Elemente de Prozodie

ELEMENTE DE PROZODIE - VERS, STROFĂ, ACCENT, RIMĂ, RITM, MASURĂ
Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta

versurilor din punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii & 424g62e #351;i
calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor în unitati ritmice.
Versul (lat. "versus" = întorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte

cadentate dupa anumite reguli, formâ nd împreuna o unitate metrica, un râ nd al unei poezii.
Miron Costin scrie un mic tratat de prozodie, cel dintâ i din literatura noastra, care se
numeste "Întelesul stihurilor cum trebuieste sa sa citeasca".
Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, în mod obisnuit, din mai multe versuri, de
obicei grupate într-o strofa.
Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la
jumatatea versului). "Sara pe deal // buciumul suna cu jale".
Strofa = un ansamblu unitar într-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, în
general despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel.
= versurile într-o strofa sunt unite atâ t prin ideea pe care o exprima, câ t si prin elementele
de versificatie (ritm, rima, masura).
Dupa numarul de versuri, strofa poate fi:
Monostih (monovers) - (un vers)
ex. "Poeme într-un vers", de Ion Pillat
"Poemul într-un vers": "Un singur nai, dar câ te ecouri în paduri"
"Poetul": "Sta încarcat de versuri ca toamnele de rod"
Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tâ nar si iubesc"
Tertina sau tertet (trei versuri)
Catren (patru versuri)
Cvinarie (cinci versuri)
Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta

versurilor din punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii & 424g62e #351;i
calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor în unitati ritmice.
Versul (lat. "versus" = întorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte

cadentate dupa anumite reguli, formâ nd împreuna o unitate metrica, un râ nd al unei poezii.
În a doua jumatate a sec. XVII (de câ nd dateaza cele mai vechi scrieri româ nesti în versuri -
poemul "Viiata lumii", de Miron Costin si "Psaltirea în versuri" a lui Dosoftei se foloseau mai
multe cuvinte stih (din gr. "stihos" = sir, râ nd): Varlaam: "Stihuri la stema Moldovei".
Miron Costin scrie un mic tratat de prozodie, cel dintâ i din literatura noastra, care se
numeste "Întelesul stihurilor cum trebuieste sa sa citeasca".
Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, în mod obisnuit, din mai multe versuri, de
obicei grupate într-o strofa.
Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la
jumatatea versului). "Sara pe deal // buciumul suna cu jale".
Strofa = un ansamblu unitar într-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, în
general despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel.
= versurile într-o strofa sunt unite atâ t prin ideea pe care o exprima, câ t si prin elementele
de versificatie (ritm, rima, masura).
Dupa numarul de versuri, strofa poate fi:
Monostih (monovers) - (un vers)
ex. "Poeme într-un vers", de Ion Pillat
"Poemul într-un vers": "Un singur nai, dar câ te ecouri în paduri"
"Poetul": "Sta încarcat de versuri ca toamnele de rod"
Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tâ nar si iubesc"
Tertina sau tertet (trei versuri)
Catren (patru versuri)
Cvinarie (cinci versuri)
Sextina (sase versuri)
Polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri) septet, octava,
nona, decima.
Refrenul = cuvâ nt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de obicei
dupa fiecare strofa) spre a întari o anumita idee sau un anumit efect artistic.
Rima = potrivirea sunetelor finale din doua sau mai multe versuri începâ nd cu ultima
vocala accentuata.
Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se termina
versurile dintr-o poezie.
Categorii de rime:
1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete finale într-o întreaga poezie sau
în mai multe versuri dintr-o poezie. (foarte des în creatiile populare)
"Voinicii se izbeau
si mai tare se-opinteau
si mai tare se-nvâ rteau
si mai tare se trâ nteau
Din doi unul dovedea
Din doi unul jos cadea
Cine ca mi-i dovedea
si cu mâ ndra purcedea
Paunasul codrilor
Voinicul voinicilor."
("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri)
2. Rimele împerecheate = acelea în care, prin sunetele lor finale, versul 1 rimeaza cu 2, iar
3 cu 4. Sunt întâ lnite frecvent si în poezia populara si în poezia culta.
a "Ca si eu trimite-voi
a Ce-I mai mâ ndru pe la noi
b Oastea mea cu flamurile
b Codrul si cu ramurile."
("Ce te legeni", de M. Eminescu)
3. Rimele încrucisate = versul 1 rimeaza cu 3, iar 2 cu 4.
a "El tremura ca alte dati
b În codrii si pe dealuri
a Calauzind singuratati
b De miscatoare valuri."
("Luceafarul", de M. Eminescu)
4. Rimele îmbratisate = versul 1 rimeaza cu 4, iar 2 cu 3.
a "Stelele-n cer
b Deasupra marilor
b Ard departarilor
a Pâ na ce pier"
("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu)
Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate în

vers. Cea mai simpla unitate ritmica în vers este silaba.
Picioare metrice:
bisilabice: troheul, iambul
trisilabice: anapest, amfibrah, dactil.
tetrasilabic: coriamb
Troheul - unitate metrica formata din doua silabe, prima accentuata, a doua neaccentuata (
-- v), specific poeziei populare
"Ne-guri al-be, stra-lu-ci-te
-- v / -- v/ -- v/ -- v/
Nas-te lu-na ar-gin-ti-e
-- v/ -- v/ -- v/ -- v/ (Mihai Eminescu, "Craiasa din povesti)
Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua
accentuata (v --)
"A fost o-da-ta ca-n po-vesti"
v --/ v --/ v --/ v --/ (Mihai Eminescu, "Luceafarul")
Amfibrahul - unitate metrica formata din trei silabe,1 si 3 neaccentuate, 2 accentuata /v --

v/
"Sal-ba-te-cul vo-da e-n za-le si-n fier."

Elemente de Prozodie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Prozodie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Prozodie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE DE PROZODIE - VERS, STROFĂ, ACCENT, RIMĂ, RITM, MASURĂ

Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta

Versul (lat. "versus" = întorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte

Dupa numarul de versuri, strofa poate fi:

Monostih (monovers) - (un vers)

ex. "Poeme într-un vers", de Ion Pillat

"Poemul într-un vers": "Un singur nai, dar câ te ecouri în paduri"

"Poetul": "Sta încarcat de versuri ca toamnele de rod"

Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tâ nar si iubesc"

Tertina sau tertet (trei versuri)

Catren (patru versuri)

Cvinarie (cinci versuri)

Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta

Versul (lat. "versus" = întorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte

Dupa numarul de versuri, strofa poate fi:

Monostih (monovers) - (un vers)

ex. "Poeme într-un vers", de Ion Pillat

"Poemul într-un vers": "Un singur nai, dar câ te ecouri în paduri"

"Poetul": "Sta încarcat de versuri ca toamnele de rod"

Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tâ nar si iubesc"

Tertina sau tertet (trei versuri)

Catren (patru versuri)

Cvinarie (cinci versuri)

Sextina (sase versuri)

si mai tare se-opinteau

si mai tare se-nvâ rteau

si mai tare se trâ nteau

Din doi unul dovedea

Din doi unul jos cadea

Cine ca mi-i dovedea

("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri)

a Ce-I mai mâ ndru pe la noi

b Oastea mea cu flamurile

("Ce te legeni", de M. Eminescu)

3. Rimele încrucisate = versul 1 rimeaza cu 3, iar 2 cu 4.

a "El tremura ca alte dati

4. Rimele îmbratisate = versul 1 rimeaza cu 4, iar 2 cu 3.

("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu)

Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate în

bisilabice: troheul, iambul

trisilabice: anapest, amfibrah, dactil.

"Ne-guri al-be, stra-lu-ci-te

Nas-te lu-na ar-gin-ti-e

-- v/ -- v/ -- v/ -- v/ (Mihai Eminescu, "Craiasa din povesti)

"A fost o-da-ta ca-n po-vesti"

v --/ v --/ v --/ v --/ (Mihai Eminescu, "Luceafarul")

Amfibrahul - unitate metrica formata din trei silabe,1 si 3 neaccentuate, 2 accentuata /v --

"Sal-ba-te-cul vo-da e-n za-le si-n fier."

S-ar putea să vă placă și