Leonardo da Vinci II - A/04/B/F/PP-158.133 – „Learn.Empowerment Self-directed Learning
for Low-skilled Unemployed People” – Partener;
- Leonardo da Vinci II - 2004 146-165 - EUROSCAFFOLDER – Partener;
- Leonardo da Vinci II - 2004- RO / 04/B/F/PP 175045 - ECOES-A "EUROPEAN
COMMUNITY ORIENTED ENERGY SAVING - ADVISER" – Promotor;

143
- SOCRATES: „Golden Goal”, „POWAR”, „AWARENCOP”
Paşi realizaţi în acumularea unei „bune practici” în asigurarea calităţii şi/sau evaluarea internă
a calităţii programelor
- Peste 150 instituţii şi firme colaboratoare în România, peste 50 instituţii şi firme colaboratoare
din străinătate;
- Colaborare cu firme de renume în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru care FRG
Timişoara a organizat cursuri de specializare şi perfecţionare:
• Domeniul construcţii: KNAUF, Lasselsberger - KNAUF, OWA, AMF, SWISPOR,
ISOVER, BRAMAC, BAUMIT, WIENEBERGER, VELUX, RANILA, LINDAB;
• Domeniul instalaţii: BOSCH, GEBERIT, WILO, VIESSMANN, WEISHAUPT,
VAILLANT, REHAU; OCHSNER;
- Peste 50 de programe de specializare în ţară şi străinătate organizate pentru cadrele Fundaţiei
(în perioada 1996 – 2006);
- Membru EVBB (Asociaţia Europeană a Centrelor de Formare Profesională) cu sediul în
Düsseldorf Germania din anul 1994;
- Membru EBSA „Asociaţia Europeană în domeniul construcţiilor”
Cursuri autorizate până la data de 10 octombrie 2006
A. Cursuri de Calificare de nivelul 3
1.- Tehnician în construcţii şi lucrări publice
B. Cursuri de calificare de nivelul 2
1.- Instalaţii tehnico sanitare şi de gaze
2.- Instalaţii de încălzire centrală
3.- Zidar, Pietrar, Tencuitor
4.- Dulgher, Tâmplar, Parchetar
5.- Comerciant, Vânzător mărfuri alimentare
6.- Comerciant, Vânzător mărfuri nealimentare
7.- Sudor
8.- Operator pe maşini unelte cu comandă numerică
C. Cursuri de calificare de nivelul 1
1.- Lucrător finisor în construcţii
2.- Lucrător în comerţ
D. Cursuri de specializare:
1.- Instalaţii de încălzire centrală
2.- Reabilitarea termică a clădirilor şi consiliere energetică
3.- Sudor polietilenă
4.- Operator pe maşini unelte cu comandă numerică
E.- Cursuri de iniţiere
1.- Operator calculator electronic şi reţele
2.- Zidar, Pietrar, Tencuitor
3.- Dulgher, Tâmplar, Parchetar
4.- Instalator instalaţii de încălzire centrală
5.- Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze
6.- Comerciant,Vânză tor mărfuri alimentare
(nealimentare) 7.- Lucrător finisor în construcţii

V. Prezentarea cazului de bună practică

FRG CPPP Timişoara poate fi considerat reprezentativ pentru o „bună practică” întrucât:
- Are 854 cursuri organizate, pentru 12.950 participanţi, din care: 3.8000 şomeri (98% din
absolvenţii şomeri fiind ulterior angajaţi);

144
- Există înregistrate la acest moment cereri de calificare pentru un număr foarte mare de
persoane, de la firme de profil (construcţii şi instalaţii), precum şi de la firme de plasare a forţei de
muncă;
- Există o recunoaştere naţională şi internaţională a rezultatelor FRG CPPP Timişoara;
- FRG CPPP Timişoara s-a adaptat permanent le cerinţele pieţei, venind în întâmpinarea
firmelor şi a persoanelor dornice de calificare, specializare şi perfecţionare cu programe de pregătire
modularizate, acoperind toate nivelurile de calificare (1 - 3), fără a schimba profilul cu care a fost
înfiinţată şi asigurând o dotare la nivelul standardelor europene;
- FRG CPPP Timişoara şi-a extins domeniile de activitate (domeniul comercial şi domeniul
mecatronicii), pornind însă de la asigurarea bazei materiale şi a personalului şi identificând potenţiali
parteneri. FRG CPPP Timişoara este autorizată în acest moment şi pentru organizarea cursurilor de
Operator pe maşini unelte cu comandă numerică (curs de calificare şi curs de specializare);
- FRG CPPP Timişoara a acordat o atenţie constantă managementului calităţii, astfel:
• FRG CPPP Timişoara este furnizor de formare profesională autorizat de Consiliul
Naţional de Formare Profesională al Adulţilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 129/2000;
• FRG CPPP Timişoara are descrise procesele de sistem de management al calităţii în
conformitate cu criteriile de asigurare a calităţii EVBB şi cu normele privind asigurarea calităţii ISO
9001 – 2000, având documentaţia pentru certificare întocmită şi lucrând conform sistemului de
asigurare a calităţii EVBB.

Formele şi modalităţile de evaluare a programelor de formare

- evaluare iniţială, pe parcurs şi finală Ce se evaluează ?
- organizarea procesului de formare profesională;
- nivelul de cunoştinţe al persoanelor înscrise la curs;
- desfăşurarea procesului de formare profesională;
- conţinutul actului de formare profesională;
- prestaţia formatorului Cine face evaluarea?
- Cursanţii, formatorii, angajatorii şi comisiile de evaluare externe;
- Şefii de departamente, pentru personalul din subordine (conform procedurii interne)
1. Evaluare iniţială
Scop: stabilirea nivelului de pregătire şi omogenitate a cursanţilor (clasei) înainte de a începe
activitatea de formare profesională
Metode: teste scrise, unice pentru toţi cursanţii
2. Evaluarea pe parcurs (formativă) atât pentru pregătirea teoretică, cât şi pentru pregătirea
practică :
Scop:
- constatări asupra progresului înregistrat de cursanţi;
- nivelul de realizare a obiectivelor stabilite prin programă pe teme;
- estimarea perspectivei socio-profesionale a cursanţilor (absolvenţi)
Metode: teste scrise, probe orale, teme de lucru în clasă , observare sistematică, chestionare
orală, citirea desenelor, verificarea schiţelor, întocmirea de fişe tehnologice, lucrări practice
3. Evaluare finală (sumativă):
Scop: evaluarea remanenţei efectelor instruirii (formării profesionale).
Metode: teste scrise cuprinzând probleme reprezentative din toată materia, lucrări practice
reprezentative pentru meseria în care s-au pregătit cursanţii
Scala de evaluare: de la 10 la 100 de puncte (100 de puncte corespund notei 10)

145
Suportul de curs / manualul cursantului
Suportul de curs este întocmit de că tre formatorii Fundaţiei Româno Germane Timişoara cu
material documentar existent în literatura de specialitate română, traduceri din documentaţia germană,
austriacă şi de la firmele: KNAUF, OWA, VELUX, BRAMAC, Bosch, AMF, SWISPOR, ISOVER,
POROTHERM, BAUMIT, GEBERIT, GROHE VIESSMAN, WEISHAUPT, VAILLANT, BOSCH
cu care FRG Timişoara are relaţii de colaborare precum si rezultatele şi produsele, documentaţiile de
la partenerii din proiectele europene în care FRG Timişoara a fost implicată în calitate de partener sau
promotor.
Cursanţii primesc suportul de curs pe parcursul derulării cursului pe teme şi sub formă de fişe
de lucru astfel încât la sfârşitul cursului fiecare cursant are câte un suport de curs complet. Certificarea
absolvenţilor
Cursul se finalizează prin susţinerea unui examen de absolvire în faţa unei comisii de
examinare desemnată de Comisia Judeţeană de Autorizare.
Absolvenţii examenului primesc un certificat de absolvire tip, recunoscut de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Muncii Solidarităţ ii Sociale şi Familiei, însoţit de o anexă
denumită “Supliment descriptiv al certificatului“, în care se precizează competenţele profesionale
dobândite pe durata pregătirii.
Exemple şi evidenţe ale unor acţiuni de succes considerate consecinţe ale calităţii programelor de
formare
FRG CPPP Timişoara a participat cu succes în calitate de promotor şi partener în proiecte
Leonardo Da Vinci, proiecte europene de formare profesională dintre care proiectele PIMM 1 -
Process Integrated Management Methods For SME şi BASICON - Basic Skills for Work, au primit
titlul de BEST PRACTICE, recunoaştere la nivel european al rezultatelor şi produselor acestora, fiind
urmate de PIMM 2 respectiv BASICON 2, proiecte de diseminare in care FRG Timişoara a avut rol de
coordonator / monitor pentru noii parteneri, în anul 2005 a fost câştigat proiectul ECOES-A în care
FRG CPPP Timişoara are rol de coordonator, fiind contractantul proiectului.
In anul 2003, FRG CPPP Timişoara a derulat un program de formare profesională finanţat prin
consulatul german pentru tinerii instituţionalizaţi care sunt la vârsta când trebuie să părăsească centrele
de plasament. Succesul acestui proiect a fost evidenţiat prin decernarea în sala Consiliului Europei de
la Strasbourg a diplomei si Statuia Fundaţiei „EUROPA” - Dr. Adalbert Kitsche, decernată în 2004
pentru prima oară, FRG CPPP Timişoara fiind şi primul beneficiar al premiului.
În anii 2005 şi 2006, FRG CPPP Timişoara derulează, ca urmare a bunei colaborări cu AJOFM
Timişoara şi cu Penitenciarul de maximă siguranţă Timiş oara, un program de calificare pentru
persoane aflate în detenţie. Până acum s-au înregistrat peste 130 de absolvenţi. Profesionalismul de
care au dat dovadă formatorii FRG CPPP Timişoara a dus la reintegrarea in societate şi în muncă a
unui număr de peste 30 persoane care s-au eliberat până în acest moment; rezultatele pregătirii pe
întreg parcursul acestor doi ani a fost prezentat atât în presă, cât şi la manifestările organizate de
autorităţile locale.

VI. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Experienţa acumulată de FRG Timişoara poate fi utilă oric ărui centru de formare profesională a
adulţilor din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor, precum şi din domeniul comercial. Condiţiile
esenţiale pentru obţinerea unor bune rezultate sunt următoarele:
- dotare adecvată (spaţii de instruire, scule, unelte, materiale de construcţii clasice şi de ultimă
generaţie);
- personal calificat şi specializat în noi tehnologii;
- colaborare cu firme de renume din domeniu (din ţară şi străinătate);
- introducerea unor procedee interne de asigurare a calităţii
Paşi necesari în pregătirea unei practici optime
i. stabilirea domeniului în concordanţă cu cererea pieţei;

146
ii. dezvoltarea de parteneriate;
iii. dotare corespunzătoare;
iv. personal specializat;
v. conceperea, elaborarea, adaptarea şi îmbunătăţirea permanentă a programelor;
vi. evaluarea corectă a costurilor pregătirii
Riscuri şi măsuri preventive în preluarea bunei practici
Riscuri
vii. modificări legislative frecvente;
viii. demotivarea personalului, datorită restricţiilor de ordin legislativ;
ix. concurenţa neloială
Măsuri preventive
x. aprecierea reală a bugetului necesar;
xi. contactare potenţialilor parteneri, permanentul contact cu firmele de top din domeniu,
încheierea de parteneriate;
xii. evaluarea permanentă a activităţii şi luarea măsurilor corective în timp real.

147
• Furnizorul de formare profesională: SC FiaTest SRL
• Adresa: Bucuresti, strada Transilvaniei, nr. 24, sector 1, tel.: 312.13.47, fax: 312.21.06
• Cod unic de înregistrare : R 449981
• Nr. înmatr. Reg. Com.: J 40/5632/91
• Reprezentantul conducerii pentru coordonarea activitatii de formare profesionala
Andrei Hohan-Vicepresedinte FiaTest
• Persoana de contact pentru activitatile de formare profesionala
Luminita Tatomir- Responsabil cursuri

148
1.Scurt istoric

Societatea FIATEST s-a înfiinţat în anul 1990 şi este prima societate privată cu capital integral
românesc, de instruire şi consultanţă în domeniul managementului calităţii, orientată către certificarea
conformităţii produselor şi sistemelor de management, acreditarea laboratoarelor de
încercări/analize,inspecţia produselor. Numele FIATEST reprezintă abrevierea cuvintelor Fiabilitate şi
Testare care au reprezentat activitatea de bază a fondatorului FIATEST inainte de 1990, când prin
activitatea didactică universitară şi de cercetare ştiinţifică, a creat o şcoală în domeniul sistemelor
inteligente de testare şi diagnoza automata.
FIATEST a dezvoltat constant domeniul sistemelor de management adăugând competenţelor sale noi
domenii precum managementul mediului, al siguranţei alimentare, managementul securităţii forţei de
muncă, securitatea informaţiei şi responsabilitatea socială.Începând cu anul 2000 F IATEST a dezvoltat
activităţi specifice implementării şi măsurării EXCELENŢEI manageriale precum :Total Quality
Management,Modelul de Excelenta,SIX SIGMA,Balanced Scorecard,Quality Function Development,
devenind in scurt timp cea mai performantă şi c ăutată firmă din România în aceste domenii.Mai mult
de 1000 de companii româneşti şi multinaţionale au fost clienţii FiaTest în această perioadă.
Menţionăm că societatea FIATEST s -a manifestat înca de de la înfiinţare ca societate cu multiple
atribuţii de responsabilitate socială şi a participat la fondarea si dezvoltarea unor instituţii ale societăţii
civile de mare importanţă pentru România.Astfel FIATEST este membru fondator al :
-1990-CCIR-Camera de Comert si Industrie a Romaniei -1990-RELAR/RENAR
- Asociatia Laboratoarelor Acreditate din Romania
-1992-UGIR 1903-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania.
-1994-AOS-R-Academia Oamenilor de Stiinta din Romania -1998-
RELAR-asociatia de Acreditare din Romania
În anul 1999 FIATEST a făcut parte din consorţiul român-austriac -englez care a pregătit introducerea
în România a Premiului Român pentru Calitate "JM JURAN" bazat pe Modelul de EXCELENŢĂ
al EFQM(www.efqm.org) .Din noiembrie 2003 FIATEST este membru general al EFQM – European
Foundation for Quality Management iar din anul 2005 este Consultant licenţiat al EFQM pentru
produsul de instruire Evaluator al Modelului de EXCELENTA al EFQM.

Având o activitate de peste 15 ani, FiaTest a acordat consultanţă şi a adus în faza de certificare sau
acreditare peste 250 de companii şi laboratore cuprinse în referinţele firmei. De asemenea, în acest
interval FIATEST a desfăţurat peste 400 de stagii de instruire cu peste 25.000 de cursanţi, din toate
zonele ţării, dar şi cu companii multinaţionale.

2.Resursele FiaTest

2.1.Sediul
FIATEST îşi desfăşoară activitatea în CASA CALITĂŢII din Bucureşti situată în zona centrală ,care
este în administraţie proprie şi care are o suprafaţă utilă pentru activităţi de instruire si office de peste
600 mp,modern mobilate şi amenajate. FIATEST are şase săli de instruire, dotate cu echipamente
vizuale moderne si cu tehnică de calcul conectată la Internet.Structura acestor spaţii este prezentată pe
www.fiatest.ro. CASA CALITĂŢII este dotată cu spaţii de expoziţii şi de servire a mesei.La cerere
FiaTest asigura şi cazarea cursanţilor în hotelurile din vecinătatea CASEI CALITĂŢII pe baza unor
parteneriate.

149
2.2.Resurse logistice
FIATEST posedă o modernă bază materială dedicată activităţilor de instruire formată din copiatoare,
printere, calculatoare-desktop şi laptop-interconectate în reţea şi cuplate la Internet în fiecare sala de
curs,videoproiectoare,retroproiectoare,white boards, flip charts în fiecare sală de instruire.

2.3.Resurse umane
Personalul FIATEST este format din personalităţi marcante şi specialişti cu vasta experienţă în
domeniul sistemelor de management şi EXCELENŢEI din România :
-auditori de terţă parte recunoscuţi în Europa (auditori EOQ, DAP, DGQ, ) şi de
către organismele de acreditare şi certificare româneşti (RENAR, SRAC, SIMTEX-OC,CERTIND)
-evaluatori Fundaţiei Premiul Român pentru Calitate.
-evaluatori ai Premiului European de EXCELENŢĂ
În cadrul FiaTest lucrează în prezent Prof.dr.ing.Ion Hohan care a fondat Organismul Naţional de
Acreditare RENAR şi pe care l- a condus timp de 15 ani, reuş ind s ă transforme acest organism într-
un organism recunoscut pe plan european şi internaţional. În anul 2004 a semnat Protocoalele de
recunoaştere Multilaterală cu European Cooperation Accreditation,International Laboratory
Accreditation Cooperation şi International Accreditation Forum, înaintea multor altor ţări din
Europa. De asemenea a fost singurul specialist din România acceptat ca evaluator al European
Cooperation for Accreditation, participând la evaluarea unor organisme de acreditare de prestigiu din
Spania,Marea Britanie,Norvegia,Lituania,Letonia .
Tot în cadrul FiaTest lucrează începând cu anul 2006 prof.dr.ing.Ulrich Wiener care a fost în
perioada 1996-2006 Preşedintele Consiliului de Acreditare al RELAR/RENAR, calitate în care a
participat la acreditarea a peste 400 de laboratoare de încercări şi peste 50 organisme de certificare
SMC/SMM/produse/organisme de inspecţie din România dar şi din ţări precum
Germania,Turcia,India.
Prin prezenta celor doi specialişti, dar şi altor experţi /auditori/evaluatori , F IATEST are în prezent cea
mai valoroasa echipă şi cea mai bogată experienţă în domeniul pregătirii pentru creşterea
competititivităţii companiilor româneşti prin acreditare/certificare/implementarea Modelului de
Excelenţă.
Lectorii FIATEST sunt specialişti de mare competenţă profesională ş i cu mare experienţă didactică:
foşti şi actuali demnitari, profesori universitari, experţi certificaţi în ţară şi stră inătate, auditori,
evaluatori, atât din România cât şi din alte ţări: Olanda, Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie,
Austria.

3. Domeniile de activitate ale FIATEST

Grupul de societăţi FiaTest formează în prezent una dintre cele mai performante structuri în domeniul
formării şi perfecţionării profesionale, consultanţei şi informaticii aplicate din România, cu precădere
în domeniile:
a) limbi străine (cursuri convenţionale, la distanţă, e-learning)
b) informatică aplicată, inclusiv certificare ECDL – European Computer Driving Licence
c) sisteme de management (calitate, mediu, securitatea informaţiei, securitatea forţei de muncă,
siguranţa alimentară, laboratoare,financiar, mentenanţă, resurse umane, risc) inclusiv bazate pe
utilizarea instrumentelor informatice
d) metode şi instrumente avansate de creştere a competitivităţii economice şi profesionale, la
nivelul companiilor de înaltă performanţă din UE (conducerea bazată pe controlul statistic al
proceselor, abordarea sistemică a proceselor, Total Quality Management, Quality Function

150
 Deployment, AMDEC, 6 SIGMA, BALANCED SCORE CARD, Benchmarking, modele de
EXCELENŢĂ).
e) Jocuri manageriale (de simulare)
f) Design vestimentar
g) Dezvoltarea Resurselor Umane si masurarea performantelor personalului unei organizatii
h) Educatia Adultilor(LifeLong Learning)
i) Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare profesionala
j) Elaborare de proiecte nationale si europene

Grupul FiaTest este format din următoarele societăţi comerciale distincte:

• FiaTest Consultanţă şi Management înfiinţată în anul 1990
• Infopartners (FiaTest Computer Services) înfiinţată în anul 1993
• FiaTest Centru Educaţional, înfiinţată în anul 1994
4.Participarea la proiecte si programe naţionale şi internaţionale
Grupul FIATEST a participat în calitate de coordonator/partener în peste 40 de proiecte şi
programe internaţional (Phare TTQM, Phare Praq III, Phare Progress, Phare Coeziune Economică şi
Socială – pentru IMM-uri, Phare pentru dezvoltarea resurselor umane; Leonardo da Vinci, Socrates:
Grundtvig, Minerva, programe de cooperare bilaterală-Olanda,Austria ş.a.) mai ales în domeniul
educaţiei adulţilor, utilizării sistemului e-learning, creşterii competenţei manageriale şi dezvoltarea
sistemelor de management.
Partenerii FiaTest provin din TOATE ţările UE, dar şi din spaţiul balcanic şi reprezintă
universităţi,furnizori de formare profesională,autorităţi şi ministere, companii private.

5.Parteneriate internaţionale
FIATEST a dezvoltat parteneriate cu organizaţii puternice din UE:
-URS ( Olanda)- pentru protecţia şi managementul mediului şi sănătăţii forţei de muncă
-TUV IT( Germania)-pentru managementul securităţii informaţiei
-Gemini Europa(Italia)- pentru implementarea Balanced ScoreCard şi a responsabilităţii
Sociale
-QPR(Finlanda) -pentru implementarea produsului software balanced Scorecard.
-ECS(Slovacia)- pentru implementarea sistemului de management al calităţii pentru industria
auto conform ISO TS 16949/2002
-WBT(Germania) pentru certificarea competenţelor lingvistice cu recunoaştere europeană în
cadrul sistemului TELC-The European Language Certificates Communication and Competence
Activităţile de instruire şi consultanţă dezvoltate în cadrul acestor parteneriate au recunoaştere
internaţională.

6.Programe de formare profesională autorizate de CNFPA

Companiile Grupului FIATEST sunt autorizate să presteze activităţile de educaţie ş i formare
profesională de către Consiliul Naţional de Formare Permanentă a Adulţilor pentru urmatoarele
programe de formare:
1. Manager al sistemului de management al calităţii
2. Evaluator de competenţe profesionale
3. Comunicare în limba engleză
4. Formator
5. Auditor în domeniul calităţii
6. Auditor de mediu
7. Manager al sistemului de management de mediu
8. Manager resurse umane

151
9. Manager proiect
10. Inspector resurse umane
11. Competenţe comuna- comunicare

Aceste programe sunt structurate în conformitate cu cele mai noi metode şi bune practici şi oferă
un grad ridicat de valoare adaugată clienţilor FIATEST.Toate aceste programe se deruleaza în regim
de Asigurarea calităţii cu o inata rata de satisfacţie a cursantilor.Peste 1000 de cursanţi, din toate
zonele ţării au absolvit aceste cursuri.

7.Asigurarea Calităţii în activitatea de formare profesională organizată de FIATEST

Modelul aplicat de FIATEST in asigurarea calitatii este CQAF-Common Quality Assurance

Framework, cu cele patru componente de baza:planificare,implementare,evaluare si masurare si
imbunatatire. Ca metodologie de implementare a CQAF in cadrul FIATEST s-a ales varianta
implementarii Sistemului de management al calitatii conform cerintelor ISO 9001/2000 combinat
cu elemente de EXCELENTA.

7.1.Misiunea, viziunea si valorile FIATEST

FIATEST isi desfasoara intreaga activitate pe baza unui set de principii specifice Modelului de
EXCELENTA si Managementului calitatii, care cuprind urmatoarele:

VIZIUNEA FIATEST

Prin Calitate si Educatie in Uniunea Europeana

&
FIATEST -companie competitiva la nivel european

MISIUNEA FIATEST

-Informarea si pregatirea agentilor economici pentru

cunoasterea si aplicarea cerintelor UE privind LIBERA
CIRCULATIE a Produselor, Serviciilor si Persoanelor

-Sa oferim Servicii de EXCELENTA pentru Organizatii EXCELENTE

OBIECTIVELE FIATEST

-P romovarea celor mai noi metode de management specifice economiei de piata.

-Certificarea competentei profesionale in scopul recunoasterii europene:
limbi straine, sisteme de management, informatica .
- P romovarea noilor tehnologii educationale, inclusiv educatie la distanta si e-learning.
-C resterea competivitatii agentilor economici prin instruire si consultanta pentru:
- certificarea sistemelor de management :
calitate, mediu, HACCP securitatea informatiei, securitatea ocupationala , responsabilitatea
sociala , aplicarea marcajelor de securitate CS/CE conform Directivelor UE New Aproach
- elaborarea de proiecte cu finantare europeana si internationala
- integrarea in consortii europene

152
 -C resterea gradului de ocupare a fortei de munca prin reconversie ie profesionala si adaptarea la
cerintele pietei .
-P romovarea tehnologiilor informatice moderne.

-Descrierea si conducerea activitatilor cheie din conform abordarii sietemice a proceleor.

VALORILE FIATEST

Profesionalism

Satisfactia clientilor

Responsabilitate sociala

Valoarea adaugata ridicata a serviciilor prin asigurarea calitatii

Mandrie profesionala

Motivarea si satisfactia salariatilor

Promptitudine in livrarea serviciilor

Corectitudine in relatie cu partenerii

Promovarea tinerilor in corelatie cu valorificarea experientei seniorilor

Integrarea in cultura europeana

Eficacitate si eficienta

Dezvoltare prin forte proprii si cooperare cu parteneri din UE

Responsabilizarea si imputernicirea salariatilor pentru conducerea proceselor cheie

7.2.Asigurarea Calitatii in activitatea de formare profesionala organizata de FiaTest

FiaTest este prima si singura firma de instruire si consultanta din Romania care are o TRIPLA
certificare a Sistemului de mangement al calitatii conform cerintelor standardului SR EN ISO
ISO 9001/2001 cu urmatoarele organisme de certificare:

-SRAC-organism acreditat de RENAR si membru al IQNet -CERTIND-

organism acreditat de ESYD-organismul de acreditare din Grecia care fiind semnatar
al EA MLA asigura recunoasterea europeana si internationala a certificatului acordat
FiaTest -OMCAS-organism de certificare al Ministerului Apararii Nationale

153
154
155
Din noiembrie 2003 FIATEST este membru general al EFQM – European Foundation for Quality
Management si aplica si promoveaza principiile TQM si EXCELENTEI in toate activitatile sale

7.3.Asigurarea calitatii pentru programele de formare ale FiaTest

In cadrul SMC certificat al FiaTest a fost implementata Procedura deProces - Instruire care se aplică
în cadrul Departamentulului de Training si in Departamentul Sisteme de Management şi
Excelenţă (pentru stagii incluse în serviciile de consultanţă) de către întreg personalul ce are în
responsabilitate activitate organizarea de stagii de instruire.
Procedura foloseste termenii definiţi de “SR EN ISO 9000:2001 – Sisteme de management al
calităţii. Principii fundamentale şi vocabular.”, respectiv:
SMC – sistemul de management al calităţii
MC – manualul calităţii
PG – procedura generală
PS – procedura specifică
IL – instrucţiuni de lucru
SRL – societate cu raspundere limitata
SC – societate comercială
F – formulare
C – chestionar
P – preşedinte
VP – vicepreşedinte
DD – directori departamente
RC – responsabil curs
L – lector
Activitatea de instruire începe prin elaborarea programei de instruire şi realizarea unei baze de date
necesară promovării stagiilor de pregatire.
Promovarea stagiilor de pregatire se face conform programei de instruire şi conform listei de
promovare – unde se trece grupul tinta.
În urma realizării numărului minim de persoane necesar pentru desfăşurarea unui stagiu de pregatire,
are loc instruirea propriu zisă.
Datorită unor cerinţe suplimentare uneori au loc stagii de pregatire ce nu au fost incluse în programa
de instruire, precum există şi situaţii în care numărul minim de persoane nu a fost întocmit iar
respectivul curs se reprogramează.

Date de intrare in proces : invitaţia, baza de date, cerinţele potenţialilor clienţi

156
Informaţii : O grup ă se constituie cu minimum 10 participanţi. În funcţie de completarea grupelor,
FiaTest îşi rezervă dreptul de modificare a datei de începere a cursurilor şi a locului de
desfăşurare.Programul zilnic al unei acţ iuni de formare este de 7 ore şi include o pauză de prânz de o
jumătate de oră si două pauze de cafea; programul zilnic începe la ora 9:00, dacă nu se convine altfel
(cu excepţia primei zile, în care ora de începere este întotdeauna ora 9:00).
Date de ieşire din proces - planificate : stagiul de pregătire , liste de prezenţă, chestionarele de
satisfactie, teste examen, diplome participare / absolvire

Operare activitate

Denumire
Intrari
Etapa activitate R C I Inregistrari
De la cine ? Ce ?
1 2 3 4 5 6 7 8
Potenţiali Cerintele pieţei Elaborarea
1 clienţi programei de DD RC RC Programa de instruire
instruire
Promovarea Invitatia pentru stagiu,
Invitatia pentru
2 P, DD stagiilor de RC DD RC cerere si contract, facturi ,
stagiu
instruire corespondenta
A)Secretariat A)Rezervare sala,
DD,
videoproiector, Secretaria
t
retroproiector
B) B) Contactarea
DD
lectorilor
C) Lector C) Realizarea
suporturilor de Xerox
Organizarea
curs Lista de prezenta curs , lista

3 stagiilor de RC RC
D) Asigurarea diplome
instruire
mesei de pranz
Firma
si a pauzelor de
catering
cafea - fursecuri

Partiicpantii E ) teste examen,

la curs proiecte L

Evaluarea RC
Participantii Chestionare de , Chestionare completate,
4 stagiilor de RC
la stagiu evaluare stagiu DD nivelul de satisfacţie
instruire
Imbunatatirea RC
Evaluarea conform ,
5 stagiilor de L
chestionarelor DD
instruire
 R – răspunde de activitate
C – colaboreaza
I – informeaza

Măsurare şi imbunătăţire

La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire se analizează :

-modul de organizare al stagiului
- prestaţia lectorilor
- modul de imbunătăţire a procesului ( referitor la suport de curs, prestaţia lectorilor, conditii de
desfăşurare curs)

157
 La sfâr şitul fiecărei luni se intocmeşte un raport în care se prezintă situaţia încasărilor /
cheltuielilor pentru fiecare curs desfăşurat.

Indicatori de performanţă

Mod de
Indicator de performanta Definire Frecventa monitorizarii
monitorizare
Numarul de solicitari stagii de pregatire 10 / zi FM 01 La sfarsitul fiecarei luni
Nr cursuri promovate 9 / luna CP -01 La sfarsitul fiecarei luni
Nr cursuri realizate 4 / luna CR -01 La sfarsitul fiecarei luni
Nr mediu de cursanti pe curs 12 cursanti LP -01 La sfarsitul fiecarei luni

RESPONSABILITATI

RESPONSABILITATI
ACTIVITATI
P VP L DD RC
Analiza necesitatii de organizare X
Tematica, perioada, numire RC, termene limita X
Invitatie oficiala, program curs X
Lista participanti potentiali X
Transmiterea invitatiei oficiale X
Lista finala a participantilor X
Multiplicare suport de curs X
Asigurarea materialelor promotionale FIATEST X
Estimarea si fundamentarea bugetului X
Aprobarea bugetului X X
Confirmare sala de curs X
Confirmare lectori X
Verificare logistica X
Reconfirmare cursanti X
Elaborarea Lista de prezenta X
Inmanarea suporturilor de curs + materiale promo X
Sustinere curs + testare cursanti X
Buna desfasurarea a cursului X
Evaluarea cursului X
Corectarea testelor X
Redactare Lista de diplome si Certificate X
Semnarea si stampilarea Certificatelor X X X
Evaluare Chestionarului de Evaluare X X X X
Evaluare lector X X X
Elaborare Dosar de curs X

LEGENDA:
P – Presedinte
VP – Vicepresedinte
L – Lector
DD – Directori departamente
RC – Responsabil curs
158
ANEXE SI INREGISTRĂRI

Invitatie curs
Cerere de inscriere si contract
Lista prezenta
Lista diplome
Chestionar de evaluare, cod C-03
Test Final - Proiecte

Nivelurile de asigurarea calitatii in FiaTest:

VIZIUNE
MISIUNE
Nivel 1 VALORI
POLITICI
STRATEGIE

Identificarea PROCESELOR CHEIE, cu definirea KPIs

Stabilirea obiectivelor masurabile
Nivel 2 Elaborarea HARTII PROCESELOR si FISELOR DE
IDENTITATE
Identificarea BEST PARACTICES (Benchmarking)
Imbunatatirea proceselor (KAIZEN, SIX SIGMA)

Abordarea şi validarea resurselor-umane, logistice,

administrative, financiare, informatice
Nivel 3 Măsurarea eficacităţii proceselor ( cel puţin educaţionale) – evaluare,
audit, analize KPIs, sondaje de satisfacţie
Îmbunătăţirea eficacităţii proceselor

Manualul calităţii , integrat

Proceduri de sistem
Nivel 4 Proceduri specifice
Ghiduri, regulamente
Registre
Formulare
Baze de date

8.Evaluarea eficacitatii programelor de formare si masurarea satisfactiei clientilor FIATEST

FiaTest a dezvoltat mai multe instrumente de măsurare a satisfacţiei clientului ca sursa de îmbunătăţire
a eficacităţii programelor de instruire.Aceste instrumente sunt:

a.CLUBURILE CLIENTILOR FIATEST

Până în prezent s-au constituit în cadrul FiaTest urmatoarele cluburi:

-CLUBUL EXCELENŢEI din care fac parte companiile din România care sunt interesate în
implementarea Modelului de Excelenţă al EFQM şi pentru participarea la Premiul Român/ European
de Excelenţă.
-CLUBUL Managerilor şi Auditorilor Calităţii constituit din abslovenţii
cursurilor autorizate

159
 -CLUBUL CLIENTILOR FIATEST FiaTest
Membrii acestor CLUBURI se reunesc de doua ori /an la sediul F IATEST, dar şi in alte locaţii ale
unor clienţi şi sunt discutate proneri de imbunatăţire a programelor de dezvoltare a domeniilor
respective şi de valorificare a experientei şi cunoştiinţelor membrilor CLUBULUI, atât pe plan
naţional cât şi internaţional

b.SONDAJE DE SATISFACTIE a cursantilor care se completează la sfârşitul cursurilor, direct sau

pe cale electronică.Aceste chestionare se adaptează la tipul cursurilor-organizate la sediul FIATEST, la
sediul clientului,autorizate,neautorizate,şcoli de vara, etc.În această lucrare este prezentat un exemplu
de chestionar de evaluare a performanţelor FIATEST în organizarea cursului, dar şi satisfacţia
cursanţilor.

CHESTIONAR DE EVALUARE

Pentru a ne îmbunătăţi activitatea şi a veni în întâmpinarea dorinţelor şi aşteptărilor dvs., vă rugăm să

aveţi amabilitatea de a completa chestionarul următor.

CURSUL: Auditor in domeniul calitatii

PERIOADA: zzllaaaa

I. Evaluarea generală a cursului

Acord total De acord Indiferent Nu prea Dezacord

de acord total
Obiectivele cursului au fost clare
Activităţile din timpul cursului au fost
conforme cu obiectivele
Cantitatea de informaţie primită a fost
adecvată
Numărul de exerciţii şi / sau activităţi în
echipă a fost suficient
Subiectul cursului a fost util pentru
dezvoltarea aptitudinilor mele în domeniul
predat
Cursul a fost relevant pentru cariera mea
Aş recomanda acest curs unui cunoscut

• Cât de implicat(ă) aţi fost în activităţile acestui curs?

Deloc
Întrucâtva
Deplin

• Câte cunoştinţe practice aţi dobândit din acest curs?

Foarte multe
Câteva
Nici una

• Ce apreciere generală acordaţi acestui curs?

Foarte bun Bun Mediu Slab Foarte slab

160
• Care consideraţi că sunt punctele tari ale acestui curs?

• Care consideraţi că sunt punctele slabe ale acestui curs?

II. Evaluarea generală a lectorilor

Lector 1: I
Lector 2:

De cele mai
Niciodată Câteodată De obicei Întotdeauna
multe ori
L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2

Aţi obţinut răspunsuri clare la întrebările pe

care le-aţi pus lectorului?

Lectorul a fost receptiv faţă de comentariile

şi întrebările dv?

Lectorul a fost eficace în prezentarea

cursului?

Lectorul a avut atitudine pozitivă faţă de

cursul predat?

Care este aprecierea genarală pe care o acordaţi lectorului?

L1 L2 L1 L2
Excelent Slab
Bun Foarte slab
Satisfăcător

Ce aţi recomanda pentru îmbunătăţirea performanţei lectorului?

L1:

L2:

III. Evaluarea generală a organizării cursului

Acord De Indiferent Nu prea Dezacord
total acord de acord total
Materialele de instruire sunt adecvate şi complete
Sala de curs a fost bine organizată
Microclimatul a fost adecvat

161
 Tehnica utilizată pentru predare (videoproiector,
retroproiector, computer)a fost corespunzătoare
Masa a fost corespunzătoare
Personalul care a organizat cursul a fost disponibil
si a răspuns prompt solicitărilor dv.

Rezultatele chestionarelor de evaluare sunt analizate în cadrul departamentului de Training si sunt

subiect de imbunatatire a activitatilor FiaTest.

c.COLECTAREA de opinii şi recomandări ale clienţilor FiaTest care se folosesc atât pentru a
măsura satisfacţia acestora,dar şi pentru a susţine performanţa FiaTest la diverse licitaţii naţionale
şi internaţionale.
Sunt prezentate câteva recomandari primite de la clientii FiaTest.

Recomandare SC TERRAPLAST Bistrita,partener în proiectul Phare de dezvoltare a resurselor

umane
"S.C. Teraplast- G.P. S.A. Bistrita a colaborat în anul 2005 cu compania FIATEST cu ocazia unui
proiect in domeniul resurselor umane, serviciile oferite de către compania FiaTest fiind de consultanţă
şi instruire in domeniul managementului resurselor umane.
Pe dimensiunea dezvoltării şi monitorizării activităţii personalului, rezultatele colaborării noastre s-au
concretizat într-o procedura de evaluare a performanţelor angajaţilor procedura care a fost aplicată cu
succes în cadrul companiei Teraplast G.P. S.A.
De asemenea, rezultatele obtinuţe în cadrul procesului de evaluare a satisfacţiei personalului
au reprezentat un feedback important pentru managementul Teraplast în vedea imbunătăţirii
performanţelor manageriale şi organizationale.
Recomandăm serviciile companiei FIATEST pentru promptitudinea şi profesionalismul consultanţilor
şi lectorilor din cadrul acestei companii."
Director General Emanoil-Ioan VICIU,
DirectorResurseUmane-Iulia POP-OPREA.

Recomandare Romaqua Group Borsec - Castigatoare a Trofeului Roman al Calitatii 2004:

"Colaborarea a fost extrem de benefică : organizaţia noastra a câştigat mult in know-how ca valoare
adaugată a capitalului firmei, a câştigat TROFEUL celei de -a patra editii a Premiului Roman pentru
Calitate, a cîştigat un prieten şi un colaborator important în persoana domului profesor Hohan.
Intenţia conducerii firmei de a se pregăti pentru a participa, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea
Europeana, la Premiul European pentru Calitate, reprezinta cea mai buna dovada a increderii si
pretuirii de catre conducerea firmei si a noastra, cei ce am lucrat efectiv, a profesionalismului domului
profesor Ion HOHAN si a colaboratorilor dumnealui din cadrul FiaTest."
Director resurse umane Mirela Popovici.

Recomandare Enel Electrica Banat - Castigatoare a Trofeului Român al Calităţii 2004:

"Cursurile de instruire printre care Balanced ScoreCard, 6 Sigma, Evaluator al Modelului European de
EXCELENŢĂ al EFQM au fost organizate Şi desfăşurate la un nivel înalt de profesionalism. Sprijinul
oferit de echipa FiaTest a adus personalului Electrica Banat beneficii deosebite prin furnizarea unor
informatii valoroase in vederea optimizarii activitatilor de management la nivelul companiei. Ne
declaram multumirea deplina privind derularea contractelor si pentru rezultatele obtinute,
reprezentantii S.C. FiaTest S.R.L. demonstrand experienta, profesionalism si disponibilitate deosebite.
Aceste calitati au permis atingerea obiectivelor stabilite cu eficienta maxima. Pentru informatii
suplimentare ne puteti contacta la telefonul 0256405055."
Director general Gianluca Caccialupi.
Sef SCPM –Serviciul Calitate si protectia mediului Carmen Pana.

162
 Recomandare Leoni Wiring Systems:
"Am decis sa colaboram cu societatea FiaTest in urma unei recomandari pentru calitatea serviciilor de
consultanta oferite de catre echipa FiaTest din partea unor parteneri din regiune. Dorind sa cunoastem
care sunt problemele cu care se confrunta angajatii Leoni Wiring System Bistrita in activitatea lor
profesionala, am apelat la serviciul de evaluare a satisfactiei profesionale a angajatilor furnizat de
FiaTest. Evaluarea a fost realizata pe un esantion reprezentativ pentru compania Leoni respectiv 2000
de angajati evaluati, din 3000 de salariati activi. Rezultatele obtinute in urma procesului de evaluare au
constituit un feedback relevant pentru managementul organizatiei in identificarea unor strategii de
motivare si eficientizare a activitatii companiei Leoni Wiring System. Recomandam serviciile de
consultanta ale companiei FiaTest pentru nivelul de profesionalism si implicare in derularea cu succes
a contractelor incheiate."
Manager resurse umane Roxana Sanduta.

Recomandare UTI
"Exact pe data de 6 noiembrie 2006 am primit plicul autotrimis de mine, la terminarea cursului de auditor
OHSAS 18001 de prin aprile 2006. In el am scris : sunt curios daca dupa 6 luni vom fi in stare sa
certificam vreuna din firmele grupului UTI ? " Si tocmai luni 6 nov. 2006 la ora 9 avem programata
sedinta de deschidere a certificarii sistemului de management SSM la firma UTI SYSTEMS SA !!!
Ieri am si primit certificatul de la SIMTEX si continuam cu inca 3- 6 firme in timpul urmator. Evident
ca anterior am implementat si continuam sa implementam sistemul, ceea ce pare a fi cel mai greu,
pare mai greu decat mentinerea lui, desi se spune ca abia dupa cam 3 ani o sa vedem roadele reale, ca
cele aparente le-am si vazut ( participarea la licitatii ).
Nu pot sa nu imi amintesc cu placere de inaltul Dvs. profesionalism si realmente a fost o placere si o
scoala inalta , pentru mine, cele 5 zile petrecute la Dvs.. Va urez numai bine si sanatate si sa ne vedem
in curand la noi cursuri . Am invatat multe si sper sa ne prezentam la un nivel mai inalt in viitor. Intre
timp am fost la un curs de responsabil OHSAS 18001 facut de TUV TURINGEN cu certificat emis din
Germania. Va multumesc inca o data si va transmit din partea mea si a colegilor expresia
sentimentelor noastre cele mai distinse. "
Alexandru Chelici, Director Prevenire si Protectie UTI GRUP

9.Transparenta activitatilor FIATEST

Una din caracteristicile de baza ale implementarii si certificarii SMC in cadrul FIATEST este
reprezentata de transparenta activitatilor si proceselor de baza din FIATEST prin prezentarea acestora
pe INTERNET, la adresa www.fiatest.ro atat in limba romana, cat si in limba engleza.A fost dezvoltat
de asemenea un FORUM al clientilor FIATEST prin care specialistii FIATEST raspund la toate
intrebarile pe care fostii/potentialii clienti le transmit.

De asemenea FIATEST a editat /editeaza Buletine Informative-cu aparitie trimestriala in care

sunt prezentate atat proiectele si cursurile organizate cat si aspecte din activitatea saa de baza

FIATEST a constituit o sursa permanenta de inspiratie pentru multe firme de consultanta si

instruire dar si pentru organisme de certificare din Romania, care au luat activitatile FIATEST ca model
pentru propria lor activitate.

Prin inregistrarea la OSIM a marcii FiaTest aceasta a devenit vizibila in toata Romania dar si in
spatiul international.

163
 Tot datorita certificarii SMC activitatile FiaTest se desfasoara strict dupa standardele
nationale,europene si internationale.Toate aceste standarde sunt achizionate de la ASRO , inclusiv
dreptul de utilizare a copiilor standardelor in cadrul cursurilor.

10.Concluzii ş i recomandări pentru generalizarea Bunelor Practici privind implentarea in

cadrul FiaTest a istemului de management al calitatii.

a.BEST PRACTICES utilizate de FiaTest in domeniul asigurarii calitatii.

Avand in vedere gradul ridicat de competitivitate al F IATEST pe piata romaneasca dar si

europeana, multe dintre GOOD PRACTICES aplicate la F IATEST pot fi considerate ca BEST
PRACTICES intr-o companie de educatie si formare profesionala.Mentionam cateva din aceste
BEST PRACTICES:

1.Implementarea SMC in cadrul procesului de formare profesionala

2.TRIPLA Certificare a SMC in cadrul FIATEST
3.Certificarea SMC in cadrul FIATEST cu organismul CERTIND care este acreditat de catre
ESYD-semnatar al EA MLA, fapt ce confera FIATEST recunoasterea europeana si internationala a
certificatului de SMC
4.Desfasurarea intregii activitati a FIATEST in conform cu VIZIUNEA,MISIUNEA si
OBIECTIVELE planificate, motiv ce confera FIATEST o directie clara de dezvoltare pe termen scurt si
mediu.
5.Existenta unui set clar de VALORI ale FIATEST pe baza carora se planifica si desfasoara
intreaga activitate profesionala si economica si care asigura motivatie si respectabilitate din partea
salariatilor,clientilor si partenerilor.
6.Implementarea in paralel cu SMC a unui set de criterii specifice Modelului de EXCELENTA
al EFQM, in special pentru:
-dezvoltarea unui leadership modern si vizionar
-descrierea intregii organizatii prin procese cheie si fise de identitate a proceselor, ca
intrari,iesiri,feedback si Bune practici pentru derularea proceleor.
-cresterea eficacitatii si eficientei organizatiei, care a determinat o pozitionare foarte
inalta a FIATEST nu numai in Romania dar si in UE.
-masurarea permanenta satisfactiei clientilor
-masurarea rezultatelor, in special cele economice conform Matricei RADAR a
Modelului de EXCELENTA.Toate rezultatele economice ale FIATEST in ultimii trei ani au avut o
permanenta crestere si in corelatie cu tintele impuse.Cifra de afaceri a avut o crestere anuala
spectaculoasa de aproape 50% in ultimii trei ani.
-antrenarea partenerilor sociali -patronate si sindicate-in identificarea de noi domenii de
activitate si produse educationale care sa vina in intampinarea cerintelor economiei romanesti.
- FIATEST se comporta ca o companie cetatean, cu un inalt grad de responsabilitate
sociala, nu numai prin plata la zi si chiar anticipata a tuturor datoriilor fata de bugetele de stat si al
asigurarilor sociale, dar si prin organizarea de activitati sociale.Astfel FIATEST FiaTest o organizat si
sponsorizatin ultimii ani, impreuna cu UNESCO Romania Concursul National de desen pentru copii
cu tema”Calitatea vazuta prin occhii copiilor”.castigatorii acestui conscurs au fost premiati de catre
FIATEST.
- FIATEST a sustinut dezvoltarea unor programe sociale si educationale pentru tinerele
fete provenind din categorii dezavantajate,a participat la dezvoltarea de proiecte europene pentru
persoane de deficiente, pentru rromi,sa.

164
 7.Asigurarea TRANSPARENTEI atat a abordarilor FIATEST Fiatest pentru alinierea
programelor sale la conceptul PRIN CALITATE in UE! Cat si a rezultatelor sale economice, prin
publicarea acestora pe www.fiatest.ro dar si in MO.
8. FIATEST este o companie extrem de creativa si inovativa, in fiecare an dezvoltand produse
aliniate la Obiectivele STRATEGIEI LISABONA de crestere a competitivitatii economiei prin
cunoastere, de genul:TQM, EXCELENTA, SIX SIGMA, LEAN,TPM, KEY PERFORMANCE
INDICATORS, Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare profesionala, Certificarea TELC a
competentelor lingvistice, Statistical process Control, Risk management, Directivele
UE,marcajul CE, Incertitudeine de masurare, Incercari de comparatie interlaboratoare,
Managerul de produs, Managerul de proces,sa.

In fiecare luna FIATEST vine pe piata cu cel putin un nou produs de consultanta/educational.
Acesta este si motivul pentru care gradul de atractivitate al F IATEST creste de la an la an iar
fidelitatea clientilor are o cota extrem de mare.

b.Modalitati de preluare a BEST PRACTICES in asigurarea calitatii aplicate la F IATEST

Toate aceste BEST PRACTICES pot constitui sursa de inspiratie si pentru alti VET Providers,
cu conditia ca acestea sa constituie subiectul unui/unor PROCESE de BENCHMARKING pe care
FIATEST le poate coordona.
De asemenea FIATEST a elaborat o serie de ghiduri/carti in domeniul managementului calitatii ,
inclusiv pentru scoli si furnizori de formare continua,care sunt disponibile la sediul FIATEST sau pe
cale electronica.Unele sunt gratuite, altele sunt contra cost.Lista acesor produse se gaseste la
www.fiatest.ro/publicatii.
Acestea impreuna cu stagiile de pregatire pentru proiectarea si implementarea SMC in cadrul
organizatiilor pot constitui instrumente eficace pentru aplicarea cerintelor de asigurarea calitatii in
EFP.

165
 Centrului de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale Pro
Vocaţie
I. Descrierea contextului
Domeniul social este un domeniu de activitate care a luat amploare după 1997 prin apariţia de
cerinţe şi ocupaţii noi, ceea ce a condus la elaborarea unui număr important de standarde ocupaţionale.
De asemenea, elaborarea şi implementarea de către Consiliul pentru Standarde Ocupaţíonale şi
Atestare a unei metodologii de recunoaş tere şi validare a competenţelor dobândite în contexte non
formale şi informale de învăţare a permis persoanelor care deţineau competenţe specifice în domeniul
social să obţină validarea acestora în centre de evaluare.
Centrul de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale Pro Vocaţie (CRFPS Pro Vocaţie),
înfiinţat în anul 2002, s-a implicat activ în elaborarea standardelor ocupaţionale în domeniul social şi a
fost autorizat în anul 2003 ca Centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale, de către
Consiliul pentru Standarde Ocupaţíonale şi Atestare în baza H.G. nr. 779/1999 pentru ocupaţiile:
formator şi îngrijitor la domiciliu. Din anul 2004, CRFPS Pro Vocaţ ie a fost autorizat/reautorizat, de
că tre Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor în baza O.G. nr. 129/ 2000, republicată,
ca Centru de evaluare pentru urmă toarele ocupaţii: lucrător social, asistent personal al persoanei cu
handicap grav, asistent maternal, baby sitter, îngrijitor bătrâni la domiciliu, îngrijitor bolnavi la
domiciliu, animator socio-educativ, formator.
Totodată, CRFPS Pro Vocaţie oferă cursuri de formare, modularizate pe unităţi de competenţă,
persoanelor care nu pot face dovada că au toate competenţele specifice unei calificări/ocupa ţii.
Persoanele care au beneficiat de cursuri de perfecţionare şi au obţinut certificate de absolvire sunt în
număr total de 223, din care 168 infirmiere şi 55 instructori educatori în unităţi de handicapaţi.
Începându-şi activitatea de evaluare cu 3 evaluatori de competenţe certificaţ i pentru 2 ocupaţii,
CRFPS Pro Vocaţie şi-a extins activitatea prin creş terea numărului de evaluatori la 29 şi realizează
evaluări în 17 judeţe, pentru cele 8 ocupaţii/calificări pentru care este autorizat în prezent.
Numărul persoanelor care au fost certificate este de 765, din care: 5 animatori socio-educativi,
65 asistenţi maternali, 239 asistenţi personali ai persoanei cu handicap grav, 25 baby sitter, 115
formatori, 41 îngrijitoare bătrâni la domiciliu, 36 îngrijitoare bolnavi la domiciliu, 239 lucrători
sociali.. Pentru a putea asigura calitatea proceselor de evaluare, centrul a desemnat 2 dintre evaluatori
ca verificatori interni.
CRFPS Pro Vocaţie, singurul centru de evaluare de competenţ e din domeniul social, consideră
că este un exemplu de bună practică în domeniu, asigurând servicii de calitate, fapt confirmat prin
reautorizarea sa de către CNFPA, pentru o perioadă de 2 ani, conform nivelului 2 de performanţă.
C.R.F.P.S. Pro Vocaţie s-a implicat şi în elaborarea de standarde ocupaţionale pentru domeniul
social. Următoarele standarde realizate de noi au fost aprobate de Consiliul Naţional de Formarea
Profesională a Adulţilor: lucrător social; asistent personal al persoanei cu handicap grav; asistent
maternal.Aşadar, viziunea, misiunea şi obiectivul CRFPS Pro Vocaţie, ca Centru de evaluare de
competenţe, pot fi formulate astfel:
Viziune:
Toţi oamenii, fără discriminare, au dreptul, pe tot parcursul vieţii, la educaţie, formare,
calificare şi certificarea competenţelor.
Misiune:
Facilitarea accesului la certificarea competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale, a
personalului care activează în domeniul social, în vederea diversificării oportunităţilor în cariera
profesională.

166
Obiectiv general:
În urma evaluării candidaţ ilor, CRFPS Pro Vocaţie eliberează certificate de calificare sau de
absolvire care atestă competenţ ele conform standardelor ocupaţionale. Pentru a completa profilul
CRFPS Pro Vocaţie, trebuie să amintim şi cele 19 proiectele derulate de noi, în calitate de promotori
sau de parteneri, din 2002 şi până în prezent:
1. Emoţii, culoare, speranţe, pentru tinerii pictori care provin din Centrul de Plasament nr. 2,
Bucureşti, 2002;
2. Formarea lucrătorilor sociali stradali din Bucureşti, 2003;
3. Formarea şi certificarea formatorilor şi a lucrătorilor sociali stradali pe baza standardului
ocupaţional – Bucureşti, Iaşi constanţa, Timişoara, 2003;
4. Formarea infirmierelor din instituţiile de protecţie socială a vârstnicilor de la centrele de
îngrijire şi asistenţă socială Vitan şi Schitu Darvari – Bucureşti, 2003;
5. Evaluarea şi certificarea îngrijitorilor la domiciliu pentru persoane vârstnice şi copii de la
Brăila, Galaţi 2003;
6. Evaluarea şi certificarea îngrijitorilor la domiciliu pentru persoane vârstnice – Sibiu,
Agnita, Sălişte 2004;
7. Formarea personalului din cadrul direcţiei generale de protecţie a copilului Bacău şi
elaborarea standardului pentru ocupaţia de asistent maternal, 2004;
8. Formarea asistenţilor personali, a formatorilor şi a evaluatorilor de competenţe
profesionale, 2004;
9. Formarea, evaluarea şi certificarea asistenţilor personali ai persoanei cu handicap grav din
judeţul Mures, 2005;
10. Formarea asistenţilor personali şi a lucrătorilor sociali din Maramureş, 2005;
11. Formarea formatorilor şi a lucrătorilor sociali din Constanţa, 2005;
12. Formarea si evaluarea formatorilor si a evaluatorilor, Baia Mare, 2005;
13. Formarea si evaluarea formatorilor si a evaluatorilor, Satu Mare, 2005;
14. Formarea lucrătorilor sociali şi a animatorilor socio-educativi din cadrul Fundaţiei Parada,
2005;
15. Formarea şi evaluarea formatorilor, Braşov, 2006;
16. Formarea, evaluarea şi certificarea lucrătorilor sociali, judeţele Constanţa şi Tulcea, 2006;
17. Formarea educatorilor din centrele de tip familial, judeţul Cluj, 2006;
18. Valoare şi demnitate –formarea, evaluarea şi cerificarea unui număr de 300 asistenţi
personali din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Bucureşti, 2005-
2006;
19. Formarea infirmierelor din direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului,
sector 1 Bucureşti, 2005-2006
Partenerii noştri:
• Direcţiile de Protecţie a Copilului din: Constanţa, Iaşi, Timişoara, Bacău, Bucureşti, Satu
Mare, Suceava, Cluj, Bistriţa, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Prahova,Inspecţia Regională Bucureşti
• Directia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Primăria Sectorului 1 şi
Primăria Sectorului 2, Fundaţia Principesa Margareta a României
• Şcoala „Louis Pasteur” Filiala Brăila
• Asociaţia PRO VITA din Sibiu.Finanţatori:
• Reprezentanţa UNICEF în România;
• Autoritatea Natională a Persoanelor cu Handicap;
• Şcoala „Louis Pasteur”Filiala Brăila;
• Fundaţia PARADA;
• Inspecţia Regională Mureş;

167
• Directia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Primăria Sectorului 1 şi
Primăria Sectorului 2 Bucureşti;
• Fundaţia OSANA;
• Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială ASSOC, Baia Mare;
• Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE;

II. Prezentarea cazului de bună practică

În concordanţă cu cerinţele Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale

obţinute pe alte căi decât cele formale, aprobată prin Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii
sociale şi familiei şi al ministrului ecucaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4543/468/2004, CRFPS Pro
Vocaţie şi-a elaborat proceduri interne privind: derularea proceselor de evaluare (accesibile
candidaţilor); procesul de contestaţie; înregistrarea rezultatelor evaluărilor.
Cu ocazia autorizărilor/reautorizărilor, verificatorii interni împreună cu evaluatorii centrului,
analizează performanţele Centrului în raport cu cele 8 criterii de evaluare stabilite prin lege: resurse,
cunoştinţe şi experienţă, materiale şi documentaţii, derulare de evaluări, difuzarea de informaţii,
egalitate de şanse, procedură de contestaţie, evidenţa înregistrărilor.
Fiecare criteriu este analizat pentru fiecare etapă a ciclului calităţii: planificat, realizat,
verificat, îmbunătăţit. Fiecare etapă a fiecărui criteriu este punctată de la 0 la 3. Nivelul de performanţă
este dat de punctajul minim acordat criteriilor de evaluare.
CRFPS Pro Vocaţie îşi analizează activitatea la fiecare 3 luni, cu ocazia transmiterii la CNFPA,
pe cale electronică, a rapoartelor trimestriale. În acest fel, pot fi identificate blocajele/ deficienţele din
sistem şi pot fi identificate operativ domeniile în care activitatea trebuie îmbunătăţită.
În afară de verificatorii interni care monitorizează şi evaluează activitatea evaluatorilor, centrul
are şi personal administrativ care se ocupă cu gestionarea informaţiilor privind candidaţii şi rezultatele
evaluărilor.
Centrul se preocupă de realizarea de materiale informative şi promoţionale, precum şi de
culegerea de feedback-uri de la angajatorii persoanelor certificate.
Cele mai mari dificultăţi în activitatea de început a centrului a fost neîncrederea candidaţilor şi
a angajatorilor în acest sistem nou; această etapă a fost depăşită odată cu creşterea numărului de
persoane certificate, care au recunoscut şi promovat faptul că sistemul este adecvat evaluării adulţilor,
deoarece se desfăşoară în contextele de muncă ale fiecărui candidat.
Cea mai mare reuşită pe parcursul celor trei ani de activitatea a centrului o reprezintă
recunoaşterea certificatelor şi a prcesului de evaluare a comptenţelor de către marii angajatori din
domeniul social, respectiv autorităţi locale şi centrale.
În acest sens, CRFPS. Pro Vocaţie a semnat peste 20 contracte de parteneriat cu instituţii
angajatoare pentru evaluarea competenţelor:
• asistentul personal al persoanei cu handicap grav din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) sector 2 Bucureşti, Mureş, Maramureş;
• lucrători sociali din cadrul DGASPC Bacău, Constanţa,Timiş , Iaşi, Dâmboviţa;
• asistent maternal din cadrul (DGASPC Bacău, Cluj);
• formatori din cadrul (DGASPC Bucureşti, Sector 1 şi 2, Prahova, Constanţa, Braşov,
Teleorman;
• îngrijitori bătrâni din Galaţi , Brăila, Girugiu, Sibiu, Iaşi;
• baby sitter Galaţi , Brăila, Giurgiu, Sibiu, Iaşi;
• îngrijitori bolnavi la domiciliu Galaţi , Brăila, Giurgiu, Sibiu, Iaşi;
• animator socio-educativ Bucureşti.
Calitatea procesului de evaluare a competenţelor a fost asigurată de către evaluatori prin
practicarea unui proces de evaluare transparent, bazat pe încredere reciprocă, atractiv, care permite

168
recunoaşterea calificărilor şi a competenţelor dobândite în contexte de învăţare nonformale şi
informale.
Recunoaşterea procesului de evaluare şi a certificare a competenţelor angajatilor din domeniul
social s-a realizat ş i prin semnarea unor Contracte de parteneriat cu cele mai reprezentative instituţii
din domeniu social cum sunt: Autoritatea Naţională Pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, Federaţia Naţională a Asistenţilor Sociali din
România şi Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România.
Printre acţiunile de succes ale CRFPS Pro Vocaţie, care au determinat aprecierea acestuia ca
model de bune practici, sunt şi cele de promovare a activităţii Centrului, prin participarea evaluatorilor
la manifestări, interne şi internaţionale, ceea ce a determinat creşterea masivă a cererilor pentru
evaluarea competenţelor. Numeroase articole în mass media internă şi internaţională prezintă în mod
pozitiv activitatea centrului.
Pentru a fi certificat de CRFPS Pro Vocaţie, fiecare candidat îşi analizează, asistat de un
evaluator, propria performanţă profesională în raport cu conţinutul standardului ocupaţional.
Evaluatorul de competenţe profesionale explică şi detaliază conţinutul şi prevederile standardului
ocupaţional şi, în funcţie de rezultatul autoevaluării, evaluatorul de competenţe profesionale
recomandă candidatului să intre în procesul de evaluare pentru întregul standard sau pentru o parte a
acestuia ori să nu intre în procesul de evaluare.
Decizia de a intra în procesul de evaluare aparţine candidatului, care anexează la cererea
depusă unităţile de competenţă pentru care doreşte s ă fie evaluat, din lista unităţilor de competenţă ale
standardului pus la dispoziţia sa de către evaluatorul de competenţe profesionale.
Evaluatorul de competenţe profesionale prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi
utilizate şi stabileşte programul de desfăşurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul.
Programul de desfăşurare a evaluării este aprobat de conducerea CRFPS Pro Vocaţ ie, astfel încât
metodele aplicate să conducă cu consecvenţă la demonstrarea competenţei în ansamblul ei.
Este obligatoriu ca metoda de observare directă să facă parte din orice combinaţie a metodelor
alese de evaluatorul de competenţe profesionale. Dovezile de competenţă produse de candidat pe
parcursul evaluării sunt analizate şi judecate de evaluatorul de competenţe profesionale în raport cu
cerinţele standardului ocupaţional. Decizia privind competenţa candidatului se stabileşte pentru fiecare
unitate de competenţă pentru care a fost evaluat candidatul.
Dacă în urma evaluării candidatul nu este mulţumit de decizia "încă nu competent", raportată la
anumite unităţi de competenţă, acesta are dreptul să conteste decizia evaluatorului. Contestaţia se
depune la CRFPS Pro Vocaţie, în termen de 5 zile de la data comunicării deciziei.
Centrul desemnează un alt evaluator de competenţe profesionale, care organizează un nou
proces de evaluare pentru unităţile de competenţă care fac obiectul contestaţiei.
Persoanele declarate competente în urma procesului de evaluare primesc un certificat de
competenţe profesionale pentru unităţile de competenţe în care au fost declarate competente (pot fi
toate unităţile de competenţă din standard), certificat cu recunoaş tere naţională, care are aceeaşi
valoare ca şi certificatele de absolvire/calificare eliberate în sistemul formal de formare
profesională.
CRFPS Pro Vocaţie ţine evidenţa certificatelor de competenţe profesionale eliberate prin
următoarele documente: Registrul general al persoanelor evaluate, Registrul de gestionare a
certificatelor de competenţe profesionale eliberat; Cotoarele caietelor de certificate de competenţe
profesionale emise. De asemenea, Centrul păstreaz ă pentru fiecare candidat evaluat cererea de
înscriere în procesul de evaluare şi dosarul de evaluare împreună cu dovezile de competenţă culese.

169
III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Pentru ca un centru de evaluare să fie competitiv trebuie să-şi definească domeniul de

activitate, să-şi identifice ocupaţiile pentru care doreşte să fie autorizat, să solicite certificarea
evaluatorilor, riguros selectaţi pe bază de CV-uri şi să ţină cont de următoarele aspecte:
• Facilitarea accesului, la nivel naţional, la procesul de evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale, prin asigurarea unui număr de evaluatori proprii, capabili să realizeze
evaluări în toate regiunile ţării;
• Generarea încrederii candidaţilor privind calitatea serviciilor de evaluare, printr-un sistem
transparent, interactiv şi operativ al evaluărilor;
• Asigurarea creşterii credibilităţii în relaţia cu autorităţile, cu candidaţii şi cu partenerii, prin
rigurozitatea şi obiectivitatea de care dau dovadă evaluatorii Centrului;
• Identificarea permanentă a neconformităţilor sau a ineficienţei sistemului de management,
Centrul preocupându-se să adopte şi să implementeze consecvent şi eficient acţiuni atât corective, cât
şi preventive;
• Respectarea şi aplicarea, în permanenţă şi cu consecvenţă, a normelor şi legislaţiei CNFPA
privind evaluarea competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale;
• Identificarea promptă a cauzelor disfuncţionalităţilor şi găsirea imediată de soluţii pentru
remedierea acestora;
• Luarea în considerare a sugestiilor făcute de către candidaţi, prin feedback-ul pe care
aceştia îl dau după fiecare proces de evaluare;
• Identificarea activităţilor prin care se poate obţine valoare adăugată, care conduc la
creşterea eficacităţii proceselor şi la îmbunătăţirea continuă a acestora. Implicarea specialiştilor în
elaborarea de noi standarde ocupaţionale din domeniul de activitate al Centrului este un exemplu de
activitate prin care se poate obţine valoare adăugată.

Fotografie realizată în data de 24 octombrie

2006, în cadrul conferinţei de presă susţinute cu
ocazia finalizării proiectului “Valoare şi
Demnitate”, proiect finanţat de Uniunea
Europeană prin ProgramulPahre 2003 şi
derulat în parteneriat cu Primăria Sectorului 2, prin
D:G:A:S:P:C: sector2 Bucureşti. Proiectul a
constat în formarea, certificarea şi evaluarea de
competenţe profesionale a unui număr de 300 de
asistenţi personali ai persoanelor cu handicap
grav din sectorul 2.

170
 Centrului de Evaluare din cadrul
S.C. AFACOV CONSULTING GROUP S.R.L

I. Descrierea contextului

Analizând forţa de muncă din judeţul Covasna şi din Regiunea Centru, am constatat că existau,
în comerţ ul alimentar şi în construcţii, un număr mare de persoane active care, deşi erau buni
meseriaşi, nu aveau certificate de calificare sau aveau certificate nerecunoscute pe piaţa muncii.
Caracteristicile forţei de muncă din aceste domenii constau în:
• ponderea mică, în totalul prestatorilor de activităţi specifice comercianţilor-vânzători de
mărfuri alimentare şi zidarilor, a celor care au dobândit competenţe pe cale formală şi care deţin
certificate de calificare;
• existenţa unui mediu propice pentru dobândirea competenţelor specifice pe căi
informale sau non formale;
• necesitatea şi posibilitatea certificării competenţelor profesionale obţinute pe alte căi
decât cele formale, recent legiferată şi instituţionalizată în România.
În anul 2004, în comerţ, în Regiunea Centru, populaţia ocupată era de 124.000 de persoane;
din cele aproape 40.000 de unităţi active din industrie, comer ţ şi servicii ale Regiunii Centru, cca.
60% reveneau comerţului, domeniu care deţine cca. 37% din cifra de afaceri.
Comerţul este o oglindă a gradului de civilizaţie şi bunăstare pe care l-a atins o anumită
comunitate; el este, în egală măsură, o reflectare a sistemului de valori dominant în cadrul unei
comunităţi. În aceste condiţii O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor pe
piaţă prevede „…Exercitarea de activităţi comerciale cu produse din sectorul alimentar şi de
alimentaţie publică necesită cunoştinţe de specialitate şi se efectuează cu personal calificat…”.
Construcţiile absorb forţă de muncă cu diferite calificări, în special de gen masculin, de vârste
şi provenien ţe diverse. Competenţele specifice se dobândesc, în foarte multe cazuri, în procesul
muncii, făr ă a fi însă certificate. În acelaşi timp, mobilitatea ridicată a acestei categorii de lucrători
impun ca o necesitate cerificarea competenţelor.
SC Afacov Consulting Group SRL este autorizată pentru furnizarea de programe de formare
profesională pentru 11 ocupaţii/calificări din sectoarele comerţ şi alimentaţie publică, construcţii,
informatică, resurse umane, industria alimentară, exploatarea lemnului. Până la această dată au
participat la cursurile organizate în judeţele Braşov, Buzău, Bacău 2706 persoane.
Implementarea sistemul de validare a competenţelor profesionale obţinute în contexte non
formale ş i informale de învăţare constituie o provocare pentru orice furnizor de formare profesională a
adulţilor.
Experienţa dobândită şi recunoaşterea societăţii ca lider în formarea profesională a adulţilor,
nevoile de evaluare şi certificare existente în sectoarele comerţ, industrie alimentară şi construcţii,
evidenţiate prin analiza pieţei muncii, oportunităţile oferite de procedura de evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, existenţa standardelor
ocupaţionale/de pregătire profesională pentru ocupaţiile/calificările din sectoarele menţionate, au
determinat societatea noastră să solicite, în octombrie 2005, autorizarea ca Centru de Evaluare a
competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale pentru 3 ocupaţii/calificări.
După parcurgerea cu succes a tuturor etapelor prevăzute în legislaţie, SC Afacov Consulting
Group SRL a fost autorizat de CNFPA pentru o perioadă de 1 an, conform nivelului 1 de performanţă,
să evalueze şi să certifice competenţe profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, pentru 3

171
ocupaţii/calificări.
Pornind de la autorizarea pentru 3 ocupaţii şi cu numai 5 evaluatori certificaţi, Centrul şi-a
diversificat activitatea, obţinând autorizarea pentru încă 5 ocupaţii/calificări. Serviciile de evaluare şi
certificare a competenţelor profesionale în aceste ocupaţii au rezolvat probleme reale şi stringente ale
forţei de muncă din regiune, fiind apreciate pozitiv de candida ţi şi de angajatorii acestora. Acest lucru
a condus la creşterea numărului de evaluatori certificaţi de la 5 la 22.
Planificarea sistematică a întregului proces, integrarea activităţilor specifice tuturor celor 8
criterii de evaluare, atingerea obiectivelor propuse in primul an de activitate, ne-au determinat să
solicităm CNFPA autorizarea pe o perioadă de 2 ani, conform nivelului 2 de performanţă, pentru
calificările „zidar, roşar, tencuitor” şi „comerciant, vânzător mărfuri alimentare”, solicitare rezolvată
favorabil de către CNFPA în luna septembrie 2006.

Experienţa acumulata prin întocmirea a 11 dosare de autorizare/reautorizare a reprezentat un

context repetat de autoevaluare, care a condus la îmbunătăţirea continuă a întregii activităţi.
Asigurând o bună promovare a sistemului şi servicii de evaluare în condiţii nediscriminatorii
(instrumente de evaluare traduse în limba maghiară şi evaluatori vorbitori de limba maghiară), Centrul
a reuşit să ofere servicii de evaluare unor candidaţi din judeţele Covasna, Braşov, Bacău, Buz ău,
evaluând şi certificând 900 de candidaţi. În primul an de funcţionare, centrul a înregistrat cereri de
evaluare de la 37 de agenţi economici, din 17 oraşe.
În perioada 2003-2006, am atras pentru formare profesională finanţări nerambursabile de cca.
150.000 Euro. În acest an, suntem promotori sau parteneri în 3 proiecte din domeniul resurselor
umane, a căror valoare totală este de cca. 140.000 Euro.

II. Prezentarea cazului de bună practică

Asigurarea şi evaluarea internă a calităţii activităţ ii Centrului s-a realizat prin îndeplinirea
cerinţelor impuse de Procedura de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe
alte căi decât cele formale, procedură elaborată, la rândul ei, în conformitate cu standardul ISO 17024
privind ”Criteriile generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea
personalului”.
Astfel, evaluarea internă (autoevaluarea performanţelor Centrului) s-a efectuat la fiecare
autorizare/reautorizare, în raport cu cele 8 criterii de evaluare, prin analizarea fiecărui criteriu pentru
fiecare etapă a ciclului calităţii (planificat, realizat, verificat, îmbunătăţit). Evaluarea performanţelor
centrului conform Procedurii, a fost realizată în comun de un colectiv format din evaluatorii de
competenţe profesionale şi de verificatorul intern desemnat de centru, fiind un bun prilej pentru tot
personalul Centrului de a înţelege cerinţele implementării unui sistem de asigurare a calităţii.
Calitatea proceselor a fost asigurată atât prin aplicarea permanentă a procedurilor de evaluare
internă, cât şi prin evaluarea periodică externă. Aplicarea acestor proceduri a urmărit şi garantat
existenţa resurselor care să permită efectuarea de evaluări în condiţiile de calitate impuse de
Procedură, conceperea şi producerea de materiale corespunzătoare îndeplinirii acestui imperativ,
respectarea principiilor şi caracteristicilor evaluării stabilite de Procedură, asigurarea egalităţii de
şanse, o corectă evidenţă a înregistrărilor.
Centrul a preluat, dezvoltat, proiectat şi implementat proceduri interne referitoare la:
• desfăşurarea proceselor de evaluare;
• rezolvarea contestaţiilor;
• înregistrarea cererilor de evaluare, a rezultatelor evaluărilor;
• verificarea şi arhivarea dosarelor candidaţilor;
• asigurarea egalităţii de şanse;
• verificarea internă a calităţii activităţii evaluatorilor şi a centrului;

172
• consilierea candidaţilor care au obţinut, pentru anumite competenţe, rezultatul „încă
nu competent”, privind completarea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare.
Centrul a stabilit, pentru verificatorul intern, atribuţiile a căror îndeplinire este de natură să
asigure calitatea proceselor de evaluare conduse de evaluatori şi anume:
• consultare în selectarea şi instruirea potenţialilor evaluatori;
• asistenţă metodologică în elaborarea şi perfecţionarea instrumentelor de evaluare de
către colectivele de specialişti;
• verificarea „pe teren” a modului de desfăşurare a evaluărilor;
• pregătirea şi conducerea întâlnirilor lunare ale evaluatorilor;
• urmărirea gradului de satisfacţie a candidaţilor şi angajatorilor acestora privind
activitatea de evaluare şi consecinţele acesteia;
• propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii Centrului.
Au existat iniţial unele probleme cu potenţialii clienţi, legate de necunoaş terea Procedurii de
evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale şi de
neîncrederea în valabilitatea certificatelor eliberate de către Centru, probleme rezolvate operativ şi
convingător prin prezentarea prevederilor legale şi ale autorizaţiilor obţ inute de Centru. A fost
desemnat personal pentru activitatea de secretariat a Centrului, care oferă în locaţii diferite, informaţii
privind procesul de evaluare şi condiţiile de înscriere.
Întreg personalul cu atribuţii în derularea şi asigurarea logistică a proceselor de evaluare este
responsabil de calitatea acestora.
Ac ţiunile întreprinse de Centru pentru asigurarea calităţii proceselor de evaluare au avut
finalitatea scontată. Astfel, am primit scrisori de apreciere de la 17 angajatori ai candidaţilor (cca. 45%
din firmele cu care am avut contracte de evaluare profesională a salariaţilor), posturile locale de radio
din oraşele Sf. Gheorghe, Covasna, Botoşani, One şti, Baraolt, Slobozia şi din alte oraşe au mediatizat
oportunitatea evaluării şi certificării competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale,
avantajele angajatorilor şi angajaţilor care beneficiază de această oportunitate.

III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Buna practică a Centrului nostru în evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale

obţinute pe alte căi decât cele formale este aplicabilă oricărui potenţial centru de evaluare de
competenţe şi poate fi adaptată oricărei ocupaţii/calificări pentru care există standarde ocupaţionale
sau standarde de pregătire profesională.
Recomandări:
• Analiza prealabilă a pieţei muncii. Ocupaţiile/calificările pentru care se autorizează un
centru trebuie să răspundă unor nevoi reale ale pieţei; subliniem acest aspect deoarece, aşa cum
practica a demonstrat, realismul determinării nevoilor influenţează calitatea activităţii post-autorizare;
• Dimensionarea corectă a resurselor umane atât în scopul acoperirii operative a
solicitărilor, cât şi în scopul rezolvării eventualelor contestaţii conform procedurilor reglementate.
Recomandăm angajarea cu normă întreagă a verificatorului intern şi a secretarului centrului de
evaluare, fapt care duce la creşterea responsabilităţii acestora, la asigurarea calităţii şi logisticii
proceselor de evaluare; în funcţie de numărul de solicitări şi de posibilităţile centrului, recomandăm
instituirea funcţiei de „responsabil cu asigurarea calităţii proceselor de evaluare”;
• Organizarea unor întâlniri de lucru periodice ale evaluatorilor pentru stabilirea de măsuri
care să conducă la creşterea calităţii fiecărei componente a procesului de evaluare, prin propuneri
concrete de îmbunătăţire a activităţilor specifice;

173
• Perfecţionarea instrumentelor de evaluare atât sub aspectul conţinutului, cât şi a formei,
urmărindu-se permanenta raportare a acestora atât la standarde, cât şi la cerinţele actuale ale
ocupaţiilor/calificărilor;
• Implicarea centrelor în elaborarea de noi standarde ocupaţionale sau în revizuirea celor
existente, cu scopul facilitării conceperii ulterioare a unor instrumente de evaluare de calitate,
care să răspundă nevoilor reale ale companiilor de profil;
• Înţelegerea atotcuprinzătoare a conceptului de calitate la nivelul centrului, luând în
considerare toate părţile interesate în performanţa acestuia: clienţii (candidaţii), angajaţii
(personalul administrativ şi evaluatorii de competenţe profesionale), partenerii (de asigurare a
condiţiilor reale pentru evaluare: spaţii, consumabile, echipamente, materiale consumabile
etc.), sectorul căruia îi aparţine ocupaţia/calificarea;
• La conceperea propriilor proceduri şi instrumente pentru asigurarea şi evaluarea internă a
calităţii trebuie să se ţină cont de caracteristicile fundamentale ale serviciului prestat.

174
1. Descrierea contextului

Descrierea domeniului
Camera de Comert şi Industrie Braşov este cea mai mare organizaţie de susţinere şi promovare
a afacerilor din Braşov şi reprezintă Vocea Mediului de Afaceri Braşovean.
Organizaţie neguvernamentală de interes public, cu caracter autonom, reprezintă interesele tuturor
agenţilor economici din judeţ, firme cu capital privat şi de stat, persoane fizice şi asociaţii familiale.
Instituţia are drept scop promovarea pe plan intern şi extern a intereselor membrilor ei, pentru
dezvoltarea comer ţului, industriei si turismului şi sprijinirea comercianţilor în raporturile cu autorităţ
ile din ţară şi cu organisme specializate din străinătate. Dintre serviciile oferite, activitatea de formare
profesională ocupă un loc deosebit de important.

Scurt istoric
Înc ă de la înfiinţarea ei (30 martie 1850), Camera de Comerţ Braşov pe lângă atribuţiile
principale, comercială şi industrială, avea în vedere o altă activitate foarte importantă şi anume
sprijinirea instituţ iilor de învăţământ de profil (comercial şi industrial), cu implicaţii benefice în
formarea forţei de muncă, deficitară pentru Transilvania cu excepţia Braşovului şi Sibiului.
Conştientă de importanţa învăţământului industrial Camera se pronunţă asupra revizuirii programelor
şcolilor superioare recomandând cât mai multe lucrări practice în anii terminali, înfiinţarea cât mai
multor şcoli inferioare de profil.
În anul 1913 în districtul Camerei existau 18 şcoli industriale de stat şi orăşeneşti şi 5 şcoli
gremiale ş i de stat cu profil comercial; învăţământul braşovean de profil era frecventat de circa 1484
de elevi şi cu puţin înainte, la iniţiativa Camerei, se înfiinţaseră şi cursuri de contabilitate pentru femei.
După o întrerupere a activităţii de aproape 40 de ani, reînfiintată prin Decretul Lege nr.
139/1990, noua Cameră de Comerţ şi Industrie Braşov a reînnodat tradiţia vechii Camere,
constituindu-se ca organizaţie autonomă, neguvernamentală, auto-finanţată, a cărei activitate este

175
destinată promovării intereselor economice ale membrilor săi şi sprijinirii acestora, în concordanţă cu
cerinţele competiţionale ale unei economii de piaţă.
Camera de Comerţ şi Industrie Braşov s-a implicat activ în dezvoltarea activităţilor şi a
serviciilor pe toate domeniile de activitate.
Dintre serviciile oferite, în legătură directă cu formarea profesională, precizăm:
• sprijinirea dezvoltării activităţilor firmelor membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov;
• oferirea de informaţii şi acces la documentaţia economică din ţară şi din străinătate;
• oportunităţi de afaceri (cereri şi oferte);
• sprijinirea activităţii de formare profesională prin iniţierea de cursuri de calificare, specializare
şi perfecţionare
• informarea agenţilor economici prin publicaţiile editate de Camera de Comerţ şi Industrie,
“Afaceri braşovene” şi Breviarul Agenţilor Economici din judeţul Braşov, pliante de
prezentare;
• informaţii, consultanţă şi asistenţă în probleme europene prin Euro Info Centre RO825 Braşov;
• organizarea de activităţi promoţionale pentru agenţii economici.

Realizări
Direcţia Învăţământ Formare Profesională a Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov are o
bogată experienţă în domeniul organizării cursurilor, de această activitate ocupându-se neîntrerupt încă
de la reînfiin ţarea Camerei din anul 1990. Programele de formare profesională oferite de Cameră sunt
variate ş i se încadrează în actualul tablou economic, contribuind la formarea unei forţe de muncă
pregătite pentru cerinţele actuale.
• Tematicile oferite de-a lungul celor 16 ani de activitate, în cadrul programelor de
formare profesională au fost extrem de variate şi din domenii diferite: de la ajutor programator la
ABC-ul integrării europene; de la vînzător comercial la limbi străine; de la marketing internaţional la
coafor, etc. Acoperind aproape toate sectoarele profesionale şi ocupaţionale au fost pregătite peste
25.000 persoane, în contextul unei noi viziuni asupra finalităţilor educaţiei şi formării profesionale, în
perspectiva creşterii contribuţiei la dezvoltarea societăţii ş i economiei bazate pe cunoaştere, în
condiţiile asigurării unui grad ridicat al coeziunii economice şi sociale.
Principalii beneficiari ai acestor programe au fost: manageri şi angajaţi ai societăţilor
comerciale private, ai întreprinderilor de stat (indiferent de sectorul de activitate), studenţi şi tineri
aflaţi în căutarea unor forme noi de pregătire profesională continuă şi antreprenorială.
În luna martie a anului 2002 au fost încheiate protocoale de colaborare cu Agenţia
Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, concretizate prin asistenţa metodologică acordată unor
cursuri de iniţiere, calificare şi perfecţionare. Astfel, au fost organizate până în 2004 (până la
modificarea legislaţiei privind formarea profesională a adulţilor) 70 cursuri de iniţiere şi calificare.

II Prezentarea cazului de bună practică

Formarea profesională a adulţilor reprezintă o măsură necesară şi de o importanţă
deosebită, având în vedere că cea mai sigură formă de protecţie socială oferită persoanelor în căutarea
unui loc de muncă o reprezintă încadrarea lor în muncă. Asigurarea mobilităţii forţei de muncă,
migrarea forţei de muncă disponibilizată din ramurile economice ale căror mari unităţi au fost supuse
restructurării, către cele care s-au menţinut sau se dezvoltă, sunt soluţionate, în multe cazuri, prin
schimbarea sau prin perfecţionarea calificării.
Pornind de la obiectivul principal al formării profesionale continue a adulţilor şi anume, creşterea
capacităţii de adaptare a persoanelor în condiţii concurenţiale ale pieţei muncii, s-a creat cadrul legislativ şi
instituţional pentru reglementarea formării profesionale a adulţilor, prin care se promovează conceptul

176
de formare pe tot parcursul vieţii şi s-au creat premisele aplicării unor politici noi de abordare a
activităţii de formare profesională şi începutul alinierii la strategia europeană în domeniu.
Programele de formare profesională pe care le organizează Camera, multe în colaborare cu
instituţii recunoscute pe plan naţional şi internaţional, sunt variate şi se încadrează în actualul tablou
economic, menite să îmbunătăţească competenţele profesionale sau să asigure dobândirea unor
competenţe noi .
În acumularea unei “bune practici” în asigurarea calităţii şi evaluării interne a
programelor de formare profesională s-a ţinut cont permanent de :
• calitatea, pregătirea profesională şi experienţa practică a formatorilor (atragerea de cadre
didactice, formatori şi specialişti de marcă în activităţile de formare profesională) – la ora actuală
Camera colaborează cu peste 200 de formatori- consultanţi care au o bogată experienţă didactică dar şi
practică în domeniul de colaborare;
• îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de desfăşurare a cursurilor şi a logisticii (avem la ora
actuală 12 săli de curs dotate cu echipamente şi aparatură modernă : videoproiector, laptop, calculator
(Internet) , xerox, imprimantă, retroproiector, flipchart etc );
• îmbunătăţirea permanentă a calităţii suportului de curs;
• feed-back-ul obţinut din partea cursanţilor, angajatorilor, formatorilor.
Calitatea serviciilor de formare profesională s-a îmbunătăţit în mod constant şi prin
implementarea unor proiecte în domeniul educaţional ş i colaborarea cu diferite instituţii implicate în
acest domeniu. Enumerăm astfel doar câteva proiecte în care Camera a fost fie promotor, fie partener:
proiecte realizate în cadrul programelor Phare - coeziune economică şi socială, Midyorkshire Chamber
of Commerce –UK, Delegaţia Economiei Germane în România, Rogaland Kurs- Og
Kompetansesenter – NOR, Unioncamere del Veneto, Eurosportello del Veneto, VenetoUnion of
Chamber of Commerce, RESUME (Retraining Support for Small and Medium-Sized Enterprises) -
Training IMM – TEMPUS, LaFor-IT- (An Information Technology Retraining Frame in
Administration and Business – Training) tehnici IT în administraţie şi afaceri – TEMPUS, TRAIN
FOR TRADE ROMANIA, Centru judeţean de dezvoltare a resurselor umane pentru IMM-uri
ROMÂNIA – PHARE Dezvoltare Regională, Implementarea unor metode moderne de instruire şi
formare profesională, Realizarea unui curs pilot modular în domeniul educaţiei antreprenoriale, PAEM
FAGARAS - PHARE – Program de măsuri active pentru combaterea şomajului.

Personalul Camerei de Comerţ şi Industrie Bra şov este specializat în consultanţă pe diferite
domenii inclusiv orientare şi consiliere vocaţională, în organizarea de cursuri iar o parte dintre angajaţi
sunt şi formatori sau formatori de formatori. Cei peste 200 de colaboratori ai Camerei provin de la
Universitatea Transilvania Braşov, de la alte universităţi private din Braş ov şi de la alte instituţii cu
tradiţie în domeniul formării profesionale. Calitatea serviciilor Camerei este atent verificată şi de
auditorii interni de calitate ai instituţiei care ţin cont de urmarea unor proceduri interne clare, de
atingerea unor indicatori de calitate interni, de feed- back-ul obţinut din partea cursanţilor,
colaboratorilor, angajatorilor şi celui mai sever judecător- membrii Camerei. Revista Camerei de
Comer ţ ş i Industrie Braşov intitulată “Afaceri braşovene” informează membrii asupra activităţilor de
interes şi este de asemenea un instrument de monitorizare a calităţii acestor activităţi şi a imaginii
create.
Câteva din procedurile interne pe care le-am impus în cadrul departamentelor şi direcţiilor Camerei
de Comerţ şi Industrie Braşov se desfăşoară după proceduri conforme cu ISO 9001/ 2001, deoarece
instituţia noastră este în curs de implementare a sistemului de management al calităţii. În acest sens,
Direcţia Învăţământ Formare Profesională a Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, foloseşte
proceduri de lucru pentru:
• procesul de furnizare de servicii de organizare seminarii, colocvii;
• procesul de furnizare de servicii de organizare cursuri;
• procesul relaţia cu clienţii;

177
• procesul de autorizare programe de formare profesională (conformă cu legislaţia în vigoare);
• procesul de elaborare şi editare suport curs;
• procesul de eliberare diplome;
• procesul de identificare şi evaluare a nevoilor de formare;
• procesul de selectare a formatorilor;
• procesul de participare la licitaţii pentru organizarea de programe de formare profesională.
În toate aceste procese se lucrează cu documente bine precizate care se pot verifica, se pot evalua,
se pot cuantifica. Procesele de furnizare de servicii, care se adresează direct clienţilor, au cuprinse atât
proceduri de evaluare intermediară a satisfacţiei clienţilor cât şi proceduri de evaluare finală care
conduc la o listă de probleme identificate, modul de rezolvare a acestora şi măsuri de îmbunătăţire.
Personalul care lucrează în cadrul Direcţiei Învăţământ Formare Profesională a Camerei de Comerţ
şi Industrie Braşov are o experienţă bogată în acest domeniu, una dintre condiţiile de acces fiind cea
de minim 3 ani experienţă în domeniul formării profesionale. O parte dintre angajaţ i lucrează de peste
10 ani în cadrul formării profesionale a adulţilor, fiind şi formatori sau formatori de formatori.
Personalul Camerei de Comerţ şi Industrie Bra şov este specializat în consultanţă pe diferite
domenii inclusiv orientare şi consiliere vocaţională, în organizarea de cursuri şi participă în mod
frecvent la programe de formare profesională deoarece au dobândit o conştiinţă a valorii şi importanţei
învăţării pe tot parcursul vieţii având dorinţa de perfecţionare continuă în domeniul în care activează
dar şi în domenii conexe.
Deşi cei peste 200 de colaboratori /formatori ai Camerei provin de la Universitatea Transilvania
Braşov, de la alte universităţi private din Braşov şi de la alte instituţii cu tradiţie în domeniul formării
profesionale, în metodologia de selectare a lectorilor există şi o etapă de aplicare a instrumentelor
psihometrice care urmăresc urmă toarele criterii de evaluare: capacitatea intelectuală, capacitatea de a
înţelege oamenii şi a lucra cu ei, capacitatea de a comunica, convinge şi motiva, maturitatea
intelectuală şi emoţională, energia şi iniţiativa, etica şi integritatea, sănătatea fizică şi mentală, criterii
împărţite pe scale cu descriptori bine definiţi iar re-evaluarea periodică a acestora se face ţinând cont
de feed-back-ul cursanţilor, folosind metoda mistery client şi monitorizând evoluţia personalităţii
formatorilor şi a dezvoltării lor profesionale.
Rezultatele tuturor evaluărilor se comunică în primul rând celor evaluaţi şi apoi celor care pot
îmbunătăţii calitatea serviciilor sau pot ajuta la dezvoltarea personală a celor evalua ţi. Sistemul de
evaluare pe care îl folosim nu este un sistem care îsi propune să critice ci unul care îsi propune să
îmbunătăţească permanent calitatea serviciilor oferite, calitatea resurselor umane implicate şi calitatea
condiţiilor oferite, toate acestea având de fapt un singur scop şi anume: satisfacţia clienţilor şi
consolidarea bunului renume al instituţiei.
Procedurile de primire a feed-back-ului sunt proceduri interne, care folosesc în principal metoda
chestionarului, metoda mistery client şi metoda meselor rotunde, iar feed-back-ul este obţinut din
partea cursanţilor, colaboratorilor, formatorilor, angajatorilor şi membrilor Camerei.

III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Dificultăţile cu care ne-am confruntat în activitatea de formare profesională sunt diverse. Dintre
acestea menţionăm:
• lipsa standardelor ocupaţionale şi de pregătire profesională pentru anumite ocupaţii (standarde
insuficiente sau neactualizate);
• lipsa specialiştilor care pot participa în comisiile de verificare în vederea autorizării anumitor
programe de formare profesională, lucru care a dus uneori la prelungirea duratei de autorizare;
• durata mare de timp necesară pentru actualizarea site-ului CNFPA în secţiunea legată de furnizorii
de programe de pregătire profesională autorizaţi, lucru care a generat neîncredere şi confuzii în rândul
clienţilor care doreau să verifice existenţa autorizaţiei pentru anumite programe;

178
• lipsa certificatelor de calificare pentru o perioada mare de timp care a generat o mare nemulţumire
în rândul absolvenţilor, lucru care s-a răsfrânt asupra imaginii Camerei care respectă întotdeauna
termenele pe care şi le-a propus;
• perioada mare de timp necesară eliberării unei autorizaţii.
Unele dintre acestea au fost depăşite dar cu majoritatea încă ne confruntăm.
Legislaţia privind formarea profesională a adulţilor chiar dacă este perfectibilă, a
constituit un pas calitativ în ceea ce priveşte formarea profesională a adulţilor. Problema care se va
pune din 2007, prin realizarea corespondenţei nivelurilor de calificare naţionale cu cele europene de
referinţă va fi cea legată de programele de calificare care au avut la bază standardele ocupaţionale
deoarece diplomele eliberate nu vor mai fi de calificare ci de calificare parţială.
Procedurile de îmbună tăţire pe care ni le propunem în mod constant ţin cont de direcţiile de
schimbare care se impun şi anume cele legate de:
• centrarea procesului pe învăţare şi nu pe predare;
• centrarea conţinutului pe competenţe şi nu pe cunostinţe, combinând cunoaşterea cu
dezvoltarea calităţilor personale şi deprinderilor sociale
• schimbarea paradigmei, în contextul unei “societăţi a învăţării” veritabile, porneşte de la
viziunea acesteia, prin concentrarea asupra competenţelor necesare pentru învăţare şi învăţare pe tot
parcursul vieţii, în detrimentul acumulării de informaţii, noţiuni şi cunoştinţe teoretice etc.
Procedurile de îmbunătăţire a calităţii serviciilor de formare profesională continuă includ şi necesitatea
implicării mai mari a partenerilor care oferă locuri de practică în procesul formativ şi orientarea pe
controlul rezultatelor şi mai puţin pe cel al intrărilor.
În acest sens s-au luat deja unele măsuri cum ar fi:
9 implicarea agenţilor economici în procesul de identificare şi evaluare a nevoilor de formare
(prin chestionarea lor periodică).
În viitor ne propunem să organizăm întâlniri pe diferite domenii sau sectoare de activitate
cu tematici care să conţină pe lângă subiecte specifice domeniului şi teme legate de deficitul de
competenţe şi modalităţi de reducere a acestuia, prin programe de formare profesională
alternative;
9 formatorii care colaborează cu Camera trebuie să urmeze cursul de formator pentru a dobândi
competenţele necesare în formarea continuă a adulţilor până la finele anului 2007 (legea le impune ca
termen anul 2010). O parte dintre formatori au finalizat deja acest program ;
9 implicarea partenerilor în evaluarea competenţelor dobândite prin participarea la un program
de formare profesională (şi implicarea lor iniţială la stabilirea competenţelor cheie care trebuiesc
evaluate pentru a stabili gradul de reuşită al unui program);
9 implicarea angajatorilor în evaluarea gradului de reuşită al unui program prin obţinerea unui
feed-back în ceea ce priveşte modul în care angajaţii care au finalizat un program de formare
profesională corespund cerinţelor locului de muncă.

179
 Furnizorul de formare profesională: Camera de Comert şi Industrie Braşov
Adresa: Braşov, str. M. Kogălniceanu nr 18-20
Telefon : 0268/412080 sau 0268/412357
Fax: 0268/477333
Site: www.ccibv.ro
E-mail: [email protected]; [email protected]
Director General : Adriana ISPAS

180
 S.C.ARTOPROD S.R.L –RM VALCEA
I.DESCRIEREA CONTEXTULUI

• DESCRIEREA DOMENIULUI

S.C.ARTOPROD SRL Rm. Valcea desfasoara activitatea de formare profesionala din anul 1998.In
perioada 1998-2004 , societatea a fost autorizata de catre MEC Bucuresti pentru organizare cursuri
de formare profesionala definitivate cu certificate de calificare .
Incepand cu anul 2004 societatea s-a reautorizat conform OG 129/2000 pentru cursuri de
calificare si initiere precum si cursuri de autorizare ISCIR.
In anul 2005 ,octombrie societatea s-a autorizat ca Centru de evaluare a competentelor
profesionale ocupatiile :
Dulgher-tamplar –parchetar
Zidar-pietrar –tencuitor
Faiantar –mozaicar
In anul 2006, iulie societatea s-a autorizat ca Centru de evaluare a competentelor profesionale
ocupatiile :
Fierar-betonist
Drujbist
Operator –Cherestea

• PREZENTAREA FURNIZORULUI-S.C. ARTOPROD S.R.L.

DATE DE IDENTIFICARE A FURNIZORULUI DE

FORMARE PROFESIONALA

1.1-Denumirea furnizorului de formare:S.C. ARTOPROD S.R.L

1.2Forma de organizare-S.R.L.

1.3Adresa furnizor:-Rm.Valcea,Str. Regina Maria, nr.17A.

Telefon:0250/736527;0744147345

Fax:0250/736527

[email protected]

Web-www.artoprod.go.ro

1.4-Codul unic de inregistrare-J38/227/1997;C.F.-R9430532 1.5-

Obiectul principal de activitate :alte forme de invatamant-8042 1.6

Reprezentant legal al furnizorului de formare profesionala :

181
- ing.Preda Maria-

2.Obiect de activitate

Societatea noastra are ca principal obiect de activitate organizare cursuri de

calificare,recalificare, initiere si cursuri de autorizare ISCIR,Centru de Evaluare a Competentelor
Profesionale-80%
Alte activitati:
Spalari chimice de cazane
Laboratoare chimice-preparare solutii de reactivi chimici-dotare cu sticlarie si aparatura
de laborator.Determinari fizico-chimice la apa, aer si zgomot
Intocmire documentatii in domeniul gospodaririi
apelor Intocmire studii impact-bilanturi de mediu
Asistenta tehnica instalatii tratare apa

3.-Experienta in domeniul-
S.C.ARTOPROD S.R.L-este autorizata de:

-MMSSF si MECT.-Bucuresti,ptr organizare cursuri de calificare si autorizare ISCIR din anul 2004

-Am fost autorizat de MEC Bucuresti din anul 1998 pentru urmatoarele ocupatii :
ƒ laboranti-operatori tratare apa
ƒ fochisti apa fierbinte si abur
ƒ instalatori centrale termice si gaze
ƒ zidari,
ƒ faiantari
ƒ macaragii
ƒ liftieri
ƒ sudori electrici si autogeni
ƒ operator calculator
ƒ fierar-betonist
ƒ dulgher
ƒ zugrav-vopsitor
ƒ electrician intretinere si reparatii
ƒ bucatar
ƒ ospatar
ƒ inspector resurse umane
ƒ tamplari universali
-Atestare de Ministerul Aperor Padurilor si Protectiei Mediului-2000-pentru intocmire studii de
impact si bilanturi de mediu, precum si intocmire documentatii in domeniul gospodaririi apelor.i
-Atestare pentru lucru cu precursorii (acid clorhidric,acid sulfuric)–Ministerul Industriilor-2003
- Atestare ISCIR-pentru cursurile de laborant-operator chimist tratare
apa,fochist,liftier,macaragiu,stivuitorist,operator GPL-din anul 1998
Societatea noastra organizeaza cursuri de calificare,din anul 1998,la solicitarea persoanelor
fizice si a unitatilor industriale.
-Certificata ISO 9001-
-Acreditare RENAR- pentru laboratoare chimice

182
 Suntem posesori de autorizatii ISCIR din anul 1998 pentru meseriile :laboranti-operatori
chimisti tratare apa
ƒ macaragii
ƒ sudori
ƒ liftieri
ƒ fochisti apa calda si abur
ƒ operator umplere GPL
ƒ operator transport si incarcare GPL
ƒ stivuitoristi
Aceste cursuri s- au organizat de catre societate ,precum si in colaborare cu AJOFM-Valcea,pe
masuri active sau cu asistenta metodologica din partea AJOFM-Valcea.
Societatea are ca obiective formarea profesionala la cerintele actuale ,in asa fel incat cursantii
sa faca fata la selectie in vederea angajarii.
Datorita complexitatii activitatilor pe care le are societatea si a colaborarilor in domeniile
respective ,societatea noastra plaseaza forta de munca,selectionand persoanele cu rezultate deosebite
recomandandu-le la colaboratori si la societati interesate in a angaja personal calificat si autorizat.
Din 1997 s-au angajat peste 250 de persoane recomandate de noi,in meseriile:
-laborant-operator tratare apa-
-fochist
-instalator centrale termice si gaze
-macaragiu
-liftier,etc.
-ospatar,bucatar
-dulgher, tamplar, zidar, faiantar...
Numarul total de personal participant la programul de formare profesionala
prin societatea noastra este de 4150 persoane, iar prin colaborare cu AJOFM peste
750 persoane.
Numarul de serii –190 Rata
medie de abandon 2%
Rata medie de promovare-97%
In cursul anului 2006 s-au calificat 399 persoane prin legea nr. 76/2002,pentru meseriile de
sudor, instalator ,operator calculator, operator chimist.
Prin activitatea de instruire a persoanelor adulte societatea noastra a reusit sa pregateasca
persoane pentru diverse sectoare de activitate in functie de cerintele pietei.
Societatea tine permanent legatura cu marea majoritate a absolventilor precum si cu
angajatori,avand ca obiectiv si plasarea in munca a unor persoane bine pregatite.
In cursul anului 2005 si 2006 societatea s-a autorizat ca Centru de evaluare a competentelor
profesionale pe alte cai decat cele formale.
Ocupatiile pentru care s- a autorizat centru
sunt : Zidar –pietrar –tencuitor Dulgher-
tamplar-parchetar
Faiantar-mozaicar
Fierar-betonist
Drujbist
Gaterist
Numar de persoane evaluate-182

4.INFORMATII SUPLIMENTARE
4.1.REALIZARI IN ACTIVITATEA DE INSTRUIRE

183
 In cadrul societatii exista personal cu o vechime de peste 21 ani in domeniul instruirii
profesionale(ing. Preda Maria lector la cursul de laboranti si fochisti din anul 1983),a calificat
si autorizat ISCIR laborantii din tot judetul si din judete limitrofe sing.Preda Ionel –lector din
1998,etc.
Lectorii sunt persoane cu experienta in domeniu avand vechime de peste 22 ani.
Lectori :
Ing. Preda Maria
Ing. Preda Ionel
ing.Boncan Toma
Ing. Voicu Georgel
Ing. Calina C-tin
Ing.Moraru Petre
Ing.Moraru Elena
Ing.Buliga C- tin,
Ing. Mares E.
Ing.Stan Catalin, etc
Societatea dispune de mijloace si materiale didactice adecvate unei instruiri
corespunzatoare.
Numarul de angajati cu contract pe perioada nedeterminata-8
Numar de angajati cu contracte pe perioada determinata-14
Posedam spatii proprii dotate corespunzator,retea de 14 calculatoare, , internet, pagina
web,avem biblioteca proprie,suntem abonati la monitorul oficial in vederea intrarii in posesia
legislatiei in vigoare.
Beneficiarii cursurilor sunt persoane fizice si persoane juridice, din toate categoriile .
Domeniile in care-si desfasoara activitatea persoanele care au parcurs programe de
formare profesionala sunt :
-industria chimica, petrochimica
-industria alimentara
-constructii
-energetica
-domeniul alimentarilor cu apa si canalizare
-electrotehnica
-agricultura
-comert
-turism
-protectia mediului
-transporturi -industria
lemnului -alte servicii
si industrii
Cursantii care au terminat cursurile in perioada 1998-2006 sunt angajati la:
-S.C.FRALVIL S-A-Rm .Valcea
-S.C. OLTCHIM S.A
-S.C.U.S.GOVARA S.A
-S.C CARPATINA S.A
-S.C.DIANA S.A
-S.C.SUPREM S.A
-S.C.GEORGY S.R.L
-S.C.VILCART S.A-
Calimanesti

-S.C.HIDROCONSTRUCTIA S.A-Rm VALCEA

-S.C.APA-CANAL Dragasani
184
 -ACVARIM S.A
-S.C.ROMSTILEX-BABENI
-RADRA S.A-VALCEA
-STATII DE APA POTABILA-JUDET
-STATII DE EPURARE BIOLOGICA-Rm.Valcea si Judet
-S.C.CALIMANESTI –CACIULATA
-S.C.ROTI-AUTO-DRAGASANI,
-S.C.COZIA-FOREST S.A
-S.C.SUPCA-SRL
-S.C UNION-SRL
-S.C DACOS SRL
-S.C.CALIMANESTI CACIULATA S.A
-DIRECTIA COPILULUI-VALCEA-ETC.
____________________________________________________________________
S-au organizat cursuri si in alte judete, ca :Arges, Sibiu-Medias,Deva, Buzau, Bucuresti etc.

4.2-.DESCRIEREA MODULUI DE COLABORARE CU ORGANISME DIN JUDET-ISCIR si

CNFPA-Bucuresti

Societatea noastra a participat la elaborarea de standarde ocupationale in meseriile specifice

ISCIR,si anume :laboranti, macaragii,stivuitoristi, operatori GPL, fochisti ;
S.C.ARTOPROD S.R.L este initiator de Standard ocupational pentru meseria de Apicultor si
Electrician , fiind validate in cursul anului 2005 .
La elaborarea standardului ocupational de Apicultor si Electricieni au participat persoane cu
experienta in domeniu,cercetatori, dr. ingineri, medici veterinari. S-au facut propuneri de imbunatatire
a S.O pentru FIERAR-BETONIST.
Societatea are relatii de colaborare cu firme cu domeniu de activitate diferit,a calificat personal
pentru domenii de activitate ca :industria chimica,industria alcoolului,industria lemnului,ind.
alimentara,petroliera, etc;Personalul care a urmat cursurile de calificare si recalificare prin firma
noastra este angajat in proportie de peste 80%.Datorita relatiilor de colaborare cu firme din diverse
domenii societatea plaseaza si forta de munca.
Prospectarea pietii muncii se face prin legaturi permanente cu :
-AJOFM
-Administratia Publica Locala
-Orgaizatii sindicale si patronat
-Firme specializate din tara si judet
Dispunem de informatii privind locurile de munca si se dirijeaza cursantii spre unitati care solicita
personal calificat, deasemenea participam la recalificarea personalului din unitatile care solicita
aceasta.Impreuna cu reprezentantii sindicatelor se colaboreaza pentru recalificare si dirajare spre
diverse locuri de munca.

185
5.MODUL DE EVIDENTIERE A ACTIVITATII

Activitatea pa care o desfasuram va fi evidentiata prin prezenta registrului

matricol,catalogului,condica lectorului,lucrari de verificare a cunostintelor dobandite,note acordate
cursantilor pe perioada desfasurarii cursului, utilizarea de teste grila,etc
-rapoarte de activitate ale responsabililor de activitati
-procese-verbale de selectie ,testare
-cataloage,condici de prezenta pentru cursuri
-tabele cu incadrare in munca
-registre pentru evidente
Serviciile oferite de catre societate se vor desfasura pe intreg teritoriul judetului Valcea precum si
pentru alte judete.

• PASI REALIZATI IN ACUMULAREA UNEI BUNE PRACTICI IN ASIGURAREA

CALITATII

Inca de la inceput societatea a pus un accent deosebit pe calitatea serviciilor prestate.

Prin eforturi proprii societatea a reusit ca in anul 2003 sa-si construiasca sediu cu toate dotarile
necesare desfasurarii in conditii normale.

Dotarile si spatiile de care dispune societatea sunt:

A-SPATII IN STR. REGINA M ARIA, NR.17A-RM. VALCEA

SEDIU FIRMA-375 MP

1-SALA CURS, NR. 1- S=31.7 MP-35 LOCURI

2-SALA CURS NR. 2 –S=18,24 MP-18 LOCURI

3-LABORATOR CHIMIC- S=10,8 MP(APARATURA , REACTIVI CHIMICI SI STICLARIE

DE LABORATOR
LABORATORUL CHIMIC ESTE IN CURS DE ACREDITARE ISO-9001

4-BIROURI-S=10,25 MP, 25 MP(2 BUCATI)

5.-GRUP SANITAR-S=3,6 MP

6.-BUCATARIE CU DOTARILE NECESARE-S=21 MP(CURS DE BUCATARI,OSPATARI)

186
7.SALA PRACTICA OSPATARI- 40 MP

8.HALA PENTRU EVALUAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE ALE

PERSOANELOR DIN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR

LISTA DOTARILOR AFERENTE PREGATIRII TEORETICE

1-TABLE-4 BUC.

2-MESE –CURSANTI-30 BUC

3-SCAUNE-110 BUC

4-RETROPROIECTOR-2 BUC

5-CALCULATOARE-16 BUCATI

6 -XEROX-3BUC

7- SCANER-1 BUC

8- FAX-4BUC

9 -TELEFOANE-10 BUC

10-BIBLIOTECA PROPRIE-1 BUC

11-SCHITE-SCHEME-SUPORTURI DE CURS

12-IMPRIMANTE-10BUC

17-REACTIVI CHIMICI – STICLARIE DE LABORATOR

18. TRUSA MERCK –REACTIVI CHIMICI

21-BALANTA TEHNICA

22-BALANTA ANALITICA

23-PH-METRU

24-CONDUCTOMETRU

25-APARAT DETERMINARE ZGOMOT

26-APARAT DETERMINARE PULBERI SEDIMENTABILE SI NOXE
IN AFARA DE SEDIUL CENTRAL SOCIETATEA MAI DISPUNE DE 3 PUNCTE DE
LUCRU IN BUCURESTI,PITESTI SI SIBIU, DOTATE CORESPUNZATOR
IN CURSUL ANULUI 2005,LUNA SEPTEMBRIE,
SOCIETATEA S-A CERTIFICAT ISO 9001/2001 ATAT PENTRU

187
ACTIVITATEA DE FORMARE PROFESIONALA CAT SI PENTRU CELELALTE
ACTIVITATI.
IN VEDEREA CERTIFICARII AM ELABORAT
UN MANUAL AL CALITATII CARE ESTE RESPECTAT DE CATRE SOCIETATE.
PERIODIC SUNTEM MONITORIZATI DE
CATRE REPREZENTANTI AI SRAQ.
SOCIETATEA ARE INCHEIAT CONTRACT CU
O FIRMA CARE NE ACORDA CONSULTANTA IN VEDEREA RESPECTARII TUTUROR
CERINTELOR PRIVIND CALITATEA .
CONSIDERAM CA SUNTEM
REPREZENTATIVI PENTRU O “ BUNA PRACTICA INTRUCAT IN TOATA PERIODA DE
ACTIVITATE PENTRU SOCIETATEA NOASTRA DEVIZUL A FOST-CALITATE-
SERIOZITATE-PROGRES

II.PREZENTAREA CAZULUI DE BUNA PRACTICA

• DESCRIEREA CONTEXTULUI LEGISLATIV, METODOLOGIC SI PROCEDURAL PE

CARE SE INTEMEIAZA PRACTICA DE ASIGURARE SI DE EVALUARE INTERNA A
CALITATII.

REFERINTELE NORMATIVE :
SR EN ISO 9000/2001-SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII.CERINTE
SR EN ISO 9000/2001-SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII .PRINCIPII
FUNDAMENTALE SI VOCABULAR
LEGEA 16/1996-LEGEA ARHIVELOR
LEGEA 55/2003-CODUL MUNCII
LEGISLATIE IN DOMENIUL FORMARII PROFESIONALE A ADULTILOR

• INSTRUMENTE SI PROCEDURI DEZVOLTATE DE FURNIZOR SAU UTILIZATE DIN

ALTE SURSE PENTRU ASIGURAREA CALITATII SAU/SI PENTRU EVALUAREA
INTERNA A ACESTEIA

PROCEDURILE DOCUMENTATE DEZVOLTATE DE SOCIETATE SUNT :

-CONTROLUL DOCUMENTELOR
-CONTROLUL INREGISTRARILOR
-AUDITUL INTERN
-CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
-ACTIUNI CORECTIVE
-ACTIUNI PREVENTIVE
SOCIETATEA DISPUNE SI DE LISTA PROCEDURILOR OPERATIONALE.
Procedurile interne de verificare a calitatii sunt :
-monitorizarea satisfactiei clientilor pe baza informatiilor rezultate din relatia cu acestia
-comunicarea directa cu clientul
-sesizari ale clientilor
-chestionare si sondaje
-audituri interne pentru verificarea conformitatii cu cerintele planificate si cu legislatia , respectiv
SREN ISO 9001/2001

188
Personalul angrenat in procesul de formare profesionala a adultilor a parcurs cursul de Formator si
periodic este verificat intern prin utilizarea de chestionare, dialog,acestea avand drept scop
imbunatatirea calitatii in procesul de formare profesionala a adultilor si corectarea unor neconfirmitati.

In cadrul societatii exista module interne de evaluare a cursantilor cat si a personalului angrenat in
procesul de formare profesionala (lectori,personal de conducere, responsabil cu calitatea).
Rezultatele evaluarilor se comunica in scris prin transmiterea unui program de masuri si
responsabilitati cu termene pentru personalul de conducere si responsabilul cu calitatea iar pentru
lectori se procedeaza prin aducerea la cunostinta verbal a neconformitatilor.
In cazul in care exista rezultate slabe din punct de vedere al implicarii lectorilor in procesul de formare
se procedeaza la excluderea acestora din cadrul colectivului.

2.Proceduri de imbunatatire

Responsabilitatile privind actiunile de imbunatatire a SMC sunt :

-directorul general- stabileste politica privind calitatea , analizeaza si emite decizii
-directorul tehnic- analizeaza datele si raporteaza directorului general, verifica si inregistreaza
rezultatul din alte surse ca sesizari,clienti,marketing
-personalul din organizatie face propuneri de imbunatatire
- managerul organizatiei imbunatateste continuu SMC-ul analizand auditurile interne, actiunile
corective si preventive si raporteaza la analiza de management satisfacerea clientului,conformarea cu
cerintele ,etc.

3.Dificultati depasite

Au fost depasite urmatoarele dificultati :

-in selectarea personalului angrenanat in procesul de predare intrucat acestia nu corespundeau cu

cerintele impuse privind calitatea in formarea profesionala a adultilor
-au fost depasite problemele referitoare la prezenta cursantilor prin schimbarea mentalitatii acestora
vis-a vis de formarea profesionala a adultilor si prin convingerea acestora ca prezenta la curs este
esentiala pentru insusirea corecta a cunostintelor .
-au fost depasite problemele care apareau datorita metodelor de predare fiind aplicare acele metode
stabilite si de comun acord cu clientii (studiu individual, dialogul,prezentari video)
-au fost depasite dificultatile datorate lipsei bazei materiale necesare desfasurarii activitatii in conditii
performante prin imprumuturi bancare si investitii permanente.

4.Legislatia
Existenta legislatiei in domeniul formarii profesionale ajuta la obtinerea calitatii in acest domeniu ,
insa este necesar a fi imbunatatita prin consultarea furnizorilor de formare profesionala si in acelasi
timp sa se tina cont de conditiile reale din tara noastra,intrucat de multe ori este greu de aplicat si de
obtinut rezultate performante.

• MASURI, ACTIUNI SI ARANJAMENTE INSTITUTIONALE (ORGANIZAREA UNOR

COMISII ,NUMIREA UNOR FUNCTII SPECIALIZATE, ANGAJAREA UNOR
CONSULTANTI EXTERNI,ADOPTAREA UNOR INDICATORI INTERNI) MENITE SA
ASIGURE APLICAREA INSTRUMENTELOR DE ASIGURARE SI DE EVALUARE
INTERNA A CALITATII,

189
Societatea are contracte de consultanta cu societati specializate .
In cadrul societatii s-au numit evaluatori interni care sa supervizeze activitatea de formare profesionala
a adultilor.

Indicatorii interni privind calitatea sunt :

-prin calitate sa-si imbunatateasca imaginea pe piata interna si externa
-indeplinirea cerintelor clientilor cu respectarea reglementarilor privind formarea profesionala a
adultilor
-motivarea si implicarea personalului pentru atingerea obiectivelor propuse privind managementul
calitatii.
- se elaboreaza periodic program de masuri privind managementul calitatii si se analizeaza respectarea
programului.

• Exemple si evidente ale unor actiuni de succes considerate consecinte ale calitatii programelor
de formare
Societatea desfasoara activitatea de formare profesionala a adultilor de aproape 10 ani,iar de la an la an
numarul solicitarilor pentru calificare a acescut.
Clientii pe care i-am avut acum 10 ani sunt si acum si nu numai atat avem pe fiecare an noi clienti. Am
participat la integrarea pe piata muncii a absolventilor datorita colaborarilor pe care le avem cu
patronatele, sindicatele , AJOFM .
Deoarece societatea are si alte activitati in afara de cele de formare profesionala in toate deomeniile
legatura cu unitatile este continua.
In permanenta primim solicitari din partea firmelor de a trimite personal calificat pe o gama diversa de
ocupatii.
Evaluarile comisiilor de asigurare a calitatii sunt pozitive.

III.Concluzii si recomandari pentru generalizarea bunei practici

Buna practica este nevoie de a fi adoptata de catre toti furnizorii

Extinderea sistemului calitatii in FPA presupune :
-existenta unei proceduri eficiente de autorizare¸
-existenta instrumentelor de autoevaluare la furnizorii de formare professional
-instrumente de evaluare externa
-existenta unor indicatori de performanta
-colaborarea intre furnizori si angajatori
-instruirea persoanelor cu atributii in sistemul de management al calitatii
Pentru evitarea unor riscuri privind calitatea in formarea profesionala se impun urmatoarele
masuri preventive-
Revizuirea programelor de formare si durata de desfasurare a programelor care este mare
Constientizarea cu privire la beneficiile angajatorilort si a angajatilor
Realizarea informarii si consilierii de orientare profesionala de catre furnizori
Gasirea unor solutii reale de finantate a sistemului de formare profesionala
In vederea pregatirii unei practici optime atat in sistemul formal cat si in cel non –formal si
informal se impune -
- revizuirea standardelor ocupationale
- corelarea intre N.C ,standardele ocupationale si COR
- elaborarea de standarde ocupationale pentru ocupatiile la care acestea lipsesc
- autorizarea furnizorilor de formare profesionala catre CNFPA
- organizarea CNFPA ca AUTORITATA NATIONALA PENTRU CALIFICARI si
subordonarea comisiilor de autorizare judetene CNFPA-ULUI.

190
- revizuirea legislatiei din domeniul formarii profesionale cat mai urgent
- finantarea furnizorilor de formare profesionala eligibili
- este necesar a se consolida parteneriate in FPC
- implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii
- Schimbarea mentalitatii populatiei , angajatorilor , partenerilor sociali si a furnizorilor de
FPC
- Responsabilizarea autoritatilor locale, a asociatiilor profesionale
- Stimularea angajatorilor pentru a investi in programul de formare profesionala a adultilor
- Cooptarea profesionistilor din domeniu, a formatorilor
- Imbunatatirea metodelor de predare deschise si participative
- Realizarea unor programe de perfectionare specifice , adresate factorilor de decizie din
administratia publica precum si apartenerilor sociali
- Suplimentarea comisiilor de Autorizatie a furnizorilor cu cate un reprezentant din cadrul
Asociatiei Furnizorilor de Formare Profesionala a Adultilor.

INTOCMIT,

Ing.Preda Maria

191
 Practici instituţionale în alte şcoli autorizate de ARACIP

Lista scolilor care urmeaza

1. Liceul Internaţional de Informatică

2. Şcoala Nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino”
3. Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti –Spiru Haret ,
Craiova

192
 PREFAŢĂ

Asigurarea calităţii educaţ iei pentru instituţiile şcolare „non-vet” (deci pentru şcolile nu aparţin
învăţământului profesional şi tehnic) este o noutate pentru învăţă mântul românesc. În 2005 a apărut
Ordonanţa de Urgenţă nr. 75, care reglementează aspectele care ţin de managementul ş i asigurarea
calităţii serviciilor educaţionale. Ea a fost aprobată prin Legea 87/2006. Pe baza acestei Legi a fost
înfiinţată, prin GH 1258/2005 Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar (ARACIP), ca instituţie publică de interes na ţional, în subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli.

Activitatea ARACIP va fi axată pe efectuarea evaluării externe a calităţii educaţ iei oferite de
instituţiile de învăţământ preuniversitar, cu scopul de a atesta capacitatea organizaţiilor furnizoare de
educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate.

Cercetările întreprinse de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi de alte organizaţii şi instituţii au
relevat, printre altele, şi o serie de trăsături ale culturii organizaţionale dominante, care vor stânjeni
implementarea sistemelor de management şi de asigurare a calităţii în instituţiile de învăţământ:
a. Absenţa unei preocupări explicite pentru asigurarea calităţii – cu excepţia şcolilor pilot din
învăţământul profesional şi tehnic deja amintite.
b. Centrarea activităţii manageriale pe funcţionarea şcolii. Centrul de interes, pentru toate
categoriile de actori educaţionali investigate este funcţionarea unităţii, cu precădere în plan
operaţional şi cu referire explicită la asigurarea resurselor materiale şi financiare şi mai puţin
dezvoltarea.
c. Centrarea pe proceduri. Întreaga funcţionare a unităţii şcolare, inclusiv modul de realizare a
inspecţiilor şcolare (de toate tipurile) şi întreaga activitate profesională se bazează pe proceduri
derivate din documente normative, din doctrinele pedagogice sau metodice în uz, din solicitările
nivelurilor ierarhice superioare ale sistemului de învăţământ sau, pur şi simplu, din tradiţie.
d. Considerarea calităţii ca responsabilitate internă şi exclusivă a şcolii. Toate grupurile de
interes chestionate consideră asigurarea calităţii ca o sarcină exclusivă a şcolii.
e. Considerarea calităţii ca produsă preponderent de resursele materiale. Confuzia între
funcţionarea şi dezvoltarea unităţii şcolare precum şi subdotarea majorităţii unităţilor şcolare a condus
la credinţa, quasi-generală, că resursele financiare şi materiale, în special dotarea cu echipamente de
ultimă generaţie ar produce direct calitatea.
f. Diversitatea extremă şi caracterul contradictoriu ale conceptului de calitate.

Până în prezent, ARACIP a elaborat standardele de evaluare instituţională în vederea autorizării

provizorii ş i a acredită rii şi va propune, în perioada imediat următoare, spre dezbatere publică, şi
standardele de calitate. Ca atare, având în vedere aceste tră sături şi (încă ) noutatea subiectului (chiar
dac ă s-au făcut informări la care au participat toţi directorii şi inspectorii şcolari precum şi un număr
din ce în ce mai mare de cadre didactice), nu ne-am aşteptat la un mare număr de cazuri, cererea
noastră fiind îndreptată mai ales spre instituţiile private de învăţământ, de la care ne aşteptam (dată
fiind funcţionarea lor într-un sistem concurenţial) la o mai atentă considerare a acestor aspecte.
Practicile instituţionale evidenţiate de cazurile primite (dintre care prezentăm în această culegere
numai trei) au conformat aşteptările noastre:
• Nici una dintre şcolile care au răspuns la solicitarea noastră nu are un sistem complet de
management al calităţii.

193
• Şcolile publice abordează încă problema calităţii din perspectivă birocratică şi „centralistă” –
cu excepţia şcolii Nr. 4 din Pucioasa pe care o considerăm o şcoală „atipică” din punctul de vedere
al culturii organizaţionale.
• Şcolile private au „începuturi” de sisteme de management al calităţii, evidenţiate de proceduri
derivate mai ales din situaţia lor specifică: supravieţuirea şi dezvoltarea pe o piaţă concurenţială.

Toate cele trei organizaţiile şcolare prezentate şi-au elaborat proceduri care ţin de maximizarea
rezultatelor şi de comunicarea cu mai ales cu elevii şi cu părinţii acestora.
beneficiarii,

Astfel, primul caz prezentat, cel al Şcolii nr. 4 „Elena Donici Catacuzino” din Pucioasa este
centrat pe prezentarea experienţei în introducerea unor modalităţi complementare prin care elevii
să fie apreciaţi şi evaluaţi, dincolo de consemnarea rezultatelor academice obţ inute de aceştia.
Nevoia introducerii acestor proceduri a derivat din faptul că mulţi elevi provin din familii şi
comunităţi defavorizate. Şcoala prezintă următoarele iniţiative şi proceduri: Raportul semestrial
către părinţi, “Caietul de conduită”, „Întâlnirile de dimineaţă / prânz”, „Întâlnirile de 15 minute”,
„Scrisorile de mulţumire”, „Premiul de excelenţă al şcolii”, „Premiile speciale ale şcolii”,
Evaluarea lucrului în grup
– toate cu un evident potenţial de generalizare, eficienţa lor fiind probată cu succes.

Ce de-al doilea caz, cel al Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti
„Spiru Haret” prezintă practici şi proceduri în evaluarea performanţelor precum şi în
monitorizarea internă şi externă a elevilor şi absolvenţilor. Precum ş i două proceduri foarte bine
formalizate, aplicate la nivelul unităţii şcolare, pentru acordarea primului ajutor şi pentru
colaborarea cu agenţii economici. Chiar dacă este o ş coală „VET”, ea este inclusă în această
categorie întrucât este o ş coală privată care nu a beneficiat de asistenţă prin proiecte internaţionale
de tip Phare, derulate la nivel naţional.

Cel de-al treilea exemplu este cel al Liceului Internaţional de Informatica, instituţie privată de
învăţă mânt centrată pe elevii capabili de performanţe superioare. Ca urmare, exemplele de practici
se referă la atragerea, menţinerea şi dezvoltarea elevilor din aceast ă categorie precum şi la
aducerea lor la un potenţial maxim. De fapt, întreaga activitate a şcolii este centrată pe sprijinirea
elevilor în obţinerea de performanţe de vârf în domeniu ştiinţelor exacte, dar fără a neglija celelalte
aspecte şi domenii ale educaţiei.

Prof. Şerban Iosifescu

Preşedinte ARACIP
194
 Liceul Internaţional de Informatica
Sector 3 Bucureşti

MANAGEMENTUL UNUI INVĂŢĂMÂNT PENTRU PERFORMANŢĂ

Studiu de caz

I. Descrierea contextului

a) Descrierea domeniului formare profesională de elită, formare pentru carieră

Sectorul profesional managementul pregătirii elevilor L.I.I. capabili de performanţă în domeniile:
informatică şi ştiinţe (matematică, fizică, chimie).
Dinamica domeniului/ sectorului din anul şcolar 1999-2000 la zi
În tabelul de mai jos sunt prezentate statistic rezultatele elevilor noştri la Olimpiadele
Internaţionale pe discipline şi la Concursurile Internaţionale:

Anul Nr. medalii Nr. medalii Nr. medalii Menţiuni Număr

scolar aur argint bronz total
distincţii
1999-2000 4 2 2 1 9
2000-2001 3 2 - - 5
2001-2002 3 4 2 - 9
2002-2003 4 2 3 - 9
2003-2004 1 3 3 - 7
2004-2005 4 1 6 - 11
2005-2006 5 6 3 - 14

Se remarcă o creştere semnificativă a numărului total de distincţii în ultimii ani, explicabilă atât
prin creşterea numărului de elevi capabili de performanţa ai liceului nostru datorita prestigiului
său, dar şi prin creşterea calităţii procesului de pregătire, a motivării superioare pentru studiul
aprofundat performant.

În privinţa rezultatelor elevilor noştri la fazele naţionale ale olimpiadelor de ştiinţe şi informatică,
se observa că eşantionul acestor elevi este numeric aproximativ constant, variind între 20 şi 30, dar
că numărul celor selecţionaţi prin concursurile de baraj pentru loturile lărgite ale olimpiadelor şi
concursurilor a fost în creştere semnificativă de la an la an, ajungând la 14 în ultimul an şcolar. De
asemenea, există o coincidenţă din ce în ce mai mare între numărul celor intraţi în lotul lărgit şi cei

195
 care au fost selecţionaţi pentru a face parte din lotul restrâns, reprezentativ al României la diferitele
discipline. O analiză pe discipline relevă o dinamică ascendentă pentru informatică şi matematică
şi o rată constantă pentru chimie şi fizică.

b) Furnizorul de buna practică

Liceul Internaţional de Informatică a fost înfiinţat în anul 1995 ca parte integrantă a sistemului de
învăţământ românesc, fiind o alternativă la învăţământul de stat. Liceul şi-a propus ca finalitate
realizarea idealului educaţional, care coincide cu cel prevăzut de Legea Învăţământului, şi anume
“dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii
autonome şi creative”.

Activitatea instructiv-educativă se realizează la standarde înalte, cu efective reduse de elevi, având

drept scop alcătuirea unor parcursuri şcolare şi de carieră individuale, în care specializarea într-un
domeniu să se îmbine armonios cu dobândirea elementelor de cultură generală indispensabile unui
om modern. Se accentuează asupra formării unui profil moral de elită în acord cu valorile naţionale
şi europene.

Activităţile ş colare sunt completate cu activităţi extraşcolare şi extracurriculare dintre care au

devenit bine cunoscute şi cu tradiţie concursurile: Infomatrix (internaţional de informatică),

196
Lumina-math (naţional de matematica), Lumina-geografie (pe Capitală, pentru gimnazii şi licee).
Considerăm că aceste activităţi stimulează interesul pentru educaţie, spiritul de fair-play şi spiritul
de echipă.
Liceul Internaţional de Informatică este preocupat nu numai de actualii elevi, ci şi de situaţia
absolvenţilor (integrare în universităţi din ţară şi din străinătate, carieră, viaţa personală), fiind
organizate periodic întâlniri în cadrul clubului absolvenţilor.
Activitatea liceului este prezentată în revista şcolii „International Computer Highschool of
Bucarest Magazine” (periodic) şi în cea anuală („Yearbook”).

În ultimii ani, liceul s-a remarcat nu numai prin rezultatele la disciplinele ştiinţifice şi tehnologice,
dar şi prin cele obţinute la obiectele de studiu de profil umanist: limba romană, logică, limba
spaniolă, limba turcă.

Programe speciale. Liceul nostru oferă, pe lângă oferta „clasică şi o serie de programe speciale
cum ar fi cele:
• de testare a tinerilor capabili de performanta şi de formare a grupelor de pregătire;
• de pregătire pentru elevii capabili de performanţe pe obiecte de studiu, atât teoretică cât şi
practică, de laborator, în grupe de 2-3 elevi pe nivele de performanţă;
• de consiliere psihologică a elevilor performanţi de către profesorii preparatori şi consiliere
specializată – de către psihologul şcolar cu drept de libera practica;
• de consiliere a familiei cu privire la susţinerea eforturilor şi nevoilor speciale ale copilului
performant;
• de colaborare cu factori interesaţi din comunitatea locală: Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti, Universitatea Bucureşti, facultăţile de profil, Centrul Regional de Testare
şi Pregătire a Tinerilor Capabili de Performanţă - Bucureşti, Societatea de Matematică, Societatea
Romană de Fizică, alte organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale interesate în formarea
elitelor;
• sistem de recompense stimulatorii pentru elevii cu rezultate deosebite: burse, tabere de studiu,
excursii în ţară şi în străinătate organizate şi finanţate din resurse proprii;
• organizarea de concursuri de nivel naţional şi internaţional proprii,în care elevii performanţi
să fie implicaţi şi ca organizatori etc.

Personal:
• profesorii scolii din catedrele de informatică, matematică, fizică, chimie, limba romană,
filosofie, limba turcă;
• profesori consultanţi din învăţământul preuniversitar şi universitar bucureştean;
• profesori colaboratori la pregătirea de specialitate, experimentaţi în antrenarea tinerilor
performanţi;
• psihologul şcolar;
• medicul şcolii;
• personal didactic auxiliar: laborant, bibliotecară, secretarul scolii.

Categorii de beneficiari:
• grupul ţintă al elevilor capabili de performanţă înscrişi în clasa a IX-a;
• grupul ţintă al elevilor cu performanţe omologate din clasele X-XII;
• ceilalţi elevi ai şcolii deoarece nivelul general de performanţă este ridicat, în general;
• profesorii liceului care se autoperfecţionează didactic şi psihopedagogic datorită cerinţelor
speciale generate de prezenta grupurilor ţintă.

197
 Realizări ale ultimilor ani

Cele unsprezece generaţii de absolvenţ i au reuşit s ă promoveze studiile liceale cu peste 45% medii
generale cuprinse între 9,00 şi 10,00 şi au reuşit la examenul de bacalaureat în proporţie de 100%.

Pe parcursul celor 11 ani de funcţionare elevii liceului nostru au obţinut peste 260 de distincţii la
olimpiadele naţionale şi 62 la cele internaţionale şi la alte competiţii recunoscute pe plan
internaţional.

Toţi absolvenţii noştri au urmat sau urmează cursuri universitare de stat sau particulare din ţară şi,
începând cu anul şcolar 2001-2002, unii dintre ei au fost admişi ca bursieri la prestigioase
universităţi din Europa şi din SUA.

c) Evaluarea interna a calitatii programelor

Criteriile care au stat la baza evaluării interne ale acumulării unei “bune practici” în
domeniul/sectorul managerial al performantei sunt:
• calitatea curriculumului propus de către corpul profesoral şi aprobat de conducerea scolii relevata
prin :
1) lista de conţinuturi urmărind respectarea sylabus-ul Olimpiadelor / Concursurilor
Internaţionale şi al celor naţionale pe discipline;
2) măsura în care obiectivele generale şi specifice propuse au fost adecvate nivelului intelectual,
particularităţilor de vârsta şi psihice ale membrilor grupului aflat în pregătire, nevoilor individuale de
instruire şi formare, dezvoltării creativităţii fiecărui copil:
3) metodologia adoptată, diversificată în funcţie de tipul de pregătire (teoretică/ practică - de
laborator), de bugetul de timp individual al copilului, de resursele materiale existente /procurabile, de
perioada în care se efectuează pregătirea: periodică, de întreţinere, de accelerare în vederea unui
eveniment competiţional, de anvergura evenimentului etc.
• calitatea şi cantitatea suporturilor de curs, a materialelor auxiliare, a bibliografiilor recomandate
pentru studiu individual (cursuri de pregătire, seminarii, ghiduri de laborator, cărţi de specialitate,
culegeri de probleme, subiecte propuse la ediţiile anterioare ale concursurilor naţionale, internaţionale,
regionale, CD-uri de resurse etc.);
• calitatea evaluării: prin numărul şi relevanţa testelor de progres aplicate la fiecare specialitate,
eficienţa acestora în lumina rezultatelor obţinute;
• bilanţul raporturilor resurse utilizate / investiţii / rezultate/ beneficii elaborat anual şi în dinamica
anilor de studiu;
• capacitatea de integrare a absolvenţilor la cerinţele Universităţilor naţionale şi din străinătate unde
îşi desăvârşesc studiile (informaţii prin “clubul absolvenţilor” şi pagina acestuia pe Internet);
• Integrarea socio-profesionala a absolvenţilor prin urmărirea carierei lor profesionale după
finalizarea studiilor universitare, masterale sau doctorale (prin informaţii directe în urma întâlnirilor
periodice şi prin “clubul absolvenţilor” )

De ce consideram ca Liceul nostru este reprezentativ pentru o “buna practica” în domeniul

managementului pregătirii de performanţa a elevilor:
• avem o politica manageriala axata pe elev şi pe nevoile sale proprii de dezvoltare, în acord cu
capacităţile sale cognitive, creative în scopul accederii la o cariera de elită;

198
• sunt asigurate condiţiile pentru un învăţământ de calitate: existenta resurselor umane şi materiale,
distribuirea judicioasa a acestora în acord cu obiectivele propuse şi cu eficienţa lor validată prin
evaluarea internă;
• existenţa unui sistem de instrumente profesionalizate în atingerea performanţei şcolare;
• apariţia unei “culturi” proprii şcolii noastre, de apreciere şi stimulare a valorilor intelectuale şi
morale: creativitate, inteligenţă, rigoare ştiinţifică, spirit competitiv, capacitate de efort, spirit de
echipă etc., care pot defini profilul intelectual şi de personalitate al unui viitor om de ştiinţă.

II. Prezentarea cazului de “buna practica”

a) Contextul legislativ, metodologic şi procedural

Din punct de vedere legislativ activitatea managerială în domeniul performanţei este în perfect acord
cu legislaţia română în domeniu şi totodată cu Statutul Instituţiilor de Învăţământ Lumina.

Din punct de vedere metodologic şi procedural ne-am propus următoarele obiective specifice
domeniului:
• Detectarea, cultivarea şi stimularea creativităţii elevilor şi canalizarea acesteia spre domeniul
aptitudinal maxim.
• Formarea unui grup ţintă suficient numeric şi calitativ pentru o pregătire de specialitate cu rezultate
optime (“masa critică” de proces).
• Creşterea motivării pentru performanţă prin exemplul personal al elevilor mai mari, evidenţieri în
faţa adunării generale a elevilor sau cu ocazia diferitelor ceremonii şcolare, sistemul de burse şi
facilităţi acordat, popularizarea vizuală şi electronică a rezultatelor de excelenţă, valorificarea
experienţei absolvenţilor performanţi.
• Crearea unui sistem adecvat de evaluare periodică a capacităţii de performanţă (testări, fise de
progres individual, rezultate pe etape de concurs, proiecte individuale etc.).
• Consiliere pentru alcătuirea bugetului de timp individual.
• Consilierea fiecărui elev capabil de performanţă pentru alcătuirea planului individual de dezvoltare
pentru carieră, în care sa se îmbine dezvoltarea capacităţilor specifice cu formarea unei culturi
generale serioase şi cu dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă.
• Consilierea adecvata a elevilor a căror evoluţie într-o disciplină este în stagnare, pentru căutarea
unor soluţii de diversificare a activităţii lor, de valorificare a abilităţilor dobândite în domenii conexe
sau în ştiinţe de graniţă.
• Eficientizarea şi rentabilizarea investiţiei în resursa umană prin aducerea către liceul nostru a unor
eşantioane de beneficiari cu aspiraţii de elită.

b) Instrumente şi proceduri dezvoltate pentru asigurarea calităţii şi pentru evaluarea internă a

acesteia:

• Testări iniţiale şi curente (cu periodicitate reglată în funcţie de calendarul competiţional) în cadrul
pregătirii de performanţă – baterii pe specialităţi.
• Fişele de progres individual.
• Statistica rezultatelor la concursurile pe discipline la nivel municipal/ zonal/ naţional/ internaţional.
• Statistica rezultatelor la etapele (pe sector/ municipiu/ naţionala/ internaţională) ale Olimpiadelor
pe discipline.

199
• Statistica rezultatelor la concursurile interdisciplinare (de ştiinţe, de proiecte informatice, de
proiecte pe teme de ecologie, de design etc.) la diferite niveluri de participare.
• Evidenţa testelor psihologice efectuate copiilor capabili de performanţă (teste de personalitate, de
creativitate ) şi a orelor de consiliere.
• Chestionare aplicate elevilor privind satisfacţia, dificultăţile etc., şi discutarea acestora cu
psihologul scolii pentru sesizarea eventualelor momente de criză, stagnare, oboseală fizică sau psihică.
• Convorbiri frecvente cu părinţii elevilor performanţi, utilizarea mesajelor e-mail sau SMS pentru
comunicare operativă.
• Evaluarea situaţiei familiale, a atmosferei din familie, a calităţii suportului familial acordat
copilului în activitatea de performanţă; colaborarea în vederea optimizării rezultatelor şi a securizării
emoţionale a copilului în condiţiile de stress impuse de concursuri.
• Sistem de burse, recompense, premieri - în continuă dezvoltare şi diversificare.

c) Masuri, acţiuni şi aranjamente instituţionale

• Colaborare cu CRPTCP, ISMB, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Matematică – Informatică,

Facultatea de Fizică, Societatea Română de Fizică - pentru asistenţă în aplicarea instrumentelor de
evaluare.
• Crearea unor clase (1-2 pe an de studiu) în care majoritatea elevilor sunt olimpici la diferite
discipline şi la care profesorii ţin cont de bugetul de timp al acestor elevi (în ceea ce priveşte
esenţializarea informaţiei, accentuarea laturii formative, numărul redus al temelor de casă etc.).
• Formarea unor echipe de profesori formatori care să cuprindă: profesorul de la clasă, un profesor
antrenor sau mai mulţi, specializaţi pe diferite subdomenii, şi unul-doi studenţi, foşti elevi performeri
ai liceului nostru; în felul acesta grupul ţintă vine în contact cu puncte de vedere diferite, cu metode
diferite, clasice sau moderne, ceea ce conferă mai multa elasticitate în formare.
• Crearea unui flux informaţional eficient şi modern pentru procurarea de documentaţie de
specialitate la zi, pentru multiplicare şi diseminare pentru uzul fiecărui elev capabil de performanţă /
profesor antrenor; diseminarea şi popularizarea rezultatelor participării elevilor noştri la diferitele
etape ale concursurilor; popularizarea diferitelor programe şi acţiuni pe site-ul ICHB (LII) – cu
sprijinul administratorului de reţea, al informaticianului liceului, al laborantului şi al bibliotecii.
• Acţiuni comune cu psihologul scolii pentru asigurarea protecţiei psihice a elevilor performanţi,
pentru antrenament psihologic în vederea creşterii rezistenţei la stress, pentru stabilirea strategiei de
concurs etc.
• Supravegherea şi îndrumarea competenta a programului de studiu individual pentru elevii
performanţi ce locuiesc la Internatul Liceului.

d) Exemple şi evidente ale unor acţiuni de succes – consecinţe ale calităţii programelor de
formare

• Rezultatele înregistrate la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale.

• Creşterea cererii de înscriere a elevilor buni şi foarte buni din Capitală şi din ţară la clasa a IX-a,
evidenţiată prin creşterea mediei la admitere, creşterea numărului de burse integrale şi parţiale
acordate de administraţie, creşterea numărului de elevi capabili de performanţă la nivel iniţial.
• Creşterea interesului părinţilor şi elevilor de gimnaziu pentru liceul nostru, ilustrată prin succesul
sporit de care se bucura de la an la an Concursul de matematică LUMINA MATH organizat de liceul
nostru cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu aprobarea MEC. Concursul
este organizat pentru clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a. Anul acesta el a ajuns la a 9-a ediţie, reunind
elevi din Bucureşti, Drăgăşani, Zimnicea, Miercurea Ciuc, Câmpulung şi Roşiorii

200
 de Vede. În afara premiilor individuale acordate, şcolilor cu mulţi participanţi li s-au acordat
distincţii speciale. Concursul ş i-a propus sa-i ajute pe participanţi sa-şi verifice cunoştinţele, să se
autoevalueze înaintea testelor naţionale, să se familiarizeze cu testul grila şi cu atmosfera de
examen. De asemenea a contribuit la motivarea elevilor pentru matematică şi la cooperarea inter
şcoli.
• Creşterea prestigiului naţional şi internaţional al liceului prin organizarea Concursului Internaţional de
Proiecte Informatice INFOMATRIX, care sprijină afirmarea tinerilor pasionaţi de domeniul IT, oferindu-le
posibilitatea de a-şi demonstra cunoştinţele, creativitatea şi spiritul de echipă. Tastaturi virtuale, scanere
tridimensionale, soft-uri dintre cele mai ingenioase, sisteme de securitate realizate de concurenţii cu vârste
între 12 şi 18 ani, sunt numai câteva dintre proiectele care reuşesc sa atragă an de an atenţia specialiştilor
IT, a mass media şi a unui număr impresionant de vizitatori.
• Integrarea eficienta a absolvenţilor în mediul universitar din ţară şi din străinătate, şi apoi pe piaţa
muncii. În acest sens, în cadrul liceului nostru funcţionează cu succes “Clubul absolvenţilor”, care şi-a
propus să strângă legăturile între absolvenţii diferitelor generaţii şi şcoală şi să le faciliteze foştilor
absolvenţi comunicarea între ei şi cu profesorii. Periodic se organizează “cine ale absolvenţilor” cu
participare din ţară şi din afara ei, unde pe lângă “darea de seamă” asupra activităţii şi vieţii personale,
se schimbă informaţii despre tendinţele pe piaţa muncii, despre oportunităţi de cariera sau studii
aprofundate.
• Articole în mass-media despre activitatea şi succesele elevilor noştri au apărut încă din primii ani
de la înfiinţare iar printre partenerii media ai liceului cu prilejul diferitelor manifestări, s-au numărat :
Televiziunea Română, Radio România Actualităţi, radio România Cultural, Realitatea TV, România
Liberă, Gardianul, Ziua, Rompres, Curentul, Bucharest Daily News, PC Magazine, Gazeta de
Informatica, PC World, Diplomat Club, Zaman International, Agenţia de presă Cihan etc. Articolele
apărute în presa scrisă sunt popularizate prin panouri.

III Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

a) Condiţii de generalizare a bunei practici în situaţia altor furnizori (sugestii)

• Un cadru legislativ care sa permită o autonomie crescută a şcolilor, atât din punct de vedere al
procurării resurselor materiale, cât şi al selecţionării resursei umane în conformitate cu obiectivul unui
învăţământ de elita.
• O politică naţională prioritară de formare a elitelor în domeniile ştiinţific şi tehnologic.
• Un sistem de evaluare şi certificare a eforturilor unităţii şcolare în managementul pentru
performanţă.
• Un mediu concurenţial pentru unităţile şcolare la nivel naţional şi european.
• Utilizarea unui management eficient pentru obţinerea calităţii.
• Formare profesională adecvată pentru profesorii antrenori, la nivel naţional şi judeţean.
• Formarea unui corp de psihologi specializaţi pe problematica specifică copilului supradotat.
• Crearea şi utilizarea unui flux informaţional modern, transparent.

b) Paşi necesari în pregătirea unei practici optime (sugestio)

• Definirea clară a obiectivelor generale şi specifice domeniului/sectorului în concordanţă cu politica
educaţională propusă, cu planul de dezvoltare propriu.
• Stabilirea grupului ţintă de beneficiari prin testări iniţiale şi teste psihologice de creativitate,de
personalitate etc.

201
• Analiza cantitativă şi calitativă a grupului ţintă pentru demararea unor programe de pregătire de
performanţă.
• Alegerea grupului de profesori capabil să antreneze, să susţină psihic şi moral elevii performanţi,
sa-i stimuleze şi să-i ajute să-şi alcătuiască un buget de timp echilibrat.
• Analiza necesarului de resurse materiale pentru un învăţământ destinat obţinerii performanţei.
• Analiza eficientei raportului investiţii/rezultate în fiecare an şcolar.
• Alcătuirea unui program special de stimulare şi recompense pentru elevii performanţi.

c) Riscuri şi masuri preventive în preluarea “bunei practici” Riscuri posibile

• Scăderea interesului pentru obiectul de studiu datorita unor semieşecuri de moment (rezultate
sub aşteptări la anumite testări, concursuri etc.).
• Oboseala psihică sau fizică din cauza stressului unei pregătiri accelerate/ prelungite sau în
neconcordanta cu puterea de efort a subiectului.
• Acumularea unui disconfort psihic indus de “obligativitatea” obţinerii performanţei (impusă fie
de autoritatea şcolară, fie de familie sau autoimpusă de ambiţia personală).
• Comportament distorsionat în relaţie cu colegii, fie dintr-un complex de superioritate, fie din
acumularea de frustrări impuse/autoimpuse.
• Instalarea unei atitudini suficiente, de automulţumire, infatuare, ducând la pierderea interesului
pentru esenţa ştiinţei şi vizând doar performanţa de moment.
• Dezvoltarea dizarmonică fizică din cauza sedentarismului impus de programul de studiu
(modificări ale coloanei vertebrale datorate poziţiei greşite prelungite; apariţia unor defecte de vedere
nesesizate la timp).
• Dificultăţi în faza pregătirii examenelor naţionale datorate neglijării celorlalte obiecte de
studiu.

Posibile masuri preventive

• Colaborarea strânsă dintre profesorul de la clasă, profesorul/profesorii pregătitor (i), psihologul

şcolar şi medicul şcolii în sensul unei urmăriri atente, dar discrete a fiecărui copil din grupul ţintă
(utilizând fise de progres).
• Aplicarea de chestionare de interese, pentru depistarea precoce a anumitor stagnări, lipsa de
motivare, creşterea interesului pentru alte domenii/activităţi
• Evitarea “dopării” care conduce la stagnare şi dezinteres: accentuarea laturii formative şi nu
informative a pregătirii.
• Menţinerea caracterului ludic al acumulării (problem-solving-ul ca joc), menţinerea interesului
pentru fenomen şi nu pentru reţeta de calcul.
• Antrenarea elevilor în activităţi complementare fizice şi intelectuale pentru o odihnă activă.
• Comunicarea strânsă cu familia.
• Îndrumarea competentă a timpului destinat pregătirii de specialitate şi de studiu individual, în
acord cu particularităţile de vârsta şi individuale ale copilului.
• Organizarea de activităţi recreative în Internat, supravegherea timpului de odihnă etc.

Încheiem considerând că activitatea de pregătire intensivă constituie o etapa necesară în formarea

viitorului cercetător, om de ştiinţă, dar cheia succesului carierei sale profesionale rezidă în cultivarea

202
puterii sale creative, a puterii de a se lăsa surprins şi de a deveni curios în fata fiecărei probleme
abordate. După cum scria Einstein, “există numai doua moduri de a-ţi trăi viaţa: unul, gândind că
nimic nu este miraculos; altul ca totul este un miracol”

Autorii materialului: prof. Ionescu –Andrei Rodica, director LII

Prof. Aki Ahmet, director general adj. Institutii Lumina

203
 Şcoala Nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino”
Pucioasa, Dâmboviţa

I Descrierea contextului

Şcoala Nr. 4 este o instituţie publică de învăţământ, situată în Pucioasa, oraş aflat la aproximativ 100
de km de Bucureşti într-o comunitate relativ săracă (60% dintre elevii pe care îi şcolarizează
provenind din familii cu probleme sociale). Şcoala are 556 de elevi (cuprinşi în învăţământul primar şi
gimnazial) şi 35 de cadre didactice.

Şcoala a trecut printr -un proces dinamic de ameliorare care a fost iniţiat acum 10 ani odată cu
schimbarea conducerii şcolii, care a cuprins atât direcţiile de dezvoltare cât şi cultura organizaţională.
Eforturile s-au focalizat pe dezvoltarea capacităţii instituţionale în vederea acceptării şi implementării
reformei educaţionale. Procesele de ameliorare au vizat formarea echipelor, dezvoltarea parteneriatelor
cu comunitatea locală, democratizarea şcolii, învăţarea activă, transformarea mediului fizic şcolar,
formarea comunităţii profesionale.

În prezent, politicile şcolii încurajează dezvoltarea personală a copiilor si formarea abilităţilor pentru o
lume în schimbare –gândire critică, rezolvare de probleme, adaptabilitate, spirit de echipă.
Curriculumul la decizia şcolii s-a dezvoltat în domenii ca : educaţia pro comunitate, cetăţenie
democratică, educaţie europeană, comunicare şi socializare, dans, limbi străine şi tehnologia
informaţiei.

Au fost iniţiate mecanisme şi activităţi specifice care s-au dovedit practici de succes, în domenii ale
activităţii ce vizează implicarea elevilor în luarea deciziilor (Consiliul elevilor), relaţia cu părinţii
(rapoarte semestriale, buletine informative), relaţia cu comunitatea (programe de învăţare prin servicii
în beneficiul comunităţii), dezvoltarea profesională a cadrelor didactice (ateliere de reflecţie),
autoevaluare şi evaluare instituţională (sistem propriu de fişe ), managementul conduitei şi disciplinei
(sistem de recompense şi sancţiuni şi reguli stabilite democratic), dezvoltarea personală a elevilor
(programe pentru cei dotaţi /talentaţi şi pentru cei aflaţi în situaţii de risc), comunicarea
intrainstituţională (întâlnirile de dimineaţă/prânz cu elevii, lecţiile în cerc) etc.

a) Paşi realizaţi în acumularea unei „bune practici” în vederea asigurării calităţii

Odată ce viziunea, misiunea şi ţ intele strategice au fost stabilite prin proiectul de dezvoltare
instituţională, organizarea vieţii ş colii a avut în vedere ca acest scop comun să fie împărtăşit de toţi:
elevi, cadre didactice, părinţi, alţi factori comunitari.
Menţionăm ca etape importante în acumularea unei bune practici, privind evaluarea elevilor urmă
toarele:
- documentarea prin vizite de studiu în străinătate/alte şcoli din ţară;
- formarea cadrelor didactice prin consultanţă externă;
- adaptarea practicilor la specificul şcolii;
- formarea echipelor;

204
- crearea unor funcţii specializate/întocmirea fişei postului;
- formarea/informarea elevilor şi părinţilor;
- implementarea;
- monitorizare-evaluare.

IIPrezentarea cazului de bună practică: aprecierea şi evaluarea elevilor

Aprecierea şi evaluarea elevilor reprezintă o parte importantă a procesului instructiv-educativ, ce

se realizează conform Regulamentului de organizare ş i funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar (aprobat prin O.M.Ed.C. Nr 4925 / 2005). Pentru asigurarea calităţii în procesul de
evaluare a elevilor, echipa Şcolii 4 a simţit nevoia introducerii unor modalităţi complementare prin
care elevii să fie apreciaţi şi evaluaţi, dincolo de consemnarea rezultatelor academice obţinute de
aceştia.

Vom prezenta, mai jos, câteva exemple de proceduri de apreciere ş i de evaluare a elevilor, utilizate în
şcoala noastră, şi care s-ar putea subsuma conceptului de „asigurare a calităţii:
1. Raportul semestrial către părinţi;
2. „Caietul de conduită”
3. „Întâlnirile de dimineaţă / prânz.
4. „Întâlnirile de 15 minute”.
5. „Scrisorile de mulţumire”.
6. „Premiul de excelenţă al şcolii”.
7. „Premiile speciale ale şcolii”.
8. Evaluarea lucrului în grup.

205
1. RAPORTUL SEMESTRIAL CĂTRE
PĂRINŢI
Instrumente şi evidenţe ale unor
a) Instrumente şi proceduri acţiuni de succes
Măsuri de aplicare
Scurtă descriere 1. Documentarea – Ca urmare a folosirii
în cadrul unor vizite acestui instrument de evaluare
Reprezintă o de studiu în Marea am constatat:
informare scrisă adresată
părintelui în legătură cu Britanie - îmbunătăţirea relaţiei
situaţia şcolară şi 2. Formarea şcoală-familie – părinţii au
comportamentală a personalului apreciat interesul fiecărui cadru
copilului. didactic prin didactic şi al directorului de a
Pentru fiecare consultanţă externă furniza informaţii despre copiii
disciplină şcolară, se acordă
3. Organizarea pe lor şi au intensificat eforturile
un punctaj referitor la
efortul depus de elev în comisii – comisia de a păstra o legătură
timpul semestrului, la diriginţilor, comisia permanentă cu şcoala;
calitatea temei pentru acasă învăţătorilor - la nivelul şcolii s-a
şi la activitatea sa la ore. 4. Informarea/form dezvoltat o practică pentru
Informaţiile se
area părinţilor constituirea unui portofoliu
completează de către fiecare
profesor pentru disciplina pe 5. Monitorizare – personal al fiecărui elev, ce
care acesta o predă, evaluare reprezintă un instrument ce
folosindu-se cifre de la 1 la poate furniza referinţe despre
5 ( 1-Foarte bine, 2- Bine, 3- elev la înscrierea într-o altă
Satisfăcător, 4- instituţie;
Nesatisfăcător, 5-Foarte
slab). - dezvoltarea la elevi a
Informaţiile oferite stimei de sine şi a
de fiecare profesor sunt motivaţiei pentru
completate cu altele venite învăţare.
din partea dirigintelui şi a
Eficien ţa folosirii acestui
directorului care fac scurte
comentarii despre rezultatele instrument a fost evienţiată, în
elevului şi despre atitudinea numeroase rânduri de către
sa în timpul semestrului. părinţ i, elevi şi, mai ales, de
Raportul semestrial către vizitatorii şcolii care au şi
conţine o parte detaşabilă pe preluat această bună practică.
care părintele, după ce o
completează, o aduce la
şcoală. În prima „Raportul semestrial pe care îl
şedinţă/întâlnire individuală primesc de două ori pe an
după primirea raportului, se reprezintă pentru mine ca
discută informaţiile din părinte un eveniment aşteptat.
raport împreună cu
învăţătorul/dirigintele.
Îmi oferă informaţii utile despre
copilul meu şi mă simt onorată
că profesorii şi directorul şcolii
se gândesc la fiica mea,
completându-i personal
raportul.” (Ionica Stănescu,
părinte)

206
Şcoala Nr. 4 „Elena Donici 1– Foarte bine RAPORT SEMESTRIAL
Cantacuzino” 2 – Bine SEMESTRUL:
3– Satisfăcător NUME:
–
Pucioasa – Dâmboviţa 4Nesatisfăcător CLASA:
5– Foarte slab
DISCIPLI ACTIVITAT
NA EFORT TEMĂ E
DE
STUDIU PENTRU ÎN CLASĂ
Noi,..............................
ACASĂ
..............părinţii/tutorii
elevului........................
.....................
am primit acest raport şi vom participa la
întâlnirile cu părinţii, organizate de şcoală
pentru discutarea lui.

Semnătura: .....................................................
.

Vă rugăm să detaşaţi partea completată de

părinţi şi s-o trimiteţi
dirigintelui/învăţătorului.
„Elen 1 – Foarte bine

Şcoala Nr. 4 a –
Donici Cantacuzino”

2 Bine

Comentariul dirigintelui/învăţătorului: Pucioasa – 3 – Satisfăcător

Dâmboviţa 4 – Nesatisfăcător
5 – Foarte slab

Comentariul directorului: RAPORT

SEMESTRIAL
SEMESTRUL: al II-lea
NUME: Oana XXXX
CLASA:a VII-a C
DISCIPLIN ACTIVITAT
A EFORT TEMĂ E
DE
STUDIU PENTRU ÎN CLASĂ
ACASĂ
Lb. română 1 1 2
Matematică 2 1 2
Fizică 2 2 2
Limba engleză 1 1 1
Limba franceză 2 2 3
Istorie 1 2
Geografie 2 2
Religie 1 1
Biologie 1 1
Educaţie
muzicală 1 1
Educaţie
plastică 1 1
Educaţie 2 2
207
tehnologică
Educaţie fizică 1 1
Curs opţional 1 1
Comentariul dirigintelui/învăţătorului:
Fire deschisă, sociabilă, comunicativă, fiica dvs. a reuşit în acest
semestru să progreseze:. are deprinderi de învăţare mult mai
bune decât în semestrul anterior, vine cu temele bine pregă tite,
participă mai activ la ore, comunică deschis cu colegii. .Îşi
îndeplineşte responsabilităţile din clasă ş i din şcoală, are
iniţiative apreciate de colegi şi profesori.
Îi recomand să fie mai încrezătoare în forţele proprii şi să devină
mai ambiţioasă.
Diriginte: Florentina Hirciu
Comentariul directorului: Avem aşteptări mai mari de la fiica
dumneavoastră!
Director, Georgiana
Manta

Noi,............................................părinţii/tutorii
elevului.............................................
am primit acest raport şi vom participa la întâlnirile cu părinţii,
organizate de şcoală pentru discutarea lui.
Semnătura: ......................................................

Vă rugăm să detaşaţi partea completată de părinţi şi s-o trimiteţi

dirigintelui/învăţătorului.

208
2. CAIETUL situaţia
DE a
CONDUITĂ p
Măsuri ăr
Instrumente şi de Instru ut
proceduri aplicare mente ă.
Exempl
e de
Scurtă sancţiu
descrier ni:
e mustrar
1. e în
Este un caiet în Organizarea faţa
care se pe comisii – colectiv
consemnează, comisia de ului de
periodic, de către conduită elevi, în
director şi Infor faţa
responsabilul 2mare părin director
comisiei de .a ţilor ului,
speci restricţii
conduită de la 3Func alizat –acces
nivelul şcolii . ţii e – la
respo cu calculat
recompensele şi nsabi cond oare, la
sancţiunile primite l uita la internet,
de către elevi în nivel învăţămâ la
diferite situaţii; ul ntului activităţ
consemnarea i
datelor se face primar şi extr
în gimnazial aşc
prezenţa elevului 4Monitorizar olar
şi este urmată de . e –evaluare e
o discuţie ce îşi etc.
propune în cazul E drec
sancţiunilor să x eom
amelioreze e pen
mple se:
trimiterea gratuită şi evidenţe ale unor
în tabere şcolare, acţiuni de succes
în excursii, la
spectacole în
comunitate, Ca urmare a
evidenţieri în folosirii acestui
faţa instrument de
elevilor, evaluare am
părinţilor, în
constatat:
publicaţii ale
- îmbunătăţirea
şcolii, acordare de
disciplinei în şcoală
premii, selectare
- dezvoltarea la
în delegaţii ce
elevi a stimei de sine şi
reprezintă şcoala.
a motivaţiei pentru
învăţare
- asumarea de
către elevi a regulilor şi
codului de conduită al
şcolii
209 Eficienţa folosirii
acestui instrument a
fost evienţiată de către
inspectorul coordonator
al activităţii educative,
părinţi, elevi.

„Stimată doamnă
Director,
Mulţumesc
foarte mult că m-aţi
trimis în tabăra
naţională de teatru ş i
umor de la Vaslui
(august 2002). Mă
simt onorat ă şi simt că eforturile mele au fost Teodora
răsplătite.” Tătaru, cls. a V-
aC
Cu deosebită stimă,
Nume Clas Dat Semnă ă
şi a Motivul Tipul a Semnătura tur
prenu recompens recompens responsabil învăţăt Semnătură
me ei/ ei/ ului or / elev
dirigin
sancţiunii sancţiunii de comisie te
210
3. ÎNTÂLNIRILE DE DIMINEAŢĂ/PRÂNZ
Instrumente şi proceduri Măsuri de aplicare Instrumente şi evidenţe ale unor acţiuni de succes
Scurtă descriere

Reprezint ă un tip de întâlniri regulate cu toţi elevii şcolii. Acestea se organizează săptămânal, în sala de sport ( sau într-o altă
locaţie spaţioasă) la începutul zilei, separat pentru ciclul primar, respectiv gimnazial. Durata întâlnirii este de 10-15 minut.
Deplasarea elevilor către sală se face în coloană câte unul, iar în sală fiecare elev are locul său. Diriginţii şi învăţătorii stau
lângă elevii lor şi răspund de conduita acestora.
Fiecare întâlnire are o temă care ulterior va fi dezvoltată la clasă sau în alte activităţi extraşcolare.
Propunerile temelor vin din partea cadrelor didactice, iar la nivelul şcolii se realizează un grafic al întâlnirilor. Stilul fiecărei
prezentări trebuie să varieze ( folosirea unui flipchart, a unor mijloace audio-video, audiţii, prezentări ale elevilor).

DIN PARTEA
DIRECTORULUI.
Conţinutul mesajului transmis se leagă de probleme ale şcolii, comunităţii, ţării, lumii şi adunările nu sunt sub formă de
prelegeri.
Când adunările au deveniit o obişnuinţă în viaţa şcolii, ele au inclus şi prezentări ale unei teme făcute de câte o clasă .
 1. Documentarea – în cadrul unor Ca urmare a folosirii acestui instrument
vizite de studiu în Marea de evaluare am constatat:
Britanie - stimularea interesului elevilor faţă
2. Formarea personalului didactic de problemele generale ale şcolii
prin consultanţă externă - îmbunătăţirea comunicării intra-
3. Informarea elevilor instituţionale
4. Funcţii specializate – - contribuţia acestui demers la
responsabil cu întâlnirile de conturarea identităţii şcolii şi la
dimineaţă / prânz dezvoltarea legăturilor dintre clase
5. Organizare – întocmirea şi grupuri de elevi
graficului întâlnirilor - asumarea de către elevi a regulilor
6. Monitorizare –evaluare şi codului de conduită al şcolii
- formarea elevilor în spiritul
educaţiei pentru valori, a educaţiei
pentru viaţă

Eficienţa folosirii acestui instrument a

fost evienţiată de către inspectorii şcolari,
părinţi, elevi, vizitatori ai şcolii

„ Azi am văzut o lecţie pentru viaţă: cum

să ne ajutăm aproapele, chiar dacă suntem
mici. M-a emoţionat liniştea din sală, chiar
dacă erau aproape 300 de elevi. Fiecare
îşi ştia locul şi asculta cu atenţie mesajul
transmis prin cuvânt, muzică şi culoare.”
( prof. Ionela Călinescu, Câmpulung)

211
Şcoala Nr.4 “Elena Donici Cantacuzino”
Pucioasa – Dâmboviţa
Graficul întâlnirilor de dimineaţă
Semestrul I - An şcolar 2003-2004

Nr.
Activitatea Perioada Cine răspunde
crt.
Ziua Educatorului
• ce înseamnă să fii educator
1. 25,26 sept. Claudia Mihai
• educatorul văzut de copii
ANUNŢURI
Cine a fost Elena Donici Cantacuzino?
• despre “omul” Elena Donici Cantacuzino
2. • despre “profesorul” Elena Donici Cantacuzino 2,3 oct. Coca Ungureanu
• de ce şcoala noastră îi poartă numele
ANUNŢURI
 Ziua Discovery
• semnificaţie
3. • Ziua Discovery în Şcoala 4 “Elena Donici 9,10 oct. Claudia Mihai
Cantacuzino”
ANUNŢURI
Depăşirea obstacolelor
• Ce sunt obstacolele
4. 16,17oct. Alina Gealepu
• Cum depăşim obstacolele
ANUNŢURI
Spectacole în comunitate
• Ce înseamnă un spectator civilizat ?
5. 23,24 oct Claudia Saghin
• ce mă învaţă un spectacol ?
ANUNŢURI
Ascultare activă
• Învaţă să asculţi
6. 30,31oct. Ileana Ionescu
• Cum poţi fi un bun ascultător
ANUNŢURI
Ce înseamnă să fii optimist
• sens
7. • situaţii de viaţă 13,14 nov Izabela Stăncioiu
• poveste “ Să rişti”
ANUNŢURI
Interpretarea viselor
• semnificaţia viselor
8. • de ce visăm ? 20,21 nov. Roxana Marinoiu
• efecte benefice
ANUNŢURI
Vitaminele personalităţii
• Ce este personalitatea?
9. 27,28 nov. Maria Stoian
• Cum ne formăm personalitatea?
ANUNŢURI
10. Cadouri 4,5 dec.. Mioara Tătaru

212
• Semnificaţia cadourilor
• Când, cui, cum dăruim cadouri?
ANUNŢURI
Crăciunul
11. • Semnificaţia religioasă 11,12 dec. Coca Ungureanu
• Obiceiuri, datini
Vacanţa
12. • foloasele sufleteşti ale vacanţei 18,19 dec Claudia Mihai
ANUNŢURI
213
4. ÎNTÂLNIRILE DE 15 MINUTE

Instrumente şi proceduri Măsuri de aplicare Instrumente şi evidenţe ale unor acţiuni de succes

Scurtă descriere
1. Consultarea unor materiale de Ca urmare a folosirii acestui
Reprezintă întâlniri între specialitate instrument de evaluare am constatat:
învăţătorul/ dirigintele clasei şi 2. Formarea personalului - îmbunătăţirea relaţiei şcoală-
fiecare părinte. Acestea se derulează didactic prin consultanţă externă familie
conform unui grafic stabilit, au durata 3. Informarea părinţilor - îmbunătăţirea relaţiei părinte-
de 15 minute şi au loc într-un cadru 4. Organizare – întocmirea copil
prietenos, într-o atmosferă plăcută, de graficului întâlnirilor - imbunătăţirea rezultatelor şcolare
încredere. 5. Pregătirea întâlnirii – fişă de ale elevilor
În cadrul lor, învăţătorul/ caracterizare - creşterea coeziunii grupului de
dirigintele clasei informează familia 6. Monitorizare –evaluare părinţi
despre situaţ ia şcolară şi - creşterea gradului de implicare a
comportamentală a elevului, iar părinţilor în viaţa şcolii
părintele, la rândul său, comunică
diverse aspecte legate de Eficienţa folosirii acestui instrument
personalitatea copilului, despre a fost evidenţiată de către părinţi,
situaţia familială, programul zilnic al inspectori şcolari, elevi, vizitatori ai
elevului, starea lui de sănătate etc. şcolii.
În general, în aceste întâlniri
se discută aspecte care nu pot fi
dezbătute în întâlnirile comune, cu
toţi părinţii, de la nivelul clasei.

214
Şcoala Nr.4 ”Elena Donici Cantacuzino”
Vine 25.
Pucioasa – Dâmboviţa - - - -
ri 02

GRAFICUL ÎNTÂLNIRILOR INDIVIDUALE

LUNA FEBRUARIE 2005

Consultaţii individuale - Cosmin XXXXX

Miercuri, 23 februarie 2005
Ora 12:45-13:00

Mier 23. Şerba Diacon Bene Voi

- - - -
curi 02 n escu scu cu
CLASA I Înv.Claudia
Mihai 215

ORA

Ziua Da 13: 16:0

ta 12:30 12:45 13:00 15 13:30 15:30 15:45 0
12:45 13:00 13:15 13: 13:45 15:45 16:00 16:1
30 5
Vine 18. Drăgu Bălean Cerce Tălm Dimia
ri 02 ţ u l ăcel n

21. Nego David Mihă Bud

Luni
02 escu escu loiu oiaş

Marţi 22. Iones Dobre Stîng Lic - - - -

02 cu aciu ă
Citire
• citeşte bine texte necunoscute şi foarte bine texte cunoscute
• atent, răspunde la solicitări
• reţinut în comunicarea orală

Scriere
• ritm lent de scriere la dictare şi la transcriere
• foarte atent să nu greşească
• legături corecte între litere, încadrare corectă în spaţiu

Matematica
• calculează în ritm rapid
• scrie caligrafic - se orientează destul de bine în pagina caietului – pune
multe întrebări suplimentare pentru a fi sigur că scrie în spaţiul potrivit
• răspunde cu mare siguranţă la calcule, judecăţi matematice
• are asigurate materialele pentru şcoală
Atitudine
• în ore este cuminte, uneori întreabă că nu ştie ce are de făcut -
nu reţine toate indicaţiile
• răspunde prompt solicitărilor
• este iubit de colegi
• are o teamă permanentă să nu greşească

Recomandări
- exerciţiu suplimentar - mărire ritm de scriere
- lectură acasă - texte mici însoţite de discuţii cu părintele
- exerciţii pentru cultivarea curajului
- asumare de responsabilităţi acasă

Am luat cunoştinţă,

216
 Întâlniri b
individuale cu e
părinţii as
c
concluzii privind aplicarea probelor
ă,
de cunoaştere psihopedagogică
să
p
o
Numele
Observa v
şi
prenum ţii Semnăt es
ele învăţător Data ura te
întâlni părinte as
elevulu rii lui c
i ă,
-fire deschisă, să
sociabilă, re
Cameli comunicativă, ci
a sensibilă, 5.10. te
XXXXX serioasă, ascultătoare, ,
2004 ambiţioasă fo
r
- m
î ul
i e
a
p z
l ă
a ră
c s
e p
u
s n
ă s
ur
v i
o în
r pr
o d
p e
o li
z m
i b
ţ ă
i -
e şt
- ie
s lit
t er
ă el
p e,
â d
n es
e p
ş ar
t te
e în
si
b la
i b
n e,
e di
st
c in
u cţ
n ie
o -
ş pr
t o
i p
n o
ţ zi
e ţi
l e-
e c
u
v e
â -n
n u
t m
- ăr
s ă,
i şt
l ie
a ci
b fr
ă el
, e,
c
s ul
c or
r il
i e,
e fo
r
b m
i el
n e
e g
e
s o
e m
m et
n ri
e c
l e
e -
pr
g e
r zi
a nt
f ă
i in
c
t a
e m
r e
e nt
s e
m
p at
e e
n m
t at
r ic
u e
-s
c e
o c
m o
u n
n c
i e
c nt
a re
r a
e z
ă
o p
r e
a o
l d
ă ur
, at
ă
r în
a d
ţ el
i u
o n
n g
a pl
t ic
ă ti
, se
şt
r e
e re
z p
i e
s d
t e,
e ar
n e
ţ ră
ă b
d
b ar
u e,
n es
ă te
in
l te
a re
sa
e tă
f d
o e
r d
t et
al
- ii
n în
u d
es
s e
e n
e,
f li
a ni
c re
e sa
rc
a in
n a,
a c
l or
i e
z ct
e şi
re
a p
t e
e d
n e,
t e
e o
- bi
î ş
ş n
i ui
tă
d c
u u
c re
e z
ol
l v
a ar
e
î a
n d
d e
e sa
p rc
i -are
n deprinderi
i de lucru, ştie
să asculte
217 mesajele
formulate
oral de alte
persoane
- face asocieri
între
cunoştinţe
- proba de
lacune într-un
text - gândire
bună
-dominanta
manuală şi
oculară
- stânga ;
picior-dreaptă
-probleme
la scris -
pătează
caietul din
cauza
poziţiei
mâinii
-dornică
să ajute,
să fie de
folos
- recomand -
mai mult
interes pentru
cooperarea cu
ceilalţi şi
asigurarea necesarului de materiale
cerut la şcoală
5. SCRISORILE DE MULŢUMIRE
Instrumente şi proceduri Măsuri de aplicare Instrumente şi evidenţe ale unor acţiuni de succes

Scurtă descriere

Sunt scrisori adresate de către Ca urmare a folosirii acestui

conducerea şcolii, prin intermediul 1. Formarea profesorilor
instrument de evaluare am constatat:
comisiei de conduită, părinţilor 2. Organizarea comisiei de
- dezvoltarea stimei de sine a
elevilor care au dovedit o conduită conduită
elevilor
exemplară în timpul unui semestru. 3. Funcţii specializate –
- îmbunătăţirea rezultatelor şcolare
Acestea sunt trimise prin poştă, responsabil cu conduita la nivelul
ale elevilor
la finele fiecărui semestru şi reprezintă învăţământului primar şi gimnazial
- stimularea celorlalţi elevi în
dovezi ale recunoaşterii şcolii pentru 4. Informarea părinţilor
asumarea unei conduite conform cu
respectarea / asumarea cu 5. Conceperea scrisorii
regulile şcolii
responsabilitate a regulilor şcolii de 6. Monitorizare –evaluare
- creşterea preocupării diriginţilor /
către elevi. învăţătorilor în cunoaşterea grupului de
Ele constituie piese ale elevi
portofoliului personal al elevilor. - dezvoltarea unei atitudini pozitive
a părinţilor faţă de şcoală

Eficienţa folosirii acestui instrument a

fost evienţiată de către p ărinţi, inspectori
şcolari, elevi, vizitatori ai şcolii.

218
Şcoala nr.4 An şcolar 2005-2006 Prof.Georgiana Manta Învăţător,
„Elena Donici Cantacuzino”
Pucioasa – Dâmboviţa

Scrisoare de apreciere

Prin prezenta dorim să evidenţiem pe elevul / eleva

____________________________ pentru un comportament foarte
bun în timpul semestrului.
____________________________ s-a comportat politicos şi a fost
respectuos/respectuoasă faţă de profesori, aducând o contribuţie
valoroasă la viaţa şcolii.
Ca urmare a acestor merite, vă trimitem această scrisoare de
apreciere dumneavoastră, părinţilor săi, adăugând şi felicitările noastre.

Director,
219
6. PREMIUL DE EXCELENŢĂ AL ŞCOLII
Instrumente şi proceduri Măsuri de aplicare Instrumente şi evidenţe ale unor acţiuni de succes

Scurtă descriere

Reprezintă un premiu instituit 1. Elaborarea criteriilor de Ca urmare a folosirii acestui instrument

de către şcoală, oferit unor elevi de acordare a premiului de către de evaluare am constatat:
excepţie, care au contribuit la creşterea Consiliul de administraţie al - îmbunătăţirea rezultatelor şcolare
prestigiului şcolii. şcolii ale elevilor
Acest premiu nu se oferă în 2. Analiza activităţii elevilor - dezvoltarea stimei de sine a elevilor
fiecare an, ci numai în cazuri 3. Propuneri pentru acordarea - creşterea spiritului competitiv în
excepţionale, la sfârşitul clasei a VIII-a. premiului rândul elevilor
Acordarea lui este aprobată de 4. Dezbaterea propunerilor - dezvoltarea motivaţiei pentru
către Consiliul de administraţie al 5. Informarea părinţilor învăţare a celorlalţi elevi din şcoală
şcolii. 6. Monitorizare –evaluare Eficienţa folosirii acestui instrument a
Este înmânat într-un cadru fost evienţiată de către părinţi, inspectori
festiv ( festivitatea de absolvire a celor şcolari, elevi, vizitatori ai şcolii.
opt clase) în prezenţa corpului
profesoral, a părinţilor şi elevilor de
clasa a VII-a şi a VIII-a.

220
7. PREMIILE SPECIALE ALE ŞCOLII

221
22
2
 Instrumente şi proceduri Măsuri de aplicare Instrumente şi evidenţe ale unor acţiuni de succes

Scurtă descriere

Ca urmare a folosirii acestui instrument

Sunt premii iniţiate de şcoală şi 1. Formarea profesorilor. de evaluare am constatat:
acordate fiecărui absolvent de clasa a 2. Elaborarea criteriilor de - creşterea interesului elevilor pentru
VIII-a, în cadrul ceremoniei de acordare a premiului de către afirmarea în diverse domenii din
absolvire. Consiliul de administraţie al viaţa şcolii
Acestea se acordă în funcţie de şcolii - îmbunătăţirea relaţiei părinte-copil-
diverse criterii, luând în considerare 3. Analiza activităţii elevilor profesor
personalităţile diferite ale elevilor, 4. Propuneri pentru acordarea - dezvoltarea stimei de sine a elevilor
parcursul şcolar al acestora, specificul premiilor - dezvoltarea abilităţilor de lucru în
fiecărei clase. 5. Dezbaterea propunerilor grup la nivelul profesorilor
Stabilirea premiilor pentru 6. Informarea elevilor/părinţilor Eficienţa folosirii acestui instrument a
fiecare elev din promoţia anului se 7. Monitorizare –evaluare fost evienţiată de către părinţi, inspectori
realizează în cadrul unei comisii şcolari, elevi, vizitatori ai şcolii.
formate din diriginţii claselor a VIII-a,
responsabilul comisiei diriginţilor şi
directorul şcolii.
Criteriile sunt aceleaşi pentru
toate clasele paralele: seriozitate,
ţinută, punctualitate, organizare,
colegialitate, generozitate, implicare în

viaţa şcolii, creativitate, iniţiativă etc.

223
22
4
8. EVALUAREA LUCRULUI ÎN GRUP Instrumente şi proceduri

Scurtă descriere

Reprezintă o modalitate alternativă de evaluare a elevilor care vizează, atât

produsul obţinut în cadrul activităţii de grup, cât şi procesul de obţinere a acestuia.
Prin aplicarea acestui instrument se urmăreşte evaluarea elevilor şi la nivel
socio-afectiv şi volitiv, aspecte mai greu măsurabile în procesul evaluării.
La nivelul şcolii au fost create fiş e de evaluare a activităţii desfăşurate în
grupuri mici.
Prin întreaga activitate evaluativă se urmăreşte permanent evoluţia fiecărui
elev şi a întregului colectiv al clasei, având în vedere dezvoltarea acestora mai
degrabă decât ierarhizarea lor.
Acest instrument de evaluare poate fi folosit şi în procesul de interevaluare şi
autoevaluare.
Măsuri de aplicare Instrumente şi evidenţe ale unor acţiuni de
succes

profesorilo Ca urmare a folosirii acestui

1. Formarea r pe instrument
de evaluare am
problematica evaluării constatat:
îmbunătăţirea relaţiei elev-
2. Documentarea profesorilor - elev
7. Activităţi la nivelul comisiei - formarea la elevi a deprinderii de a
învăţătorilor
/ diriginţilor – lucra în grup, de argumentare a
opiniilor, de relaţionare, de
ateliere de lucru pentru căutare/
elaborarea fişelor documentare
8. Diseminarea bunelor practici în - îmbunătaţirea procesului de
Consiliile profesorale evaluare la nivelul şcolii
Informarea îmbunătăţirea rezultatelor
9. elevilor/părinţilor - elevilor
10 introvertiţi
. Monitorizare –evaluare .
lucr
- dezvoltarea abilităţilor de u în
grup la nivelul
profesorilor
nivelul
- crearea la şcolii a unui
portofoliu de evaluare ce conţine
exemple de bună practică, privind
evaluarea lucrului în grup
( proiecte
de lecţii în care se utilizează lucrul
în grup, fişe de evaluare, impresii
ale elevilor şi profesorilor, produse
ale elevilor obţinute în activitatea

de grup.
Eficienţa folosirii acestui instrument a
fost evienţiată de către părinţi, inspectori
şcolari, elevi, vizitatori ai şcolii.
„Lucrul în grup îmi place foarte mult pentru că
îmi
pot exprima părerea, îmi pot ajuta colegii sau pot
învăţa de la ei ceea ce nu ştiu. Cel mai mult
îmi
place că fiecare contribuie cu o idee, iar
rezultatul
final ne aduce bucurie.”(Silviana Uţa, clasa aV-
22 a)
5
GRUPA (denumire/ nr.)…………………………..
Membrii grupei
1. Nume şi prenume…………………………….=culoare-roşu
2. Nume şi prenume…………………………….=culoare-albastru
3. Nume şi prenume…………………………….=culoare -verde
4. Nume şi prenume…………………………….=culoare-negru
5. Nume şi prenume…………………………….=culoare-violet

FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII GRUPULUI

EVALUAREA DE PROCES

A. Atitudinea elevilor faţă de sarcină

Mereu De obicei Uneori Niciodată

Cooperează cu ceilalţi membri
ai grupului
Este interesat de sarcina primită
Lucrează fără a-i deranja pe
ceilalţi colegi
Îşi îndeplineşte sarcina primită
Contribuie la găsirea unor noi căi de
îmbunătăţire a activităţii în grup
Face sugestii constructive

B. Evaluare pentru dezvoltarea valorilor

Mereu De obicei Uneori Niciodată

Dovedeşte respect faţă de colegi
Îşi ajută colegii
Îşi recunoaşte greşelile
Îşi încurajează colegii
E corect în aprecierea colegilor

C. Comunicarea

Mereu De obicei Uneori Niciodată

Ajută la definirea problemelor
Vorbeşte la subiect
E un ascultător interesat
Sintetizează informaţia
Ia în considerare idei opuse cu ale sale
Ajunge la concluzii care duc la înţelesuri
noi

226
III. Concluzii şi recomandări pentru generalizarea bunei practici

Aceste instrumente de lucru pot fi folosite cu uşurinţă şi adaptate şi de către alţi profesori, din alte
şcoli, contribuind la îmbunătăţirea procesului de evaluare a elevilor din şcoală.
Recomandări :
- profesorii şcolii trebuie să lucreze în echipă;
- este necesară adaptarea instrumentelor prezentate la specificul fiecărei şcoli;
- se impune includerea acestor practici la nivelul tuturor comisiilor / departamentelor din şcoală,
în vederea implementării cu succes şi asigurării coerenţei demersurilor;
- dezvoltarea la nivelul şcolii a unor practici /mecanisme de împărtăşire a experienţelor de
succes;
- informarea şi educarea părinţilor în legătură cu inovaţiile introduse;
- organizarea şi responsabilizarea pe comisii şi departamente specifice în scopul eficientizării
evaluării elevilor;
- estimarea si evitarea unor anumite riscuri ( de ex: formarea unui automatism de aplicare – în
cazul completării rapoartelor semestriale, subiectivism, reticenţa unor cadre didactice de a lucra
suplimentar şi într-o nouă abordare, atitudine refractară din partea unor părinţi, modificări în orarul
şcolii- în cazul întâlnirilor de dimineaţă este necesar să se stabilească spaţiul şi timpul pentru derulare
şi să se găsească soluţii în situaţia depăşirii timpului alocat ).

Considerăm că evaluarea şi aprecierea elevilor constituie un element cheie în procesul instructiv-

educativ, iar folosirea unor instrumente variate şi complexe va asigura o evaluare obiectivă, şi eficientă
ce va permite dezvoltarea personală şi valorificarea potenţialului fiecărui copil al şcolii.

Studiu de caz prezentat de: Prof.

Georgiana Manta, director Înv.
Claudia Mihai, director adjunct

227
 FILIALA CRAIOVA A FUNDAŢIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR AL
COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI "SPIRU HARET"
GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI
"SPIRU HARET" CRAIOVA
Craiova, str. Electroputere nr. 2, tel./fax: 0251.435.796, tel.: 0351.407.226, 0351.414.687
www.ucecom-craiova.xhost.ro

EVALUAREA CALITĂŢII PROCESULUI DE PREDARE ÎNVĂŢARE

I. DESCRIEREA CONTEXTULUI

GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUG ĂREŞTI

„SPIRU HARET” este situat în Cartierul Valea Roşie, Str. Electroputere, nr.2, Craiova, oraş care face
parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Înfiinţat în anul 1957 prin Decretul 456 a cunoscut în decursul
anilor o serie de transformări şi dezvoltări. O dată cu apariţia Legii Învăţământului Nr. 84/95,
Învăţământul Cooperatist a fost cuprins în cadrul Învăţământului Particular la Cap. XI (în Art. 117
menţionându-se că „(1) Învăţământul cooperatist se desfăşoară în unităţ i care sunt proprietatea
asociaţiilor cooperatiste”, iar finanţarea se asigură din fonduri proprii ale cooperativelor, din taxe
şcolare, Ministerul Învăţământului acoperind cheltuielile pentru asigurarea salarizării personalului
didactic de la bugetul statului.
Acest statut a impus obligativitatea ca şcolile Învăţă mântului Cooperatist să parcurgă cele două
etape ale acreditării.În iulie 2006 şcoala a parcurs procesul de acreditare pentru toate calificarile de la
Şcoala de arte şi meserii nivel 1 şi 2 şi Şcoala postliceală domeniul economic - calificările: Asistent de
gestiune şi Agent vamal.
Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti "SPIRU HARET" din
Craiova oferă tinerilor şi adulţilor judeţului Dolj, ş i nu numai, calificări în concordanţă cu fluctuaţia
pieţei muncii, şanse egale de educaţie, posibilitatea schimbării mentalităţii privind şcoala ş i învăţarea
pe tot parcursul vieţii şi conştientizării importanţei calităţii mediului pe care- l vor lăsa moştenire
urmaşilor lor. Din analiza datelor demografice şi a concluziilor PRAI (Planul Regional de Acţiuni
pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic - Regiunea Sud-Vest Oltenia) şi PLAI (Planul Local de
Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic) se desprind o serie de aspecte care au determinat
orientarea şcolii noastre spre domenii de formare profesională care să-i asigure continuitatea, dar şi
satisfacerea cerinţelor de calificare a populaţiei din zonă. Datele statistice arată clar orientarea
populaţiei spre calificări din domeniile: estetica şi igiena corpului omenesc, textile-pielărie,
transporturi, economic şi servicii.
Începând cu anul 2000 a trebuit să adoptă m o nouă strategie privind întreaga activitate a
şcolii, strategie cuprinsă în Proiectele de dezvoltare ale şcolii, pe termen mediu şi lung, care are ca axe
strategice:
• analiza domeniilor prioritare de dezoltare regională identificate de consorţiul regional înscrise în
P.R.A.I. (estimate până în 2010) şi restructurarea planurilor de şcolarizare în acest sens (inclusiv
restructurarea personalului în funcţie de calificările din planurile de şcolarizare);
• promovarea imaginii şcolii cu orice ocazie, adoptând o politică agresivă de popularizare a ofertei
şcolare (deplasări în judeţ şi în judeţele limitrofe a echipelor din Consiliul de imagine, participare la
Târgul ofertelor educaţionale, la târgurile organizate de Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia,
publicitate în mass-media locală şi naţională), legătura cu agenţii interesaţi în calificarea forţei de
muncă;
• creşterea calităţii procesului de învăţămât, dezvoltarea curriculumului local, formarea continuă a
personalului didactic, modernizarea bazei materiale, folosirea mijloacelor didactice moderne;
• calificarea persoanelor adulte prin programme de calificare, specializare, perfecţionare şi realizarea
de parteneriate cu agenţii economici interesaţi în pregătirea forţei de muncă (contracte de şcolarizare,
protocoale de colaborare, burse, sponsorizări etc.) şi integrarea socio-economică a absolvenţilor;

228
• optimizarea procedurilor de orientare şcolară şi profesională (schimbarea mentalităţii părinţilor şi
elevilor);
• creşterea responsabilităţii diriginţilor şi cadrelor didactice privind stabilitatea populaţiei şcolare,
prin reducerea abandonului şcolar, a retragerilor şi transferurilor;
• dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale.

În domeniul asigurării calităţii, instituţia noastră şcolară a realizat, în ultimii ani, o serie de paşi
concreţi:
• Implementarea standardelor de pregătire profesională. În cadrul programului PHARE TVET
au fost selectate 2 cadre didactice care au făcut parte din echipa de elaborare a Curriculum-ului pentru
domeniul estetica şi igiena corpului omenesc (SAM nivel 1 şi 2). Îmcepând cu anul şcolar 2002-2003,
la învăţământul liceal s-a înfiinţat calificarea "Tehnician mecatronist".
• Curriculum în dezvoltare locală s-a elaborat conform reperelor metodologice elaborate de MEC
în colaborare cu agenţii economici cu care şcoala desfăşoară parteneriat pentru instruire practică.
• Curriculum la decizia şcolii a fost elaborat în colaborare cu Universitatea din Craiova, Facultatea
de Automatizări şi Calculatoare, catedra Mecatronică.
• Învăţarea centrată pe elev. La nivelul şcolii s-a aplicat această metodă de instruire, s-au stabilit
stilurile de învăţare ale elevilor şi s-a proiectat activitatea didactică în funcţie de acestea, s-au elaborat
materiale de învăţare. La nivelul comisiilor metodice s-au desfăşurat lecţii deschise ca un exemplu de
bună practică în aplicarea acestei metode.
• Abordarea specifică a elevilor cu nevoi speciale. Şcoala a colaborat cu instituţiile care au în
ocrotire copii cu nevoi speciale prin şcolarizarea în mai multe meserii a acestora pe perioada anilor
1999 -2004, fiind cuprinşi în 19 clase, totalizând 329 elevi. La începutul fiecărui an şcolar se
reactualizează baza de date a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale cu ajutorul părinţilor, diriginţilor
şi consilierului şcolar. La nivelul şcolii există un număr mic de elevi cu nevoi educaţionale speciale
înregistraţi şi li se asigură consultanţă psihopedagogică de către profesorul consilier al şcolii. Instruirea
elevilor se face diferenţiat în funcţie de performanţele şi progresul înregistrat la elevi.
• Parteneriatul cu întreprinderile. Şcoala desfăşoară parteneriate pe baza unor acorduri de
colaborare atât cu societăţi comerciale, cu societăţi cooperative, cu IMM-uri cu profil de interes pentru
calificările în care asigurăm pregătirea practică, tranziţia de la şcoală la locul de muncă, satisfacerea
cerinţelor clienţilor, consiliere privind înfiinţarea unei firme. În perioada 1999-2006, au fost încheiate
protocoale şi acorduri de colaborare cu un număr de 80 de firme pentru efectuarea stagiilor de practică,
acordarea de burse pentru un număr de 468 de elevi, sponsorizarea unor acţiuni din şcoală şi angajarea
absolvenţilor.
• Implicarea şcolii în acţiuni de formare şi diseminare, prin activităţi cum ar fi:
- cursuri de formare în care a fost implicat şi personalul şcolii: "Curs specializare Formator";
- participarea şi câştigarea de licitaţii pentru formarea profesională a şomerilor organizate de
AJOFM Dolj (Lucrător în comerţ, Frizer, Coafor, Lucrător în tricotaje-confecţii, Instalator instalaţii
tehnico-sanitare şi gaze etc.);
- abilitare curriculară - 18 cadre didactice formate;
- învăţare centrată pe elev;
- evaluarea unitară a competenţelor profesionale;
- implementarea manualului de asigurarea calităţii;
- dezbatere privind calificările profesionale pentru anul şcolar 2005-2006 (masa rotundă cu
şcolile Fundaţiei învăţământului Preuniversitar "Spiru Haret");
- organizarea în cadrul şcolii de cercuri pedagogice cu tematici în concordanţă cu cerinţele
reformei "Estetica şi igiena corpului omenesc" 2002, 2004, 2005;
- participarea la Seminarul internaţional "Sisteme educaţionale în ţările Uniunii europene şi
România";
- participarea la Simpozionul naţional "Ecoteologia-un pas spre integrarea europeană";
- participarea la Simpozionul naţional "Odiseea vestimentaţiei".
• Orientarea carierei, care se întemeiază pe patru acţiuni fundamentale:
229
- Cunoaşterea personalităţii elevilor. Culegerea datelor despre elev din diverse medii -
familie, şcoală, grupuri de prieteni, utilizarea unor metode specifice de investigare a personalităţii,
realizarea unor interviuri, completarea fişelor de caracterizare a elevilor
- educarea elevului în vederea alegerii carierei în cadrul orelor de dirigenţie, a intâlnirilor
organizate în lectoratele cu părinţii în şcolile generale din municipiu, judeţ şi judeţe limitrofe, cu
reprezentanţi ai AJOFM, cu reprezentanţi ai societăţilor cooperative şi comerciale
- informare şcolară şi profesională, cu mai multe subcategorii:
o informare generală adică familiarizarea elevilor cu diversitatea formelor de
pregătire şi de activitate social- umană.
o informare relativ diferenţiată cu privire la activităţile şcolare şi profesionale spre
care se poate îndrepta elevul în etapa respectivă
o informare de detaliu, la încheierea şcolarităţii asupra domeniilor de activitate
(şcolară şi profesională) spre care elevul are acces.
o informare specializată, asupra formelor de solicitare şi asupra nivelului concordanţei
dintre solicitările profesiunii respective şi posibilităţile elevului.
- consilierea şi îndrumarea efectivă a elevului. Acordarea unui sfat de orientare cu caracter
facultativ constând în informaţii şi indicaţii cu privire la profilul de studii şi ramura de activitate
profesională în care elevul are cele mai mari şanse de dezvoltare şi afirmare.

II. PREZENTAREA CAZULUI DE BUNĂ PRACTICĂ

CONTEXT LEGISLATIV

Practica de asigurare şi de evaluare internă a calităţii în şcoala noastră se bazeaeză pe

contextul legislativ prevăzut în: Legea privind Asigurarea Calităţii în învăţământ (Legea 87/2006),
Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4889/09.08.2006 privind generalizarea instrumentelor
de asigurare a calitatii în educatie si formare profesionala la nivelul retelei învatamântului
profesional si tehnic (cu instrumentele de autoevaluare şi de inspecţie asociate).

Paşii procesului de autoevaluare şi îmbunătăţire continuă în unitatea noastră şcolară

includ o serie de procese şi activităţi. În cele ce urmează, vom prezenta o serie de instrumente pe
care le utilizăm în cadrul acestui proces.

Astfel, în domeniul evaluării performanţelor elevilor, la începutul anului şcolar profesorii

realizează evaluarea iniţial ă, pe baza căreia, aceştia, împreună cu elevii stabilesc ţinte de dezvoltare
iar pe parcursul anului şcolar se alcătuiesc baze de date cu evoluţia acestora. Prezentăm mai jos fişa
de progres şcolar pe care o utilizăm.

Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşuăreşti "SPIRU

HARET" Craiova

FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR

Disciplina........................................................
Clasa...............................................................

Testarea
Nr. crt. Nume şi prenume Ţintă Sem. I Sem. II
iniţială
1.
2.
Media pe clasă

230
 Un alt exemplu de instrument al asigurării şi îmbunătăţirii calităţii este planul operaţional.
Prezentăm, în Anexa 1, un exemplu de plan operaţional conceput pentru Dezvoltarea unor reţele
interne de colaborare durabile între şcoli.

Scopurile şi obiectivele din proiectul de dezvoltare şi din planurile operaţionale nu pot fi

realizate în absenţa unor mecanisme de monitorizare internă. Prezentăm mai jos un exemplu de
astfel de raport de monitorizare internă care cuprinde analiza activităţii procesului de predare-
învăţare, numărul de observări ale lecţiilor şi planuri de îmbunătăţire ale activităţii didactice

FORMULAR DE MONITORIZARE INTERNĂ – Perioada 01.02.2006 - 31.03.2006

Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti "Spiru Haret"

Localitatea: Craiova jud. Dolj
Nume, prenume: Butărescu Mirela Funcţia: Responsabil Comisie CPACE Semnătura: ..............
Data raportului 06.04.2006

Vă rugăm să completaţi formularul Perioada de la (zi/luna/an) până la (zi/luna/an)

şi să îl trimiteţi o dată la două luni prezentului raport: 01.02.2006 31.03.2006

8. Vă rugăm bifaţi (X) varianta corespunzătoare:

= nu există modificări faţă de raportul anterior

X = modificările sunt specificate mai jos

9. Vă rugăm să precizaţi numărul de observări la lecţie pe care le-aţi efectuat:

De la ultimul raport: 8 În total de la 01.10.2005: 17 Număr total observatori: 4

10. Vă rugăm să precizaţi numărul lecţiilor observate:

număr total de profesori de la 16 număr total de profesori observaţi: 16
şcoala ÎPT:
11. Vă rugăm să descrieţi aspectele care trebuie îmbunătăţite în ceea ce priveşte procesul de
predare şi învăţare, aspecte pe care le-aţi identificat în urma observărilor la lecţie.
Aspecte care trebuie îmbunătăţite Puncte tari
• Utilizarea eficientă a resurselelor materia- • Rezultate bune la faza judeţeană a concursurilor
le, informaţionale de care dispune şcoala şcolare
• Prezenţa elevilor la programele de • Derularea de noi parteneriate educaţionale şi cu
recuperare şi de pregătire suplimentară agenţi economici (9 parteneriate noi)
pentru participarea examenele de cerificare • Coordonarea activităţilor de diseminare a
a competenţelor informaţiilor la nivel local (cercuri pedagogice,
• Asigurarea interdisciplinarităţii lecţiilor în simpozioane, seminarii, cursuri de formare)
scopul dobândirii competenţelor cheie • Existenţa bazei materiale pentru domeniile
• Menţinerea relaţiilor de comunicare cu "Estetica şi igiena corpului omenesc, industrie
familiile elevilor cu nevoi speciale textilă şi pielărie, mecanic auto"
• Încurajarea personalului pentru evaluarea • Organizarea de cursuri de calificare pentru
propriei performanţe tineri şi adulţi

231
 Acţiuni propuse
• Utilizarea eficientă a lkaboratorului de informatică şi a sistemului CADdy++Electrical
• Dezvoltarea şi implementarea unui program de recuperare eficient
• Observarea şi îndrumarea organizată a activităţii didactice
• Chestionarea elevilor, părinţilor şi agenţilor economici în ceea ce priveşte Examenul de certificare
a competenţelor şi ruta de profesionalizare
• Comunicarea progresului realizat de către elevi în urma implementării ICE la toate nivelurile
• Întocmirea planurilor de acţiune personală pentru creşterea performanţei
12. Ce alte dovezi aţi identificat pentru a evalua dacă atingeţi indicatorii de performanţă de la
5.1 la 5.26 ?
Surse ale dovezilor
• Analiza rezultatelor şcolare în semestrul I anul şcolar 2005-2006
• Fişele de observare a lecţiilor
• Testele, chestionarele aplicate elevilor, profesorilor şi părinţilor
• Parteneriatele încheiate
• Portofoliile elevilor „SAM”
• Fişele de evaluare pentru proba practică din cadrul Examenului de obţinere a certificatului de
calificare profesională nivel 2
• Discuţii în cadrul echipelor pe discipline
13. Vă rugăm să descrieţi dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat în colectarea dovezilor şi în
realizarea îmbunătăţirilor, precum şi soluţiile pe care le-aţi identificat, în funcţie de factorii listaţi în
coloana din stânga.
Fişa de observare Dificultăţi Soluţii

(format)

Format de raportare • Nu am înregistrat dificultăţi în

Descriptori de la aplicarea şi completarea fişei de
5.1 la 5.26 observare şi a raportului de
Dovezi sugerate de autoevaluare
manual • Personalul trebuie îndrumat
Implicarea membri- pentru implicarea în procesul de • Diseminarea şi permanentizarea
lor personalului asigurare a calităţii. acţiunilor de asigurarea a calităţii
Resurse materiale
Altele
14. Vă rugăm descrieţi succesele pe care le-aţi avut în timpul acestei perioade în ceea ce
priveşte atingerea descriptorilor de performanţă de la 5.1 la 5.26.
Succese
• Colaborare cu şcolile PHARE – TVET, cu IPA CIFFAT în vederea elaborării unui parc
tehnologic în incinta grupului şcolar, (program finanţat prin banca mondială)
• Rezultate bune la faza judeţeană a concursurilor şcolare
• Desfăşurarea de cursuri de perfecţionare în parteneriat cu CCD Dolj - curs informatică
• Relaţii de parteneriat cu agenţii economici

Eaborarea, aplicarea şi revizuirea periodică a procedurilor reprezintă elemente extrem de

importante ale oricărui sistem de management al calităţii. Pentru fiecare dintre proceduri, am elaborat
şi diagrame flux. Prezentăm, mai jos, un exempu de procedură – cea privind acordarea primului
ajutor (inclusiv diagrama flux asociată).
232
 Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al PROCEDURA OPERAŢIONALĂ COD: PO-
Cooperaţiei Meşteşugăreşti ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE GSAMSH-
„Spiru Haret”, Craiova PIERDEREA CUNOŞTINŢEI OPPI-

Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti „Spiru Haret” Craiova

PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE PIERDEREA CUNOŞTINŢEI

COD: PO – GSAMSH –OPPI-

Standard aplicabil: Manualul calităţii

APROBAT Director,
Ec. IONICĂ ION
Semnătura
Data: 00.02.2006
VERIFICAT Director adjunct,
Ing. Diaconu Lavinia
Semnătura
Data: 20.02.2006
ELABORAT Medici şcolari: dr. Amza Cornelia, dr. Ionescu Adriana, dr.
Diaconu Mariana, asistent Gheghe Dumitra
Membrii Comisiei pentru Asigurarea Calităţii
Ing. Butărescu Mirela
Ec. Adam Rodica
Prof. Sârboiu Cristian
Prof. Olteanu Mihaela
Semnătura
Data: 15 februarie 2006

Documentul intră în vigoare de la data de: 1 martie 2006

1. Scop: Susţinerea funcţiilor vitale până la intervenţia cadrelor medicale de specialitate -

medicii de urgenţă (serviciul SMURD)
2. Aria de cuprindere
Procedura se aplică tuturor elevilor de la SAM, postliceală şi liceu ai grupului şcolar
3. Responsabilităţi
Procedurile sunt aplicate de personalul cabinetului medical al şcolii:
4. Procedura
Prezentarea pacientului la cabinetul medical sau a cadrelor medicale la locul accidentului
Etapele de acordare a primului ajutor sunt:
- să se asigure locul accidentului
- se asigură securitatea persoanei accidentate, a celor din jur şi a salvatorului
- se iau măsuri de prevenire pentru ca starea de fapt să nu se înrăutăţească
Personalul de prim ajutor trebuie să axamineze accidentatul, să evalueze situaţia şi să înţeleagă
cauzele care l-au provocat.
Tratamentul aplicat în urma acestei evaluări nu trebuie să contribuie la agravarea situaţiei, se
apreciază starea de conştienţă: Cum este respiraţia? Care este paloarea feţei? Cum este pulsul? Cum
este pielea? Se examinează corpul dacă sunt urme de leziune externe sau fracturi.
După evaluarea funcţiilor vitale se acordă primul ajutor:
Se scutură umărul pacientului şi se strigă: "Sunteţi treaz?" Dacă nu există nici o reacţie se
deschid căile de acces ale aerului şi să urmăreşte dacă pacientul respiră. Dacă pacientul nu respiră dar
233
 are puls se începe respiraţia artificială. Dacă nu respiră şi nu are puls se încep manevrele de resuscitare
cardio-respiratorie.
În tot acest timp pacientul este aşezat pe un plan dur, iar membrele inferioare sunt susţinute
ridicate. Resuscitarea se opreşte la preluarea accidentatului de către personalul medical calificat sau la
reluarea funcţiilor vitale.
Dacă pacientul şi-a reluat funcţiile vitale dar este inconştient se aşează în poziţie laterală
stabilă, până la preluarea de către personalul specializat.

Diagrama flux: ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE PIERDEREA

CUNOŞTINŢEI

PREZENTAREA
PACIENTULUI

ASIGURAREA
LOCULUI
ACCIDENTULUI

EXAMINARE

EVALUARE

STAREA DE
RESPIRAŢI CIRCULAŢIE LEZIU LEZIUNI
CONŞTIENŢĂ
E NI INTERNE
EXTER

D N D NU
A U A

RESPIRAŢIE MASAJ
ARTIFICIAL CARDIAC
Ă EXTERN

RELUAREA PRELUAREA DE
FUNCŢIILOR CĂTRE SMURD
VITALE
234
 Un alt exemplu de procedură este cea pe care am dezvoltat-o pentru colaborarea cu agenţii
economici în vederea realizării instruirii practice:

PROCEDURĂ INTERNĂ PENTRU COLABORAREA CU AGENŢII ECONOMICI ÎN

VEDEREA EFECTUĂRII INSTRUIRII PRACTICE
Grupul Şcolar de Arte şi
Meserii al Cooperaţiei COMISIA DE ASIGURARE
Exemplar 6
Meşteşugăreşti "Spiru Haret" A CALITĂŢII
Craiova

DATA: 2.10.2006 ELABORAT DE: CPACE

1. SCOP
Procedura este utilizată pentru încheierea de protocoale cu agenţii economici în vederea
efectuăriiinstruirii practice de catre elevi în cadrul acestora cât şi pentru acordarea de burse elevilor
care obţin rezultate deosebite.
2. ARIA DE CUPRINDERE
Procedura se referă la domeniile de activitate Estetica şi igiena corpului omenesc, Textile
pielărie şi Mecanic. Se va monitoriza modul în care responsabilul activităţii de instruire practică şi
maiştrii instructori cât şi reprezentanţii agenţilor economici s-au implicat în realizarea acestei
proceduri.
3.RESPONSABILITĂŢI
Procedura este pusă în aplicare de către membrii comisiei de asigurare a calităţii şi de către
responsabilii domeniilor de activitate implicate(responsabilii comisiilor metodice; responsabilii cu
activitatea de instruire practică)
4. OBSERVAŢIE
Concomitent cu încheierea de contracte de colaborare pentru efectuarea stagiului de practică şi
acordarea de burse şcolare se urmăresc şi punctele slabe privind derularea acestei activităţi.
5. OBIECTIVE
Această procedură are în vedere următoarele obiective:
• Îmbunătăţirea calităţii procesului de instruire practică în scopul obţinerii de catre elevi a unor
rezultate superioare;
• Formarea mai rapidă şi mai eficientă a competenţelor specifice domeniului de pregătire;
• Familiarizarea elevilor cu atmosfera de lucru din secţiile şi atelierele agenţilor economici;
• Stimularea muncii în echipă;
• Conştientizarea importanţei proprii activităţi, a responsabilităţilor ce sunt asumate în derularea
activităţii din atelier sau secţia de producţie;
• Stimularea materială a elevilor pentru implicarea activă în activitatea de instruire practică;
• Contribuţia elevilor la realizarea planului de producţie al şcolii prin prestarea unor activităţi
retribuite prin contracte ferme;
6. PROCEDURA PROPRIU-ZISĂ
a. Elaborarea unei analize de nevoi a agenţilor economici privind necesarul forţei de muncă în
domeniul principal de activitate.
b. Încheierea contractelor de colaborare între agenţii economioci şi şcoală.
c. Contractele specifică: efectuarea unui număr de ore de instruire practică în cadrul agenţilor economici;
acordarea după operioadă de minim 30 de zile a unor burse elevilor cu rezultate deosebite;
d. Elevii îşi însuşesc competenţele specifice prin orele de practică în atelierele agenţilor economici.
e. Orele de instruire practică sunt verificate săptămânal de profesorii ingineri de specialitate şi de
responsabilii cu activitatea de instruire.
f. La încheierea parcurgerii unei unităţi competenţă elevul este evaluat e către reprezentantul
agentului economic şi maistrul instructor sau profesorul de specialitate din şcoală.
235
g. Elevii cu rezultate bune(note 9-10) sunt stimulaţi prin acordarea de burse lunare.
h. Retribuţiile ce revin elevilor în urma desfăţurării activităţilor de instruire practică sunt orientate
spre planul de producţie al domeniului de activitate.
i. Rezultatele instruirii practice în cadrul agenţilor economici sunt dezbătute în comisiile metodice, în
cosiliul professoral şi în comisia de asigurarea calităţii pentru stabilirea unor modalităţi de îmbunătăţire.
j. Participarea reprezentanţilor agenţilor economici la examenele de absolvire.
k. Selectarea în vederea angajării a elevilor cu rezultate foarte bune.
l. Angajarea absolvenţilor în cadrul agentului economic prin contract individual de muncă.
7. MONITORIZAREA
Implementarea procedurii va fi monitorizată şi analizată în cadrul Comisiei de asigurarea
calităţii pentru a se determina gradul de realizare a obiectivelor stabilite şi găsirea unor modalităţi de
perfecţionare a acestui tip de activitate.

236
Diagrama flux procedură internă pentru colaborarea cu agenţii economici în vederea efectuării
instruirii practice

UFE

Comisie AC Comisie pe domenii

Evaluare
Agent
econom No
ic te
ireăţtăîmbundeiăţModal

9,
ăAnaliz

10
Angajare it

Elevii

Rezultate

Competenţe Stimul material

Examen absolvire

Monitorizarea şi inserţia absolvenţilor învăţământului

profesional pe piaţa forţei de muncă reprezintă una din activităţile
importante ale şcolii. Există absolvenţi ai învăţământului profesional
careau stipulate, chiar prin contractul de colaborare încheiat de către
şcoală cu agentul economic, clauze de angajare pe o perioadă de 3-5 ani.
Noi monitorizăm absolut toţi absolvenţii şcolii într-un registru care
cuprinde:
• specializarea;
• agentul economic angajator;
• contractul de colaborare sau parteneriat încheiat cu agentul
economic;
• adresa de repartiţie emisă de şcoală;
• durata de angajare (pe cel puţin 1 an de zile).
 III CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU
GENERALIZAREA BUNEI PRACTICI

Situa ţiile de bună practică efectuate de şcoala noastră pot fi

generalizate şi adoptate de alti furnizori de formare. Unitatea noastră
şcolară a iniţiat înregistrarea dovezilor în format electronic (fişiere de
text dar şi fotografii sau filme video) – inclusiv activităţi de instruire
practică şi privind

237
inserţia profesională – care se pot dovedi extrem de folositoare generaţiilor viitoare de elevi cât şi
pentru dezvoltarea ofertei şcolare.
Totodată, monitorizarea procedurilor adoptate de buna practică îşi propune găsirea unor
modalităţi de îmbunătăţire a calităţii activităţilor desfăşurate.

DIRECTOR,
Prof. ec. IONICĂ ION

238
 ANEXA 1
PLAN OPERAŢIONAL PENTRU REŢELELE INTERNE DE COLABORARE

PRIORITATEA : Dezvoltarea unor reţele interne de colaborare durabile între şcoli

Obiectiv: Realizarea unor reţele interne de colaborare care cuprind reprezentanţi de la nivel local, manageri de grupuri şcolare şi unităţi şcolare gimnaziale.
Ţinte:
• unităţile şcolare din Municipiul Craiova şi judeţul Dolj
• reprezentanţi de la nivel local, manageri de grupuri şcolare şi unităţi şcolare gimnaziale.
Context:
Şcolile pot obţine beneficii în urma realizării reţelelor de colaborare putând asigura o comunicare mai bună şi o coordonare mai eficace a acţiunilor. Reţelele de colaborare
prin elaborarea unui plan de parteneriat al şcolii care implică şcolile locale şi alţi factori interesaţi reprezintă un model util de dezvoltare comunitară
Acţiuni pentru atingerea Data până la
Persoana/persoane Sursa de
obiectivului: (ce anume Rezultate aşteptate (măsurabile) care vor fi Parteneri: Cost:
responsabile finanţare
trebuie să se întâmple?) finalizate
Identificarea grupului de lucru Număr de şcoli implicte în reţeaua Octombrie Echipa managerială Comunitatea Sponsorizare
pentru stabilirea reţelelor de de colaborare Permanent Profesori, elevi locală
colaborare. Unităţile şcolare
Activităţile ce urmează a fi Număr de activităţi realizate în semestrial Echipele manageriale Sponsorizare
realizate în cadrul reţelei cadrul reţelelor
Schimburi de experienţă Număr de elevi şi profesori care periodic Echipa managerială Comunitatea Sponsorizare
periodice între unităţile şcolare merg în schimburi de experienţă Profesori, elevi locală
din cadrul reţelei Unităţile şcolare
Vizite cu o tematică stabilită Număr vizite realizate, îmbunătăţirea semestrial Echipa managerială Comunitatea Sponsorizare
anterior activităţii cu exemplele de bună Profesori, elevi locală
practică relevante din cadrul reţelei Unităţile şcolare
Proiecte realizate în parteneriat Realizarea de proiecte cu Sfârşitul anului Echipa managerială Comunitatea Sponsorizare
următoarele teme: şcolar Profesori, elevi locală
• Protecţia mediului Unităţile şcolare
• Integrare europeană
• Toleranţă şi democraţie
• Realizarea de microproduse
• Expoziţii
239
24
0
 REFETINŢE

Repere legislativ Pagina web

Legea asigurării calităţii în educaţie www.edu.ro

Ordin nr. 4889/09.08.2006 privind generalizarea http://www.edu.ro/index.php/articles/5573

instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie
şi formare profesională la nivelul reţelei
învăţământului profesional şi tehnic

. Legea 132/1999 privind înfiinţarea şi

funcţionarea Consiliului Naţional de Formare www.cnfpa.ro
Profesională a Adulţilor

2. Legea 559/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 132/1999

3. OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată

4. OG nr. 76/2004 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 129/2000

5. HG nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor

6. HG nr. 887/2004 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin
HG nr. 522/2003

7. HG nr. 1829/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor,
aprobate prin HG nr. 522/2003

8. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii

sociale ş i familiei şi al ministrului educaţiei,
cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru
aprobarea Metodologiei de autorizare a
furnizorilor de formare profesională a adulţilor

9. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii

sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei,
241
cercetării şi tineretului nr. 80/3.328/2005 pentru
modificarea şi completarea Metodologiei de
autorizare a furnizorilor de formare profesională a
adulţilor (nr. 353/5.202/2003)

10. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale

şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi
tineretului nr. 501/5.253/2003 pentru aprobarea
Metodologiei certificării formării profesionale a
adulţilor

11. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale

şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi
tineretului nr. 77/3.327/2005 pentru modificarea şi
completarea Metodologiei certificării formării
profesionale a adulţilor (nr. 501/5.253/2003)

11. Ordin nr. 673/5395/2006 pentru modificarea

Metodologiei certificării formării profesionale a
adulţilor aprobată prin Ordinul ministrului muncii,
solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 501/5.253/2003

12. Ordinul nr. 4.543/468/2004 pentru aprobarea

Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor
profesionale obţinute pe late căi decât cele formale

13. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale

şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi
tineretului nr. 81/3.329/2005 pentru modificarea şi
completarea Procedurii de evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât
cele formale

14. Ordin comun nr. 35/3112/2004 al ministrului

muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului pentru
aprobarea Nomenclatorului calificărilor pentru care
se pot organiza programe finalizate cu certificate de
calificare

15. HG nr. 875/2005 privind aprobarea Strategiei pe

termen scurt şi mediu pentru formarea profesională
continuă, 2005-2010

16. Ordin comun nr. 59/3.175/2004 al ministrului

muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului privind
aprobarea organizării de programe de

242
formare profesională pentru dobândirea de
competenţe în ocupaţiile pentru care nu există
standarde ocupaţionale

17. Ordin comun nr. 270/273/2002 al ministrului

muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al
preşedintelui Institutului Naţional de Statistică
privind aprobarea Procedurii de actualizare a
nomenclatorului „Clasificarea ocupaţiilor din
România”

243
24
4