Raport Studiu de Impact - ROS ENERGY PELLETS - Febr2014 PDF

RAPORT LA STUDIU DE
IMPACT ASUPRA
MEDIULUI
Proiect: Infiintare cultura salcie energetica
Extravilan com. Ceatalchioi, jud.

Amplasament: Tulcea
Beneficiar: S.C. ROS ENERGY PELLETS

S.R.L.
Executant: Ecolog Corina Trofim

Experti evaluatori EIM Biolog Giorgiana Ghigu
Colaboratori: Dr. Ing. Viorel Rosca

Biolog Silviu Covaliov
Ing. Doctorand Cristina
Racu
Raport la studiu de impact asupra mediului
INFIINTARE CULTURA SALCIE ENERGETICA
LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA

DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR EFECTUATE PE
AMPLASAMENTUL STUDIAT DE CATRE ECHIPA DE ELABORARE
A STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.
RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE REVINE
BENEFICIARULUI.
PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorilor
Cuprins
.
Cuprins ......................................................................................................................................
.......2
1. Informatii generale
...............................................................................................................6
1.1. Necesitatea si avantajele
proiectului..............................................................................7
1.2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia
.................................................................10
1.3. Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare
..........................24
1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa
...............25
1.6. Informatii despre reglementarile existente in zona amplasamentului proiectului
........44
2. Procese tehnologice
.............................................................................................................45
2.1. Procese tehnologice de productie
..................................................................................45
2.2. Activitati de dezafectare
.................................................................................................49
3.
Deseuri..................................................................................................................................50
3.1. Deseuri generate in faza de infiintare ................................................................
............50
3.2. Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a culturii
...............................................50
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si
masuri de reducere a acestora
...........................................................................................................................50
4.1. Apa
..................................................................................................................................50
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
......................................................50
4.1.2. Alimentarea cu
apa..................................................................................................54
4.1.3. Managementul apelor uzate
...................................................................................55
4.1.4. Prognozarea
impactului...........................................................................................55
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
..........................................................................56
4.2.
Aerul................................................................................................................................56
4.2.1. Date generale
..........................................................................................................56
4.2.2. Surse si poluanti generati
........................................................................................58
.
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

...................................................................................59
..........................................................................60
4.3.
Solul.................................................................................................................................61
..........................................................................................................61
4.3.2. Surse de poluare a
solurilor.....................................................................................62
4.3.3. Prognozarea
impactului...........................................................................................63
..........................................................................63
4.3.5. Harti la capitolul “Sol”
.............................................................................................64
4.4. Geologia subsolului
.........................................................................................................65
4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
.............................................65
4.4.2. Prognozarea impactului si masuri de
diminuare.....................................................66
4.4.3. Harti la capitolul
“Subsol”........................................................................................66
4.5. Biodiversitatea
................................................................................................................68
4.6. Peisajul
..........................................................................................................................157
4.6.1. Informatii despre
peisaj.........................................................................................157
.
4.6.3. Impactul vizual

......................................................................................................159
4.7. Mediul social si economic
.............................................................................................162
4.7.1. Informatii despre mediul social si economic din zona
...........................................162
4.7.2. Impactul salciei energetice asupra zonelor locuite
..............................................162
4.7.3. Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului
..............162
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
..........................................................163
5. Analiza
alternativelor...........................................................................................................163
5.1. Alternativa „zero” – proiectul nu este implementat
.....................................................163
5.2. Alternativa 1 – proiectul este
implementat...................................................................164
5.2.3. Alternativa 2 – proiectul este implementat folosind alta
tehnologie .........................169
6. Monitorizarea
.......................................................................................................................169
7. Situatii de risc
.......................................................................................................................182
7.1. Riscuri naturale
..............................................................................................................182
8. Descrierea dificultatilor
........................................................................................................182
9. Rezumat fara caracter tehnic
...............................................................................................183
Anexe...........................................................................................................................................
.........
Bibliografie.................................................................................................................................
.........
INFINTARE CULTURA SALCIE ENERGETICA
1. Informatii generale
- Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei

titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact;
Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislatia

nationala de mediu si prevede ca activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie
supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului.
Beneficiarul proiectului este S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L., cu sediul in

jud.Tulcea, str. Dunareni, nr. 153, camera 1, C1, loc. Dunavatu de Jos, com. Murighiol,
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul J36/263/ 2012, avand codul unic
de inregistrarea RO 30239876 .
In locatia situata in extravilanul comunei Ceatalchioi, agentul economic urmeaza sa

desfasoare activitatea de “ Infiintare cultura salcie energetica”, pentru care solicita acordul
de mediu.
Persoana de contact:
Nume: Antonio A. Daros
Numar de telefon: 0744 587 500
- Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice
sau juridice), numele, telefonul si faxul persoanei de contact;
Lucrarea a fost elaborata in baza unui Contract de prestari servicii intre:

- Trofim Corina PFA reprezentata prin d-na Trofim Corina, inscrisa in Registrul
National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 554, avand
competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM ( raport
privind impactul asupra mediului), BM ( bilant de mediu), EA (evaluare adecvata);
- Ghigu A. Giorgiana -Maria PFA, reprezentata prin d-na Ghigu Giorgiana, inscrisa in
Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 555,
avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM
( raport privind impactul asupra mediului), EA (evaluare adecvata)
in calitate de EXECUTANT si S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L reprezentata de dl.
Daros A. Antonio, in calitate de BENEFICIAR.
De asemenea, la elaborarea prezentului studiu de impact au participat si d-nul

Viorel Rosca dr. biolog , d-nul Silviu Covaliov, biolog si d-na Cristina Racu, inginer
doctorand in salcie energetica.
Date referitoare la biodiversitatea din zona amplasamentului au fost furnizate de
catre d-nii dr. biolog Viorel Rosca si biolog Silviu Covaliov.
Lucrarea a fost elaborata in baza OUG 195/2005 privind protectia mediului;

Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-
cadru de evaluare a impactului asupra mediului; HG. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; HG. 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor.
6
- Denumirea proiectului;
Infiintare cultura salcie energetica
1.1. Necesitatea si avantajele proiectului
Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana

in anul 2020 conform urmatoarelor reglementari aplicabile ale UE:
-Strategia Lisabona;
-Cartea verde pentru „Strategia europeana pentru energie durabila, competitiva
si sigura”;
-Protocolul de la Kyoto;
-Protocolul de la Goteborg;
-Directiva 2001/77 EC Pentru promovarea energiei electrice produse din surse
regenarabile de energie(RES).
Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei

din RES in consumul final de energie(S2020); statele membre introduc masuri adecvate;
obiectiv minim obligatoriu de 10% pentru biocombustibili in transporturi, prin benzina si
motorina.
Tari Pondere 2005 Obiectiv 2020

Belgia 2,2% 13%
Bulgaria 9,4% 16%
Republica Ceha 6,1% 13%
Danemarca 17% 30%
Germania 5,8% 18%
Estonia 18% 25%
Irlanda 3,1% 16%
Grecia 6,9% 18%
Spania 8,7% 20%
Franta 10,3% 23%
Italia 5,2% 17%
Letonia 34,9% 42%
Lituania 15% 23%
Luxemburg 0,9% 11%
Ungaria 4,3% 13%
Malta 0,0% 10%
Romania 17,8% 24%
Slovenia 16,0% 25%
Republica Slovaca 6,7% 14%
Finlanda 28,5% 38%
Suedia 39,8% 49%
Regatul Unit 1,3% 15%
Tab.1
Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din

Romania este prezentat sintetic in tabelul de mai jos:
7
Sursa de energie Potentialul Echivalent Aplicatie

regenerabila energetic anual economie
energie
(mii tep)
Energie solara: 60x106GJ 1.433,0 Energie

- termica 1.200 GWh 103,2 termica
- fotovoltaica Energie
electrica
Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie

electrica
Energie hidro., din 40.000 GWh 7.597,0 Energie

care sub 10MW 6.000 GWh termica
Biomasa 318x106GJ 7.597,0 Energie

Electrica
Energie
termica
Energie geotermala 7x106GJ 167 0 Energie

termica
Tab. 2 HG 1535.Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO
Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea

acesteia in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din
angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia totala
consumata.
Biomasa este considerata o sursa importanta de energie regenerabila, atat pentru
producerea caldurii cat si a electricitatii. Biomasa provenita din salcie energetica este una
din cele mai importante tipuri de biomasa la nivel european si mondial si se asteapta ca
aceasta sa contribuie la atingerea targeturilor in ceea ce priveste proportia de energie
electrica si termica provenita din energii regenerabile.
Studiile privind cultura salciei energetice au inceput in anul 1970, odata cu criza
petrolului. Suedezii au fost primii care au manifestat interes cu privire la aceasta cultura.
Studiile au inceput acum mai bine de 40 de ani la Institutul Lantmännen Agroenergi.
Aici, utilizand surse de germoplasma provenite din colectii europene si din Rusia, s-
au efectuat hibridari cu scopul de a obtine soiuri productive, care sa aiba un ritm de
crestere rapid si cu o putere calorica ridicata. Speciile utilizate pentru obtinerea hibrizilor
sunt : Salix viminalis, Salix dasyclados , Salix schwerinii, Salix triandra, Salix pentandra.
Soiurile obtinute din aceste specii au o putere calorica de pana la 4900 kcal/kg,
inregistreaza o crestere zilnica, in perioada de vegetatie, de 3-3,5 cm si sunt rezistente la
boli, daunatori si inghet.
In prezent tari ca Suedia, S.U.A., Regatul Unit al Marii Britanii fac cercetari continue
pentru a imbunatati caracteristicile soiurilor in ceea ce priveste productivitatea, puterea
calorica, rezistenta la factori pedoclimatici si rezistenta la boli si daunatori. Pe langa
aceste scopuri plantatiile de salcie energetice sunt studiate din punct de vedere al
impactului asupra mediului, asupra proprietatilor solului, aerului si efectul asupra
biodiversitatii.
8
Proiectul culturilor de salcie energetica in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta

Dunarii isi propune urmatoarele obiective:
- Sa reduca presiunea asupra resursei piscicole prin implicarea populatiei locale in
alte activitati generatoare de profit care sa contituie alternative la activitatea de baza din
zona – pescuitul, agricultura si cresterea animalelor.
- Sa ofere un precedent si un exemplu de bune practici si pentru alte zone ale
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii unde astfel de culturi pot fi initiate.
- Sa contribuie la reconstructia ecologica a terenurilor agricole retrase din regimul
natural al luncii Dunarii si la ameliorarea solurilor precum si a valorii peisagistice a
terenurilor vizate.
- Sa contribuie la constientizarea opiniei publice si in special a populatiei locale de pe
teritoriul R.B.D.D. privind valorificarea durabila a resurselor naturale locale regenerabile si
obtinerea de profit prin infiintarea si exploatarea de culturi energetice.
Dezvoltarea unui astfel de proiect aduce urmatoarele avantaje:
Beneficii socio-economice:
• Crearea de locuri de munca pe termen scurt (in faza de constructie si
dezafectare a proiectului) si pe termen lung (faza de mentenanta).
• Venituri suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, rezultate din
cedarea dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va planta cultura de
salcie energetica.
• Beneficii economice indirecte – cresterea cererii de servicii suport pentru
prelucrarea biomasei recoltate in urma culturii de salcie energetica (echipamente si
utilaje, servicii de transport, etc.)
Imbunatatirea calitatii mediului:

• Biomasa obtinuta va contribui la reducerea consumului de combustibili fosili.
• Culturile de salcie energetica contribuie la retentia dioxidului de cabon
din atmosfera si astfel reducerea efectului de sera la nivel global. Acest
fenomen este de 3-5 ori mai pronuntat la culturile de salcie energetica decat in
cazul padurilor clasice. Acest aspect are si un precedent in istoria Deltei Dunarii
cand malurile Dunarii si digurile de aparare au fost consolidate cu plantatii de
plop euramerican (Populus x canadensis) care avand un ritm de crestere rapid
acumuleaza biomasa in timp mai scurt decat speciile autohtone si retine
carbonul atmosferic cu o rata accelerata.
• Imbunatatirea calitatii panzei freatice prin cresterea capacitatii de drenaj.
Radacinile culturilor de salcie energetica patrund in sol la adancimi mult
superioare culturilor clasice, permitand apei sa patrunda in sol mai usor si prin
aceasta contribuie la ameliorarea calitatii freaticului. Fiind insa o cultura
hidrofoba, trebuie luat in considerare o marja de 30 de metri fata de canalele
drenoare, astfel incat efectul de suctiune a apei sa nu produca blocarea
acestora. Nu este cazul aici, deoarece canalele drenoare existente sunt foarte
colmatate si cultura ar contribui la imbunatatirea functiei acestora.
• Rol de epurare a apelor de la statiile de epurare, datorita caracteristicilor salciei
• Solutionarea problemelor namolurilor din statiile de epurare prin folosirea
acestora ca fertilizator
• Se poate cultiva pe solurile cu potential de erodare, ajutand la prevenirea
acestui efect si pe solurile cu panza freatica ridicata.
• Poate fi cultivate pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de
nitriti si nitrati.
9
• Plantatiile de salcie energetica imbunatatesc aspectul estetic al zonei si

biodiversitatea, oferind adapost pentru numeroase specii de mamifere, pasari, insecte
si plante.
1.2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia
- Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere);
Se doreste infiintarea unei culturi de salcie energetica cu valoare economica

ridicata, cu dezvoltare rapida, rezistenta la diferite conditii de mediu si care reprezinta o
sursa de biomasa ieftina.
Terenul nu se afla in interiorul zonelor naturale strict protejate, fiind amplasat in
categoria zonelor economice cu regim de practicare a activitatilor economice / traditionale
cu impact redus asupra mediului.
Terenul pe care se va infiinta cultura este amplasat in comuna CEATALCHIOI,
F12 EXTRAVILAN, T2 A49; T26 A23; T2 A46;T3 A39/1; T3 A39; T3 A44; T3 A46;T2
A50; T3 A45;T3 A40;T1 A 41; T7 A95; T7 A92; T7 A56; T6 A56; T5 A56. Jud.TULCEA,
intr-o zona antropizata, cu destinatie agricola. Suprafata este de 46,49 ha, detinuta de
beneficiar in baza contractelor de comodat nr.249/29.01.2013 si 1846/31.07.2013(anexa 1
si 2).
Terenurile detinute in vederea infiintarii culturii de salcie energetica se afla in partea
de vest a localitatii CEATALCHIOI si la est de localitatea SALCENI.
Vecinatati:
Nord : Teren agricol proprietati private
Vest : Teren agricol proprietati private si limita de est a satului Ceatalchioi ;
Est : Teren agricol proprietati private si islaz sat Salceni;
Sud : Teren agricol proprietate privata, canal de desecare si dig de centura a incintei
Ceatalchioi
Terenurile analizate au destinatie agricola, terenuri arabile conform P.U.G.

avizat si aprobat, iar accesul se face pe drumurile de exploatare existente, acestea nu
necesita lucrari de imbunatatire.
Terenurile fac parte din circuitul agricol, fiind cultivat cu diferite specii de plante si
cereale de-a lungul anilor.
Coordonatele in sistem STEREO 70 ale amplasamentului sunt urmatoarele:
 coordonate T7 – A92: 18.260m2

1. 425930 – 797460
2. 425964 – 797432
3. 425809 – 797030
4. 425774 – 797058
 coordonate T7 – A95:20.000m2
1. 425727 – 797096
2. 425719 – 797102
3. 425801 – 797308
4. 425750 – 797592
5. 425758 – 797599
6. 425882 – 797497
10
1. 426823 – 796244
2. 426972 – 796628
3. 426936 – 796657
4. 426787 – 796272
1. 426676 – 795847
2. 426823 – 796225
3. 426794 – 796248
4. 426647 – 795870
1. 426457 – 795299
2. 426660 – 795838
3. 426625 – 795867
4. 426421 – 795327
5. 426434 – 795317
 coordonate T1 – A 41: 25.000 m2
1. 426982 – 795570
2. 427017 – 795541
3. 426734 – 795066
4. 426699 – 795095
 coordonate T26 – A 23: 5.531,75 m2
1. 494493 – 759864
2. 494472 – 759880
3. 494357 – 759705
4. 494378 – 759864
 coordonate T2 – A 50: 50.000 m2
1. 427605 – 795517
2. 427604 – 795514
3. 427593 – 795488
4. 427588 – 795476
5. 427584 – 795467
6. 426836 – 796071
7. 426857 – 796121
 coordonate T2 – A 49: 55.000 m2
1. 427584 – 795467
2. 427576 – 795448
3. 427561 – 795412
4. 426813 – 796016
5. 426836 – 796071
 coordonate T2 – A 46: 30.000 m2
1. 426761 – 795892
2. 426749 – 795862
3. 427497 – 795258
4. 427501 – 795270
5. 427509 – 795288
11
 coordonate T3 – A 39: 20.476 m2

1. 427638 – 796012
2. 427004 – 796522
3. 426996 – 796499
4. 426983 – 796458
5. 427647 – 795924
 coordonate T3 – A 39/1: 52.500 m2
1. 427638 – 796012
2. 427004 – 796522
3. 426996 – 796499
4. 426983 – 796458
5. 427647 – 795924
 coordonate T3 – A 40: 30.000 m2
1. 427650 – 795891
2. 427654 – 795844
3. 426963 – 796399
4. 426975 – 796434
 coordonate T3 – A 44: 20.000 m2
1. 426919 – 796299
2. 426911 – 796279
3. 427659 – 795678
4. 427659 – 795679
5. 427659 - 795705
 coordonate T3 – A 45: 30.000 m2
1. 427659 – 795678
2. 426911 – 796279
3. 426901 – 796257
4. 426898 – 796250
5. 427653 - 795643
 coordonate T3 – A 46: 23.877 m2
1. 427649 – 795615
2. 427653 – 795643
3. 426898 – 796250
4. 426887 – 796227.
12
Fig. 1. - Pozitionare amplasament zona 1 din proiect in PUG Ceatalchioi
13
Fig.2. - Pozitionare zonele 4-6 din proiect in PUG Ceatalchioi
Fig. 3.- Pozitionare Zonele 2 si3 din proiect in PUG Ceatalchioi
14
Fig.4. - Pozitionare Zona 9 din proiect in PUG Ceatalchioi
15
Fig.5.- Pozitionare Zona 10 din proiect in PUG Ceatalchioi
16
Fig. 6.- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi
17
Fig. 7.- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi
18
Fig. 8 .- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi
Starea initiala a terenului, asa cum a fost achizitionat de titular, este din categoria
teren agricol, asa cum se poate vedea si in figurile 9, 10 si 11.
19
Fig.9. - Starea initiala a terenului in care se va planta salcia energetica
20
Fig.10. – Aspecte cu starea initiala a terenului in care se va planta salcie energetica
Fig. 11. – Starea initial a terenului agricol lasat in parloaga, la limita de sud a incintei, zona 10 din
proiect, cu Cirsium arvense si Tanacetum vulgare
21
Amplasamentul se afla in perimetrul RBDD si in perimetrul retelei Natura 2000

care cuprinde aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoe si in situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii.
Fig. 12. – Amplasament PUZ ( sursa Google Earth )
Salcia energetica apartine familiei botanice Salicaceae, genul Salix. Genul Salix
cuprinde 350 de specii lemnoase, perene, cu frunze cazatoare. Sunt specii iubitoare de
apa care in mod natural se intalnesc in emisfera nordica, in apropierea apelor.
Un numar de 4 soiuri au fost testate si omologate de Institutul de Stat pentru
Testarea si Inregistrarea Soiurilor pentru cultura in Romania ( anexa 3 – raport examinare
a celor doua soiuri – Tordis si Inger)
Cele patru soiuri de salcie energetica sunt mentionate si descrise in Catalogul
oficial al soiurilor la pagina 88 si provin de la soiurile Salix viminalis, Salix dasyclados,
Salix schwerinii si Salix triandra (anexa 4) si proces verbal al Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale cu privire la inregistrarea soiurilor de salcie energetica – Tordis si Inger
- ca planta agricola ( anexa 5).
22
Pentru infiintarea plantatiilor s-au ales soiurile Tordis si Inger. Cele doua soiuri au
fost alese deoarece prezinta rezistenta ridicata la precipitatii scazute si temperaturi
ridicate si deoarece sunt hibrizi obtinuti din genotipuri apartinand speciei Salix viminalis si
Salix triandra.
Salix viminalis este o specie indigena, arbustiva. La noi apare frecvent in luncile
raurilor la campie si pana in zona montana inferioara, adesea in amestec cu Salix
purpurea. Este o specie autohtona in Rezervatia Deltei Dunarii, situandu-se pe lista rosie a
speciilor pe cale de disparitie in aceasta zona.
Salix triandra este o specie indigena, arbustiva, la noi apare frecvent pe malul
apelor, in zavoaie, luncile raurilor din zona de campie si de dealuri, sporadic apare si la
munte. Se afla pe lista speciilor specifice Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Pentru planificarea infiintarii culturilor de salcie energetica in Delta Dunarii, s-au
luat in calcul factorii pedoclimatici si factorii restrictivi ai zonei. Avand in vedere regimul de
precipitatii redus din aceasta zona s-au ales doua soiuri rezistente la seceta: Inger si
Tordis.
Soiurile au simbolul 41 – Plante Energetice ( conform anexei 4 Catalogul oficial
al soiurilor de plante de cultura din Romania), nu intra in categoria organismelor modificate
genetic, simbolul 39.
Inger – este un un hibrid obtinut in urma incrucisarii dintre doua genotipuri de
Salix viminalis si Salix triandra.
Sexul plantei este dioic femela, acest lucru insemnand ca nu produc polen, astfel
un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este imposibil.
Infrunzirea in primavara este timpurie. Portul lastarului principal este drept. Numarul de
ramuri mai lungi de 5 cm, pe lastarul principal, este mare spre foarte mare. Unghiul intre
ramura si lastarul principal este mediu. Portul ramurii este curbat in sus. Lungimea limbului
frunzei este scurta la mijloc. Latimea limbului este mijlocie spre lata. Culoarea fetei
superioare a limbului este verde mijlociu. Lungimea petiolului este scurta spre mijloc.
Culoarea ramurii este verde cu tenta galbena. Radacina este ramuroasa, dezvoltandu-se
pana la adancimea de 50-60 cm. Nu prezinta radacini adventive si nu drajoneaza,
neavand posibilitatea de a se extinde necontrolat.
Tordis – este un hibrid obtinut din incrucisarea unor genotipuri de Salix viminalis.
Sexul plantei este dioic femela, acest lucru insemnand ca nu produc polen, astfel
un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este imposibil.
Infrunzirea in primavara este timpurie spre mijloc. Numarul de ramuri mai lungi de 5 cm, pe
lastarul principal este mic. Unghiul intre ramura si lastarul principal este mijlociu spre mare.
Portul ramurii este curbat in sus. Limbul frunzei este lung si latimea este lata spre foarte
lata. Petiolul este lung spre foarte lung. Culoarea ramurii este bruna cu tenta rosie.
Radacina este ramuroasa, dezvoltandu-se pana la adancimea de 50-60 cm. Nu prezinta
radacini adventive si nu drajoneaza, neavand posibilitatea de a se extinde necontrolat.
Proiectul va avea 3 etape, si anume infiintarea culturii,

crestere/intretinere/exploatare, si desfiintarea culturii. In Tab. 3 sunt prezentate
principalele etape ale proiectului.
Nr. Etapa Detalierea activitatilor
23
a. Infiintarea culturii - alegerea solului .
- pregatirea solului(scarificare, aratura si rotofrezare, aplicare de produse

fitosanitare – dupa caz) ;
- plantarea
- lucrari de irigare sau ameliorare a starii panzei freatice prin reactivarea

canalelor drenoare/colectoare adiacente terenurilor agricole in cauza
b. Crestere/Intretinere/Exploatare - monitorizare cultura;
- lucrari de intretinere;
- recoltarea
c. Desfiintarea culturii - refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii

proiectului
Tab. 3 – Principalele etape ale proiectului
1.3. Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare
- Durata etapei de functionare;
Durata de viata a unei culturi este de 25-30 de ani fiind recoltata anual sau din doi in
doi ani si este folosita ca sursa energetica.
- Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul

producerii energiei necesare asigurarii productiei;
Prin infiintarea acestei culturi se urmareste generarea de energie regenerabila

ieftina atat pentru producerea caldurii cat si a electricitatii. Biomasa provenita din salcie
energetica este una dintre cele mai importante tipuri de de biomasa la nivel european si
mondial si se asteapta ca aceasta sa contrubuie la atingerea targeturilor in ceea ce
priveste proportia de energie electrica si termica provenita din energii regenerabile.
Soiurile alese au o putere calorica de pana la 4900 kcal/kg, fiind cu mult mai
ridicata in raport cu alte plante, chiar decat a stejarului.
24
Energia consumata pentru producerea Salixului este de numai 5% din energia

rezultata prin utilizarea ei ca sursa de energie.
Estimam ca productia obtinuta sa fie de 30-35 t/ha, daca lucrarile agricole sunt
efectuate corect, puterea calorica fiind de 683403000 kcal/productie/1 sau 2 ani.
1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa

- Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,
generati de activitatea propusa (zgomot); alte tipuri de poluare fizica sau
biologica;
Zgomotele generate de diferitele activitati: arat, discuit, scarificat, retofrezare ( in

perioada pregatirii solului) in perioada de plantare – se face manual sau mecanizat
cu utilaje speciale, recoltarea se poate realiza manual (cu motocoasa) sau mecanizat,
masini simple care pot recolta pana la cca. 50 ha/sezon. Aceste zgomote pot atinge
diferite niveluri de 80 – 95 dB (A).
In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul
utilajelor si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest
caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de
existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie)
si punctele de masurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la
distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa.
Nivel zgomot dB(A)

Tip echipament la 30 m La 250 La 500 La 1000 La 2000 m
Tractor 91,1 80,1 74,1 69,1 64,1

Combina 90,2 81,2 75,2 69,2 63,2
Utilaje speciale plantat 93,1 82,1 76,1 70,1 66,1
Tab. 4 – Nivel zgomot
Ca o concluzie finala, zgomotul generat de utilaje se incadreaza in cerintele

specificate de legislatia romana, fiind in parametrii normali efectuarii diferitelor
lucrari agricole.
Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Nu este cazul.
1.5. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori

naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, etc.
Parcelele de teren pe care se executa lucrarea au destinatie agricola si nu se

schimba destinatia zonei, conform P.U.G. comunei Ceatalchioi.
25
Accesul la cultura de salcie se face pe drumurile de exploatare existente fara a se

interveni asupra acestora, modificari la structura solului sau peisajul, fiind necesara doar
umplerea gropilor si nivelarea drumurlor de pamant. Aceste drumuri pot fi conexate atat cu
drumul pietruit ( partial asfaltat) dintre Ceatalchioi si Tulcea ( Bratul Tulcea al Dunarii)cat si
cu drumul Ceatalchioi – Chilia sau cu Bratul Chilia al Dunarii ce delimiteza o buna parte a
teritoriului administrativ al comunei Ceatalchioi. Drumurile existente sunt utilizate in prezent
pentru intretinerea si transportul recoltelor obtinute in incinta agricola Ceatalchioi unde va fi
amplasat proiectul de infiintare a culturii de salcie energetica si sunt de interes public.
Zona este libera de constructii.
Conform coordonatelor Stereo 70, de delimitare a perimetrului obiectivului,
amplasamentul se afla in perimetrul R.B.D.D. si in perimetrul retelei ecologice europene
Natura 2000 care cuprinde aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si in situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta
Dunarii.
Obiectivul analizat este amplasat in extravilanul comunei Ceatalchioi,

jud.Tulcea, pe un teren in suprafata totala de 46,49 ha. Acest perimetru se afla cca 99
% in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este inclus in aria naturale protejate de interes
comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si aria de importanta avifaunistica ROSPA0031
Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Zona proiectului este situata pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, sit
UNESCO de importanta internationala, sit - RAMSAR si totodata parte integranta a
Retelei Natura 2000 in Romania, reprezentata concret prin Sit-ul de Importanta
Comunitara - Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065 si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica -
Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie - Cod:ROSPA0031. Ambele situri de
importanta comunitara se suprapun in teritoriu, diferind doar prin functionalitate.
26
Figura xxx – harta Sit-ului de Importanta Comunitara - Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065 si

Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica - Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie -
Cod:ROSPA0031 (Sursa: http://dev.adworks.ro/natura/situri/174/Delta-Dunarii.html)
Situl de Importanta Comunitara - Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065
PREZENTARE GENERALA
Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe au primit mai multe recunoasteri nationale
si internationale din punct de vedere al protectiei naturii. In 1938, Padurea Letea a fost
declarata Rezervatie Naturala. In 1978, zona Rosca-Buhaiova a fost declarata Rezervatie
a Biosferei. Din 1990, Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe au fost declarate
Rezervatie a Biosferei in cadrul Programului UNESCO „Omul si Biosfera“. Delta Dunarii a
fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al
pasarilor de apa, in cadrul Conventiei Ramsar, iar o suprafata de 312000 de hectare a fost
recunoscuta ca parte a patrimoniului natural universal in cadrul Conventiei UNESCO de
protejare a patrimoniului universal cultural si natural. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a
fost desemnata Sit de Importanta Comunitara si Arie de Protectie Speciala Avifaunistica.
Mozaicul de habitate dezvoltate in Delta Dunarii este extrem de variat si gazduieste o
mare varietate de comunitati de plante si animale al caror numar a fost apreciat la 5429 de
specii, incadrate in 30 de tipuri de ecosisteme.
Delta Dunarii este o adevarata banca naturala de gene, cu o valoare inestimabila
pentru patrimoniul natural mondial. In cadrul sitului sunt cuprinse 30 de habitate
27
protejate la nivel european, dintre care opt sunt strict protejate, unele fiind intalnite doar in
Romania.
Flora din cadrul sitului este reprezentata de 1839 de specii, dintre care 14 sunt
periclitate, iar cinci specii sunt de importanta comunitara (doua specii de vinetele s.n.
vinetica, otratel, capul-sarpelui, trifoias de balta). Circa 70% din vegetatia deltei este
dominata de stuf si papura care formeaza o asociatie vegetala complexa si ocupa o
suprafata de 235000 ha, constituind cea mai intinsa suprafata compacta de stufarisuri din
lume. Vegetatia forestiera din Delta Dunarii este caracterizata in special de zavoaie de
salcie si plop. In padurile Letea si Caraorman se intalnesc paduri formate din diferite specii
de stejar si frasin, cu specii variate de arbusti si plante cataratoare, dintre care cea mai
interesanta este o liana de origine mediteraneana cu lungimea de 25 m care atinge aici
limita nordica din Europa. Padurea Letea este cea mai nordica padure subtropicala din
lume. Pe malul lacului Erenciuc se dezvolta singura padure de anin negru din Delta
Dunarii. In sit au fost descoperite doua specii de plante noi pentru stiinta, o specie de
vinetica si Elymus pycnattum deltaicus. Alaturi de acestea mentionam specii de plante
endemice precum Centaurea pontica si Centaurea jankae, precum si existenta a
numeroase specii de orhidee. Stufarisul apare in ape putin adanci (sub 1 m), ocupa
suprafete intinse si joaca un important rol de filtru biologic precum si de protectie a
malurilor. In asociatie cu stuful gasim si papura, feriga de balta, pipirig, galbinele, rachitan,
macris-de-balta, tataneasa, rogoz, busuioc de balta.
Studiile pentru inventarierea diversitatii biologice au condus la identificarea unui
numar mare de specii si subspecii noi atat pentru fauna Romaniei, cat si pentru stiinta (30
de specii sunt considerate endemice, 194 de specii noi pentru Romania, dintre care 138
sunt viespi si albine, 19 specii de gandaci, 19 specii de pureci de plante).
Dintre nevertebrate, in sit sunt prezente 11 specii de interes comunitar. Lacusta
endemica Isophya dobrogensis nu mai exista decat pe insula Popina.
Dintre fluturi mentionam prezenta fluturelui diurn iris, iar dintre gandaci putem
mentiona populatii reprezentative de nasicorn si gandac-de-balta.
Dintre amfibieni si reptile, in sit sunt prezente 24 de specii, dintre care sase sunt
specii de interes conservativ. Alaturi de acestea putem intalni si alte specii importante de
reptile precum soparla cenusie (soparla de nisip) sau sarpele de alun.
Grupul liliecilor este reprezentat prin circa 20 de specii. Acest grup nu este suficient
cercetat. Dintre cele 133 de specii de pesti semnalate in apele sitului, 15 specii sunt
considerate de importanta comunitara. Alte specii prezente sunt considerate importante,
rare sau periclitate (morunas, caracuda, lin, cega, morun, pastruga, oblet mare, tipar,
vaduvita etc.). Dintre mamifere, la desemnarea ca sit de importanta comunitara au
contribuit speciile de popandau, vidra (lutra), nurca europeana, dihor patat, dihor de stepa.
Dintre micromamifere mentionam prezenta unor populatii semnificative de soarece
pitic, chitcan mic de apa, chitcan de apa, chitcan pitic. Grindurile Letea si Caraorman,
constituite in cea mai mare parte din depozite nisipoase, sunt cele mai reprezentative
forme de relief prin inaltimea lor (12,4 m Letea si 7,5 m Caraorman) si prin relieful eolian
deosebit, rezultat din nisipul nefixat. Cele mai mari grinduri maritime alcatuiesc asa
numitul cordon initial (Letea, Caraorman si Crasnicol) care s-a format cu circa 10000-
11000 de ani in urma, barand golful deltaic si formand delta fluviala de astazi, constituind
in acelasi timp limita dintre delta fluviala si delta fluvio-maritima.
 BIOTOP
GEOLOGIE/GEOMORFOLOGIE
Teritoriul Deltei Dunarii si Complexului lagunar Razim-Sinoe face parte, din punct
de vedere geostructural, din Depresiunea Marii Negre, fiind situat in Depresiunea
Predobrogeana, la contactul dintre Platforma Nord-Dobrogeana si Platforma Scitica.
Delta Dunarii este cea mai tanara formatiune a reliefului din Romania, fiind formata
in perioada cuaternara intr-un golf al Marii Negre. Nivelul marii a oscilat pe verticala,
28
inundand uscatul prin transgresiuni marine sau retragandu-se in faze intermediare de

regresiune, formand depozitele deltaice. Faza de golf a evoluat intr-o faza ulterioara de
liman, care in timp s-a colmatat formand delta. Depozitele deltaice au grosimi cuprinse
intre 30 si 100 m si sunt constituite dintr-o succesiune de complexe litologice care trec
treptat de la nisipuri grosiere la prafuri nisipoase. Depozitele deltaice reprezinta o
asociatie intre depozitele marine lagunare si continentale, reflectand alternarea mediilor
de sedimentare (ape dulci, salmastre si marine).
Golful marin Halmyris, pe care se gaseste astazi Complexul lacustru Razim-Sinoe,
a evoluat mai incet decat golful din zona deltei propriu-zise. Delta a depasit faza de liman,
pe cand Complexul Razim-Sinoe se gaseste in faza de laguna. In prezent, se constata o
inecare continua a reliefului deltaic din delta fluvio-maritima si o inaltare prin colmatare a
reliefului jos din delta fluviala. De asemenea, se constata procese de acumulare fluvio-
marina in fata bratelor Dunarii (delta Chilia, bara Sulina, Sfantu Gheorghe-insula Sacalin)
si de eroziune intensa in sectoarele Sulina, grindul Saraturile, Sfantu Gheorghe-zona
Zatoanelor, zona litorala a Complexului lacustru Razim-Sinoe.
Depozitele deltaice au in componenta aluviuni ce alcatuiesc grindurile fluviale,
aluviuni de natura organica in zonele depresionare si nisipuri marine pe litoral (nisipuri,
prafuri, argile, maluri si turbe care variaza atat pe orizontala cat si pe verticala, avand o
stratificatie incrucisata de tip deltaic).
In delta fluviala predomina prafurile, argilele si turbele, iar nisipurile mai putin
extinse se gasesc in constitutia grindurilor fluviale si lacustre. In zonele de divagare
fluviala se depun depozite cu caracter prafos, iar in zonele depresionare depozite
argiloase-prafoase cu un bogat continut organic. Datorita reliefului si prezentei celor trei
brate ale Dunarii, unitatile morfohidrografice din zona continentala a Deltei Dunarii sunt
grupate in trei mari unitati deltaice (Letea, Caraorman si Dranov). Unitatea Letea (155000
ha) se desfasoara intre bratele Chilia, Tulcea si Sulina si tarmul marin, incluzand resturi
ale uscatului predeltaic Chilia si Stipoc, grinduri marine si fluviatile, arii depresionare
(Sireasa), o vasta depresiune lacustra (Matita-Trei Iezere-Merhei). 42,8 % din suprafata
este scoasa din regimul natural prin amenajari agricole (Sireasa, Pardina, Babina,
Cernovca), silvice (Papadia) si piscicole (Chilia Veche, Maliuc, Stipoc, Obretin, Popina).
Reteaua hidrografica dintre bratele Dunarii si spatiile interioare se realizeaza prin
intermediul retelei de garle si canale, care alimenteaza peste 200 de lacuri de interes
piscicol. Unitatea Caraorman (101300 ha) include grinduri marine (Caraorman,
Sasaturile), grinduri fluviatile (Rusca, Balteni), arii depresionare lacustre (Gorgova-Isac-
Uzlina, Rosu-Puiu).
Suprafetele amenajate prin indiguire sunt mai putin extinse si cuprind amenajari
piscicole (Tusca, Litcov si Murighiol), amenajari agricole (Carasuhat) si silvice (Rusca,
Murighiol).
Unitatea Dranov (85000 ha) este cuprinsa intre bratul Sf. Gheorghe si Lacul Razim
si se caracterizeaza prin prezenta unei arii depresionare in partea de vest avand cote sub
nivelul marii si al unui complex de grinduri (Crasnic-Perisor) in partea de est.
Sunt prezente lacuri nesemnificative ca suprafata, exceptie facand lacul Dranov
(2170 ha). Unitatea cuprinde amenajarea agricola Murighiol-Dunavat si amenajarile
piscicole Dranov, Dunavat, Holbina, Perisor, Periteasca, Iazurile-Calica, Sarinasuf.
Teritoriile predeltaice au apartinut Campiei Bugeacului, din care au fost decupate
prin eroziune fluviala, formand Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc,
constituite din depozite loessoide si diferentiindu-se de subunitatile limitrofe. Grindurile
fluviale se individualizeaza in lungul bratelor principale (Chilia, Tulcea, Sfantu Gheorghe si
Sulina) si au inaltimi variabile, scazand din amonte spre aval. La bifurcatii se realizeaza
adevarate campuri aluviale cu inaltimi de peste 3 m (Patlageanca-Ceatalchioi), ajungand
la 0,5 m in apropiere de tarmul marii. Suprafata grindurilor fluviale este apreciata la circa
50250 ha (15% din suprafata). Grindurile maritime sunt dispuse perpendicualar pe directia
bratelor principale ale Dunarii, constituindu -se in baraje morfologice.
29
Factorii principali ce contribuie la formarea grindurilor marine sunt curentii marini

circulari (specifici bazinului Marii Negre) si valurile. Contributia Dunarii se rezuma la
transportul de material aluvionar, deversat in zona litorala si preluat apoi de valuri si
curenti marini.
Pe langa materialul fluvial, un rol important in furnizarea depozitelor grindurilor
maritime il au falezele din nord-vestul Marii Negre si materialul organic (cochilifer). Din
familia grindurilor maritime fac parte si cordoanele litorale, destul de fragile, supuse unei
presiuni puternice a valurilor (configuratia si pozitia lor fiind in continua schimbare).
Grindurile maritime Letea si Caraorman reprezinta limita dintre delta fluviala si cea
fluvio-maritima, fiind cele mai inalte subunitati geografice. Suprafata grindurilor maritime
este de circa 34900 ha (10,5% din suprafata). Terenurile mlastinoase ocupa zonele din
jurul lacurilor si complexelor lagunare. Reteaua hidrografica joaca un rol determinant in
aparitia, evolutia si functionarea sistemului deltaic. Bratele principale si garlele au evoluat
in decursul timpului in functie de factorii neotectonici si de intensitatea procesului de
colmatare.
Procesul de autoreglare al subsistemului hidrografic in conditii naturale a fost dirijat
in scopuri economice incepand cu primele lucrari de corectare a bratului Sulina. Pe langa
garlele naturale au aparut numeroase canale, care asigura circulatia apei pentru
imbunatatirea productiei piscicole in regim natural. Ulterior au fost construite numeroase
incinte pentru stuficultura, piscicultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea
unor cai de legatura pe ape si de drenaj in interiorul acestora. Reteaua de canale a
devenit astfel mult mai complexa, iar multe garle care aveau un anumit rol in functionarea
sistemului deltaic au disparut. Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu
Gheorghe. Bratul Sulina, ca urmare a actiunii de realizare a caii navigabile maritime, a fost
scurtat de la 91,9 km la 63,75 km si adancit corespunzator. Bratul Sfantu Gheorghe a fost
supus corectiei meandrelor principale intre Km 17-85, scurtandu-se de la 108 km la 70
km. Bratul Chilia, prin avansarea deltei secundare, a crescut in lungime.
Lacurile constituie o categorie morfohidrografica importanta. Multe lacuri si
complexe lacustre au fost desecate, spre exemplu Pardina si Sireasa. Inainte de 1980,
existau 668 de lacuri insumand 31262 ha (9,28% din suprafata deltei). In urma actiunii de
desecare, numarul acestora s-a redus la 479, iar suprafata la 25794 ha (7,82% din
suprafata). Sub aspectul numarului si marimii lacurilor se constata o diferentiere intre cele
din vest si din est datorita proceselor de aluvionare mai intense in vest, precum si a
gradului mai mare de interventie a omului. In Sireasa si Rusca, lacurile au suprafete mici
(15-40 ha) in timp ce in ariile depresionare din est numarul lacurilor este mai mic, dar cu
suprafete mai mari (Furtuna 977 ha, Gorgova 1377 ha, Isac 1101 ha, Matita 652 ha,
Merhei 1057 ha, Rosu 1445 ha, Lumina 1367 ha, Dranov 2170 ha).
PEDOLOGIE
Delta Dunarii se caracterizeaza printr-o structura specifica zonelor aluvionare si
zonelor umede, cu soluri tinere in formare, cu fertilitate redusa si vulnerabilitate ridicata. In
sit sunt prezente soluri aluviale, limnosoluri, gleisoluri, psamosoluri, solonceacuri,
cernisoluri, histosoluri, antrosoluri. Solurile aluviale sunt raspandite predominant pe
grindurile fluviale si au o textura nisipo-luto-argiloasa, fiind sarace in materie organica (in
sectorul marin sunt frecvent salinizate).
Psamosolurile sunt legate de prezenta grindurilor marine. Cele din zonele vestice si
centrale ale grindurilor Letea si Caraorman prezinta un continut ridicat de calcar (macinis
de cochilii), iar pe cordonul litoral sunt frecvent asociate cu nisipuri mobile.
Gleisolurile sunt caracteristice sesului deltaic mlastinos-submers si prezinta o
textura predominant luto-argiloasa, cu un continut ridicat de materie organica.
Limnisolurile reprezinta sedimente de pe fundul lacurilor, din laguna Sacalin si golful
Musura (namoluri cu textura lutoasa, marnoase, sapropelice, organice, salinizate etc.).
Solurile balane sunt localizate in campul Chiliei si grindurile Razboinita, Stipoc si
30
Fantana Dulce. Unele sunt afectate de saraturare, iar la Stipoc sunt modificate puternic ca
urmare a includerii lor in amenajarea piscicola. Solonceacurile apar atat pe loess (in estul
campului Chilia) cat si pe nisipuri (in cadrul grindurilor marine Letea, Caraorman si
Saraturile).
O particularitate o constituie solonceacurile organice din zona gurii bratului Sfantu
Gheorghe. Histosolurile sunt prezente in zona complexelor lacustre Gorgova-Uzlina,
Rosu-Puiu si Matita-Merhei (50% fiind reprezentate de plaur si continand sulfuri).
Grosimea materialelor organice variaza intre 1,2 si 5 m. Fragilitatea solurilor deltei la
utilizare agricola, silvica si piscicola rezulta din formarea lor intr-un mediu excesiv umed,
maturarea fizica redusa, materia organica usor mineralizabila, climatul de ariditate
accentuata si apele freatice cu mineralizare ridicata.
Pe grindurile marine Letea, Caraorman si Saraturile, substratul nisipos, climatul si
mineralizarea apei freatice constituie factorii de baza ai acestei fragilitati.
HIDROLOGIE
Hidrografia include fluviul Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la Ceatalul Chilia), cele
trei brate principale (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe) la care se adauga bratele
secundare (Tataru, Cernovca, Babina si Musura, Garla de Mijloc, Garla Turceasca).
Bratul Chilia (120 km) este cel mai important brat al Dunarii sub aspectul scurgerii.
Acviferele de adancime prezinta cea mai mare extindere in depozitele deltaice, fiind
cantonate in pietrisuri si nisipuri cu o buna permeabilitate. Grosimea acestor acvifere este
de 15-20 m in partea centrala a deltei (fiind sub presiune), intre 0,5-15 m in vest si intre
20-40 m in est. Acviferele freatice sunt in stransa legatura cu morfologia deltei in ceea ce
priveste adancimea si cu regimul hidrologic al Dunarii sub aspectul variatiei nivelului. Pe
masura distantarii de bratele principale, acviferele au o mai mare independenta,
reducandu-se insa gradul de potabilitate. Avand in vedere configuratia morfohidrografica,
asociatiile vegetale si impactul activitatilor antropice, in sit au fost identificate opt tipuri de
corpuri de apa (ecosisteme naturale, partial modificate de om).
Garlele si canalele cu circulatie activa a apei (1) sunt reprezentate prin brate
abandonate ale Dunarii (Dunarea Veche) sau canale importante (Mila 35, Sireasa-Sontea,
Eracle, Cazanel, Bogdaproste, Litcov, Crisan-Caraorman, Dunavat, Dranov). Artere de
legatura intre bratele principale si complexele lacustre, canalele se caracterizeaza prin
curgerea apei cu viteze variabile, cu sensuri reversibile de curgere in functie de sezon
(ape mari de primavara, ape mici de vara-toamna), turbiditate descrescatoare dinspre
brate spre interior.
Mineralizarea se modifica treptat, printr-o imbogatire in saruri ca urmare a
intensificarii procesului de evaporatie, pe masura ce se reduce viteza si creste
temperatura apei. Garlele si canalele cu regim liber dar cu circulatie redusa a apei (2) se
caracterizeaza prin lungimea lor (Stipoc-Ocolitor, Dovnica, Madgearu, Perivolovca, Litcov-
Imputita, Puiu-Eremciuc, Palade, Buhaz-Zatoane) si prin viteza mica de curgere a apei.
Garlele si canalele din interiorul amenajarilor (3) se caracterizeaza prin lipsa unei legaturi
directe cu reteaua hidrografica activa. Au un rol de drenaj sau de alimentare, in functie de
regimul statiilor de pompare si de tipul amenajarii (piscicol, agricol sau silvic). De regula,
aceste canale nu au o circulatie a apei, comportandu-se ca ape stagnante cu un grad de
imbatranire accentuat, invadate de vegetatie, atat submersa cat si emersa.
Lacurile mari, cu schimb de ape cu reteaua hidrografica secundara (4) sunt
reprezentate prin Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Cazanel, Bogdaproste, Gorgova,
Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, Rosu-Rosulet, Razim-Golovita-Zmeica.
Limita lor nu este una morfologica, ci este data de vegetatia de stuf si papura sau
de plaur.
In afara de legatura directa prin garle si canale, lacurile din depresiuni comunica
31
prin masa de vegetatie si pe sub plaur, chiar si in faza apelor mici de vara-toamna.
Prin aportul crescut de apa dulce din Dunare si inchiderea legaturii cu Marea
Neagra (Gura Portitei), lacurile Razim si Golovita si-au schimbat semnificativ nivelul de
salinitate. Lacul Sinoe a suferit si el modificari catre mediul usor dulcicol.
Lacurile cu schimb redus de ape cu reteaua hidrografica secundara (5) includ
Merheiul Mare si Mic, Rosca, Poleacova, Nebunu, Ledeanca, Dovnica, Raducu, Porcu,
Tataru, Murighiol. Se caracterizeaza printr-un grad avansat de impotmolire, nu atat prin
procedee aluvionare, cat prin cantitatea de material organic depusa pe fund. Lacurile din
interiorul amenajarilor piscicole (6) includ Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna,
Leahova Mare si Mica. Prin intreruperea schimbului natural de ape cu reteaua hidrografica
activa si intrarea in regimul amenajarii piscicole, aceste lacuri au suferit modificari
structurale importante. Lacurile salmastre si sarate (7) sunt Istria si Nuntasi (Tuzla),
situate in sudul Complexului lacustru Razim-Sinoe. Legatura restransa, printr-o garla, a
lacului Istria cu Sinoe, precum si a Lacului Nuntasi cu Istria, conditiile climatice semiaride,
evaporatia ridicata, lipsa unui aport subteran si superficial de apa dulce au condus la
acumularea de saruri si la formarea namolului cu calitati balneo-terapeutice. Lagunele
conectate la mare (8) sunt reprezentate prin lacurile Sinoe si Zatonul Mare. Lacurile
Razim-Golovita-Zmeica reprezinta astazi un bazin cu apa dulce pentru irigatii, asigurand
tranzitarea unui important volum de apa dulce spre mare prin Periboina.
ASPECTE CLIMATOLOGICE
Clima se incadreaza in tipul temperat-continental, cu influente pontice, fiind extrem
de complexa. Durata medie anuala de stralucire a soarelui este de circa 2300-2500 de
ore, iar radiatia solara este insemnata. Temperatura medie anuala este de 11,0 °C la
Tulcea, 11,2 °C la Gorgova si 11,6 °C la Sulina. In cazul valorilor extreme, ca si in cel al
valorilor medii, se remarca rolul Marii Negre in modelarea regimului termic.
Precipitatiile atmosferice inregistreaza o scadere de la vest spre est. In timp ce pe
suprafata uscatului limitrof deltei, sub influenta curentilor de aer ascendenti din timpul zilei
se formeaza nori cu producerea precipitatiilor, in interiorul deltei si in special catre tarmul
marii, datorita proceselor de evaporatie si evapotranspiratie, se formeaza ziua curenti
descendenti ce determina destramarea norilor si lipsa precipitatiilor.
Pe suprafata grindurilor Letea, Caraorman si Saraturile, cu nisipuri fara vegetatie,
procesele de convectie pot duce la producerea precipitatiilor. Precipitatiile medii
multianuale sunt de 455 mm la Tulcea, 400 mm pe grindurile Letea si Caraorman si de
343 mm la Sulina. Precipitatiile sub forma de zapada se produc izolat si rar.
Numarul zilelor cu caderi de zapada scade de la 15 in vest, la 11 in est. Umezeala
aerului este ridicata (circa 84%), Delta Dunarii si litoralul marin prezentand valorile cele
mai ridicate din Romania. In anotimpul rece, umezeala ajunge la 90% la Sulina.
Numarul de zile senine si cu cer acoperit inregistreaza cele mai mari si respectiv
cele mai mici valori din tara. Vantul are o frecventa mare (calmul reprezentand sub 20%)
si bate din toate directiile, dominant fiind cel din NV, urmat de cel din nord. Viteza medie
este mai mare in apropiere de mare (Sulina 8,4 m/s pe directia nord, Sfantu Gheorghe 5,5
m/s pe NV si Gorgova 3,6 m/s pe NE).
Brizele reprezinta o caracteristica a zonei litorale limitofe deltei si Complexului
lacustru Razim-Sinoe ca urmare a contrastului termic dintre uscat si apa. Briza dinspre
mare se resimte intre orele 10 si 20 (briza de zi), iar spre mare intre orele 23 si 7 (briza de
noapte).
 BIOCENOZA
32
VEGETATIE
In cadrul sitului au fost identificate 30 de tipuri de ecosisteme si inventariate 1835
de specii de plante, dintre care 828 de specii de plante inferioare si 1007 specii de plante
superioare. Dintre acestea, 37 de specii sunt noi pentru Romania si doua specii sunt noi
pentru stiinta.
Cel mai mare numar de specii de alge, cu predominanta alge verzi, se inregistreaza
in apele cu circulatie activa. In Delta Dunarii predomina elementele floristice eurasiatice si
circumpolare, in compozitia asociatiilor acvatice si iubitoare de apa fiind cuprinse peste
120 de specii de plante. Grupa plantelor acvatice include specii submerse (cu radacinile
fixate in substrat, tulpina si frunzele subacvatice, numai floarea ridicandu-se deasupra
apei pentru polenizare), specii cu frunze natante si specii cu frunze emerse. Speciile
submerse se intalnesc in ecosistemele acvatice cu adancime medie a apei (penita apei,
bradis, cosor, sarmulita, pasa, broscarita, mot). Unele plante plutesc in masa apei,
neavand contact cu substratul, floarea fiind singura care se ridica deasupra apei (otratel
de balta, aldrovanda). Speciile cu frunze plutitoare se dezvolta aproape de maluri, avand
radacinile fixate in mal (nufar alb, nufar galben, plutnita, iarba broastelor, cornaci, troscot
de apa).
Speciile cu frunze emerse au varfurile frunzelor deasupra nivelului apei, baza
acestora si tulpina fiind scufundata in apa (rizeac, limbarita, sageata apei, crin de balta
etc.). Plantele superioare formeaza asociatii vegetale ce se dezvolta pe zonele mai inalte,
neinundabile.
In functie de conditiile pedoclimatice se deosebesc specii adaptate sa reziste la
continutul ridicat in saruri al grindurilor (branca, patlagina, albastrica, saricica), precum si
specii adaptate la viata de nisip caracteristica grindurilor fluvio-maritime si cordoanelor
nisipoase litorale. Principalul rol de fixare al nisipului il joaca perisorul, iar pe solurile mai
bogate in humus traieste carcelul. In zone cu umiditate mai redusa traiesc volbura de
nisip, vinetel de nisip, siminoc, iarba-de-mare. Pe nisipurile cordoanelor litorale se
intalnesc tufarisuri de catina alba, salcie taratoare, salcioara.
Grindurile Letea si Caraorman ofera conditii pedo-climatice ce au favorizat aparitia
stepelor danubian-deltaice, caracterizate prin unele specii submediteraneene (colilie,
sadina).
Pe dunele inalte, cu nisip nefixat, traiesc specii de perisor, vinetelul de nisip, troscot
de nisip, pelin de nisip etc.
Pe solul stancos din Complexul lagunar Razim-Sinoe s-a instalat un tip special de
asociatie stepica, caracterizat prin specii caucaziene si balcanice (cimbrisor dobrogean,
pir crestat, paius dobrogean, ceapa ciorii, armirai salbatic).
Dintre habitatele acvatice prezente mentionam formatiunile de plaur. Acestea sunt
constituite din rizomi de stuf, intretesuti cu rizomii altor plante, cu grosimi de 0,5-1,5 m,
incarcate cu humus si materii organice netransformate. Alaturi de stuf cresc si papura,
pipirigul, sageata apei, rogozul, busuiocul de balta etc. In solul plaurului, care rezulta din
transformarea resturilor organice traiesc foarte multe animale mici si microscopice. Pe
masura ce se incarca cu un strat de sol si resturi organice, plaurul se fixeaza pe substrat,
fiind ridicat doar la ape foarte mari.
Din suprafetele insulelor de plaur se rup bucati mai mici care sunt purtate de vant si
de curentul de apa in gura garlelor si canalelor,
blocand circulatia barcilor si a salupelor. Aceste situatii se intalnesc frecvent in complexele
lacustre Matita-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste si Rosu-Puiu-Lumina.
In actiunea de amenajare a incintelor pentru agricultura si piscicultura, plaurul
constituie un impediment si in acelasi timp o sursa nociva deoarece se intrerupe circulatia
apei si indepartarea hidrogenului sulfurat. Apar si situatii critice cand apa de sub plaur nu
este primenita suficient si deci oxigenata.
Cantitatea mare de hidrogen sulfurat rezultat din procesul de descompunere a

33
substantelor organice produce asfixierea pestilor.

Specifica pentru Delta Dunarii este lipsa aproape totala a padurilor de lunca
formate din arbori cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand dominante zavoaiele de
plop si salcie. Grindurile din delta, inguste, putin inalte si frecvent inundate, favorizeaza
padurile de salcie instalate pe aluviuni putin solificate. Specia dominanta este salcia, la
care se adauga rachita. Etajul de arbusti lipseste, iar cel ierbos-arbustiv este relativ sarac
(mur de miriste, piperul baltii, dentita, stanjenel galben, lasnicior).
Pe grindurile Letea si Caraorman sunt prezente paduri compuse din stejar, frasin,
ulm, mesteacan. Acestea sunt invadate de plante agatatoare (vita salbatica, iedera,
hamei, curpen si Periploca graeca, o liana de origine mediteraneana). Toate aceste
fitocenoze formeaza un hatis greu de patruns, indeosebi vara. In functie de nivelul de
organizare, de intretinere si de amendare cu ingrasaminte si pesticide, amenajarile
agricole (peste 39000 ha) pot fi considerate ca areale scoase de sub actiunea legitatilor
de functionare a sistemului deltaic.
Amenajarile silvice au fost realizate (dupa 1960) prin indiguire, defrisarea vegetatiei
forestiere spontane si plantarea unor specii de salcie si plop euroamerican (ce ocupa 97%
din totalul speciilor, restul de 3% fiind frasin, plop alb, plop negru, plop cenusiu). Aceste
amenajari silvice au fost facute in scopuri economice si nu s-a avut in vedere rolul lor
ecologic, in sensul realizarii unui spectru floristic diversificat care sa asigure biotopuri
pentru fauna deltaica. Suprafata totala amenajata pentru silvicultura este de circa 6400 ha
(Papadia 2000 ha, Rusca 1200 ha, Carasuhat 620 ha, Pardina 425 ha, Murighiol 400 ha).
Intre bratele principale si digurile longitudinale ale amenajarilor agricole, piscicole
sau silvice se planteaza plop euroamerican, atat cu scop de protectie, cat si pentru
valorificare economica. Aceste fasii de plantatii s-au facut prin defrisarea zavoaielor de
salcii care protejau mult mai bine malurile bratelor prin sistemul lor radicular. Din pacate,
plantatiile de plop euroamerican raspund numai cerintei economice, deoarece sub aspect
ecologic sunt sarace in diversitate.
Amenajarile piscicole formeaza un tip de ecosistem specific, bazat pe un regim
hidrologic controlat, cu inundari si desecari succesive, cu bazine acvatice artificiale si cu
durata limitata, sezoniera de inundare. Acestea ocupa terenuri dintre cele mai variate ca
amplasament: terenuri inundabile situate la periferia marilor complexe lacustre si care
constituiau, in regim natural, zone de pasunat dar si importante zone de reproducere
naturala pentru peste (amenajarile piscicole Iazurile, Sarinasuf, Lunca, Chilia), lacuri
naturale care au fost indiguite si carora li s-a modificat regimul hidrologic natural (Obretin,
Dranov, Babadag) sau terenuri mai inalte folosite anterior pentru agricultura sau pasunat
(Popina, Stipoc, Chilia, Rusca).
Suprafata totala ocupata de amenajarile piscicole este de circa 45000 ha, dintre
care doar circa 15000 ha sunt folosite pentru o piscicultura extensiva. Din restul
amenajarilor piscicole, o parte nu au fost folosite vreodata (Holbina I, Gradina
Olandezului, Popina), sau au fost abandonate ca urmare a cheltuielilor mari de exploatare
(Obretin II, Stipoc, Litcov). In unele amenajari piscicole terenurile sunt folosite pentru
agricultura, activitate prin care destinatia initiala a terenurilor a fost schimbata total sau
partial (Rusca, Litcov, Popina).
Amenajarile complexe se refera la cateva areale in care se practica piscicultura,
agricultura si silvicultura. Este cazul amenajarii Maliuc, unde sunt construite atat helesteie
pentru piscicultura, cat si parcele pentru agricultura si silvicultura. Cea mai mare parte a
amenajarilor agricole si piscicole din perimetrul Delta Dunarii au avut o perioada de
functionare inainte de 1990 conform tehnologiilor de exploatare proiectate.
Dupa 1990, din cauza lipsei de eficienta economica a activitatilor si a faptului ca
unele nu au fost finalizate (amenajarile agricole Babina, Cernovca, amenajarea piscicola
Gradina Olandezului etc.), multe dintre acestea au fost abandonate sau folosite in alte
scopuri.
Ca urmare a acestei situatii s-a constatat o degradare a terenurilor prin aparitia
34
fenomenului de saraturare si de schimbare a regimului hidrologic. O parte dintre aceste

amenajari sunt in prezent incluse in programul de reconstructie ecologica prin care vor fi
reintegrate in regimul hidrologic natural.
FAUNA
Patrimoniul faunistic este reprezentat de 3503 specii, incluzand 3024 de specii de
nevertebrate si 479 de specii de vertebrate. Dintre acestea au fost inventariate 1097 de
specii si subspecii noi, incluzand 260 de specii noi pentru Romania si 37 de specii noi
pentru stiinta.
Nevertebratele sunt raspandite pe teritoriul sitului in toate mediile de viata (terestru,
subteran, acvatic) si sunt reprezentate prin moluste, viermi, insecte, crustacee, arahnide,
miriapode. Insectele sunt prezente prin de 2216 specii, dintre care 26 sunt endemice.
Clasa insectelor este reprezentata de un numar mare de albine si viespi, gandaci,
plosnite, fluturi si mai ales de muste si tantari. 196 de specii de insecte sunt periclitate
(rusalia nu a mai fost observata in delta in ultimii ani). Printre speciile protejate sunt
prezente lacusta Saga pedo, fluturele de zi Apatura metis, fluturasul purpuriu, fluturele
apollo mic si fluturele sfingid.
Crustaceele (raci, crabi etc.) sunt reprezentate de 114 specii, dintre care trei specii
endemice. Crustaceii formeaza o buna parte a zooplanctonului dulcicol, cuprinzand specii
filtratoare precum si specii pradatoare.
Paianjenii sunt reprezentati de 168 de specii (unele specii rare din familia
paianjenilor cu cruce, „vaduva neagra“, paianjenul de apa).
Dintre nevertebratele de interes conservativ mentionam specii precum fluture-buha,
tarancuta, albilita portocalie, albilita mica, fluturasul purpuriu, libelula, carabusul, croitorul
cenusiu, melcul cu carlig, gandacul de apa etc.
Vertebratele sunt foarte bine reprezentate prin grupuri faunistice specifice conditiilor
de viata din zona (pesti, pasari, reptile, amfibieni si mamifere).
Clasa pestilor este reprezentata atat de pesti cartilaginosi-ososi, cat si de cei cu
scheletul complet osificat. Dintre cele peste 300 de specii din Europa si 185 din Romania,
in sit au fost identificate 133 de specii, gazduite de o varietate mare de habitate acvatice,
dulcicole, salmastre, marine. Au fost identificate 54 de specii exclusiv dulcicole (stiuca, lin,
vaduvita etc), 66 de specii exclusiv marine (sprot, hamsie, bacaliar, stavrid, calcan),
precum si 13 specii care traiesc atat in ape dulci cat si salmastre sau chiar in Marea
Neagra (guvizi, morun, nisetru, pastruga, scrumbie de Dunare, somon de Marea Neagra,
cambula). Sunt si specii care prezinta un usor grad de adaptare, putand fi intalnite in
numar redus si in apele Marii Negre in fata gurilor Dunarii (crap, avat, biban, somn, salau
etc). Dintre cele 133 de specii semnalate, sase provin de pe alte continente (caras
argintiu, biban soare, sanger, cosas (s.n. cteno) si novac, precum si o specie adusa
accidental din China cu loturile de ciprinide).
Incepand cu 1994 a fost semnalata si o specie de talie mica din neamul bibanului
care a patruns in special in Complexul lagunar Razim-Sinoe. In perimetrul sitului au fost
identificate noua specii de amfibieni (broasca de lac, buhai de balta cu burta rosie,
brotacel, broasca de pamant bruna, broasca de pamant siriaca, broasca raioasa bruna,
broasca raioasa verde, triton cu creasta dobrogean, triton comun). Reptilele sunt
reprezentate de 16 specii, dintre care noua sunt strict protejate (broasca testoasa de apa,
testoasa dobrogeana, soparla de camp, soparla de nisip, gusterul vargat, soparla de
iarba, vipera de stepa etc.).
Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozatoare si insectivore. Cel mai
numeros grup, atat ca numar de specii cat si ca marime a populatiilor, este cel al
micromamiferelor, care constituie hrana preferata a multor specii de pasari rapitoare de zi
sau de noapte, precum si a mamiferelor carnivore (nevastuica, hermelina, dihor).
Nurca europeana si vidra sunt specii care se hranesc cu pesti si alte animale
35
acvatice, in timp ce bursucul este semnalat mai rar.

Dintre rozatoare, cel mai adesea se intalneste bizamul, specie legata de mediul
acvatic care isi construieste galerii in malul apelor, uneori musuroaie pe lacuri sau japse.
Iepurele apare frecvent in padurile Letea si Caraorman, precum si in incintele agricole.
Dintre carnivorele canide, cele mai intalnite sunt cainele enot (semnalat prima oara
in Romania in 1951, iar in Delta Dunarii in 1953), vulpea, precum si sacalul (venit pe cale
naturala, din Asia Mica, prin Bulgaria).
Copitatele sunt reprezentate prin numarul mare de porci mistreti, care prefera
arealele mlastinoase, precum si de caprior, cu efective in scadere.
Pasarile se intalnesc intr-o varietate impresionanta in toate ecosistemele, acvatice
sau terestre, naturale sau antropice. Dintre cele aproximativ 400 de specii de pasari care
traiesc in Romania, 331 se intalnesc pe teritoriul sitului. Din acestea, 166 sunt specii
cuibaritoare (pelican comun, pelican cret, barza alba, cormoranii, majoritatea starcilor,
dumbraveanca, prigorie etc). Celelalte specii sunt oaspeti de toamna, iarna si primavara,
cuibarind in teritoriile nordice euro-asiatice pe care le parasesc odata cu racirea vremii,
poposind in sit pentru hranire si odihna (garlite, lebada de iarna, rata sulitar, rata lingurar,
ferestrasi, erete vanat etc). Gasca cu gatul rosu este o specie periclitata la nivel
international care gaseste importante zone de odihna pe teritoriul Deltei Dunarii.
In Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria prezinta singurele zone de iernare ale
acestei specii. In anul 2011, in cadrul Deltei Dunarii au fost inventariate 68 de colonii de
pasari, dintre acestea 34 fiind mixte si 38 monospecifice. Cele mai multe colonii apartin
cormoranului mare. Zonele cu valoare avifaunistica ridicata sunt repartizate uniform, atat
in zone cu regim de protectie integrala (Rosca-Buhaiova, Sacalin-Zatoane, Periteasca-
Leahova, Letea, Saraturi-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Dolosman
etc.), cat si in afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, lacul Dranov, zona localitatii
Sfantu Gheorghe etc.)
ASPECTE SOCIO-ECONOMICE SI CULTURALE

Majoritatea localitatilor din zona sitului prezinta o economie de tip rural, axata pe
agricultura, cresterea animalelor, viticultura, apicultura, piscicultura, exploatarea si
prelucrarea lemnului. Orasele Babadag si Tulcea, precum si comuna Niculitel au o traditie
in viticultura si vinificatie. Babadag si Issacea au cateva unitati industriale bazate pe
silvicultura si exploatarea lemnului. Satele si comunele din Delta Dunarii sunt inca
tributare pescuitului industrial (comercial) si exploatarii resurselor naturale (extensiv sau
intensiv).
In Ceamurlia de Jos exista si activitati de tip panificatie si fabricarea bauturilor. In
ultimii ani s-a dezvoltat sectorul turismului (in general turism sezonier) precum si
agroturismul (Murighiol, Crisan, Mila 23, Sulina, Bestepe, Chilia Veche). In unele localitati
(Mahmudia, Issacea s.a) s-a dezvoltat industria extractiva (minereu de calcar siderurgic,
cariere de piatra), precum si comertul cu marfuri alimentare si nealimentare.
Sfantu Gheorghe si Sulina se axeaza pe turism, navigatie si transport de marfuri pe
apa, pescuit si agricultura. Comuna Corbu a intrat pe harta industriei materialelor de
constructii cu cea mai moderna fabrica de var din Romania.
Municipiile Galati (325000 de locuitori) si Tulcea (95000 de locuitori) au traditie in
industria navala si cea metalurgica, fiind prezente activitati de constructii nave, prelucrarea
materialelor de constructii, prelucrarea lemnului, industrie textila (confectii si pielarie),
industrie alimentara (peste, carne, lactate, vin, legume, fructe).
Pescuitul si industria prelucrarii pestelui au suferit un declin dupa 1990, in zona
sitului aparand noi directii de dezvoltare (turism, activitati financiare, bancare si de
asigurari, constructii, comunicatii, depozitare, procesare industriala a produselor agricole,
36
silvice, piscicole si de acvacultura, activitati mestesugaresti, artizanale si de mica

industrie).
Aceasta regiune a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite multe
asezari neolitice, tumuli si tell-uri (sat Lunca, „Dealul Caraiuc“), precum si fortificatii din
perioada Hallstatt (sat Bestepe). De mentionat este si necropola tumulara din epoca
greco-getica, descoperita pe Grindul Ivancea (sat Caraorman). Cetatea Halmyris dateaza
din sec. IV i.e.n. – VII d.e.n., Epoca greco-romana (sat Murighiol). Epoca romana este
deosebit de bine reprezentata prin asezari, ziduri de aparare, fortificatii (Babadag,
Camena, Baltenii de Jos, Tulcea, Galati). Cetatea Noviodunum, cu sistemul sau defensiv,
dateaza din sec. I-VII epoca romana si romano-bizantina. Legenda orasului Babadag
atribuie intemeierea asezarii conducatorului unui grup de 10-12000 de turci selgiucizi care
au cerut imparatului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul dreptul de a se aseza in imperiu.
Pentru a intari apararea granitelor de la gurile Dunarii, imparatul a aprobat stabilirea
acestora pe malul lacului Razim, intre anii 1262-1263. In ceea ce priveste denumirea
comunei Sfantu Gheorghe, legenda spune ca in 1821 a venit in sat o corabie de razboi
turceasca in care era si un pasa. In ziua aceea, in sat rasuna cavalul ciobanilor si cantecul
pescarilor. Era tocmai ziua de Sfantu Gheorghe si, in cinstea acestei zile, pasa a botezat
satul „Katarlez“, adica Sfantu Gheorghe. Denumirea localitatii Periprava este data de catre
pescarii rusi lipoveni (denumirea inseamna in ruseste „vad“ sau „loc de trecere“ peste o
apa), iar denumirea de „Murighiol“ este de origine turca si inseamna „lacul vanat“, probabil
datorita culorii albastre-cenusii pe care o capata uneori apele lacului din apropierea
satului.
Numele localitatii Patlageanca are legatura cu legumicultura, o activitate
traditionala in zona respectiva. In turceste, cuvantul patligan, de la care a derivat forma
romanizata Patlageanca, semnifica patlagea vanata, prin extensiune „locul unde se cultiva
vinetele“. Dintre mestesugurile traditionale ale zonei le mentionam pe cele practicate pana
in timpurile moderne: dogarie, rotarie, fierarie, impletit de stuf si papura, sculptura in lemn
si os.
In regiunea Tulcea-Niculitel se pastreaza si astazi unele traditii populare
multiseculare (Paparuda, Caloianul, Dragaica, Dragobetele si Olaria – aprinderea focurilor
pe dealuri). In zona Babadag se pastreaza prelucrarea manuala a covoarelor orientale,
prelucrarea rachitei. Expozitia de arta orientala organizata in Casa Panaghia prezinta
piese ce apartin artei populare traditionale a turcilor si tatarilor din Dobrogea, precum si
piese ce apartin artei orientale traditionale si moderne. In localitatile locuite de rusi lipoveni
(Letea, Mila 23, C.A. Rosetti, Periprava, Sfistofca, Cardon, Jurilovca etc.) se pastreaza
case traditionale lipovenesti acoperite cu stuf, tesaturi si haine traditionale lipovenesti
(poisul, chicica etc.).
Impletiturile din rachita si papura, prelucrarea lemnului precum si pictura de icoane
pe lemn/sticla (icoane lipovenesti) reprezinta traditii si mestesuguri locale care au
supravietuit pana in zilele noastre. Dintre evenimentele culturale mentionam Festivalul
solzilor de peste (Sarichioi), Festivalul Vinului Pelin (Zebil), Festivalul Sfintei Treimi
(Enisala), Festivalul International de Film Independent „Anonimul“ (Sf. Gheorghe, 9-15
august), Sarbatoarea Teilor (23 iunie, Luncavita), Festivalul „Ziua Pescarului“ (luna
august, Mahmudia), Festivalul de Creatie si Interpretare Sulina si Festivalul Minoritatilor
(iulie-august, Sulina).
ACTIVITATI CARE SE DESFASOARA IN SIT SI IN AFARA PERIMETRULUI ACESTUIA

Accelerarea procesului de eutrofizare este cauzat de aportul ridicat de nutrienti
(azot si fosfor) din apele Dunarii, rezultat al chimizarii agriculturii. Pentru refacerea starii
acestor ecosisteme se impune reducerea cantitatii de nutrienti si realizarea unui regim
hidrologic eficient.
37
Poluarea apei produce schimbari majore la nivelul structurii ecosistemelor din delta,
afectand ireversibil unele specii de plante sa habitate. In Dunare se gasesc reziduuri de
pesticide (HCH si DDT) in concentratii medii anuale care depasesc maximele admise.
Cauzele acestor depasiri sunt deversarea apelor industriale uzate in Dunare, precum si
antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole, prin irigatii sau de catre apa de ploaie.
Alte substante poluante, cu impact toxicologic sunt metalele, in special fier, cadmiu
si plumb. Acestea provin din deversarea in Dunare a apelor uzate orasenesti si industriale.
Depozitarea gunoiului menajer creaza probleme serioase de mediu. Localnicii
arunca de multe ori gunoiul la marginea satelor, pe diguri, terenuri necultivate sau chiar in
apa. Turistii care strabat Delta si pensiunile turistice pot reprezenta de asemenea surse de
deseuri.
Braconajul piscicol reprezinta o serioasa amenintare la adresa tuturor speciilor de
pesti. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii a estimat ca piata neagra
absoarbe circa 75% din captura de peste. Vanatoarea si braconajul cinegetic afecteaza
grav echilibrul ecosistemelor si ameninta populatiile speciilor vizate.
Parcurile eoliene (Baia, Murighiol, Istria etc) pot afecta habitatele si valoarea
peisagistica a Deltei Dunarii.
Amenajarile si constructiile turistice pe plaja (Sulina, Chituc, Corbu) afecteaza in
mod ireversibil vegetatia specifica acestora, unele fiind habitate strict protejate la nivel
european.
Prezenta pasunatului intensiv in unele zone afecteaza grav habitate si specii de
plante protejate. In acelasi timp, lipsa pasunatului in unele zone in ultimii ani (ex. Grindul
Lupilor) a dus la disparitia unor habitate precum saraturile. Se recomanda un
management adecvat al activitatilor de pasunat. Sustragerea de masa lemnoasa
afecteaza grav unele paduri strict protejate (Letea, Caraorman). Prin arderea vegetatiei
(practica arderii miristilor sau a deseurilor) se produce distrugerea unor habitate protejate
la nivel european. Incendierea reprezinta un factor de amenintare a fondului forestier, a
habitatelor si speciilor de interes conservativ.
Poluarea bazinului Dunarii are un impact major si permanent. Poluarea Dunarii
afecteaza atat habitatele cat si speciile, avand un caracter accidental sau periodic. Aportul
crescut de nutrienti (azot si fosfor) determina proliferarea algelor albastre si diminuarea
pana la disparitie a speciilor de alge verzi. Reducerea speciilor din verigile consumatorilor
determina deplasarea populatiilor, in sensul dezvoltarii unor pesti de talie mica si cu
valoare economica redusa (babusca, biban, caras etc.), in detrimentul altor specii (stiuca,
somn, crap). In prezent, unele specii de pesti sunt periclitate pe intreaga suprafata a Deltei
(caracuda, linul, vaduvita). O alta sursa de poluare o prezinta parcurile reci (cimitirele de
nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in care sunt circa 120 de nave.
Circulatia ambarcatiunilor provoaca modificari semnificative asupra malurilor, prin
fenomenele de suctiune si de val, precum si prin producerea de zgomote si vibratii care
afecteaza fauna in special in perioada de cuibarire si de hranire. La limita sitului sunt
planificate peste 500 de turbine eoliene, unele fiind deja construite. Aceste parcuri eoliene
afecteaza habitatele limitrofe sitului si, in mod special, valoarea peisagistica a zonei.
Actualele practici de gestionare a deseurilor solide sunt total necorespunzatoare,
generand un impact negativ asupra ecosistemelor si sanatatii umane. Depozitate
necontrolat, deseurile afecteaza solul si subsolul, resursele de apa, aerul, flora si fauna, la
care se adauga aspectul dezolant, mirosurile neplacute si potentialele focare de infectie.
Sursa(http://dev.adworks.ro/natura/situri/174/Delta-Dunarii.html)
Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl
de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007:
38
3160 - Lacuri distrofice si iazuri

6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 - Depresiuni umede intradunale
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoëto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
1150 * - Lagune costiere
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007:
1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)

2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
4067 - Echium russicum (Trifoias de balta)
39
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste
Aria de Protectie Speciala Avifaunistica - Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie -

Cod:ROSPA0031
Complexul lacustru Razim-Sinoe este inglobat in unitatea geografica a Deltei

Dunarii, fiind reprezentat pe teritoriul judetului Constanta prin lacurile Sinoe, Istria,
Nuntasi-Tuzla. Complexul lacustru este marginit de mai multe grinduri marine, Grindul
Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. In sit sunt incluse si ruinele celei mai vechi dintre
cetatile de epoca greaca din Dobrogea, Cetatea Histria.
Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –

Sionie se intinde pe o suprafata de 512.380,6 ha in cadrul regiunii biogeografice
pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest
sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza:
Clasa de habitat Cod CLC Procent din

suprafata sitului %
Estuare, lagune N02 522, 521 13
Rauri, lacuri N06 511, 512 11
Mlastini, turbarii N07 411, 412 49
Pajisti naturale, stepe N09 321 4
Culturi (terenuri N12 211 – 18

40
Paduri de foioase N16 311 5
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform fisei standard – acestea sunt:
Nr. crt./ CodulNatura 2000/Specia
1 A402 Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
2 A229 Alcedo atthis (Pescaras albastru)
3 A042 Anser erythropus (Garlita mica)
4 A090 Aquila clanga (Acvila tipatoare mare)
5 A404 Aquila heliaca (Acvila de camp)
6 A089 Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)
7 A029 Ardea purpurea (Starc cenisiu)
8 A024 Ardeola ralloides (Starcul galben)
9 A060 Aythya nyroca (Rata rosie)
10 A021 Botaurus stellaris (Buhai de balta)
11 A396 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu (Branta ruficollis)
12 A133 Burhinus oedicnemus (Pasarea ogorului)
13 A403 Buteo rufinus (Sorecar mare)
14 A138 Charadrius alexandrines (Prundaras de saratura)
15 A196 Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi)
16 A031 Ciconia ciconia (Barza alba)
17 A030 Ciconia nigra (Barza neagra)
18 A080 Circaetus gallicus (Serpar)
19 A081 Circus aeruginosus (Herete de stuf)
20 A082 Circus cyaneus (Erete vanat)
21 A083 Circus macrourus (Erete alb)
22 A084 Circus pygargus (Eretele sur)
23 A231 Coracias garrulous (Dumbraveanca)
24 A037 Cygnus columbianus bewickii (Lebada mica)
25 A038 Cygnus cygnus (Lebada de iarna)
26 A238 Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar)
27 A429 Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare de gradina)
28 A236 Dryocopus martius (Ciocanitoare neagra)
29 A027 Egretta alba (Egreta mare)
30 A026 Egretta garzetta (Egreta mica)
31 A379 Emberiza hortulana (Presura de gradina)
32 A511 Falco cherrug (Soim dunarean)
33 A098 Falco columbarius (Soim de iarna)
34 A095 Falco naumanni (Vanturel mic)
35 A103 Falco peregrines (Soim calator)
36 A097 Falco vespertinus (Vanturel de seara)
37 A154 Gallinago media (Becatina mare)
38 A002 Gavia arctica (Cufundar polar)
39 A001 Gavia stellata (Cufundar mic)
40 A189 Gelochelidon nilotica (Pescarita razatoare)
41 A135 Glareola pratincola (Ciovlica ruginie)
42 A075 Haliaeetus albicilla (Codalb)
43 A092 Hieraaetus pennatus (Acvila mica)
44 A131 Himantopus himantopus (Piciorong)
41
45 A022 Ixobrychus minutes (Starc pitic)

46 A338 Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic)
47 A339 Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra)
48 A180 Larus genei (Pescarus roz)
49 A176 Larus melanocephalus (Pescarus cu cap negru)
50 A177 Larus minutes (Pescarus mic)
51 A157 Limosa lapponica (Sitar de mal nordic)
52 A246 Lullula arborea (Ciocarlie de padure)
53 A242 Melanocorypha calandra (Ciocarlie de baragan)
54 A068 Mergus albellus (Ferastras mic)
55 A073 Milvus migrans (Gaie neagra)
56 A159 Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subtire)
57 A023 Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)
58 A533 Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
59 A071 Oxyura leucocephala (Rata cu cap alb)
60 A094 Pandion haliaetus (Uligan pescar)
61 A020 Pelecanus crispus (Pelicanul cret)
62 A019 Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
63 A393 Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic)
64 A170 Phalaropus lobatus (Notatita)
65 A151 Philomachus pugnax (Bataus)
66 A234 Picus canus (Ghionoaie sura)
67 A034 Platalea leucorodia (Lopatar)
68 A032 Plegadis falcinellus (Tiganus)
69 A140 Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
70 A120 Porzana parva (Crestet cenusiu)
71 A119 Porzana porzana (Crestet pestrit)
72 A121 Porzana pusilla (Crestet mic)
73 A464 Puffinus yelkouan
74 A132 Recurvirostra avosetta (Ciocintors)
75 A195 Sterna albifrons (Chira mica)
76 A190 Sterna caspia (Pescarita mare)
77 A193 Sterna hirundo (Chira de balta)
78 A191 Sterna sandvicensis (Chira de mare)
79 A307 Sylvia nisoria (Silvie porumbaca)
80 A167 Xenus cinereus (Fluierar sur)
81 A 127 Grus grus (cocor)
82 A 133 Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului)
83 A 139 Charadrius morinellus (prundaras de munte)
84 A 321 Ficedula albicollis (muscar gulerat)
85 A 320 Ficedula parva (muscar mic)
86 A 293 Acrocephalus melanopognon (privighetoarea de balta)
87 A 197 Chlidonias niger (chirighita neagra)
88 A 222 Asio flammeus (ciuf de camp)
89 A 272 Luscinia svecica (gusa vanata)
Vulnerabilitate:
Intensificarea agriculturii; schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni)
42
datorita incetarii activitatilor agricole (cosit, pasunat), cositul in perioada de cuibarire ;

braconaj; desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in
turbarii ; industrializare si extinderea zonelor urbane; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a
puilor; deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii); arderea vegetatiei (a miristii si a
parloagelor) si arderea stufului in perioada de cuibarire; reglarea cursurilor raurilor;
electrocutare si coliziune in linii electrice ; turismul in masa ; amplasare de generatoare
eoliene; inmultirea necontrolata a speciilor invasive; defrisarile, taierile ras si taierea
arborilor pe suprafete mari, taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii;
adunarea lemnului pentru foc ; impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni,
fanete etc.) ; navigatie.
Management:
Administrator/custode: Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
Web: http://www.ddbra.ro
Contact: 820243 - Tulcea, Romania
Str. PORTULUI 34A
O.P.3 C.P. 32
Tel: +40 240 51 89 45
Fax: +40 240 51 89 75
e-mail: [email protected]
Sursa(http://dev.adworks.ro/natura/situri/174/Delta-Dunarii.html)
Descriere specifica
Zona proiectului este situata in partea nord - vestica a sit-urilor Natura 2000
descrise mai sus si totodata in vecinatatea Comunei Ceatalchioi, ca si functionalitate fiind
incadrata in categoria zonelor economice ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, unde
sunt permise si deja se practica agricultura, activitate care face obiectul proiectului de fata.
Nu se afla nici in vecinatatea si nici nu influenteaza sub aspectul hidrografic sau
geomorfologic zonele tampon sau cele strict protejate.
43
Figura xxx - Perimetrul amplasamentului proiectului (sursa:

http://www.biodiversity.ro/sci/)
Habitate, Flora, Vegetatia zonei de studiu

Pentru a inventaria habitatele, principalele metode folosite au fost analizarea
imaginilor satelitare si fotografiile aeriene.
Zonele neidentificate in cadrul studiilor efectuate la birou, au fost cautate in teren
pentru a determina si a realiza harta tipului de habitat.
Patru tipuri principale de habitat au fost gasite in zona cercetata.
Acestea sunt:
1. zone cu agricultura intensiva
2. comunitati de plante ruderate
3. petice cu vegetatie acvatica si palustra
4. arbusti si tufe izolate
Nu sunt cunoscute pe amplasament monumente istorice si de arhitectura, zone cu

regim de restrictie, zone de interes traditional.
1.6. Informatii despre reglementarile existente in zona amplasamentului proiectului
-Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificarea/

amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului;
Terenul pe care se dezvolta investitia este situat in extravilanul localitatii

Ceatalchioi, judetul Tulcea, detinut de proprietar in baza contractelor de comodat nr.
249/29.101.2013 si 1846/31.07.2013.
44
Unul din terenurile ce fac obiectul proiectului se afla in directa vecinatate a

intravilanului localitatii CEATALCHIOI. Alte suprafete de teren ce fac obiectul infiintarii
culturii sunt amplasate in zona de extravilan la diverse distante de localitatea
CEATALCHIOI si SALCENI.
Bratul CHILIA inconjoara amenajarea agricola din care fac parte si terenurile
detinute pe laturile de nord-vest si partial sud.
Zona este indiguita de-a lungul bratului CHILIA.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de productie
- Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor

necesare;
Una dintre problemele importante ale erei noastre o reprezinta reducerea

accentuata a resurselor de materii prime clasice folosite in producerea de
energie, precum si poluarea extrem de ridicata a mediului determinata de utilizarea
acestora.
Sursele energetice regenerabile vor fi incurajate dupa cum prevede programul
national pentru surse energetice regenerabile. Acestea reprezinta o sursa interna ce
poate duce la reducerea importurilor si imbunatateste totodata siguranta alimentarii cu
energie. Sursele de energie regenerabila (biomasa, microcentralele eoliene, energia
geotermala,etc.) reprezinta o sursa importanta de energie.
Biomasa este considerata o sursa importanta de energie regenerabila, atat pentru
producerea caldurii cat si a electricitatii.
Gama utilizatorilor de biomasa este foarte larga si se extinde de la populatie (in
special in mediul rural), care foloseste lemnul de foc pana la unitati industriale, cum ar fi:
unitati de producere de biogaz, fabrici de brichete, fabrici de peleti, si mai nou centrale de
cogenerare de diferite marimi (unele dintre acestea folosesc 150.000-200.000 t de
biomasa anual).
Scopul utilizarii salciei energetice ca sursa de biomasa pentru producerea de energie este
acela de a inlocui pe cat posibili combustibilii conventionali si de a reduce nivelul de poluare al
atmosferei cu gaze cu efect de sera.
Studiile privind cultura salciei energetice au inceput in anul 1970, odata cu criza
petrolului. Suedezii au fost primii care au manifestat interes cu privire la aceasta cultura.
Studiile au inceput acum mai bine de 40 de ani la Institutul Lantmännen Agroenergi. Aici,
utilizand surse de germoplasma provenite din colectii europene si din Rusia, s-au efectuat
hibridari cu scopul de a obtine soiuri productive, care sa aiba un ritm de crestere rapid si cu o
putere calorica ridicata. Speciile utilizate pentru obtinerea hibrizilor sunt: Salix viminalis,
Salix dasyclados, Salix schwerinii, Salix triandra, Salix pentandra. Soiurile obtinute din aceste
specii au o putere calorica de pana la 4.900 kcal/kg, inregistreaza o crestere zilnica, in
perioada de vegetatie, de 3-3,5 cm si sunt rezistente la boli, daunatori si inghet.
In prezent tari ca Suedia, S.U.A., Regatul Unit al Marii Britanii fac cercetari continue
pentru a imbunatati caracteristicile soiurilor in ceea ce priveste productivitatea, puterea
calorica, rezistenta la factori pedoclimatici si rezistenta la boli si daunatori.
45
Pe langa aceste scopuri plantatiile de salcie energetice sunt studiate din punct de
vedere al impactului asupra mediului, asupra proprietatilor solului, aerului si efectul asupra
biodiversitatii.
a). Infiintarea culturii

Alegerea solului
Infiintarea unei plantatii de salcie energetica presupune parcurgerea unor pasi simpli dar
esentiali. Infiintarea oricarei culturi incepe cu alegerea terenului potrivit. Pentru cultura de
salcie se vor alege terenuri cu o umiditate ridicata, cu un Ph cuprins intre 5,5-7 si o panta de
cel mult 10%, dar pot fi utilizate si pe soluri cu Ph 3,5-10. Salcia se dezvolta foarte bine pe aceste
terenuri umede, reprezentand o solutie pentru folosirea terenurilor improprii altor culturi.
Poate rezista si pe soluri cu umiditate mai scazuta, deoarece soiurile noi sunt mai rezistente
la seceta, insa productia este mai redusa.
Pregatirea solului
Dupa alegerea terenului se continua cu pregatirea acestuia. Lucrarile de pregatire a terenului
sunt identice cu cele ale culturilor agricole clasice ( scarificare, aratura, rotofrezare). Aceste lucrari se
fac o singura data la infiintarea culturii . Pregatirea acestuia incepe cu un an inaintea plantarii, cu
eliminarea buruienilor si distrugerea radacinii acestora. Cea mai buna solutie este daca terenul se
ara, se lasa necultivat. In cazul in care terenul nu a fost cultivat in ultimii ani, se efectueaza, in
anul dinaintea plantarii, pana in luna august, tratrea cu produse fitosanitare. Dupa aceasta
tratare, se efectueaza o scarificare la o adancime de 55-60 cm in vederea afanarii solului. [ sursa
foto - KWG – Salcie Energetica]
Trararea cu produse fitosanitare Scarificare
Dupa scarificare se efectueaza o aratura de toamna la adancimea de 30-35 cm.

Tratarea cu produse fitosanitare si operatiunea de scarificare este necesara doar in
cazul terenurilor nelucrate in ultimii ani si se vor folosi doar produse fitosanitare acceptate in
interiorul rezervatiei conform listei produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare
in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In cazul in care este necesar, aceasta se
face doar o singura data in aproximativ 20 de ani, in primul an dupa plantare. Pentru terenurile
care au fost cultivate in anii precedenti este suficienta doar aratura de toamna.
Cultura salciei energetice nu necesita in mod normal utilizarea fungicidelor si a
pesticidelor.
Primavara, cand solul s-a uscat si se poate intra pe aratura cu utilaje, se realizeaza o
discuire sau o rotofrezare.
46
Foarte important in infiintarea culturii este desigur materialul saditor. Salcia

energetica se inmulteste pe cale vegetativa.
Materialul saditor este reprezentat de butasi dorminzi, neinradacinati, fie sub forma de
lastari lungi (1,5 – 2,5 m) care sunt taiati in bucati de + - 20 cm in timpul plantarii sau sub forma de
butasi scurti (+ - 20 cm). Butasii nu sunt tratati cu substante chimice. Butasii trebuie sa provina
din pepiniere autorizate ale firmelor care detin o licenta pentru producere si comercializare.
Pentru un hectar sunt necesari 14.000 de butasi.
Inainte de plantare terenul trebuie nivelat. Un teren bine pregatit ajuta mult la plantare, iar
solul acopera butasii dupa plantare si astfel pierderile de umiditate vor fi reduse.
Plantarea
Perioada de plantare pentru salcia energetica este cuprinsa in intervalul martie-
mai in functie de zona. Cele plantate in lunile martie-aprilie au o dezvoltare a radacinii
mai buna ceea ce va duce la dezvoltare a plantei mai buna.
Este recomandat ca plantarea sa se realizeze cat mai devreme posibil. Plantarea
se poate efectua manual (pana la 5-10 ha) sau mecanic (cu utilaje speciale).
Aceste utilaje speciale pentru suprafete mari pot planta un ha in cca 45 de minute,
tehnologie ce va fi utilizata de investitor.
Plantarea se face in cate doua randuri la distante de 75 cm intre ele, urmate de un
spatiu liber de 150 cm, dupa care iar doua randuri cu distante de 75 cm. Distantele intre
2 butasi ( in lungul liniei) este de 60-65 cm. [ sursa foto - KWG – Salcie energetica]
Plantare
In timpul perioadei de vegetatie, in cazul in care este necesar, se pot face interventii
impotriva buruienilor. Aceste interventii se vor face mecanic (prasile mecanice sau
manuale – 3 - 4 ori pe an, doar in primul an).
Administrarea ingrasamintelor se va face primavara, inainte de a incepe cresterea
lujerilor si se va acorda o mare atentie utilajului folosit sa nu distruga tulpina. Ingrasamintele
se pot aplica sub forma minerala, sub forma de gunoi de grajd, namoluri de la statiile de
epurare sau alte tipuri de ingrasaminte organice cum ar fi deseuri tratate din industria
alimentara sau deseuri compostate. Nu se vor folosi fertilizatori chimici.
Beneficiarul va folosi tipurile de ingrasamant acceptate in interiorul rezervatiei conform
listei produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare in perimetrul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii , conform Anexei II - Ingrasaminte, amendamente pentru sol si
nutrienti .
In primul an doza de azot necesara este de 450 de kg/ha scazand pana la 100-
150 kg/ha in anii urmatori. Administrarea de ingrasaminte se poate realiza si prin
imprastierea de nomol de la statiile de epurare, imediat dupa recoltare sau in primavara.
Namolul asigura necesarul de fosfor (P) si de potasiu (k).
47
Lucrari de irigare sau ameliorare a starii panzei freatice prin reactivarea

canalelor drenoare/colectoare adiacente terenurilor agricole in cauza
Cele doua soiuri au fost special alese datorira rezistentei la conditii cu umiditate
mai scazuta.
Nu va fi nevoie de asigurarea necesarului de apa, cele doua soiuri isi asigura
necesarul de apa din sol.
b. Crestere/Intretinere/Exploatare
Monitorizare cultura
Plantatiile de salix au in anul 1 o recolta de cca 10-15% din recolta unei plantatii
mature ( o plantatie este matura din anul trei). In acest an se dezvolta radacina si se
consolideaza planta. Dupa prima recoltare tulpina devine mai densa (mai multi lujeri pe o
tulpina).
In anul 2 productia rezultata este de cca 30-35% din recolta unei plantatii mature.
Incepand cu anul 3 recolta este cea maxima ( 30-35 t/ha, la o umiditate de cca 30%)
ceea ce se mentine in toti anii urmatori.
In viata unei plantatii, anul 1 este cel determinant. In aceasta perioada trebuie sa
avem grija de plantatie. In anii urmatori aproape nu mai avem alte interventii decat
eventual prasit mecanic, recoltarea si administrarea de ingrasaminte naturale in intervale
de doi ani in vederea obtinerii unei recolte mari.
Lucrari de intretinere
Al doilea an
La plantatiile de anul 2 este posibil sa mai fie nevoie de inca o interventie
(mecanica)impotriva buruienilor. De asemenea, in acest an se realizeaza prima recoltare si
prima fertilizare.
Dupa al doilea an, din doi in doi ani

In continuare, lucrarile ce vor fi efetuate in plantatia de salcie vor fi fertilizari si
recoltari, care se vor efectua din 2 in 2 ani.
Recoltarea
Recoltarea se efectueaza in timpul repausului vegetativ. Perioada de recoltare este

intre lunile noiembrie si februarie, iarna dupa ce au cazut frunzele. Recoltarea se va face cu
combina. Combina taie lujerii, ii toaca, iar tocatura este colectata intr-o remorca ce va fi
tractata de un tractor.
Datorita conditiile din tara noastra recoltarea se va face din doi in doi ani. Aplicand
aceasta metoda, costurile de recoltare se reduc la jumatate, iar calitatea recoltei obtinute
creste.
Productia medie anuala la hectar incepand cu anul 3, in cazul respectarii tehnologiei
de cultura si asigurarea conditiilor optime acestei specii, este de 20-25 t/ha la umiditatea
teoretica de 0% (corespunde unei recolte de 33 – 42 tone la umiditatea naturala de
aproximativ 40%). In cazul in care aceste criterii nu sunt in totalitate indeplinite, productia se
reduce. [ sursa foto – KWG – Salcie energetica]
48
Utilaj recoltat
c. Desfiintarea culturii
Refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii proiectului
Operatia de desfiintare nu este dificila, avand in vedere ca radacinile nu sunt la

adancimi foarte mari. Dupa recoltare trebuie lasata plantatia sa creasca cca 0,5 m, dupa
care se administreaza produse fitosanitare (acceptat in cadrul rezervatiei) pentru a distruge
plantatia. Dupa ce s-a uscat plantatia , se ara sau se discuieste solul, pentru a marunti
radacinile. In continuare se pot face operatii agricole clasice pentru a utiliza solul in alte
scopuri .
2.2. Activitati de dezafectare
- Echipamentele, instalatiile, utilajele ce urmeaza a fi dezafectate: descriere,

substante continute/stocate, tehnologia de dezafectare aferenta, masuri,
echipamente si conditii de protectie;
In general durata de viata si implicit de exploatare a unei culturi este de 25-30 de

ani fiind recoltata anual sau din doi in doi ani. Perioada de functionare a proiectului este
planificata a fi de aproximativ 25 ani.
Activitatile de dezafectare a culturii de salcie energetica nu reprezinta un proces
prea complex fiind vorba de o cultura agricola. Dupa ce se va face ultima recoltare,
plantatia va fi lasata sa creasca cu ca 0,5 m, dupa care se administreaza produse
fitosanitare acceptate de RBDD si care se regasesc in Anexe, dupa care se aplica
operatii agricole clasice (arat, discuit etc).
Costurile dezafectarii si refacerii amplasamentului sunt suportate de catre beneficiar.
Refacerea amplasamentului
Deoarece este vorba de o cultura agricola, iar terenul este de natura agricola, se va
urmari refacerea peisagistica pentru intregul amplasament – operatiuni agricole clasice
( arat, discuit).
Terenul va fi usor integrat in circuitul agricol prin utilizarea unui tocator de tufisuri
pana la adancimea de 5 cm.
49
3. Deseuri
- Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea

deseurilor;
3.1. Deseuri generate in faza de constructie (amenajare amplasament si

montaj)
. Deseurile generate pe perioada lucrarilor agricole vor fi colectate pe categorii

efectuindu-se o sortare a acestora, respectiv deseurile solide neorganice vor fi pre -
sortate prin asiguararea recipientilor mobili pentru hirtie, metal, sticla, plastic si predate
ulterior catre firme specializate si autorizate de mediu pentru neutralizare.
Deseurile astfel rezultate conform HG 856 / 2002 sint evidentiate dupa cum
urmeaza:
1. Pamint si material stincos, pietre fara continut de substante periculoase – COD DESEU –
17 05 03
2. Deseuri de tesuturi vegetale – COD DESEU – 02 01 03

3. Deseuri menajere, biodegradabile – COD DESEU – 20 01 08
4. Deseuri material plastic – COD DESEU – 20 01 39
Totodata ambalajele in care sint depozitate prod. fitosanitare si ingrasamintele sint
PET-uri si saci.
Cantitatile de deseuri rezultate din utilizarea acestora sint:
- 1 pet / 5l / ha – prod. fitosanitar.
- 10 saci / ha - ingrasamant
3.2. Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a culturii
Deoarece beneficiarul va inchiria utilajele ce vor fi folosite in activitatile agricole

aferente culturii de salcie energetica (tractor, combina, utilaje speciale) nu se vor face
schimburi de ulei pe amplasament, ci in unitatile specializate. De asemena reparatiile se
vor face tot in unitati specializate.
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra

componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
4.1. Apa
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
4.1.1.1. Ape de suprafata
50
- Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata, dupa caz:

numele, debite caracteristice (pentru rauri), suprafata, volumul, etc.;
Principalele ape curgatoare de pe teritoriul judetului:
Principalul curs de apa ce strabate judetul Tulcea este fluviul Dunarea cu bratele sale
- Bratul Macin - 75 km
- Bratul Tulcii - 17 km
- Bratul Chilia - 116 km
- Bratul Sulina - 63 km
- Bratul Sfantu Gheorghe - 108 km
- Raurile interioare de pe cuprinsul celor doua bazine hidrografice , BH Dunare si BH
Litoral sunt prezentate in tabelul urmator:
Rauri interioare BH Dunare
Nr. Denumire rau Lungime

crt (km)
1 Topolog 26
2 Hagiomer 10
3 Mahomencea 9
4 Omarlac 8
5 Fantana Oilor 6
6 Valea Osambei 7
7 Valea Rostilor 28
Peceneaga(v.
8 Aiormanului) 19
9 Greci(Calistra) 13
10 Jijila 14
11 Luncavita(Cetatuia) 10
12 Isaccea 7
13 Capaclia 7
14 Valea lui Iancu 6
15 Valea Adanca 9
16 Tarca 9
17 Namolesti 4
18 Valea Dulgherului 5.8
Total 197.8
Tab. 5
Rauri interioare BH Litoral
Nr. Denumire Lungime

crt rau (km)
1 Valea Tulcii 14
2 Telita 48
3 Hagilar 7
4 Taita 57
5 Curaturi 7
6 Parlita 10
7 Islam 7
51
8 Lodzova 15
9 Alba 11
10 Taita (afl) 17
11 Tabana 9
12 Valea Teilor 5
13 Slava 38
14 Ciucurova 24
15 Hamangia 33
16 Ceamurlia 12
17 Casimcea 18.5
18 Cilic 7
19 Tichilic 6
Valea Hagiului
20 (Hagiul) 7
21 Valea Carierei 11
22 Luparia 7
23 Camena 8
24 Valea cu Piatra 9
25 Rimnic 6
26 Zandan 7
Total 400.5
Tab.6 Sursa SGA Tulcea
In componenta retelei hidrografice dobrogene intra o serie de cursuri de apa cu

3
scurgere permanenta, cu debite medii multianuale cuprinse intre 0.01 – 0.7 m /s., cu
lungimi sub 80 km., dar si numeroase vai cu scurgere intermitenta care seaca in timpul
verii.
Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Dunare-bratele
Chilia si Tulcea .
Din Dunare – Bratul Chilia apa intra pe canalele de centura a incintei si pe cele
cateva canale de irigare secundare. Canalele de irigare sunt partial colmatate iar apa din
aceste canale are aceeasi calitate cu cea din Dunare.
Prin utilizarea sistemelor de irigare mobile nu va fi afecatata aceasta calitate a

apei din canalele de irigatie din solele agricole si cu atat mai putin apa din Dunare,
aceasta fiind preluata si utilizata pentru irigare fara tratamente aditionale.
52
Fig. 13 – Bazinele hidrografice din Dobrogea
4.1.1.2. Ape subterane
- Starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si

concentratii de poluanti; informatii de baza despre apa subterana:
orizontul, adancimea, capacitatea;
Dupa adancimea la care sunt cantonate apele subterane, acestea se impart in doua
grupe mari:
- ape freatice – formate prin infiltrarea apei provenite din precipitatii in rocile
poroase de la suprafata pamantului
- ape subterane de adancime – intalnite in structuri sedimentare situate
intre strate impermeabile, care le tin captive
53
Fig. 14 – Delimitarea corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral
Principalul corp de apa subterana localizat in perimetrul proiectului este

RODL01- Tulcea
Patru corpuri de apa subterana si anume RODL01 (Tulcea), RODL02 (Babadag),
RODL03 (Harsova -Ghindaresti) si RODL04 (Cobadin - Mangalia) sunt de tipul fisural -
carstic, fiind dezvoltate in roci dure, predominant calcaroase.
In perimetrul proiectului nu exista foraje pentru apa subterana.
4.1.2. Alimentarea cu apa
- Descrierea surselor de alimentare cu apa si conditiile tehnice de

alimentare cu apa a localitatii respective; caracteristici cantitative ale
sursei de apa, instalatii hidrotehnice; motivarea metodei propuse de
alimentare cu apa; masuri de imbunatatire, etc. ;
Comuna Ceatalchioi nu dispune de alimentare cu apa sau de canalizare. In prezent,

alimentarea cu apa potabila a populatiei se face direct din Dunare sau din canalele de
legatura, fie prin intermediul unor fantani amenajate langa gospodariile localnicilor, care
54
dreneaza apa din Dunare (Bratul Chilia) prin subteranul de mica adancime, la cca 1-2 m.
Prezenta in subteranul perimetrului deltaic a straturilor de apa puternic mineralizate
si cu un continut ridicat de substante organice, nu permit utilizarea ca sursa a apei din
subteran, in vederea potabilizarii( concentratii mari de nitriti, nitrati).
De asemenea pe amplasament nu exista sistem de alimentare cu apa sau retea de
canalizare.
Zona nu dispune de echipare din punct de vedere utilitar subliniind faptul ca aceasta
cultura de salcie energetica nu necesita amenajarea unui sistem de irigatii dat fiind
capacitatea acesteia de a se dezvolta foarte bine pe terenurile cu inmlastinare
permanenta sau periodica.
4.1.3. Managementul apelor uzate
- Descrierea surselor de generare a apelor uzate; cantitati si caracteristici

fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale);
regimul/graficul generarii apelor uzate; refolosirea apelor uzate, daca este
cazul; sistemul de colectare a apelor uzate; locul de descarcare a apelor
uzate neepurate/epurate, etc.;
Prin natura activitatii, in perioada infiintarii culturii nu se genereaza ape uzate.
4.1.4. Prognozarea impactului
In etapa de infiintare a culturii, principala activitate ce poate afecta conditiile

hidrogeologice ale amplasamentului sunt traficul autovehiculelor de transport si a
utilajelor - pot aparea scurgeri accidentale de carburanti sau lubrifianti, etc.
Lucrarile efectuate nu pot influenta caracteristicile apelor deoarece nu
interfereaza in mod direct cu albii de rau sau cursuri de ape. Pulberile fine rezultate din
manevrarea solului se pot depune pe suprafetele apelor, marind turbiditatea apei.
55
Impact Masuri de prevenire/micsorare impact
Contaminare cu produse petroliere sau ulei Stocarea si evacuarea deseurilor in mod

adecvat
Intretinerea utilajelor se va face in locuri special

amenajate, in afara
Monitorizarea echipamentelor si utilajelor
Instruirea corespunzatoare a muncitorilor
Praf si pulberi provenite din manevrarea

solului
Limitarea activitatii in perioadele cu vant puternic
Tab. 7
De asemenea trebuie mentionat faptul ca ajuta la imbunatatirea calitatii panzei

freatice prin cresterea capacitatii de drenaj. Radacinile culturilor de salcie energetica
patrund in sol la adancimi mult superioare culturilor clasice, permitand apei sa patrunda in
sol mai usor si prin aceasta contribuie la ameliorarea calitatii freaticului.
4.2. Aerul
- Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona;

informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie
solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor;
Clima judetului Tulcea este continentala excesiva cu precipitatii reduse ( sub 400
mm / an ), cu umiditate atmosferica in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate
adesea de viscole, amplitutidini mari de viscole. Apropierea de zona continentala a Rusiei
aduce aer rece care vine de la nord – est spre sud – vest rezultind un vint numit Crivat
care aduce ierni foarte reci uneori inghetind chiar Dunarea si Delta pe perioade scurte. In
vara vinturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamintul si transforma solulo in
praf. Temperaturile sint mai scazute in vest in zona de deal, in timp ce pe tarm ( Sulina )
briza marii aduce aer cald si umed inregistrindu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp
de iarna din tara.
In zona amplsamanetului - sub raport climatic - clima este continentala: arid de tip
danubian cu amplitudine termica mare; regim eolian activ si putine precipitatii cu o
temperatura medie anuala 11A°C si cu cantitatea medie de precipitatii de 400 mm/mp
anual.
56
Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 statii meteo de la nivelul
judetului Tulcea in anul 2012, se prezinta astfel:
Statia ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
meteo
Corugea -3,4 0,1 3,9 10,1 16 20,1 23,0 25,1 17,2 8,6 10,7 0,1
Jurilovca -2,0 1,1 4,9 11,1 16,9 21,1 24,1 26,1 18,2 10,0 11,5 1,0
Sulina -1,3 0,6 4,8 11,5 17,3 21,6 24,9 26,2 19,0 11,4 12,2 3,4
Tulcea -2,4 1,4 5,4 11,4 17,8 21,4 24,6 25,8 18,0 9,5 11,8 1,3
Tab. 8 Sursa: Centrul Meteorologic Regional Dobrogea
Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul 2012:
Statia ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
meteo
Corugea 34,0 37,3 29,1 22,1 46,1 25,5 70,2 48,1 28,1 30,5 24,5 39,9
Jurilovca 19,0 41,4 36,1 12,0 22,4 42,9 60,2 4,4 12,4 59,8 14,3 52,1
Sulina 19,8 27,8 16,5 16,6 17,4 21,2 4,0 58,0 29,2 65,8 10,6 25,2
Tulcea 42,6 69,5 46,5 31,8 61,0 129,4 58,2 3,8 29,4 77,2 18,5 66,0
Tab. 9 Sursa: Centrul Meteorologic Regional
Dobrogea
Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala, inregistrate la

nivelul judetului Tulcea, in anul 2010, sunt prezentate in tabelul urmator:
Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala

m/s
Tulcea N,NV 2,6
Sulina S 5,8
Corugea E 4,3
Jurilovca N 4,0
Tab. 10 Sursa: Centrul Meteorologic Regional Dobrogea
Principalele caracteristici ale amplasamentului sunt:

0
Temperatura medie anuala: 11,4 C;
0
Temperatura medie anuala la nivelului anului 2008: 12,3 C;
0
Temperatura minima anuala la nivelul anului 2008: -15,7 C;
0
Temperatura maxima anuala la nivelul anului 2008; 31,6 C;
Precipitatii medii multianuale: 451 l/m.p.;
7 Estimare bazata pe datele furnizate de la statia meteorologica Dobrogea
Vantul dominant bate pe directia N – NV. In ianuarie predomina vanturile de nord

si de vest. In iulie sunt frecvente vanturile de sud-est pe langa cele de nord care sunt
de regula predominante.
57
In ceea ce priveste repartitia cantitatilor de precipitatii intre intervalul cald si rece

al anului se
constata o mare disproportie si anume:

- in intervalul cald – 288,6 mm
- in intervalul rece – 146,4 mm
In ceea ce priveste anotimpul rece, in evolutia precipitatiilor se fac vizibile doua
perioade si anume:
- una mai umeda (noiembrie- ianuarie)
- una mai uscata (februarie- martie)
Fig. 15 – Viteza medie a vantului pe directii
4.2.2. Surse si poluanti generati
- scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in

zona, surse de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de
poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului;
identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente
obiectivului
Din punct de vedere a impactului asupra aerului atmosferic singurele activitati care
pot constitui surse de poluare a aerului sint cele agricole – cu specificatia ca zona studiata
nu este strabatuta de drumuri nationale sau alte categorii de drumuri cu exceptia celor
tipic agricole. Emisiile de poluanti – CO, NOx, COV, SO2 implicit praful rezultat din
activitatile utilajelor agricole - sint intermitente si au loc doar pe traseele prestabilite,
respectiv pe terenurile agricole – amplasate in extravilanul localitatii .
Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi generate de catre aceste
utilajele existente pe amplasament (tractor, combina, utilaj special etc).
Deoarece toate aceste vehicule nu depasesc greutatea de 3,5 t si folosesc

motorina, se considera urmatorii factori de emisie (metodologia CORINAIR).
58
NOx CH4 VOC CO N 2O CO2

Control moderat, consum carburant de 11.0 l/100 km
Total g/km 1.44 0.005 0.42 1.58 0.017 284
g/kg motorina 15.9 0.055 4.64 17.5 0.188 3138
Tab. 11 - Factori de emisie pentru autoturisme si vehicule usoare Diesel (< 3,5 t) – motorina
Emisia = factor de emisie * consum de carburant
Utilaje cu motor Diesel

NOx NM-VOC CH4 CO NH3 N2O PM
[g/kg combustibil]
Agricultura 50.3 7.27 0.17 16.0 0.007 1.29 5.87
Table 12- Alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel, factori de emisie in g/kg motorina
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului
- Scurta descriere a modelului/modelelor utilizate pentru calculul dispersiei

poluantilor in atmosfera; informatii despre poluarea de fond a aerului
Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a

constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu -
EEA, Agentia de Protectie a Mediului a SUA - US - EPA), se bazeaza pe luarea in
consideratie a lucrarilor care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe
portiuni ale acestei arii, fara urmarirea in detaliu a planului de lucrari sau a proiectelor
individuale.
Cantitatile de substante poluante eliberate in atmosfera de catre autovehicule si
echipamente depind de tehnologia de fabricatie a motorului, puterea, consumul de
combustibil pe unitatea de putere, capacitatea motorului, dotarea cu dispozitive de
reducere a poluarii si de varsta motorului/echipamentului.
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt
mai avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici
pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste
doua elemente sunt reflectate de dinamica atat a legislatiei UE, cat si a legislatiei SUA
in domeniu.
Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj
performante, cu emisii de poluanti scazute.
Evaluarea emisiilor de substante poluante s-a facut dupa metoda Corinair,
metodologia simpla.
Emisiile de poluanti, implicit praful rezultat din activitatile utilajelor agricole sunt
intermitente si au loc doar pe traseele prestabilite, respectiv pe terenurile agricole –
amplasate in extravilanul localitatii.
Etapa Echipament/Utilaj Cantitate

59
Pregatirea solului Tractor 2
Disc 1
Plantarea Utilaj special 1
Intretinere cultura Prasitoare mecanica 1
Recoltare Combina 1
Tab. 13 – Numarul mediu de masini/echipamente utilizate
Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti

(substante poluante - NOx, CO, VOC, particule materiale din arderea carburantilor etc.)
si distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe
suprafata drumurilor).
Utilajele vor lucra doar perioade scurte de timp si in anumite perioade de timp in functie
de tipul lucrarii necesar la acel moment.
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, tendinte in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe
unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite
pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj performante, cu emisii de poluanti
scazute.
In conditii normale de functionare, toate emisiile de noxe se vor incadra sub limitele
maxime prevazute de Ordinul 592/2002 si STAS 12574/87.
Poluant Concentratia maxima

C (max) Prag alerta Valoare limita
NOx 100 - 100

NM-VOC 102 - 100
CH4 200mg/mc - 150
CO 600 - 200
NH3 300 - 100
NO2 100 400 50
PM 500 - 150
Tab. 14– Concentratii medii admisibile pentru principalii poluanti
Masuri de diminuare a aerului atmosferic pe perioada efectuarii lucrarilor

agricole:
Poluarea atmosferei va putea fi determinata in principal de manevrarea si

transportul utilajelor agricole. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta in
functiile de operatiile specifice, de conditiile meteorologice dominante. De asemenea se
recomanda controlul starii tehnice al utilajelor agricole folosite, alimentarea cu carburanti
cu un continut redus de sulf.
60
Masuri de diminuare a aerului atmosferic pe perioada existentei culturilor

agricole:
Proiectul propriu – zis prin implementarea sa nu va constitui o sursa de poluare

semnificativa. Din contra, culturile de salcie energetica contribuie la retentia dioxidului de
cabon din atmosfera si astfel reducerea efectului de sera la nivel global. Acest fenomen
este de 3-5 ori mai pronuntat la culturile de salcie energetica decat in cazul padurilor
clasice. Acest aspect are si un precedent in istoria Deltei Dunarii cand malurile Dunarii si
digurile de aparare au fost consolidate cu plantatii de plop euramerican (Populus x
canadensis) care avand un ritm de crestere rapid acumuleaza biomasa in timp mai scurt
decat speciile autohtone si retine carbonul atmosferic cu o rata accelerata.
4.3.Solul
- Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia

granulometrica, permeabilitatea, densitatea); conditii chimice din sol (pH,
cantitatea de material organic-humus); vulnerabilitatea si rezistenta solurilor din
zona; tipuri de culturi pe solul din zona respectiva; poluarea existenta, tipuri si
concentratii de poluanti;
Clima arida si o vegetatie spontana predominant ierboasa este la originea formarii

principalelor tipuri de sol din Dobrogea.
Tipurile de sol care apar in zona sunt solurile cenusii inchise si cernoziomurile
levigabile (slab , moderat si puternic), la care se adauga pe areale mai restranse litosoluri
si cernoziomuri carbonatice. In restul zonei se intilnesc cernoziomuri levigabile, instalate
pe loessurile de varsta cuaternara. Aceste tipuri de soluri sunt caracteristice formatiunilor
intens drenate (cu orizontul freatic foarte adanc) si au o constitutie lutoasa si luto-
argiloasa.
Grosimea acestor soluri variaza intre 2,0 si 3,5 m, iar din punct de vedere al
aciditatii, solurile din zona au un pH in general neutru, cuprins intre 6,5 si 7.
Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate si alterate ale diferitelor
formatiuni cristaline, roci magmatice si roci sedimentare.
Ponderea diferitelor tipuri de sol la nivelul judetului Tulcea este urmatoarea:

Tipuri de sol Suprafata ha Procentual %
Protisoluri 36468.0 10
Cernisoluri 291744.8 80
Hidrisoluri 7293.6 2
Salsodisoluri 7293.6 2
Antrisoluri 18234.0 5
Alte tipuri.... 3647.0 1
Tab 15 Sursa: DADR Tulcea
In urma analizelor de laborator a probelor de sol ( din punct de vedere

agrochimic ) recoltate de pe terenul agricol din comuna Ceatalchioi, judetul Tulcea se
constata urmatoarele interpretari:
 Reactia solului ( pH in H2O ), dupa valorile analizelor probelor de sol:
→ 7,21-8,40 = slab alcalina pe toata suprafata cartata este specifica solurilor din
judetul Tulcea;
61
 Starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil, P AL ( ppm), dupa valorile mediei

aritmetice ale probelor de sol:
→ 8,1 – 18,0 slaba = proba 11/12 (3,50 ha);
→ 18,1 – 36,0 mijlocie = probele 1/2; 3/4; 5/6; (9,02 ha);
→ 36,1 – 72,0 buna = probele 7/8; 9/10; 13/14 – 21/22 (23,31 ha);
= aprovizionarea solului cu fosfor este de la slaba la buna;
 Starea de aprovizionare a solului cu potasiu mobil K AL ( ppm), dupa valorile

probelor de sol:
→ 132,0 – 200,0 buna = probele 1/2; 3/4; 11/12; 17/18 (15,36 ha);
→ > 200,0 foarte buna = probele 5/6; 9/10; 13/14; 15/16; 19/20 si 21/22
(20,47ha);
= aprovizionarea solului cu potasiu este buna si foarte buna;
 Aprecierea aprovizionarii solului cu humus (H%), dupa valoarea medie pe parcele

este:
→ 1,1 – 2,0 slaba = pe 4,21 ha;
→ 2,1 – 4,0 mijlocie = pe 31,62 ha;
= aprovizionarea solului cu humus este slaba si mijlocie;
 Dupa continutul de azot ( N%) din sol, aprecierea asigurarii solului in stratul arat,
dupa valoarea medie pe parcele, este:
→ < 0,140 – slaba = pe 7,71ha;
→ 0,141 – 0,270 = mijlocie = pe 28,12 ha;
= aprovizionarea solului cu azot este slaba si mijlocie;
 Dupa continutul de carbonate alcalino-pamantosi (%CaCO3), aprecierea solului,

dupa valoarea medie pe parcele este:
→ 5,0 – 12,0 moderat carbonatata = pe toata suprafata cartata;
= toata suprafata este moderat carbonatata.
Din punct de vedere geologic, zona studiata este o zona cu terenuri in formare, in cea
mai mare parte nisipoase cu prezenta solurilor luto nisipoase sau cu praf argilos cenusiu -
negricios doar in imediata vecinatatea bratelor Dunarii. Partial in depresiunile incintei unde
dupa inundatii temporare de primavara are loc o evaporare excesiva in perioadele cu
temperaturi ridicate de vara fiind antrenate mineralele la suprafata si avand loc o crestere a
salinizarii solului. In depresiunile incintei umiditatea solului este in corelatie cu fluctuatiile
nivelurilor Dunarii.
Sunt soluri in curs de formare cu un continut scazut in humus in loc in loc
alacalinizate dar cu o buna aerare ( afanate) ceea ce permite o buna valorificare a culturii de
salcie in raport cu actualele culturi agricole pentru a caror productie este necesar un aport
crescut al interventiei antropice pentru o buna productie pe cand la o cultura de salcie
inputul energetic este minim si realizat doar prin produse organice in cantitate mica.
4.3.2. Surse de poluare a solurilor
- Surse de poluare a solului, fixe sau mobile, ale activitatii economice

propuse, tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti;
62
Zona proiectului nu este inregistrata ca fiind contaminata cu substante chimice

sau cu deseuri periculoase.
Principalele surse de poluare a solurilor, deja existente pe amplasament sau specifice

lucrarilor agricole.
• Produse fitosanitare si ingrasamintele folosite in agricultura;
• Depozitarea necontrolata a deseurilor provenite din localitatile invecinate;
• Pulberile rezultate din activitatile de arat, discuit, frezat;
• Utilajelor si echipamentelor folosite .
In timpul functionarii culturii de salcie, principalele surse potentiale de poluare a solului

sunt:
- Ingrasamintele chimice folosite in agricultura;
- Utilajele folosite
4.3.3. Prognozarea impactului
- Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare,
impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor de mediu; impactul
prognozat cauzat de poluare; impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de
activitatea propusa; modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor;
compactarea solurilor; modificari in activitatea biologica a solurilor, impactul
transfrontiera
Suprafata totala afectata de lucrari este de aproximativ 46,49 ha. Fiind vorba de
un teren agricol, iar lucrarile sunt specific agricole nu se poate spune ca exista un
impact asupra solului.
In privinta elementelor de mediu estimate a fi afectate, se anticipeaza perturbarea

faunei, florei si habitatelor prezente pe amplasament, deoarece utilizarea in scopuri
agricole a zonei presupune si activitati de distrugere a faunei locale (prin diferite lucrari
agricole, imprastieri de produse fitosanitare, etc).
- propuneri de refolosire a stratului decopertat; masuri de diminuare a

poluarii si impactului; masuri de diminuari a impactului fizic asupra solului; alte
masuri
Poluarea solului va putea fi determinata in principal de produsele fitosanitare si

ingrasamintele folosite.
63
Emisia, in sol si in apele de suprafata, datorita aplicarii ingrasamintelor

(composturilor), poate fi prevenita prin corelarea ratei de aplicare cu cerintele solului,
exprimate in functie de necesarul de nutrienti al solului si vegetatiei. Rata aplicarii este
raportul intre concentratia de nutrienti din ingrasaminte (composturi), volumul acestora si
suprafata disponibila pentru aplicare (kg/ha/an).
Lucrarile de intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport se vor
efectua numai in locuri special amenajate in acest sens, in afara zonei de constructie;
Pe perioada efectuarii lucrarilor agricole, vor exista containere pentru colectarea
selectiva a deseurilor urmand ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, dupa caz, prin
unitati specializate;
Se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.
Trebuie mentionat faptul ca salcia energetica poate fi cultivata pe solurile cu

potential de erodare, ajutand la prevenirea acestui efect si pe solurile cu panza freatica
ridicata, poate fi cultivata pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de nitriti
si nitrati, solul din zona Ceatalchioi fiind unul cu continut ridicat de nitriti si nitrati.
1.3.5. Harti la capitolul “Sol”
10
Fig. 16 - Harta solurilor din Romania – scara 1:1.000.000
64
Fig. 17 - Capacitatea de productie a solurilor in functie de notele de bonitare
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
- caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compozitie, origini,

conditii de formare; structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate
seismologica; protectia subsolului; calitatea si resursele subsolului;
conditii de extragere a resurselor naturale; relatia dintre resursele
subsolului si zone protejate; procese geologice; obiective geologice
valoroase protejate;
In ceea ce priveste alcatuirea geologica a Deltei Dunarii se desprind urmatoarele

concluzii:
- Fundamentul deltei e constituit din depozite care merg de la Devonian la
villafranchian;
- Raporturile dintre triasic si jurasic confirma existent unei falii in fundamental Deltei
care separa horstul dobrogean de depresiunea predobrogeana;
- Depozitele deltaice sunt constituite dintr-o succesiune de complexe litologice ce
corespund, unele aluvionarii fluviale, iar altele depuse ca urmare a transagresiunilor marii
din stadiile paleoeuxin, partial Carangat, neoeuxin si Marea Neagra.
In aria nord dobrogeana, distributia epicentrelor cutremurilor este asociata cu falia

Galati-Tulcea-Sf. Gheorge si are o miscare generala de scufundare de 1-4 mm/an.( Fig.
18 - Harta miscarilor crustale verticale recente din Romania).
Activitatea seismica este influentata de prezenta focarului vrancean, fapt care

incadreaza intreg teritoriul dobrogean in zona 7 (intensitate MSK), cu o perioada de
revenire de aproximativ 50 de ani. Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatiii
teritoriului, exista o zonare seismica conform SR 11100 - 1:1993 (Zonarea seismica.
Macrozonarea teritoriului Romaniei). Pe aceasta harta de intensitati, cifrele intre 6 si 9
65
exprima intensitati pe scara MSK, indicele de la baza lor exprima o perioada medie de
revenire (de ex. indice 1 pentru minimum 50 de ani, respectiv indice 2 pentru o
perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor respective.
Harta din SR 111000 - 1:93 poate fi utilizata pentru aprecieri generale pe baza unui
singur parametru – intensitatea (Fig. 19- Romania – Zonare seismica).
Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde. In conditiile seismice si
de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, codul reda zonarea pentru
proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului
de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele
orizontale ale miscarii seismice (Fig. 20 - Zonarea Romaniei din punct de vedere
seismic in functie de perioada de control).
Din punct de vedere seismic, amplasamentul este situate in zona D de protective
( conform normativului P 100 – 92), pentru care: Ks= 0,16; perioada de colt, Tc=1,5 sec.
Conform tabelului A2 din anexa A a aceluiasi normative, gradul seismic este VIII.
In concluzie, zona in care se va infiinta cultura are un risc seismic moderat.
Nu exista un risc al alunecarilor de teren sau al prabusurilor.
1.4.2. Prognozarea impactului si masuri de diminuare
Reducerea efectelor negative asupra mediului va consta in stabilirea unui

regulament de prevenire a scurgerilor accidentale, pentru a minimiza
probabilitatea unei poluari a substratului.
4.4.3. Harti la capitolul “Subsol”
12
Fig. 18 - Harta miscarilor crustale verticale recente din Romania
12
D. Zugravescu, G. Polonic, M. Horomnea, V. Dragomir, 2000
66
Fig. 19 - Romania – Zonare seismica
Fig. 20 - Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control
67
4.5. Biodiversitatea
Informatii generale
Studiile de pana acum privind culturile de salcie energetica au aratat ca

acestea nu au un efect advers semnificativ asupra populatiilor de pasari sau asupra
biodiveritatii ori mediului inconjurator. Din contra exista evidente a imbunatatirii situatiei
mediului dupa infiintarea acestor culturi, cateodata utilizate chiar in purificarea apelor
uzate sau reconstructie ecologica.
S.C.ROS ENERGY PELLETS S.R.L investeste in monitorizarea atenta a acestui
aspect important si continua sa-si desfasoare activitatea, asumandu-si toate precautiile
pentru evitarea producerii oricarui impact semnificativ.
Exista suspiciuni cum ca hibrizii utilizati in cultura de salcie energetica, ar avea
potential invaziv cu impact ulterior asupra teritoriului unde se infiinteaza culturile.
Producatorii de material saditor atesta ca cele doua soiuri ce se doreste a fi plantate in
locatia proiectului, nu drajoneaza si nu au potential invaziv.
Pentru infiintarea plantatiilor din Delta Dunarii s- au ales soiurile Tordis si Inger. Cele
doua soiuri au fost alese deoarece prezinta rezistenta ridicata la precipitatii scazute si
temperaturi ridicate si deoarece sunt hibrizi obtinuti din genotipuri apartinand speciei Salix
viminalis si Salix triandra, specii care exista in delta, S. viminalis fiind in categoria celor cu
grad scazut de periclitate.
Mai mult decat atat, se vor utiliza doar indivizi femeli(specia fiind dioica), ce vor fi
recoltati odata la 2 ani de zile, astfel incat sa se reduca orice posibilitate de crestere a
indivizilor in afara amplasamentului sau interactiune a acestora cu specii similare cu care
ar putea hibrida, gen Salix viminalis sau Salix triandra. In acest mod cultura, incadrata in
categoria celor agricole, va putea fi tinuta sub control comportandu-se ca o sui-generis
rachitarie. Singura diferenta este utilizarea produsului finit care aici se toaca si se
peletizeaza, iar in cazul rachitariei se prelucreaza si trateaza in vederea impletirii.
Cu toate acestea, pentru ca soiurile in cauza sunt organisme hibridate, iar
amplasamentul proiectului se situeaza in perimetrul a doua sit-uri Natura 2000, un raport
de impact asupra biodiversitatii este imperios necesar.
In cadrul acestui proces, locatia propusa pentru amplasare va fi monitorizata si
biodiversitatea, in special habitatele, populatiile de pasari si lilieci, evaluata.
Ce fel de habitate, pasari si lilieci se afla la locul de amplasare? Care sunt
obiceiurile pasarilor si liliecilor, care sunt traseele tipice de zbor? Aceste pasari si lilieci
cuibaresc sau se odihnesc acolo, sau sunt doar in trecere?
La intrebari de acest fel trebuie sa se dea un raspuns in efortul de a intelege mai
bine biodiversitatea de la fata locului si de a diminua potentialele interactiuni parcelele
cultivate cu salcie energetica. Odata infiintata cultura, amplasamentele si zonele limitrofe
vor fi monitorizate in continuare pentru a intelege mai bine relatia pe termen lung dintre
biodiversitate si aceste organisme hibridate.
Preocupari de studiu la nivel international existal; s-a inregistrat o densitate si o
diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 1990, 1994, Berg 2002), in S.U.A.
(Christian et al., 1994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii Britanii (Kavanagh
1990, Sage si Robertson, 1996, Sage si Tucker, 1998, Coates si Say, 1999). In culturile
energetice cu rotatie scurta a fost inregistrata o diversitate sporita a speciilor de pasari
comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (1990) si Berg (2002) au
concluzionat ca plantatiile de salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special
cea a fazanilor. Berg (2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie
energetica ar putea fi habitatul preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie.
68
In primavara pasarile sunt atrase de abundenta numarului de insecte ce isi gasesc

habitatul in aceste plantatii. De asemeni varsta plantatiei si stadiul de crestere
influenteaza prezenta pasarilor (Goransson, 1994, Sage si Robinson, 2006, Dhont et al.,
2007). Unele specii prefera zonele proaspat recoltate in timp ce altele prefera tufele ce
preceda recoltarea (Goransson, 1994).
Aceste culturi reprezinta un habitat predilect pentru caprioare, iepuri si alte specii de
mamifere mici.
Si asupra spectrului floral influenta este de asemeni benefica. Cultura salciei
impune operatiuni impotriva buruienilor doar in primul si uneori in al 2 lea an. Din al 2-
lea an speciile de plante ce se dezvolta in cultura nu reprezinta un impediment in
dezvoltarea salciei.
INTRODUCERE
S.C.ROS ENERGY PELLETS S.R.L dezvolta o cultura de salcie energetica pe
teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, intre localitatile Ceatalchioi si Salceni.
Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza, este situat in extravilanul
orasului Ceatalchioi , in incinta agricola de la limita intravilanului, intr-un ecosistem
antropic, iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate,
amplasamentul este inclus in ROSCI 0065 -Delta Dunarii si ROSPA 0031- Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii, nicidecum zona tampon sau strict protejata, fapt ce permite desfasurarea
acestui tip de activitate agricola. Mentionam totodata ca Planul propus a se aviza este
amplasat intr-un ecosistem antropic, la limita intravilanului localitatii.
In timpul procesului de obtinere a aprobarilor pentru dezvoltare, au aparut ingrijorari
in legatura cu impactul potential asupra biodiversitatii, mai ales asupra habitatelor,
pasarilor migratoare si liliecilor.
Au fost tinute sub observatie si alte specii protejate de legislatia europeana si
romaneasca, in principal cele mentionate in formularele standard Natura 2000 ale siturilor
in cauza: ROSCI0065 si respectiv ROSPA0031.
Este bine cunoscut faptul ca multe zone din Dobrogea, si mai ales de pe teritoriul
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, functioneaza ca trasee de migratie si sedere
temporara pentru pasari si probabil pentru lilieci.
Observatiile facute asupra pasarilor migratoare, ziua și noaptea, au furnizat
informatii valoroase care pot fi folosite in evaluarea riscului asupra speciilor de pasari
din locul propus pentru amplasarea unei culturi de salcie energetica. Daca sunt
proiectate in mod adecvat, studiile din timpul noptii pot furniza informatii asupra
activitatii si caracteristicilor migratiei si pot da o estimare asupra numarului relativ de
pasari migratoare care se deplaseaza peste un amplasament potential de cultura salcie
energetica, cand se compara cu alte locatii.
Studiile facute in timpul zilei permit identificarea speciilor, o estimare mai corecta a
utilizarii de catre pasari a unei anumite zone și numararea pasarilor care folosesc aria
de studiu atunci cand se presupune ca acestea apar mai frecvent in zona de risc a
turbinelor eoliene.
De asemenea studiile facute in timpul zilei mai permit si identificarea zonelor cu

concentrare mare de pasari si unde dezvoltarea poate avea un impact asupra unui habitat
important.
In afara pasarilor migratoare, locatia propusa si zonele invecinate pot sa includa

habitate adecvate pentru cateva specii de pasari cuibaritoare de interes conservativ,
69
incluzand ciocarlia de baragan (Melanocorypha calandra), dumbraveanca

(Coracias garrulus), sfranciocul mic (Lanius minor), sfranciocul rosietic (Lanius
colurio) etc.
a) Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii:
ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454037 ha, acesta fiind declarat prin Ordinul
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007, modificat si completat prin
Ordinul nr. 2387/2011.
Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI 0065 Delta Dunarii
In zona declarata sit de interes comunitar se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23

naturale si 7 antropice) .
Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale,

canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim
liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa),
ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb
redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare
salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine
costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de

salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii
sau salcii izolate).
Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile

mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile
marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul
calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri
miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab
consolidate si plajele).
Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile

raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere
ecologica);
Orase si sate (asezari urbane si rurale). Amplasamentul propus pentru construire este
amplasat in extravilanul localitatii Ceatalchioi, judetul Tulcea, pe un teren arabil, deci intr-un
agroecosistem .
70
Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011:
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoëto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 – Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 – Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
71
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
1150 * - Lagune costiere
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba .
Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011:
1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta)
1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)
2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
4067 - Echium russicum (Capul sarpelui).
Aceste specii se regasesc si in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE :
Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat

si completat de Ordinul 2387/2011:
Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/ 43/ CEE

mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta
Dunarii sunt :
72
Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007,

modificat si completat de Ordinul 2387/2011:
Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat
ROSCI0065 Delta Dunarii sunt:
Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat
de Ordinul 2387/2011:
Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionati

in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
73
Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si

completat de Ordinul 2387/2011:
Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta
Dunarii sunt :
Alte specii importante de flora si fauna :
74
75
76
Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare
REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului.

Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat. Sistemul
de ierarhizare folosit este urmatorul:
A: reprezentativitate excelenta,
• B: reprezentativitate buna,
• C: reprezentativitate semnificativa.
• D: prezenta nesemnificativa.
SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la

suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest
criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:
• A: 100 p > 15%

• B: 15 p > 2%
• C: 2 p > 0%
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de

habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu
cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:
• i) gradul de conservare a structurii,

• I: structura excelenta
• II: structura bine conservata
77
• III: structura medie sau partial degradata.

• ii) gradul de conservare a functiilor
• I: perspective excelente
• II: perspective bune
• III: perspective moderate sau nefavorabile
• iii) posibilitatile de refacere.
• I: refacere usoara
• II: refacere posibila cu efort mediu
• III: refacere dificila sau imposibila.
Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:
• A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa

celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I),
indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.
• B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent
de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii /
eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), =
structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau
posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II)
si restaurare usoara(iii I).
• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
•
EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al
conservarii tipului da habitat natural respectiv.
• A: valoare excelenta,
• B: valoare buna
• C: valoare considerabila.
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu
Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate)
POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative
sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model
progresiv ca cel de mai jos:
• A: 100 p > 15%

• B: 15 p > 2%
• C: 2 p > 0%
• D: populatie nesemnificativa.
CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru
speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:
• i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

• I: elemente in stare excelenta,
• II: elemente bine conservate,
• III: elemente in stare medie sau partial degradata
• ii) posibilitatile de refacere.
• I: refacere usoara
• II: refacere posibila cu efort mediu,
78
• III: refacere dificila sau imposibila.
Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii
• A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea

posibilitatii de refacere,
• B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea
posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de
refacut (ii I),
• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.
IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala
a speciei:
• A: populatie (aproape) izolata,

• B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,
• C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.
GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
• A: valoare excelenta
• B: valoare buna
Obiectivele studiului de baza asupra biodiversitatii

Principalele linii directoare ale studiilor sunt:
1. de a furniza informatii de baza privind diferitele aspecte ale biodiversitatii, in
special referitoare la activitatea speciilor de interes conservativ din zona propusa
pentru dezvoltarea proiectului, care sunt utile in evaluarea impactului asupra
pasarilor si liliecilor din aria de dezvoltare a culturii de salcie energetica;
2. de a furniza informatii care ar putea ajuta la acumularea cat mai multor informatii
privind culturile de salcie energetica in conditii cat mai diverse, precum sunt cele
din delta, astfel incat sa se poata descifra interactiunea cu speciile de pasari si
lilieci acestor culturi.
Obiectivele specifice ale studiilor
sunt:
 de a identifica tipurile de habitat;
 de a identifica speciile de pasari care folosesc aria de studiu pe tot
parcursul anului, cu precadere in timpul migratiilor si in perioadele de cuibarit;
 studiul din timpul iernii este important deoarece Dobrogea este o zona
de hranire foarte importanta pentru gastele migratoare din nordul
Europei si Siberia, care se aglomereaza in numar mare pe campurile
agricole;
 de a descrie cantitativ si calitativ abundenta relativa si folosirea
temporala si spatiala, de catre speciile de pasari, a ariei de studiu in timpul
zilei;
 de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de pasari si
lilieci si care ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin
dezvoltarea amplasamentelor;
 de a stabili daca in zona cuibareste vreo specie de pasari rapitoare si daca
da, de a determina distributia spatiala a cuiburilor in zona de studiu;
79
 de a stabili distributia si densitatea cuiburilor ciocarliilor, presurilor si a

altor
 specii importante in aria de studiu;
 de a determina compatibilitatea si folosirea habitatului de catre speciile
de ciocarlie;
 de a determina speciile si locatiile gastelor care ierneaza, cat si a
pasarilor rapitoare, in aria de studiu.
Liniilor directoare si obiectivelor acestui studiu li se adreseaza o combinatie

de date colectate la punctul de locatie a proiectului propus, la momentul initial, cu
datele din monitorizarea din timpul infiintarii plantatiei și dupa infiintarea acesteia,
colectate de la alte locatii cu astfel de proiecte si din literatura de specialitate.
Planul de studiu a fost conceput astfel incat sa ridice probleme despre folosirea
locatiei de catre pasari si care sa poata fi apoi utilizate in raportul de impact si sa ajute
la proiectarea statiei in ceea mai mare masura posibila.
Studiile de impact pot fi efectuate pe baza utilizarii de catre pasari si lilieci, a
expunerii relative, a vegetatiei, a habitatelor si a altor factori de la fata locului, dar si prin
compararea cu utilizarea de catre pasari, expunerea si mortalitatea constatate la
culturile de salcie energetica deja existente. Informatiile extrase din evaluarea utilizarii
terenului de catre pasari pot fi folosite pentru a argumenta deciziile ce trebuie luate in
legatura cu pozitionarea culturilor de salcie energetica pentru a reduce riscul pentru
speciile de pasari.
Raportul studiului de baza furnizeaza de asemenea si informatii care pot fi utilizate
in proiectarea studiilor de monitorizare dupa infiintarea plantatiei.
Aria de studiu
Proiectul este localizat in Dobrogea, judetul Tulcea, Comuna Ceatalchioi, intr-o
zona unde se practica o agricultura intensiva.
80
Figura 21 – zona de amplasament a proiectului in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta

Dunarii
Aria de studiu propusa ocupa aproximativ 46,49 hectare si cuprinde si zona de

impact a culturilor de salcie energetica, drumurile de acces, etc.
Vecinatati: la nord Bratul Chilia a Fluviului Dunarea, la nord-est, est, sud-est
localitatea Ceatalchioi, la vest localitatea Salceni.
Aria de proiect este localizata la distanta mare de litoralul Marii Negre, la
aproximativ 40 km si la aproximativ 2 km de Dunare.
Zona propusa pentru proiectul culturii se afla pe teritoriul Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii, sit UNESCO de importanta internationala, sit-RAMSAR si totodata parte
integranta a Retelei Natura 2000 in Romania, insa nu se suprapune peste nici un tip de
zona strict protejata, sau zona tampon, fiind situata in zona economica, unde sunt
permise practicarea agriculturii.
Zona Natura 2000, reprezentata concret prin Sit-ul de Importanta Comunitara -
Delta Dunarii - Cod:ROSCI0065 si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica - Delta
Dunarii si Complexul Razim Sinoie - Cod:ROSPA0031. Ambele situri de importanta
comunitara se suprapun in teritoriu, diferind doar prin functionalitate.
81
Figura 22 – Pozitionarea zonei proiectului in cadrul sit-urilor Natura 2000
Aceaste sit-uri au fost desemnate pentru 5 specii de plante, 11 specii de

nevertebrate, 15 specii de pesti, 3 specii de reptile, 5 specii de mamifere, 29 de tipuri de
habitate, 89 specii de pasari, niciunele cuibarind in amplasament. Formatul standard
confirma importanta acestui sit pentru migratia pasarilor rapitoare, insa se refera la tot
teritoriul Rezervatiei Biosferei, zona de studiu fiind nesemnificativa si fara importanta
pentru acestea, mai ales celor de interes conservativ.
Aproape 95% din suprafata este acoperita de campuri agricole, cultivate cu
diferite soiuri de cereale, rapita, portiuni cu floarea soarelui si lucerna. Aproximativ 4%
este acoperita de alte tipuri de vegetatie, cum ar fi vegetatia ruderala (ruderala = o
planta, de obicei de origine straina, care apare in zone de evacuare a deseurilor, de-a
lungul drumurilor si in alte locuri poluate de om; tot ce tine de o astfel de planta),
tufarisuri, liziere etc.
DESCRIERE SUMARA A METODELOR UTILIZATE

Metoda de analiza evaluare a elementelor floristice
Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea
marimii suprafetelor care trebuie sa aiba cel putin marimea arealului minim pentru
categoria de vegetatie pentru care se fac inregistrarile.
Avand in vedere ca terenurile pe care s-au efectuat releveele (pe diguri sau in zona
situata intre dig si apa din bazinele piscicole) sunt accidentate forma suprafetelor pe care s-
au facut descrierile au fost dreptunghiulare, variabile ca marime in functie de marimea
asociatiilor .
Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina , in zone
cu mare stabilitate stationala, exact prin numararea exemplarelor fiecarui taxon intalnit in
suprafata de descriere.
Evaluarea abundentei se face obisnuit cu ajutorul scarii Braun- Blanquet :
1 = exemplare foarte putine
2 = exemplare putine
3 = exemplare putin numeroase
4 = exemplare numeroase
5 = exemplare foarte numeroase
82
Scara ce se bazeaza pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijina pe distanta
medie intre exemplarele fitopopulatiei astfel (tabelul nr.16):
Tabelul nr.16
Distanta medie Peste 400 - 4 000 40 - 400 10 -40 Sub 10
intre plante (in cm) 4000
Numarul aproximativ 1 -2 20 50 1 500 60 000

de plante
Indicii scarii Braun- 1 2 3 4 5

Blanquet
Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse
scari . In studiul de fata s-a utilizat scara Braun – Blanquet cu urmatoarele trepte :
1 = acoperire foarte redusa 1 – 10 %
2 = acoperire intre 10 – 25% din suprafata
3 = acoperire intre 25 – 50% din suprafata
4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafata
5 = acoperire 75 – 100 % din suprafata
Pentru a lucra cu cu o singura scara in aceasta lucrare s-a utilizat scara de

abundenta – dominanta ( combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza :
r = 1- 5 exemplare cu acoperire neglijabila

+ = putine exemplare, acoperire redusa , sub 1 %
1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 1-
10%
2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10 -25 % din suprafata
3 = acoperire intre 25 – 50 % din suprafata, numarul exemplarelor indifferent
4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
5 = acoperire intre 75 – 100 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
Metoda de evaluare a speciilor de pasari
Studiile privind evaluarea speciilor de pasari au constat in observari, ale

activitatii din timpul zilei, ale acestora pe perioada iernii, verii, primaverii si migratiei de
toamna. Pentru momentul cuibaritului s-a utilizat metoda transectelor.
Observatiile asupra liliecilor s-au desfasurat prin metoda transectelor.
Primele luni ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare care a
folosit trasee aleatorii in vederea alcatuirii unui inventar calitativ si pentru a gasi
eventualele locuri de odihna ale gastelor.
83
Prezentul raport este rezultatul a 27 luni de observare (septembrie 2012 și pana in

luna ianuarie 2014). In fiecare luna un numar mediu de patru zile a fost petrecut in teren.
Toate speciile de pasari care au fost observate pe ambele parti ale transectelor intre
puncte fixe au fost inregistrate pe un formular de observatie.
De asemenea, au fost inregistrate si informatiile despre dimensiunea stolurilor,

inaltimea la care zboara si habitate.
Pe parcursul studiului, la speciile de reptile si mamifere mici s-au folosit numai

observatiile incidentale asupra animalelor si a diferitelor semne lasate de acestea
(excremente, urme, urme de hranire).
Rezultate
Habitatele, flora și vegetatia
Habitatele sunt esentiale pentru a explica datele legate de prezenta/absenta,

abundenta si distributia speciilor de animale.
Datele referitoare la flora, vegetatie si habitate au rezultat din studiile efectuate in
timpul primaverii si verii.
Deoarece Dobrogea este o zona foarte arida, pentru determinarea corecta a speciilor
de plante, studiile trebuie facute pe parcursul primaverii si la inceputul verii, atunci cand
acestea sunt inflorite.
Pentru a identifica si caracteriza habitatele din zona proiectului au fost analizate
imaginile satelitare ale amplasamentelor si vecinatatilor.
Zonele neidentificate in cadrul studiilor efectuate la birou, au fost cautate in teren
pentru a determina si a realiza harta tipului de habitat.
Terenul pe care se va infiinta cultura de salcie energetica are destinatia si folosinta de
teren agricol. In acest sens, vegetatia este alcatuita din culturi agricole (porumb, floarea
soarelui, rapita, lucerna ,s.a.).
In perioada septembrie 2012 și pana in luna octombrie 2013 s-au efectuat numeroase
deplasari in teren pentru a identifica vegetatia de pe amplasamentul in care este
previzionat a se realiza cultura de salcie energetica.
Terenul selectat pentru cultura de salcie este in totalitate destinat și utilizat pentru
culturi agricole, cu exceptia a doua lacoviști unde nu s-a putut ara in primavara anului 2013
ca urmare a umiditatii excesive ( apa la suprafata).
Au mai fost doua zone ce totalizeaza circa 7 ha in care nu s-au pus culturi agricole in
anii 2012 și 2013 fiind lasate in parloaga de catre foștii proprietari din motive economice.
Prin urmare plantele identificate in releveele de mai jos au fost identificate in
perimetrul proiectului numai toamna dupa ridicarea culturilor agricole sau in vecinatatea
perimetrului pe langa drumurile de access sau pe langa vechile canale de alimentare –
irigare dintre sole, nefiind asociatii vegetale spontane permanente .
84
S-au realizat 20 relevee fitocentice pe terenul agricol destinat proiectului

și in vecinatate, rezultatele fiind urmatoarele :
Releveul nr. 1 La marginea drumului , langa sat Ceatalchioi ,prima parcela
1. Ambrosia artemisiifolia +
2. Melilotus officinalis +
3. Cirsium arvense 2
4. Salix viminalis +(puieti)
5. Marrubium peregrinum +
6. Artemisia annua +1
7. Onopordum acanthium +
8. Cichorium intybus +
9. Glycyrrhiza echinata r+
10. Phragmites australis 1
11. Morus alba r+
12. Atriplex rosea +
13. Solanum nigrum +
14. Abutilon theophrasti +
85
Fig. 23 Vegetatie cu Phragmites australis intre canal irigatie și drum
Fig. 24 Vegetatie segetala dupa recoltarea culturilor agricole
Releveul nr. 2 pe latura de sud a primei tarlale in imediata vecinatate a terenului

propus pentru cultura, langa sat.
1. Arctium lappa +
2. Artemisia alba +
3. Anthemis ruthenica +
4. Linaria vulgaris +
6. Lapsana communis +
7. Filipendula hexapetala +
8. Tanacetum vulgare +
9. Populus alba r
10. Melilotus alba +
86
11. Trifolium pratense +

12. Convolvulus arvense +
13. Lotus corniculatus +
14. Echinochloa crus-galli +
15. Xanthium italicum +
16. Erysimum repandum +
17. Raphanus raphanistrum +
18. Cynodon dactylon +
19. Setaria pumila 1
20. Sonchus arvensis +
21. Cirsium arvense +
22. Reseda lutea +
23. Diplotaxis muralis +
Fig. 25 Vegetatie segetala dupa recoltarea culturilor agricole
Releveul nr. 3 pe drumul dintre cele doua sole dupa prima sola de langa sat pe
latura – est-vest drum capat inspre dunare al primei sole de langa sat (in drum, printre
sole).
1 Polygonum aviculare +
2 Rumex crispus +
3 Taraxacum officinale +
4 Dipsacus fullonum +
87
5 Phytolacca americana r
6 Potentilla reptans +
7 Cannabis ruderalis +
8 Euphorbia palustris +
9 Tamarix ramosissima r
10 Ballota nigra +
11 Salix alba r puieti
12 Lolium perenne +
Releveu 4.Transect perpendicular de la Sola 38 spre sola 45
1. Calamagrostis arundinacea +
2. Ambrosia artemisiifolia +1
6. Solanum nigrum +
8. Daucus carota +
10. Lotus corniculatus +
12. Cynodon dactylon r+
13. Ranunculus repens +
14. Arctium lappa +
15. Polygonum aviculare +
16. Atriplex rosea +
17. Cuscuta campestris +
19. Glycyrrhiza echinata r+
20. Elymus hispidus +
26. Amaranthus powellii +
29. Ballota nigra +
30. Phragmites australis +
31. Carduus lanceolata +
33. Dipsacus fullonum +
88
Releveu nr. 5 - Sola T2 TRANSVERSAL PE DREAPTA DRUM S-N
1. Ambrosia artemisiifolia +1
2. Melilotus alba 1
3. Datura stramonium 1
6. Phragmites australis 1- 2
7. Stachys palustris +
8. Atriplex tataricum +
9. Solanum nigrum +
10. Daucus carota +
12. Amaranthus retroflexus +
13. Elymus hispidus +
14. Stelaria media +
15. Trifolium pratense +
17. Cichorium inthybus +
Fig. 26 Fașie ingusta cu vegetatie spontana langa drumul dintre sole
89
Releveu 6 - Transect paralel - stanga de drum principal S-N– fosta cultura
2. Xanthium spinosum +
3. Melilotus alba +
4. Conyza canadensis +
6. Rumex crispus +
10. Polygonum lapathyfolium +
11. Galega officinalis +
12. Setaria pumila +
16. Mentha pulegium +
17. Plantago major +
18. Erysimum repandum +
19. Roripa austriaca +
20. Hibiscus trionum +1
Releveu nr. 7 - Interval 2 de parcele pe directia S-N - culturi agricole cu

pregatirea solului și toamna
3. Atriplex patula +
4. Polygonum arenarium +
5. Setaria verticillata +
7. Solanum nigrum +
12. Hibiscus trionum +
13. Polygonum hydropiper +
14. Convolvulus arvensis +
15. Rorippa austriaca +
16. Atriplex hastatum +
17. Datura stramonium +
18. Heliotropium europium +
90

23. Atriplex tatarica +
Releveu nr 8 . pe culturi de cereale N-S( al treilea interval de parcele – pe
directia SN, separat de canalul de irigatie )
4. Rubus caesius r+
5. Setaria verticillata 1-2
6. Asparagus officinalis +
Fig. 27 Vegetatie dupa strangerea recoltelor agricole
Se observa ca aici cultura agricola a fost una buna cu lucrari deintretinere bine
executate astfel incat flora spontana este saraca dupa recoltare.
91
Releveu nr.9, realizat in vecinatatea perimetrului proiectului la vest de acesta -

parloaga vecina a ultimului interval S-N ( parloaga de 2 ani)
4. Rubus caesius +
5. Xanthium italicum 1-2
7. Solanum nigrum 1
11. Glycyrrhiza echinata +
14. Artemisia annua +
Releveu nr.10 realizat la capat interval 3 pe directia S-N, Sola 1 - lucerna 75%
tarlaua +% fașie la S langa drum dintre sole+ % la sud canal irigatie si stufaris dinspre
Dunare la nord
1. Medicago sativa 4
6. Solanum nigrum +
7. Daucus carota +
13. Cuscuta campestris +
16. Lathyrus tuberosus +
18. Matricaria perforata +
92
Releveu nr.11 - La balta. langa drum
1. Calamagrostis arundinacea +
3. Taraxacum officinale +
4. Carduus lanceolata +
5. Artemisia alba +
9. Arctium lappa +
11. Daucus carota +
14. Rubus caesius +
Releveu nr.12 -Tarlaua 2 , depresiune mijlocul parcelelor 2 si 3 in zona

inundabila in care nu s-au putut pune culturi in ultimii 2 ani
1. Scirpus maritimus +
2. Veronica annagalloides +
7. Rumex hydrolapathum +
9. Aster tripolium +
10. Moehringia trinerva +
11. Echinochloa crus –gali +
16. Daucus carota +
18. Arctium lappa +
Releveu nr.13 Depresiune 250m vest de la digul dinspre Dunare , la est de lotul
de lucerna. Inventariere capat Est (vecin cu lucerna)
93
3. Daucus carota +
7. Solanum nigrum +
8. Moehringia trinerva +
9. Lycopus exaltatus +
10. Mentha longifolia +
Releveu nr.14 - La 300 m vest de banda ce va fi cultivata cu salcie energetica,

in depresiunea dig- mal de la Dunare
5. Cannabis ruderalis +
6. Arctium lappa +
8. Lamium maculatum +
9. Bidens tripartita +
11. Mentha longifolia +
12. Lysimachia nummularia +
13. Mentha pulegium +
14. Rubus caesius +
16. Populus x canadensis 1 (4x4m) la 30- 60 m de la dig spre Dunare
17. Carex vulpina +
18. Malva officinalis +
20. Artemisia vulgaris +
21. Populus alba +1
22. Moehrigia trinerva +
23. Urtica dioica +
24. Ranunculus repens +
25. Inula britanica +
26. Gleditsia triacanthos +
28. Verbena officinalis +
29. Tamarix ramosissima r+
30. Morus alba r+
31. Salix alba 1-2 ( la 60- 100 m de la dig ocupa o banda de
cca 30m latime spre Dunare)
32. Lycopus europaeus +
33. Daucus carota +
34. Inula helenium +
35. Inula britannica +
36. Viola palustris +
94
Fig. 28 Plop euroamerican hibrid in zona dig mal spre Dunare
95
Fig. 29 Plop euroamerican hybrid- plantatie in zona dig mal spre Dunare
Fig. 30 Plop euroamerican hibrid plantatie in zona dig mal spre Dunare
96
Releveu nr 15 - Sola dinspre digul – sosea care merge spre Tulcea, la 250 -300
m sud de limita perimetrului de studiu ( vecinatate).
2. Conyza canadensis +1
3. Cirsium arvense 2-3
6. Arctium lappa +
7. Lathyrus tuberosus +
15. Cannabis ruderalis +
16. Agropyron intermedium +
17. Oenanthe aquatica +
18. Euphorbia palustris +
19. Plantago media +
22. Rubus caesius +
97
Fig. 31 Vegetatie segetala și ruderala la sudul incintei agricole dupa 2ani de

parloaga
Releveul nr 16. LANGA APA – canal la vest la cca 300 m de perimetrul care
face obiectivul proiectului , la sud –vest ( alternanta dig - canale de control de o parte
și de alta a digului de centura a terenului agricol)
2. Salix alba + puieti tineri langa dig, pe marginea canalului de
centura
3. Calamagrostis arundinacea r+
98
6. Medicago lupulina +
10. Veronica anagallis –aquatica + 1
11. Aster sedifolius 2-3
12. Echinochloa oryzoides +
14. Inula britannica +
15. Typha latifolia +1
16. Malva officinalis +
18. Carduus acanthoides +
19. Taraxacum officinale +
20. Artemisia austriaca - pe dig +
21. Marrubium vulgare - pe dig +
Releveu nr 17 - A doua parcela , sud perimetru, cu aproape aceleasi specii

de plante dar terenul este in parloaga ( nu este lucrat), in imediata vecinatatea
perimetrului obiectivului de proiect
1. Cirsium arvense 2-3

4. Aster sedifolius +
11. Typha latifolia +
14. Veronica anagallis – aquatica +
16. Tanacetum vulgare 1
99
Fig. 32 Vegetatie segetala și ruderala la sudul incintei agricole dupa 2ani de

parloaga( Zona 10)
Releveu nr 18 - Peste canalul și digul de centura de la sudul perimetrului

obiectivului analizat – in vecinatate ( teren inundat cu vegetatie lemnoasa in principal)
2. Salix alba 2
6. Aster sedifolius +
11. Atriplex prostrata +
100

15. Atriplex tatarica +
16. Marrubium vulgare +
18. Rubus caesius +
20. Salvia nemorosa +
21. Lolium perene +
23. Arctium lappa +
24. Oenante aquatica +
25. Setaria verticilata +
27. Euphorbia palustris +
30. Cynodon dactylon +
31. Populus Canadensis ( peste dig) +1
32. Fraxinus angustifolia ( peste dig) +1
Fig. 33 Plantatie de plop euroamerican in vecinatatea de sud a incintei agricole
Se pot vedea pe arbori urmele nivelului de apa in perioada de inundatie a zonei
101
Releveu nr 19 – Parcela din trupul izolat de la limita de sud a incintei agricole

Ceatalchioi , la nord –est de soseaua Ceatalchioi – Tulcea.
1. Sorgum halepense +
3. Bolboschoenus maritimus +
6. Mentha aquatica +
7. Arctium lappa +
10. Inula britanica +
13. Senecio erucifolius +
14. Rubus caesius +
15. Tanacetum vulgare 2-3
16. Taraxacum officinalis +
17. Cirsium palustre +1
18. Abutilon theofhrasti +
23. Calamagrostis arundinacea r +
24. Typha latifolia +
25. Cichorium inthybus +
26. Lythrum salicaria +
27. Echinochloa oryzoides +1
28. Salix alba +( puieti instalati natural pe marginea canalului de
desecare )
102
Fig. 34 Vegetatie dupa un an de parloaga, in zona 9 a perimetrului proiectului- incinta

agricola Ceatalchioi
Releveu nr.20 – parcela de la limita de sud a incintei agricole Ceatalchioi
 Cirsium arvense +
 Lythrum salicaria +
 Echinochloa oryzoides 1-2
 Lotus glaber +
 Stellaria aquatica +
 Chenopodium urbicum +
 Inula salicina +
 Pulicaria vulgaris +
 Setaria pumila +
 Mentha longifolia +
 Aster sedifolius +
103
 Tanacetum vulgare +1
 Trifolium hybridum +
 Holcus lanatus +
 Lycopus europaeus +
 Cuscuta campestris +
 Convolvulus arvensis +
 Linaria vulgaris +
 Phragmites australis +
 Xanthium italicum +
104
Fig.35 Vegetatie cu Tanacetum vulgare – la sudul incintei agricole ( lasat in

parloaga), zona 10 a perimetrului de salcie energetica
In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a

habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in
Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de
plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes
comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.
105
AMPLASAMENTUL SE AFLA IN SITUL ROSCI0065 DELTA DUNARII – ZONA

ECONOMICA
Nu exista asociatii incheiate, plantele inventariate mai sus fiind identificate in perioada
de dupa recoltarea culturilor agricole, fiind vorba deci de plante a caror prezenta poate fi
intalnita cel mult pana in lunile de primavera cand se insamanteaza intreg perimetrul in care
este inclus proiectul de infiintare a culturii energetice.
Doar pe coridoarele constituite din fașiile de stufariș ( vegetatie palustra) de pe malul

canalelor secundare de irigatie care delimiteaza din loc in loc solele agricole din incinta
Ceatalchioi, avem vegetatie permanenta in a carui compozitie avem ca abundenta dominanta
valori mari ale stufului – Phragmites australis. Chiar și aici urmare a colmatarii canalelor și a
nivelului foarte scazut de apa de suprafata nu avem plantele diferentiatoare și insotitoare
care sa contureze vreo asociatie veritabila omologata și recunoscuta la nivel national sau
European. Exista pe firul apei canalelor de irigatie pe langa stuf, putine exemplare de specii
hidrofile sau higrofile, existand pe marginea superioara a canalelor o trecere brusca spre
vegetatia ruderala sau segetala transportate de vant dupa instalarea și dezvoltarea pe
terenurile agricole din perimetrul proiectului, dupa recoltarea culturilor agricole. Pe marginea
canalelor de irigatie vegeteaza cateva specii apartinand Clasei PHRAGMITETEA
AUSTRALIS R.Tx. et Preising 1942 care nu formeaza asociatii vegetale omologate și cu atat
mai putin habitate de pe lista nationala sau universala (zona antropizata puternic), dar
constituie o alternativa pentru adapost a speciilor avifaunistice din Ordinul Passeriforme și a
fazanului ( Ordinul Galliforme).
Pe terenurile agricole și pe marginea drumurilor de limita ale solelor agricole avem

exemplare din specii segetale și ruderale aflate intr-un permanent pionerat ca urmare a
perioadei scurte de existenta , de la recoltatul din vara- toamna pana la aratul de primavara
fara a forma asociatii vegetale tipice, omologate s-au identificat in perioada de dupa recolta
culturi agricole, specii ruderale și segetale apartinand preponderent Clasei
STELLARIETEA MEDIAE R.Tx.,Lohm. Et.Prsg. in R.Tx.1950 din cadrul caruia apar de
exemplu, elemente comune ( insuficiente pentru a determina asociatie tipica) din asociatia
Echinocchloo – Setarietum pumilae Felfoldy 1842 em.Mucina 1933 sau din Clasa
ARTEMISIETEA VULGARIS Lohm.et al. In R.Tx.1950 cu specii comune, ruderale pe langa
drumurile de legatura dintre sole sau spre limita satului Ceatalchioi. Din cadrul acestei ultime
clase mentionate apar de exempu elemente comune ( insuficiente pentru a constitui o
asociatie tipica) din asociatia Cirsio lanceolati – arvensis Morariu 1943.
In vecinatatea incintei agricole Ceatalchioi, in zona dig-mal exista culturi de plopi

hibrizi ( Populus x canadensis) infiintate in Delta Dunarii pentru creșterea lor rapida și
obtinerea de masa lemnoasa importanta intr-un timp scurt fiind o specie hibrida de
asemenea.
106
Vegetatia spontana din perimetrul proiectului, zona puternic antropizata, este

segetala sau ruderala, temporara ca durata de viata, permanent pionera intre existenta
a doua culturi agricole de la un an ala altul, fara valoare conservativa de mediu sau
pentru patrimoniul natural national, european sau universal.
Agroecosistemele din incinta Ceatalchioi sunt parti ale unui sistem socio-
economic puternic antropizat destinat productiei de resurse regenerabile ( culturi
agricole) de zeci de ani , unde vegetatia spontana are o compozitie simplificata,
permanenta doar pe fașii inguste din jurul canalelor de irigatie, fara valoare de
patrimoniu natural.
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR DIN ARIILE PROTEJATE CE INCLUD

AMPLASAMENTUL CULTURII DE SALCIE ENERGETICA SI IMPACTUL PROIECTULUI
ASUPRA ACESTORA
Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara

desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform
formularului standard NATURA 2000 sunt:
Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lunca
si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.
Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.
Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata,
Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de
substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete
intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai representative fitocenoze
se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit
frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum
verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea

alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar
luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum
spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La
suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor,
Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia
natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului,
107
vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape
complet.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest

tip de habitat .
6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova
(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).
Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale.
Solul: nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.
Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de

inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu
108comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare,
sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul
panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati
similare din vestul bazinului pontic.
Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila
paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea
scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata,
S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest

tip de habitat.
Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de
plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale
ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion
davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].
Plante: Cladium mariscus.
In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si

alte stufarisuri si rogozisuri inalte.
108
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest

tip de habitat .
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat
inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate
de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate
fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific,
speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul
este bine dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia,
Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus,
Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea,
Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta
moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii
cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si
frasin.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in

vecinatatea acestuia
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio -Tamaricetea si Securinegion

tinctoriae)
Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni

lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si
din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice,
precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-
sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor
curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.
Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in

vecinatatea acestuia.
109

Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,
permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in
principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand
prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente
pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat
deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate
depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt. “Permanent submerse la
mica adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori
20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub
nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai
adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc
biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite.
Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.
Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa
marii la maree joasa” si “recife”.
In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme:

Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea
submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a
valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine
monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o
depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie,
care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune
hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni
emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula
Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de
cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent
de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium
mediterraneum.
Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab
reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se
instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea
gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis,
Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis,
Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco,
Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris.
110
Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale
coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se
prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris
provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc
pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m.
Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de
obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism
puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa.
„Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul
Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala,
formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia.
Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier
adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae
p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis,
Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium
flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include
comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.
Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate
pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte
dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar
trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

acestuia.
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase
Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special
Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase
sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-
Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin

(Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele
maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate
111
continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee

anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele
maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din
Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.
Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia
media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp.,
Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.

acestuia.
Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi.
Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.

acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti
umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion
squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).
Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti,
Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi,
Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa,
Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis
coriophora subsp. Fragrans.

acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii - segmentul
maritime al Deltei.
Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care

sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate
estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in
timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de
influenta distincta a pasunatului bovinelor. Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante
din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante
anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.
Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium,

Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago
maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina,
112
Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum

officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium
meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum,
Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon,
Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera),
Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima,
Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca
arundinacea subsp. orientalis.

acestuia.
Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii
sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situate inspre mare la
baza dunelor inalte.
Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens,

Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum.

acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre .
Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din
specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul
Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii
Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.
Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.
Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii
anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia
foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele
de dune brune (dune cu lande).
Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana
cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites,
Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza

complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.
113
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre.
Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in

depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.
Plante: Hippophaë rhamnoides.

acestuia.
Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate
specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.
Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum

vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de
apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.:
Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri
umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale:
formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare,
ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti
umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix
rosmarinifolia). – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati
de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale.

acestuia, in literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si
Sulina .
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie,
oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa
– uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae.
- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea

lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii
periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.
114
Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile
caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.
Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp.bulbosus, Eleocharis

acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata,
Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus,
Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum,Centunculus minimus.
Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale.

acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat.
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition
Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin
tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din
Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de
broscarita (Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-
ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi
(Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion – Potamogeton lucens,
P. perfoliatus.

acestuia.
3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submerse sau
natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii)
sau muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus,

R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,
Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.

caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.
115
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie
pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la
inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea
dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta
vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.
Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

acestuia.
Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si
bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si
vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu
graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K.
degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest
habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae,
Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa
angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron
pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica,
Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca
herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus
barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion – Kochia
prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia
caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum
hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria,
Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.

acestuia.
6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)
Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin
umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari
extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu
de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.
116
Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ

bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai
acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe
soluri turboase degradate.
Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum,

Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula
tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis
paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula
britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex
pallescens.

acestuia.
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio- Holoschoenion
Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin
mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele
dunale.
Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile,

Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus
maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris,
Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa
pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria,
Senecio doria, Dorycnium rectum.

acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul
Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,

pana la cel montan si alpin
Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si
lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia
sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); –
Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand
clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio
fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,
Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,
Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa,
117
Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus,

Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea,
Cirsium helenioides.
Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul
raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie
mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de
ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.

acestuia.
Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii
climatice continentale pana la subcontinentale.
Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium
angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta
este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.

caracteristice acestui tip de habitat.
Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana
in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion
nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite
inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.
Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major,

Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota,
Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula,
Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu
utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.
118

acestuia.
Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape
majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate
in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite,
Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti
turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea
inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.
Plante: Chara spp., Nitella spp.

acestuia.
1150 *- Lagune costiere
Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de
apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar,
de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de
precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de
inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din
Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea - Flads si gloes, considerate o
varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai
mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin
ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa
luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin
care portiuni de mare devin uscat.
- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba
originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un
impact minor in urma exploatarii.
Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula,

Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara
spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton
spp., Stratiotes aloides, Typha spp..

acestuia.
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

119
Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominatede Salix
alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate
mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp.,
Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae,
liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia
pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din
genurile enumerate mai sus.
Plante: Salix alba, Populus alba.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.
In vecinatatea perimetrului agricol unde se va infiinta cultura de salcie

energetica exista specii ale acestui habitat se intalnesc la peste 1km la est- nord-est, la
circa 0,7 km la nord și la circa 3 km la sud fata de cea mai mare parte a loturilor ce
vor fi plantate cu salcie energetica din zonele 1-8 ce insumeaza 40 ha și peste 1 km
la sud fata de loturile 9 și 10 ce vor fi plantate cu salcie energetica pe 7 ha in partea de
sud a incintei Ceatalchioi.
Nu exista riscuri de perturbare a habitatelor naturale cu Salix alba intrucat intre

acestea și terenurile agricole unde se va planta hibridul energetic exista bariere
naturale : terenuri agricole, canale de centura și diguri de protectie impotriva
inundatiilor .
Este exclusa posibilitatea afectarii habitatelor naturale prin invazia speciei

introduse in cultura energetica intrucat aceasta se inmultește in perimetrul proiectului
numai pe cale vegetativa ( butașire), indivizii de salcie hibrizi din cultura energetica
fiind recoltati pe amplasament in perioada de repaus vegetativ, sexul la ambii hibrizi
folositi in cultura de la Ceatalchioi este monosexuat- femela (deci nu produce polen
care sa fie transportat spre zone cu vegetatie spontana) și nu detin nici muguri pe
radacini care sa permita drajonarea.
Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica
si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de
stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc
(41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri
stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu
specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si
Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.
120
Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia,

(S.crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus
spinachristi,Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus
inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia,
Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia
tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia.
Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave

mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.
Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens
si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul
campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive
forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele
de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis,
Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice
submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile
de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si
din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.
Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus,

Galium dasypodum, Paeonia peregrina.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia.
1.3. Plante importante din siturile ce includ amplasamentul proiectului și

relatia lor cu proiectul
Referitor la speciile de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale
de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) si relatia acestora
cu amplasamentul PUZ plus vecinatatile, s-au constatat urmatoarele:
1428 Marsilea quadrifolia
Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un

rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei
frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole
dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt
pedicelati si contin numerosi sori induziati.
121
Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.
1516 Aldrovanda vesiculosa
Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie

carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate,
terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt
axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).
2253 Centaurea jankae
Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline

pietroase (calcaroase), aride.
Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament.
2255 Centaurea pontica
Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.
Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament fiind identificata doar la

Sulina (a fost identificata sip e Grindul Letea dar materialul nu este inca publicat).
4067 Echium russicum
Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.
Patru tipuri principale de habitat au fost identificate in zona cercetata, niciunul din
acestea fiind de interes conservativ, din cele mentionate in formularul standard, ci doar cu
importanta economica si doar secundar cu rol de sustinere a biodiversitatii.
Acestea sunt:
1. zone cu agricultura intensiva – habitatul principal existent pe amplasament;

2. comunitati de plante ruderate – habitat secundar in afara amplasamantului;
3. petice cu vegetatie acvatica si palustra– habitat secundar in afara amplasamantului;
4. arbuști și tufe izolate– habitat secundar in afara amplasamantului.
122
Arborii si tufisurile distribuite pe marginea campurilor si in asocierile ruderale pot fi

considerate
cu greu drept habitat, dar sunt foarte importante pentru mamifere mici si pasari.
1. Zonele cu agricultura intensiva

Acestea reprezinta principalul tip de habitat din zona cercetata, parcelele sunt cultivate in
principal cu cereale, floarea soarelui si lucerna.
Distributia acestor culturi se poate modifica anual, la alegerea

proprietarului/administratorului.
Acest tip de habitate este considerat in mod eronat ca fiind unul steril pentru speciile de
pasari si mamifere salbatice, care folosesc ariile de cultura intensiva pe tot parcursul anului,
ca loc de pasaj, hranire sau odihna.
Nu au fost identificate specii de pasari de interes conservativ care sa cuibareasca in zona

de amplasare proiectului. Speciile cu importanta conservativa observate la hranire sunt
barza alba (Ciconia ciconia) si randunica (Hirundo rustica), care cuibaresc in localitatile
limitrofe terenurilor studiate.
Speciile mai putin importante care se regasesc in acest tip de habitat, in special toamna,
iarna si la inceputul primaverii, sunt ciorile de semanatura (Corvus frugilegus),
graurii(Sturnus vulgaris), vrabiile de casa (Passer domesticus), vrabie de camp (P.
montanus), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica) si ciorile grive (C. corone cornix).
Noaptea, ciufii de padure (Asio otus), ies la vanatoare alaturi de huhurezul mic (Strix aluco),
ambele specii cuibarind in padurile si localitatile din apropiere, aici venind pentru hrana
constand din mamifere mici, precum rozatoarele de talia soarecilor.
In timpul aratului, cand brazdele sunt intoarse si expun ramele (Lumbricus terestris) ariile
cultivate sunt locuri de hrana importante pentru berzele albe (Ciconia ciconia) , ciori (Corvus
sp.), fazani(Phasianus colchicus) si pescarusi: pescarusul razator (Larus ridibundus),
pescarus argintiu (L. argentatus cachinnans), hranindu-se cu rame mai ales primavara.
Dintre amfibieni o singura specie (ca adult) a fost observata pe ariile cultivate si la marginea
campului din perimetrul studiat, broasca de lac (Rana esculenta).
Rozatoare, cum ar fi soarecii (Apodemus agrarius) si iepurii de camp(Lepus capensis

europaeus) sunt si ele prezente intrun numar redus, reprezentand principala sursa de hrana
pentru carnivore, cum ar fi vulpile(Vulpes vulpes).
Singurele specii de mamifer mare observate aici sunt caprioara (Capreolus capreolus) si
mistretul (Sus scrofa ).
123
Am folosit acest exemplu amplu de specii de animale regasite in zonele intens cultivate
pentru a arata ca aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai putin importante pentru
conservarea animalelor salbatice si ca aceste zone pot sustine populatii de specii
importante din punctul de vedere al conservarii, culturile de salcie energetica fiind
recunoscute pentru aceasta. In urma acestor observatii s-a inregistrat o densitate si o
diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 1990, 1994, Berg 2002), in S.U.A.
(Christian et al., 1994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii Britanii (Kavanagh 1990,
Sage si Robertson, 1996, Sage si Tucker, 1998, Coates si Say, 1999). In culturile
comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (1990) si Berg (2002) au concluzionat
ca plantatiile de salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special cea a fazanilor.
Berg (2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie energetica ar putea fi
habitatul preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie.
2. Comunitatile de plante ruderale

Aceste comunitati sunt localizate pe marginile drumurilor, cararilor, canalelor de irigatii
si in general la marginea terenurilor cultivate, nefiind decat tangential inclus in suprafata
investitiei.
Acest tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuibarit si hranire pentru unele specii
de pasari, cum ar fi: sfrancioci(Lanius sp.), ciocarlanul motat (Galerida cristata) si alte
specii, in special cand in acest habitat exista tufisuri si copaci razleti.
Au fost identificate comunitati antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne,

Sclerochloa dura si Plantago major (cod R8704 conform Donita et al, 2005), prezente in
apropierea drumurilor, a potecilor, locuri intens calcate; se caracterizeaza prin prezenta
asociatiilor vegetale Agropyretum repentis Felfoldy 1942, Hordeetum murini Libbert 1932
em. Pass. 1964, Cardarietum drabae Timar 1950, Descurainietum sophiae Krech. 1953
corr. Oberd. 1970, Lolio-Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo-
Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940.
Majoritatea acestor asociatii vegetale ruderale apartin clasei Chenopodietea Br. Bl. 1951,
ordinele Sisymbrietalia Tx. 1961 si Onopordetalia Br. Bl. et Tx. 1943 si clasei Artemisietea
Lohm., Prsg. et Tx. 1950, ordinul Artemisietalia Lohm. et Tx. 1947.
Principalele specii de plante gasite in acest tip de habitat sunt: Abutilon theophrasti,
Achillea millefolium, Agropyron repens, Agrostemma githago, Arctium lappa, Artemisia
absinthium, Artemisisa annua, Artemisia vulgaris, Ballota nigra, Bassia hirsuta, Cannabis
sp., Capsella bursa-pastoris, Cardaria draba, Chondrilla juncea, Cichorium intybus,
Cirsium arvense, Consolida regalis, Coronilla varia, Cynodon dactylon, Daucus carota ssp.
carota, Descurainia sophia, Dichanthium ischaemum, Dipsacus fullonum, Echinops
sphaerocephalus, Echium vulgare, Eryngium campestre, Cirsium arvense, Hordeum sp.,
124
Linaria vulgaris, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Malva neglecta, Marrubium vulgare,
Matricaria recutita, Medicago lupulina, Medicago minima, Medicago sativa, Melilotus alba,
Melilotus officinalis, Onopordon acanthium, Papaver sp., Phragmites communis, Plantago
media, P. lanceolata, P. major., Polygonum aviculare, Teucrium chamaedrys, Tribulus
terrestris, Trifolium repens, T. fragiferum, Xanthium strumarium, X. spinosum.
3. Petice cu vegetatie acvatica si palustra

Sunt reprezentate de enclave de vegetatie acvatica si palustra de-a lungul canalelor
drenoare, nefiind incluse in dintre parcelele de teren agricol ale investitiei. In sezoanele cu
ape mari – infiltratiile de apa freatica aduc nivelul de apa la cote suficiente incat sa mentina
vegetatie palustra este caracteristica zonelor mlastinoase. Aici predomina stufarisul format
in general din stuf, plaur, papura, pipirig si rogoz - asociatia Scirpo- Phragmitetum W.Koch
1926. Stuful se prezinta fie omogen (Phragmetes communis), fie amestecat cu papura
(Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenoplectus lacustris) sau rogoz (Carex
pseudocyperus), coada calului de balta (Equisetum palustre), sageata apei (Sagittaria
sagittifolia), rosateaua (Butomus umbellatus), stanjenii galbeni (Iris pseudacorus), mana
apei (Glyceria aquatica), jalesul (Stachys palustris), cupa vacii (Calystegia sepium),
macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), zalogul sau salcia cenusie (Salix cinerea) s.a.
Pe malurile canalelor regasim vegetatie specifica padurilor de lunca cu galerii sau zavoaie
salcii in care stratul arborilor este exclusiv din salcii (Salix alba) sau amestec cu salcia
plesnitoare (Salix fragilis), plop (Populus alba).
Stratul arborescent este dominat de Salix alba, S. fragilis, Populus nigra, P. alba care
uneori
prezinta o densitate foarte mare. Cel arbustiv mai slab reprezentat este format din
Cornus sanguinea, Rubus caesius, Humulus lupulus, Prunus spinosa, Crataegus
monogyna, Rosa canina. Sinuzia ierboasa este dominata de numeroase higrofite ce
suporta inundatii sau baltirea apei o perioada buna de timp. Cele mai frecvente
insotitoare sunt Urtica dioica, Galium aparine, Eupatorium cannabinum, Stellaria aquatica,
Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Ranunculus repens, Poa trivialis,Solanum
dulcamara, Lysimachia nummularia. Structura floristica a asociatiei este mult influentata prin
lucrarile de amenajari silvice dar si prin pasunatul excesiv determinand o puternica
ruderalizare. De asemenea durata marimea si frecventa inundatiilor influenteaza negativ
structura stratului ierbos.
Acest habitat fiind foarte redus ca suprafata ofera adapost si hrana speciilor de pasari si
mamifere ce se intalnesc si in celelalte 3 tipuri de habitate identificate in zona de
implementare a proiectului.
In ceea ce priveste amfibienii si reptilele am identificat speciile: Natrix natrix – sarpele de
casa, Natrix tessellata – sarpele de apa si broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda).
Arbuști și tufe izolate

Arbustii sunt, in general, rari in aria de proiect.
De obicei s-au gasit doar grupuri izolate si mici de tufisuri.

125
Este un habitat important care furnizeaza hrana (fructe de padure), adapost(majoritatea

arbustilor prezinta spini pe tulpina care ofera protectie) si loc de cuibarit pentru pasari si
adapost pentru mamifere.
Cea mai importanta specie din punct de vedere al conservarii si care populeaza acest tip de
habitat este sfranciocul rosietic (Lanius collurio).
Alte specii cum ar fi presurile, presura cu cap negru, presura sura, presura de gradina,
folosesc acesti arbusti ca locuri de cantat sau pentru etalarea nuptiala a masculilor.
Speciile de arbusti observate in zona sunt: paducel (Crataegus monogyna), porumbar

(Prunus spinosa), maceș ( Rosa canina), dracila(Berberis vulgaris). Sporadic sunt prezente
si plante agatatoare precum, rochita randunicii (Convolvulus arvensis), curpan de padure
(clematis vitalba), lasnicior (Solanum dulcamara), hamei (Humulus lupulus), care formeaza
impletituri de vegetatie propice adapostirii pasarilor si mamiferelor mici.
Chiar daca aceste tipuri de habitat sunt considerate ca sarace din punct de vedere al
biodiversitatii si neimportante pentru pasari si alte animale salbatice, cercetarea in teritoriu a
relevant importanta acestor zone cultivate, a marginilor de camp si a arbustilor rasfirati
pentru specii cum ar fi: ciocarlie de camp (Alauda arvensis), ciocarlie de baragan
(Melanocorypha calandra), codobatura cu cap negru (Motacilla flava feldegg), silvie mica
(Sylvia curruca), vrabie negricioasa (Passer hispaniolensis), presura sura (Miliaria
calandra), sfrancioc rosiatic (Lanius collurio), francioc cu frunte neagra (Lanius minor),
cioara de semanatura (Corvus frugilegus), stancuta (Corvus monedula) vanturel rosu (Falco
tinnunculus), herete vanat (Circus cyaneus), pentru hranire și loc de cuibarit.
Speciile de mamifere atrase de acest tip de habitat sunt soarecele de camp (Microtus
epiroticus), sobolan de camp (Apodemus agrarius), iepurele de camp (Lepus europaeus),
vulpea (Vulpes vulpes).
COMPONENTA FAUNISTICA
Fauna Dobrogei se caracterizeaza printr-o deosebit de mare bogatie si diversitate,

datorata in principal varietatii habitatelor terestre, acvatice si cavernicole, a particularitatilor
climatice precum si a particularitatilor geografice legate de dispunerea si intrepatrunderea
acestor habitate, fiind astfel reprezentata de un numar de peste 7445 specii de nevertebrate
si 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate in peisajul faunistic dobrogean.
Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de pesti,
12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de pasari si 80 specii de mamifere.
Clasele Chondrichthyes si Osteichthyes sunt reprezentate de un numar de 180 de

specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente in tabloul faunistic dobrogean, din
126
punctul de vedere al gradului de protec ie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6

specii rare si 6 specii endemice.
Speciile de ihtiofauna de interes national, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii,

se impart in doua categorii, dupa cum urmeaza: specii de interes national care necesita o
protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, si specii
de importan a nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de
management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urma fiind reprezentate de un
numar de 2 taxoni.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
1. 11 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de pesti prezenti in
Dobrogea;
2. 11 specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac
obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentand 6% din
totalul speciilor de pesti prezenti in Dobrogea.
Clasa Amphibia este reprezentata printr-un numar de 12 taxoni pentru care este
necesara aplicarea unor masuri de conservare, reprezentand 63,15% din speciile de
amfibieni din fauna Romaniei. In functie de gradul de protectie, 3 specii sunt vulnerabile,
doua sunt periclitate si una endemica.
Speciile de amfibieni de interes national, reprezentate printr-un singur taxon intra in

categoria speciilor care necesita o protec ie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
3. 4 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenti in Dobrogea;
4. 7 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33%
din totalul speciilor de amfibieni prezenti in Dobrogea;
5. 2 specii de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac
obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul
speciilor de amfibieni prezenti in Dobrogea.
Clasa Reptilia este reprezentata prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii
vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitata si 2 specii endemice.
Fauna de reptile a judetului reprezinta aproximativ 70% din cea a tarii.
Speciile de reptile de interes national, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei

dobrogene, sunt reprezentate printr-un numar de 2 taxoni care necesita o protectie stricta,
conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel:
127
6. 5 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente in Dobrogea;
7. 13 specii de reptile care necesita protec ie stricta (Anexa 4A la O.U.G.
57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente in Dobrogea.
Clasa Aves este reprezentata de specii ce sunt dominante ca numar si important

conservativa in cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentand din punct de vedere al
compozi iei specifice 71,75 % din avifauna Romaniei, dintre acestea 33 specii fiind
vulnerabile,17 specii sunt periclitate si 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de pasari de
interes na ional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de
43 de specii care necesita o protec ie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei

dobrogene, se distribuie astfel:
8. 93 de specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4%
din totalul de specii de pasari prezente in Dobrogea;
9. 39 de specii a caror vanatoare este permisa (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007),
13,58% din totalul de specii de pasari prezente in Dobrogea;
10. 4 specii de pasari de interes comunitar, a caror comercializare este permisa
(Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de pasari prezente in Dobrogea;
11. 15 specii a caror comercializare este permisa in condi ii speciale (Anexa 5E la
O.U.G. 57/2007), reprezentand 5% din totalul speciilor de pasari prezente in Dobrogea.
Clasa Mammalia, reprezentata in cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii,
prezinta un numar considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii),
periclitate (6 specii), endemice (5 specii) si rare (o specie). Foarte bine reprezentati numeric
sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae si Fam. Vespertilionidae, in marea lor majoritate specii
vulnerabile sau periclitate, precum si reprezentanti ai Fam. Mustelidae.
Speciile de mamifere de interes na ional se impart in doua categorii:
12. 5 specii care necesita o protec ie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007
cu modificarile si completarile ulterioare, reprezentand 6,25% din totalul speciilor de
mamifere;
13. specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac
obiectul masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt in numar de 9 specii,
reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.
14. 15 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere;
15. 27 specii de animale care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G.
57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere;
128
16. 3 specii de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si
exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din
totalul de specii de mamifere.
Ca sa avem o imagine mai buna a factorilor care favorizeaza dezvoltarea unui așa
important complex de biocenoze trebuie aminitit ca din punct de vedere geologic, perimetrul
face parte din formatiune de campii joase depresiuni si lunci, formatiune cu structuri
sedimentare triasice, asa cum reiese de altfel si din imaginea de mai jos ( fig. 36. ) .
Fig. 36 – Harta geologica a Dobrogei
Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 –
o
11 C), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente, bate
frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara.
Date privind speciile de interes comunitar la nivelul ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoe .
S-a mentionat deja faptul ca perimetrul ce se doreste a fi amenjat conform proiectului
de instalare cultura energetica cu salcie este cuprins in situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim –Sinoie.
129
Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie se
intinde pe o suprafata de 512.380,6 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o
altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de
habitate dupa cum urmeaza:
Cod % CLC Clase de habitate

N02 13 522, 521 Estuare, lagune
N06 11 511, 512 Rauri, lacuri
N07 49 411, 412 Mlastini, turbarii
N09 4 321 Pajisti naturale, stepe
N12 18 211-213 Culturi (teren arabil)
N16 5 311 Paduri de foioase
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 151;
c) numar de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Pelecanus crispus Aythya nyroca
Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus
Egretta garzetta Nycticorax nycticorax
Egretta alba Recurvirostra avosetta
Ardeola ralloides Sterna albifrons
Porzana porzana Haliaeetus albicilla
Sterna hirundo Larus melanocephalus
Himantopus himantopus Glareola pratincola
Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia
Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus
Chlidonias hybridus Circus aeruginosus
Ardea purpurea Botaurus stellaris
Asio flammeus Coracias garrulus
Alcedo atthis
Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii:
Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica
Larus minutus Sterna caspia
Sterna sandvicensis Philomachus pugnax
Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus
Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan
Aquila pomarina Phalaropus lobatus
Larus genei Pluvialis apricaria
130
Tringa stagnatilis Tringa erytropus

Limosa limosa Larus ridibundus
Numenius arquata Calidris minuta
Anas clypeata Calidris alpina
Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo
Tringa totanus Phalaropus fulicarius
Tringa nebularia Vanellus vanellus
Larus canus Gallinago gallinago
Calidris alba Arenaria interpres
Calidris temminckii Anas crecca
Chlidonias leucopterus Charadrius hiaticula
Charadrius dubius Anser fabalis
Anas querquedula Tringa ochropus
Anas acuta Larus cachinnans
Larus fuscus Lymnocryptes minimus
Mergus serrator Limicola falcinellus
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga
Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus
Cygnus cygnus Egretta alba
Mergus albellus Falco columbarius
Netta rufina Aytya ferina
Aythya fuligula Anser anser
Anas strepera
In ceea ce priveste posibilele vulnerabilitati ale sitului, acestea sunt reprezentate de

intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in
agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor
numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii
activitatilor agricole ca si cositul sau pasunatul, in turbarii – cositul in perioada de cuibarire -
industrializare si extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor,
deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor),
reglarea cursurilor raurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul in masa, amplasare
de generatoare eoliene, inmultirea necontrolata a speciilor invazive, defrisarile, taierile ras si
lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari, taierile selective a arborilor
in varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, impaduririle zonelor naturale sau
seminaturale (pasuni, fanete etc.), reglarea cursurilor raurilor, arderea stufului in perioada de
cuibarire, si nu in ultimul rand navigatia.
131
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii
In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
Ophiogomphu
1037 prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona
s cecilia
este nula avand in vedere ca nu exista habitatele
caracteristice speciei.

Morimus
funereus

Lycaena
1060 proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
dispar
prezenta..

4028 Catopta thrips prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona

Coenagrion
4045 proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
ornatum
prezenta.

Arytrura
musculus
caracteristice speciei

Theodoxus
transversalis
4056 Anisus In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

vorticulus proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona
132


Graphoderus
bilineatus

Leptidea
morsei
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

și relatia acestora cu proiectul propus
118 Bombina In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

8 bombina prezenta.
121 Testudo In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

9 graeca prezenta.
129 In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

Vipera ursinii proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
8 prezenta.
199 Triturus In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

3 dobrogicus prezenta.
122 Emys In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului

0 orbicularis prezenta.
In tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de pasari de importanta comunitara din sit,
importanta populatiilor lor locale, gradul de conservare si de izolare si evaluarea globala a zonei
133
de studiu pentru fiecare specie in parte, in conformitate cu criteriile din Manualul de completare a
formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006 și cu
Formularul standard Natura 2000 al sitului, dupa cum urmeaza:
0Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie P R Cuibari Iernat Pasa S C I Gl

o e t j i o z o
p z t n o b
u i . s l al
l d P e a
a e o r r
t n p v e
i t .
e a
A402 Accipiter brevipes D B C B
A229 Alcedo atthis 1500-1700p A B C B
A042 Anser erythropus 10-30i A B C A
A090 Aquila clanga 8-14i A B A B
A404 Aquila heliaca 1-3i B B C C
A089 Aquila pomarina 200-300i C B C C
A029 Ardea purpurea 230-450p A B C A
A024 Ardeola ralloides 2000-2400p A B C A
A060 Aythya nyroca 3800-4200p A B C A
A021 Botaurus stellaris 1550-1650p A B C A
B396 Branta ruficollis 7000- A B C A

24000i
A133 Burhinus oedicnemus 44-60p B B C C
A403 Buteo rufinus 4-5p C B C C
A138 Charadrius alexandrinus 90-120p 450-520i A B C B
134
A196 Chlidonias hybridus 2300-2500p A B C B
A031 Ciconia ciconia 80-90p C B C C
A030 Ciconia nigra 2-5p D B C C
A080 Circaetus gallicus R D B C C
A081 Circus aeruginosus 300-400p A B C B
A082 Circus cyaneus R D B C C
A083 Circus macrourus R B B C C
A084 Circus pygargus 2-3p B B C C
A231 Coracias garrulus 360-420p B B C B
A037 Cygnus columbianus 1-4i A B C C

bewickii
A038 Cygnus cygnus 340-1270i B B C A
A238 Dendrocopos medius R D B C C
A429 Dendrocopos syriacus RC D B C C
A236 Dryocopus martius RC D B C C
A027 Egretta alba 320-360p 620-870i A B C A
A026 Egretta garzetta 1700-2500p A B C A
A379 Emberiza hortulana R D B C C
A511 Falco cherrug 1-2p B B C B
A098 Falco columbarius 20-60i D B C C
A095 Falco naumanni 1-3p A B A C
A103 Falco peregrinus R D B C C
A097 Falco vespertinus 2220-340p A B C A
A154 Gallinago media 20-80i A B B B
A002 Gavia arctica RC D B C C
A001 Gavia stellata RC D B C C
135
A189 Gelochelidon nilotica 8-12p 320-350i A B C B
A135 Glareola pratincola 420-540p A B C B
A075 Haliaeetus albicilla 26-28p A B C A
A092 Hieraaetus pennatus R D B C C
A131 Himantopus himantopus 220-370p 1400- B B C B

2200i
A022 Ixobrychus minutus 3000-3500p A B C A
A338 Lanius collurio RC C D B C C
A339 Lanius minor R C D B C C
A180 Larus genei 20-70i B B C C
A176 Larus melanocephalus 220-360p A B B A
A177 Larus minutus 10000- B B B B

12000i
A157 Limosa lapponica 1-5i B B C C
A246 Lullula arborea V R D B C C
A242 Melanocorypha calandra RC D B C C
A068 Mergus albellus 2100-38000i A B C A
A073 Milvus migrans 6-7p C B C C
A159 Numenius tenuirostris 1-3i A B C B
A023 Nycticorax nycticorax 2660-3200p A B C A
A533 Oenanthe pleschanka 12-24p C B C C
A071 Oxyura leucocephala 1-4i C B C C
A094 Pandion haliaetus RC C B C C
A020 Pelecanus crispus 320-410p A B B A
A019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160p A A A A
A393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500p 4000-6500i 4000- A B C A

6500i
A170 Phalaropes lobatus 700-1200i C B C C
136
A151 Philomachus pugnax 13000- B B C B

18000i
A234 Picus canus R D B C C
A034 Platalea leucorodia 360-440p A B C A
A032 Plegadis falcinellus 2000-3200p A B C A
A140 Pluvialis apricaria 120-300i B B C C
A120 Porzana parva 2000-3000p A B C A
A119 Porzana porzana 300-400p B B C B
A121 Porzana pusilla V A B C C
A464 Puffinus yelkouan 20-1000i A B A A
A132 Recurvirostra avosetta 220-280p 800-1200i B B C B
A195 Sterna albifrons 160-220p A B C B
A190 Sterna caspia 120-140i B B C B
A193 Sterna hirundo 1800-2300p A B C B
A191 Sterna sandvicensis 20-60p 1200- A B C B

3000i
A307 Sylvia nisoria R RC C B C C
A167 Xenus cinereus 1-3i A B C C
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și relatia

cu proiectul propus

133 Spermophilu proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
5 s citellus prezenta.

135
Lutra lutra proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
5
prezenta.
137

135 Mustela
6 lutreola
prezenta.

263 Vormela
5 peregusna
prezenta.

263 Mustela proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind
3 eversmannii prezenta.
Criteriile de evaluare a sitului pentru o anumita speciem, așa cum sunt ele
prezentate in fișa de mai sus sunt urmatoarele :
POPULATIA: reprezinta marimea si densitatea populatiei speciei prezente din zona de
studiu in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national.
Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in zona de
studiu cu cea la nivel national. Acest ultim aspect este, in general, dificil de evaluat. Masura
optima ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populatia din zona de studiu/populatia de pe
teritoriul national. Astfel, se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:
A: 100%>P>15%
B: 15%>P>2%
C: 2%>P>0%
In plus, in toate cazurile in care o populatie din specia respectiva este prezenta in zona de
studiu evaluata intr-o proportie nesemnificativa, ea trebuie inclusa in a patra categorie:
D: populatie nesemnificativa.
CONSERVAREA: reprezinta gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt
importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua
sub-criterii:
17. i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;
18. ii) posibilitatile de refacere.
Criteriul i) presupune o evaluare globala a trasaturilor habitatului in ceea ce priveste
cerintele biologice pentru o specie data. Trasaturile legate de dinamica populatiei sunt printre
cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atat de animale cat si de plante. Trebuie sa se
evalueze structura habitatului si unele trasaturi abiotice.
"Cea mai buna expertiza" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel:
I: elemente in stare excelenta,
II: elemente bine conservate,
III: elemente in stare medie sau partial degradata
In cazurile in care se acorda subclasa "I: elemente in stare excelenta" sau "II: elemente
bine conservate", criteriul ar trebui clasificat in totalitate ca "A: conservare excelenta" respectiv
"B: conservare buna", indiferent de clasificarea la celalalt sub-criteriu.
138
In cazul sub-criteriului ii), care se ia in considerare doar daca elementele sunt in medie
sau partial degradate, se foloseste o abordare adaugand o evaluare a viabilitatii populatiei
analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu,
III: refacere dificila sau imposibila.
Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii este:
A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii
de refacere,
B: conservare buna = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de
refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.
IZOLAREA: reprezinta gradul de izolare a populatiei prezente in zona de studio fata de
aria de raspandire normala a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o masura aproximativa
a contributiei unei populatii date la diversitatea genetica a speciilor pe de o parte si a fragilitatii
acestei populatii pe de alta parte. Folosind o abordare simplista, se poate spune ca pe masura ce
o populatie este mai izolata fata de raspandirea ei naturala, pe atat ea are o contributie mai mare
la diversitatea genetica a speciei, si in consecinta, termenul "izolare" trebuie considerat in context
mai larg, aplicandu-se in egala masura endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietatilor/raselor si
sub-populatiilor unei metapopulatii. In acest context trebuie folosita urmatoarea clasificare:
A: populatie (aproape) izolata,
B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,
C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.
GLOBAL: reprezinta evaluarea globala a valorii zonei de studiu pentru conservarea

speciei respective. Acest criteriu se refera la evaluarea globala a valorii zonei de studiu pentru
conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a insuma criteriile anterioare si pentru a
evalua alte trasaturi ale zonei de studio considerate ca relevante pentru o specie data. Aceste
trasaturi pot varia de la o specie la alta si pot include activitati umane din zona de studiu sau din
zonele invecinate care ar putea influenta starea de conservare a speciei, managementul solului,
protectia juridica a sitului, relatiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat si specie etc.
"Cea mai buna expertiza' va fi fi utilizata la aceasta evaluare globala, cu urmatorul sistem de
ierarhizare:
A: valoare excelenta
B: valoare buna,
C: valoare considerabila
Este binecunoscut faptul ca diversitatea elementelor faunistice este strans corelata cu

particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief
si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor
acestor factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea
granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspandire al speciilor, variind de la o
raspandire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De
asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strans legata de combinatia
acestor factori.
139
Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai
putin diversificate in stransa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul animal
exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile de mediu.
Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie in parte.
Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit, preferinta
pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu cat o specie
prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu atat mai mult aceasta va depinde strict de anumite
conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat) motiv pentru
care o astfel de specie va intampina dificultati mai mari in ocuparea unor nise ecologice,
consistand astfel din populatii restranse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de
restrangere a populatiilor local si intr-un final riscului de disparitie. Pe de alta parte, cu cat o
specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise ecologice si stabili
populatii semnificative contribuind astfel la o raspandire uniforma. Un exemplu de specii cu mare
grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, avand o
distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un bun fond genetic necesar perpetuarii
speciei.
Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casa (Passer
domesticus), cioara griva (Corvus cornix), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pica pica) ș.a..
Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel inalt de
specializare, care depind de un anumit tip de habitat, si care, odata cu distrugerea habitatelor
preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemanatoare. O alta cauza care
afecteaza speciile cu un nivel inalt de specializare este si fenomenul de incalzire globala care
prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forteaza aceste specii sa caute un
microclimat corespunzator in alte zone, insa probabilitatea de a gasi astfel de noi arealuri
adecvate este destul de scazuta.
Din punct de vedere al statutului de conservare componenta avifaunistica se poate in
cadrul in una din categoriile din imaginea de mai jos :
Fig. 37 – Criterii de clasificare a speciilor de pasari
140
Rute de migratie avifauna, metodele de monitoring și evaluare utilizate in studiul

componentei faunistice
Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt
(Rudescu L.,1958):
1. Toamna
a) Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare
si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste Muntii Maramuresului si s-a
indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in
Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite,
turturele si cocori;
b) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de
Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si
Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei,
prepelite si dropii;
c) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se
poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole,
gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
d) Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, Muntii Dobrogei, pana la
Lunca-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi
de porumbei, potarnichi etc.;
e) Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride,
limicole (becatine, limoze) si pelicani;
f) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana
spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri
secundare, de importanta locala.
Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul
pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic
poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de
Menzbier.
Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de
cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume: drumul
sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat
ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocorii zboara usor peste intinderi mari de ape,
munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita.
2. Primavara
Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai
mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde
141
si ramura ce trece prin Republica Moldova, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii
sitari estici trecand prin padurile Luncavita - Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari
primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire
a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.
Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare,
aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigida si formala.
Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales
de doua fenomene principale:
■ Regimul hidrografic al Dunarii.
■ Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa
posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte in regiunea lacurilor din sudul
Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la
Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.
Se poate afirma ca din punct de vedere avifaunistic, de interes major pentru zona Dobrogei sunt
urmatoarele rute:
a) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de
Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si
Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei,
prepelite si dropii;
b) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se
poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole,
gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
c) Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride,
limicole (becatine, limoze) si pelicani;
d) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana
spre padurea Letea din Delta Dunarii.
In vederea obtinerii unui tablou faunistic (avifaunistic in special ) cat mai complet s-a intocmit un
program de monitorizare a perimetrului de studiu.
In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum si
metodele de lucru si de colectare a datelor.
Pentru a avea o monitorizare eficienta in cadrul celor 19 loturi de teren invecinate satelor
Ceatalchioi și Salceni in proiectul elaborat de S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L. , in ce
privește speciile cuibaritoare dar și pasarile migratoare s-a utilizat o metoda adecvata de
monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare, culoare de
migratie, comportament, etc.) din zona.
142
Principala metoda de lucru utilizata a fost cea a punctelor de analiza in fașii , la distanta de
vedere a capetelor acestor fașii de catre specialistul care efectueaza monitorizarea deoarece
aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit atat stabilirea dinamicilor
migrationale cat și identificarea locatiilor de cuibarit ale pasarilor .
In perioadele de migratie atat de primavara cat și de toamna sau utilizat pentru observatii
și 7 puncte fixe de monitorizare , cate 1 punct amplasat in fiecare zona distincta in care
sunt grupate loturile destinate proiectului de infiintare cultura de salcie energetica.
Metodologia de lucru a fost alegerea unor suprafete, in numar de 10, sub forma de fașii in
suprafata de 15 ha ( 6 fașii de 1000x50 m; 1fașie de 700 x 50m;1 fașie de 300x50m ; 2 fașii
de 500x50m) in asa fel incat acestea sa cuprinda toate zonele distincte din suprafata
terenului concesionat de S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L.
Perioada de monitorizare a fost de 21 zile pe an, in etape distincte pentru perioadele de
cuibarit, perioadele de migratie ( primavara și toamna ) pentru pasarile de pasaj, un
interval pentru oaspeti de iarna ( ocazie cu care s-a observat și prezenta/absenta
mamiferelor care nu hiberneaza specifice Deltei Dunarii) .
Practic sau parcurs suprafete totalizand 150000 mp și s-a inregistrat prezenta/absenta speciilor
avifaunistice in fiecare lot sau grup de loturi ( parcele unite) destinate culturii de salcie energetica
. Misiunea de monitorizare avifaunistica a fost una facilitata de configuratia terenului, cu exceptia
zonelor lasate in parloaga de la limita de sud a incintei unde sunt tufe foarte inalte de Tanacetum
vulgare și Cirsium arvense.
Cu ocazia parcurgerii acestor transecte s-a efectuat in fapt o inventariere a tot ceea ce
inseamna componenta faunistica.
Perimetrul ce se doreste amenajat este reprezentat de teren arabil in suprafata de 46,49
ha. In terenul in care se va infiinta cultura de salcie energetica la data studiului nu exista conditii
propice pentru cuibarit, hrana sau adapost pentru componenta faunistica și cu atat mai putin
pentru cea pentru componenta avifaunistica. Exista conditii temporare de hranire pentru
pasarile antropofile și mamiferele mici dupa recoltarea culturilor agricole, dar nu sunt conditii
deosebit de cautate intrucat terenul devine camp deschis care nu ofera conditii de siguranta
elementelor faunistice.
De aceea prin infiintarea culturii de salcie energetica aceasta va deveni un mediu de viata mult
mai atractiv pentru toate grupele mari faunistice, imbogatindu-se modulele trofice.
Zona de studiu a fost stabilita astfel incat sa cuprinda intreg perimetrul ce se doreste
amenajat precum si zonele adiacente in functie de speciile de pasari monitorizate.
Zonele adiacente au fost selectionate astfel incat sa reprezinte un spatiu de minim 500 de
metri de jur imprejurul amplasamentului, tinand cont de dimensiunea perimetrului ce se doreste
amenajat cu cultura de salcie.
Avand in vedere ca amplasamentulproiectului de cultura salcie energetica este inclus in
cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sionie), s-a
monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de pasari cheie pentru care a fost
desemnat acest sit Natura 2000.
Observatiile de teren pentru identificarea speciilor cuibaritoare s-au efectuat in
perioade cand acestea sunt mai active așa cum este perioada cand deja puii au parasit
143
cuibul si sunt apti de zbor, moment cand este cel mai usor de stabilit prezenta sau
absenta unei specii in zona de interes.
Studiul asupra faunei a fost efectuat conform urmatorului tabel (tabelul 5), functie de perioadele
favorabile si optime pentru fiecare grupare taxonomica vizata:
Tabelul 16 .Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii:
Ian feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Pasari cuibaritoare
Pasari sedentare
Pasari de pasaj
Pasari care ierneaza
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Legenda :
Perioada optima
Perioada
favorabila
In acest sens, in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar suficient de
zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de
cuibarit cat si cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de

migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de
migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor

in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;
4. pasari sedentare: s-au monitorizat in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare

si a celor care ierneaza.
In ceea ce priveste speciile de amfibieni, reptile si mamifere, acestea au fost monitorizate pe
parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile pasarilor datorita faptului ca deplasarile
pentru perioadele optime si favorabile se suprapun cu cele pentru pasari, astfel fiind posibila
colectarea datelor impreuna.
144
Ca urmare a destinatiei agricole a terenurilor monitorizate, speciile coloniale cu populatii bine

reprezentate in alte zone ale Deltei Dunarii (cormorani, egrete, starci ) au fost identificate in
timpul deplasarilor doar tranzitand in zbor zona de studiu, stiut fiind faptul ca in cautarea hranei,
pasarile adaptate la ecosistemele acvatice tind sa acopere in zbor suprafete intinse, putand vizita
pe parcursul aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca, fara
exceptie, toate zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale
adaptate la ecosistemele acvatice.
CONCLUZII
In zona amplasamentului proiectului au fost identificate habitate
antropice/agricole sau puternic influentate de activitatea umana.
Fata de cele mai sus prezentate mentionam ca in cazul proiectului de cultura de
salcie energetica, acesta va fi amplasat exclusiv pe terenuri agricole avand aceasta
destinatie de zeci de ani.
In aceaste conditii prin implementarea proiectului de cultura cu salcie energetica nu
vor fi perturbate canale natural de transmitere a materiei, energiei și informatiei acestea
fiind cele specifice ecosistemelor agricole antropizate . Mai mult, consideram pe baza
ecologiei speciilor noi introduse ca o plantatie artificiala cu salcie energetica ce este in
primul an de la infintare un ecosistem antropizat va constitui incepand cu anii 2-3 de la
infiintare, un tip de ecosistem cu regim de reglaj aproape seminatural prin faptul ca nu se
mai utilizeaza combaterea chimica incepand cu anul 2 de la infiintare iar fertilizarea cu
compost organic incepand cu anul 3 se va face numai daca este cazul ( deficit cu
simptome vizibile in cultura), ceea ce va spori gradul de sustinere a biodiversitatii
faunistice la nivelul incintei agricole Ceatalchioi.
Toate habitatele au o importanta scazuta din punct de vedere al conservarii. Chiar daca
aceste tipuri de habitat nu prezinta o importanta directa din punct de vedere al conservarii, unele
specii importante de pasari si mamifere folosesc aceste habitate pentru hranire sau cuibarit.
Plante
Asa cum am descris subcapitolul dedicat habitatelor, speciile de plante prezente in
locatia investitiei sunt in principal agricole si ruderale(generate de interventia antropica repetata
ca urmare a lucrarilor agricole), nicidecum cele 5 specii de importanta comunitara mentionate
fisa strandard Natura 2000 a site-ului Delta Dunarii ROSCI0065.
Nevertebrate
Insecte
Insectele identificate cu ocazia deplasarii pe fașiile de monitoring din perimetrul proiectului:
Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum
fonscolombii;
Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Nereine radiata;
Fluturi: Papilio machaon, Polyomnatus icarus, Argynnis pandora;
Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Callyptamus italicus; Oedipoda sp., probabil
caerulescens
145
Greieri : Gryllus campestris;

Ploșnite : Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus;
Coleoptere : Coccinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus.
In zona cercetata nu au fost gasite nici una din cele 11 specii de nevertebrate protejate
mentionate fisa strandard Natura 2000 a site-ului Delta Dunarii ROSCI0065.
Pesti
Cele 15 specii de pesti mentionate in fisa strandard Natura 2000 a site-ului Delta Dunarii
ROSCI0065, sunt prezente in sit-ul respectiv ca intreg in biomurile acvatice, nicidecum in
zona agricola luata in discutie in rpezentul studiu, ca urmare investitia nu impieteaza
nicidecum existenta acestor specii.
Amfibieni
Nu au fost regasite pe teren nici una din cele doua specii din fisa strandard Natura 2000 a site-
ului Delta Dunarii ROSCI0065, oricum suprafata studiata nu reprezinta decat o locatie
punctiforma in intreg sit-ul, nemai vorbind de faptul ca in locatia investitiei nu se regasesc
conditiile propice acestora.
Am identificat pe teren speciile de broaste de lac Rana esculenta si Rana ridibunda. Nu au
fost gasite locuri de reproducere pentru amfibieni in suprafata proiectului, conditiile hidro-
meteorologice ale anului 2013 fiind unele vitrege pentru acest segment.
Reptile
Nu au fost regasite pe teren nici una din cele trei specii din fisa strandard Natura 2000 a site-
ului Delta Dunarii ROSCI0065, ca si in cazul precedent suprafata studiata nu reprezinta decat o
locatie punctiforma in intreg sit-ul, nemailuand in calcul faptul ca biotopul nu este specific
speciilor de interes conservativ sin fisa.
Doar doua specii de reptile au fost gasite Natrix natrix – sarpele de casa si Natrix tessellata
– sarpele de apa, cativa indivizi solitari identificati accidental cu ocazia transectelor de
vegetatie.
Pasari
Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza
Directivei Pasari respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone sa asigure pe termen lung
„statutul de conservare favorabila” a speciilor pentru fiecare sit in parte care a fost desemnat.
Desi definitia exacta a termenului „statut de conservare favorabila” nu este bine definit, Romania
va trebui sa raporteze periodic catre Comunitatea Europeana, rapoarte cu privire la indeplinirea
acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv si cantitativ cu privire la statutul unei specii intr-o
anumita zona este marimea populatiei respectiv schimbarea marimii populatiilor. Este deci
esential ca impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit
Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metode stiintifice. In majoritatea cazurilor impactul
146
poate fi minimalizat sau sensibil micsorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a
metodelor de diminuare a impactului.
Studiile privind biodiversitatea avifaunistica se realizeaza in special in timpul cuibaritului pentru a
demonstra valoarea suprafetei potential impactate pentru speciile cuibaritoare aici.
Studiul asupra pasarilor a fost desfasurat in perioada septembrie 2012- ianuarie 2014.
Cu toate acestea din analiza habitatului coroborata cu speciile observate se poate constata ca
doar 2 dintre speciile pentru care situl a fost desemnat au fost observate in pasaj sau hranire, 28
ca specii cuibaritoare(fara importanta conservativa), pe suprafata posibil adiacenta si niciuna
cuibaritoare pe suprafata ce va fi destinata culturii de salcie energetica.
Din observatiile de teren concluzionam in tabelul de mai jos speciile regasite .

Clasif CuibaresteCuibareste
Observata
icare / in in in pasaj
Speci zona de vecinatat
Frecvent Conventia
Nr. a S OV OI MP P Er C impact iobservat
a Berna*
a la
hranire
crt. (denumirea populara) actuala Anexa II Anexa III
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
ORD.
CICO
NIIFO
RMES
Fam.
Cicon
iidae
Ciconia ciconia (barza - + -

1 + + comun II
alba)
ORD.
ANSE
RIFO
RMES
Fam.
Anati
dae
Anas platyrhynchos (rata - - +

2 + + comun III
mare)
ORD.
FALC
ONIF
ORM
ES
Fam.
Accip
itrida
e
147
Accipiter nisus (uliu - - +

3 + comun II
pasarar)
Buteo buteo (sorecar - - +

4 + comun II
comun)
Fam.
Falco
nidae
Falco subbuteo (soimul - + -

5 + + comun II
randunelelor)
ORD.
GALL
IFOR
MES
Fam.
Phasi
anida
e
Phasianus colchicus - + -
6 + + comun III
(fazan)
ORD.
CHAR
ADRII
FOR
MES
Fam.
Larid
ae
Larus ridibundus (pescarus - - +

7 + + comun III
razator)
Larus argentatus - - +
cachinnans
8 + + comun - -
(pescarus argintiu)
ORD.
COLU
MBIF
ORM
ES
Fam.
Colu
mbid
ae
Columba oenas - + -
10 + + comun III
(porumbel de scorbura)
Columba palumbus - + -
11 + + comun - -
(porumbel gulerat)
148
Streptopelia decaocto - + -
12 + + comun III
(gugustiuc)
Ord.
Cucul
iform
es
Fam.
Cucul
idae
13 Cuculus canorus (cuc) + + comun III - + -
ORD.
STRI
GIFO
RMES
Fam.
Strigi
dae
14 Athene noctua (cucuvea) + + comun II - + -
15 Asio otus (ciuf de padure) + + comun II - + -
ORD.
COR
ACIIF
ORM
ES
Fam.
Corac
iidae
Coracias garrulus - + -
16 + + comun II
(dumbraveanca)
Fam.
Upupi
dae
17 Upupa epops (pupaza) + + comun II - + -
ORD.
PICIF
ORM
ES
Fam.
Picid
ae
Dendrocopus major - + -
18 + + comun II
(ciocanitoare pestrita mare)
149
ORD.
PASS
ERIF
ORM
ES
Fam.
Alaud
idae
Galerida cristata - + -
19 + + comun III
(ciocarlan)
Alauda arvensis (ciocarlie - + -

20 + + comun III
de camp)
Fam.
Hirun
dinid
ae
21 Hirundo rustica (randunica) + + comun II - + -
F
a
m
.
M
o
t
a
c
i
l
l
i
d
a
e
Motacilla flava feldegg - + -
22 + + comun II
(codobatura cu cap negru)
Motacilla alba (codobatura - + -

23 + + comun II
alba)
Fam.
Turdi
dae
Luscinia megarhynchos - + -
24 + + comun II
(privighetoare roscata)
Phoenicurus phoenicurus - + -
25 + + comun II
(codros de padure)
150
Fam.
Sylvii
dae
26 Silvia curruca (silvie mica) + + comun II - + -
Fam.
Parid
ae
27 Parus major (pitigoi mare) + + comun II - + -
Fam.
Orioli
dae
28 Oriolus oriolus (grangur) + + comun II - + -
Fam.
Lanii
dae
Lanius collurio - + -
29 + + comun II
(sfrancioc rosiatic)
Fam.
Corvi
dae
30 Pica pica (cotofana) + + comun - - + -
Corvus frugilegus (cioara - - +

31 + + + comun -
de semanatura)
Corvus corone cornix - - +

32 + + comun -
(cioara griva)
Fam.
Sturni
dae
33 Sturnus vulgaris (graur) + + comun - - + -
Fam.
Passe
ridae
Passer domesticus (vrabie - + -

34 + + comun -
de casa)
Paser montanus (vrabie de III - + -

35 + + comun
camp)
Fam.
Embe
rizida
e
Miliaria calandra (presura rel. III - + -

36 + +
sura) comun
151
LEGENDA: S – pasari sedentare (prezente in tot cursul anului, deci implicit cuibaritoare);
OV – oaspeti de vara (pasari migratoare, ce sosesc din sud primavara pentru cuibarit si pleaca
toamna in aceleasi zone pentru iernat); OI – oaspeti de iarna (pasari migratoare ce cuibaresc in
nord, dar iarna stationeaza pentru hranire aici); MP – partial migratoare (o buna parte din
exemplare sunt sedentare, iar altele migreaza toamna in sud); P – pasari de pasaj (nu cuibaresc
in zona, dar trec pe aici primavara cand se intorc din sud din cartierele de iernat si se indreapta
spre nord spre cele de cuibarit si invers toamna); Er – specii eratice (pasari a caror cai obisnuite
de migratie sunt departe de teritoriul Romaniei si care apar rar si intamplator in acest teritoriu; C
– pasari ce cuibaresc in teritoriul RBDD;
In lista, conform Conventiei de la Berna, Anexa II – specii strict protejate/ Anexa III – specii
protejate.
Cu „bold” specii prezente in Formularul Standard Natura 2000 pentru situl Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoie ROSPA0031
1. Barza alba – Ciconia ciconia

Habitat: Cuibareste aproape in exclusivitate in zone antropizate utilizand diferiti suporti pentru
construirea cuibului. Supravietuirea pe termen lung a speciei depinde de mentinerea in stare cat
mai naturala a locurilor de hranit preferate de berze – fanete, pasuni, zone umede in apropierea
locurilor de cuibarit.
Distributie: Este raspandita in toata tara, dar populatii mai insemnate are in partea de vest a
tarii (jud. Satu-mare, Timis, etc.) respectiv in sud-estul Transilvaniei (jud. Sibiu, Brasov,
Harghita).
Populatia din Romania: Conform ultimului recensamant sunt cca. 5500 perechi in tara. In
Romania, datorita mai ales desecarii excesive a zonelor umede in multe parti ale tarii populatia a
suferit o diminuarea accentuata.
Relevanta sitului pentru specie: Acest sit reprezinta doar un loc de hranire pentru specie, cele
4 perechi cuibarind in imprejurimi.
Relevanta potentialului impact asupra speciei: Am observat rar berze solitare hranindu-se in
aria proiectului. Studiile au fost efectuate la sfarsitul verii si toamna.
Apreciem ca realizarea culturii de salcie energetica nu va avea impact negativ semnificativ
asupra acestei specii.
16. Dumbraveanca – Coracias garrulus

Este o pasare de marime medie, cu corpul robust. Penajul este foarte variat, deoarece in bataia
soarelui pare albastru intens ultramarin, iar seara albastru verzui. Partea inferioara a corpului,
capul, gatul si partial coada sunt albastru deschis. Spatele este brun deschis, tectricele alare sunt
albastru stralucitor, iar remigele mari sunt negre. Coada este de un albastru foarte intens cu
reflexe violet iar picioarele sunt de culoare galbena. Capul este mare, ciocul este puternic si are
culoare albastra spre violet. Juvenilii au un colorit mai sters si mai maro, gatul si pieptul fiind
dungate cu maro cenusiu. Zborul este mai rapid si cu batai mai viguroase din aripi, decat
stancuta. Zborul nuptial este format din plonjari si inlinari ale corpului intr-o parte si alta,
asemanator cu zborul nagatului. Poate fi observata stand pe sarmele de telegraf sau cioturi de
copac. Scoate sunete asemanatoare cu gaita, cotofana si stancuta.
Habitat: Prefera padurile batrane si rare cu arbori scorburosi din zonele de campie si lunca, dar
si din livezi. Populeaza si malurile lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren.
152
Distributie: In Europa, efectivul clocitor este estimate la 50.000 – 110.000 perechi clocitoare.
Cea mai mare populatie clocitoare este prezenta in Rusia si Turcia. In Romania sunt intre 4600 si
6500 de perechi clocitoare
Relevanta sitului pentru specie: In zona proiectului nu cuibareste, 2 exemplare fiind observate
la hranire. Probabil cuibaresc in padurile de lunca din vecinatate si folosec zona viitoarei culturi
de salcie energetica ca habitat de hranire.
Densitatea populatiei: Pretutindeni, cloceste intr-un numar foarte mic, aproximativ 2 – 3 perechi
la 10 km2. Diminuarea efectivelor se datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si
folosirii excesive a pesticidelor.
Efectul anticipat al activitatilor propuse: Este foarte putin probabil ca aceasta specie sa fie
afectata de investitie, locurile de cuibarit din cadrul sitului fiind departe de zona de interes
al investitiei.
29. Sfrancioc rosiatic – Lanius collurio

Habitat: Cuibareste in regiuni deschise, terenuri agricole cu tufisuri cu spini (maces, porumbar,
paducel) si in luminisuri.
Distributie: Se distribuie uniform in zonele deluroase cu terenuri agricole mixte cu pasuni si

pajisti din Transilvania si Moldova. In partea de sud, cuexceptia Dobrogei, este mai rar din lipsa
habitatelor corespunzatoare.
Populatia din Romania: Populatia din Romania este estimata intre 1.380.000 - 2.600.000 de
perechi cuibaritoare si pare a fi stabila.
Relevanta sitului pentru specie: Nu cuibaresc in zona viitoarei investitii, foarte posibil in
tufarisurile adiacente. Folosesc zona ca habitat de hranire.
Relevanta potentialului impact asupra speciei: in zona proiectului specia a fost observata
in habitatele de tufarisuri.
Estimam ca in zona studiata cuibaresc 32-3 perechi care, utilizand habitatele marginale
proiectului, nu vor fi afectate in afara fazei de infiintare a plantatiei.
Realizarea proiectului nu va influenta semnificativ statutul de conservare a speciei din
sit avand doar efect strict punctual.
In urma inventarierii habitatelor, in zona de studiu precum si pe o raza de minim 500 m in jurul
celor 10 zone in care sunt grupate cele 19 parcele destinate proiectului de infiintare cultura de
salcie energetica nu au fost identificate atat colonii ale unor pasari de mari dimensiuni precum
coloniile mixte de starci, egrete, cormorani, cat si colonii mixte ale unor pasari precum chirele,
chirighitele si pescarusii sau colonii de soimuleti de seara (Falco vespertinus), fapt care este
confirmat si de numarul si frecventa relativ reduse ale acestor specii de pasari coloniale, precum
si de particularitatile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar foarte putine
tranzitand in zbor zona de studiu sau in vecinatatea acesteia in perioada de inundatie (nivel
crescut al apelor – primavara in special), stiut fiind faptul ca in cautarea hranei, pasarile adaptate
la ecosistemele acvatice tind sa acopere in zbor suprafete intinse, putand vizita pe parcursul
aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca, fara exceptie, toate
zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale adaptate la
ecosistemele acvatice.
153
Nivelul scazut al diversitatii faunistice in incinta Ceatalchioi este cauzata de utilizarea intensiva a
terenurilor pentru agricultura ( aceasta in ce privește terenurile ce fac obiectul culturilor de salcie
energetica) iar in terenurile invecinate apa de suprafata apare periodic (primavara in perioada
inundatiilor apa apare in special la limita de sud in zona impadurita de la sudul incintei
Ceatalchioi) și in zona dig –mal de la Bratul Chilia situate la distante mai mari de perimetrul
proiectului.
Aceste fluctuatii ale apei pe intervale mici de timp naște un fenomen de nesiguranta a speciilor
avifaunistice in a-și stabili aici zona de cuibarit, utilizand aceasta zona mai mult ca zona de tranzit
pentru hranire.
Rezultatele observatiilor asupra mamiferelor
Fauna de mamifere prezenta in zona este caracteristica pentru mediul in care se

practica o agricultura intensiva.
Cel mai mare numar de indivizi ai speciilor rezidente este reprezentat de rozatoare, cum ar fi
soarecele de camp – reprezentat de 2 specii: Microtus arvalis (15 exemplare identificate),
Apodemus agrarius (12 exemplare identificate) si insectivore Talpa europaea - Cartita (10
mușuroaie/ 19 parcele). Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservarii.
Mamiferele identificate in tranzit pe amplasament au fost :
- Vulpes vulpes - Vulpea = 6 exemplare/an
- Lepus europaeus - Iepurele de camp = 10 exemplare/an
- Sus scrofa – Porcul mistret = 4 exemplare/an (scroafa cu 3 purcei)
- Nyctereutes procynoides - Cainele enot = 3 exemplare/an
- Capreolus capreolus = 3 exemplare/an
Impactul va fi important numai in faza de infiintare a culturii, cand unele suprafete de
habitat vor fi ravasite, insa oricum acest lucru se intampla cu ocazia oricarei culturi agricole.
Cele 5 specii de mamifere mentionate fisa strandard Natura 2000 a site-ului Delta Dunarii
ROSCI0065, nu au fost regasite in investigatiile de teren.
Impact posibil
Habitate
Impactul asupra habitatelor din agricultura este mai putin important din punctul de vedere al
conservarii.
In aria de proiect nu exista habitate prioritare sau importante din punctul de vedere
al conservarii.
Vegetatia și flora
In interiorul ariei de proiect nu exista plante endemice, rare sau vulnerabile.
Unele dintre plante sau aglomerari de vegetatie vor avea de suferit in timpul fazei
de infiintare a culturii de salcie energetica, insa echilibrul se va restabili de la sine in faza de
exploatare.
Insectele și alte nevertebrate
Principalul impact il constituie pierderea habitatului in cursul fazei de infiintare a culturii de
salcie energetica, insa oricum acest habitat este ravasit de fiecare data cand au loc lucrari
agricole.
Impactul legat de fragmentarea habitatului se va manifesta la nevertebratele mai putin
mobile, cum ar fi molustele, din cauza drumurilor noi.
Reptile și amfibieni
154
Problemele referitoare la victimele din trafic sau fragmentarea habitatului vor aparea in faza de
infiintare a culturii de salcie energetica.
Pasari
Cel mai mare impact asupra pasarilor cuibaritoare este reprezentat de deranjul mare și
pierderea de habitat din timpul fazei de infiintare a culturii de salcie energetica. Oricum nici o
specie de interes conservativ din fisa standard Natura 2000 a sit-ului nu cuibareste pe
amplasamentul investitiei.
In timpul fazei de exploatare impactul va fi mai ales asupra pasarilor migratoare (pasari
rapitoare și berze).
Pasarile care cuibaresc in culturile agricole nu vor fi afectate decat intr-o masura foarte mica.
Studiile efectuate in alte locatii din strainatate arata ca aceste culturi nu au un efect negativ
semnificativ asupra populatiilor de pasari. Dimpotriva, in aceasta directie, s-a inregistrat o
densitate si o diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 1990, 1994, Berg 2002), in
S.U.A. (Christian et al., 1994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii Britanii (Kavanagh
1990, Sage si Robertson, 1996, Sage si Tucker, 1998, Coates si Say, 1999). In culturile
comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (1990) si Berg (2002) au concluzionat
ca plantatiile de Salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special cea a fazanilor. Berg
(2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie energetica ar putea fi habitatul
preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie.
In primavara pasarile sunt atrase de abundenta numarului de insecte ce isi gasesc habitatul
in aceste plantatii. De asemeni varsta plantatiei si stadiul de crestere influenteaza prezenta
pasarilor (Goransson, 1994, Sage si Robinson, 2006, Dhont et al., 2007). Unele specii
prefera zonele proaspat recoltate in timp ce altele prefera tufele ce preceda recoltarea
(Goransson, 1994).
Mamifere
Mamiferele, vor fi afectate numai in faza de infiintare a culturii din cauza zgomotului,
distrugerii habitatului si a problemelor referitoare la poluarea produsa de echipamentele de
constructie. Avand in vedere ca amplasamantul proiectului reprezinta doar o zona secundara
de hranire a acestora, nu putem sa catalogam acest impact drept unul semnificativ sau
important asupra acestui segment al biodiversitatii. Deasemeni monitorizarea va arata daca
in etapa de exploatare vor fi favorizate si alte specii decat cele indentificate in aceasta etapa
premergatoare.
CONCLUZII GENERALE
Infiintarea culturii de salcie energetica din punctul de vedere al conservarii nu are un impact
negativ semnificativ deoarece:
- Investitia este localizata in afara ariilor de strict protejate, iar cea de protectie
speciala pentru pasari (SPA) este mult prea mare pentru ca suprafata investitie sa fie
consideta o amentitare, mai cu seama ca se afla in afara ariei de cuibarit pentru pasari si
departe de marile colonii de cuibarit.
155
- Nu exista locuri de innoptat pentru pasarile migratoare, cum ar fi plaurii de trestie,

lacurile, padurile etc., in interiorul ariei de proiect.
- Nu exista zone de aglomerare (bottleneck) pentru pasarile migratoare cunoscute
sau observate in interiorul ariei proiectului.
- Se remarca prezenta unui numar foarte mic de specii pe aceste terenuri antropizate
ocupate de culturi agricole in cea mai mare parte a anului ;
- Perimetrul concesionat- achizitionat pentru cultura de salcie energetica- nu constituie
habitat propice pentru adapost, hrana sau reproducere pentru speciile din componenta
faunistica ca urmare a destinatiei terenului exclusiv pentru culturi agricole, singura
alternativa de adapost și hranire fiind coridoarele ecologice constituite de drumurile și
canalele de irigatie și colectare a apelor ( in mare parte colmatate in prezent) unde
exista vegetatie permanenta tot timpul anului;
- Speciile de pasari identificate in perimetrul concesionat sunt specii comune din Ordinul
Passereiforme, putine la numar, specii antropofile care nu sunt deranjate de activitatea
antropica din perimetrul agricol sau sepcii de talie foarte mica pentru care vegetatia din
coridoarele inguste dintre solele agricole pot asigura adapostul pasarilor ;
- Majoritatea speciilor de pasari au fost identificate in vecinatatea perimetrului
concesionat- achizitionat pentru cultura de salcie, in zonele inundabile și in perioada
de inundare a terenurilor situate intre Dunare și digul imprejmuitor al incintei agricole
( zona dig –mal sau depresiuni care comunica liber cu Dunarea și ajung pana la limita
incintei agricole indiguite).
- Mamiferele, reptilele și insectele intalnite sunt comune spatiului deltaic și national
care ,,suporta,, fragmentarea activitatii etologice specifice de catre activitatea
antropica din perimetrul agricol .
Prin specificul activitatii de amplasare a culturii de salcie energetica, nu vor fi afectate

populatiile speciilor identificate in perimetrul agricol in care se incadreaza proiectul sau
populatiile speciilor din vecinatate, ci, cu certitudine data de biologia speciilor introduse și
perenitatea acestora, va crește valoarea ecosistemica din incinta prin creșterea capacitatii
noii compozitii vegetale de a asigura adapost permanent, hrana și locuri de reproducere
sigure pentru elementele componentei faunistice.
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu sunt afectate de proiectul
propus deoarece :
1. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes
comunitar;
2. Nu se fragmenteaza habitate de interes comunitar;
3. Cultura de salcie energetica nu are impact negativ asupra factorilor care determina
mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes
comunitar;
4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia
ariilor naturale protejate de interes comunitar
STAREA MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PROIECTULUI NU VA FI

SCHIMBATA RAMANAND UN AGROECOSISTEM PUTERNIC ANTROPIZAT DIN ZONA
156
ECONOMICA A REZERVAȚIEI BIOSFEREI DIN DELTA DUNARII .

MAI MULT, PRIN REALIZAREA PROIECTULUI VA CRESTE VALOAREA
ECOSISTEMICA DIN INCINTA AGRICOLA PRIN CREAREA DE NOI ALTERNATIVE
PENTRU COMPONENTA FAUNISTICA IN ALEGEREA PERIMETRULUI CULTURII DE
SALCIE CA LOCURI PENTRU ADAPOST PERMANENT, HRANIRE SI REPRODUCERE.
Impactul negativ produs de activitatile viitoare nu va atinge cote ridicate pentru

amfibieni, reptile si mamifere.
Distrugerea habitatului va afecta numai o mica suprafata din habitatul natural. Acest
habitat nu este important din punctul de vedere al conservarii. Oricum groecosistemele sunt
adaptate acestui gen de lucrari, avand un echilibru dinamic diferit de cel al ecosistemelor
naturale.
Recomandari:
• principalele lucrari agricole trebuie efectuate in afara perioadei de cuibarit;
• toate habitatele naturale si semi-naturale distruse trebuie sa faca
obiectul unor activitati de restaurare, daca va fi cazul;
• monitorizarea habitatelor, florei si faunei trebuie efectuata in faza de
constructie si pentru inca cel putin trei ani dupa terminarea constructiei, inclusiv in
habitatele vecine pentru a nu exista suspiciuni sau accidente de introducere de specii
invazive; deasemeni o evaluarela momentul desfiinatarii plantatiei de salcie energetica
care sa ajute la concluzioanarea intregii perioade de monitoring.
4.6.Peisajul
4.6.1. Informatii despre peisaj
- informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia,

caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament, caracteristicile
retelei hidrologice, zone impadurite in arealul amplasamentului;
Analizand peisajul din zona comunei Ceatalchioi, se pot observa 2 zone distincte:
1) Zona agricola – definita de terenurile agricole. Peisajul din aceste zone nu prezinta
valori estetice semnificative.
2) Zona rurala – cuprinde ansamblul locuintelor din resedinta de comuna si
sateleadiacente.
157
158
Fig. 37 – Peisajul din zona de infiintare a culturii de salcie energetica
4.6.2. Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului
- tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului, impactul

acestor schimbari asupra stabilitatii peisajului; explicarea utilizarii
terenului pe amplasamentul propus;
Conditiile geomorfologice si tipul de utilizare al terenului sunt principalii factori care

determina peisajul general al unui teritoriu. In cazul localitatii din imediata vecinatate a
proiectului, tipul general de peisaj poate fi definit ca „peisaj de terenuri cultivate intensiv”, la
care se adauga, pe mici portiuni, suprafete destinate pasunatului.
Terenurile pe care se va infiinta cultura de salcie sunt terenuri agricole. Suprafata de
teren folosita va fi de 46,49 ha.
4.6.3. Impactul vizual
- Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului,

valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel transfrontiera;
Romania este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002,
Conventia Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. In intelesul
Conventiei, peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii combinate a
urmatorilor factori:
Factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara

159
geologica precum si la scara recenta reprezinta „amprenta” sau altfel spus principalii factori
de modelare a peisajului;
Factorii antropici (tipul si modul de raspandire a localitatilor rurale, activitatile
preponderente desfasurate in interiorul si in vecinatatea asezarilor, infrastructura existenta)
care contribuie direct, in mai mica sau mai mare masura la modelarea peisajului
natural.
Diversitatea conditiilor naturale face ca in spatiul rural romanesc sa existe o paleta larga
de forme de peisaj, de la cele naturale nealterate de activitatile umane pana la cele puternic
antropizate ca rezultat al activitatilor economice intensive si/sau destructive.
Principalele trasaturi care dau valoare peisajului sunt:
 Valoarea estetica (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice);

 Valoarea traditionala (elemente endemice naturale, elemente distinctive de
natura culturala).
Vulnerabilitatea peisajului este data de capacitatea sa de a integra sau asimila

elementele antropice. Elemente cheie ale vulnerabilitatii sunt:
 Tipul si gradul de acoperire cu vegetatie (cat de extinsa si variata este vegetatia –

de la terenuri lipsite de vegetatie sau cu monoculturi pana la paduri naturale extinse);
 Topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confera un
impact negativ peisajului);
 Gradul de expunere / vizibilitate (cat de expuse sunt elementele antropice si modul
in care acestea au fost sau nu realizate la o scara care sa le permita integrarea armonioasa
in peisaj).
Informatiile disponibile privind evaluarea peisajelor rurale din Romania sunt reduse si
cel mai adesea se bazeaza pe aprecieri generale.
Principalii factori distructivi ai peisajului existenti in spatiul rural romanesc sunt:
a) Activitatile economice cu caracter intensiv precum exploatarile forestiere sau

exploatarile miniere de suprafata;
b) Managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor neautorizate;
c) Abandonarea terenurilor agricole (in unele cazuri asociata cu depozitarea de deseuri) si
a unitatilor economice neproductive (la nivelul tarii exista un numar considerabil de ferme
zootehnice abandonate proces urmat adesea de dezafectarea partiala a constructiilor);
d) Constructiile (rezidentiale, comerciale sau industriale) cu un grad scazut de integrare in
peisajul natural datorita regimului de inaltime, arhitecturii sau culorilor utilizate;
e) Degradarea identitatii si a caracteristicilor locale prin abandonarea si inlocuirea
constructiilor traditionale cu constructii caracteristice zonei urbane.
160
Estimarea impactului asupra peisajului
Un principiu fundamental in estetica peisajului considera valoarea acestuia ca fiind

direct proportionala cu varietatea formelor de relief si a vegetatiei din respectiva regiune;
cu alte cuvinte, un peisaj al carui relief este caracterizat printr-o energie mare, si in care
sunt prezente elemente precum paduri, ape curgatoare sau mlastini, sau in care exista un
contrast intre anumite elemente (ex: alternanta intre paduri si terenuri cultivate, etc), va
fi considerat ca avand o valoare mai mare decat un peisaj monoton, cu vegetatie uniforma.
In privinta viitoarei locatii a infintarii culturii de salcie energetica si a faptului ca este o
cultura agricola se poate porni din start de la premisa ca diversitatea vizuala a peisajului
este relativ redusa, acesta fiind caracterizat in principal prin prezenta unui relief monoton in
cea mai mare parte si prin predominarea culturilor agricole.
Sunt elementele din peisaj care ies in evidenta printr-un anumit contrast (forma,
culoare). In general sunt parte componenta a mediului fizic (rauri, varfuri de munte,
lacuri), insa de multe ori pot fi de natura culturala, precum anumite cladiri cu valoare
arhitectonica deosebita. Aceste puncte de interes se considera ca maresc valoarea
estetica a peisajului, mai ales daca sunt vizibile din mai multe directii. Totusi, anumite
interventii ale omului in peisaj sunt percepute negativ si datorita faptului ca prezenta lor
atrage privirea (cariere, centrale termice).
Zona in care se vor face lucrarile agricole este lipsita de puncte de interes in peisaj care
sa interfereze in mod negativ cu acestea. De asemenea, in cursul deplasarilor pe teren nu
au fost remarcate obiective culturale cu valoare arhitecturala deosebita.
Ca o prima concluzie, valoarea peisagistica a zonei in care se propun lucrari de
infiintare salcie energetica nu este deosebita fata de conditiile general intalnite in
partea nordica a judetului Tulcea.
Concluzii:
Nu exista un impact vizual deoarece zona in care se vor efectua lucrarile de infintare
salcie energetica este o zona agricola, iar aceste lucrari intra in aceasta categorie.
Fig. 38 -lmpactul vizual din zona infiintarii cultturii de salcie energetica
161
4.7 Mediul social si economic
1.7.1. Informatii despre mediul social si economic din zona
Comuna Cealtachioi este amplasata in nordul judetului Tulcea, pe malul drept al bratului
Chilia si este delimitata de urmatoarele teritorii comunale: la nord si la vest este delimitata de
bratul Chilia si frontiera de stat cu Ucraina; la sud este delimitata de teritoriul comunei Somova
162
si al municipiului Tulcea si la est este delimitata de teritoriul comunei Pardina.
In localitatea Ceatalchioi se poate ajunge pe apa pe Bratul Chilia sau rutier pe DC – 1

apoi trecere cu bacul pe relatia Tulcea – Tudor Vladimirescu.
Comuna Ceatalchoi are in componenta 4 localitati: Ceatalchioi, Patlageanca, Plaur si

Salceni.
Conform datelor statistice, majoritatea populatiei ce locuieste in apropierea obiectivului

se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor. In general, activitatile agricole ale regiunii
se inscriu in caracteristicile nationale, dominate de exploatarea redusa, la nivel familial (un
numar mic de angajati in agricultura) si de dependenta productivitatii anuale de factorii
climatici.
Denumire Localitati componente Nr. populatie
Ceatalchioi 315
Plauru 67
Ceatalchioi
Salceni 51
Patlageanca 160
Tab.17
Principalele etnii: - romani
- lipoveni
163
Odata cu aderarea Romaniei la UE a crescut posibilitatea de dezvoltare a

agriculturii prin ajutorul financiar oferit de programele SAPARD si LIFE. Din diferite
motive, la nivel national, capacitatea de absorbtie a fondurilor este inca foarte scazuta.
Beneficii socio-economice:
• Cresterea veniturilor autoritatilor locale.

Crearea de locuri de munca
Venituri suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, rezultate din cedarea
dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va planta cultura de salcie
energetica.
Beneficii economice indirecte – cresterea cererii de servicii suport pentru prelucrarea
biomasei recoltate in urma culturii de salcie energetica (echipamente si utilaje, servicii de
transport, etc.)
4.7.2. Impactul salciei energetice asupra zonelor locuite
Aceasta investitie nu va afecta peisajul zonei, impactul prognozat asupra populatiei,

mediului social si economic fiind unul pozitiv, direct, permanent, pe termen lung, creand noi
locuri de munca.
4.7.3. Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului
In cazul infiintarii culturii de salcie energetica, potentialul impact il reprezinta

incrucisarile spontane si raspandirea lor in rezervatie.
Pentru obtinerea soiurilor se folosesc metode conventionale de obtinere prin
incrucisarea unor specii salbatice sau a unor soiuri, majoritatea apartinand speciei Salix
viminalis, dar de asemeni si din alte specii. S. Schwerinii, S. Dasyclados si S. Triandra.
Hibridarea speciilor de Salix in natura este comuna, depasind nivelul altor genuri. Hibridarea
naturala este afectata de dioecism si este complicata de perioadele de inflorire diferite ale
speciilor.
Genul Salix este alcatuit din 3 subgenuri. Majoritatea speciilor din subgenul Salix nu
hibrideaza cu specii din celelalte genuri.
Cele doua soiuri, Tordis si Inger sunt de sex femel. Acest lucru inseamna ca nu produc
polen. Astfel, un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este
imposibil.
Cand in plantatie ajunge polen strain, Tordis si Inger pot produce seminte. Dar pentru
ca fecundarea sa se indeplineasca cu succes, inflorirea plantei mascule si a celei femele ar
trebui sa fie in acelasi timp. In cazul in care acest lucru se intampla, si semintele viabile vor
fi produse, acestea nu vor parasi plantatia. Aceste seminte au sanse foarte reduse de
supravietuire datorita competitiei cu plantele mama.
Doar un numar redus de genotipuri rezultate din incrucisari spontane este viabil in
conditii naturale. Acest lucruca produsul unei incrucisari spontane foarte rar se dezvolta intr-
o planta care supravietuieste in plantatia de Salix sau in natura.
162
Nu exista rapoarte despre probleme legate de incrucisari spontane si nici rapoarte despre
existenta unor plante de acest gen. Riscul de raspandire in natura prin introducerea soiurilor
de salix este extrem de redus – conform raportului solicitat de catre beneficiar institutului
Lantmannen, cel care s-a ocupat de cercetari si observatii de dezvoltare a soiurilor in diferite
medii, sub indrumarea si supravegherea d-nei dr. Gabriele Engqvist, specialist (anexa 6),
conform scrisorii societatii SalixEnergy, tradusa si autentificata (anexa 7) si a punctului de
vedere solicitat de catre beneficiar Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice ( anexa 8).
Masurile luate de beneficiar vor consta in urmarirea treptata a evolutiei si a
comportamentului celor doua soiuri timp de cel putin 3 ani, impreuna cu monitorizarea
propusa de cei doi specialisti pe biodiversitate, dr. Biolog Viorel Rosca si d-nul biolog Silviu
Covaliov, cu concursul d-nei doctorand in salcie energetica, Cristina Racu.
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
- Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale;

Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,
arheologic sau asupra monumentelor istorice.
Pe aria comunei Ceatalchioi nu exista elemente de patrimoniu arhitectonic si

arheologic.
Totodata pe amplasamentul studiat nu au fost identificate vestigii arheologice sau
tumuli funerari.
Intrucat comuna Ceatalchioi este inclusa in teritoriul administrativ al Deltei Dunarii,
comuna beneficiaza de potential turistic ridicat. Pe teritoriul comunei se remarca, in mod
special, numeroase lacuri si balti ce ar putea fi valorificate.
5. Analiza alternativelor
- Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele; analiza marimii impactului,
durata, reversibilitatea, etc.
Vor fi evaluate urmatoarele alternative:
alternativa „zero” – proiectul nu este implementat;

alternativa 1 – proiectul este implementat conform detaliilor prezentate pana acum;
alternativa 2 – proiectul este implementat folosind alta solutie tehnologica.
5.1. Alternativa „zero” – proiectul nu este implementat
In acest caz, terenurile vizate pentru amplasarea culturii de salcie energetica ar fi

folosite in continuare ca teren agricol. Aceasta alternativa va afecta caracteristicile
actuale ale componentelor de mediu in ritmul deja existent si fara posibilitatea
imbunatatirii situatiei.
163
Principalele efecte negative in cazul aplicarii alternativei zero sunt:

o Pierderea unor oportunitati de locuri de munca; Nerealizarea de investitii in
infrastructura din zona;
o Pierderea beneficiilor economice indirecte – nu vor mai exista solicitari
de servicii adiacente necesare exploatarii culturii de salcie energetica (transport,
materiale, etc);
o Mentinerea dependentei de combustibili fosili, ce contribuie la generarea de
emisii cu efect de sera, precum si pierderea posibilitati diminuarii lor prin absorbtie in
biomasa.
o Pierderea oportunitatii cultivarii unei specii mult mai adaptate la mediu deltaic
decat culturile agricole.
o Neimplicarea populatiei locale in crearea de noi alternative la ocupatiile de
baza, nevalorificarea unor posibile oportunitati de castiguri suplimentarea –
incurajarea supraexploatarii resursei piscicole(activitatea de baza in zona Deltei
Dunarii) si a braconajului.
o Avand in vedere ca necesarul de biomasa este in continua crestere plantatiile
de salcie energetica reprezinta o rezolvare in ceea ce priveste defrisarea intensiva a
padurilor. In consecinta, nerealizarea proiectului va contribui la scaderea suprafetei
impadurite cu toate consecintele grave de rigoare.
o Plantatiile de salcie energetica imbunatatesc aspectul estetic al zonei si
biodiversitatea. Studii efectuate de universitati din Tara Galilor, Irlanda si Anglia au
concluzionat ca plantatiile de salcie energetica ofera adapost pentru numeroase
specii de mamifere, pasari, insecte si plante (The biodiversity of short rotation willow
coppice in the Welsh landscape). Asadar, nerealizarea culturii de salcie energetica va
duce la mentinerea culturilor agricole existente, a valorii estetice a acestora, precum
si a biodiversitatii asociate lor, deobicei cu valoare conservativa redusa sau deloc.
o Un avantaj important al culturii de salcie energetica este ca valorifica cu succes
solurile improprii altor culturi agricole, nefiind un pericol pentru plantele alimentare. Se
poate cultiva pe solurile cu potential de erodare, ajutand la prevenirea acestui efect si
pe solurile su panza freatica ridicata. Nerealizarea proiectului ar putea duce si la
saracirea componentei trofice a terenurilor agricole, avand in vedere ca zona apartine
luncii Dunarii – inundabile inainte de indiguire – fiecarea sezon agricol fiind inca o
sesiune de exploatare a rezervelor trofice acumulate anterior indiguirii. Mentinerea
starii trofice la cote acceptabile presupune amendamente nespecifice ciclului natural
al ecosistemului deltaic care funtiona prin regenerare gratie inundatiilor periodice in
primavara si toamna.
1.2. Alternativa 1 – proiectul este implementat
Anterior proiectarii culturii de salcile energetica, au fost luate in considerare cateva

probleme pentru a minimiza impactul asupra mediului. Acestea implica atat aspecte de
ordin natural cat si social, cum ar fi:
a) Utilizarea resurselor naturale regenerabile in zona proiectului;
b) Contractul/le de cesiune/vanzare-cumparare semnate de proprietari pentru
c u l t u r a s a l c i e i e n e r g e t i c e pe proprietatea acestuia/tora;
c) Impactul asupra biodiversitatii zonei;
d) Drumurile existente si disponibilitatea
164
acestora;
e) Zonele protejate existente (Natura 2000)
S-a urmarit maximizarea beneficiilor derivate din obtinerea de biomasa cu
ajutorul resurselor regenerabile si micsorarea efectelor asupra componentelor de mediu.
Impactul asupra mediului determinat de infiintare salcie energetica, a fost
cuantificat pe baza urmatoarei formule:
S = [(F&D + SEV + EXT + SENS) X Leg] X Prob
F&D - Frecventa si durata

Frecventa scazuta (lunara / 1 Frecventaimpactului
moderata 1.5 Frecventa mare (zile / 2
mai (saptamanal) mai
mare) Durata scazuta (minute) putin)
Durata scazuta
Frecventa (minute)
scazuta (lunara / 1.5 Frecventa moderata 2 Durata scazuta
Frecventa mare(minute)
(zile / 2.5
mai mare) (saptamanal) mai putin)
Durata moderata (ore) Durata moderata (ore) Durata moderata (ore)
Frecventa scazuta (lunara / 2 Frecventa moderata 2.5 Frecventa mare (zile / 3
mai (saptamanal) mai
mare) Durata mare (zile / putin)
Durata mare (zile / mai mare) mai Durata mare (zile /
Tab 18 mare) mai
SEV – Severitatea impactului
Schimbari in mediu reversibile rapid 1
Schimbari reversibile pe termen mediu sau lung 2
Schimbari in mediu ireversibile 3
Tab.19
EXT – Extinderea
impactului
Local 1
Tab.20 Regional 2
Global 3
Sens – Sensibilitatea
locatiei
Sensibilitate slaba 1
Sensibilitate moderata 2
Sensibilitate mare 3
Tab.21
LEG – Respectarea
legislatiei
Legislatie respectata 1
Cerinte legale 7
neindeplinite
Tab.22
Prob -Probabilitatea aparitiei
impactului
Imposibil (sanse de 0 % ) 0
Sanse foarte mici (sanse de 1 - 25 0.25
%)
Posibil (sanse de 26 – 50 %) 0.50
Foarte posibil (sanse de 51 – 75 0.75
%) (sanse de 75 – 100 %)
Sigur 0.95
Tab. 23
Aceasta formula a fost aplicata la elementele mediului ce pot fi influentate in

timpul etapelor de pregatirea terenului, exploatare si desfiintarea culturii de salcie
165
energetica.
Pentru anumiti factori de mediu au fost folosite doua numerotari pentru a determina
valoarea aspectelor luate in calcul. Astfel, au fost descrise doua perioade importante
(constructie si dezafectare) ambele din punct de vedere al „impactului normal” –
primul numar, si al
„impactului cel mai puternic” – cel de al doilea numar. Putem afirma ca si perioada de
functionare poate varia in importanta impactului asupra mediului, deoarece in
momentul de fata nu putem preciza impactul asupra speciilor locale si migratoare.
Tab.24 – Cuantificarea impactului proiect-mediu
Activitate Impactul F&D SEV EXT Sens LEG Prob TOTA Masuri de remediere
determinat L
Pregatirea scarificare, 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Lucrarile de pregatire a
terenului aratura si terenului sunt identice cu cele
rotofrezare ale culturilor agricole clasice.
Diferenta este ca aceste
lucrari se fac o singura data la
infiintarea culturii si nu anual
ca in cazul altor culturi.
Culturile de salix necesita
prelucrarea solului doar in
anul plantarii si in urma
studiilor efectuate s-a
concluzionat ca are o
influenta benefica asupra
proprietatilor fizice si
microbiologice ale solului
(Makeschin 1994, Paine et al.,
1995, Perttu 1998, 1999,
Borjesson 1999, Kahle et al.
2007, Rowe et al. 2007. O
alta solutie ar fi planatarea
speciilor nitrificatoare din
familia fabacee care fixeaza
in sol substantele nutritive si
ajuta la refacerea acestuia.
tratamente 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Numarul tratamentelor este
chimice – mult mai redus decat in cazul
prod. altor culturi. Prod. fitosanitare
fitosanitare folosite pentru cultura salciei
energetice au spectru larg de
combatere si sunt avizate
pentru utilizare in Delta
Dunarii. Neinterventia pe
parcursul a 3 sezoane de
vegetatie(parloaga) duce la
instalarea florei salbatice din
zonele adiacente si
ameliorarea conditiilor
solului.
poluarea 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Sansele de a se produce
solului impactul sunt minime daca se
respecta regimul de lucru.
Este necesara implementarea
unor masuri de prevedere.
Zgomot 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Avand in vedere distanta fata
de localitatea invecinata -
Comuna Ceatalchioi,
zgomotul va fi intens numai
166
in zona parcelelor ce urmeaza

a fi plantate cu salcie
energetica, insa la cote
normale fara valori alarmante.
Emisii in 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Poluarea atmosferica
atmosfera generata de echipamente si
utilaje se incadreaza in
limite admisibile, cu
conditia respectarii masurilor
de diminuare a impactului.
Colectare 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Fara impact negativ daca se
deseuri respecta regimul de lucru. Se
recomanda ca beneficiarul
proiectului sa aibe
implementat un program de
management al deseurilor.
Specii 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Datorita specificului ocuparii
locale terenului (agricultura), locatia
a fost considerata ca avand
importanta redusa din punct
de vedere al biodiversitatii.
ocuparii terenului
(agricultura), locatia a fost
considerata ca avand
importanta redusa din punct
de vedere al biodiversitatii.
Activitatea 1 1 1 1 1 0,25/0,5 5/5,5 Au fost alese doua
umana 0 valoripentru cuantificarea
impactului. Cele reduse sunt
pentru impactul generat in
timpul sezonului rece, cand
probabilitatea de a interfera
cu activitatile curente ale
populatiei din zona este mult
mai mica.
Exploatare recoltare 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Sansele de a se produce
impactul sunt minime daca se
respecta regimul de lucru
avand in vedere ca se
procedeaza ca si la o cultura
agricola. Este necesara
implementarea unor masuri
de prevedere.
fertilizare 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Numarul tratamentelor este
mult mai redus decat in cazul
altor culturi. Fertilizantii
folositi pentru cultura salciei
energetice sunt avizati pentru
utilizare in Delta Dunarii.
Neinterventia pe parcursul a 3
sezoane de
vegetatie(parloaga) duce la
instalarea florei salbatice din
zonele adiacente si
ameliorarea conditiilor
solului.
afanarea 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Se recomanda o afanare a
solului solului la un interval de 4 ani
si nu anual ca in cazul altor
culturi.
Comuna Ceatalchioi,
167

Specii SUNT NECESARE MAI MULTE DATE (studii Este recomandata studierea
locale si multianuale) in-situ timp de mai multi
migratoare ani a impactului asupra
speciilor de pasari si habitate.
A se cuantifica impactul
generat si, in functie de
specificul acestuia si de
cerintele legislative, a se
remedia efectele.
Situatii de Incendii, 1 1 1 1 1 0,25 5,25 In cazul incendiilor, datorita
risc scurgeri dificultatii de a se interveni la
accidentale inaltimea nacelei, nu exista
masuri de remediere a
impactului. Pentru scurgerile
accidentale se pot lua masuri
de preventie/remediere.
Desfiintare Tratare cu 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Desfiintarea culturii este
a culturii prod relativ simpla. Dupa ultima
fitosanitare recoltare se asteapta ca
, discuire plantele sa intre in perioada
de vegetatie si sa atinga
inaltimea de 10-15 cm. In
acest moment se efectueaza o
tratare cu prod. Fitosanitare
aprobate de RBDD, urmata de
o discuire.
Comuna Ceatalchioi,
poluarea 1 1 1 1 1 0,25 5,25 Sansele de a se produce
solului impactul sunt minime daca se
respecta regimul de lucru.
Studii efectuate in Suedia au
demonstrat ca aceasta cultura
nu determina oboseala
solului, iar culturile infiintate
dupa o cultura de salcie
inregistreaza productii
normale sau mai mari.
Activitatea 1 1 1 1 1 0,25/0,5 5/5,5 Aceleasi ca cele din timpul
umana 0 perioadei de exploatare
5.3. Alternativa 2 – proiectul este implementat folosind alta

tehnologie
168
Avand in vedere ca nu exista o alta alternativa tehnologica proiectul nu se poate

implementa daca se ia in considerare aceasta varianta.
O posibilitate de obtinere a biomasei pentru poductia de peleti, ar fi recoltarea
speciilor autohtone considerate ca resurse naturale regenerabile precum salcamul pitic
(Amorpha fruticosa) sau stuful (Phragmitesc communis), acesta din urma neputand fi
utilizat in productia de peleti decat daca este combinat cu un lemn de esentamai moale
intrucat puterea calorica generata poate duce la defectarea centralelor in care peletii vor
fi utilizati.
6. Monitorizarea
Monitorizarea proiectului va fi realizata de catre reprezentantii Administratiei

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, responsabilii de lucrari din partea beneficiarului si
specialisti functie de necesitati(analize chimice, biodiversitate), supervizata de catre
reprezentantii Rezervatiei. Raportul trimestrial cu rezultatele monitorizarii, ce va preciza
si eventualele masuri de remediere identificate, va fi trimis la A.R.B.D.D.
Planul de monitorizare a mediului are in vedere indeplinirea urmatoarelor
obiective:
Activitatile agricole sunt efectuate conform reglementarilor in vigoare si se
desfasora conform normelor “Cele mai Bune Practici (BPM)” in vigoare;
Documentele contractuale si tehnologia aplicata respecta toate conditiile impuse
de avizele si acordurile obtinute pentru proiect.
Desfasurarea lucrarilor conform prevederilor proiectului tehnic; Identificarea si
aplicarea masurilor de remediere sau micsorare impact;
Activitate Faza Efect Masuri de reducere Responsabilit

ate
Pregatirea scarificare, aratura Zgomot generat Organizarea managementului responsabil
terenului si rotofrezare de utilaje traficului; Programul de lucru va lucrari,
respecta anumite ore. Masurarea beneficiarul
nivelului de zgomot in vederea proiectului
stabilirii masurilor adecvate de
reducere. Masurarea trimestriala a
nivelului de zgomot la
limita zonelor rezidentiale.
Emisii in Verificarea lunara a utilajelor si
atmosfera mijloacelor de
generate de transport folosite
utilaje
tratamente poluarea solului Verificarea cu rigurozitate a dozarii
– produse ca urmare a unor fertilizantilor si tratarea cu prod.
fitosanitare doze accidentale fitosanitare utilizate de catre cel
de tratament putin 2 persoane responsabilizate
pe semnatura. Testarea initiala a
solului culturilor de salcie
energetica pentru a nu contine
pesticide, metale grele, etc.
169

ate
Perturbarea Evitarea deschiderii mai multor
faunei, florei si fronturi de lucru decat este
habitatelor necesar.
prezente pe
amplasament
Depozitare Amplasarea in cadrul locatiilor sau
necontralata a la marginea terenurilor a
deseurilor containerelor pentru colectarea
selectiva a deseurilor.
Transportarea deseurilor la
societatile specializate in
valorificare lor, rampa de gunoi sau
in locurile indicate de primariile din
zona proiectului.
Exploatare recoltare, afanarea Zgomot generat Organizarea managementului
solului de utilaje traficului; Programul de lucru va
respecta anumite ore. Masurarea
nivelului de zgomot in vederea
generate de transport folosite
utilaje
Tratamente poluarea solului Verificarea cu rigurozitate a dozarii
-fertilizare ca urmare a unor fertilizantilor si prod. fitosanitare
doze accidentale utilizate de catre cel putin 2
de tratament persoane responsabilizate pe
semnatura. Testarea anuala a
Specii invazive Perturbarea Monitorizarea pe parcursul a cel
faunei, florei si putin 3 sezoane de vegetatie atat a
habitatelor amplasamentului culturilor de salcie
prezente pe energetica cat si a imprejurimilor
amplasament si (pe o raza de 3-5km functie de
imprejurimi bariere geografice) a biodiversitatii
pentru specii invazive ce pot
aparea odata cu transportul sau
eroare de material saditor. Masurile
se vor lua functie de situatie
mergand pana la desfiintarea
culturii daca specia cultivata
interactioneaza necontrolat cu
celelalte componente ale mediului -
se inmulteste excesiv sau
genereaza daunatori in mod
170

ate
excesiv. Continuarea studiului de
impact asupra mediului timp de cel
putin 3 ani.
Situatii de risc Incendii, scurgeri Verificarea lunara a utilajelor si

accidentale mijloacelor de transport folosite.
Asigurarea unui stoc de materiale
de interventie: lazi cu nisip,
materiale tip “Spillsorb”.
Desfiintare Tratare cu prod. Zgomot generat Organizarea managementului
a culturii fitosanitare, discuire de utilaje traficului; Programul de lucru va
respecta anumite ore. Masurarea
nivelului de zgomot in vederea

generate de transport folosite.
utilaje
poluarea solului Verificarea cu rigurozitate a dozarii
ca urmare a unor fertilizantilor si prod. fitosanitare
doze accidentale utilizate de catre cel putin 2
de tratament persoane responsabilizate pe
semnatura. Testarea initiala a
Perturbarea Monitorizarea finala a
faunei, florei si amplasamentului culturilor de salcie
habitatelor energetica cat si a imprejurimilor
prezente pe (pe o raza de 3-5km functie de
amplasament bariere geografice) a biodiversitatii
pentru specii invazive ce pot
aparea odata cu transportul sau
171

ate
eroare de material saditor.
Tab. 25 – Model plan de monitorizare a mediului
Avand in vedere ca proiectul se desfasoara intr-un sit Natura 2000, propunem o serie
de masuri pentru conformitate cu legislatia in vigoare si rigorile stiintifice.
Pentru prevenirea si controlul situatiilor de poluare accidentala a receptorului, este
necesara luarea urmatoarele masuri: Controlul permanent al starii de functionare al
utilajelor si echipamentelor tehnologice si efectuarea periodica de revizii si verificari ale
acestora, in
conformitate cu prevederile cartilor tehnice si cu instructiunile producatorilor.
Din punct de vedere al managementului biodiversitatii se va realiza un inventar
cantitativ si calitativ al unor grupe cheie, urmand schemele de monitorizare ce deriva din
capitolul dedicat factorului de mediu biodiversitate, ce urmeaza a face parte din actele de
reglementare emise de autoritati.
Prin obiectivele sale proiectul propus necesita monitorizarea mediului, atat in faza
de executie, pentru a nu aparea fenomene de eroziune sau poluare accidentala cu
combustibili sau uleiuri ca urmare a nerespectarii masurilor prevazute, cat mai cu seama in
perioada de functionare pentru a se identifica eventualele efecte negative induse mediului,
cu privire speciala asupra habitatelor ripariene pentru care se impune realizarea unui Plan
de monitorizare adecvat, expus in tabelul de mai sus.
Din punct de vedere al managementului biodiversitatii se va realiza un inventar
cantitativ si calitativ al unor grupe cheie, urmand schemele de monitorizare consacrate,
pentru compararea efectelor investitiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare
pentru speciile cheie, ce urmeaza a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul
in cauza pre- si post proiect.
Eventualele efecte negative vor fi evidentiate propunandu-se masuri de diminuare a
impactului si evaluarea acestora pana la conformarea la cerintele ecologice specifice.
Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de executie a lucrarilor
(12 luni) urmat de un Plan de supraveghere ecologica pe perioada de 36 de luni. In cazul in
care in perioada de supraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera
impact negativ asupra speciilor de interes, programul de supraveghere se va reduce la un
sistem de observatii sumare.
6.1. Propunere unui protocol pentru monitorizarea vegetatiei

Utilizarea metodei suprafetelor de proba permanente a fost si este recomandata de
majoritatea ecologilor, deoarece prezinta avantajul efectuarii studiilor comparative.
Suprafetele de proba permanente patrate sunt recomandate pentru monitorizarea
comunitatilor de plante unde nu exista evident un gradient de vegetatie cauzat de factorii
ambientali (factorii ecologici si/sau antropo-zoogeni). Unde gradientii de vegetatie sunt
evidentii este recomandata metoda transectelor de vegetatie permanente de-a lungul
desfasurarii programului de monitoring (recomandarea acestor metode este facuta de
UNESCO Programul Om si Biosfera MAB).
Protocolul de monitorizare al fitodiversitatii, prezentat in continuare, este bazat pe
utilizarea suprafetelor de proba permanente, de forma patrata, de diferite marimi, in functie
172
de tipul de vegetatie analizat.

Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau functiile ecosistemului,
precum periodicitatea infloririi, suprafata fotosintetica, potentialul reproductiv (ex: numarul
tulpinilor florifere, data infloririi, cantitatea de seminte, viabilitatea semintelor, densitatea
anuala a puietilor, respectiv a plantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor
cheie.
In cadrul programului de monitoring propunem utilizarea urmatoarele suprafete
de proba in zonele ripariene:
• Suprafete de proba permanente de forma patrata de 1 ha (100 x 100 m)
pentru monitorizarea vegetatiei arborescente
• Suprafete de proba permanente de forma patrata de 0,025 ha (20 x 20

m) pentru monitorizarea vegetatiei arbustive si subarbustive
• Suprafete de proba permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea
vegetatiei arbustive si/sau praticole
• Suprafete de proba permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea
vegetatiei praticole
• Transecte permanente de 10 m lungime si 1 m latime
• Transecte permanente de 5 m lungime si 1 m latime.
6.2. Etapa pregatitoare

Observatiile si datele culese in deplasarile pe teren constituie baza tuturor prelucrarilor si
interpretarilor, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai obiective si de valoare stiintifica
a. Alegerea terenului de studiu se face in acest caz la solicitarea beneficiarului. Dupa
delimitarea ariei de studiu, pe o harta topografica la scara mare se stabilesc suprafetele ce
urmeaza sa fie strabatute.
b. Consultarea bibliografiei este necesara pentru interpretarea compozitiei covorului
vegetal in functie de conditiile fizico-geografice ale zonei cercetate. Este indicat sa fie
consultate si unele lucrari de arheologie si istorie medie si moderna, pentru a cunoaste
vechimea influentei antropice in regiune (Cristea, 1991).
c. Fixarea aspectelor floristice si de vegetatie presupune, pe de o parte cunoasterea
contributiilor anterioare la descifrarea compozitiei vegetatiei din regiune, iar pe de alta parte
revizuirea caracterelor morfologice si ecologice ale speciilor existente in regiune si a celor
posibil de intalnit. Ultimul inventar al cormoflorei tarii noastre cuprinde aproape 4000 de
taxoni si infrataxoni de plante, motiv pentru care aceasta fixare, este absolut necesara.
Consultarea lucrarilor referitoare la vegetatie poate ajuta la alegerea suprafetelor de proba
de analizat, a numarului acestora, precum si la stabilirea perioadelor optime de efectuare a
acestor observatii.
d. Pregatirea materialelor si echipamentului necesar:
• inregistrarea datelor: fise si caiet de teren, ustensile de scris, aparat foto, laptop etc.
• orientare in teren: harta topografica, busola, GPS
• colectarea probelor de sol: pungi de plastic, sonda de sol pentru profile
microclimatice: termometru de sol, psihrometru, Evaporimetru pentru identificarea si
colectarea materialului biologic: herbar, lupa, determinator, dalta sau lingura pentru
scos plantele, botaniera
• pentru determinari cantitative: dendrometru, clupa forestiera, rama metrica, ruleta
6.3. Stabilirea pe teren a suprafetelor de proba permanente (studiul in stationar)
173
Deoarece aceste suprafete trebuie vizitate si analizate periodic, pentru amplasarea

acestora va tine cont de desfasurarea celorlalte activitati, precum si de posibilitatea
desfasurarii proceselor de inventariere si monitorizare intr-un mod cat mai facil si sistematic.
O atentie deosebita se va acorda amplasarii acestor suprafete de proba in cazul in
care ele trebuie relevate de pe amplasamentele pe care se monitorizeaza si vegetatia din
alte strate (cazul paturii erbacee). De asemenea daca suprafetele de proba (esantioanele)
fac parte din suprafete de proba mai mari, se va evita amplasarea acestora pe colturi, pentru
a evita efectul de muchie.
Numarul minim de suprafete quadrate (esantioane): Depinde in general de
resursele disponibile, de prelucrarile statistice ulterioare si de numarul speciilor existente.
Stabilirea numarului minim de suprafete de proba se va face in urma unui studiu pilot
in care se va nota numarul de specii existent in 20 de quadrate de 1 m x 1 m.
Numarul de specii si numarul de quadrate vor servi la alcatuirea curbei areal-specie.
Punctul de inflexiune al curbei va corespunde cu numarul minim de quadrate necesare
monitoringului.
Etapa efectuarii releveurilor
Pentru studierea asociatiilor vegetale cea mai utilizata metoda, este cea a releveului
fitosociologic, dupa modelul indicat de Braun-Blanquet si Pavillard (1928). Pentru realizarea
releveului, regiunea studiata este parcursa astfel incat, sa poata fi cuprinse toate tipurile de
statiuni si variantele lor, urmand anumite trasee si itinerarii prestabilite. La alegerea
suprafetelor de proba trebuie evitate portiunile de ecoton. Marimea suprafetei de proba este
stabilita in functie de tipul de vegetatie cercetat. Matematic aceasta marime se stabileste
prin calcularea arealului minim (curba areal-specie). In prezent, marimea suprafetei de
proba se poate stabilii din literatura de specialitate conform tabelului de mai jos:
Valorile minime pentru suprafetele de proba in studiul diverselor grupari vegetale
Tipul de vegetatie Marimea suprafetei de proba (mp), dupa scoala clujeana

• paduri 400-1000
• tufarisuri 50-100
• pajisti 25-100
• mlastini oligotrofe 9-25
• mlastini eutrofe 25-50
• vegetatie ruderala 6-25
• vegetatie segetala 25-100
• stancarii 1-25
Toate datele adunate de pe aceste suprafete de proba se trec in fisa de teren sau in
carnetul de lucru. Pentru a nu omite unele aspecte s-au intocmit fisele model care cuprind:
• data efectuarii ridicarii fitosociologice; datele referitoare la asezare si toponimie;
• marimea suprafetei de proba
• altitudinea, expozitia, inclinarea pantei
• date biometrice: inaltimea si/sau diametrul
• gradul de inchegare al coronamentului arborilor, si/sau acoperirea cu vegetatie
a
terenului;
• grosimea lizierei, note cu privire la activitatile antropice din zona;
• indicele de abundenta-domonanta al fiecarei specii prezente, dupa scara din
tabelul de mai jos:
Tab. 26 Stabilirea valorii indicelui de abundenta-dominanta AD

Stabilirea valorii indicelui de media Indicele AD
abundenta – dominanta AD
174
%
75-100 87,5 5
50-75 62,5 4
25-50 37,5 3
10-25 17,5 2
1-10 5 1
0,1-1 0,5 +
0,01-0,1 0,05 r
6.4. Proiectii orizontale, profile si transecte de vegetatie

Realizarea acestora evidentiaza structura spatiala a fitocenozelor, relatiile dintre
populatiile de plante, in plan orizontal si vertical, esalonarea pe verticala a diferitelor
fitocenoze in functie de dinamica factorului orografic.
a.) Proiectiile orizontale se realizeaza grafic pe teren, in cadrul suprafetei considerata ca
tip pentru o anumita asociatie vegetala. In cazul pajistilor se utilizeaza rama metrica.
Cu ajutorul unor semne prestabilite se reprezinta grafic la scara mare proiectia partilor
active pentru fiecare fitopopulatie in parte.
b.) Profilele de vegetatie (proiectii verticale) se realizeaza in vederea stabilirii succesiunii
pe orizontala si dispunerii pe verticala a componentelor unei fitocenoze, afinitatilor
microspatiale si asupra frecventei de aparitie a indivizilor. Pentru realizarea acestor
profile se procedeaza astfel:
• Se stabilesc si se delimiteaza, in mod aleator, unitati de lungime in cadrul
fitocenozelor (ce pot sau nu sa corespunda suprafetelor de proba), care sunt de
obicei de 1 m lungime pentru pajisti si de 20-100 m lungime pentru paduri;
• Se noteaza distanta, pe orizontala, fata de punctul de origine la care apare fiecare
individ, precum si inaltimea la care se ridica partea sa activa sau varful vegetativ;
• Rezultatele acestor operatii se pot transpune intr-o schema direct pe teren, insa de
cele mai multe ori datele se prelucreaza in laborator, unde dupa un sistem de doua
coordonate pe care se marcheaza unitatile de lungime, respectiv de inaltime.
• Semnele utilizate pot fi unele conventionale sau unele care sa redea habitusul speciei
de reprezentat.
c.) Transectele de vegetatie (sectiuni de vegetatie) se schiteaza pe teren dupa parcurgerea
unui itinerar, in care se succed mai multe grupari vegetale cu localizare dependenta de
factorii edafo-climatici locali si/sau de cei antropo-zoogeni. Totodata, pe harta topografica se
noteaza (in functie de altitudine) punctele de contact intre fitocenozele a doua asociatii ori
intre doua stadii de evolutie ale aceleasi asociatii. Etapa urmatoare se desfasoara in
laborator unde se contureaza o sectiune prin unitatea de relief analizata ori prin succesiunea
de unitati orografice diferite, inscriindu-se prin semne conventionale locul ocupat de indivizii
fiecarei asociatii. Transectul trebuie sa respecte lungimea si inclinatia pantei, dupa cum
reiese si dupa vizualizarea hartii in care sunt reprezentate curbele de nivel.
6.5. Habitate
Inventarierea habitatelor ramane o actiune de o relevanta primordiala pentru
realizarea programele de monitorizare si gestiune a biodiversitatii. Actiunea de inventariere
a habitatelor nu ramane o simpla insiruire, ci datorita atributelor asociate aceasta actiune va
parcurge unele etape sau va presupune atingerea unor obiective specifice cum ar fi:
175
1. Identificarea prioritatilor de conservare din cadrul perimetrului tinta;

2. Inglobarea unor date stiintifice si faptice locale rezultate in urma unor cercetari;
3. Dezvoltarea unei strategii de conservare;
4. Determinarea conditiilor specifice in relatie cu indicatorii locali;
5. Fundamentarea deciziilor de monitorizare (ce? unde? cum? cat?);
6. Colectarea datelor;
7. Utilizarea unor resurse ajutatoare (imagini, harti, scheme, etc.);
8. Transpunerea intr-un format care sa permita abordari interdisciplinare (de
preferinta GIS).
Data fiind intinderea spatiala a proiectului pe o suprafata vasta, la care se adauga
necesitatea coroborarii si prelungirii unor masuri in cadrul unor habitate adiacente, sunt
propuse urmatorii pasi de evaluare:
1. Identificarea principalelor tipuri majore de habitate ripariene (nemorale/eremiale);
In aceasta etapa, pe baza unor imagini actuale (aerofotograme, imagini satelitare,
fotografii de perspectiva, etc.) se vor identifica principalele componente ale matricii locale.
Biomurile nemorale (padurile). Pentru o reflectare obiectiva care sa faciliteze procesul

de luare a deciziilor si sa se suprapuna pe sistemul legislativ in masura sa fundamenteze
implementarea unor actiuni, s-a acceptat definireapadurii ca acea suprafata acoperita de
vegetatie lemnoasa, a carei inaltime este de minimum 4 m, respectiv suprafata totala de
minimum 0,1 ha.
Biomurile eremiale (pajistile). In aceasta categorie au fost incluse perimetrele
acoperite de vegetatie ierboasa, avand o suprafata minima de 0,01 ha.
Ca si componente secundare, au mai fost defnite si urmatoarele componente:
a. Antropic: zone de locuire, functiuni industriale active, retele de comunicatii terestre,
suprafete arabile.
b. Neproductiv: zone degradate ca urmare a unor activitati antropice.
c. Biomuri ripariene: zone cu dezvoltare liniara, de-a lungul unor cursuri de apa inclusiv cu
curgere temporara/torentiala.
d. Stancarii si grohotisuri: zone denudate total/partial de vegetatie ca urmare a unor conditii
ecologice ce nu sunt direct legate de factorul antropic.
Rezultatul interpretarii principalelor tipuri de habitate va fi o harta a functiunilor
terenului (land-cover map).
In vederea unei detalieri aprofundate a acestei harti primare, se va trece la realizarea
unei harti a principalelor tipuri de habitate, definite conform manualelor uzuale de
interpretare a habitatelor.
In baza corespondentelor existente intre tipurile fundamentale de padure, statiunile
forestiere cu habitatele Natura 2000 se va intocmi o harta a habitatelor forestiere conform
nomenclaturii Natura 2000.
Pentru habitatele eremiale, respectiv cele de stancarie si ripariene, se va trece la
etapa identificarii asociatiilor vegetale prin metoda releveelor botanice. Prin extrapolare se
va putea realiza harta habitatelor eremiale in baza criteriilor stabilite pentru desemnarea
habitatelor Natura 2000, acolo unde acestea apar.
In aceasta faza se va putea realiza o harta primara a habitatelor naturale avand
corespondente cu nomenclatorul pentru definirea habitatelor Natura 2000.
2. Identificarea de detaliu a habitatelor
Pentru habitatele in stare naturala si seminaturala, in baza speciilor criteriu definite de
manualele de interpretare a habitatelor, se va putea trece la realizarea nei harti de detaliu a
habitatelor cu relevanta aparte conform descrierilor si a nomenclatoarelor pentru habitatele
Natura 2000.
Delimitarea habitatelor ramane o sarcina dificila dat fiind faptul ca de cele mai multe
ori nu exista o demarcare neta, clara intre acestea, putand sa apara zone sau benzi de
176
largimi diverse ale unor zone de ecoton ce prezinta caracteristici comune habitatelor
adiacente.
Cele mai utilizate metodologii de cartare a habitatelor sunt:
a. Decelarea vizuala a omogenitati facandu-se apel la aerofotograme, imagini satelitare si
diverse alte tehnici de teledetectie (Remote Sensing & Imagery).
b. Identificarea omogenitatii covorului vegetal, prin metode de analiza a asociatiilor vegetale,
facandu-se apel si la metode statistice, prin care sa se certifice incadrarea in tipurile de
habitate prestabilite, in baza unor criterii bine determinate.
Exista si posibilitatea imbinarii celor doua metodologii prin analiza de detaliu al unor
habitate si extrapolarea ulterioara a informatiei in baza unor imagini de ansamblu asupra
perimetrului tinta.
Alegerea metodologiilor se face in baza limitarilor de ordin uman/material, respectiv
de timp.
Obiectivele monitoringului reflectate in masurile de management trebuie sa ofere
urmatoarele informatii:
a. Suprafata habitatelor definite conform criteriilor de identificare;

b. Localizarea habitatelor in matricea de mediu luata in studiu;
c. Distributia potentiala a habitatelor in conditii naturale (primare);
d. Diversitatea speciilor asociate (constelatia de specii);
e. Distributia speciilor cu relevanta particulara in cadrul habitatelor.
Pentru fiecare tip de habitat identificat se va face si o analiza asupra:
a. fragmentarii
b. reprezentativitatii
c. integritatii
d. capacitatii de suport
e. valorii ecosistemice definite prin indicii de biodiversitate asociati.
Rezultatul acestei etape va duce la realizarea unui plan cartografic al relevantei
ecosistemice a habitatelor din zona vizata de proiect.
Acest instrument reprezinta o sursa vitala de informatie pentru gestiune, deoarece reflecta
degradarea, pierderea, sau dimpotriva refacerea unor habitate, oferind argumente justificate
obiectiv pentru deciziile luate.
3. Identificarea microhabitatelor
In cadrul habitatelor majore se va trece la realizarea unei analize a structurii si
morfologiei microhabitatelor (zone de stancarie, balti temporare, lemn mort, sinuzii, etc.)
pentru care se vor intocmi spectrele de asociere si harta de distributie a acestora in cadrul
perimetrului.
In cadrul acestei etape se va face apel si la metoda de analiza a cvadratelor de proba.
4. Realizarea hartii conflictelor
Ca urmare a suprapunerii planului cartografic al relevantei ecosistemice a habitatelor
din zona vizata de proiect, cu planul de dezvoltare finala a obiectivelor industriale, va rezulta
harta conflictelor, ce va evidentia punctele in care vor apare suprapuneri intre cele doua
extreme ale strategiei de management teritorial.
Punctele in cauza vor face obiectul unor masuri de management activ in vederea
minimizarii impactului asupra elementelor cu valoare bio-ecocenotica.
6.6. Protocoale pentru monitorizarea speciilor de fauna

Dat fiind faptul ca la ora actuala inca nu exista pus la punct un sistem de indicatori
acceptat la nivel international care sa reflecte conceptul de dezvoltare durabila, cuantificarea
actiunilor menite a fundamenta deciziile strategice in acest sens ramane relativa. Cu toate
acestea este clar definita necesitatea pastrarii unui anumit echilibru ale componentelor
177
economic, socio-cultural si de mediu ce reflecta acest concept. Relatiile de stabilit dintre

aceste componente ramane insa a fi stabilita la nivelul guvernelor in baza politicilor specifice
ce sunt fundamentate pe monitoring, inclusiv monitoringul biodiversitatii.
Astfel, cu referinta la componenta de mediu, evaluarea starii factorilor este de
neconceput in lipsa unui sistem de monitorizare obiectiv. In ultima perioada, datorita unor
limitari de ordin tehnic, dar nu numai, monitoringul biodiversitatii a devenit o component
esentiala a evaluarii de mediu.
Monitoringul speciilor de nevertebrate
Monitoringul nevertebratelor afecteaza in cea mai mare masura speciile de insecte,
date fiind atributele asociate acestora. La speciile de insecte se adauga Araneele, acoperind
in mod satisfacator cerintele monitoringului speciilor de nevertebrate terestre.
Astfel, monitorizarea speciilor de insecte terestre, sarcina devine cu atat mai dificila
cu cat cel putin la nivelul Romaniei nu exista studii complete, de o suficienta complexitate
care sa permita accesarea unor metodologii eficiente de evaluare si gestiune a mediului.
Insectele, prin numarul lor covarsitor de specii si indivizi, valoarea lor bioindicatoare
de netagaduit, implicarea esentiala in ciclurile trofice si geo-chimice, raman o componenta
fara de care monitoringul de mediu ramane situat la un nivel declarativ.
Pentru monitorizarea insectelor exisa puse la punct o serie intreaga de

metodologii si protocoale prin care se pot trage concluzii pertinente asupra starii mediului,
privind eficacitatea unor masuri manageriale, etc.
Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape
principale:
1. Alcatuirea listelor de specii;
2. Realizarea modelelor generale de distributie a speciilor in relatie cu factorii de mediu;
3. Realizarea unor modelari predictive asupra cailor potentiale de evolutie a unor atribute
legate de populatiile tinta (densitate, vitalitate, etc.).
Concluziile trebuie sa fie insotite de o justificare statistica extrem de complexa ce face
apel la existenta unor baze de date pertinente si a unui sistem de monitorizare complex..
Date fiind realitatile biogeografice si ecologice ale Romaniei, ale zonei de
implementare a proiectului minier in special se impun a se aborda o serie intreaga de
actiuni.
In primul rand dat fiind faptul ca la nivel regional, respectiv national nu exista o baza
de referinta privind biodiversitatea, avand ca punct de pornire inventare coplete ale unor
biomuri, se impune demararea unor studii martor, pe suprafete restranse (de ordinul a zeci
de metri patrati) unde sa fie demarate asa numitele inventare totale, vizand cele mai
relevante grupe taxonomice.
Odata stabiliti termenii martor de comparatie se poate verifica care din modelele
statistice de evaluare a indicilor de biodiversitate (_, Margalef, Berger-Parker, 1-D'Simpson',
Shannon, etc.) reflecta in modul cel mai fidel realitatea obiectiva, si de asemenea care dintre
metodologiile de evaluare rapida (rapid assessment) isi demonstreaza eficienta.
De asemenea trebuie definite pentru fiecare dintre speciile cu relevanta aparte, care
sunt nivelele limita de alerta (exprimate in procentual in relatie cu nivelele populationale),
care sa declanseze lantul unor masuri dedicate de restaurare, nivelele optime, nivelele
maximale, etc.
Avantajele unei astfel de abodari constau in:
1. Realizarea unei baze de referinta pentru evaluarea impactului regional (in special ca
rezultat al efectului GAP indus de suprafata mare a zonei ce urmeaza a fi impactate);
2. Un standard de calibrare si dezvoltare a metodelor de evaluare a eficientei masurilor de
gestiune a biodiversitatii;
3. Realizarea unui sistem de referinta national care a reflecte in mod obiectiv impactul,
evolutia si recuerarea sistemelor bio-ecocenotice de la nivelul erimetrului afectat de proiect;
178
4. O interfata deschisa catre mediul academic in vederea promovarii unor programe de

colaborare.
In ceea ce priveste alegerea setului de specii cu valoare indicatoare, se va tine
seama de urmatoaree atribute asociate, dupa cum urmeaza:
1. Sistem taxonomic cunoscut, lipsit de dubii de incadrare, facilitate de identificare cu
maximum de acuratete a taxonilor;
2. Istorie naturala bine cunoscuta;
3. Monitorizare si manipulare facila;
4. Raspandire suficient de larga a grupei taxonomice, cel utin la nivel national;
5. Plasticitate ecologica suficient de mare;
6. Receptivitate si reactivitate suficient de mare fata de fatorii perturbatori;
7. Posibilitatea realizarii unor studii statistice;
8. Relevanta economica;
6.7. Metode de monitorizare

Tinand cont de specificul proiectului, este propusa realizarea unui sistem de
monitorizare a speciilor de nevertebrate astfel incat sa fie atinse obectivele propuse in
scopul fundamentarii deciziilor de diminuare a impactului si monitorizarea factorilor de
mediu, etc.
In acest sens, pentru fauna de nevertebrate propunem urmatoarele
metodologii/tehnici:
a. Realizarea unui inventar al faunei de nevertebrate

Aceasta actiune este una din cele mai des intalnite tehnici de monitorizare a
biodiversitatii. Cu toate lista in sine nu aduce o informatie suficienta in ceea ce privesc
atributele ecologice ale unui perimetru tinta, ofera unele indicii asupra starii factorilor de
mediu, facilitand realizarea unor comparatii primare cu alte zone.
In acest sens, pe baza protocoalelor de inventaere a faunei de neverterate, prin intermediul
unei baze de date computerizate se va intocmi o lista a speciilor de nevertebrate ce va
putea fi utilizata atat in ordine sistematica cat si in ordine alfabetica a taxonilor.
In acest scop se va face apel la o gama larga de tehnici de
observare/colectare/capturare, pe perioade temporare, sezoniere si circadiene cat mai
diverse pentru a surprinde o parte cat mai larga a spectrului de specii.
Conform practicii generale in acest sens se va porni de la lista speciilor potentiale
(posibil prezente in erimetrul de inestigare) ce se va intocmi pe baza ucrarilor publicate, a
unor date de colectare indirecte, a extrapolarii informatiei cu referire la structura si
constelatia specifica a habitatelor.
Pornind de la aceasta lista primara, vor fi adaugate speciile noi intalnite si confirmate
cele prezente in mod cert. Pentru speciile ce ina nu au fost intalnite, eforturile de investigare
vor fi concentrate in directia habitatelor optime, caracteristice acestora.
In cazul speciilor de neverterate, in baza listei sistematice a plantelor identificate in
zona de studiu, se poate realiza o lista a speciilor potentiale asociate acestora (in special a
celor fitofage).
Identificarea taxonilor se va face pana la nivel de specie, dat fiind ca informatia
asupra taxonilor supraspecifici nu prezinta relevanta (cel putin pentru situatia de fata). Astfel
in lista de specii vor fi incluse doar indivizii identificati in mod cert pana la nivel de specie.
b. Monitorizarea in transecte paralele (simultane)
Pentru unele specii de nevertebrate cu valoare bioindicatoare (in special fluturide-zi)
se poate realiza monitoringul in transecte paralele sau simultane. Aceasta metoda va
presupune identificarea speciilor, cu marcarea eventualelor specii cu relevanta aparte.
Realizarea de transecte paralele este menta a identifica elemente de detaliu de la
nivelul unor habitate (identificarea microhabitatelor, biomurilor, etc.), respectiv preferinta
unor specii fata de atribute asociate habitatului tinta (identificarea optimului speciei). Astfel in
179
cadrul unui tip habitat se vor marca o serie de linii paralele ce vor fi strabatute in cadrul unei
unitati de timp prestabilite, urmand ca rezultatele sa fie interpretate statistic. Se poate realiza
astfel o evaluare comparativa la nivelul zonelor de ecoton, centrale, marginale, etc.
In cazul transectelor simultane, se vor alege doua habitate (distincte, similare sau
identice) in interiorul carora se vor stabili trasee similare de parcurs, in cadrul unei unitati de
timp prestabilite, urmand ca in mod simultan sa se realizeze observatile ce urmeaza apoi a fi
comparate.
c. Monitorizarea prin intermediul ratei de intalnire
Aceasta metoda reprezinta una dintre cele mai simple (elementare) modalitati de
evaluare a abundentei unei specii.
Date fiind insa caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, aceasta metoda
prezinta relevanta doar entru grupe restranse, asa cum sunt de exemplu fluturii-de-zi.
Cu toate acestea calitatea si cantitatea informatiei este deosebita in raport cu efortul

depus, fiind posibila realizarea unor evaluari comparative a unor specii cu relevanta
deosebita.
d. Realizarea curbei descoperirii de specii
Caracterizaea habitatelor si asocierea indicilor de biodversitate ramane una din
sarcinile primare ale monitoringului biodiversitatii. Astfel realizarea curbei descoperirii de
specii ne ofera date pretioase asupra nivelelor de biodiversitate.
Se cunoaste faptul ca numarul de specii creste direct proportional cu efortul (timpul
dedicat) studierii unui habitat anume.
Astfel, devine dificil a se compara indicii de biodiversitate ai unor habitate pentru care
au fost alocate perioade diferite de timp.
In acest sens, se va nota ata (ora) pentru fiecare specie nou identificata in suprafata
investigata.
Pe un sistem de axe se va rerezenta pe pe abscisa numarul de specii, iar pe
ordonata unitatea de timp (zile, ore). Curba rezultata va prezenta o tendinta de liniarizare,
marcand astfel momentul la care continuarea eforturilor de inventariere a speciilor isi pierde
din relevanta.
Aplicatiile statistice asociate acestei metode (exprimare logaritmica sau
exponentiala), marcheaza in mod distinct aceasta relati si timpul ce este suficient a se aloca
fiecarui tip de habitat in parte.
Astfel numarul de specii identificate in fiecare perioada de timp de exemplu zi poate fi
exprimata in log10; acolo unde linia de regresie intersecteaza axa x este relevant numarul
probabil de specii asociate habitatului respectiv.
Aceasta metoda are o relevanta particulara in cadrul sistemelor de monitorizare
rapida (Rapid Assessment), prin care sunt evaluate numarul probabil de specii asociate unui
habitat prin identificarea repetata in intervale de timp scurte - de exemplu 30 de minute;
inventarierea se opreste in etapa de 30 de minute in care nu a mai fost identificata o specie
noua. Aceasta metoda se preteaza in special pentru perimetre cu suprafete restranse.
e. Realizarea inventarelor de specii in unitati de timp
Aceasta metoda reprezinta o abordare extrem de valoroasa, prin faptul ca se apropie
de acuratetea metodelor transectului, respectiv a observatiilor in stationar, insa timpul
dedicat acestei metode ramane cu mult mai redus.
Metoda se bazeaza pe aptul ca speciile comune sunt cele care sunt primele
observate intr-un habitat, continuand a fi identificate pe parcursul etapelor succesive de
monitorizare.
Astfel, se imparte un interval orar de 60 de minute, in 6 etape de cate 10 minute.
Pentru fiecare etapa de 10 minute se noteaza speciile observate. Odata o specie
marcata,
aceasta nu va mai fi luata in considerare in intervalele urmatoare de timp. Pentru fiecare
180
etapa, speciile identificate sunt bonitate pe o scara de la 6 la 0. Cele oservate in primul

interval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile oservate in urmatorul interval sunt notate cu
5,... iar cele observate in ultimul interval sunt notate cu 0.
In acest mod sunt evidentiate speciile cu prezenta cea mai comuna, respectiv cea
mai rara in habitate, fara insa a se putea face o referire si la abundenta acestora.
f. Inregistrarea absentei speciilor
In mod ironic, absenta speciilor este mult mai dificil de documentat, insa relevanta
ecologica a acestei informatii este cu totul aparte.
In acest sens se face apel la calculul statistic prin care este evaluat numarul total de
observatii (No) prin care specia in cauza sa fie identificata:
No = ln(nivel a)/ ln(1-P), unde P reprezinta probabilitatea de a gasi specia in cauza in urma
unei observatii de teren, iar nivelul a reprezinta riscul ca specia sa fie prezenta insa aceasta
sa ramana prezenta in habitat, fiind considerata insa (prin absenta acesteia) ca extincta.
Astfel nivelul a = 0 apare atunci cand suntem convinsi ca specia este extincta.
Probabilitatea de identificare poate fi evaluata prin compararea speciei in habitatele in

care apare in mod curent, prin examinarea probabilitatii de identificare a acesteia.
6.8. Tehnici de monitorizare

a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic
Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (in special insecte) colectarea cu fileul
entomologic ramane una din metodele clasice.
In acest sens in suprafetele de proba, cu ajutorul unui fileu entomologic se parcurge o

distanta data, vegetatia ierboasa fiind "cosita" printr-un numar fix de miscari (de exemplu 20
de cosiri la un transect de 25 de metri).
Insectele colectate in fileul entomologic sunt apoi transferate intr-un borcan cu alcool,
urmand apoi a fi triate si prelucrate in laborator.
b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber
Utilizarea capcanelor Barber reprezinta una dintre cele mai curente metode de inventariere
a faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permitand realizarea unor
observatii ecologice complexe in special in zona habitatelor ripariene.
c. Monitoringul cantitativ
Prin intermediul acestei metodologii grupurile tinta sunt cele de macronevertebrate (in
special insecte) terestre, edafice. Studiile in acest sens au scos in evidenta valoare
bioindicatoare a speciilor de Carabide (Coleoptera: Carabidae), Stafilinide (Coleoptera:
Staphylinidae), dar si a Araneelor (Arahnida: Araneea), Colembolelor(Colembola), furnicilor
(Hymenoptera: Formicidae).
Modalitatea de amplasare este prezentata in Anexa I. Amplasarea capcanelor Barber
se realizeaza in diverse modele (randomizat, grupat, transecte, etc.).
Pentru studiile statistice, capcanele Barber nu se amorseaza cu momeli, iar lichidul
de conservare este de preferat a nu avea nici un fel de proprietati atractante/repelente. In
acest fel, captura se bazeaza pe probabilitate.
d. Monitoringul calitativ
Aceasta metoda este utilizata pentru intocmirea listelor de specii, a inventarelor
faunistice, dar si pentru realizarea unor studii comparative de genul inventarelorrapide
(Rapid Biodiversity Assessment).
Fata de metoda prezentata anterior, capcanele Barber sunt amorsate cu momeli,
pentru a atrage cat mai multe dintre speciile tinta, si pe cat posibil de pe suprafete cat mai
mari.
Avantajul acestei metode consta in utilizarea unui numar redus de capcane Barber,
fapt ce usureaza mult activitatea de triere, determinare, prelucrare a materialului.
181
Amplasarea capcanelor Barber amorsate cu momeli se realizeaza de asemenea

randomizat, grupat sau in transecte, existand si posibilitatea de a amplasa in anumite zone
capcane izolate.
6.9. Schema propusa pentru monitorizarea biodiversitatii
Monitorizarea speciilor se va face pe cat posibil intr-o maniera superpozata sistemului
de monitorizare a habitatelor, respectiv a florei si vegetatiei, in scopul identificarii relatiilor
fiziologice ce stau la baza functionarii sistemelor ecologice.
Datele de monitorizare a nevertebratelor a florei, vegetatiei si habitatelor vor fi
completate cu date asupra faunei de vertebrate punandu-se accent pe speciile criteriu
Natura2000.
Observatiile asupra speciilor de vertebrate, datorita constrangerilor de ordin
administrativ, tehnic dar si etic se vor limita la observatii de teren fara a fi necesara
colectarea de material.
6.10. Relevanta pentru Proiect:
Schema de monitorizare trebuie sa raspunda unui set de cerinte specifice de maxim
interes pentru investitor, din zona de implementare a proiectului, si anume:
1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)?

2. Care sunt habitatele cu valoare deosebita (economica, ecologica, stiintifica)?
3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului?

4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmeaza a prelua sarcina ecologica?
5. Care sunt masurile de gestiune pentru facilitarea preluarii sarcinii ecologice de catre
habitatele adiacente?
6. Este preluata in mod satisfacator presiunea ecologica de catre habitate in scopul
evitarii unei stari de colaps ecologic?
7. Sunt functionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)?

8. Care este responsabilitatea fata de mediu a proponentului? sau Cat trebuie
reconstruit?
9. Care este dimensiunea (ecologica, economica si stiintifica) a arealului re-construit?
Este cel putin superpozabil cu starea initiala?
10. Sunt intrunite conditiile pentru a se declara reusita procesului de re-constructie?
7. Situatii de risc
7.1 Riscuri naturale ( cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren etc)
Cultura va fi infiintata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente
legate de inundatii, zona fiind indiguita, si nu s-au inregistrat alunecari de teren.
In cazul aparitiei unui cutremur, acesta nu va avea consecinte si nu va provoca
poluarea solului, subsolului si panzei freatice.
7.2. Accidente potentiale ( analiza de risc)

Nu se pot declansa accidente datorita infiintarii culturii de salcie energetica.
182
7.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact

semnificatic asupra mediului, inclusiv cu impact negativ
semnificativ dincolo de granitele tarii
Nu este cazul
7.4. Planuri pentru situatii de risc
Pot aparea accidente de munca in manevrarea utilajelor. Aceste tipuri de accidente de
munca nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar
pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporara sau
definitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si
intarzierea finalizarii lucrarilor.
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor

Beneficiarul trebuie sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri posibile. Se va
face instructaj periodic personalului angajat in toate lucrarile necesare infintarii culturii, dar si
pe timpul de dezvoltare a culturii.
8. Descrierea dificultatilor
Nu au fost intampinate dificultati in elaborarea studiului de impact asupra mediului.
9. Rezumat fara caracter tehnic
- descrierea activitatii, metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra

mediului, impactul prognozat asupra mediului, identificarea si descrierea
zonei in care se resimte impactul, masurile de diminuare a impactului pe
componentele de mediu, concluzii majore care au rezultat din evaluarea
impactului asupra mediului.
Proiectul ce face obiectul acestui raport consta in infiintarea de salcie energetica,

mai exact a doua soiuri: Tordis si Inger.
Titular: ANTONIO U. DAROS
Terenurile detinute in vederea infiintarii culturii de salcie energetic se afla in partea de

vest a localitatii CEATALCHIOI si la est de localitatea SALCENI.
Vecinatati:
- NORD, SUD, EST SI VEST: terenuri arabile si drumuri de exploatare.
Suprafata de teren ce face obiectul infiintarii culturii de salcie energetica este de
46,94 ha detinua de beneficiar in baza contractelor de comodat. Terenurile sint proprietatea
privata a persoanelor fizice si juridice.
Terenurile se afla in zona de extravilan a comunei Ceatalchioi, sunt cu destinatia

agricola, terenuri arabile conform PUG avizat si aprobat. Nu s-a stabilit o alta destinatie sau
183
directie de dezvoltare decit cea agricola, potentialul agricol al terenurilor detinute fiind unul
ridicat pentru soiurile alese datorita umiditatii ridicate a solurilor din zona.
Investitia nu prevede construirea de cladiri, accese, locuri de parcare sau spatii verzi.
Accesul spre locatia culturii se va face din drumul comunal DC 1 si drumurile de
exploatare adiacente.
Proiectul va avea 3 etape, si anume: infiintarea culturii, crestere/intretinere/exploatare, si

desfiintarea culturii. Durata estimata a infiintarii culturii tine de conditiile de mediu si este
estimata la 1 an.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut in conformitate cu Ordinul

nr. 863 din 26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului si Ordinul nr. 135/2010,
privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice si private.
Pentru evaluarea emisiilor poluante provenite de la masinile de transport si

utilajele ce vor lucra pe santier s-a folosit metodologia EEA/EMEP/CORINAIR, pentru
grupa 7 – trafic rutier.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut pentru cele 3 etape ale proiectului si
anume infiintarea culturii, crestere/intretinere/exploatare, si desfiintarea culturii. , pe baza
urmatoarelor criterii:
1. Identificarea limitelor spatiale si temporale ale proiectului (suprafata ocupata si
durata de exploatare);
2. Culegerea informatiilor despre mediu si efectuarea unor analize de baza pentru

obtinerea unor informatii cu privire la caracteristicile naturale si socio-economice ale
zonei studiate;
3. Identificarea posibilelor efecte asupra componentelor mediului, ca urmare a
implementarii Proiectului, bazate pe estimarea preliminara a interactiunii dintre anumite
caracteristici ale acestuia si conditiile de mediu existente, in diferitele etape ale realizarii
proiectului de infiintare cultura salcie energetica ;
4. Determinarea efectelor probabile asupra mediului rezultate in urma
defectiunilor sau accidentelor;
5. Dezvoltarea unor masuri pentru a elimina sau reduce efectele adverse;
6. Identificarea avantajelor si dezavantajelor proiectului ce reies din informatiile
mentionate anterior.
Principalele efecte potentiale identificate asupra componentelor de mediu in etapa de
constructie sunt:
Atmosfera – degradarea calitatii aerului si emisii de praf;
Sol/Subsol - modificari morfologice, degradarea calitatii, izolarea unor suprafete
de sol fata de circuitele ecologice naturale;
184
• Biodiversitatea – distrugerea vegetatiei datorita emisiilor de praf, perturbarea

faunei si habitatelor din zona proiectului;
• Zgomot – zgomot determinat de traficul din zona proiectului si de functionarea

acestora de capacitate mare;
Pulberile – pulberile fine rezultate din manevrarea solului se pot depune pe
suprafetele apelor, marind turbiditatea apei.
Principalele efecte asupra componentelor de mediu in timpul functionarii sunt:
Atmosfera - impact pozitiv asupra calitatii atmosferei, datorita faptului ca salcia

energetica contribuie la retentia dioxidului de cabon din atmosfera si astfel
reducerea efectului de sera la nivel global, poate genereaza energie fara a
produce in schimb emisii poluante;
Sol/Subsol - cultivata pe solurile cu potential de erodare, ajutand la
prevenirea acestui efect si pe solurile cu panza freatica ridicata, poate fi
cultivate pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de nitriti si
nitrat.
Mediul socio-economic - cresterea veniturilor autoritatilor locale, venituri

suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, cresterea cererii de servicii
suport pentru prelucrarea biomasei recoltate in urma culturii de salcie energetica
(echipamente si utilaje, servicii de transport, etc
Peisaj – Plantatiile de salcie energetica imbunatatesc aspectul estetic al zonei.
• Biodiversitatea - culturile de salcie energetica ofera adapost pentru numeroase
specii de mamifere, pasari, insecte si plante.
Principalele efecte asupra componentele de mediu in timpul desfiintarii sunt:
Atmosfera – degradarea calitatii aerului;

Zgomot – zgomot determinat de traficul din zona proiectului si de functionarea
utilajelor de capacitate mare;
Masuri de diminuare a impactului pe componentele de mediu:
APA :
Alimentarea cu apa : zona studiata nu detine un sistem de alimentare cu apa, investitia
implicit prin natura sa nu necetita un consum de apa.
De asemenea in zona studiata si pe amplasament nu exista ape subterane.
Prin natura activitatii desfasurate nu vor rezulta ape uzate.
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI:

- se va avea in vedere evitarea scurgerilor petroliere prin masuri ca:
depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate din activitate agricola; intretinerea
corespunzatoare a utilajelor; instruirea muncitorilor;
185
- praful si pulberile rezultate din activiate vor fi reduse prin limitarea activitatii in perioadele
cu vint puternic.
AERUL :
- climatul in zona studiata este caracterizat prin vinturi puternice, arididate, putine precipitatii
cu o cantitate medie de 400 mm / mp / an.
Din punct de vedere a impactului asupra aerului atmosferic singura activitate de poluare a
aerului o reprezinta cea agricola implicit utilajele agricole a caror
- se va avea in vederea ca masuri de reducere a poluarii aerului atmosferic :
- pe perioada efecuarii lucrarilor - prin - controlul starii tehnice al utilajelor agricole folosite,
alimentarea cu carburanti cu un continut redus de sulf;
- pe perioada existentei culturilor agricole – respectiv prin implementarea proiectului insusi

acesta va constitui o imbunatatire a calitatii aerului atmosferic prin faptul ca salcia energetica
contribuie la retentia dioxidului de cabon din atmosfera si astfel reducerea efectului de sera
la nivel global. Acest fenomen este de 3-5 ori mai pronuntat la culturile de salcie energetica
decat in cazul padurilor clasice.
SOLUL:
- tipurile de sol care apar in zona sunt solurile cenusii inchise si cernoziomurile levigabile
(slab , moderat si puternic), la care se adauga pe areale mai restranse litosoluri si
cernoziomuri carbonatice.
- amplasamentul studiat nu este vizat ca fiind poluat cu substante chimice sau deseuri
periculoase dar este insa poluat datorita tratarii cu prod. fitosanitare, pesticide agricole,
ingrasaminte, utilizarea necorespunzatoare a utilajelor precum si depozitarea necontrolata a
deseurilor din localitatile invecinate precum si praful rezultat in urma practicarii agriculturii;
- se va avea in vedere reducerea impactului prin urmatoarele actiuni:
- lucrarile de intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport se vor efectua

numai in locuri special amenajate in acest sens, in afara zonei de constructie;
- pe perioada efectuarii lucrarilor agricole vor exista containere pentru colectarea selectiva
a deseurilor urmand ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, dupa caz, prin unitati
specializate;
- se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.
186
- avind in vedere ca tipul de activitate desfasurata in zona are caracter strict agricol pe un
sol care a fost supus pina in prezent aceleiasi tip de activitate – agricola – nu se poate
spune ca exista un impact asupra solului.
Subliniem faptul ca salcia energetica poate fi cultivata pe solurile cu potential

de erodare, ajutand la prevenirea acestui efect si pe solurile cu panza freatica ridicata,
poate fi cultivata pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de nitriti si
nitrat, solul din zona Ceatalchioi fiind unul cu continut ridicat de nitriti si nitrati.
187
Bibliografie
Carti
Relieful Romaniei
Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz, Ed. Stiintifica, Buc. 1974
- Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007-2020
Studiu tehnologic privind infiintarea si recoltarea culturilor de salcie energetica in vederea

utilizarii acestora intr-un sistem integrat ecologic- 2012
- Analysis of the new whole-farm information and management needs resulting from
renewable energy sustainability criteria, by Walter H. Mayer, editor august 31, 2009
- Biomas production and control of nutrient leaching of willows using different planting
methods with special emphasis an appraisal of the electrical inpendace of roots – Yang Cao,
School of Forest Sciences, Faculty of Science and Forestry, Univesity of Eastern Finland.
- Codexul produselor fitosanitare Dendrologie, Dr. ing. Florin Clinovschi, Ed. Universitatii
Suceava – 2005
- Manual for SRC Willow Growers, Produced by Lantmannen Agroenergi, Swedewn
The biodiversity of short rotation willow coppice in the Welch landscape, Danielle Fry and
Fred Slater, Cardiff University, Llysdinam Field Centre.
- Ciocarlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti.
- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca-
Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romaniei, Editura Tehnica Agricola,
Bucuresti
- Donita Nicolae, Aurel Popescu, Mihaela Pauca - Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu
Adrian Biriș, 2005 Manualul Habitatelor din Romania, revizuta, Editura Tehnica Silvica,
București.
- Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii,
Peuce, Tulcea. Vol. 5.
- Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Editura
Academiei Romane, Bucuresti
- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din
Romania
- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean
Mures, Marisia. Vol. 25.
- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta
Dunarii, Editura Culturala Pitesti
- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii.
Acta Bot. Horti Buc.
- Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,
structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
187
- Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului

vegetal din Romania. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
- Victor Ciochia, Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus,

Brasov, 2001
- Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din
Romania, Targu-Mures , 2008
- Clivaz,Hausser&Michelet –Sistemul de monitorizare in turism bazat pe conceptual
capacitatii de suport
*** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie
*** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007
Zgomot
Articole stiintifice si normative
Impactul vizual si peisajistic
Guidelines for Landscape and Visual Impact Assessment – Second edition (2005)
The landscape Institute with the Institute of Environmental management and Assessment
Cartea alba privind „Politica energiei pentru Uniunea Europeana”, urmata de Cartea verde
„Catre o strategie europeana privind siguranta aprovizionarii cu energie” si raportul comisiei
LEGISLATIE:
Legea nr. 5/ 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea a III –a – Zone Protejate;
Legea nr. 265 / 2006 privind aprobarea OUG nr. 195 / 2005 privind protectia mediului;
Legea nr. 1284 / 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice NATURA 2000;
HG 1529 / 2006 privind modificarea Anexei 1 la HG 230 / 2003 privind delimitarea

rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea
administratiilor acestora
Directiva Habitate ( CE ) – ANEXA 2 – specii;

Directiva Habitate ( CE ) – ANEXA 1 – habitate;
Directiva Pasari ( CE );
Lista SCI NATURA 2000;
Lista SPA NATURA 2000;
Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, 2012
Lege 645 din 7/12/2002 pentru aprobarea OU 34/2002 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii
Legea nr. 13 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor

188
migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979.

Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 24 (din 26 ianuarie 1998), paginile 2 – 13. Bucuresti.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 625 din 4 decembrie 2000, Bucuresti
HG 856 din 16/08/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
HG 349 din 21/04/2005 privind depozitarea deseurilor
HG 621 din 23/06/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
HG 1143 din 18/09/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate
HG 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica,

ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania
OU 16 din 26/01/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
OU 78 din 16/06/2000 privind regimul deseurilor
OU 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
OU 863 din 26/09/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
www.ddbra.ro
www.natura2000.ro
www.ecomunitate.ro
189

Raport Studiu de Impact - ROS ENERGY PELLETS - Febr2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Studiu de Impact - ROS ENERGY PELLETS - Febr2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Studiu de Impact - ROS ENERGY PELLETS - Febr2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIU DE

Extravilan com. Ceatalchioi, jud.

Beneficiar: S.C. ROS ENERGY PELLETS

Executant: Ecolog Corina Trofim

Colaboratori: Dr. Ing. Viorel Rosca

LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

4.6.3. Impactul vizual

- Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislatia

Beneficiarul proiectului este S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L., cu sediul in

In locatia situata in extravilanul comunei Ceatalchioi, agentul economic urmeaza sa

- Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

Lucrarea a fost elaborata in baza unui Contract de prestari servicii intre:

De asemenea, la elaborarea prezentului studiu de impact au participat si d-nul

Lucrarea a fost elaborata in baza OUG 195/2005 privind protectia mediului;

Infiintare cultura salcie energetica

1.1. Necesitatea si avantajele proiectului

Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana

Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei

Tari Pondere 2005 Obiectiv 2020

Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din

Sursa de energie Potentialul Echivalent Aplicatie

Energie solara: 60x106GJ 1.433,0 Energie

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie

Energie hidro., din 40.000 GWh 7.597,0 Energie

Biomasa 318x106GJ 7.597,0 Energie

Energie geotermala 7x106GJ 167 0 Energie

Tab. 2 HG 1535.Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO

Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea

Proiectul culturilor de salcie energetica in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta

Dezvoltarea unui astfel de proiect aduce urmatoarele avantaje:

Imbunatatirea calitatii mediului:

• Plantatiile de salcie energetica imbunatatesc aspectul estetic al zonei si

1.2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

- Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

Se doreste infiintarea unei culturi de salcie energetica cu valoare economica

Terenurile analizate au destinatie agricola, terenuri arabile conform P.U.G.

 coordonate T7 – A92: 18.260m2

 coordonate T3 – A 39: 20.476 m2

Fig. 1. - Pozitionare amplasament zona 1 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig.2. - Pozitionare zonele 4-6 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig. 3.- Pozitionare Zonele 2 si3 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig.4. - Pozitionare Zona 9 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig.5.- Pozitionare Zona 10 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig. 6.- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig. 7.- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig. 8 .- Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG Ceatalchioi

Fig.9. - Starea initiala a terenului in care se va planta salcia energetica

Fig.10. – Aspecte cu starea initiala a terenului in care se va planta salcie energetica

Amplasamentul se afla in perimetrul RBDD si in perimetrul retelei Natura 2000

Fig. 12. – Amplasament PUZ ( sursa Google Earth )

Proiectul va avea 3 etape, si anume infiintarea culturii,

Nr. Etapa Detalierea activitatilor

a. Infiintarea culturii - alegerea solului .

- pregatirea solului(scarificare, aratura si rotofrezare, aplicare de produse

- lucrari de irigare sau ameliorare a starii panzei freatice prin reactivarea

c. Desfiintarea culturii - refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii

Tab. 3 – Principalele etape ale proiectului