Grupul Molarilor
Grupul Molarilor
Grupul Molarilor
A. DATE GENERALE
Primii molari superiori ocupă pozitiile 6 pe arcadele dentare fiind vecini cu premolarii secunzi superiori
(spre mezial) și cu molarii secunzi superiori (spre distal). Conform sistemului international de notare
codurile lor sunt:
Primii molari superiori erup pe arcada maxilară la vârsta de 6 ani (de aceea ei mai sunt denumiti si
"molarii de 6 ani"), iar rădăcina lor va fi complet formată la vārsta de 9-10 ani .
Numarul lobilor de dezvoltare variază intre 4 si 5 (2V si 2P), uneori mai existand ataşat un lob M-P care
este denumit tuberculul lui Carabelli (acesta este un mugure dentar redus in cursul filogenezei).
Are o forma cuboidala formată din patru lobi și având patru fete laterale si o fată ocluzală.
I. FATA VESTIBULARA:
1.Dimensiuni:-înălțimea 7,5 mm
2.Conturul:-are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. Este format din patru margini: M, D.
cervicală și ocluzala
a).marginea oduzală:-are forma unei linii fränte asemänătoare literei "W" "V"-ul mezial este mai
mare decât cel distal. Brațele acestor "V"-uri sunt mult deschise, ele reprezentand relieful cuspizilor
M-V si D-V.
b) marginea cervicală:-are forma unei linii foarte puțin curbate (aproape orizontala) cu o uşoară
denivelare in zona bifurcației rădācinilor vestibulare.
c)..marginile proximale:-sunt uşor convexe şi putin convergente spre colet Marginea distală este
mai scurtă, mai convexă și mai convergentă decit cea meziala.
Prezintă un şant vertical care separă cei doi lobi vestibulari și care este situat mai spre distal (datorită
faptului că lobul mezial este mai mare decât cel distal). La 4 fetei vestibulare santul vertical (denumit
și șant de descărcare) se termină intr-o fosetå.
II FATA PALATINALA:
1. Dimensiuni:-inaltimea este mai mică decât cea a feței vestibulare -marginea ocluzală are latimea
de 10,2 mm
2.Contur: -are tot forma unui trapez cu baza mare ocluzal și baza mică cervical
a).marginea ocluzală:-are tot forma unui "W corespunzator celor doi lobi palatinali."V"-ul mezial este
cu mult mai mare decât cel distal in conformitate și cu diferenta dintre cuspizii M-P şi D-P.
b).marginea cervicală are forma unei linii uşor curbe cu convexitatea spre apex.
c).marginile proximale:- sunt convergente spre cervical. Diferenta dimensionala dintre cele două
margini proximale este mult mai mare decat la fața vestibulară.
-există un şant palatinal cu originea pe fața ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe
faţa palatinalā traiectul acestui sfant este situat mai spre distal datorită mărimii mai mari a lobului M-P.
-in 50-60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonată denumită tuberculul lui Carabelli.
Acest tubercul are o mare variabilitate dimensională.
1. Dimensiuni:-este cea mai lată dintre toate fetele proximale ale dintilor laterali. -diametrul V-P la nivel
cervical:10 mm -diametrul V-P in 1/3 cervicală 11,7 mm -diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7
mm -inaltimea feței meziale : 7,5 mm 2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal.
3.Relieful: este plan in sens vertical și convex în sen sens V-P. convexitatea maxima este situată în
apropierea marginii ocluzale in zona cervicală există o uşoară depresiune IV.FATA DISTALĂ: 1.Contur și
dimensiuni: -conturul este asemănător cu cel al fetei meziale dar este mult mai 2.relieful: - este convex in
dublu sens redus V.FATA OCLUZALĂ: 1.Contur;-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim intre
cuspidul M-V şi cel D-P. Wonturul are unghiurile M-P si D-V obtuze iar cele M-V şi D-P sunt ascuțite a)
marginea vestibulară: -are o formă bilobată, convexă, și corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor
vestibulari. -santul interlobar o imparte in două părți inegale( mezială mai mare decât distala) -are o
lungime de 10mm -este convergentă spre distal față de marginea palatinala.
-există un şanț palatinal originea pe fata ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe fața
palatinală traiectul acestui sfant este situat mai spre distal datorită mărimii mai mari a lobului M-P. - în 50-
60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonată denumită tuberculul lui Carabelli. Acest
tubercul are o mare variabilitate dimensională. III.FAȚA MEZIALĂ: 1. Dimensiuni:-este cea mai lată dintre
toate fetele proximale ale dinților laterali. -diametrul V-P la nivel cervical: 10 mm -diametrul V-P în 1/3
cervicală 11,7 mm -diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm -înălțimea feței meziale 7,5 mm
2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. 3.Relieful: este plan în sens vertical şi
convex în sen sens V-P. convexitatea maximă este situată în apropierea marginii ocluzale în zona
cervicală există o ușoară depresiune IV.FATA DISTALĂ: 1.Contur şi dimensiuni: -conturul este
asemănător cu cel al feței meziale dar este mult mai 2.relieful: - este convex în dublu sens redus. V.FATA
OCLUZALĂ: 1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim între cuspidul M-V şi cel D-P.
-conturul are unghiurile M-P şi D-V obtuze iar cele M-V și D-P sunt ascuțite a)marginea vestibulară: -are o
formă bilobată, convexă, şi corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari. -santul interlobar o
împarte în două părti egale( mezială mai mare decât distala (hip)
-există un şanț palatinal originea pe fata ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe fața
palatinală traiectul acestui sfant este situat mai spre distal datorită mărimii mai mari a lobului M-P. - în 50-
60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonată denumită tuberculul lui Carabelli. Acest
tubercul are o mare variabilitate dimensională. III.FAȚA MEZIALĂ: 1. Dimensiuni:-este cea mai lată dintre
toate fetele proximale ale dinților laterali. -diametrul V-P la nivel cervical: 10 mm -diametrul V-P în 1/3
cervicală 11,7 mm -diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm -înălțimea feței meziale 7,5 mm
2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. 3.Relieful: este plan în sens vertical şi
convex în sen sens V-P. convexitatea maximă este situată în apropierea marginii ocluzale în zona
cervicală există o ușoară depresiune IV.FATA DISTALĂ: 1.Contur şi dimensiuni: -conturul este
asemănător cu cel al feței meziale dar este mult mai 2.relieful: - este convex în dublu sens redus. V.FATA
OCLUZALĂ: 1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim între cuspidul M-V şi cel D-P.
-conturul are unghiurile M-P şi D-V obtuze iar cele M-V și D-P sunt ascuțite a)marginea vestibulară: -are o
formă bilobată, convexă, şi corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari. -santul interlobar o
împarte în două părti egale( mezială mai mare decât distala (hip)
-separa intre ei cuspizii MV și DP. -crestele esențiale de smalt ale cuspizilor sunt uşor convexe si mai
apropiate de marginea mezială. Acest fapt duce la existenţa unor pante meziale mai scurte și mai abrupte
decât cele distale. b).Şanțurile intercuspidiene: sunt in număr de 3: MC, CV și DP 1. Şantul intercuspidian
mezio-central: -separă cuspizii MV şi MP. Extremităţile şanţului sunt plasate în câte o foseta (foseta
mezială și cea centrala). 2. Şantul intercuspidian vestibular central: -separă cuspizii MV şi DV. O
extremitate se găseşte în foseta centrală iar traiectul său părăseşte fata ocluzală și se termină în foseta
de la feţei vestibulare. Şantul mezio central şi cel vestibulo-central formează împreună un unghi aproape
drept. 3. Şantul intercuspidian disto-platinal:- separă cuspidul MP de creasta oblică de smalt și se termină
pe fața palatinală. cifosetele:-2 fosete princinale (una mezialā si una distala) Sunt delimtate de
oblică de smalt și se termină pe fața palatinală.. c)fosetele: -2 fosete principale (una mezială şi una
distală). Sunt delimtate de crestele marginale de smalt. -1 foseta secundară -se găsește la intersecția
şanțurilor vestibulo-central şi mezio-central. d) crestele de smalt: -crestele marginale mezială şi distală se
unesc cu crestele sagitale şi esentiale ale cuspizilor.
3.Relieful: -este cel mai complex dintre toate fetele laterale ale molarilor. a).santurile: -sunt două şi
delimiteazi cei trei lobi de creştere. Şanţul distal este mai scurt şi mai puțin profund decât cel mezial.
Ambele şanțuri reprezintă continuarea sanfurilor de pe fata ocluzală Şantul mezial se termina in foseta de
pe fata vestibulară iar cel distal se termină pierdut la acestei fete. b).lobii de creştere :-in numar de trei,
sunt dispuşi în ordine descrescătoare dinspre mezial spre distal. c).convexitatea maximă este situată in
13 cervicală. II.FAȚA LINGUALĂ: 1. Dimensiuni:-inaltimea :7mm -diametrul maxim: 10mm (este situat
ocluzal) 2.Contur:-este tot de trapez cu baza mare ocluzală și baza mică cervical dar are dimensiuni mai
reduse decât cele ale feței vestibulare. Este format din patru margini: cervicală, ocluzală, mezială şi
distalà. a).marginea oduzală: -are tot forma unei linii frânte dar este formati numai din două "V"-uri
corespunzătoare celor doi lobi de creştere linguali. Lobul mezial este mai mare decât cel distal.
b).marginea cervicală: -are foma asemănătoare cu marginea cervicala a feţei vestibulare dar are
dimensiuni mai reduse ca aceasta. c.marginile proximale: -sunt divergente spre ocluzal și sunt mai mici și
mai puțin convexe decât omoloagele lor de pe fata vestibulara. 3.Relieful: -există un şant care separa cei
doi lobi de creştere si care este continuarea şantului de pe faţa ocluzala. Acest sfant se pierde treptat in
1/3 ocluzală a feţei linguale. -convexitatea maximä în sens vertical este prezenta la TIL FATA MEZIALA:
1.Dimensiuni Diametrul V-L 10,3 mm 2 Co inaltimii feței linguale.
cervicala d).marginea linguală: -uşor convexă cu un maxim la 3.Relieful:-este plan convex uşorá
excavaţie. inaltimii. -convexitatea maximă este situata in 13 ocluzala. La nivel cervical prezintă o IV.FATA
DISTALĂ: 1. Dimensiuni mai reduse decât cele ale feţei muzicale. 2. Conturul :-este identic cu cel al fetei
meziale. 3.Relieful: -convexitate accentuata atat in sens axial cât şi V-L V.FATA OCLUZALA: 1.
Dimensiuni:-diametrul maxim 11,2 mm (vestibular) 2.Contur:-de trapez cu baza mare vestibular şi baza
mica lingual este format de patru laturi: vestibulară, linguală, mezială şi distali. a).marginea vestibulară -
este formată de crestele sagitale ale celor trei cuspizi Vestibulari, intrerupte de cele două şanțuri de
separare b).marginea linguala: -este formata de crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali intreruptă
de șanțul de separare. Este mai mică decăt marginea vestibulara. c).marginile proximale: -uşor curbe și
convergente spre lingual. Marginea distala este mai scurtă şi mai convexă decât marginea meziala 3.
Relieful: este format din: 5 cuspizi, 4 santuri intercuspidiene. 5 fosete (2 principale şi 3 secundare), 2
creste marginale de smalt si mai multe creste de smalt sagitale si esentiale ale cuspizilor. a). Cuspizii:
-sunt repartizaţi 3 V si 21. In ordinea mărimii aceştia sunt ierarhizaţi astfel: ML, DL, MV.CV. DV. Cuspidul
DV este cel mai mic fiind situat chiar in unghiul Vestibulo-distal. b)Sanfurile:-in numar de 4, acestea sunt:
MD, CL, CVM, CVD. D. Separă cuspizii convexități. 1. Santul intercuspidian mesio-distal -are extremitatile
in fostele M si V de cei L. Are forma de zig-zag" cu două 2. Santul intercuspialian centro-lingual: -are o
extremitate in foseta secundari centrala (situată la 1/3 mijlocie a fetei ocluzale), iar cealalta extremitate se
termină pierdut pe fata linguala, Sepan cuspidul ML de cel DL. 3. Santul intercuspidlan clasestue mesial-
are o extremitate pe fata ocluzala in foseta secundari de la 13 meziala a fejei ocluzale și se termina pe
fata vestibular intr-o foseta secundur. Separa cuspidul M-V de cel Centro-V 4. Santul
interidianodatextibulus disul are extremitatea ocluzie in foseta secundara situata in 13 distal a fetei
ocluzale si se 97 of 128
SlideShare Home Explore vestibulo-distal. Search b)Şanturile:-in numar de 4, acestea sunt: MD, CL,
CVM, CVD. Presentation Courses D. Separă cuspizii V convexitāti. 1. Santul intercuspidian meio-distal:
-are extremitățile in fosetele M şi de cei L Are formă de "zig-zag" cu două 2. Santul intercussidian centro-
lingual: -are o extremitate in foseta secundară centrală (situată la 1/3 mijlocie a fetei ocluzale), iar cealaltă
extremitate se termină pierdut pe fata linguali. Separă cuspidul ML de cel DL. 3. Santul intercuspidian
oduso vestibular mesial--are o extremitate pe fata ocluzalá in foseta secundară de la 13 mezială a feței
ocluzale și se termină pe fața vestibulară intr-o fosetă secundară. Separă cuspidul M-V de cel Centro-V.
4. Santul intercuspidian ocluso vestibular distal are extremitatea ocluzali in foseta secundară situată în
1/3 distalà a fetei ocluzale și se termina pierdut pe fața vestibulari. Separá cuspidul CV de cel DV. c).
Fosetele: -cele principale (meziali şi distali) au o forma triunghiulara si sunt delimitate de crestele
marginale de smalt. Foseta meziala este mai mare decat cca distală -cele secundare sunt in număr de 3
și se formewå la intersecţia şanţului intercuspidian M-D cu celelalte 3 şanţuri (centro-lingual, centro-
vestibular mezial şi centro-vestibular distal). d). Crestele de smalt: -crestele sagitale de smalt ale celor 5
cuspizi precum si cele 2 ule delimiteaza depresiunea fetei ocluzale, ne de fata Power P Recom POWER
TIME M
c). Fosetele: -cele principale (mezială și distală) au o formă triunghiulară și sunt delimitate de crestele
marginale de smalt. Foseta meziala este mai mare decât cea distală. -cele secundare sunt in număr de 3
şi se formeaza la intersecţia şanţului intercuspidian M-D cu celelalte 3 şanţuri (centro lingual, centro
vestibular mezial şi centro Vestibular distal). d). Crestele de smalt: -crestele sagitale de smalt ale celor 5
cuspizi precum și cele 2 creste marginale delimitează depresiunea feței ocluzale. -creasta sagitală a
cuspizilor linguali este mai aproape de fata linguală decât creasta sagitală a cuspizilor vestibulari de fața
vestibulară (care este situată la aproximativ 3 mm).
Are două rădăcini: una mezială şi una distală. Sunt turtite puternic in sens M-D.
Rădăcina Separarea celor două rădăcini începe cam la 4-5 mm de colet, până in acest punct ele fiind
separate prin câte un şant interrardicular (V și L).
Camera pulpară este mare si prezintă cinci coarne pulpare corespunzătoare celor cinci cuspizi ocluzali.
Camera pulpară se continuă cu trei canale radiculare ( 2 în rădăcina mezială : mezio lingual și mezio-
vestibular; 1 canal mai mare si mai larg in rādācina distalà)
Are două rădăcini: una mezială şi una distală. Sunt turtite puternic in sens M-D.
Rădăcina Separarea celor două rădăcini începe cam la 4-5 mm de colet, până in acest punct ele fiind
separate prin câte un şant interrardicular (V și L).
Camera pulpară este mare si prezintă cinci coarne pulpare corespunzătoare celor cinci cuspizi ocluzali.
Camera pulpară se continuă cu trei canale radiculare ( 2 în rădăcina mezială : mezio lingual și mezio-
vestibular; 1 canal mai mare si mai larg in rādācina distalà).
inaltimea coroanei :7mm inaltimea rădăcinii: 13 mm diametrul coronar M-D :10,5 mm diametrul coronar
V-L:8 mm Numärti lobilor de dezvoltare la acești dinti este de 4 repartizati 2V și 2L, fiecare din aceştia
avand câte 3 lobuli de creştere. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE Coroana molarului
secund inferior are o formă cuboidala datorita diferenţei relativ mici dintre diametrul M-D (10,7 mm) si cel
V-L (10.1 mm). L.FAȚA VESTIBULARA: 1. Dimensiuni:-inaltimea 6,9mm diametrul M-D: 10.7 mm
2.Contur:-are forma unui trapez cu baza mare ocluzal şi baza mică cervical a).marginea ocluzala:- este
formată din două "V"-un corespunzătoare celor doi lespezi, din care cel mezial este mai mare 3.Relief
Convex in ambele sensuri.Convexitatea maximă este situata in 1/3 cervicala mezial. -prezintă un şant
vertical nu prea adânc care separă cei doi cuspizi vestibulari este continuarea santului intercuspidian de
pe fata ocluzalā) si care se temină într-o fosetă situată la % inaltimii feței vestibulare. -santul vertical
separă cei doi lobi vestibulari din care cel mezial este cel mai mare, II. FATA LINGUALĂ: 1. Contur și
dimensiuni:-are un contur asemänător cu cel al fetei vestibulare dar are toate dimensiunile mai reduse IL
FEŢELE PROXIMALE:-sunt asemanatoare din toate punctele de vedere cu omoloagele lor de la primul
molar inferior dar au toate dimensiunile mai reduse. IV. FATA OCLUZALĂ: 1.Dimensiuni:-diametrul M-D:
10,5 mm -diametrul V-L: 10 mm 2.Contur: are o fomă pătrată datorită diferenţei mici dintre cele doud
diametre.