Proiectarea Unei Instalatii de Epurare A Apelor Uzate
Proiectarea Unei Instalatii de Epurare A Apelor Uzate
Proiectarea Unei Instalatii de Epurare A Apelor Uzate
TEMA DE PROIECTARE
Treapta mecanica:
Gratar
Deznisipator
Separator de grasimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta biologica:
Bazin de aerare cu namol activ
Decantor secundar
1
CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA ADOPTATA PENTRU EPURAREA APELOR UZATE
.
ci c f
GE 100, (%)
ci
unde: ci – concentratia initiala a poluantilor din apele uzate pentru care se determina gradul de
epurare (mg/l);
cf – concentratia finala a poluantilor din apele uzate dupa procesul de epurare (mg/l).
Qe
d ,
q
unde: Qe – debit de emisar (m3/s);
q – debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m3/s).
5
d 11 .9
0.42
a Qe
d' ,
q
unde: a – coeficient de dilutie corespunzator sectiunii considerate. Se calculeaza in doua moduri:
a = 0.7 – 0.9 (cu precizarea ca numai in sectiunea de amestec complet,sectiune ideala,
teoretica, poate avea o valoare egala cu unitatea). Se adopta a = 0.8.
0.8 5
d' 9.52
0.42
Acest coeficient de dilutie poate fi determinat si cu ajutorul unei formule stabilita de I.B.
Rozdiler:
2
3
1 e L
a ,
Qe 3 L
1 e
q
unde: - coeficient ce caracterizeaza elementele hidraulice ale emisarului asupra desfasurarii
procesului de autoepurare, respectiv asupra amestecarii si dilutiei si se calculeaza cu relatia lui
Frolov:
T
3 ,
q
unde: - coeficient care arata modul de evacuare al apei epurate in emisar. Poate lua urmatoarele
valori:
= 1 – evacuarea se face la mal;
= 1.5 – evacuarea se face in talveg (in mijlocul curgerii);
= 3 – evacuarea se face intr-o instalatie de dispersie in emisar.
vH
DT ; [m2/s]
200
1 .5 1 .8
T 0.0135 ;
200
0.0135
1 .5 1 .2 3 0.572 ;
0.42
Pentru a = 0.8
3
0.8 5
d' 9.52
0.42
Pentru a = 0.99
0.99 5
d' 11 .781 .
0.42
3
2.3 a Qe q
Lam lg (m);
a 1 a q
Se compara valorile lui Lam cu L; Lam L.
Se folosesc ambele valori ale lui a.
Pentru a = 0.8
3
2.3 0.8 5 0.42
Lam lg 121.16m ;
0.8 1 0.8 0.42
L = 14000 m; Lam < L;
Pentru a = 0.99
3
2.3 0.99 5 0.42
Lam lg 375.99m ;
0.99 1 0.99 0.42
Lam < L.
4
640 35
GE 100 94.53% .
640
a .u .
C CBO 5 - concentratia de substante organice exprimate prin CBO5 la gura de
varsare in emisar (mgO/l);
q – debit masic zilnic de apa uzata;
10-K1t – termen ce tine cont de procesul de autoepurare a apei unde K 1- constanta de
consum a O2 a carei valoare este impusa prin tema de proiectare in zile-1; K1 = 0.1 zi-1;
t = timpul intre sectiunea de evacuare si cea de calcul (zile); se determina cu relatia:
L
t zile;
v
14000 9333.333
t 9333.333s 0.108 zile;
1.5 86400
a Qe q CCBO
am
5 a Qe C CBO 5 10
r K 2t
5
a .u .
CCBO (mg/l); (4.11)
q 10 K1t
Pentru a = 0.8
5
Pentru a = 0.99
i
C CBO 5 = 550 mg/l;
550 56.80
GE 100 89.67% ;
550
550 68.58
GE 100 87.53% .
550
a Qe q CCBO
am
5 a Qe C CBO 5
r
a Qe am
a .u .
CCBO 5
q
CCBO
a .u .
5
q
CCBO 5 CCBO
r
5 C CBO 5
am
Pentru a = 0.8
0.8 5
a .u .
C CBO 5 7 2 7 54.619mg / l ;
0.42
Pentru a = 0.99
0.99 5
a .u .
C CBO 5 7 2 7 65.93mg / l ;
0.42
550 54.619
GE 100 90.06% ;
550
550 65.93
GE 100 88.01% .
550
5 C CBO 5
i NTPA
C CBO
GE i
100 (%)
C CBO 5
NTPA
C CBO 5 = 25 mg/l (NTPA 001/2005)
6
550 25
GE 100 95.45% .
550
de varsare.
5 = F Dmax (mg/l);
am
C CBO (4.15)
unde: F – factor maxim de dilutie care i-a valori intre 1.5 – 2.5. Se adopta
F = 2;
Dmax – deficit maxim de oxigen in aval de sectiunea de evacuare si care rezulta din
diferenta dintre oxigenul la saturatie si oxigenul care trebuie sa existe in orice moment in apa.
Dmax = OS – OR (4.16)
OR – concentratia oxigenului in apa receptoare, concentratie ce ar trebui sa existe
permanent in apa; OR =6 mg/l;
OS – concentratia oxigenului dizolvat la saturatie pentru temperatura de 20 0C; OS = 9.2
mg/l;
Dmax = 9.2 – 6 = 3.2 mg/l;
am
C CBO 5 = 2 3.2 = 6.4 mg/l.
q aQe C CBO
am
5 aQe C CBO 5
r
C a .u .
CBO 5
q
Pentru a = 0.8
Pentru a = 0.99
7
20 1.46 C CBO 5 (mg/l)
r r
C CBO
20 1.46 2 2.92mg / l .
r
C CBO
q C CBO
au
20 a Qe C CBO 20
r
20
am
C CBO (mg/l)
q a Qe
0.42 70.523 0.8 5 2.92
20 9.3438mg / l
am
C CBO
0.42 0.8 5
DO = OS – Or (mg/l)
Unde: OS – oxigen la saturatie in functie de tipul emisarului (la temperatura de 10 0C); OS =
11.3 mg/l;
Or – cantitatea minima de oxigen din apa emisarului (Ordin 1146/2002); Or = 6 mg/l.
d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa gura
de varsare din apa emisarului).
K 2 DO K 2 K 1
lg 1 am
K1 C CBO 20 K 1 (zile)
t cr
K 2 K1
0.17 5.3 0.17 0.1
lg 1
0.1 9.3438 0.1 zile;
t cr 0.152
0.17 0.1
am
K1C CBO
Dcr 20
10 K1tcr 10 K 2tcr DO 10 K 2tcr ,
K 2 K1
0.1 9.3438
Dcr
0.17 0.1
10 0.10.152 10 0.170.152 5.3 10 0.170.152 5.605 .
8
0.1 9.3439
Dcr
0.17 0.1
10 0.10.153 10 0.170.153 5.3 10 0.170.153 5.306 .
COmin = OS – Dcr ,
i
C CCOcr C CCOcr
a .u .
GE i
100 (%)
C CCOcr
i
Unde: C CCOcr - concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare, exprimata
prin CCO-Cr;
a .u .
C CCOcr - concentratia de materie organica exprimata prin CCO-Cr in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;
a .u .
C CCOcr = 125 mg/l
770 125
GE 100 83.76 (%)
770
C Ni C Nf
GE 100 (%)
C Ni
15 10
GE 100 33.33 % .
15
9
4.4. Alegerea variantei tehnologice optime
Apă
D.S.
epurată
G/S – grătare/site;
Dz – deznisipator;
D.P. – decantor primar;
B.N.A. – bazin cu nămol activ;
D.S. – decantor secundar.
304 100 50
cf 152mg / l ; ;
100
10
152 100 80
cf 30.4mg / l ; ;
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul
este mai mare.
b) pentru CBO5:
Gratare / site: GE = 0%; ciCBO5 = 550 mg/l;
i
Deznisipator: GE = 30%; c CBO5 = 550 mg/l;
550 100 30
f
cCBO 385mg / l ;
5
100
i
Decantor primar: GE = 30 – 40%, adoptam GE = 35%; c CBO5 = 385mg/l;
385 100 35
f
cCBO 250.25mg / l ;
5
100
i
Bazin cu namol activ: GE = 80%; c CBO5 = 250.25mg/l;
250.25 100 80
f
cCBO 50.05mg / l ; ;
5
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul
este mai mare.
770 100 30
Cr 539mg / l ;
f
cCCO
100
i
Decantor primar: GE = 35%; cCCO Cr = 539mg/l;
539 100 35
Cr 350.35mg / l ;
f
cCCO
100
i
Bazin cu namol activ: GE = 80%; cCCO cr = 350.35 mg/l;
11
350.35 100 80
Cr 70.07 mg / l ; ;
f
cCCO
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul
este mai mare.
d) pentru N2:
Gratare / site: GE = 0%; ciN2 = 15 mg/l;
15 100 0
cNf 2 15mg / l ;
100
15 100 35
cNf 2 9.75mg / l ;
100
9.75 100 35
cNf 2 6.33mg / l ;
100
Bazin cu namol activ: GE = 70%; ciN2 = 6.33 mg/l;
6.33 100 70
cNf 2 1.9mg / l ;
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul
este mai mica.
12
4.6. Elaborarea schemei boc tehnologice
S-a constatat ca varianta tehnologica optima este statia de epurare macano – biologica.
Schema bloc este prezentata mai jos:
Ape uzate
Grătare/site
Bazin de egalizare
DP
B.N.A
DS
Ape epurate
13
5.1. Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipale
5.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (gratare, deznisipator,
bazin de egalizare, separator de grasimi, decantor primar)
A. Gratare
Dimensionarea gratarelor
Grătarele reţin aproximativ 3-5% din materialele solide transportate de apele uzate. Din
varianta tehnologică aleasă s-a propus un grad de epurare în ceea ce privesc materiile solide de 5
%.
14
Qc
va (m/s)
2 Bc hmax
0.8
va 0.5m / s .
2 2 0.4
Qc
b 2 v (m)
g hmax
0.8
b 2 0.8 0.4 1.25m; .
Bc b c
nb
s
unde: c – latimea de prindere a barelor; c = 0.3;
s – latimea barelor, s = 10 mm = 0.01m;
2 1.25 0.3
nb 45 .
0.01
va = 74R2/3j1/2 (m/s)
Bc hmax
R – raza hidraulica: R ;
Bc 2 hmax
2 0 .4
R 0.286 ;
2 2 0.4
15
4/3
s v a2
h sin ;
b 2g
B. Deznisipatoare
Dimensionarea deznisipatorului
Qc
A0 B L (m2)
vs
unde: - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru matriile solide.
Se adopta, pentru GE = 30%, = 1.5;
vs – viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta vs = 2.3 cm/s;
vs = 0.023 m/s;
B – latimea deznisipatorului;
L – lungimea deznisipatorului.
16
0.80
A0 1.5 52.17 m 2 .
0.023
vs
v si (m/s)
0.023
v si 0.015m / s .
1 .5
Qc
At B H (m2)
va
0.80
At 5.33m 2 .
0.15
L = va td (m)
A0
B (m)
L
52.17
B 4.63m .
11 .25
Vdez
H (m)
LB
40
H 0.76m .
11 .25 4.63
f) Se compartimenteaza deznisipatorul
B
n
b1
4.63
n 4compartimente.
1.15
C. Bazinul de egalizare
hs
hu
hd
D
Se adoptă H = 2m.
V 871, 2
Av 435, 6 m2
H 2
D 2
Av D 23,55 m2
4
D. Decantorul primar
18
Decantorul primar orizontal longitudinal
Dimensionarea decantorului
Qc = Qmax,zi (m3/s);
Qc = 0.42 m3/s;
Qv = 2Qmax,orar (m3/s);
Qv = 2 0.40 = 0.80 m3/s.
Variaza intre 1.5 – 2.5 h, dar conform STAS 4162 – 1/89, se recomanda a fi de maxim 1.5 h.
ts = 1.5 h = 5400 s.
Vs = Qc ts (m3)
Vs = 0.42 5400 = 2268 m3.
Qc
Ao (m2)
vs
19
0.42
Ao 1008m 2 ;
0.00041
Qc
Atr (m2)
va
0.42
Atr 42m 2 .
0.01
L = va ts (m)
L = 0.01 5400 = 54 m.
H = Hs + Hu + Hd (m)
Ao
B (m)
L
1008
B 18.66m
54
B 18.66
n ; n 4.004 ; adoptam n = 4 compartimente.
B1 4.66
GE ss 100
Vt ,namol Qc C ssi (m3/zi)
n 100 p
unde: GE = 50% = 0.5;
20
n – densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;
n = 1100 – 1200 Kg/m3; adoptam n = 1150 Kg/m3;
Cssi - concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;
Cssi = 307mg/l = 307 10-3 Kg/m3;
p – umiditatea namolului; alegem p = 95%;
Qc = 0.42 m3/s= 36288 m3/zi
0 .5 100
Vt , namol 36288 304 10 3 95.92m 3 / zi
1150 100 95
5.3. Calculul utilajelor în cadrul treptei biologice (bazin de nămol activ, decantorul
secundar).
Staţie de
compresoare
aer
Apă
Qc epurată
Bazin cu nămol activ DS
(de la treapta
mecanică)
Nămol activ
Staţie de
pompare
Nămol activ recirculat
P
b) Debitul de calcul:
21
Qc = Qzi, max = 0,42 m3/s
Qv = Qor, max = 0,4 m3/s
d) Calculul încărcării organice a bazinului. IOB reprezintă cantitatea de CBO5 din influent
exprimată în Kg CBO5/zi care poate fi îndepărtată dintr-un m3 de bazin de aerare. Se poate
calcula în trei moduri:
- Folosind relaţia de calcul:
CBO5
IOB = K 1 GB b
V
GEb – gradul de epurare în CBO5;
V – volumul bazinului de aerare, m3;
K – coeficient influenţat de temperatură. Dacă temperatura în bazin este:
T = 10 – 20oC, atunci K = 5;
T = 30 – 40oC, K = 7;
T = 20 – 30oC, K = 6;
QC – debit de calcul;
CCBO5ib – concentraţia iniţială a CBO5;
V – volumul bazinului cu nămol activ;
CN – concentraţia nămolului; CN = 2,5 – 4 Kg/m3
I OB
ION = ;
CN
ION = k·(1 – GEb) = 5·(1 – 0,8) = 1 kg CBO5/Kg NA zi;
QR = r · QC, (m3/s) ;
22
r = raport de recirculare
CN
r= * 100 ;
CR CN
CR = 10 kg MTS/m3;
CN – concentraţia nămolului activ;
CR – concentraţia nămolului recirculat.
2.236
r 100 28.80% .
10 2.236
28.80
Qr 0.42 0.1209 m3/s;
100
i) Timpul de aerare
Dacă se ia în calcul recircularea namolului
V 5685.82
tra = 2.21 ore
Qc Qr 0.42 0.294 3600
'
23
1 CO S k 760
CO = CO2 10 kg/zi
CSA CB kt p
unde: CO = cantitatea de oxigen necesară consumului materiilor organice de către
microorganisme. CO = 6992,42 kg O2/zi
α = raportul dintre capacitatea de transfer a O2 în apele uzate şi capacitatea de transfer a
O2 prin apa curată. α = 0,9 pentru apele uzate municipale.
COS = concentraţia de saturaţie a O2 în apă condiţii standard (la temperatura de 10 0C şi
760 mm Hg în apă curată). Cs = 11,3 mg/l (conform STAS 11566/91).
CSA = condiţii de saturaţie a O2 în amestecului de apă uzată şi nămol activ la temperatura
de lucru (200C). CSA = 7,4 mg/l (conform STAS 11566/91).
CB = concentraţia efectivă a O2 în amestec de apă uzată şi nămol activ la temperatura de
lucru (200C). Se recomandă pentru CB valori cuprinse între 1,5-2 mg/l.. Se adoptă
CB =1,5 mg/l
k10
= raportul dintre coeficientul de transfer al O 2 în apă pentru temperatura de 100C şi
kt
k10
coeficientul de transfer al O2 pentru temperatura de lucru (20C). Se adoptă =
kt
0,83 (conform STAS 11566/91).
p = presiunea barometrică anuală calculată cu o medie a valorilor zilnice în oraşul unde
se realizează epurarea apelor uzate. Se adoptă p = 782 mm Hg.
1 11,3 760
CO 6992.42 0,83 12003.18 kg/zi
0,9 7, 4 1,5 782
24
Se calculează energia brută a sistemului de aerare, Eb.
Eb = Himersie Esp kWh/m3
unde: Esp – consumul energetic specific, Esp = 5,5 Wh/m3.
Eb = 4 5,5 103 = 22000 kWh/m3
Decantorul secundar.
QC = Qzi,max (m3/s);
Qc = 0.42 m3/s;
QV = Qorar, max (m3/s);
QV = 0.40 m3/s.
CN (Qc QR )
Iss = kg/h·m2
Au
unde: CN - concentraţia nămolului activ (kg/m3).
QR - debitul de recirculare [m3/h].
Au – suprafaţa utilă a decantorului radial
'
Se determină vSD - încărcarea hidraulică a decantorului, se determină pe baza
'
experienţelor în conformitate cu vSD 1,9 m3/m2h la valoarea lui IBN 150 cm3/g. Se va adopta
'
valoarea lui vSD = 1,2 m3/m2h.
Q Q 0, 236
'
vSD c Au ' c 3600 708 m2
Au vSD 1, 2
2, 236 0.42 0,12 3600
Iss = 24 147.35 kg/m2·zi
708
25
c) Se determină timpul de decantare
În conformitate cu STAS 4162/2-89 valoarea lui tdc = 3,5 - 4 h. Se adoptă tdc = 4 h.
26