GRUPUL MOLARILOR

PRIMUL MOLAR SUPERIOR

A. DATE GENERALE

Primii molari superiori ocupă pozitiile 6 pe arcadele dentare fiind vecini cu premolarii secunzi superiori
(spre mezial) și cu molarii secunzi superiori (spre distal). Conform sistemului international de notare
codurile lor sunt:

 pentru molarul prim superior drept

 pentru molarul prim superior stâng

Primii molari superiori erup pe arcada maxilară la vârsta de 6 ani (de aceea ei mai sunt denumiti si
"molarii de 6 ani"), iar rădăcina lor va fi complet formată la vārsta de 9-10 ani .

Dimensiunile medii ale primilor molari superiori sunt umätoarele:

 inaltimea coronara:- 7.5 mm

 inaltimea radacinii palatinale: 13 mm
 lungimea totala medie: 20,5 mm
 diametrul coronar M-D vestibular 10 mm iar palatinal 11 mm
 diametrul coronar V-P: 10 mm

Numarul lobilor de dezvoltare variază intre 4 si 5 (2V si 2P), uneori mai existand ataşat un lob M-P care
este denumit tuberculul lui Carabelli (acesta este un mugure dentar redus in cursul filogenezei).

B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE

Are o forma cuboidala formată din patru lobi și având patru fete laterale si o fată ocluzală.

I. FATA VESTIBULARA:

1.Dimensiuni:-înălțimea 7,5 mm

-latime maximå 10 mm ( in 1/3 ocluzala)

-latimea minimă 7,4 mm (cervical)

2.Conturul:-are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. Este format din patru margini: M, D.
cervicală și ocluzala

a).marginea oduzală:-are forma unei linii fränte asemänătoare literei "W" "V"-ul mezial este mai
mare decât cel distal. Brațele acestor "V"-uri sunt mult deschise, ele reprezentand relieful cuspizilor
M-V si D-V.

b) marginea cervicală:-are forma unei linii foarte puțin curbate (aproape orizontala) cu o uşoară
denivelare in zona bifurcației rădācinilor vestibulare.

c)..marginile proximale:-sunt uşor convexe şi putin convergente spre colet Marginea distală este
mai scurtă, mai convexă și mai convergentă decit cea meziala.

3.Relieful:-este convex in ambele sensuri qN convexitatea maximă in 13 cervicală spre mezial

Prezintă un şant vertical care separă cei doi lobi vestibulari și care este situat mai spre distal (datorită
faptului că lobul mezial este mai mare decât cel distal). La 4 fetei vestibulare santul vertical (denumit
și șant de descărcare) se termină intr-o fosetå.

II FATA PALATINALA:

1. Dimensiuni:-inaltimea este mai mică decât cea a feței vestibulare -marginea ocluzală are latimea
de 10,2 mm

2.Contur: -are tot forma unui trapez cu baza mare ocluzal și baza mică cervical
 a).marginea ocluzală:-are tot forma unui "W corespunzator celor doi lobi palatinali."V"-ul mezial este
cu mult mai mare decât cel distal in conformitate și cu diferenta dintre cuspizii M-P şi D-P.

b).marginea cervicală are forma unei linii uşor curbe cu convexitatea spre apex.

c).marginile proximale:- sunt convergente spre cervical. Diferenta dimensionala dintre cele două
margini proximale este mult mai mare decat la fața vestibulară.

3.Relieful:-convex in dublu sens cu convexitatea maxima in 13 mijlocie

-există un şant palatinal cu originea pe fața ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe
faţa palatinalā traiectul acestui sfant este situat mai spre distal datorită mărimii mai mari a lobului M-P.

-in 50-60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonată denumită tuberculul lui Carabelli.
Acest tubercul are o mare variabilitate dimensională.

III FAŢA MEZIALĂ:

1. Dimensiuni:-este cea mai lată dintre toate fetele proximale ale dintilor laterali. -diametrul V-P la nivel
cervical:10 mm -diametrul V-P in 1/3 cervicală 11,7 mm -diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7
mm -inaltimea feței meziale : 7,5 mm 2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal.
3.Relieful: este plan in sens vertical și convex în sen sens V-P. convexitatea maxima este situată în
apropierea marginii ocluzale in zona cervicală există o uşoară depresiune IV.FATA DISTALĂ: 1.Contur și
dimensiuni: -conturul este asemănător cu cel al fetei meziale dar este mult mai 2.relieful: - este convex in
dublu sens redus V.FATA OCLUZALĂ: 1.Contur;-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim intre
cuspidul M-V şi cel D-P. Wonturul are unghiurile M-P si D-V obtuze iar cele M-V şi D-P sunt ascuțite a)
marginea vestibulară: -are o formă bilobată, convexă, și corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor
vestibulari. -santul interlobar o imparte in două părți inegale( mezială mai mare decât distala) -are o
lungime de 10mm -este convergentă spre distal față de marginea palatinala.

-există un şanț palatinal originea pe fata ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe fața
palatinală traiectul acestui sfant este situat mai spre distal datorită mărimii mai mari a lobului M-P. - în 50-
60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonată denumită tuberculul lui Carabelli. Acest
tubercul are o mare variabilitate dimensională. III.FAȚA MEZIALĂ: 1. Dimensiuni:-este cea mai lată dintre
toate fetele proximale ale dinților laterali. -diametrul V-P la nivel cervical: 10 mm -diametrul V-P în 1/3
cervicală 11,7 mm -diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm -înălțimea feței meziale 7,5 mm
2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. 3.Relieful: este plan în sens vertical şi
convex în sen sens V-P. convexitatea maximă este situată în apropierea marginii ocluzale în zona
cervicală există o ușoară depresiune IV.FATA DISTALĂ: 1.Contur şi dimensiuni: -conturul este
asemănător cu cel al feței meziale dar este mult mai 2.relieful: - este convex în dublu sens redus. V.FATA
OCLUZALĂ: 1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim între cuspidul M-V şi cel D-P.
-conturul are unghiurile M-P şi D-V obtuze iar cele M-V și D-P sunt ascuțite a)marginea vestibulară: -are o
formă bilobată, convexă, şi corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari. -santul interlobar o
împarte în două părti egale( mezială mai mare decât distala (hip)

-există un şanț palatinal originea pe fata ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe fața
palatinală traiectul acestui sfant este situat mai spre distal datorită mărimii mai mari a lobului M-P. - în 50-
60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonată denumită tuberculul lui Carabelli. Acest
tubercul are o mare variabilitate dimensională. III.FAȚA MEZIALĂ: 1. Dimensiuni:-este cea mai lată dintre
toate fetele proximale ale dinților laterali. -diametrul V-P la nivel cervical: 10 mm -diametrul V-P în 1/3
cervicală 11,7 mm -diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm -înălțimea feței meziale 7,5 mm
2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. 3.Relieful: este plan în sens vertical şi
convex în sen sens V-P. convexitatea maximă este situată în apropierea marginii ocluzale în zona
cervicală există o ușoară depresiune IV.FATA DISTALĂ: 1.Contur şi dimensiuni: -conturul este
asemănător cu cel al feței meziale dar este mult mai 2.relieful: - este convex în dublu sens redus. V.FATA
OCLUZALĂ: 1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim între cuspidul M-V şi cel D-P.
-conturul are unghiurile M-P şi D-V obtuze iar cele M-V și D-P sunt ascuțite a)marginea vestibulară: -are o
formă bilobată, convexă, şi corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari. -santul interlobar o
împarte în două părti egale( mezială mai mare decât distala (hip)

-separa intre ei cuspizii MV și DP. -crestele esențiale de smalt ale cuspizilor sunt uşor convexe si mai
apropiate de marginea mezială. Acest fapt duce la existenţa unor pante meziale mai scurte și mai abrupte
decât cele distale. b).Şanțurile intercuspidiene: sunt in număr de 3: MC, CV și DP 1. Şantul intercuspidian
mezio-central: -separă cuspizii MV şi MP. Extremităţile şanţului sunt plasate în câte o foseta (foseta
mezială și cea centrala). 2. Şantul intercuspidian vestibular central: -separă cuspizii MV şi DV. O
extremitate se găseşte în foseta centrală iar traiectul său părăseşte fata ocluzală și se termină în foseta
de la feţei vestibulare. Şantul mezio central şi cel vestibulo-central formează împreună un unghi aproape
drept. 3. Şantul intercuspidian disto-platinal:- separă cuspidul MP de creasta oblică de smalt și se termină
pe fața palatinală. cifosetele:-2 fosete princinale (una mezialā si una distala) Sunt delimtate de

oblică de smalt și se termină pe fața palatinală.. c)fosetele: -2 fosete principale (una mezială şi una
distală). Sunt delimtate de crestele marginale de smalt. -1 foseta secundară -se găsește la intersecția
şanțurilor vestibulo-central şi mezio-central. d) crestele de smalt: -crestele marginale mezială şi distală se
unesc cu crestele sagitale şi esentiale ale cuspizilor.

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE Are 3 radacini: 1 palatinala, 2 vestibulare (mezio-

vestibulară şi disto-vestibulară) Rădăcina palatinală Este cea mai mare Este aplatizată vestibulo-palatinal
Pe fata palatinală prezintă un şant longitudinal > Rådăcinile vestibulare Cea M-V este mai aplatizată in
sens M-D decât rădăcina D-V Radacina M-V prezintă căte un şant longitudinal pe ambele fete Rădăcina
D-V prezinta sant longitudinal numai pe fata meziala Vårfurile celor două rădăcini vestibulare sunt
recurbate unul spre altul cu toate ca in general, cele două rådácini au o directie divergenta D. CAMERA
PULPARĂ ŞI CANALELE RADICULARE * CAMERA PULPARĂ Are forma coroanei, cu 4 coarne pulpare
corespunzatoare celor 4 cuspizi. Este voluminoasa CANALELE RADICULARE - Canalul palatinal este cel
mai larg, are o forma cilindro-conica, respectand forma radacinii Cele două canale vestibulare sunt mai
inguste A:- Secțiune transversală la nivelul coletului B:-Sectiune transversală la nivelul 1/3 mijlocii a
rádăcinilor C:-Secțiune axială V-L DSeatin 85 of 126 hp

5 CRITERII DE IDENTIFICARE SI POZIŢIONARE A PRIMULUI MOLAR SUPERIOR 1. CEA MAI

VOLUMINOASĂ COROANĂ DE PE ARCADA MAXILARĂ. 2. PE FATA OCLUZALĂ PREZINTĂ PATRU
CUSPIZI (CEL MEZIO-PALATINAL ESTE CEL MAI MARE). FRECVENT PREZINTĂ TUBERCULUL LUI
CARABELLI 3. PE FAȚA OCLUZALĂ ESTE PREZENTĂ CREASTA OBLICĂ DE SMALT CARE UNEŞTE
CUSPIZII MEZIO PALATINAL CU CEL DISTO-VESTIBULAR. 4. PREZINTĂ TREI RĂDĂCINI ( UNA
PALATINAL DOUĂ VESTIBULARE)BINE DEZVOLTATE ŞI SEPARATE ÎNTRE ELE( DIVERGENTE DIN
1/3 CERVICALĂ). 5. RĂDĂCINA MEZIO-VESTIBULARĂ ESTE APLATIZATĂ MEZIO-DISTAL MULT MAI
ACCENTUAT DECÂT RĂDĂCINA DISTO VESTIBULARĂ ŞI PREZINTĂ PE AMBELE FETE CÂTE UN
ŞANT LONGITUDINAL III.2.2.MOLARUL SECUND SUPERIOR 89 of 126 hp

A. DATE GENERALE: Molarii secunzi superiori ocupă poziţiile cu numarul 7 pe hemiarcadele

maxilare si sunt vecini cu primii molari superiori spre mezial și cu molarii de minte superiori spre
distal. Conform sistemului intemațional de notare codurile lor sunt: 1.7- pentru molarul secund
superior drept 2.7- pentru molarul secund superior stång Acești molari erup pe arcada maxilarà la
vârsta de 12-13 ani iar rädācina lor va fi complet formată la vărsta de 14-16 ani Dimensiunile
medii ale acestor molari sunt următoarele • inaltimea coroanei: 7mm inaltimea radacinii 12mm
diametrul coronar M-D. 9 mm diametrul coronar V-P: 10.5-115mm Numarul lobilor de dezvoltare
este de 4 (2 spre vestibular si 2 spre palatinal). Mai rar există varianta cu 3 lobi de dezvoltare
repartizati 2 vestibular si l palatinal. B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE
Coroana molarului secund superior are o formă asemanatoare cu cea a primului molar dar este
mult mai aplatizata in sens M-D decat acesta, pästrându-și, totuși, pe sectiune forma romboidalā.
Coroana molarului secund superior pastreaza in general aceleasi caracteristici cu cele ale ale
 coroana primului molar superior si de aceea vom trece in revista, in continuare, doar acele
caracteristici morfologice coronare care diferenţiază cei doi dinţi. L Are dimensiuni mai reduse in
toate sensurile 2. Şanţurile interscuspidiene sunt mai superficiale dimensiuni) putem gast un
simplu 3. Uneori in locul fosetei distale (care este foarte redusă şäntulet 4 Fata ocluzală are
cuspizi DV si DP mult mai mici De multe ori cuspidul DP este foarte redus dand senzatia ca este
pe cale de dispariție. Acest lucru face ca jumatatea distala a fetei ocluzale så fic mult mai mic
decat cea meziala 5. Creasta oblica de smalt este foarte redusi ca dimensiuni și de multe ori
chiar lipseste 6 Nu prezintā tuberculul lui Carabelli C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE
RADICULARE Aceleaşi trei radacini ca la primul molar superior, dar cu dimensiuni mai reduse
Cele trei radacini nu mai sunt atat de divergente ca cele ale primului molar superior Tendinţa lor
este spre o convergentă accentuată care incepe cu o fuzionare inca de la nivelul coletului. Acest
lucru este mai evident intre radacinile palatinala si M-V care 90 of 126 – hp

B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE Coroana molarului secund superior are o formă

asemănătoare cu cea a primului molar dar este mult mai aplatizata in sens M-D decât acesta,
påstrându-și totuşi, pe sectiune forma romboidala. Coroana molarului secund superior påstreaza
in general aceleaşi caracteristici cu cele ale ale coroanei primului molar superior și de aceea vom
trece în revista, in continuare, doar acele caracteristici morfologice coronare care diferenţiază cei
doi dinti. 1. Are dimensiuni mai reduse in toate sensurile 2. Şanţurile interscuspidiene sunt mai
superficiale 3. Uneori în locul fosetei distale (care este foarte redusă ca dimensiuni) putem găsi
un simplu antuler 4. Fata ocluzalà are cuspizii DV si DP mult mai mici. De multe ori cuspidul DP
este foarte redus dând senzația ca este pe cale de disparitie. Acest lucru face ca jumatatea
distală a fetei ocluzale så fie mult mai mică decât oca meziala 5. Creasta oblicà de smalt este
foarte redusă ca dimensiuni şi de multe ori chiar lipseşte. 6. Nu prezintă tuberculul lui Carabelli C.
CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE Aceleași trei radacini ca la primul molar
superior, dar cu dimensiuni mai reduse Cele trei rădăcini nu mai sunt atät de divergente ca cele
ale primului molar superior. Tendinta lor este spre o convergentà accentuată care incepe cu o
fuzionare inca de la nivelul coletului. Acest lucru este mai evident intre radacinile palatinala si M-
V care. frecvent sunt unite de o lama subțire de cement. D. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALELE
RADICULARE Camera pulpară este mult aplatizată M-D. prezintă patni coame pulpare și se
continua cu cele trei canale radiculare care respectă forma pe sectiune a radacinilor. 90 of 126
hp

CRITERII DE IDENTIFICARE ȘI POZITIONARE A MOLARULUI SECUND SUPERIOR Mail Ru noura.

novcx th Uploa Powerpoint Courses Recommended POWERPOINT TIPS TIME MANAGEMENT
MOFOLOGIA DETAIL Presentation Courses 1. VOLUMUL CORONAR MULT REDUS FATĂ DE CEL AL
PRIMULUI MOLAR SUPERIOR. 2. CREASTĂ DE SMALT PE FATA OCLUZALĂ ESTE FOARTE
REDUSĂ, CEL MAI FRECVENT LIPSEŞTE. 3. JUMĂTATEA MEZIALĂ A COROANEI ESTE MULT MAI
MARE DECÂT JUMĂTATEA DISTALĂ. 4. FOSETA DISTALĂ ESTE REDUSĂ. 5. RĂDĂCINILE SUNT
MAI CONVERGENTE IAR RĂDĂCINA PALATINALĂ ESTE UNITĂ DE CEA MEZIO-VESTIBULARĂ
PRINTR-O LAMĂ SUBTIRE DE CEMENT. III.2.3. PRIMUL MOLAR INFERIOR

A. DATE GENERALE Molarii primi inferiori ocupă pozițiile cu numarul 6 de pe hemiarcadele

mandibulare fiind invecinati spre mezial cu premolarii secunzi inferiori iar spre distal cu molarii
secunzi inferiori Conform sistemului international de notare codurile lor sunt următoarele: 3.6
pentru primul molar inferior stâng 4.6 pentru primul molar inferior drept Primii molari inferiori erup
pe hemiarcadele mandibulare la vârsta de 6-7 ani iar rădăcinile lor vor fi complet edificate la
vârsta de 9-10 ani. Dimensiunile medii ale acestor molari sunt următoarele: inălţimea coronară:
7,5mm inälţimea rădăcinii:14mm diametrul coronar M-D:11mm diametrul coronar V-L:10.5 mm
Numărul lobilor de dezvoltare este de 5 din care 2L si 3V, fiecare dintre aceştia fiind compus la
råndul lui din cate 3 lobuli de creştere. B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE:
Coroana primului molar inferior are o forma paralelipipedică dreptunghiulară cu 4 fete laterale și 1
fată ocluzala 1. FATA VESTIBULARĂ: 1. Dimensiuni:-diametrul maxim 11,2 mm (la nivel ocluzal)
-diametrul minim 8.5 mm (la nivel cervical) -inälțimea: 7,5 mm 2.Contur : -are forma unui trapez
cu baza mare spre ocluzal și baza mică cervical. Este format de patru laturi: ocluzalā, cervicală,
mediană şi distala a).marginea ocluzala: -este cea mai mare. Prezintă două denivelări in dreptul
 celor două şanțuri care separă cei trei cuspizi V. Are aspectul unei linii frânte formate din trei "V"-
uri, corespunzatoare celor trei lobi de crestere. Cel mai mare "V" este cel mezial iar cel mai mic
este cel distal. b).marginea cervicală: -reprezintă baza mică a trapezului. Are un traiect usor
ondulat cu două mici convexitate şi cu o prelungire corespunzătoare bifurcaţiei celor două
rădăcini. c).marginea meziala: -prezintă o uşoară convexitate ocluzalá iar in porţiunea cervicală
este rectilinie. Are lungimea de 7.7 mm d).marginea distala: -este mai scurtă şi mai convexă
decât cea meziala 3.Relieful: -este cel mai complex dintre toate fetele laterale ale molarilor, a).
santurile: -sunt două și delimitează cei trei lobi de creștere. Şanțul distal este mai scurt şi mai
puțin profund decât cel mezial. Ambele şanţuri reprezintă continuarea şanțurilor de pe fata
ocluzal à Şantul mezial se termina in foseta de pe fata vestibulară iar cel distal se termina pierdut
la % acestei fete. b).lobii de crestere :-in numar de trei, sunt dispusi in ordine descrescătoare
dinspre mezial spre distal 96 of 126

3.Relieful: -este cel mai complex dintre toate fetele laterale ale molarilor. a).santurile: -sunt două şi
delimiteazi cei trei lobi de creştere. Şanţul distal este mai scurt şi mai puțin profund decât cel mezial.
Ambele şanțuri reprezintă continuarea sanfurilor de pe fata ocluzală Şantul mezial se termina in foseta de
pe fata vestibulară iar cel distal se termină pierdut la acestei fete. b).lobii de creştere :-in numar de trei,
sunt dispuşi în ordine descrescătoare dinspre mezial spre distal. c).convexitatea maximă este situată in
13 cervicală. II.FAȚA LINGUALĂ: 1. Dimensiuni:-inaltimea :7mm -diametrul maxim: 10mm (este situat
ocluzal) 2.Contur:-este tot de trapez cu baza mare ocluzală și baza mică cervical dar are dimensiuni mai
reduse decât cele ale feței vestibulare. Este format din patru margini: cervicală, ocluzală, mezială şi
distalà. a).marginea oduzală: -are tot forma unei linii frânte dar este formati numai din două "V"-uri
corespunzătoare celor doi lobi de creştere linguali. Lobul mezial este mai mare decât cel distal.
b).marginea cervicală: -are foma asemănătoare cu marginea cervicala a feţei vestibulare dar are
dimensiuni mai reduse ca aceasta. c.marginile proximale: -sunt divergente spre ocluzal și sunt mai mici și
mai puțin convexe decât omoloagele lor de pe fata vestibulara. 3.Relieful: -există un şant care separa cei
doi lobi de creştere si care este continuarea şantului de pe faţa ocluzala. Acest sfant se pierde treptat in
1/3 ocluzală a feţei linguale. -convexitatea maximä în sens vertical este prezenta la TIL FATA MEZIALA:
1.Dimensiuni Diametrul V-L 10,3 mm 2 Co inaltimii feței linguale.

cervicala d).marginea linguală: -uşor convexă cu un maxim la 3.Relieful:-este plan convex uşorá
excavaţie. inaltimii. -convexitatea maximă este situata in 13 ocluzala. La nivel cervical prezintă o IV.FATA
DISTALĂ: 1. Dimensiuni mai reduse decât cele ale feţei muzicale. 2. Conturul :-este identic cu cel al fetei
meziale. 3.Relieful: -convexitate accentuata atat in sens axial cât şi V-L V.FATA OCLUZALA: 1.
Dimensiuni:-diametrul maxim 11,2 mm (vestibular) 2.Contur:-de trapez cu baza mare vestibular şi baza
mica lingual este format de patru laturi: vestibulară, linguală, mezială şi distali. a).marginea vestibulară -
este formată de crestele sagitale ale celor trei cuspizi Vestibulari, intrerupte de cele două şanțuri de
separare b).marginea linguala: -este formata de crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali intreruptă
de șanțul de separare. Este mai mică decăt marginea vestibulara. c).marginile proximale: -uşor curbe și
convergente spre lingual. Marginea distala este mai scurtă şi mai convexă decât marginea meziala 3.
Relieful: este format din: 5 cuspizi, 4 santuri intercuspidiene. 5 fosete (2 principale şi 3 secundare), 2
creste marginale de smalt si mai multe creste de smalt sagitale si esentiale ale cuspizilor. a). Cuspizii:
-sunt repartizaţi 3 V si 21. In ordinea mărimii aceştia sunt ierarhizaţi astfel: ML, DL, MV.CV. DV. Cuspidul
DV este cel mai mic fiind situat chiar in unghiul Vestibulo-distal. b)Sanfurile:-in numar de 4, acestea sunt:
MD, CL, CVM, CVD. D. Separă cuspizii convexități. 1. Santul intercuspidian mesio-distal -are extremitatile
in fostele M si V de cei L. Are forma de zig-zag" cu două 2. Santul intercuspialian centro-lingual: -are o
extremitate in foseta secundari centrala (situată la 1/3 mijlocie a fetei ocluzale), iar cealalta extremitate se
termină pierdut pe fata linguala, Sepan cuspidul ML de cel DL. 3. Santul intercuspidlan clasestue mesial-
are o extremitate pe fata ocluzala in foseta secundari de la 13 meziala a fejei ocluzale și se termina pe
fata vestibular intr-o foseta secundur. Separa cuspidul M-V de cel Centro-V 4. Santul
interidianodatextibulus disul are extremitatea ocluzie in foseta secundara situata in 13 distal a fetei
ocluzale si se 97 of 128

SlideShare Home Explore vestibulo-distal. Search b)Şanturile:-in numar de 4, acestea sunt: MD, CL,
CVM, CVD. Presentation Courses D. Separă cuspizii V convexitāti. 1. Santul intercuspidian meio-distal:
-are extremitățile in fosetele M şi de cei L Are formă de "zig-zag" cu două 2. Santul intercussidian centro-
lingual: -are o extremitate in foseta secundară centrală (situată la 1/3 mijlocie a fetei ocluzale), iar cealaltă
extremitate se termină pierdut pe fata linguali. Separă cuspidul ML de cel DL. 3. Santul intercuspidian
oduso vestibular mesial--are o extremitate pe fata ocluzalá in foseta secundară de la 13 mezială a feței
ocluzale și se termină pe fața vestibulară intr-o fosetă secundară. Separă cuspidul M-V de cel Centro-V.
4. Santul intercuspidian ocluso vestibular distal are extremitatea ocluzali in foseta secundară situată în
1/3 distalà a fetei ocluzale și se termina pierdut pe fața vestibulari. Separá cuspidul CV de cel DV. c).
Fosetele: -cele principale (meziali şi distali) au o forma triunghiulara si sunt delimitate de crestele
marginale de smalt. Foseta meziala este mai mare decat cca distală -cele secundare sunt in număr de 3
și se formewå la intersecţia şanţului intercuspidian M-D cu celelalte 3 şanţuri (centro-lingual, centro-
vestibular mezial şi centro-vestibular distal). d). Crestele de smalt: -crestele sagitale de smalt ale celor 5
cuspizi precum si cele 2 ule delimiteaza depresiunea fetei ocluzale, ne de fata Power P Recom POWER
TIME M

c). Fosetele: -cele principale (mezială și distală) au o formă triunghiulară și sunt delimitate de crestele
marginale de smalt. Foseta meziala este mai mare decât cea distală. -cele secundare sunt in număr de 3
şi se formeaza la intersecţia şanţului intercuspidian M-D cu celelalte 3 şanţuri (centro lingual, centro
vestibular mezial şi centro Vestibular distal). d). Crestele de smalt: -crestele sagitale de smalt ale celor 5
cuspizi precum și cele 2 creste marginale delimitează depresiunea feței ocluzale. -creasta sagitală a
cuspizilor linguali este mai aproape de fata linguală decât creasta sagitală a cuspizilor vestibulari de fața
vestibulară (care este situată la aproximativ 3 mm).

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

Are două rădăcini: una mezială şi una distală. Sunt turtite puternic in sens M-D.

Sunt curbate cu concavitatea spre distal.

Diametrul V-L este triplu față de cel M-D.

Pe Feţele proximale, ambele rădăcini prezintă câte o depresiune longitudinală.

Meste mai mare decât cea D.

Rădăcina Separarea celor două rădăcini începe cam la 4-5 mm de colet, până in acest punct ele fiind
separate prin câte un şant interrardicular (V și L).

D. CAMERA PULPARA ȘI CANALELE RADICULARE

Camera pulpară este mare si prezintă cinci coarne pulpare corespunzătoare celor cinci cuspizi ocluzali.

Camera pulpară se continuă cu trei canale radiculare ( 2 în rădăcina mezială : mezio lingual și mezio-
vestibular; 1 canal mai mare si mai larg in rādācina distalà)

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

Are două rădăcini: una mezială şi una distală. Sunt turtite puternic in sens M-D.

Sunt curbate cu concavitatea spre distal.

Diametrul V-L este triplu față de cel M-D.

Pe Feţele proximale, ambele rădăcini prezintă câte o depresiune longitudinală.

Meste mai mare decât cea D.

Rădăcina Separarea celor două rădăcini începe cam la 4-5 mm de colet, până in acest punct ele fiind
separate prin câte un şant interrardicular (V și L).

D. CAMERA PULPARA ȘI CANALELE RADICULARE

Camera pulpară este mare si prezintă cinci coarne pulpare corespunzătoare celor cinci cuspizi ocluzali.

Camera pulpară se continuă cu trei canale radiculare ( 2 în rădăcina mezială : mezio lingual și mezio-
vestibular; 1 canal mai mare si mai larg in rādācina distalà).

5 CRITERII DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE A PRIMULUI MOLAR INFERIOR. 1. CEA MAI

VOLUMINOASĂ COROANĂ DE PE ARCADELE DENTARE. 2. PREZINTĂ LINGUALI) 5 CUSPIZI ( 3
VESTIBULARI ȘI 2 3. FOSETA MEZIALĂ ESTE MAI MARE DECÂT CEA DISTALA. 4. CUSPIDUL
DISTO VESTIBULAR ESTE CEL MAI MIC CUSPID IAR CEL MEZIO-LINGUAL ESTE CEL MAI MARE.
VOLUMINOS. s. PREZINTĂ DOUĂ RĂDĂCINI ( CEA MEZIALĂ CU DOUĂ CANALE RADICULARE:
MEZIO-LINGUAL ŞI MEZIO-VESTIBULAR), IAR RĂDĂCINA DISTALĂ PREZINTĂ UN SINGUR
AMBELE APLATIZATE MEZIO-DISTAL. RADICULAR CANAL RĂDĂCINI SUNT

Explore Presentation III.2.4 MOLARUL SECUND INFERIOR NOTIUNI DE MORFOLOGIE CORONARA

A MOLARULUI SECUND INFERIOR DATE GENERALE:N Molarii secunzi inferiori ocupă pozițiile cu
numărul 7 pe hemiarcadele mandibulare fiind vecini cu primii molari infenori spre mezial și cu molarii de
minte inferiori spre distal. Conform sistemului intemațional de notare, codurile acestor doi dinți sunt
urmätoarele 3.7 pentru molarul secund inferior stâng 4.7 pentru molarul secund inferior drept. Molarul
secund inferior erupe pe arcadă la vârsta de 11-13 ani ( se mai numeşte și "molarul de 12 ani) iar
rădăcinile lui vor fi complet formate la vârsta de 14-15 ani. Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt
urmatoarele: 106

inaltimea coroanei :7mm inaltimea rădăcinii: 13 mm diametrul coronar M-D :10,5 mm diametrul coronar
V-L:8 mm Numärti lobilor de dezvoltare la acești dinti este de 4 repartizati 2V și 2L, fiecare din aceştia
avand câte 3 lobuli de creştere. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE Coroana molarului
secund inferior are o formă cuboidala datorita diferenţei relativ mici dintre diametrul M-D (10,7 mm) si cel
V-L (10.1 mm). L.FAȚA VESTIBULARA: 1. Dimensiuni:-inaltimea 6,9mm diametrul M-D: 10.7 mm
2.Contur:-are forma unui trapez cu baza mare ocluzal şi baza mică cervical a).marginea ocluzala:- este
formată din două "V"-un corespunzătoare celor doi lespezi, din care cel mezial este mai mare 3.Relief
Convex in ambele sensuri.Convexitatea maximă este situata in 1/3 cervicala mezial. -prezintă un şant
vertical nu prea adânc care separă cei doi cuspizi vestibulari este continuarea santului intercuspidian de
pe fata ocluzalā) si care se temină într-o fosetă situată la % inaltimii feței vestibulare. -santul vertical
separă cei doi lobi vestibulari din care cel mezial este cel mai mare, II. FATA LINGUALĂ: 1. Contur și
dimensiuni:-are un contur asemänător cu cel al fetei vestibulare dar are toate dimensiunile mai reduse IL
FEŢELE PROXIMALE:-sunt asemanatoare din toate punctele de vedere cu omoloagele lor de la primul
molar inferior dar au toate dimensiunile mai reduse. IV. FATA OCLUZALĂ: 1.Dimensiuni:-diametrul M-D:
10,5 mm -diametrul V-L: 10 mm 2.Contur: are o fomă pătrată datorită diferenţei mici dintre cele doud
diametre.

3.Relieful:-este compus din următoarele elemente: 4 cuspizi, 2 santuri intercuspidiene, 3 foseter 2

principale și 1 secundară), mai multe creste de smalt. a). Cuspizii: în număr de 4, ei sunt repartizați 2 V și
2 L. In ordinea descrescătoare a mărimii, ei pot fi ordonați astfel: MV, ML DV, DL. Când dintele este
implantat pe arcada mandibulară cuspizii linguali sunt mult mai jos decât cei vestibulari datorită axului de
implantare a dintelui in arcadă care este mult înclinat spre lingual. b). Şanturile intercuspidiene:-şanţul
intercuspidian mezio-distal:-are extremităţile in fosetele marginale M și D. El separă cuspizii vestibulari de
cei linguali. -santul intercuspidian vestibulo-lingual-are o extremitate in foseta secundară de pe fata
vestibulară iar cealaltă se termina pierdut pe fața linguală. Acest şant separă cuspizii M de cei D. El este
situat mai aproape de extremitatea distala a feței ocluzale. c).Fosetele: -2 principale, mezială şi distalà de
formă triunghiulară sunt delimiate de crestele de smalt marginale. -foseta secundară este situată in
centrul feței ocluzale acolo unde se intersectează şanturile intercuspidiene. C. CARACTERISTICI
MORFOLOGICE RADICULARE - prezintă două rădăcini asemănătoare cu cele ale primului molar inferior
dar de dimensiuni mult mai reduse - Rădacinile au aceeaşi orientare dar prezintă o tendință mai
accentuată de a se uni in 13 de colet. Rădăcina mezială este mult aplatizată in sens M-D și nu
intotdeauna conţine 2 canale radiculare. D. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR Camera
pulpară are forma coroanei şi prezintă patru coarne pulpare. Camera pulparà se continua cu trei sau
doua canale radiculare.

5 CRITERII DE IDENTIFICARE ȘI POZITIONARE A MOLARULUI SECUND INFERIOR 1. DIMENSIUNI

MAI REDUSE ÎN TOATE SENSURILE FAȚĂ DE PRIMUL MOLAR INFERIOR. 2. PE FAȚA OCLUZALĂ
PREZINTĂ PATRU CUSPIZI SEPARATI ÎNTRE EI PRIN DOUĂ ŞANȚURI INTERCUSPIDIENE
DISPUSE “ÎN CRUCE" 3. CUSPIDUL MEZIO-VESTIBULAR ESTE MAI VOLUMINOS DECÂT CEL
DISTO VESTIBULAR. 4. PE FAȚA VESTIBULARĂ PREZINTĂ UN ŞANT DE DESCĂRCARE CARE SE
TERMINĂ ÎNTR-O FOSETĂ SITUATĂ LA ÎNĂLŢIMII FETEI VESTIBULARE. s. RĂDĂCINILE , ÎN
NUMĂR DE DOUĂ ( MEZIALĂ ŞI DISTALĂ) SUNT FUZIONATE ÎN 1/3 CERVICALĂ , AU DIMENSIUNI
MAI REDUSE ŞI SUNT MAI DREPTE DECÂT LA PRIMUL MOLAR INFERIOR.