P r e ţ u l prenumeratiei pentru Curierul Redacţie si la D.

fosifa R o m a n o v u ; la
R o m â n o Împreună eu Buletinul Official judece Ia C C . Cârmuiri si l a D D . Profesori
este de doi galbeni pe anu; iar in parte Aqneastd foie ese de doe ori
POLITICI, C0MMERCUL4 p e

unul quâte un g a l b e n a . •eptemanâ, Marţea si S â m b ă t a , iar B u ­

Abonarea se face in Bncoresci, Ia letinul de patra ori.
Iâtterarâ.

A N U L XVIII. N « . 82. B U C U R E S C I . S ' L M E ' L T T j , 26 OKTOMBRIE 1846.

M A R E A - B R I T A N I E . G A L I C I A.

S e u r e d e KT. l o r d u l Palmerston na s e v a merginV n u ­ Lemberg, 6 OoKtomvrie. Gazeta poloane din

mai l a o simpli» protestaţie asupra raeriterii reginei şi Lemberg Koprinde nrmetoarea porunKe s l o b o z i t e de
a infantei de Ispania. Se prea poate, d u p e Kum se vbd K e t r e g u b e r n a t o r u l Galiţiel, g r a f u l Stadion: ccMaies­
lunrurile, Ka guvernul franK s e fie invitat, nu n .mai tatea S a în urmarea înştiinţerilor priimite, KtimK i. li­
de Englitera dar şi de toate lelle-lalte puteri a rennoi niştea din neuntru în regalurile Galiţia şi Lodomeria
aKtul de renunţiaţie din tramatul dela Utreht, Kare prin turburarea şî îndemnarea poporului ţ e r a n Ka s e
deperteaze pe Kasa Orleane de tronul Spaniei; d a K e se resKoale de nou s'au aflat aplexate a întrebuinţa
L u d o v i K Filip n'ar priimi a s e Konformâ aiesteî ier- mesurele i e l e estraordinare, pe Kare le dhUeaze îm-
rerî, suirea întîmpletoare a duieluî de Montpensier p r e g i u r e r i l e , spre a putea api»ra viiaţa, proprietatea
pe tronul Spaniei s e prea poate a deveni o K a u s e de şi starea i e » legiuite a loBuitorilor Galiţieî, în urma
guere. Kerora dele 15, Septemvrie înainte, p e n e la alte
— Dela Dungarvan s e SKrie urmetoarele asupra v r e m i , se va întreprinde şi esesuta d r e p t n u l s t a ­
t a r i u a s u p r a Kriminalilor de stat în urmetoarele în-
nenoroiirilor din Irlandia:
t e m p l e r î : a ) a s u p r a a i e l o r a , Kariî dupe publiKarea a-
De faţe K U tiKeloşiile ie se i n f e ţ i ş a z e oKÎlor no­
lestuî ressript nu vor î n i e t a a îndemna pe alţi ort în
ştri , n e K u t r e m u r e m de g r o z a v e l e siene ne e n K e sun­
ie KÎp l a Kriina sus î n s e m n a t e , sau la turburare, sau
tem ameninţaţi de a v e d e a . Poporul moare de foame.
la resKoah. Kare se a i l e supuse l a p e d e a p s e dupe §.
K e t e - v a foi de v a r z e , amesteKate K U puţintiKe sare,
52 litera r . part. I . d i a Kondbca Kriminale şi tareşî
este s î u g u r a lor urane în 24 de ore. Sunt mii de
la §§. 61 şi 66 part. I. din KondiKa K r i t n . , tonma de
oameni Karii numai gesesK de l u K r u , şi Ktar a i e i a
n'ar a v e a n i i i un resultat o asemenea a m e g i r e şi în­
Kariî sunt destul de noroiiţi de a g e s i , abia Keştige
demnare; b ) a s u p r a Kriminalilor Kariî K U SKop turbu-
K>te 10 d. pe zi, plate Kare nu ajunge a se h r e n i un
retoriu, ar i e r n a a se îinprotivi la puterea armate,
om. niii K U p o r u m b , Kare este t e l mai eftin produKt.
sau a r întreprinde a f a i e vreo s i l e la deregetorii p u -
Ket pentru femei şi Kopiî Kariî nu pot K e ş t i g a n i m i K ,
b l h î , i a tnagistratuali,, sau la ostaşii p b z i t o r î ; c ) a-
aiestia trebue se peare! Aieaste idee este îniîore-
s u p r a tuturor Kariî ar Kuteza a se aduna în l e t e ar­
toare, dar este a d e v e r a t e .
maţi, şi la pofrirea lelor mal mari sau a miliţiei K a
I n minutul în Kare s K r i m , sgomotul s e respîndeşte
se se r e s i p ^ a s K e , n'ar da a s K u l t a r e , sau Karii in mi­
K e m a l multe mii de ţerani armaţi 'ş'au dat raudevu
nutul de resKoalb s'ar afla K U arme sau alte instru-
•Ia Ballinamult, un sat nu departe de D u n g a r v a n , K U
minte omoritoare a mene. Porunna aieasta s e v a so-
SKOp de a attaKa aieaste l e t a t e şi de a o p r e b â . De
Koti p u b l i K a t e î n d a t e ie vor treie 14 zile dela eşirea
a i e e a si suntem siliţi de a ne ţinea în stare de îm-
eî în j u r n a l u l polon de Lemberg.
presurare K U O garnisoane atet de numeroase e n K e t
mai toţi am trebuit s e ţinem soldaţi prin Rasele noas­ In i e uip v a avea s e se Kompuie tribunalul stata-
t r e . N u ştim Kum s e leudem mai b i n e simtementele riu ( j u d e K a t a , Kare în 24 de iea*uri îl o s e n d e ş t e şi
cmenoase alle militarilor pe sării adesea-ori îi v e d e m de in m e u a gealatului, sau a g e d e i ) şi ie m e s u r i vor
îjup'brţindu'şî p e i n e a K U seraiiî, sau K u m p e r e n d şi îm- fi a se p b z i în. asemenea întempleri, vor areta instruK-
perţind'o femeilor şi Kopiilor Kariî mor de foame. ţiile, Kare se vor trimite la K . K . deregetorii pe Kalea
SfirşesK mal adeogend K e o des^erţire de 500 de sa.» O a duoa p o r u n K e itiKb se slobozi în p r i v i n ţ a
oameni, pedestrime şi K e l l e r i m e , s'au dus de aiii spre poliţiei ie are a f a i e K U streinii. Aii Insemnem, K e
a risipi adunarea ţeranulor dela Ballinamult şi a întiin- a m e n d o e p o r u n i i l e aiestea p n v e s K numai a s u p r a G a .
piua attanul projeKtat în Kontra aiellei ictrţi. liţiei, tar uu şi a s u p r a i i u s o v i n e î , Karea n'a avut n i i i
i e i mai m Î K amestÎK în pricina turburărilor poloane, dorinţele salle, wr pe de altă parte v ă z ă n d K T . se
( ş i Karea dă d o v a d ă , K ă romanul au f o s t , este şi întoarce spre ajutorul sărăcimei ceea ce se pregătisse
v a fi Krediocîos K U suflet şi K U trup monarhului s ă u . ) spre a facce onoare numelui său într'alt f e l , maî
( Gaz. de Trans. ) strălucit poate, dar mai puţin vrednm şi mai puţin
p l ă K u t pentru dînsul de Kăt bine-Kuvîntările s ă r a K u l u i .
I T A L I A .

Roma, 7 OKtomvrie. O cirmilară subsemnată de S P A N I A .

Kardinalul Gizzi, seKretarul de Srat, şi a d r e s a t ă K ă -
Gazeta dela Madrid publiită doă d e K r e t e prin Kare
tre toate autorităţile guvernamentale din statul b i s e r -
regina dă tithil de Rege şi de Majestate infamului
r i c e î , Kommandă oprirea tutulor s e r b ă t o r i l o r celebrate
don FrancisKo d'Assise, soţul s ă u , şi titlul de d u K ă
p î n ă aKum în onoarea sântului p ă r i n t e . Această cir-
de Santa-Isabela, K U grandeţa Spaniei de prima Kla-
Kulară este Kuprinsă în terminiî cei maî bine-voitorî,
s ă , fiului D-lui B r e s o n , ambasadorul Francieî; nuoul
şi a r a t ă Kuvintele pentru Kare a c e s t e serbătorî se o-
d u K ă este numai de vr'o opt ani şi jumătate.
presK. Popolaţia Kapitaleî preisum şi a tutulor cellor
lalte cetăţi v a priim'i foarte bine această m ă s u r ă Kare
G E R M A N I A .
este atăt de o m e n o a s ă şi în f a v o a r e p o p o r u l u i . EaKa
Kuprinderea acestui d o m i m e n t , Kare în adevăr face o SeKţia drumului d e fer dela Leipnin la Oderberg
m a r e onoare şi o a d e v ă r a t ă glorie unui domnitor: (frontiera Silesiei p r u s s i e n e ) , formănd urmarea dru­
« Manifestaţiile de mulţumire Kare au urmat pînă mului de fer din Nord numit al Imperatorului Ferdi-
astăzi în mizloKul populaţiilor staturilor pontifiKale, nand, se va desKidde cirKulaţiei în Kursul anului
s p r e celebrarea esaltaţieî şi a aKturilor nuouluî p a p ă acesta.
Piu I X , prea Klementul nostru s u v e r a n , au fost de o
P O L O N I A .
natură a a r ă t a K ă t de m a r e a fost buKuria de Kare
toţi au fost Kuprinşî la norocita lui suire pe tron.
Drumul de fer dela Varşovia la KraKovia s'a des-
BiiKuria poporului fără îndoeală K ă a făKut şi p e a
KÎS K U mare solemnitate la 8 OKtomvrie K . n. pînă Ia
suveranului şi a g u v e r n u l u i său. D a r K U toate a c e s ­
seKţia dela Petrinau. Distanţa de 19 milurî şi jumă­
tea, suffletul augustului pontefice tot-d'auna dispus
tate s'a KălKat în 4 o r e şi jumătate, în Kare s e K U -
a prefera maî bine în IOKUI gloriei salle, fericirea
prinde şi timpul opririi pentru dejun şi spre a priimi
suppuşilor s ă î , se măhneşte Kiigetănd Kă a c e s t e ser­
felicitaţiile de pe la differite loKalităţî pe unde a tre-
bări sunt produKtul Kontribuţiilor volontare, şi nu
KUt Konvoiul.
poate sufferi Ka pentru dînsul p o p o a r e l e s a l l e s ă intre
în Kieltuele.
Kătre acestea sântul părinte vede K U durere K ă
O revistă militari» de romani.
mulţimi de populaţii, d ă n d u s e la acest e n t u s i a s m , îşi
nengrijesK OKKupaţiile domestice din Kare sKot ceea ce Vecinătatea cea bună, în Kare petreK r o m a n i i Tran-
este n e c e s a r i u vieţuire! l o r , şi p a t e r n a sa innimă se silvanienî K U aciî a Moldavei, şi înrudirea între l ă -
măhneşte îndoit de această a doa p e r d e r e Kare este Kuîtoriî de pe hotarele munţilor, mă faK a Krede K ă
s p r e d ă r ă p a n a r e a a o parte din suppuşiî seî. Moldo-Romănh" K U p l ă c e r e vor auzi oare-Kare novitaie
Pentru aceste m o t i v e , S. S. voieşte s ă s e Kurme despre ai lor K u m n a ţ î , fraţi şi v e c i n i , K U Karil tm-
aceste s e r b ă r i Konstisitoare, şi fie-Kare s ă se întoarne p ă r ţ e s K m u n ţ i i , beu din a c e l e ş î i s v o a r e , şi s ă înKină
l a luKrarea professieî salle p a r t Î K u l a r e , aştepiănd în la tot acea biseriKă. Ardelenii noştriî, după înaltul
p a c e disposiţiile K U Kare guvernul s'oKupă pentru b i ­ ordin î m p ă r ă t e s K de astă earnă au p ă r ă s i t familiile
nele statului. şi vatra lor spre a g a m i z o n a în Galiţia. Ku toată
Sinioria ta illustrissimă şi reverendissimă s e va greutatea serviţieî, s ă n ă t a t e a acestor b r a v î ostaşi, este
grăbi dar a f a c c e tutulor KunnosKută această voinţă deplină şi purtarea aşa pilduitoare înKăt ei faK onor
a sântului p ă r i n t e . bandierel ce li s'au înKredinţat înKă la anul 1726, şi
D a K ă p e unde-vâ se va fi şi făKut strîngerea b a ­ K a r e în Kursul multor oştiri şi mai ales celor itrunte
nilor pentru nişte asenimenea s e r b ă r i , şi nu va fi K U K U Napoleon, au purtat spre gloriea a r m e l o r î m p ă r ă ­
putinţă de a s e î n a p o i a p e l a cei c e vor fi Kontribuit, teşti şi a numelui s t p ă m o ş e s K de Pomanî!
sumele acestea s e vor p u t e a întrebuinţa într'un Kip Kătră multe mărturii a harului Î m p ă r ă t e s K , d e Kare
prea folositor s p r e ajutorirea p o p o r u l u i s ă r a K în timpul s'au î m p ă r t ă ş i t regimentele r o m a n e în Kursul r e s b o a e -
lernei, desKizăndulise de luKru i a r ă ş i spre folosul lor, batalionul aKum nantonat l a ZaleşciK s'au î n ­
publiK. vrednicit d e o distinKţie însemnată.
Ku Kipul a c e s t a , S. S. v a simţi o îndoită Bonso- E K S . S a Gen. Hamerstain, noul Komendant a oastei
laţie, văzănd p e deoparte suppunaerea poporului la din Galiţia, făKănd astă toamnă revizia e l , au treKut
în reviu mare! şi ist batalion. Ensanteţa manevrilor maî m Î K , cel mai d u p e urme SKriîtor de nuvele sau
at*bt a ofiţerilor K u m şi a s o l d a ţ i l o r , şi p r e ţ i z i a K U romanţurî, se g r e b e ş t e K u r e n d a f a c c e KunosKtit p u -
B a r e a u ensenutat K U toate m i ş u e r i l e , a u înRentat pe bliKuluî b e n e v o l m a n i e r a sa de a s e g e n d i , şi retle-
n u m e r o ş i i privitori şi a u îndemnat p e E K S . S a a rosti sîile salle celle profunde, asupra cellor maî m a r i ,
în ordinul de zi u r m ă t o a r e l e Kuvintet « Treî Kompaniî Kum şi cellor m a î mici o b j e K t e , K U O n e m ă s u r a t e in­
din b a t a l i o n u l i n t e i u a regimentului a l II. r o m e n e s K ; time înKredere în Rapacitatea sa. ,Si apoi Kete u-
prin a e r u l m a r ţ i a l ; Kureţenia s o l d a ţ i l o r , portul bun v r a g i u r i ce v e d e m date l a l u m i n e supt feluri de titluri
ş i f r u m o s , şi n u m a î puţin prin plinirea K U m a r e l i n i ­ pompoase, Kare, ştie Domnul, de maî Korrespundu
şte a e v o l u ţ i i l o r , miau adus maî K U d e o s e b i r e o de­ materiei din n e u n t r u ! Indate c e c î n e v a ş î ş*a arunKat
plini, m u l ţ u m i r e . » j o s acea ruşinare b a r b a r e de m o d a v e K i e , nimiK nu
Templendume a KT>li>tori p e aKolo şi a m i » î m p ă r ­ maî Kunoaşte maî simplu, nimiK maî lesne", nimiK
tăşi de această privire, de măngăere miau fost a m a i Kommod, de Kăt a se f a c c e a u t o r , sau SKriitor,
asKiilta o asemene publme merturie d e s p r e ostaşiî s a u . . . . în p a g u b a cititorilor s e î . Iar de se v a facce
romani, Kariî plinesK K U v o e b u n * a lor î n d a t o r i r e , autor de Konifesiî, atet maî bine pentru d e n s u l , necî
a u z i n d în acea s t r ă i n ă t a t e în mijlouul vorbei v a r v a r e atunci uu maî a r e trebuinţe se'şî maî s f e r a m e Kapul
a rusnacilor, resunănd cea r o m a n ă armonioase, şi g e n d i n d u s e ; n'are de Kăt se'şî a d u n e aminte treKutele
în timp de repaos, versul melanKoliR a Doinelor s a l l e mişeii! şi u v r a g i u l este i n d a t e sevărşit.
Patriei. Ku toate acestea, n u Kare Kum va se soKOteaSKe
c i n e - v a K e eu voesK a n u m se m e iau d u p e e s e m p l u r i .
N u Domnule! o asemnienea idee mtar attinge amor-
propriul. Eu n u f a K , de Ket a urma însuşi impulsii
o co N F : E S S I E . melle , ve voiu facce înse a băga de seame Ke a-
ceasta s e potriveşte de minune KU impulsia g e n e r a l e
SKrisoare adresate Ketre RedaKtorul a tutulor. Dar s e m e fereasKe Dumnezeu de a t r e e c e
Gazetei Europei, de Ketre in ideea lumii de un s e r v i l imitator. De a c e e a şi fe-
Kontele N. N. K e n d K U totul Kontra celor-lalţî mulţi uonfraţî ai mei,
Kariî se Konfeseaze în faţa o a m e n i l o r , K U sinceritatea
A
l o r cea m e ş t e ş u g i t e , îţî spuiu maî dinainte K e m e r t u -
Iţi m e r t u r i s e s K , Domnule RedaKtor, K e e u nicî
risirea mea a c e s t a n'are nicî un sferşit preKipzuit, nicî
odate nu'ţî citesK j u r n a l u l D - l e . Ku toate acestea,
o ţinte morale, nicî o pretenţie estraordiuare. Eu
doresK Ka D-ta s e pui î n t r ' e n s u l , şi s e p u b l i c i p r i n -
SKriu . . . . a ş a , prenum vezi, me aret, me înfăţişez
tr'una din foile D - l e aceaste a mea SKrisoare. Pentru
l u m i i . . . . a ş a , KreKurn ain fost şi s e n t , nicî maî b u n ,
*e? nicî eu singur nu ştiu. Sunt maî mulţi de patru­
nicî mai r e u . ,Si prea puţin îm p a s e de ce v a z i c e e ,
zeci de annî trenuţî de K e n d me afflu in l u m e , şi
s a u ce v a g e n d i ia de mine , preKum nici p î n e aKum
nicî o d a t e nu mi-a venit în g e n d s e ' m iau seama nicî
n i c î o d a t e nu m'ain îngrijit despre acestea v o e s n enKe
despre dorinţele melle, nici despre trebele melle.
a m e deosebi de ceilalţi Konfraţi ai mei şi prin p r e s -
Kuvîntul c e l m a r e , a ş a a fost în totdeauna d e v i z a mea.
Kurtare. Kecî eî, autori t a r i b i l î , şi vorbitori nemi­
E u aiunn aici a m de g e n d s e vorbesK n u m a i de
l o s t i v i , ştiu a d â o întindere n e m ă s u r a t e şi celor m a î
mine. Pana, dar, îm u r m e a z e g e n d u i u î m e u , şi îm
de niiniK f a p t e ; iar eu din Kontra voiu î n s e m n a aici
SKriu Konfesiile vieţei m e l l e f e r e a m e mai îngriji de
p e o miKe foaie de h e r t i e celle maî r e m a n i a b i l e a-
IOK, daKa acestea putu fi p l e m i t e cititorilor m e i , sau
v e n t u r e alle vieţei malle.
nu. A ş a fie-Kare p o a t e z i c e e K U înKredinţare, K e seK-
Rolul acesta în Kare ne a f l b m , este seKolul sinceri­
Voiu î n c e p p e m a î intern d e l a iriKredinţarea în Kare
t ă ţ i i , atet fisiceşte, Kum şi moraliceşte.
suut, Kum-Kb n a t u r a p e mine ma feKut o fiinţe K U
O dinioare, oamenii se asKundeau în nişte Kase
totul diferite şi o r i g i n a l e , şi K U ursita mea a î n s e m ­
IntunoKoase, şi d i n a p o a i a p a v e z e î unor ziduri f o a r t e
nat toate evenimentele vieţei melle dela început, K U
nalte; iar aKmn, pretutindeni n u g e s e ş t î de u e t edifi-
totul diferite de acellor-lalţi. De e s e m p l u : eu s e n t
ciurî b i n e luminate, ş i K U ferestre m a r i l a u l i ţ e . Vezi,
nesKUt dintr'un om foarte avut şi r e m a r B a b i l , ş'ap >î
p r i v e ş t e în n e u n t r u Ket îţî v a p l e c e a ! K e c î noi anum
a m KreSKUt uu mare om de nimiK. Am ft.Kut tot fe­
voimu s e t r e i m , s e f a c e m , şi s e g e n d i m , în toKmaî
l u l de blestemeţii, şt nimeni nu ina biciuit. Am a j u n s
Ka Kum a m fi într'o stmle transperente. Kuvîntul
a Konnoaşte b i n i ş o r l i m b a f r a n ţ e z e , w r p e a mea pe-
j e n e a lipsit de mult din vuKabularul nostru. în zioa
rinteasKe n'am putut s'o î n v e ţ u de IOK num se Rade.
de a s t ă z i , Ktreşî, nimeni n u mai K e l e t o r e ş t e pentrn
Tot c e e r a strein în m o r a l , în m a n i e r e , in p u r t e r î ,
d e a K u n o a ş t e , şi a p o i a desKrie K U SKumpetate celle-
în o b i c e i u r i , îm plecea, m e î n n e n t a K U d e o s e b i r e , wr
lalte ţerî şi p o p o a r e , ci n u m a i pentru Ka s e a i b e o-
obiceiurile naţiei melle nu le pu;ea n sufferi. Junain
Kazia de a v o r b i d e s p r e s i n e ş î . Iu timpii d'aKUtn, c e l
Komedia Kend eram de zece anî, şi Kend e r a m de teiu, şi mare febleţe pentru aceste din urme. , P e
cin-spre-zece nu aveam cea maî m m e idee despre dato­ densul, d u p e tot Kuvîntul d r e p t u , îl imitaiu şi eu Kti
riile unui b ă r b a t şi unuî cetăţean. S R u m p e t a t e , şi aşa nepreKurmat damu, u n o r a dinele,
şi alttora supele. Vremea leţiilor trecea Ka nişte mi­
P e la a l 16 anu al vărsteî melle î m dettere un
nute pentru m i n e , pentru Ke'm p l e c e a mult s e dormu
sfrumuşel rang, şi m ă trimisseră în ţerî străine, f b r c p e b a n g a î n v e ţ e t o r i l o r , şi aşa p o c i u z i c e e în adever
a'm spunne pentru ce. Ku acastă ouazie îm dettere u e n u m e s e t u r a m asKultendu'î, Kecî nu'i auzeamu nicî
şi un guvernor genovez na si> m ă însoţeasRe. Dar
odate. Ku toate acestea D . Mendel nu l i p s i a a în­
bagă de seamă, m c r o g , KT. acesta erea un genovaz, ştiinţa regulat p e toate s e p t e m e n a părinţilor mei des­
u»r nu franţez, pentru Kă în acel timp guvernuriî pre progresurile celle admirabile alle sKumpuluî lor
franţezî începpusseră a nu maî fi de modă prin naşele fiu, şi umplea foi întregi de numirile ştiinţelor ce în­
celle mari. O ! zeu! aceştî feniKsî de bum> ednttaţie! văţam.
ce mare nedreptate li s e fbqea amim! . . . Ket de
în s f e r ş i t , dupe o p e t r e e c e r e de trei anî ce feKU-
trebuincoşî Kăt de necesariî nu sănt eî la o nasc bu­
r e m u în LipsKa, dimineaţa f e u e n d u m s o m n u l pe ban-
n e , şi într'o famillie n u m se K a d e , pentru toată l u ­
g e l e şKoalelor p r e n u m z i s e i u , z i o a toate teind K c î n i -
mea!. . . E î , metresei vorbesn ne'ncetat de amor şt
lor f r u n z e p e uiliţe, iar nopţile toate jertfindule în tot
de teatru. Stepănului, d e . . . . şi de vinurile celle
felul de d e s f r e n e r î şi o r g i i , o p o r n i r e m u Ka se Kăle-
maî bune din toată lumea. Ku Kopiii cei mai mici s e
torlm în l u m e , spre d e s w e r ş i r e a edunaţieî melle, în-
joaite d'a mincea; d a r ceî maî mari, şi pe junele de­
grijindu m a i e n t e i u a l u a K U noi un seKretar, pentru
m o a z e l e îl învaţă altceva maî b u n . . . o! dar ce facî
ua s b desnrie în IOKUI n o s t r u , toate objeKtele intere­
m o d e i ? . . . D . Mendel priiinisse şi toate instruKţiile
sante c e ni s'ar putea î n f e ţ i ş k , fiind K e D . Mendel
trebuincoase. E l Kunoştea foarte bine la ce este, în
e r a prea leneş pentru a c a s t e OKKupaţie. Din fie-Kare
general, orânduit un june de bună famillie, Kunoşteâ
o r a ş ce v i z i t a m u , perinţiî mei priimeau d e l a noi nişte
î n s ă K U mult mai bine şi al s e u însuşi interes, de a -
foarte mari p a u e t u r î , şi nu s e puteau îndestul bunura
c e i a şi purtarea sa K U mine f u , după un plan foarte
de o b s e r v a ţ i i l e celle piine de isteciune a l l e prea iubi­
înţeliept, şi la aceasta trebuie Să'i d a u dreptate. In
tului lor fiu, pe Kare K U multe mendrie şi f a l e , le
sfărşit el iubea adevărul, şi nu interzie' a s e esprima
citeau tutulor rudelor n o a s t r e . Dar eu din toate aces­
netted KU mine.
tea , v e înnredinţez K e n u puteam l u a a s u p r e m nici
Simnipul meu Konte, îm zisse acest nepreţuit al un r e u d nibuar, ci aveam d a t e d e p l i n e înputernicire
meu guvernor, natura şi noroKul s'au asouatu, pre senretarului m e u a filosofa în lonu'm Kht îî v a p l e c e a ,
Kura vez bine, i;a se fanc, din D-ta un model de dre- a neruia slove , din n o r o c i r e ' m , se î n t e m p l e Ke se-
geloşie şi de fericire. Frumuşel, plin de spirit, bo­ mena foarte mult K U a mea. Iar petreecerea mea cea
gat şi de o familie însemnat b , acestea sunt maî mul­ obicinuite, itend ne a i l a m u pe d r u m , e r a s e arunn
te de Kăt trebuesK na se te f a K e a juna rola cea mat K U p u ş n o c i u l g l o a n ţ e de h e r t i e în spinarea postilioni-
strălucită în lume. Toate celle-lalte, nu plbtesiiu, lor, şi a nurten'i toate j u n e l e serve ce î n t e m p i n a m u
K r e d e m ă , osteneala de a se onupa cine-va de dănsele. p e la birturî. K e t e - o d a t e s e î n t e m p l â î n s e de a l ă t u ­
]Soî aKura m e r g e m u la universitatea din LipsKa. Părin­ r a m şi î n s u m i , p e l e n g e aceste desKrierî, Kăte nişte
ţii D . t a l e , urmcnd obiceiului, doresnu Ka D-ta să'ţî Karinature K U totul u o r n i c e , produKţie a singurului ta­
adornezî mintea K U tot felul de ştiinţe folositoare, şi lent ce aveam din nature.
prin urmare m'au însărcinaţii pe mine a avea aceasn»
( V a urma.)
privegere asupră'ţî. Dar D-ta fii, z ă u , în bună pa­
ce, Kbci eu sunt năSKUt într'o republiKe, şi prin
urmare un.su tot felul de tiranie. Sperez însă K ă a-
aceasta a mea Kondeşenditiţă im va fi, într'o z i , ris-
I N , S T. I I N , T A R E .
plătită K U mulţumire din parteve.
Moşiea Zimnicen a Dumneaei Prinţesa HariKlea
Eu l a aceasta, de IOK îl înbreţişaiu din toate ini­
m a , şi îî f bgăduiiu o pensie întreit mai mare şi de Kăt Ipsilantina, se de KU arende dela 23 Aprilie 1847.
ceea ce se d ă unui Ministru retras din post, Rarele Doritorii de a o arendui se v o r putea înţelege d a
si. li făKUt celle mai mari şi m a i deluugate servi- dreptu K U Dumneaei proprietara în toate zilele dela 9
ciuri Statului. p e n e la 11 de dimineaţe, ce se afle în BuKureşti şe­

îndată ce sosiremu Ia Lip>Ka, maî întăiu ne grh- zătoare in Rasele Generantlui Laptov p e uliţa Nem-
birătnu a facce nunoştinţe i;u toţi profesorii cei mai ţcasKă..,
renumiţi, şi KU toate nimfele Ionului celle maî în vogă.
Mentorul meu avea multe noiisiiieraţie pentru cei din- ilTl- D. N. ~~~"