CONVENȚII DE REPREZENTARE.

NOȚIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII

A. RELEVEE, SECȚIUNI ȘI FAȚADE DE CLĂDIRI
Prin tehnica măsurătorilor sub denumirea de RELEVEE pot fi
înțelese următoarele categorii:
-desenul rezultat prin secționarea unei construcții cu un plan
orizontal la o înălțime de 1.20 metri deasupra pardoselii nivelului
la care se referă: subsol, parter, mezanin, etaj, mansardă, pod
(sinonim cu PLAN);
-desenul rezultat prin secționarea unei construcții cu un plan
vertical (în elevație) dupa o direcție prestabilită (sinonim cu
SECȚIUNE);
-desenul rezultat (în elevație) prin figurarea tuturor elementelor
care definesc volumele, golurile și decorațiunile unei fațade
(principală, laterală, sau posterioară) a unei clădiri (sinonim cu
FAȚADĂ).
B. SCARA DE REPREZENTARE: Plansele desenate din proiect
nu se reprezinta in marime naturala, ci micsorata la o anumita
scara. Scara este raportul dintre dimensiunea reala si cea din desen.
Pe fiecare plansa, in cartus, este scrisa scara la care este facut
desenul. Uzual planurile de case se reprezinta la scara 1:50, adica
1cm. din plansa reprezinta 50x10=500mm= 50 cm. in realitate.
Detaliile de constructii se deseneaza la scari mai mari, 1:20, 1:10,
1:5.
STANDARDE SCARI DE REPREZENTARE
Plan incadrare in zona 1:2000
Plan de situatie 1:500
Plan incinta 1:200
Planuri anteproiect 1:100
Planuri detaliate 1:50
Detalii sectiuni, travee 1:20
Detalii arhitectura 1:10 1:5 1:10 1:5
Detalii confectii 1:2
Detalii mobilier 1:1
Detalii mecanice 2:1

C. SISTEME DE COTARE ÎN PLAN:

Cote exterioare:
1. Cote plin - gol (inclusiv ferestre);
2. Cote rezalite
3. Cote interax
4. Cota totala (lungimea maximă și lățimea maximă)

REZALIT/ rezalite (def.):

1. Element de zidarie care se detaseaza din fata unui edificiu, fie in
scopul intaririi rezistentei (ex. contrafortul), fie pentru a masca un volum
interior. - Din germ. Risalit.
2. Portiune de zid iesita sau adâncită din linia fatadei (rezultând
din alcătuirea volumelor clădirii), pentru a prezenta o anumita structura a
planului cladirii, o anumita compozitie.
Notă: în mod eronat se folosește termenul de rezalid/ rezaliduri.
Cote interioare:
1. Cote partiale (goluri, spaleti);
2. Cote totale camere;
3. Axare pereti, stalpi, travee

Spaleti (def.): = glafuri, golurile de la ferestre si usi.

Travee (def.):
1. Portiune dintr-o constructie (edificiu, pod, viaduct etc.) care
cuprinde doua puncte de reazem (stalpi, coloane, grinzi, pile etc.) si
deschiderea dintre ele. – Din fr. travee.
2. Unitate spatiala determinata de patru puncte de sprijin pe care se
descarca o portiune de bolta cu o anume independenta portanta.
3. Potiunea de bolta dintre doua puncte de sprijin consecutive.

D. SISTEME DE COTARE IN SECȚIUNE:

Cote exterioare:
1. Cote de nivel plin – gol
2. Cote relative la teren
3. Cote cornisa
Notă: -inaltimea maxima la cornișă a unei cladiri = înaltimea
maxima admisa în planul fatadei, masurata între teren (în situatia
anterioara lucrarilor de terasament) si cornise sau limita superioara a
parapetului terasei. Inaltimea maxima a unei cladiri NU se calculeaza
niciodata de la cota zero [+/-0,00].
- Daca locuinta are sistem de acoperire cu acoperis in panta,
inaltimea maxima a cladirii= înaltimea masurata între
nivelul terenului (în situatia anterioara lucrarilor de
terasament) si coama acoperișului.
CORNISA (def.):
Element arhitectural iesit in consola fata de planul exterior superior
al zidului unei constructii, ornamental, avand rolul de a sprijini
acoperisul si de a impiedica scurgerea apei de ploaie pe fata
cladirilor. - Din fr. corniche.

Cote interioare:
1. Inaltimi spatii
2. Elemente de structura (plansee)
3. Inaltimi parapet

PARAPET (def.):
1. Constructie usoara, putin inalta, care delimiteaza pe una sau pe mai
multe laturi o suprafata deschisa (balcon, terasa, scara, pod,
esplanada etc.). - Din it. parapetto, fr. parapet, germ. parapet.
2. Portiunea de zidarie cuprinsa intre nivelul pardoselii si cel al
pervazului unei ferestre.
3. Perete de inaltime mica din piatra, lemn, metal etc. care serveste la
delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei sosele etc.;
balustrada.

E. Planurile de arhitectura sunt cotate, astfel incat sa reiasa clar

urmatoarele date:

1. distanta intre axe (cote interax)

2. amplasarea ferestrelor si a usilor (cote plin/gol)
3. dimensiunile incaperilor
4. dimensiunile exterioare ale cladirii
Destinatia incaperilor este deasemenea figurata in plan, impreuna cu alte
date (suprafata, perimetrul, finisajele propuse). Pentru bai sau bucatarii
arhitectii obisnuiesc sa realizeze si o varianta de mobilare.

C. Axele constructiei – sunt niste linii imaginare, fata de care se

relationeaza in plan elementele constructive.
In general sunt trasate pe doua directii perpendiculare, notandu-se
cu litere cele de pe o directie si cu cifre cele de pe cealalta.
Trasarea axelor in santier se realizeaza la inceputul lucrarilor si este o
lucrare de importanta capitala.

D. Cote de nivel. Cota zero [+/-0,00]

±0,00 – COTA ZERO, este cota de referinta in functie de care sunt
exprimate toate cotele de nivel din proiect. In Romania, conventional,
dar fara sa fie este o regula, +/-0,00 reprezintă cota pardoselii finite
a parterului. Aceasta informatie reiese din detalii sau este explicit scrisa
in proiectul de arhitectura.
Cotele de nivel figurate in planuri, reprezinta cotele pardoselii finisate,
masurate fata de o cota de referinta – cota +/-0,00.

E. Usile si ferestrele se coteaza atat ca latime cat si ca dimensiuni pe

verticala
- Pentru o bună luminozitate a unei încăperi se recomandă ca
suprafaţa minimă a unei ferestre să fie de 1/5 sau 1/6 din suprafaţa
pardoselii încăperii.
(Ex. Dormitorul are o suprafață de 20 mp., suprafața minimă a
ferestrei va fi de 4 mp.)

F. Stalpii (samburii de beton armat) – sunt reprezentati cu hasura

oblica si sunt figurati informativ in planurile de arhitectura.
Dimensionarea stalpilor se realizeaza in functie de o multitudine de
parametri.

G.SCĂRILE DE ACCES – scara contine informatii despre

numarul de trepte, dimensiunile treptei si ale contratreptei.
Scarile sunt elemente de constructie complexe, care se proiecteaza
dupa reguli stricte si necesita atentie sporita la executie.
In functie de inaltimea treptelor (contratreapta), scarile pot fi :
- scari cu trepte joase avand h ≤ 16,5 cm – in scoli, spitale, gradinite,
recomandabile pentru circulatia copiilor, batrinilor sau bolnavilor;
- scari cu trepte mijlocii, la care 16,5 cm < h ≤ 17,5 cm – sunt scarile
cele mai comode si de folosinta curenta;
- scari cu trepte inalte, la care 17,5 cm < h ≤ 22,5 cm – scari secundare
in cladiri joase sau scari de acces in subsoluri si poduri;
- scari abrupte, cu 22,5 cm < h ≤ 30,0 cm – scari verticale de incendiu
sau acces in spatii tehnice;

G.1. Pentru a stabili numarul de trepte intre doua niveluri se utilizeaza

urmatoarea relatie : n = H / h in care :
H este inaltimea nivelului (ex. 250 cm.);
h este inaltimea impusa a treptei (ex. 17 cm.);

Prin corectarea inaltimii treptei h, n trebuie sa rezulte ca numar

intreg.
(In exemplul nostru n= 250: 17 = 14,7 trepte = prin rotunjire 15 trepte ,
astfel ca 250: 15= 16,6 cm. inaltimea unei trepte).

G.2. Latimea treptelor b rezulta din formula pasilor prin care

se asigura o circulatie comoda: 2 h + b = 62 …64 cm (relatia lui
Rondelet);
( in exemplul nostru 2x 16,6 + b = 63, rezulta ca b= 29,8 cm.)

G.3. Numarul necesar de fluxuri ( F ) se stabileste cu relatia:

F = N / C , unde:
N –este numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de
evacuare;
C - este capacitatea de evacuare a unui singur flux exprimata prin
numarul total de persoane care se evacueaza pe toata durata operatiei de
evacuare.
In functie de numarul de fluxuri necesare, latimea libera minima
(lungimile minime libere ale treptelor) este de : 0,9 …1,0 m ; 1,10 m ;
1,60 m ; 2,10 m si 2,50 m, pentru 1, 2, 3, 4 si 5 fluxuri,
 În practică pentru un imobil (casă) în regim P+E, cu un numar
mediu de 3 locatari, se ia în calcul o scară cu lățimea de 1m.

Casa scarii – peretii care inchid spatiul scarii, daca este cazul.
Rampa scarii – element constructiv inclinat, cu sau fara trepte,
care face legatura intre plansee sau intre planseu si podest.
Podest – element orizontal, care permite intoarcerea rampelor unei
scari sau, in cazul rampelor foarte lungi, permite stationarea persoanelor
Parapet, balustrada – element de protectie a persoanelor, care
evita riscul de cadere in gol a persoanelor care folosesc scara
Mana curenta – element decorativ si de protectie aflat la partea
superioara a unei balustrade sau a unui parapet, cu rol de sprijin pentru
cei care circula pe scara.
Treapta – element orizontal care permite circulatia pe scara.
Contratreapta – element vertical care face legatura intre doua
trepte.
Ochiul scarii – spatiul cuprins intre doua rampe, spre interior.
Vang – grinda laterala sau centrala care permite sustinerea
treptelor. Exista cazuri de scari rezolvate cu o grinda de vang sau cu
doua.

H.SISTEMUL DE ACOPERIRE
Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste
functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea
superioara, deasupra ultimului nivel construit, el nu raspunde numai
nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima conditie pe
care o indeplineste, iar structura si conformatia sa corespund in primul
rand acestei necesitati).
Dincolo de conformatia in sine, acoperisul este limita dintre
exterior si interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru
locuinta (de la cosuri de fum si sisteme de scurgere a apei, pana la
pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De asemenea, sub
acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot amenaja diverse spatii
(mansarde, poduri circulabile sau necirculabile). Toti acestia sunt la
randul lor factori care influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului.
 Exista, in principiu, doua categorii de acoperisuri, impartite in
functie de conformatia generala:
- acoperisuri cu panta si
- acoperisuri tip terasa.

H.1. Structura unui acoperiș:

- Structura de rezistenta – sarpanta – este influentata in mod direct
de tipul de invelitoare care se doreste a fi folosita, de greutatea
acesteia, de existenta sub acoperis a unui spatiu locuibil etc. si poate
fi alcatuita din lemn (destul de des), metal sau beton (cazuri mai rare).
- Termoizolatia – este o componenta importanta, mai ales in cazul in
care se doreste folosirea spatiului de sub acoperis. Se poate realiza din
vata minerala de sticla sau bazaltica, polistiren expandat sau extrudat,
folii termoizolante, spume.
- Folii de protectie – se pot identifica doua tipuri: folii bariera
impotriva vaporilor (care se monteaza la interior pe fata calda a
termoizolatiei) si folii impermeabile (pentru protectia la infiltratia
accidentala de apa sub invelitoare).
- Invelitoarea – este de fapt stratul exterior al acoperisului si poate
fi realizata din mai multe tipuri de materiale, tigle, olane ceramice sau
din beton, placi bituminoase sau din fibrociment, sindrile
bituminoase, tabla cutata, plana sau tip tigla sau materiale naturale,
paie, stuf, șiță (draniță) etc. si elementele de fixare si racordare ale
acestora.
- Jgheaburile si burlanele, gurile de scurgere fac parte, la rândul lor
din structura sistemului de acoperire.

H.2. Versantii acoperisurilor – influenteaza alegerea tipului de

invelitoare si pot avea forme variate.
Suprafata versantilor – poate fi:
- plana, cu sau fara rupere de panta;
- curba, cu sau fara rupere de panta;
- mixta, imbinand atat suprafete curbe, cat si suprafete plane, cu sau
fara rupere de panta.
Numarul de versanti (ape) – este conditionat de forma constructiei,
dar si de vecinatatile acesteia (daca exista sau nu calcane vecine cu
 constructia respectiva Ca regula generala, nu este permis ca apele sa
se scurga la calcan).
- acoperisuri cu un versant (o apa), cu forma plana sau curba;
- acoperisuri cu doi sau mai multi versanti (ape), indiferent de forma
acestora

H.3. Panta acoperisului – reprezinta unghiul de inclinare al

versantului (apei). Este un element foarte important al acoperisului
deoarece valoarea ei influenteaza tipul de material folosit pentru
invelitoare sau, invers, tipul de material folosit determina unghiul de
inclinare al versantului. In general panta versantului (acoperisului) se
masoara in grade (reprezentand unghiul facut de orizontala cu linia
versantului).
Cateva elemente importante:
- panta minima a versantului (acoperisului) – este recomandata de
producator si reprezinta panta sub care materialul folosit la invelitoare
nu-si mai poate indeplini rolul de protectie la apa sau necesita masuri
suplimentare de siguranta.
- panta maxima a versantului (acoperisului) – poate fi considerata
verticala (90°), producatorul materialului utilizat trebuind sa specifice,
daca este cazul, pentru ce valori ale pantei sunt necesare masuri
suplimentare de asigurare a rezistentei si stabilitatii invelitorii si conditii
de protectie la apa.
Panta poate fi: continua (dreapta sau in diverse unghiuri – cu
rupere de panta) sau curba (pentru versantii curbi).

H.4. Sarpanta
Reprezinta structura (suportul) invelitorilor si este direct
influentata de tipul de material ales pentru invelitoare, de conformatia
acoperisului (fie el ventilat sau neventilat) sau de decizia ca spatiul de
sub acoperis sa fie folosit sau nu.
Sarpanta poate fi alcatuita din:
- capriori din lemn cu astereala, cu sipci si contrasipci din lemn;
- capriori din lemn, fara astereala;
- ferme din lemn cu pane intermediare;
- ferme metalice cu pane intermediare;
- grinzi si pane din beton armat;
- placa din beton armat.
 H.5. Folii de protectie pentru invelitori
In functie de locul in care se monteaza, exista doua tipuri de folii
de protectie:
- Folii bariera impotriva vaporilor – este o folie care se pozeaza
intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre interior), cu rolul
de a preveni infiltrarea vaporilor in materialul termoizolant si formarea
condensului care ar conduce la umezirea termoizolatiei, respectiv la
pierderea capacitatilor termoizolante ale acestuia. Din punct de vedere al
materialului, ele se pot realiza din tesaturi speciale, din aluminiu, cu sau
fara armatura, din polietilena etc.
Este de retinut ca producatorii de materiale termoizolante au
produse care din fabricatie dispun de folia bariera impotriva vaporilor,
astfel incat nu mai este necesara pozarea unei folii suplimentare.
Intotdeauna, dupa montajul materialului termoizolant, trebuie sa se
verifice integritatea barierei impotriva vaporilor, precum si etansarile
intre folii. Golurile sau rupturile de material trebuie reparate.
- Folii de protectie la apa – se pozeaza la partea exterioara a
temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de
alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau neventilat) si au rolul de a
proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile accidentale de apa de
pe invelitoare. Foliile pot fi fabricate din diverse materiale, cele mai
performante dintre acestea permitand evacuarea vaporilor acumulati
accidental in materialul termoizolant, fiind in acelasi timp impermeabile
la apa. Este recomandat ca aceste folii sa conduca apa inflitrata
accidental in jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia pe pazie sau
pe fatada.

H.6. Acoperisul tip terasa

Asa cum sugereaza si numele, acoperisul este plat si prezintă o
foarte mică pantă pentru scurgerea apelor. Acceste tipuri de acoperisuri
sunt folosite de obicei pentru cladirile industriale, blocurile de locuinte,
insa pot fi la fel de utile si in cazul locuintelor mici.
Caracteristici:
- spatiul plat ofera posibilitati pentru amenajarea cu usurinta a unei
terase in aer liber sau a unei gradini;
 - se pot monta panouri solare daca dorim sa construim o locuinta
„verde“, cu un sistem independent de energie;
- acoperisul este usor de construit si nu necesita multe materiale,
avand costuri medii de constructie (însă relativ mai mari decât in cazul
acoperisului cu pantă);
- suprafata plata nu este recomandata in zonele cu precipitatii
abundente intrucat scurgerea apei se realizeaza mai greu si pot aparea

infiltratii in acoperis, daca acesta nu este prevazut cu scurgeri sau

hidroizolatia nu este realizata corespunzator.

H.7. Acoperisul cu panta curbata

Initial, acest tip de acoperis a avut un caracter industrial si era
folosit in constructiile de cladiri mari. In prezent, poate fi folosit si
pentru locuinte, deoarece ofera un aspect unic, creativ si modern oricarei
locuinte.
Caracteristici:
- ofera un aspect estetic placut, atat la exteriorul casei, cat si in
interior;
- poate fi utilizat atat in zone cu precipitatii abundente, cat si in cele
cu vanturi puternice. Pentru cele cu precipitatii abundente, se alege
o panta cat mai curbata pentru a permite scurgerea apei. In zonele
cu vanturi puternice, pantele cu inaltimi reduse pot oferi mai multa
stabilitate;
- este complex si implica costuri mari pentru constructie dar si o
serie de materiale speciale.

H.8. ☼☺ Acoperisuri verzi

Sunt formate din vegetatie si pamant, fiind instalate peste un
sistem de membrane hidroizolante.
Caracteristici:
-ofera un aspect creativ locuintei si este prietenos cu mediul
inconjurator;
-retine mai multa apa si poate fi construit in zonele cu precipitatii
abundente
-pe timpul verii, poate retine pana la 90% din precipitatii;
 -este un acoperis complex, iar costurile de constructie sunt ridicate,
deoarece necesita montarea sistemelor si a unor materiale speciale de
hidroizolatie, drenare si irigatii;
-oferă o foarte buna izolare termică a locuinței indiferent de
anotimp;
-structura acoperisului trebuie sa fie rezistenta avand in vedere
incarcarea statica.

H.9. ☼☺Acoperișuri solare

Sistemele noi de învelitoare includ șindrilele solare care generează
energie electrică. Există de asemenea sisteme solare disponibile care
generează apă caldă sau aer cald și care poate acționa ca învelitoare.
Sistemele mai complexe pot îndeplini toate aceste funcții: să genereze
energie electrică, să recupereze energia termică și de asemenea să
acționeze ca învelitoare.

Dictionar:
-muchia acoperisului - spre deosebire de coama, care este
orizontala, muchia acoperisului se afla intr-o pozitie inclinata (de aici si
denumirea de coama inclinata) si margineste inspre exteriorul casei
versantii (apele) unui acoperis
-dolia - este linia de intersectie a doi versanti de acoperis, care
formeaza intre ei un unghi concav. Dolie se numeste si elementul care
izoleaza acoperisul si colecteaza apa din aceasta zona.
-lucarna - este o fereastra de mici dimensiuni, integrata in panta
acoperisurilor, fiind protejata de un acoperis propriu mai mic. Lucarna
este folosita la casele cu mansarda pentru a facilita iluminarea incaperii.
A nu se confunda cu fereastra de mansarda! Spre deosebire de
lucarna, care iese in relieful acoperisului, fereastra de mansarda este
montata direct pe panta (versantul) acoperisului, la nivel cu aceasta.
- timpan -
1. Suprafata de zidarie neteda sau ornamentata cu sculpturi, situata intre
o grinda orizontala si un arc de deasupra golului unei usi sau al unei
ferestre. - Din fr. Tympan;
2. Suprafata plana de zidarie, de forma semicirculara sau triunghiulara,
cuprinsa intre lintelul si arcul unui portal; este decorat cu reliefuri (in
arhitectura rornanica si gotica) sau cu picturi;
3. Spatiul, decorat sau nu cu scene in relief, cuprins intre cornisa si cele
doua planuri inclinate care formeaza frontonul.
- atic:
1. element de arhitectură format dintr-un zid scund; este așezat deasupra
cornișei cu scopul de a masca acoperisul cu panta sau acoperisul tip
terasa;
2. etajul terminal, mai scund și mai retras decât celelalte, situat deasupra
cornișei principale a unei clădiri.

I. TIPURI DE LOCUINTE

1. LOCUINTE INDIVIDUALE- UNIFAMILIALE

Sunt constructii dedicate necesitatilor unei singure familii si
reprezinta unul dintre cele mai raspandite tipuri de locuire, atat in
mediul rural, cat si in mediul urban.
Regimul de inaltime: poate porni de la cladiri doar pe parter (P)
sau parter si mansarda (P+M) si poate ajunge pana la parter cu 2
etaje si eventual mansarda (P+2E+M).
Lotul minim: este de 300 de metri patrati cu o deschidere la strada
de 12 m, aceasta insemnand un dreptunghi (in cel mai fericit caz)
de 12x25 m. Trebuie specificat ca lotul de doar 300 mp este mic si
destul de restrictiv.
Despre constructie:
• Se poate realiza pe orice tip de structura: beton armat, zidarie , metal
sau lemn
• Se poate adapta cu usurinta la conditionarile terenului (este doar o
problema de costuri).
• Organizarea, dar si reorganizarea spatiului interior se poate face in
functie de nevoile si dorintele specifice fiecarui proprietar.
• Poate fi personalizata ca forma, dar si ca finisaje, atat la interior, cat si
la exterior.
• Se poate proiecta ca o locuinta cu consumuri foarte reduse de energie,
constructia poate sa beneficieze de orientarea cea mai buna, in functie si
de aspectele legate de conditiile bioclimatice.
• Acoperisurile pot fi atat cu panta, cat si tip terasa (circulabila sau/si
gradina).
Amenajari de exterior:
• Curtea poate fi amenajata si personalizata in conformitate cu
dorintelele proprietarilor.
• Exista o delimitare foarte clara a spatiului public fata de cel privat.
• Se poate reduce “vizibilitatea” asupra proprietatii sau dimpotriva se
poate deschide catre exterior.
• Parcarea nu va fi o problema, chiar in cazul unor zone cu densitate mai
mare de constructii, dar depinde de marimea lotului.
• In functie de lot, poate permite dezvoltarea unor dependinte, garaje
pentru una sau mai multe masini, sere, galerii, piscine acoperite,
descoperite, terenuri de sport etc, ceea ce ar putea creste valoarea
proprietatii.
Despre zona:
• In general, in zonele cu case unifamiliale datorita densitatii scazute de
locuire, numarul de facilitati comerciale (magazine) sau publice (scoli,
gradinite, policlinici etc.) poate fi foarte scazut.
• Reteaua de transport in comun poate sa nu fie foarte dezvoltata, ceea ce
conduce la necesitatea existentei unui mijloc de transport propriu.
• Datorita densitatii scazute, zonele impadurite (mai ales curtile) pot
oferi reale avantaje atat pe timpul iernii, dar si al verii.

2. LOCUINTE UNIFAMILIALE CU CALCAN

Sunt specifice atat mediului urban, cat si rural, in special in Romania.
Au aparut mai ales din pricina unor conditionari impuse de latimea
terenului (loturi foarte inguste, pentru a permite accesul la strada a cat
mai multe loturi) si au dezavantajul ca unul dintre pereti, respectiv
calcanul, este orb (nu sunt permise goluri in acesta). Pe langa aceasta pot
aparea probleme cu vecinul, mai ales in cazul in care se doreste
termoizolarea sau chiar finisarea calcanului.

Notă: Conform PUG al Mun. Bucuresti în cazul în care pe una din

limitele laterale ale parcelei există calcanul unei construcţii învecinate,
noua clădire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 20,0
metri de la aliniament. Această lungime poate diferi în funcție de PUG-
ul localității unde se va construi.
 3. LOCUINTE CUPLATE

Sunt constructii care pot adaposti doua sau trei familii si pot
semana cu locuintele unifamiliale, fiind specifice in principal
mediului urban dar care se pot implementa si in mediul rural. Se
preteaza atat pentru investitii private, cat si pentru dezvoltari
imobiliare pe scara mare, cu amendamentul ca spatiul aferent poate
fi mai mic decat in cazul locuintelor unifamiliale.
Regimul de inaltime: poate porni de la cladiri P+M (parter si
mansarda) si poate ajunge pana la cladiri P+2E (parter si 2 etaje si
eventual mansarda).
Lotul minim: este considerat, ca si in cazul locuintelor
unifamiliale, de 200 mp, cu acelasi amendament ca lotul ar putea fi
relativ mic, dar datorita cuplajului se poate obtine o curte ceva mai
mare.
Despre constructie:
• Se pot realiza in mod uzual pe structura de zidarie si/sau beton armat,
metal, dar si din lemn.
• Poate fi adaptata la conditionarile legate de teren (ramane problema
costurilor), dar pot aparea probleme legate de orientare.
• Acoperisul poate fi atat cu panta, cat si tip terasa.
• Exista un perete comun care separa cele doua locuinte, iar in cazul cel
mai rau instalatiile de canalizare si apa pot fi comune.
• Organizarea spatiului interior se face in mod uzual in oglinda.
• Personalizarea diferita a celor doua unitati nu este posibila decat in
cazul intrarilor.
• Intrarile sunt separate pentru fiecare proprietate in parte.
• Prin raportul maselor si al volumelor poate aduce foarte usor cu o
locuinta unifamiliala.
• Daca cladirile sunt decalate, in peretele comun nu pot exista goluri de
la o proprietate spre cealata.
• In anumite cazuri, garajul poate fi situat la interiorul constructiei (la
subsol, demisol sau parter).
Amenajari de exterior:
• Curtea se poate personaliza in functie de fiecare proprietar in parte, iar
in functie de marimea lotului ar putea fi adaugate si dependinte, garaj,
sera, etc., dar de dimensiuni minimale.
• Unitatile deservite de doua strazi sau de o strada si o alee de serviciu
par sa fie cele mai avantajoase.
• Pot aparea probleme legate de orientarea pe teren in functie de punctele
cardinale, iar una dintre constructii poate fi in avantaj fata de cealalta.
• Parcarea este flexibila, mai ales in cazul cladirilor deservite de doua
strazi, fiind avantajate constructiile cu loturi mai mari
Despre zona:
• Acest tip de locuire poate creste densitatea de populatie, mentinand in
acelasi timp un caracter „rarefiat” al constructiilor, in functie de
marimea loturilor.
• Facilitatile legate de comert, servicii sau transport public sunt relativ
asemanatoare cu cele din zonele numai cu constructii unifamiliale.
• In functie de marimea loturilor, pot aparea spatii plantate cu arbori si
arbusti, care sa sporeasca calitatea spatiilor exterioare.

4. LOCUINTE INSIRUITE SI TIP COVOR

Reprezinta o insiruire de cladiri cuplate pe doua laturi (insiruite)

sau trei laturi (covor), in care, fiecare poate adaposti o familie.
Elementele de capat pot fi considerate cladiri mai speciale avand
trei sau doua fatade. Se preteaza in general pentru dezvoltari
imobiliare mari, acolo unde se doreste o exploatare cat mai
eficienta a terenului.
Locuintele insiruite sunt folosite pe scara larga, mai ales in Europa
si mai ales in zonele periurbane si au inceput sa fie folosite si la
noi.
Spre deosebire de locuintele insiruite, locuintele covor exploateaza
si mai eficient terenul, dar pot aparea probleme referitoare la
intimitate si eficienta orientarii.
Regimul de inaltime – este in general P+M (parter si mansarda)
sau P+E+M (parter, etaj si mansarda).
Lotul minim – porneste de la o latime de minim 8 m, cu o
adancime de 18,75 m si ajunge la 150 de mp. Ca si in celelalte
cazuri marimea lotului poate fi un pic cam mica si restrictiva.
Despre constructie:
• Constructia se face in mod uzual pe structura de zidarie si/sau
beton, pe metal, foarte rar pe lemn.
 • Cu exceptia cladirilor de capat, constructiile din camp dispun
doar de doua fatade, ceea ce ar putea crea probleme legate de
iluminarea naturala sau chiar ventilarea directa a unor spatii de la
interior
• Organizarea interioara este identica la toate casele din randul
respectiv si pot exista restrictii in privinta reorganizarii.
• Personalizarea diferita este posibila numai in cazul intrarilor.
• Peretii laterali sunt comuni cu cei ai cladirilor alaturate, ceea ce
poate conduce la probleme legate de izolarea la zgomot (numai in
cazul in care acestia nu sunt corect executati).
• Un garaj poate fi integrat in constructie si mai poate exista un loc
de parcare la exterior.
• Exista foarte multe variante de dezvoltare a acestui tip de
locuinta.
• Acoperisul poate fi atat cu panta, cat si cu terasa (in cazul
locuintelor cu pretentii).
Amenajari de exterior:
• Distanta fata de strada sau fata de fundul de lot poate avea un
impact semnificativ asupra spatiului privat.
• Desi ofera o exploatare foarte buna a terenului, trebuie sa se tina
seama de modul de orientare si de accesul la lumina naturala.
• Parcarile se pot face atat la strada principala, cat si pe aleea de
serviciu, daca exista.
Despre zona:
• Facilitatile legate de comert, servicii sau transport public sunt
mult mai mari decat in cazul zonelor prezentate anterior.
• Se pot cupla cu diverse alte tipuri de locuire, pentru a creste
calitatea spatiului urban astfel obtinut.
• Pot exista mai multe feluri de proprietate asupra cladirii si se pot
implementa mai multe strategii prin care aceste tipuri de cladiri sa
devina atractive.
• Loturile fiind relativ mici nu se pot dezvolta si alte facilitati
(piscine, sere etc).
• Spatiul verde poate fi usor limitat si fara prea multe optiuni.

5. LOCUINTE CU PUTINE NIVELURI

 In fapt, cu acest tip de cladiri, blocuri cu putine niveluri, suntem
relativ obisnuiti. Este vorba de mai multe tipuri de apartamente cu
una, cu doua, trei sau patru camere, dezvoltate pe un nivel sau pe
doua niveluri (apartamente duplex) si inglobate int-o cladire, care
de obicei nu depaseste parter si trei sau patru etaje cu eventual un
apartament penthouse. Este unul dintre tipurile de locuire printre
cele mai dezvoltate la noi, cu preponderenta in mediul urban.
Regim de inaltime – in mod uzual parter si patru etaje (P+4) dar
exista si variante de parter, 3 etaje si un duplex retras la ultimul
nivel.
Lotul minim – in mod real nu exista un lot minim definit pentru
astfel de locuinte.
Despre constructie:
• Constructia acestor cladiri se face in general pe structura din beton
armat si/sau zidarie, foarte rar pe structura metalica.
• Accesul in apartamente se face din interior, de pe o casa a scarii
comuna, care ar trebui sa aiba un acces facil din strada principala si/sau
din aleea secundara si care poate dispune si de lift, in cazul cladirilor cu
apartamente de lux.
• Pe un apartament pot exista cel putin doua laturi vizibile care ar trebui
sa permita o iluminare, dar si ventilarea foarte buna a spatiilor.
• Personalizarea diferita la exterior a apartamentelor poate fi realizabila,
dar poate implica costuri foarte mari.
• Compartimentarea de la interior trebuie sa tina seama de pozitionarea
coloanelor de instalatii. Cu alte cuvinte poate fi destul de restrictiva si nu
se pot face mari schimbari la interior.
• Pot aparea probleme cu vecinii (zgomot, inundatii etc.); pe acestia nu
aveti cum sa-i alegeti nici inainte, si nici dupa ce va mutati.
• Garajele pot fi integrate in cladire, la demisol sau subsol, pe unul sau
pe doua nivele.
• Acoperisurile sunt rezolvate preponderent cu terasa, dar pot exista si
rezolvari cu acoperisuri cu panta.
Amenajari de exterior:
• Trebuie sa existe o delimitare destul de clara a spatiului public si a
celui care apartine locatarilor.
• Desi ofera o exploatare foarte buna a terenului, trebuie sa se tina seama
de modul de orientare si de accesul la lumina naturala. Exista si
apartamente mai defavorizate din acest punct de vedere.
• In cazul in care nu sunt prevazute parcaje si/sau garaje pentru locatari,
pot aparea probleme legate de utilizarea spatiului exterior.
• Lipsa spatiilor verzi poate conduce la scaderea conditiilor de locuire.
• Depozitarea gunoiului poate crea probleme, mai ales pe timpul verii.
Despre zona:
• Facilitatile legate de comert, servicii sau transport public sunt mult mai
bine reprezentate, datorita densitatii mari de populatie si in anumite
cazuri pot exista chiar la parterul blocului.
• In functie de tipul de proprietate asupra imobilului, pot aparea sau nu
costuri suplimentare de intretinere.

6. LOCUINTE CU MULTE NIVELURI

Specific numai mediului urban, acest tip de cladire ofera cea mai
buna exploatere a terenului. Datorita faptului ca poate ajunge pana
la 15 nivele, fara facilitati de parcare sau spatiu verde pe toate
laturile constructiei, acest tip de locuire devine indezirabil. In cazul
in care este dezvoltat astfel incat sa aiba toate facilitatile, costurile
de intretinere pot fi destul de mari, ajungand ca apartamentele sa
fie considerate de lux. Din nefericire nu exista loturi minime
specificate pentru acest tip de constructie.
Despre constructie:
• Cladirile sunt realizate in general numai pe structura de beton
armat si zidarie.
• Accesul in apartamente se face din interior, de pe o casa a scarii
comuna, cu mai multe lifturi, care ar trebui sa aiba un acces facil
din strada principala, dar si din spatiile conexe, garaje, depozitari
etc.
• In functie de dezvoltarea constructiei, apartamentele pot beneficia
de o deschidere relativ buna pentru iluminare sau ventilare, dar pot
exista si apartamente mai defavorizate din punct de vedere al
orientarii.
• Sunt necesare locuri de parcare, situate la subsolul cladirii sau in
jurul acesteia.
• Indiferent de tipul de proprietate, este necesar un sistem de
management propriu, pentru o functionare acceptabila.
• Problemele cu vecinii pot fi chiar mai mari decat in cazul
locuintelor cu mai putine niveluri, datorita numarului mai mare de
aprtamente. In cazul cladirilor cu front la strazile principale pot
aparea probleme cauzate de zgomotul din trafic, praf etc.
• Acoperisul se face numai tip terasa, cazurile cu acoperis cu panta
sunt incidentale si sunt de obicei retrase fata de atic, pentru a
impiedica caderea zapezii de la mare inaltime.
Amenajari de exterior:
• Trebuie sa existe o delimitare a spatiului public si a celui care
apartine locatarilor.
• In cazul unei densitati forte mari de constructii de acest fel, pot
aparea probleme cu lumina primita de ferestre, deci cu iluminarea
naturala.
• Exista foarte multe variante de organizare
• Parcarea poate constitui o problema foarte grava, daca nu este
prevazuta prin proiect.
• Depozitarea gunoaielor poate crea probleme mai ales pe timpul
verii.
Despre zona:
• Facilitatile legate de comert, servicii sau transport public sunt
bine reprezentate in zone cu constructii cu regim mare de inaltime,
mai ales pe marile bulevarde sau pe strazile importante
• In cazul in care densitatea acestor constructii este relativ mare, se
poate ajunge la crearea de ambuteiaje sau la accese ingreunate spre
si dinspre cladire.
• Este necesar un sistem de management al constructiei foarte bine
pus la punct pentru ca acest tip de constructie sa functioneze
acceptabil.