AN III Geriatrie
AN III Geriatrie
AN III Geriatrie
GERONTOLOGIE SI GERIATRIE
Gerontologia
Definitie: Este stiinta proceselor de imbatranire, ea analizand esenta si cauzele imbatranirii
la organismele vii. Gerontologia studiaza procesele normale, universale si progresive,
mecanismele de imbatranire si scaderea capacitatii de adaptare.
Geriatria
Definitie: Este o ramura a medicinei care cerceteaza aspectele patologice, anormale ,
individuale, neuniversale si prin urmare reversibile ale diferitelor functii din organism.
Realizeaza o sinteza interdisciplinara asupra prevenirii, supravegherii, terapiei bolilor
varstnicului si readaptarea lui la viata sociala.
Imbatranirea umana
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Forma cea mai uzuala de clasificare a batranetii este:
- Intre 65-75 ani: trecerea spre batranete
- Intre 75-85 ani: batranetea medie
- Peste 85 ani: stadiul marii batraneti
- Teoria genetica: sugereaza ca in organism exista 1 sau mai multe gene ale
imbatranirii, care devin active spre sfarsitul vietii si care scad capacitatea de
supravietuire a organismului. Unele teorii afirma ca ceasul biologic al fiecarei specii
este setat la o anumita “ora” si potrivit lor, omul este programat genetic sa traiasca
110-120 ani.
- Teoria imunologica: sugereaza ca in organism exista celule care au proprietarea de a
deosebi selful de non-self. Prin aparitia celulelor modificate, celulele proprii ale
organismului, lupta impotriva celulelor modificate. La batrani, creste frecventa bolilor
autoimune.
- Factorii psihologici: modificarile apar corelandu-se cu tipul de personalitate, etnie,
profesie, habitat individual. Unele evenimente pot precipita imbatranirea
psihologica: retragerea din activitatea profesionala, decesul partenerului de viata,
plecarea copiilor, iar adaptarea la noile conditii, are mari implicatii in plan psihic.
Apar frecvent stari anxioase, depresia labilitatea emotionala, insomnia, somnolenta
diurna intermitenta. Un aspect pozitiv, este capacitatea varstnicului de a se adapta la
schimbarile survenite cu varsta in relatiile interumane.
- Factori socio-culturali: Fiecare societate este organizata si se conduce conform unui
sistem propriu de valori, care normeaza stilul de viata, actele si conduitele indivizilor,
modul lor de a gandi si interpreta lumea. Acest sistem de normare este modelul
socio-cultural, care actioneaza asupra comunitatii, imprimand membrilor sai un
anumit fel de a fi si un anume stil de viata si de gandire.
Conditiile fizice si sociale diferite de la o generatie la alta, determina o serie de efecte
asupra indivizilor. Conflictele dintre generatii se manifesta cel mai pregnant in planul
social-comunitar si au la vaza ciocnirea dintre mentalitati diferite, dintre moduri de a
gandi si modele de comportament diferite de la o generatie la alta.
- Factori somatici: fiecare organism imbatraneste dupa un orar propriu, batranetea
fiind cel mai frecvent, rezultatul suprapunerii unor boli cronice si degenerative, pe un
organism modificat prin inaintarea in varsta.
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Pe parcursul procesului de imbatranire, apar o serie de modificari in organism. Parul
incarunteste, pielea isi pierde elasticitatea, apar ridurile, iar expunerile la soare pot
duce la aparitia unor pete maronii. Scad acuitatea vizuala, auditiva, sensibilitatea
tactila, mirosul si gustul. Scade spontaneitatea gandirii, scade fluxul verbal, apare
lentoarea ritmului si a vocabularului. Comportamentul este emotional, apar
irascibilitatea si labilitatea emotionala.
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
- Sistemul nervos: vasele care aprovizioneaza creierul cu sange, sunt vulnerabile la
ateroscleroza si arterioscleroza, astfel devin susceptibile la ocluzie si rupere ( accident
vascular cerebral- cauza majora a dizabilitatii si mortii la populatia varstnica).
- Aparatul renal: apar o serie de modificari fiziologice, cum ar fi scaderea dimensiunii
rinichilor.
- Sistemul endocrin: imbatranirea acestuia duce la aparitia unei serii de modificari:
secretia glandelor suprarenale dupa varsta de 50 ani, poate provoca aparitia
obezitatii si a hipertensiunii arteriale.
- Psiho-emotional:personalitatea individului se dovedeste rezistenta la scurgerea
anilor, parand sa nu sufere modificari. Atentia, concentrarea sufera de asemenea de
pe urma impactului cu batranetea. Sunt bine cunoscute labilitatea afectiva si
hiperemotivitatea persoanelor varstnice. Adeseori batranetea este insotita de o stare
depresiva, tedinta la izoloare si singuratate.
Modificari patologice produse de imbatranire.
Odata cu inaintarea in varsta, organismul isi pierde capacitatea de adaptare la efort,
la schimbare si la agentii cu potential nociv.
In cursul procesului de imbatranire, apar numeroase modificari patologice, lent sau
rapid progresive induse de factori genetici, de mediu si psiho-sociali. Astfel, ereditatea joaca
un rol important in determinarea unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala, diabetul
zaharat, obezitatea, glaucomul, cancerul. Obiceiurile alimentare, sedentarismul, situatia
financiara, stresul, pot duce la o serie de manifestari patologice : obezitate, hipertensiune
arteriala, osteoporoza, fracturi, cresterea susceptibilitatii la infectii, anemii, cancer.
Polipatologia este caracteristica varstnicului. Fiecare modificare atrage dupa sine si
alte modificari. De exemplu, cariile dentare, parodontoza, edentatia partial sau totala implica
o scadere a capacitatii de masticatie a alimentelor, precum si tulburari de vorbire.
La nivelul aparatului cardiovascular se inregistreaza o crestere a valorii tensiunii
arteriale odata cu inaintarea in varsta, scaderea tolerantei la efort, apar tulburari de ritm,
insuficienta cardiac, infarct miocardic, stop cardiac.
Sistemul imunitar este si el afectat de varsta, reducandu-se capacitatea sa de
combatere a virusurilor si bacteriilor care patrund in organism. Creste astfel
susceptibilitatera organismului la infectii.
Scaderea densitatii osoase observate la pacientii in varsta duce la instalarea
osteoporozei, care favorizeaza aparitia fracturilor, in special a celor de col femural. Datorita
modificarilor din sfera hormonala, boala este mai frecventa la femei.
Artroza este o afectiune articulara de origine mecanica si neinflamatorie, care apare
cel mai frecvent dupa varsta de 60 de ani si afecteaza cel mai des femeile. Este caracterizata
prin leziuni degenerative ale articulatiilor, asociate si cu o proliferare a tesutului osos.
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Procesul de imbatranire are efecte clinice semnificative asupra segmentului
orofaringian, asupra motilitatii, afecteaza statusul functional al colonului si metabolizarea
gastrointestinala a medicamentelor. Mestecatul si inghititul sunt jenate de xerostomie
(senzatie de gura uscata).
Disfagia este observata cel mai adesea la pacientii care sufera de disfunctii cognitive
sau de perceptie, secundare unui accident vascular cerebral, bolii Parkinson, miasteniei
gravis etc..
Intarzierea in evacuarea gastrica poate prelungi contactul mucoasei gastrice cu unele
medicamente cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), ceea ce poate avea
importante consecinte asupra mecanismelor de aparare a mucoasei gastrice. Aceasta poate
predispune varstnicul la leziuni ale mucoasei gastrice si, consecutiv, la ulceratii. Varsta
inaintata a fost asociata cu unele afectiuni ale colonului, cum sunt cancerul de colon,
diverticuloza, constipatia.
La nivelul creierului, primele manifetari apar in jurul varstei de 40-50 de ani. Dupa 80
de ani, greutatea creierului scade cu aproximativ 10%. Aceasta micsorare nu influenteaza
insa activitatea mentala. Studiul functiilor intelectuale arata o scadere a memoriei pentru
datele recente. Cu toate acestea , posibilitatile de sinteza ale varstnicului, ca urmare a
experientei si antrenamentului, se pot mentine.
De asemenea, inaintarea in varsta scade capacitatea de adaptare a organismului la
situatii noi. Uneori, boala oblige varstnicul la o restrangere a activitatii in locuinta sa, care
astfel devine un loc numai al sau ce ii confera siguranta ; de aceea, orice iesire din acest
mediu ii produce neliniste si agitatie. Iata de ce schimbarea domiciliului si internarea in
institutii de ingrijire duce la aparitia unui sindrom de inadaptare, cu tulburari de somn, de
personalitate, stari confuzionale, agravarea patologiei existente si aparitia unor noi
afectiuni : boala Parkinson, maladia Alzheimer. Un om ramas singur, bolnav, abandonat,
constient ca renunta azi la una, maine la alta, imbatraneste cu o viteza incredibila.
Un impact negativ asupra atentiei il are imbatranirea psihologica prin existenta unor
boli, prezenta durerii cronice, anumite medicamente, tulburari psihice ( in special anxietatea
si depresia ), toate acestea fiind obisnuite la populatia varstnica. Afectarea memoriei este cel
mai frecvent motiv de plangere a varstnicilor.
Momentul retragerii din viata profesionala are repercusiuni profunde asupra vietii
biologice si psihice a individului. Una dintre acestea este declinul functiei intelectuale, mai
rapida si mai accelerata la barbati decat la femei. Datorita atributiilor sale casnice, femeia isi
mentine un anumit ritm de activitate, la aceasta contribuind si relatiile interpersonale. In
schimb, barbatii traiesc sentimentul inutilitatii sociale, al izolarii, refugiindu-se in cafenele,
cluburi sau in lectura unui ziar, ceea ce va duce la o accentuare a declinului emotional si
intelectual.
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE PERSOANELOR
VARSTNICE
Durerea
La varsta batranetii, durerea este simtita in mod mai accentuat decat la adult. Intre
50-70% dintre varstnicii internati in spitale, se plang de dureri. Atat durerea acuta , cat si cea
cronica, reprezinta aspecte majore in patologia varstei a treia, fiind recunoscuta ca o boala in
sine. In tarile dezvoltate au luat nastere asa numitele “centre de durere” (independente) sau
“ nuclee de durere” (in cadrul spitalelor).
Anorexia
Pruritul senil
Apare dupa varsta de 60 ani, in lipsa leziunilor cutanate. Se intalneste mai frecvent la
batranii barbati si nu are o etiologie bine cunoscuta. Suferinta este chinuitoare, impiedica
somnul si se insoteste de depresii care pot merge pana la suicid. Este foarte rezistent la
tratament. Odata cu inaintarea in varsta, pielea sufera modificari, devine mai aspra, apar
leziuni precum tumorile benigne, pielea devine mai slabita, mai transparenta, mai fragila si
apar frecvent echimoze din cauza fragilitatii vasculare.
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Constipatia
Incontinenta fecala
Incontinenta urinara
- De stres sau de efort, prin pierderea involuntara dupa un efort de tuse, ras, stranut
etc. Este mai frecventa la femei si cu prognostic benign.
- Tranzitorie, apare reactiv fie la o afectiune acuta (infectie urinara, pneumonie, febra,
stari confuzionale, accident vascular cerebral) fie la o schimbare psihologica
(spitalizare, pierderea independentei). Alteori apare datorita faptului ca unii batrani
nu reusesc sa amane declansarea voluntara a mictiunii pana ce ajung la toaleta.
- Definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de prostate sau
de o retentie de urina cu mictiune prin prea plin.
Tratament este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice,
tratamentul infectiei, reeducare.
Retentia de urina
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Este o tulburare a mictiunii, frecventa in geriatrie, constand in imposibilitatea
eliminarii urinei din vezica.
Retentia acuta apare brusc si este pasagera.
Retentia cronica apare la varstnici datorita in special hiperplaziei de prostata.
Adenomul de prostata afecteaza aproape toti barbatii varstinici. Polakiuria, nicturia,
disuria sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta in special in caz de retentie de
urina. Lentoarea jetului este semnificativa.
Infectiile urinare sunt cel mai frecvent intalnite la persoanele varstnice. Adeseori sunt
latente, asimptomatice, dar pot prezenta alterarea inexplicabila a starii generale,
tulburari digestive sau o febra izolata.
Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia
acestei boli.
Escara
Este o necroza ischemica a tesuturilor cuprinse intre planul osos si planul dur
al patului sau fotoliului. Zonele cele mai afectate sunt : cea sacrala in pozitia de decubit
dorsal, trohanterul mare in decubit lateral si tuberozitatea ischionului in pozitia sezanda.
Escarele sunt provocate de lipsa de oxigen din cauza presiunii prelungite si a
factorilor favorizanti:
Atrofiile musculare
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Sarcopenia: reprezinta scaderea masei musculare, insotita de declinul fortei
musculare si a functionalitatii, intalnita la varsta a treia.
Casexia este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.
Anchilozele
Reprezinta imobilizarea unei articulatii (partiala sau totala) survenita fie prin
atrofierea sau disparitia cartilajului articujlar (artrite, tuberculoza, reumatism) fie in urma
unor leziuni periarticulare (cicatrici ale piele, scurtarea tendoanelor). Sunt prezente la cei
cu afectiuni cronice, constau in imposibilitatea miscarilor unui segment ale unei
articulatii , miscarea fiind uneori foarte dureroasa, iar in cazurile mai grave anchilozele
duc la imposibilitatea de a misca articulatia respectiva.
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
2.2. PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE PERSOANELOR VARSTNICE
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online