TEMA nr.

1: * LECŢIA DE INTRODUCERE ÎN

SEMIOLOGIE.

* ELEMENTE DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

MEDICALĂ.

* PRINCIPIILE CONFIDENŢIALITĂŢII ŞI

PROTECŢIA DATELOR PERSONALE ALE

PACIENTULUI.

* DOCUMENTAŢIA MEDICALĂ.

* PLANUL GENERAL DE EXAMINARE A

BOLNAVULUI.

*Semiologia medicinei interne reprezintă:

-studiul semnelor şi simptomelor bolilor interne;

-studiul manevrelor clinice de evidenţiere a diferitor forme de manifestare ale bolilor;

-interpretarea datelor clinice în corelaţie cu investigaţiile paraclinice.

*Propedeutica – curs introductiv al disciplinei clinice, care are ca scop:

a) formarea aspectului analitic al cunoaşterii semnelor şi simptoamelor de boală

b) însuşirea metodelor principale de examinare a bolnavilor;

c) educarea unor calităţi profesionale ale personalităţii medicale în baza deontologiei.

SURSELE ŞTIINŢIFICO – DIDACTICE PENTRU CURSUL

DE MEDICINĂ INTERNĂ – SEMIOLOGIE:

1. P R E L E G E R I L E;

2. GHID DE LUCRĂRI PRACTICE LA MEDICINA INTERNĂ-SEMIOLOGIE;

3. CAROL STANCIU ,,CURS DE SEMIOLOGIE MEDICALĂ’’, Iaşi,1990;

4. TIBERIU MOLDOVAN ,,CLINICĂ MEDICALĂ’’, Bucureşti, 1993;

5. VICTORIA ULMEANU ,, SEMIOLOGIE MEDICALĂ’’, Constanţa,1996;

6. DAN GEORGESCU ,,SEMEIOLOGIE MEDICALĂ’’, Bucureşti, 1999;

7. DAN GEORGESCU ,,SEMEIOLOGIE MEDICALĂ’’, Bucureşti, 2013;

8. MARIUS GEORGESCU ,, SEMIOLOGIE MEDICALĂ’’, Bucureşti, 2003;

9. N. TALLEY ,,EXAMINAREA CLINICĂ’’ , 2005;

10. POPESCU EMIL ,, SEMIOLOGIE ANATOMOCLINICĂ, BIOCHIMICĂ, FIZIOPATOLOGICĂ’’,

Bucureşti, 1988;

11. V.VASILENKO,, PROPEDEUTICA BOLILOR INTERNE’’, Chişinău, 1987;

12. VICTOR BOTNARU ,, EXAMINAREA CLINICĂ ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI RESPIRATOR’’,

Chişinău, 1997;

13. VICTOR BOTNARU ,, ATELELECAZAREA PULMONILOR’’, Chişinău, 1997;

14. VICTOR BOTNARU ,, PNEUMONIILE’’, Chişinău, 1999;

15. VICTOR BOTNARU ,, BOLILE APARATULUI RESPIRATOR’’, Chişinău,2002;

16. VICTOR BOTNARU ,,BOLILE CARDIOVASCULARE’’, Chişinău, 1997;

17. VICTOR BOTNARU ,, COMPEDIU DE GASTROENTEROLOGIE’’, Chişinău, 2006;

18. VICTOR BOTNARU ,, ELEMENTE DE NEFROLOGIE’’, Chişinău,2002;

19. V. ISTRATI, M. SMIŞNOI ,,ELECTROCARDIOGRAFIE’’, Chişinău, 2000;

20. DUMITRU P. ,, ELECTROGRAFIE’’, Bucureşti,1994;

21. GUŢIU I.A. ,, TULBURĂRI DE CONDUCERE ALE INIMII: FIZIOPATOLOGIE, CLINICĂ,

TRATAMENT’’, Bucureşti, 1994;

22. GROSU AUREL „ARITMIILE CARDIACE: DIAGNOSTICARE ŞI TRATAMENT’’, Chişinău,1999;

23. CAROL STANCIU ,,CLINICAL EXAMINATION’’, Bucureşti, 2003;

24. V. IVASHKIN ,, INTERNAL DESEASES PREPEDEUTICS’’, M., 2004;

25. CECIL ESSENŢIAL OF MEDICINE, 2004

26. KUMAR ,, INTERNAL MEDICINE’’, 2003;

ÎNTREBĂRILE DE CONTROL PENTRU PREGĂTIREA INDIVIDUALĂ LA LECȚIILE PRACTICE

I. Medicina internă- Semiologie. Întroducere. Noţiuni generale.

II. Etica și deontologia medicală

III. Principiile confindențialității și protecția datelor personale ale pacientului.

IV. Documentația medicală

V. Planul general de examinare a pacientului. Metodele clinice de examinare.

5.1. Date generale despre bolnav (date de pașaport)

a) numele, prenumele

b) vârstă, sexul

c) profesia, loc de muncă, domiciliu.

5.2. Acuzele bolnavului (motivele adresării)

a) principale

b) generale

5.3. Istoricul (anamneza) actualei boli

5.4. Istoricul (anamneza) vieții

a) date biografice

b) condițiile (activitatea) de muncă

c) anamneza sexuală

d) deprinderi nocive

e) antecedente personale

f) anamneza alergologică

g) anamneza de asigurare socială

h) antecedente eredo-colaterale

5.5. Starea prezentă

a. Inspecția generală

b.Aparatul respirator

c.Aparatul cardio-vascular

d.Aparatul digestiv

e.Aparatul urinar

f. Sistemul sanguin
g.Sistemul endocrin

h.Starea neuro- psihică și organele de simț

5.6. Metodele paraclinice de examinare ( de laborator, instrumental și suplimentar).

Metodele clinice de examinare.

a) interogarea

b) inspecția

c) palparea

d) percuția

e) auscultația

ÎNTREBĂRILE DE CONTROL PENTRU PREGĂTIREA INDIVIDUALĂ LA LECȚIILE PRACTICE

I. Medicina internă- Semiologie. Întroducere. Noţiuni generale.

II. Etica și deontologia medicală

III. Principiile confindențialității și protecția datelor personale ale pacientului.

IV. Documentația medicală

V. Planul general de examinare a pacientului. Metodele clinice de examinare.

5.1. Date generale despre bolnav (date de pașaport)

a) numele, prenumele

b) vârstă, sexul

c) profesia, loc de muncă, domiciliu.

5.2. Acuzele bolnavului (motivele adresării)

a) principale

b) generale

5.3. Istoricul (anamneza) actualei boli

5.4. Istoricul (anamneza) vieții

a) date biografice

b) condițiile (activitatea) de muncă

c) anamneza sexuală

d) deprinderi nocive

e) antecedente personale

f) anamneza alergologică

g) anamneza de asigurare socială

h) antecedente eredo-colaterale

5.5. Starea prezentă

a. Inspecția generală

b.Aparatul respirator

c.Aparatul cardio-vascular

d.Aparatul digestiv

e.Aparatul urinar

f. Sistemul sanguin

g.Sistemul endocrin

h.Starea neuro- psihică și organele de simț

5.6. Metodele paraclinice de examinare ( de laborator, instrumental și suplimentar).

Metodele clinice de examinare.

a) interogarea

b) inspecția

c) palparea

d) percuția
e) auscultația

I. Medicina internă- Semiologie. Întroducere. Noţiuni generale.

Semiologia medicinei interne reprezintă studiul semnelor şi simptomelor bolilor interne , al

manevrelor clinice de evidenţiere a diferitor forme de manifestare ale bolillor și de interpretare a
datelor clinice în corelaţie cu investigaţiile paraclinice.

Sănătatea – categorie dialectică definită de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) ca:

stare de comfort fizic, spiritual şi social, dar nu numai lipsa bolii sau a defectelor fizice;

După OMS sănătatea omului depinde de:

* asistenţă medicală (9-12%)

* programul genetic (3%)

* ecologie (3%)

* modul de viaţă (82-85%)

Boala este antipodul dialectic al sănătăţii şi se poate defini ca:

* o stare calitativ nouă a organismului, care apare la acţiunea factorilor nocivi interni

sau externi;

* un dezechilibru homeostatic (morfologic, funcţional, biochimic şi psihic) şi dizadaptabilitate.

* un dezechilibru social cu pierderea capacităţii de muncă şi valorii social – economice pe o

anumită perioadă de timp.

Boala acută prezintă:

* afecţiune cu evoluţie rapidă şi scurtă

* maladie cu o intensitate simptomatologică înaltă instalată brusc

* o manifestare a elementelor fundamentale ale inflamaţiei acute (reacţiile vasculare, exudarea şi

migrarea leucocitelor)
Boala cronică prezintă:

* proces patologic cu evoluţie lentă, de lungă durată

* proces patologic cu o intensitatea diminuală a inflamaţiei

* manifestare morbidă minimală a proceselor generale cu predominarea reacţiilor de răspuns şi

compensare.

II. Etica și Deontologia

Hippocrates (460-370 îCHr.), ca fondator al eticii medicale, în voluminoasele sale lucrări, precum și
în cuprinsul propriul ,,Jurământ”, a subliniat într-un mod concis obligațiile și drepturile ce revin
cadrului medical;

Etica (ethos=obicei, character) se defineşte ca:

* totalitate(cod ) de norme de conduită morală corespunzătoare, a responsabilităţii atitudinii

faţă de om, societate, patrie în baza concepţiilor umane despre bine şi rău;

B i o e t i c a se defineşte ca:

* studiu sistematic al acţiunilor umane în domeniul ştiinţelor şi practicii medico-biologice în

lumina valorilor şi principiilor moralităţii, are scopuri bine determinate – de a stabili dacă omul
poate adecvat modifica structura şi mersul vieţii, poate prognoza şi contribui în mod corect la
realizarea paradigmelor de existenţă a omenirii, să determine destinul speciei umane;

Care este obiectivul de bază a bioeticii ?

* supravieţuirea omului și a întregului ecosistem;

Răspuns: 1.; 5.p.217; 6., p. 83-87.

Teodor Țîrdea” Bioetica: curs de bază. Manual. Chişinău: CEP. ,,Medicina”, 2017.

Fondator al bioeticii în lume este considerat :

*Van Rensselaer Potter- biolog şi oncolog american.

Răspuns: 1.; 6., p. 83-87.

Teodor Țîrdea” Bioetica: curs de bază. Manual. Chişinău: CEP. ,,Medicina”, 2017.
Care este scopul bioeticii ?

* de a stabili dacă omul poate adecvat modifica structura şi mersul vieţii, poate prognoza şi
contribui în mod corect la realizarea paradigmelor de existenţă a omenirii, să determine destinul
speciei umane;

Răspuns: 1.; 6., p. 83-87. 7.p.??

Teodor Țîrdea” Bioetica: curs de bază. Manual. Chişinău: CEP. ,,Medicina”, 2017.

Deontologia medicală se defineşte ca ansamblul îndatoririlor care îi revin medicului în cadrul

exercitării profesiei, în raporturile cu bolnavii şi personalul medical, fondate pe regulile şi
tradiţiile profesiei, - noțiune filozofică întrodusă d e filozoful englez Jeremy Bentham;

IV. DOCUMENTAȚIA MEDICALĂ

Semnificaţiile documentaţiei medicale cu excepţia:

- document medical – clinic;

- document didactic;

- document ştiinţific;

- document medico-legal (juridic).

Care documente statistice de evidenţă sunt obligatorii în activitatea de asistență medicală?

* Formularul 003/e-2012(Fişa medicală a bolnavului de staţionar) și Formularul 025/e-2006 (Fişa

medicală a bolnavului de ambulator).

Răspuns: 1; Ordinul nr.426 din 11.05.2012 al MS RM

Ce prezintă „Foaia de observaţie clinică a bolnavului”?

* document medical ce cuprinde informaţia sistematizată despre bonav pe tot parcursul aflării
lui în staţionar;

Foaia de observaţie clinică cuprinde :

- datele generale informative;

- anamneza bolii și a vieții bolnavului;

- starea prezentă, examenul clinic-fizic şi explorările paraclinice;

- diagnosticul de trimitere, internare și clinic definitiv

- evoluţia bolii, a regimului alimentar, tratamentului aplicat şi eficienţa acestora;

- epicriza.