CL - XI - Tehnician Poligraf

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
CURRICULUM
pentru clasa a XII-a
CALIFICARE: TEHNICIAN POLIGRAF

NIVELUL 3
BUCUREŞTI
2005
1
Autori:
Adagena MITREA profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Matei OLTEANU profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Gheorghe BĂLAN profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Maria ZAMFIR profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti
Consultanţă:
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI
TEHNIC
Paula POSEA – inspector CNDIPT
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceul tehnologic
prin ruta
Şcoala de Arte şi Meserii
Clasa a XII-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Tehnici poligrafice

Calificarea : Tehnician poligraf
Modulul I: Total ore/an 90

Rotative offset cu hârtia în
bobină
din care: laborator tehnologic
instruire practică 54
Modulul II: Total ore/an 90
Finisarea integrată
din care : laborator tehnologic
Modulul III: Total ore/an 90

Tehnologii de control al
registrului
Modulul IV: Total ore/an 60

Alimentarea centralizată cu
creneală
Total ore/an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore
Practică comasată: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 120 ore
Modulul V: Total ore/an 60
Înnobilarea tipăriturilor
Modulul VI: Total ore/an 60

Linii automate de legătorie
Curriculum în dezvoltare locală:
CDL: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore
Modulul VII: Elemente de Total ore/an 66
proiectare
3
din care: laborator tehnologic 33
Modulul VIII: Total ore/an 66

Asigurarea calităţii
din care: laborator tehnologic 33
TOTAL: 582 ore/an
4
MODULUL I: ROTATIVE OFSET CU HÂRTIE ÎN BOBINĂ
Total ore/an 90
din care laborator tehnologic
I. NOTA INTRODUCTIVĂ
Curriculum-ul pentru domeniul Tehnici poligrafice, nivelul trei, calificarea Tehnician poligraf,
clasa a XII-a, cuprinde opt module dintre care, modulele V, Înnobilarea tipăriturilor şi VI, Linii
automate de legătorie sunt module care se parcurg pe perioada practicii comasate iar modulele
VII, Design (Elemente de proiectare), VIII; Asigurarea calităţii, sunt module care alcătuiesc
Curriculum în dezvoltare locală.
În schema din figura 1, se evidenţiază calificările pentru toate cele trei niveluri :
Nivelul I: Lucrător poligraf
Nivelul II:
 Operator montaj, copiat, tipar de probă
 Tipăritor offset
 Legător
Nivelul III: Tehnician poligraf.
Corespunzător nivelului trei din schemă – Figura 1 - a fost întocmită structura unităţilor de
competenţă pentru calificarea Tehnician poligraf care cuprinde unităţi de competenţă cheie,
unităţi de competenţă tehnică generală şi unităţi de competenţă tehnică specializată – Fig. 2.
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN
POLIGRAF
OPERATOR MONTAJ,
COPIAT, TIPĂRITOR LEGĂTOR
Nivel 2 OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
5
12. Proiectarea produselor tipografice
11. Linii automate de legatorie
10. Finisarea integrată
9. Alimentarea centralizată cu cerneală
Competenţe 8. Tehnologii de control al registrului

tehnice
specializate 7. Înnobilarea tipăriturilor
6. Imprimarea flexografică
5. Tiparul adânc
-
4. Imprimarea serigrafică
3. Computer to Press
2. Computer to Plate
1. Rotative offset cu hârtia în bobină
Sănătatea şi securitatea muncii
Competenţe
tehnice
generale Design (Elemente de proiectare)
Planificarea şi organizarea producţiei
Competenţe cheie
Comunicare în limba modernă
Comunicare
Dezvoltarea carierei profesionale
Gândire critică şi rezolvarea de probleme. Dezvoltare de relaţii
interpersonale
Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
Iniţierea unei afaceri proprii
Managementul relaţiilor interpersonale
Procesarea datelor numerice
Figura 2
6
Ruta curriculară, descrisă pentru domeniul Tehnici poligrafice prin schema din figura 1, se
derulează astfel:
 un traseu de calificare la nivelul I, prin ciclul inferior al Şcolii de Arte şi Meserii;
 un traseu de calificare profesională de nivel II, prin ciclul superior al învăţământului
profesional, respectiv anul de completare (clasa a XI–a).
 un traseu de calificare tehnică de nivel III, ruta profesională, calificare condiţionată de
profesionalizările anterioare de nivel II, şcolarizate prin ciclul superior (doi ani,
respectiv clasele a XII – a şi a XIII – a).
În clasa a XII – a se parcurg 8 module. Conţinuturile care sunt trecute în programa modulelor
sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul de
Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare. Titlurile modulelor sunt
identice cu titlurile unităţilor de competenţă tehnică generală sau specializată corespunzătoare din
cadrul Structurii programului pentru nivelul trei din figura 2.
În clasa a XII – a, competenţele din unitatea de competenţă cheie, Procesarea datelor numerice
au fost agregate în modulul VII, Design (Elemente de proiectare).
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
1. Rotative ofset alimentate cu hârtie în bobină
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Modulul I: ROTATIVE OFSET ALIMENTATE CU HÂRTIE ÎN BOBINĂ
Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

crt. competenţă
1. Rotative ofset 1. Introduce şi 1. Variante posibile ale traseelor benzii
cu hârtie în conduce banda de 2. Derulatoare de bobine
bobină hârtie în maşină 3. Debitoare de bandă
4. Tensionarea benzii la nivelul grupurilor
5. Dispozitive de siguranţă
6. Lipirea automată a bobinelor
2. Pregăteşte 1. Fixarea formelor pe cilindrii postformă
grupurile de 2. Înlocuirea cauciucurilor offset
imprimare 3. Înlocuirea aşternuturilor
4. Presiunea de imprimare
3. Programează Uscătoarele de bandă. Parametrii de lucru ai
uscătorul, uscătorului:temperatura de intrare, temperatura
instalaţia de de ieşire, debitul aerului comprimat
răcire în trepte si Instalaţii de răcire în trepte a hârtiei
instalaţia de Instalaţii de aplicat soluţie cu silicon
aplicare a soluţiei
cu silicon
Coordonează 1. Tipuri de produse tipărite
imprimarea - în coli
tirajului - în coliţe
- în rolă
2. Asigurarea concordanţei parametrilor
imprimării cu cei ai aparatelor de fălţuit şi
eliminare
3. Corecţii efectuate în timpul imprimării
tirajului
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
7
Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de
Aplicabilitate. Ordinea parcurgerii temelor din cadrul modulului este la latitudinea profesorului
de specialitate ea putând fi stabilită în momentul întocmirii planificării calendaristice
Instruirea se poate desfăşura după caz în:
 sala de curs
 laboratorul de tehnoredactare computerizată
 ateliere de tipografie sau la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă. Pentru a se
asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se
recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, edituri, tipografii.
Actualizarea permanentă tehnologiilor de realizare a plăcilor ofset direct din calculator
înlesneşte adaptarea absolvenţilor în activitatea productivă.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales
interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează
numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă
se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare
solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui
elev, şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de
evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea
reală sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie
în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului
de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
 investigaţia
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare
 metoda proiectelor ş.a.
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de
performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
Pentru o mai bună înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de
instrument de evaluare sumativă pentru competenţa Introduce şi conduce banda de hârtie în
maşină din unitatea de competenţă Rotative ofset alimentate cu hârtie în bobină.
8
INSTRUMENT DE EVALUARE
Evaluarea 1 Introduce şi conduce banda de hârtie în maşină
1A Efectuaţi traseul benzii de hârtie în maşina de tipărit cu

hârtie în bobină
Nr. Activitate Evaluator Data

crt.
1. Alimentează derulatorul cu bobine
2. Desfăşoară banda în maşină
3. Reglează tensiunea benzii
4. Setează parametrii instalaţiei de lipire a hârtiei
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activităţile de mai sus, semnaţi şi
specificaţi data pe document.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări
multidirecţionale.
Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe
rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru
abilităţi cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.
VI. ADRESE WEB ŞI ALTE SURSE DE INFORMARE

1. http://www.stbride.org/links.htm
2. http://www.aireinfor.com/FR/sites_imprim.html
3. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1965;
9
4. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura Didactică
5. ROGER DEDAME, Les matières d’oeuvre et les méthodes de travail dans l’impression
offset, Editions François Robert, Paris 1990.
6. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives, Editions
François Robert, Paris 1987.
7. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François Robert,
Paris 1988.
8. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS – HELMUT
REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der
Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe,
1995
9. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate, Bucureşti,
2000 – 2004
10. www.ippaper.com/printers_links.asp
11. http://cerig.efpg.inpg.fr/icg/Dossiers/Presses_num/Chapitre_1.htm
12. www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html
13. www.stbride.org/links.htm
14. www.caractere.net
15. www.design-technology.info/
16. www.howstufworks.com/
17. www.delmar.com/printingtech/dolin/suportlink.html
18. www.reuels.com/reuels/page451/html
19. www.teched.edtl.vt.edu/gcc/default.html
20. www.campus xml.org
21. www.xpresspress.net/glosaary.html
22. http://www.canadianconnections.com/usa/ Categories/newprintingtechnologies.com/usa/
23. www.linkisd.org.UK/PDF/20.flexolithographic_print.pdf
24. www.swansea.ac.uk/printing
10
MODULUL II: FINISAREA INTEGRATĂ
Total ore/an 90
Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN
POLIGRAF
OPERATOR MONTAJ,
Nivel 2 OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
11

tehnice
5. Tiparul adânc
-
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
Comunicare
interpersonale
Fig. 2
12
derulează astfel:
Modulul II: FINISAREA INTEGRATĂ

crt. competenţă
1. Finisarea 1. Taie şi/ sau 1. Reglarea rolelor trăgătoare ale aparatelor de
integrată perforează fălţuit
benzile de hârtie 2. Montarea şi demontarea cuţitelor circulare
în aparatele de şi lamelare
fălţuit sau 3. Montarea şi demontarea contracuţitelor
aparatele de 4. Montarea şi demontarea moletelor şi a
debitare in coli perforatoarelor longitudinale
2. Fălţuieşte 1. Tipuri de fălţuire pe rotative
colile tipărite 2. Realizarea formatului pe falţaparate cu
pâlnie:
- Mecanismul primului falţ
- Mecanismul celui de-al doilea
falţ
- Mecanismul celui de-al treilea
falţ
- Trimiterea de la o pâlnie la alta
3. Transportoare
3. Asamblează 1. Reglarea mecanismelor de lipit coliţe
fascicolele prin 2. Reglarea mecanismelor de capsat coliţe
lipire sau capsare
4. Programează 1. Variante de aşezare a coliţelor
maşina de 2. Maşini de numărat şi stivuit coliţe
numărat şi
stivuit coliţe
13
 sala de curs
 investigaţia
instrument de evaluare sumativă pentru competenţa Taie şi/sau perforează benzile de hârtie în
aparatele de fălţuit sau aparatele de debitare în coli din unitatea de competenţă Finisarea pe
rotative ofset alimentate cu hârtie în bobină.
14
Evaluarea 1 Taie şi/sau perforează benzile de hârtie în aparatele de

Fălţuit sau aparatele de debitare în coli
1A Efectuaţi operaţiile de tăiere şi fălţuire pe maşina de tipărit

alimentată cu hârtie în bobină.

crt.
1. Poziţionează rolele trăgătoare
2. Reglează cuţitele
3. Reglează perforatoarele
4. Înlocuieşte contracuţitele

multidirecţionale.
obiectivele propuse:descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,

abilităţi cheieevaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.
15
2. http://www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html
Paris 1988.
1995
2000 – 2004
16
MODULUL III: TEHNOLOGII DE CONTROL AL REGISTRULUI
Total ore/an 90
Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN
POLIGRAF
OPERATOR MONTAJ,
Nivel 2 OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
17

tehnice
5. Tiparul adânc
-
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
Comunicare
interpersonale
Fig. 2
18
derulează astfel:
1. Tehnologii de control al registrului
Modulul III: TEHNOLOGII DE CONTRL AL REGISTRULUI
crt. competenţă
1. Sisteme 1. Efectuează 1. Alimentarea derulatoarelor cu bobine de
automate registrul lateral hârtie şi centrarea acestora
pentru 2. Reglarea debitorului
efectuarea 3. Centrarea cilindrilor grupurilor de imprimare
registrului 4. Reglarea şi fixarea celulelor fotoelectrice pe
marginile benzii de hârtie
2. Suprapune 1. Îndoirea plăcilor la marginile de clapă şi spate
tiparul pe ambele 2. Alinierea plăcilor pe cilindrii
feţe ale suportului 3. Reglarea laterală a cilindrilor port-plăci
de imprimare 4. Reglarea circumferenţiară a cilindrilor port -
plăci
5. Corelarea registrului faţa-verso cu registrul
culorilor
3. Asigură 1. Operarea pe sisteme AUTOTRON:
imprimarea - setarea parametrilor
succesivă a - efectuarea corecţiilor
culorilor cu
suprapunere
4. Poziţionează 1. Registrul la albitură pe benzi
benzile 2. Registrul la albitură pe semibenzi
asigurând 3. Registrul la falţ
uniformitatea
albiturii la
cap. picior şi
lateral
5. Corelează 1. Reglarea valurilor registrului de tăiere pentru
tăietura fiecare bandă
perpendicular 2. Reglarea valurilor registrului de semibandă
ă pe sensul de 3. Asigurarea registrului de tăiere la schimbarea
deplasare al bobinelor
benzii, cu
tiparul
19
 sala de curs
 investigaţia
instrument de evaluare sumativă pentru competenţa Asigură imprimarea succesivă a culorilor cu
suprapunere din unitatea de competenţă Sisteme automate pentru controlul registrului.
Evaluarea 3 Asigură imprimarea succesivă a culorilor cu suprapunere
3A Efectuaţi suprapunerea culorilor cu ajutorul instalaţiei

automate AUTOTRON.
20
crt.
1. Setează parametrii pentru obţinerea registrului
preliminar al culorilor
2. Corectează manual eventualele deviaţii
3. Verifică menţinerea suprapunerii culorilor

multidirecţionale.
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,


21
Paris 1988.
1995
2000 – 2004
22
MODULUL IV: ALIMENTAREA CENTRALIZATĂ CU CERNEALĂ A
MAŞINILOR DE TIPAR
Total ore/an 60
Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN
POLIGRAF
OPERATOR MONTAJ,
Nivel 2 OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
23

tehnice
5. Tiparul adânc
-
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
Comunicare
interpersonale
Figura 2
24
derulează astfel:
identice cu titlurile unităţilor de competenţă tehnică specializată corespunzătoare din cadrul
Structurii programului pentru nivelul trei din figura 2.
1. Alimentarea centralizată cu cerneală a maşinilor de tipar

Modulul IV: ALIMENTAREA CENTRALIZATĂ CU CERNEALĂ A MAŞINILOR DE TIPAR

crt. competenţă
1. Alimentarea 1. Reglează 1. Pompe de alimentare cu cerneală
centralizată echipamentele 2. Senzori de nivel
cu cerneală hidropneumatice ale 3. Vane electropneumatice pentru
a maşinilor instalaţiei de alimentare alimentarea jgheaburilor
de tipar cu cerneală 4. Călimări de cerneală. Reglarea nivelului
2. Setează parametrii de cerneală. Contorizarea consumului de
terminalelor de cerneală din tancuri.
comandă ale instalaţiei 5. Timpi de funcţionare şi de staţionare a
3. Utilizează sistemele ductorilor pe culori
automate pentru 6. Recipiente de cerneală
amestecul culorilor 7. Dispozitive de contorizare a consumului
de cerneală
8. Efectuarea automată a amestecului de
cerneluri cu un sistem asitat de
calculator pt efectuarea amestecului
culorilor
9. Dozarea cantităţilor de cerneluri
folosind echipamente speciale:
distribuitor cu vane, cântar de înaltă
precizie cu interfaţă electronică
10. Tipărirea de probă a culorilor
25
 sala de curs
 ateliere de poligrafie sau la agenţi economici
În laborator prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă.
 investigaţia
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă
şi cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul. Pentru o mai bună
înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă
pentru competenţa Reglează echipamentele hidropneumatice ale instalaţiei de alimentare cu
cerneală din unitatea de competenţă Alimentarea centralizată cu cerneală a maşinilor de tipar.
Evaluarea 1 Reglează echipamentele hidropneumatice ale instalaţiei de
alimentare cu cerneală.
1A Efectuaţi reglajele echipamentelor hidropneumatice ale

instalaţiei de alimentare centralizată cu cerneală.

crt.
1. Montează pompele pe recipienţii cu cerneluri
26
2. Reglează senzorii de nivel în jgheaburi.
3. Deschide vanele electropneumatice de alimentare a
jgheaburilor.
multidirecţionale.


Paris 1988.
1995
27
2000 – 2004
28
MODULUL V: ÎNNOBILAREA TIPĂRITURILOR
Total ore/an 60
Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN
POLIGRAF
OPERATOR MONTAJ,
Nivel 2 OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
29

tehnice
5. Tiparul adânc
-
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
Comunicare
interpersonale
Fig. 2
30
derulează astfel:

1. Înnobilarea tipăriturilor

Modulul V: ÎNNOBILAREA TIPĂRITURILOR
crt. competenţă
1. Înnobilarea 1. Pregăteşte 1. Tipărituri supuse procesului tehnologic de
tipăriturilor materialele în înnobilare: coperte, pliante, supracoperte,
vederea ambalaje, reclame
înnobilării 2. Reglarea iniţiala a dispozitivelor de
tipăriturilor alimentare si transport a tipăriturilor: reglarea
2. Pregăteşte rulării si derulării materialelor de lăcuire,
maşina pentru calandrare si caşerare
efectuarea 3. Reglarea iniţiala a dispozitivelor de
operaţiei de înnobilare: de aplicare a peliculei de lac, de
înnobilare caşerare prin lipirea foliei pe imprimat cu
3. Supraveghează adeziv sau la cald, de calandrare cu cilindru
punctele de cromat, de uscare in canal de uscare cu
alimentare şi infraroşii
transport în 4. Supravegherea alimentarii continue cu
timpul tipărituri şi cu materiale pentru înnobilare în
efectuării stare lichidă şi pulbere
operaţiilor de 5. Parametrii de lucru: temperatura ridicata de
înnobilare calandrare, pentru topirea stratului de lac
4. Întreţine maşina 6. Bronzuri:cu cerneluri offset, cu cerneluri
după efectuarea helio, flexo sau serigrafice, cu folio pulbere
operaţiilor de 7. Lacuri:cu dispersie apoasă, cu uscare la UV,
înnobilare de supratipărire
8. Folii de celofan:triacetat de celuloză +
adeziv, polipropilenă cu strat de răşină
termofuzibilă
9. Dispozitive de lăcuire
10. Dispozitive de caşerare
11. Dispozitive de calandrare
12. Dispozitive de uscare
31
 sala de curs
 investigaţia
pentru competenţa Supraveghează punctele de alimentare şi transport în timpul efectuării
operaţiilor de înnobilare din unitatea de competenţă Înnobilarea tipăriturilor.
Evaluarea 3 Supraveghează punctele de alimentare şi transport în timpul
efectuării operaţiilor de înnobilare.
3(a) Efectuaţi menţinerea valorilor parametrilor de lucru în timpul înnobilării pe

maşină
crt.
1. Asigură alimentarea continuă cu tipărituri
2. Asigură alimentarea continuă cu materiale de
32
înnobilare
3. Corectează eventualele deviaţii ale parametrilor de
lucru
multidirecţionale.

abilităţi cheie evaluarea acestora făcându-se la module în care au fost agregate.

Paris 1988.
1995
33
2000 – 2004
34
MODULUL VI: LINII AUTOMATE DE LEGĂTORIE
Total ore/an 60
Nivelul II:
 Legător
DOMENIUL
TEHNICI POLIGRAFICE
Nivel 3 TEHNICIAN
POLIGRAF
OPERATOR MONTAJ,
Nivel 2 OFFSET
TIPAR DE PROBĂ
LUCRĂTOR
Nivel 1 POLIGRAF
Figura 1
35

tehnice
5. Tiparul adânc
-
Competenţe
tehnice
Competenţe cheie
Comunicare
interpersonale
Figura 2
Fig. 2
36
derulează astfel:

1. Linii automate de legătorie

Modulul VI: LINII AUTOMATE DE LEGĂTORIE

crt. competenţă
1. Finisarea 1.Evaluează liniile 1. Analiză comparativă a finisării efectuată pe linii
produselor de legătorie de legătorie în raport cu finisarea pe maşini
poligrafice separate (avantaje / dezavantaje, adezivi utilizaţi)
pe linii 2. Tipurilor de linii de legătorie diferenţiate prin
automate elementele componente opţionale adăugate
elementelor de bază, sisteme de presare, modul de
încopertare
2.Conduce linia de 3. Înregistrarea datelor [dimensiunile (lungime,
legătorie cu ajutorul lăţimea şi grosimea) blocului de carte şi
calculatorului copertei şi parametrii de finisare (formarea
rizurilor, punerea tifonului, tăietura paginii)]la
pupitrul electronic
4. Utilizarea pre-reglaje înregistrate în timp
„ascuns”( timpul producţiei unei alte serii ):
memorare, rechemare în program în momentul
lansării producţiei, apelarea reglajelor fine
3.Selectează adezivi 1. Caracteristicile adezivilor ce pot fi folosiţi: reci,
pentru lipirea vinilici, compuşi din 50 – 60 % apă şi restul
blocului în scoarţă polimeri sintetici, inofensivi pentru utilizatori şi
mediu
2. Alegerea adezivului pentru obţinerea unei lipiri
de calitate pentru un „tack” în stare umedă în
scopul obţinerii unei bune relaţii între adeziunea
specifică şi suport, unei bune coeziuni şi maşina
abilitată
3. Factorii de care depinde uscarea
cpresăunzătoare: viteza maşinii, natura suportului,
cantitatea de adeziv depusă
37
 sala de curs
 investigaţia
pentru competenţa Utilizează liniile automate de adunat, capsat şi tăiat trilateral din unitatea de
competenţă Finisarea produselor poligrafice pe linii automate.
Evaluarea 1 Conduce linia de legătorie cu ajutorul calculatorului

crt.
1. Înregistrează la pupitrul electronic :
- dimensiunile (lungime, lăţimea şi grosimea)
blocului de carte şi copertei şi
2. - parametrii de finisare (formarea rizurilor, punerea
tifonului, tăietura paginii)
38
3. Foloseşte pre-reglajele înregistrate în timp „ascuns”:
- memorarea
4. - rechemare în program în momentul lansării
producţiei,
5. - apelarea reglajelor fine
multidirecţionale.

abilităţi cheie: rezolvarea de probleme, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora
făcându-se la module în care au fost agregate.

Paris 1988.
39
1995
2000 – 2004
40
Modulul VII : DESIGN (ELEMENTE DE PROIECTARE)
Total ore/an 66
din care laborator tehnologic 33
instruire practică
Notă introductivă
Conţinuturile incluse în structura modulului DESIGN (ELEMENTE DE
PROIECTARE) oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice
privind proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor, în condiţiile participării lor
nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile
proprii.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
În modulul DESIGN (ELEMENTE DE PROIECTARE) au fost corelate competenţele
din unitatea de competenţă tehnică generală DESGIN (ELEMENTE DE PROIECTARE) şi
unitatea de competenţă cheie PROCESAREA DATELOR NUMERICE cu conţinuturile.
 ##.##. DESIGN (Elemente de proiectare) 1 credit
- ##.#.1. Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor
- ##.#.2. Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat
- ##.#.3. Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului
##.#.4 Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
Competenţe Conţinuturi
competenţă
Procesarea 1. Planifică o 1.Colectarea datelor numerice corespunzătoare activităţii
datelor numerice activitate şi planificate. Date numerice: dimensiuni, distanţe,
culege date temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiune
numerice în 2. Selectarea datelor obţinute din măsurători/alte surse
legătură cu Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul
aceasta măsurării
3. Înregistrarea datelor. Date: tabele, fişe.
2. Prelucrează 1. Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de
datele numerice mai multe mărimi. Calcule: puteri, radicali, procente,
scări şi proporţii
2. Utilizarea formulelor de calcul. Formule de calcul:
transformări de unităţi de măsură, calcule economico-
financiare, ecuaţii liniare cu două variabile, media
aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie
pătratică
3. Reprezentarea grafică a datelor obţinute. Reprezentare
grafică: grafice în plan.
4. Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia
dintre mărimile reprezentate
41
Unitatea de
Competenţe Conţinuturi
competenţă
3. Interpretează 1. Compararea rezultatelor cu valori date pentru
rezultatele determinarea erorilor/abaterilor şi tendinţelor.
obţinute Comparare rezultate: erori, cauze, tipuri de erori,
tendinţe
2. Formularea concluziilor în baza unei analize critice
3. Utilizarea rezultatelor în rezolvarea unei probleme şi
luarea deciziilor optime
4. Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare,
radar, Gantt
5. Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie
##.#. ##.#.1. Cerinţele de bază şi specificaţiile tehnice pentru
DESIGN Realizează proiectarea produsului:
(ELEMENTE specificaţii  Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, funcţiile şi
DE pentru scopul produsului, aspect, materiale şi tehnologii,
PROIECTARE) proiectarea costuri, timp de realizare, tipul producţiei;
produselor pe  Specificaţii tehnice: performanţe (tehnice) în
baza cerinţelor exploatare, dimensiuni, masă, încadrare în
clienţilor standarde, fiabilitate, termene de garanţie
##.#.2. 1. Soluţii de proiectare.
Propune soluţii 2. Standardele şi legislaţia în vigoare utilizate la
de proiectare proiectarea unui produs dat:
iniţiale pentru - cerinţe de calitate;
un produs dat - protecţia mediului;
- siguranţă.
##.#.3. 1. Surse de informaţie folosite în proiectarea unui
Investighează produs: baze de date pentru materiale,
posibilităţile componente, cataloage de prezentare.
reale de 2. Informaţii specifice pentru proiectarea unui
proiectare a produs dat: despre materiale şi procese de
produsului producţie, cu aplicabilitate în calcule simple de
proiectare.
3. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare:
influenţa proprietăţilor fizice şi mecanice ale
materialelor asupra tehnologiei de fabricaţie,
disponibilitatea resurselor.
##.#.4. 4. Alegerea şi prezentarea soluţiei finale :
Alege şi - Justificarea soluţiei finale în conformitate cu
prezintă soluţia specificaţiile pentru proiectarea produsului, standardele
finală de şi legislaţia în vigoare, evaluarea critică a soluţiei
proiectare propuse Forme de prezentare: simulare cu ajutorul
softurilor specializate, prezentări scrise ce pot cuprinde
desene tehnice, specificaţii de materiale, tehnologii de
realizare, costuri estimative; prezentări grafice: desene
2D (în varianta tradiţională sau utilizând aplicaţii de tip
CAD ca de exemplu: desene de ansamblu, desene de
detaliu, diagrame, scheme
42
Sugestii metodologice
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea

competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare
pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului DESIGN (ELEMENTE DE
PROIECTARE) în ordinea prezentată:
1. Cerinţele de bază şi specificaţiile tehnice pentru proiectarea unuiprodus dat.

2. Standardele şi legislaţia în vigoare utilizate la proiectarea unui produs dat.
3. Soluţii de proiectare.
4. Surse de informaţie folosite în proiectarea unui produs.
5. Informaţii specifice pentru proiectarea unui produs dat.
6. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare.
7. Alegerea şi prezentarea soluţiei finale.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.
Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în
cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi
filme didactice tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale,
bibliografie tehnică selectivă ş.a.
Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător
dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.
43
MODULUL VIII: ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII
Total ore/an 66
din care laborator tehnologic 33
instruire practică
I. Modulul “Asigurarea si controlul calitatii” are o pozitie distincta in cadrul curriculum-

ului clasei a XII-a si se parcurge cu un numar constant de ore pe durata intregului an scolar
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
5.1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate

5.2. Utilizeaza documentele sistemului calităţii
5.3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii
5.4. Aplică instrumente ale calităţii
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Unitati de I. Competente II. Continuturi tematice

competenta
 Conceptul de asigurarea calitatii, controlul calitatii,

sisteme de calitate coform standardelor de calitate
romanesti, europene si internationale
 Asigurarea calitatii:
- calitate interna
- calitate externa
- calitate totala
Asigurarea si Descrie conceptele de  Controlul calitatii:
controlul asigurare a calităţii, - evaluarea calitatii,
calitatii controlul calităţii şi - supravegherea calitatii,
sisteme de calitate - inspectia calitatii
- verificarea calitatii
 Sisteme de calitate (terminologie, standarde romanesti,
europene si internationale)
 Elementele sistemului calitatii:
- de conducere
- de desfasurare a sistemului calitatii
- documentatia sistemului calitatii
44
 Documentele sistemului calitatii:
- Manualul calitatii
- Procedurile sistemului calitatii
- Proceduri/ instructiuni de lucru
- Inregistrarile calitatii
 Documente specifice locului de munca:
- proceduri operationale
- proceduri si instructiuni de inspectie
- proceduri de incercari
- instructiuni de lucru
Asigurarea si Utilizeaza documentele - fise tehnologice
controlul sistemului calităţii - desene / specificatii tehnice
calitatii - buletine de analiza/ incercari
 Inregistrarile calitatii:
- note de receptie
- registre de intrari
- raporte de respingere
- buletine de analiza pentru produse
- registru pentru evidenta analizelor efectuate
- registru de evidenta a neconformitatilor
- buletin de verificare metrologica
- registru de evidenta a reclamatiilor
- planificarea si evidenta lucrarilor effectuate
Auditul calitatii -terminologie

-evaluarea conformităţii
proceselor/produselor/serviciilor
- evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului
calităţii
- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii
- identificarea punctelor critice
- iniţierea actiunilor preventive/ corective
- urmărirea aplicării acţiunilor corective
Asigurarea si Utilizeaza procedurile de  Tipuri de audit
controlul audit al calităţii - auditul produsului
calitatii - auditul procesului/ serviciului
- auditul sistemului calitatii
- audituri interne/ externe
 Documente de audit:
- plan de audit
- raport de audit
- raport de actiuni preventive/corective
- rapoarte de neconformitate
 Instrumentele calitatii
- diagrame ( Pareto, Ishikawa)
Asigurarea si Aplică instrumente ale - histrograma defectelor
controlul calităţii - fisa de inspectie
calitatii  Utilizarea instrumentelor calitatii in diverse aplicatii
specific unei activităţi profesionale
III Sugestii metodologice
45
1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 46 de ore, repartizate după cum
urmează:
 15 ore de teorie
 31 ore de laborator
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură
dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
2. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Asigurarea si controlul calitatii » şi adecvarea

strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente
nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi
dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+, sau
a integrării pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte,
în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi
adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei
permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele

principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi
din experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi
şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un
caracter activ şi centrat pe elev.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de
lucru;
46
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin
contact direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător,
grupurilor de studiu:
 Diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul

în şcoală a tuturor elevilor, acceptând faptul că fiecare elev este
diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care
prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care
au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici
progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
3. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor

probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi
poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fişe de observaţie şi fişe de lucru
 Chestionarul
 Fişe de autoevaluare
 Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
47

CL - XI - Tehnician Poligraf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL - XI - Tehnician Poligraf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL - XI - Tehnician Poligraf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CALIFICARE: TEHNICIAN POLIGRAF

Paula POSEA – inspector CNDIPT

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: Tehnici poligrafice

Modulul I: Total ore/an 90

Modulul III: Total ore/an 90

Modulul IV: Total ore/an 60

Modulul VI: Total ore/an 60

Modulul VIII: Total ore/an 66

TOTAL: 582 ore/an

11. Linii automate de legatorie

10. Finisarea integrată

9. Alimentarea centralizată cu cerneală

Competenţe 8. Tehnologii de control al registrului

1. Rotative offset cu hârtia în bobină

Sănătatea şi securitatea muncii

Planificarea şi organizarea producţiei

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Modulul I: ROTATIVE OFSET ALIMENTATE CU HÂRTIE ÎN BOBINĂ

Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

1A Efectuaţi traseul benzii de hârtie în maşina de tipărit cu

Nr. Activitate Evaluator Data

Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

VI. ADRESE WEB ŞI ALTE SURSE DE INFORMARE

11. Linii automate de legatorie

10. Finisarea integrată

9. Alimentarea centralizată cu cerneală

Competenţe 8. Tehnologii de control al registrului

1. Rotative offset cu hârtia în bobină

Sănătatea şi securitatea muncii

Planificarea şi organizarea producţiei

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Modulul II: FINISAREA INTEGRATĂ

Nr. Unitatea de Competenţa Conţinuturi

Evaluarea 1 Taie şi/sau perforează benzile de hârtie în aparatele de

1A Efectuaţi operaţiile de tăiere şi fălţuire pe maşina de tipărit

Nr. Activitate Evaluator Data

Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

11. Linii automate de legatorie

10. Finisarea integrată

9. Alimentarea centralizată cu cerneală

Competenţe 8. Tehnologii de control al registrului

1. Rotative offset cu hârtia în bobină

Sănătatea şi securitatea muncii

Planificarea şi organizarea producţiei

3A Efectuaţi suprapunerea culorilor cu ajutorul instalaţiei

Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul

VI. ADRESE WEB ŞI ALTE SURSE DE INFORMARE

11. Linii automate de legatorie

10. Finisarea integrată

9. Alimentarea centralizată cu cerneală

Competenţe 8. Tehnologii de control al registrului

1. Rotative offset cu hârtia în bobină