Conventii de Reprezentare
Conventii de Reprezentare
Conventii de Reprezentare
Cote interioare:
1. Inaltimi spatii
2. Elemente de structura (plansee)
3. Inaltimi parapet
PARAPET (def.):
1. Constructie usoara, putin inalta, care delimiteaza pe una sau pe mai
multe laturi o suprafata deschisa (balcon, terasa, scara, pod,
esplanada etc.). - Din it. parapetto, fr. parapet, germ. parapet.
2. Portiunea de zidarie cuprinsa intre nivelul pardoselii si cel al
pervazului unei ferestre.
3. Perete de inaltime mica din piatra, lemn, metal etc. care serveste la
delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei sosele etc.;
balustrada.
Casa scarii – peretii care inchid spatiul scarii, daca este cazul.
Rampa scarii – element constructiv inclinat, cu sau fara trepte,
care face legatura intre plansee sau intre planseu si podest.
Podest – element orizontal, care permite intoarcerea rampelor unei
scari sau, in cazul rampelor foarte lungi, permite stationarea persoanelor
Parapet, balustrada – element de protectie a persoanelor, care
evita riscul de cadere in gol a persoanelor care folosesc scara
Mana curenta – element decorativ si de protectie aflat la partea
superioara a unei balustrade sau a unui parapet, cu rol de sprijin pentru
cei care circula pe scara.
Treapta – element orizontal care permite circulatia pe scara.
Contratreapta – element vertical care face legatura intre doua
trepte.
Ochiul scarii – spatiul cuprins intre doua rampe, spre interior.
Vang – grinda laterala sau centrala care permite sustinerea
treptelor. Exista cazuri de scari rezolvate cu o grinda de vang sau cu
doua.
H.SISTEMUL DE ACOPERIRE
Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste
functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea
superioara, deasupra ultimului nivel construit, el nu raspunde numai
nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima conditie pe
care o indeplineste, iar structura si conformatia sa corespund in primul
rand acestei necesitati).
Dincolo de conformatia in sine, acoperisul este limita dintre
exterior si interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru
locuinta (de la cosuri de fum si sisteme de scurgere a apei, pana la
pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De asemenea, sub
acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot amenaja diverse spatii
(mansarde, poduri circulabile sau necirculabile). Toti acestia sunt la
randul lor factori care influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului.
Exista, in principiu, doua categorii de acoperisuri, impartite in
functie de conformatia generala:
- acoperisuri cu panta si
- acoperisuri tip terasa.
H.4. Sarpanta
Reprezinta structura (suportul) invelitorilor si este direct
influentata de tipul de material ales pentru invelitoare, de conformatia
acoperisului (fie el ventilat sau neventilat) sau de decizia ca spatiul de
sub acoperis sa fie folosit sau nu.
Sarpanta poate fi alcatuita din:
- capriori din lemn cu astereala, cu sipci si contrasipci din lemn;
- capriori din lemn, fara astereala;
- ferme din lemn cu pane intermediare;
- ferme metalice cu pane intermediare;
- grinzi si pane din beton armat;
- placa din beton armat.
H.5. Folii de protectie pentru invelitori
In functie de locul in care se monteaza, exista doua tipuri de folii
de protectie:
- Folii bariera impotriva vaporilor – este o folie care se pozeaza
intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre interior), cu rolul
de a preveni infiltrarea vaporilor in materialul termoizolant si formarea
condensului care ar conduce la umezirea termoizolatiei, respectiv la
pierderea capacitatilor termoizolante ale acestuia. Din punct de vedere al
materialului, ele se pot realiza din tesaturi speciale, din aluminiu, cu sau
fara armatura, din polietilena etc.
Este de retinut ca producatorii de materiale termoizolante au
produse care din fabricatie dispun de folia bariera impotriva vaporilor,
astfel incat nu mai este necesara pozarea unei folii suplimentare.
Intotdeauna, dupa montajul materialului termoizolant, trebuie sa se
verifice integritatea barierei impotriva vaporilor, precum si etansarile
intre folii. Golurile sau rupturile de material trebuie reparate.
- Folii de protectie la apa – se pozeaza la partea exterioara a
temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de
alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau neventilat) si au rolul de a
proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile accidentale de apa de
pe invelitoare. Foliile pot fi fabricate din diverse materiale, cele mai
performante dintre acestea permitand evacuarea vaporilor acumulati
accidental in materialul termoizolant, fiind in acelasi timp impermeabile
la apa. Este recomandat ca aceste folii sa conduca apa inflitrata
accidental in jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia pe pazie sau
pe fatada.
Dictionar:
-muchia acoperisului - spre deosebire de coama, care este
orizontala, muchia acoperisului se afla intr-o pozitie inclinata (de aici si
denumirea de coama inclinata) si margineste inspre exteriorul casei
versantii (apele) unui acoperis
-dolia - este linia de intersectie a doi versanti de acoperis, care
formeaza intre ei un unghi concav. Dolie se numeste si elementul care
izoleaza acoperisul si colecteaza apa din aceasta zona.
-lucarna - este o fereastra de mici dimensiuni, integrata in panta
acoperisurilor, fiind protejata de un acoperis propriu mai mic. Lucarna
este folosita la casele cu mansarda pentru a facilita iluminarea incaperii.
A nu se confunda cu fereastra de mansarda! Spre deosebire de
lucarna, care iese in relieful acoperisului, fereastra de mansarda este
montata direct pe panta (versantul) acoperisului, la nivel cu aceasta.
- timpan -
1. Suprafata de zidarie neteda sau ornamentata cu sculpturi, situata intre
o grinda orizontala si un arc de deasupra golului unei usi sau al unei
ferestre. - Din fr. Tympan;
2. Suprafata plana de zidarie, de forma semicirculara sau triunghiulara,
cuprinsa intre lintelul si arcul unui portal; este decorat cu reliefuri (in
arhitectura rornanica si gotica) sau cu picturi;
3. Spatiul, decorat sau nu cu scene in relief, cuprins intre cornisa si cele
doua planuri inclinate care formeaza frontonul.
- atic:
1. element de arhitectură format dintr-un zid scund; este așezat deasupra
cornișei cu scopul de a masca acoperisul cu panta sau acoperisul tip
terasa;
2. etajul terminal, mai scund și mai retras decât celelalte, situat deasupra
cornișei principale a unei clădiri.
I. TIPURI DE LOCUINTE
Sunt constructii care pot adaposti doua sau trei familii si pot
semana cu locuintele unifamiliale, fiind specifice in principal
mediului urban dar care se pot implementa si in mediul rural. Se
preteaza atat pentru investitii private, cat si pentru dezvoltari
imobiliare pe scara mare, cu amendamentul ca spatiul aferent poate
fi mai mic decat in cazul locuintelor unifamiliale.
Regimul de inaltime: poate porni de la cladiri P+M (parter si
mansarda) si poate ajunge pana la cladiri P+2E (parter si 2 etaje si
eventual mansarda).
Lotul minim: este considerat, ca si in cazul locuintelor
unifamiliale, de 200 mp, cu acelasi amendament ca lotul ar putea fi
relativ mic, dar datorita cuplajului se poate obtine o curte ceva mai
mare.
Despre constructie:
• Se pot realiza in mod uzual pe structura de zidarie si/sau beton armat,
metal, dar si din lemn.
• Poate fi adaptata la conditionarile legate de teren (ramane problema
costurilor), dar pot aparea probleme legate de orientare.
• Acoperisul poate fi atat cu panta, cat si tip terasa.
• Exista un perete comun care separa cele doua locuinte, iar in cazul cel
mai rau instalatiile de canalizare si apa pot fi comune.
• Organizarea spatiului interior se face in mod uzual in oglinda.
• Personalizarea diferita a celor doua unitati nu este posibila decat in
cazul intrarilor.
• Intrarile sunt separate pentru fiecare proprietate in parte.
• Prin raportul maselor si al volumelor poate aduce foarte usor cu o
locuinta unifamiliala.
• Daca cladirile sunt decalate, in peretele comun nu pot exista goluri de
la o proprietate spre cealata.
• In anumite cazuri, garajul poate fi situat la interiorul constructiei (la
subsol, demisol sau parter).
Amenajari de exterior:
• Curtea se poate personaliza in functie de fiecare proprietar in parte, iar
in functie de marimea lotului ar putea fi adaugate si dependinte, garaj,
sera, etc., dar de dimensiuni minimale.
• Unitatile deservite de doua strazi sau de o strada si o alee de serviciu
par sa fie cele mai avantajoase.
• Pot aparea probleme legate de orientarea pe teren in functie de punctele
cardinale, iar una dintre constructii poate fi in avantaj fata de cealalta.
• Parcarea este flexibila, mai ales in cazul cladirilor deservite de doua
strazi, fiind avantajate constructiile cu loturi mai mari
Despre zona:
• Acest tip de locuire poate creste densitatea de populatie, mentinand in
acelasi timp un caracter „rarefiat” al constructiilor, in functie de
marimea loturilor.
• Facilitatile legate de comert, servicii sau transport public sunt relativ
asemanatoare cu cele din zonele numai cu constructii unifamiliale.
• In functie de marimea loturilor, pot aparea spatii plantate cu arbori si
arbusti, care sa sporeasca calitatea spatiilor exterioare.