MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

Universitatea Româno–Americană Romanian-American University

Facultatea de Informatică Managerială Faculty of Computer Science for
Bd. Expoziţiei, nr. 1B, Sector 1, Business Management
Bucureşti, cod 012101, România 1 B Expoziţiei Bd., sector 1,
Telefon: +4-0372.120.118 Bucharest, 012101, Romania
Fax: + 40-21-318.35.66 Telefon: +4-0725.120.140
Web: www.rau.ro Fax: + 40-21-318.35.66
Web: www.rau.ro

GHID

DE ELABORARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

2018-2019

1
 I. ALEGEREA TEMEI PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ

1. Despre Examenul de licenţă

La finalizarea studiilor universitare de licenţă, ciclul de 3 ani, studenţii susţin examenul de licenţă,
prin care trebuie să demonstreze gradul de însuşire şi aprofundare a cunoştinţelor teoretice ce
definesc specializarea în domeniul informaticii economice, dar şi capacitatea de a le folosi în
soluţionarea unor probleme concrete din cadrul societăţilor comerciale, abilitatea de a proiecta şi
realiza practic un produs software care să răspundă unor cerinţe reale, formulate de absolvent
împreună cu coordonatorul ştiinţific al lucrării de licentă. Examenul de licenţă constituie deci actul
final al studiilor universitare de licenţă.
Examenul de licenţă organizat de Facultatea de Informatică Managerială cuprinde, conform
metodologiei aprobate de Senatul Universităţii Româno – Americane, două probe şi anume:
▪ Proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de Specialitate – examen scris;
▪ Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă elaborată de absolvent.
Lucrarea de licenţă este realizată de absolvent sub îndrumarea unui cadru didactic, pentru o temă
aleasă din lista temelor orientative (vezi “Teme propuse pentru lucrarea de licență”) şi acceptată de
coordonatorul ştiinţific. Ea va fi susţinută în faţa unei comisii de licenţă, formată din 3 membri si un
secretar.
Lucrarea de licenţă este o lucrare scrisă, de anvergură, realizată de absolvent cu un scop precis şi
pe baza unui plan prestabilit şi riguros, conform unei structuri cadru (vezi “Conţinutul cadru al lucrării
de licenţă”). Ea trebuie să conţină, în mod obligatoriu, un produs software realizat pentru tematica
respectivă, într-un limbaj de programare ales de absolvent.
Cererea prin care se solicită aprobarea temei şi a coordonatorului lucrării de licenţă va fi avizată
de coordonatorul ştiinţific ales şi va fi aprobată de decanul facultăţii.
Lucrarea de licenţă nu trebuie privită ca un act formal necesar încheierii studiilor universitare, ci
ca o încununare a întregii activităţi de instruire desfăşurată de absolvent. Lucrarea de licenţă are un
caracter aplicativ, prezintă şi rezolvă din punctul de vedere al specialistului în informatică, o problemă
reală de evidenţă economică, propunând soluţii de proiectare, realizare, dezvoltare şi implementare a
unui produs software. Programul trebuie realizat conform metodologiilor studiate, fiind evaluat din
punct de vedere al eficienţei economice, al posibilităţilor de exploatare curentă şi de dezvoltare
ulterioară. Toate acestea dau măsura calităţii şi nivelului de pregătire teoretică şi aplicativă de
specialitate a studentului, a probităţii lui profesionale. Pornind de la probleme reale, specifice
domeniului de evidenţă economică şi bazându-se pe pregătirea ştiinţifică dobândită, absolventul
analizează situaţia existentă şi cerinţele beneficiarului, formulează probleme, identifică oportunităţi,
concepe şi proiectează tehnici și instrumente de prelucrare automată a datelor şi verifică veridicitatea
lor. Mai mult, prin competenţele sale de economist, absolventul estimează costurile investiţiei
aferente platformei hardware şi software pe care o proiectează şi o propune, calculează eficienţa
economică a acesteia. Scopul lucrării de licenţă este de a verifica practic cunoştinţele acumulate,

2
discernământul, abilitățile practice de utilizare a instrumentarului informatic, inventivitatea şi
creativitatea absolventului, lucrarea realizată fiind un atestat al cunoștințelor dobândite și
performanţelor realizate de absolvent în anii pregătirii universitare.

2. Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă

Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă presupune mai întâi alegerea unei firme reale, a unui
domeniu sau sector de activitate din cadrul acesteia, ca obiect de studiu, ce va fi investigat pentru
informatizare, pentru prelucrarea automată a datelor pe o platformă hardware şi/sau software ce va fi
propusă de absolvent, la încheierea cercetării şi proiectării realizate de acesta.
O etapă foarte importantă în realizarea lucrării de licenţă o constituie alegerea temei, pentru că
implică o anumită cunoaştere a domeniului ales şi a problemelor concrete ce se pot ridica în decursul
cercetării şi studiului, a posibilităţilor practice de a utiliza tehnologii informatice adecvate şi bine
stăpânite de absolvent.
De aceea, pentru a conduce la o soluţie corectă şi la o realizare de succes a lucrării de licenţă,
opţiunea autorului trebuie să aibă o bună motivaţie, să aibă la bază un minimum de informaţie asupra
specificului domeniului sau problematicii abordate. Procesul efectiv de alegere a temei lucrării de
licenţă este propriu fiecărei persoane, în acord cu personalitatea, scopurile, posibilităţile de
documentare şi aptitudinile fiecăruia.
Astfel, acesta poate alege o temă din lista cu teme orientative (vezi lista “Teme propuse pentru
lucrarea de licenţă“), după o documentare sumară cu caracter exploratoriu, sau poate propune o temă
pentru care studentul manifestă un interes deosebit sau pe care o cunoaşte din practica sa la un loc de
muncă; în ambele situaţii tema trebuie să fie în concordanţă cu specializarea de Informatică
Economică.
Însemnătatea „primului pas” pentru munca de elaborare a lucrării de licenţă impune respectarea
riguroasă a următoarelor reguli:
a) domeniul ales spre cercetare să aibă o strânsă legătură cu specializarea
absolventului;
b) delimitarea, în cadrul domeniului ales, a segmentului de activitate de care absolventul
consideră că este atras şi pe care îl poate aborda cu cele mai bune rezultate;
c) segmentul de activitate pentru care optează autorul şi problemele alese pentru
soluţionare din punct de vedere informatic ar trebui să vizeze activităţi cu perspective
de dezvoltare, în care absolventul se va putea integra şi lucra; lucrarea de licenţă
constituie, astfel, un prilej de completare şi desăvârşire profesională a absolventului,
menită să-i ofere acestuia o experienţă reală suplimentară.
d) absolventul ar trebui să fie sigur de existenţa surselor şi posibilităţilor practice de
documentare şi informare în domeniul şi la firma aleasă;

3
 e) alegerea temei lucrării de licenţă poate fi făcută personal de către autor, la sugestia
cadrului didactic coordonator sau la cererea expresă a anumitor agenţi economici sau
instituţii .
Sunt recomandate, pentru a facilita alegerea temei lucrării de licenţă, următoarele criterii:
- înclinaţii deosebite pentru o anumită problematică studiată în anii de studiu, aptitudini de
cercetare, analiză, abilităţi de modelare, de imaginaţie etc.;
- documentare uşor accesibilă, la care se adaugă criterii personale, specifice sau chiar
conjuncturale;
OBS: Opţiunea studentului pentru tema lucrării de licenţă se face la sfârşitul anului II (luna mai)
şi se aduce la cunoştinţa decanului printr-o cerere în care solicită aprobarea temei şi a
coordonatorului dorit. Studenţii care nu depun cererile de opţiune până la termenul stabilit vor fi
repartizaţi din oficiu la alte cadre didactice, care mai au locuri libere pentru coordonarea de lucrări
de licenţă.

3. Alegerea coordonatorului ştiinţific al lucrării de licenţă

În primul rând este ales coordonatorul ştiinţific al lucrării de licenţă şi apoi, împreună şi în
consens cu acesta, este aleasă tema.
Lucrările de licenţă pot fi coordonate numai de cadre didactice care au titlul didactic de
lector, conferenţiar sau profesor universitar.
Asistentul universitar care este doctorand sau doctor în domeniul de referinţă poate
îndruma lucrări de licenţă numai sub coordonarea unui profesor sau conferenţiar universitar.
In cazul asistenţilor cu drept de îndrumare, planul, urmărirea muncii studentului, evaluarea finală
a lucrării, întocmirea referatului şi stabilirea notei se va face numai în urma consultării directe a
profesorului coordonator, acesta semnând referatul şi documentele oficiale.
Coordonatorul poate sugera acea temă pentru care asigură maximum de asistenţă şi, în
cunoştinţă de cauză, care sunt cele mai importante şi interesante aspecte care să fie abordate în
lucrarea de licenţă, deci poate sugera un titlu specific care să personalizeze lucrarea. Fără a stabili
criterii riguroase pentru alegerea coordonatorului lucrării de licenţă, putem aprecia că o alegere bună
ar trebui să ţină seama de următoarele aspecte:
- modul, gradul şi profunzimea comunicării pe care absolventul a realizat-o în perioada anilor de
studiu (sau intuieşte că o poate realiza) cu cadrul didactic coordonator, astfel încât să-şi poată exprima
liber opiniile personale în domeniul abordat în cadrul lucrării de licenţă.
- domeniul disciplinei agreate sau însuşite într-o mai mare măsură în perioada studiilor
universitare;
- experienţele anterioare de colaborare cu cadrele didactice în cadrul cercurilor ştiinţifice.
OBS: Fiecare cadru didactic are alocat un număr de lucrări de licenţă ce pot fi coordonate.
Cererile de îndrumare sunt aprobate în ordinea depunerii lor la secretara de an din cadrul

4
secretariatului facultăţii. În cazul în care se completează numărul stabilit pentru un anumit profesor
coordonator, nu se mai primesc cereri la acest cadru didactic.

4. Structurarea planului lucrării de licenţă

Planul sau structura reprezintă concret “cuprinsul” lucrării, capitolele şi subcapitolele care
să confere conţinut lucrării de licenţă şi care să se deruleze logic. Planul lucrării de licenţă se
întocmeşte împreună cu profesorul coordonator, astfel încât absolventul să-şi poată prezenta cât mai
bine rezultatele cercetării şi proiectării.
În general, indiferent de temă, structura unei lucrări de licenţă cuprinde:
- o introducere de 1- 2 pagini în care se prezintă oportunitatea şi importanţa temei lucrării de
licenţă, se motivează alegerea ei;
- un capitol în care se prezintă entitatea (organizația) luată în studiu ca bază de cercetare
(scurt istoric, obiect de activitate, structura organizatorică, rezultate înregistrate, sistem
informațional-decizional, direcţii de dezvoltare a activităţii). În acest capitol o importanţă deosebită
o prezintă studiul sistemului informaţional, modelarea datelor şi a prelucrărilor, analiza critică a
sistemului existent şi stabilirea direcţiilor de perfecţionare a sistemului informaţional existent.
- un capitol cu conţinut teoretic, metodologic în care se prezintă definiţii, noţiuni, concepte,
metodologii, reglementări, puncte de vedere existente în literatura de specialitate naţională şi
internaţională, în legătură cu tematica abordată sau tehnologiile informatice utilizate. Acest capitol
va fi introdus numai dacă se utilizează tehnologii informatice moderne, ce prezintă caracteristici de
noutate sau de performanță ce trebuie menționate.
- un capitol cu aplicabilitate practică la unitatea cercetată, care constă în proiectarea
aplicaţiei sau sistemului informatic propus, cu descrierea tuturor componentelor (intrări, ieşiri,
algoritmi de prelucrare, codificare, baza de date, validare şi securitate a datelor, interfaţă, etc). Practic,
aceasta este soluţia de proiectare propusă de autor. În acest capitol o importanță deosebită o are
stabilirea obiectivelor aplicației informatice care va fi proiectată.
- un capitol final în care se descrie produsul software realizat cu toate funcțiunile sale, se
precizează condiţiile şi modalităţile de implementare şi exploatare curentă, se estimează eficienţa
economică a acestuia. Tot aici pot fi adăugate concluziile autorului şi aportul personal la soluţionarea
problemelor ridicate de tema de cercetare.
Fiecare capitol va fi structurat pe subcapitole, paragrafe şi subparagrafe, al căror titlu trebuie
să concorde cu conţinutul lor şi să fie menţionate în cuprins.
Studentul va trebui să acorde atenţie maximă capitolelor în care se realizează studiul şi analiza
sistemului existent şi apoi proiectarea noului sistem, care pun în evidenţă aportul său personal,
constatările şi observaţiile proprii, propunerile şi soluţiile formulate.
Planul prestabilit pentru realizarea lucrării trebuie să evidenţieze pregătirea teoretică,
metodologică, aptitudinea de a interpreta rezultatele investigaţiei efectuate, capacitatea de a formula

5
propuneri de perfecţionare a domeniului abordat şi, nu în ultimul rând, capacitatea de a efectua o
aplicaţie practică, concretă, specifică domeniului abordat în lucrare.
Structura planului trebuie să asigure omogenitatea şi coerenţa lucrării, succesiunea logică a
capitolelor, conducând în final la realizarea obiectivului stabilit prin tema aleasă pentru lucrarea de
licenţă.
Un exemplu de conţinut cadru pentru realizarea lucrării de licenţă la specializarea Informatică
Economică, este următorul:

CONȚINUTUL CADRU AL LUCRĂRII DE LICENȚĂ

(Continut cadru orientativ)
. Pagina de titlu
. Cuprins
INTRODUCERE
- Oportunitatea și importanța temei propuse

Cap. 1 STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale
1.2 Principalele activități desfășurate în unitatea economică
1.3 Studiul sistemului de conducere
1.4 Studiul sistemului condus
1.5 Studiul sistemului informațional
1.5.1. Schema fluxului informațional aferent temei
1.5.2. Descrierea circuitului informațional aferent temei
1.5.3. Descrierea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor (MCD).
1.5.4. Proceduri de prelucrare a datelor utilizate. Modelul conceptual al prelucrarilor
(MCP).
1.5.5. Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în
funcționarea sistemului existent
1.5.6. Direcții de perfecționare a sistemului actual

Cap. 2. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC

2.1 Obiectivele și oportunitatea aplicației informatice
2.2. Locul aplicației informatice în sistem
2.3. Definirea situațiilor (rapoartelor) finale
2.4 Definirea sistemului de codificare
2.5 Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor (model conceptual, logic și fizic)
2.6 Diagrama Entitate-Asociere
2.7 Stabilirea colecțiilor de date

6
 2.8 Alegerea tehnologiei de prelucrare (stabilirea platformei hardware, software și de
comunicații)
2.9 Estimarea necesarului de resurse și a calendarului de realizare

Cap. 3. PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE

3.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice
3.2 Proiectarea logică și fizică a ieșirilor
3.3 Proiectarea logică și fizică a intrărilor
3.4 Proiectarea sistemului de codificare a datelor
3.5 Proiectarea bazei de date
3.6 Schema de sistem a aplicației
3.7 Proiectarea interfeței aplicației
3.8 Schema de flux informațional a noului sistem
3.9 Propuneri de dotare cu echipamente IT și costuri aferente

Cap. 4. PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE

4.1 Cerințele platformei hardware și software ale produsului program;
4.2. Descrierea funcțiunilor aplicației

Cap. 5. EFICIENȚA ȘI UTILITATEA APLICAȚIEI INFORMATICE

5.1. Condiții privind implementarea aplicației
5.2. Exploatarea curentă a aplicației
5.3. Considerații privind eficiența aplicației informatice

ANEXE
Anexa nr. 1: Secvențe din codul sursă
Anexe……: Machete videoformat de preluare date;
Rapoarte de ieșire cu date de test;
Rezultatul unei rulări cu date de test

BIBLIOGRAFIE (manuale universitare, cărţi, articole, site-uri)

7
5.Întocmirea calendarului de elaborare a lucrării de licenţă
După stabilirea planului lucrării de licenţă – conform temei alese se va proceda la elaborarea
unui grafic care să precizeze termenele de realizare a diferitelor părţi (capitole) componente din
lucrare. Acest desfăşurător al activităţilor desfăşurate de absolvent şi al etapelor de validare a lor de
către coordonatorul ştiinţific, permite ritmicitatea elaborării lucrării de licenţă, intervenţia
coordonatorului în timp real şi evitarea stresului în legătură cu finalizarea elaborării lucrării, fiind
evidenţiate în ”Fişa de evidenţă a lucrării de licenţă”.
Există termene stabilite conform planului de învăţământ, astfel:
− Lucrarea în totalitate, cu produsul software realizat, pe semestrul II, în sesiunea de vară, la
colocviul de la disciplina Elaborarea lucrării de licență. Studentul trebuie să aibă evaluarea
lucrării de licenţă de către coordonatorul ştiinţific al lucrării, exprimată prin nota înscrisă pe
”Fişa de evidenţă a lucrării de licenţă”. Lucrarea va fi prezentată şi susţinută în faţa unei
comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este coordonatorul lucrării de licenţă.
La acest colocviu se va susţine şi o probă scrisă, constând dintr-un test grilă, la care studentul
trebuie să obţină nota ≥5. Din notele obţinute la cele 2 probe (scris şi oral) se va calcula media,
care va fi nota pentru disciplina Elaborarea lucrării de licență. Pentru a promova această
disciplină nota obţinută trebuie să fie ≥5.

II. DOCUMENTAREA PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1. Documentarea teoretică
Acest tip de documentare are în vedere consultarea literaturii, a legislaţiei referitoare la
subiectul abordat în lucrare, pentru o bună fundamentare teoretică, de natură să „garanteze”
fezabilitatea studiului.
Documentarea teoretică presupune mai întâi identificarea şi depistarea surselor de
documentare şi apoi culegerea, selectarea şi sistematizarea informaţiei.
În sfera documentaţiei teoretice se include şi studiul bibliografiei de specialitate, adică a
acelor materiale şi publicaţii care tratează direct, concret problemele cercetate. Bibliografia de
specialitate este reprezentată de cursuri, manuale de specialitate, monografii, anchete, analize,
culegeri de studii, studii de caz, buletine informative.
Documentarea trebuie făcută într-o manieră globală, care să valorifice cât mai multe
informaţii referitoare la temă, utilizând orice sursă aflată la îndemână (bibliografia indicată de
coordonator, reviste de specialitate, Internet, analizele efectuate în domeniu de firme specializate,
etc), cu o vechime maximă de 10 ani.
Evidenţierea surselor documentare se va face în cadrul lucrării la subcapitolul
„BIBLIOGRAFIE”.

8
 Modul de lucru pentru realizarea studiului documentar este propriu fiecăruia, reliefând atât
capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, cât şi abilitatea de a reţine acele informaţii care sunt
utile pentru soluţionarea problematicii propuse de tema lucrării de licenţă.

2. Documentarea practică (aplicativă)

Documentarea practică vizează investigarea fenomenelor aşa cum se prezintă ele în viaţa
reală. În această fază studentul vine în contact direct cu realitatea (entitatea) pe care şi-a propus să o
cerceteze. Ea constituie unul dintre punctele „forte” în activitatea de elaborare a lucrării de licenţă,
întrucât de calitatea şi profunzimea documentării practice depind conţinutul principal al lucrării,
gradul de fundamentare a concluziilor, propunerilor şi soluţiilor emise.
Documentarea practică se realizează, în principal, la sediul societăţii comerciale alese ca
obiect de studiu şi trebuie să includă aspectele tehnice, de management, circuitul informaţional, latura
financiară, juridică, inclusiv relaţiile interumane, comunicarea.
Lucrarea de licenţă trebuie să demonstreze capacitatea şi abilitatea absolventului de a
elabora soluţii concrete – într-un domeniu operaţional - bazate pe interpretarea datelor culese, pe
valorificarea cunoştinţelor teoretico – metodologice şi pe experienţa practică de lucru într-un mediu
de programare.
Documentarea la o firmă tip societate comercială, firmă non-profit, bancă, instituţie bugetară,
birou notarial sau de avocatură, cabinet de audit financiar, instituţie a statului etc. se face diferit, în
funcţie de tema lucrării de licenţă. Motodologiile de proiectare studiate, instrumentarul tehnic al
acestora pun la dispoziţia viitorilor absolvenţi tehnici şi metode de investigare adecvate complexităţii
problemelor reale întâlnite în mediul economic.
Prezentarea concretă (efectivă) a aparatului ştiinţific se poate realiza cel puţin în două moduri:
▪ prin utilizarea notelor de subsol (trimiterea la notă făcându-se în text);
▪ prin inserarea în text a numărului de ordine al sursei bibliografice listată la sfârşitul
lucrării.
Se recomandă să se utilizeze numere pentru trimiterile bibliografice (de ex. [7]) şi simbolul
(x) pentru notele personale, precizând însă, că aparatul ştiinţific al lucrării de licenţă nu trebuie să
constituie un obiectiv în sine, ci doar un instrument care accentuează nota de acurateţe metodologică.

III. RECOMANDĂRI PRIVIND REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1. Aspecte generale
Redactarea finală a lucrării de licenţă se va face cu un program de tehnoredactare (Microsoft
Word sau altul similar), respectând următoarele caracteristici:
• Textul va fi redactat la 1.5 rânduri pentru întreaga lucrare.
• Marginile paginii (A4) vor fi stabilite astfel: 2.5 cm sus, jos şi dreapta. Marginea din stânga
va fi de 3 cm, pentru a permite ulterior legarea lucrării.
9
 • Se poate alege orice tip de caractere (fonturi), iar mărimea acestora să fie de 12 (Cel mai
folosit este fontul Times New Roman de 12);
• Semnele de punctuaţie (".", ";", ",", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spațiu.
• Alinierea textului va fi la ambele margini ale paginii ("justify").
• Pentru titluri, subtitlurile capitolelor si tabelelor, notele de subsol, lista figurilor şi bibliografie
se pot folosi alte formatări .
• Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor; în cazul utilizării acronimelor, la prima apariţie
în text se specifică atât termenul în limba de origine, cât şi pe cel în limba română.

2. Detalii privind stilul de redactare

• Stilul trebuie să fie clar şi concis.
• Presupuneţi de la început că scrieţi lucrarea pentru a o trimite la o revistă de ştiinţă.
• O mulţime de detalii de formatare pot fi învățate urmărind tehnoredactarea folosită de edituri
la cursurile, tratatele universitare şi cărţile de specialitate.
• Evitaţi folosirea termenilor "eu", "mie", "a mea", "al meu", precum şi propoziţii de genul
"Din punctul meu de vedere", "După părerea mea" etc.
• Daţi lucrarea prietenilor sau familiei să o citească înainte de o prezenta coordonatorului. Dacă
ei nu înțeleg, înseamnă că, mai mult ca sigur, stilul de exprimare suferă şi lucrarea trebuie
revizuită.

3. Referinţele din text

• Dacă folosiţi cuvintele sau ideile unui autor, se impune să citaţi autorul respectiv. Este foarte
important, deoarece pedepsele pentru plagiat sunt foarte severe.
• Există numeroase căi pentru a formaliza o referinţă în text. De exemplu: "text ... (nume de
familie, anul).", "nume de familie (anul) nota că ...." sau " în anul ..., nume de familie, spunea
că ...".
• Prima data când este citată o referinţă în text, scrieţi toate numele de familie ale autorilor. De
exemplu: "Radu, Miclea, Nemes, Albu, Modovan & Dxsmodkoxi (1993) sustin că ...". Dacă
articolul are trei sau mai mulţi autori, folosiţi abrevierea s.a.. Când referinţa este citată a doua
sau a treia oară, se va trece numai primul autor şi anul publicării articolului.
• Citaţiile multiple din paranteză sunt aşezate în ordine alfabetică şi separate prin ";" urmat de
un spaţiu, ca in exemplul următor: "text ... (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zamfirescu,
1980).
• Pentru citatele directe trebuie să precizaţi numărul paginii. De exemplu: Popescu (1970) nota
ca "... (p.12)".
• Daca aţi trecut în text mai mult de trei sau patru citate în 10 pagini, trebuie să ştiţi că aţi depăşit
limita superioară admisă.

10
 • Asezaţi citatul care are mai mult de 40 de cuvinte, ca un bloc independent de text, la cinci
spaţii distanţă de marginea din stânga. In acest caz omiteţi ghilimelele şi includeţi numărul
paginii în paranteze după ultimul punct. Dacă citatul se întinde pe mai multe paragrafe, atunci
de la al doilea paragraf folosiţi aliniatul de 5 spatii.
Exemple de redactare referinţe:
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Titlul cărţii, Editura, ISBN, Localitate
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2005). Titlul articolului, Proceedings of xxx xxx, pag. 14-
17, ISBN, locaţia conferinţei, perioada de desfăşurare, Editor, Bucureşti
Kusiak, A. (2006). Numele lucrării. Titlul revistei, Vol., Nr., (luna şi anul ediţei) numere de pagină
(prima-ultima), ISSN
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, În: Numele lucrării, numere de
pagină (prima-ultima), Editor, ISBN, Locul publicării
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, Disponibile la:
http://www.adresa-exacta-a-site-ului Accesat la: AAAA-LL-ZZ

4. Pagina de titlu
• Este o pagină separată nenumerotată.
• În partea de sus a paginii se va scrie cu majuscule UNIVERSITATEA ROMÂNO-
AMERICANĂ şi, pe rândul următor, FACULTATEA DE INFORMATICĂ
MANAGERIALĂ.
• Titlul lucrării trebuie aşezat în centrul primei pagini şi tipărit cu litere mari şi/sau mici; el
trebuie să cuprindă aproximativ 10-12 cuvinte.
• Titlul trebuie să ofere informații despre conținutul lucrării. Trebuie să fie scurt, cel mai
obișnuit fiind acela care enunță concis variabile dependente și cele independente.
• Numele şi gradul didactic al coordonatorului trebuie trecut sub titlul lucrării, în partea stângă
a paginii.
• Numele autorului trebuie trecut sub numele coordonatorului, în partea dreaptă a paginii.
• În partea de jos a paginii se scrie anul redactării lucrării şi oraşul (ex. BUCURESTI 2011)
• Aceleaşi informaţii trebuie imprimate şi pe copertă cu prilejul legării. Titlul lucrării nu apare
pe copertă, el fiind înlocuit cu sintagma LUCRARE DE LICENŢĂ.

5. Cuprinsul
• Se scrie pe o pagină separată, numerotată cu numărul 2. El precizează numele capitolelor,
subcapitolelor, al tuturor componentelor lucrării de licenţă şi pagina acestora.
• Capitolele şi subcapitolele se identifică distinct şi unitar (ex. CAPITOLUL 1. Titlu capitol 1;
1.1 Titlu subcapitol1; 1.2. Titlu subcapitol2;

6. Conţinutul lucrării
11
 • Incepe cu pagina 3 sau imediat următoare celei care încheie cuprinsul.
• Pagina începe prin tipărirea titlului capitolului, centrat, apoi continuă cu titlul subcapitolului
(pe următorul rând, la 1,5 rânduri), folosind paragrafe normale și aliniate de 5 caractere.
• La început informaţi cititorul despre problema cercetata, explicaţi de ce este importantă şi
oportună tematica abordată, prin ce se remarcă analiza efectuată (Introducere).
• Lucrarea se continuă cu celelalte capitole, conform cuprinsului stabilit;
• In cazurile în care cititorul se aşteaptă la rezultate semnificative şi acestea nu pot fi evidenţiate,
atunci trebuie să discutaţi acest aspect.
• Nu prezentaţi date brute decât dacă, din anumite motive, analizaţi un singur subiect. Altfel,
acestea vor fi trecute la ANEXE.

7. Tabelele
• Tabelele mari, conținând informaţiile brute, vor fi așezate la sfârşitul lucrării, ca anexe;
celelalte se pot insera în textul lucrării.
• Fiecare tabel trebuie să apară, pe cât posibil, pe o pagină separată şi va fi notat consecutiv.
• Numerotarea si denumirea fiecarui tabel se completeaza in partea de sus a tabelului si aliniat
la dreapta
• Alegeți titluri relativ scurte, dar consistente. Nu se pune punct după numărul sau numele
tabelului.
• Când folosiţi coloane cu numere zecimale, aliniați virgula (punctul zecimal).
• Dacă faceţi trimiteri din text, puteți indica acest lucru astfel "datele din Tabelul nr. 3 ..." şi nu
"Tabelul de mai sus, de la pagina 2, ...".

8. Figurile
• Fiecare figură trebuie poziţionată pe cât posibil pe o pagină separată, exceptând situaţia în
care dimensiunea ei nu impune acest lucru, caz în care pot fi grupate mai multe figuri pe o
pagină, împreună cu explicaţiile însoţitoare.
• Cuvântul "Figura" este un termen tehnic prin care înţelegem un ansamblu de materiale
iconografice utilizate de autor, după cum urmează: grafice, hărţi, desene şi ilustraţii
/fotografii.
• Figurile pot fi reproduse prin mijloace specifice în alb/negru sau color.
• Rezoluţia şi dimensiunile reprezentării trebuie să fie suficiente pentru a putea transmite
mesajul conţinut.
• Centraţi fiecare figură pe pagină.
• Tastaţi numărul graficului şi apoi numele lui. Nu se pune punct după numărul sau numele
graficului.
• Dacă faceți trimiteri din text, puteţi indica acest lucru astfel "datele din Graficul nr. 3 ..." şi nu
"Graficul de mai sus, de la pagina 2, ...".
12
9. Anexele
• Conţin date brute și instrumente utilizate care nu pot fi prezentate în interiorul lucrării,
dar care determină şi susţin concluziile ei.

10. Bibliografia
• Bibliografia se tehnoredactează la sfârşitul lucrării, pe pagini distincte
• Toate referinţele şi notele de subsol trebuie să aibă corespondent în cadrul bibliografiei.
• Pentru fiecare autor daţi numele de familie urmat de virgulă, apoi inițialele şi prenumele
urmate de puncte. Exemplu: Popescu, I.Vasile.
• Separaţi autorii prin virgulă, iar ultimul autor este introdus dupa semnul & dacă textul este
redactat în limba engleză.
• După introducerea numelui autorului se trece titlul lucrării, editura, anul publicării, localitatea
şi țara, toate cu virgulă între ele.
• Pentru citarea unei reviste se specifică: titlul revistei, numărul volumului, numărul revistei.
Scrieți titlul cu litera mare, în română, sau în limba de origine.
• Bibliografia se întocmeşte obligatoriu în ordinea alfabetică a NUMELUI autorilor ( ex.
BARBU, Ion; MARIN, Vasile; POPESCU, Andrei, etc).
• Sursele bibliografice cu autor colectiv precum şi adresele web se trec la finalul listei.

IV. RECOMANDĂRI PRIVIND SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Susţinerea lucrării de licenţă constă în prezentarea ei în faţa comisiei de examen de licenţă la

care absolventul a fost repartizat.
În expunerea lucrării, autorul demonstrează membrilor comisiei aptitudinile şi calităţile sale
de cercetător, capacitatea de a-şi susţine ideile, părerile şi propunerile.
La susţinerea lucrării de licenţă poate participa şi coordonatorul ştiinţific, dacă acesta nu este
membru în comisia de examen.
Rezultatul final al susţinerii lucrării de licenţă, exprimat de comisie depinde de mai mulţi
factori, şi anume:
- de conţinutul lucrării scrise, validat de coordonator şi apreciat prin nota pusă în referatul
întocmit;
- de calitatea expunerii absolventului, care demonstrează în ce măsură autorul cunoaşte şi
stăpâneşte întregul conţinut al lucrării şi poate susţine soluţia propusă prin produsul software
realizat.

13
 Întrucât este de dorit ca lucrarea de licenţă să fie prezentată în mod liber în faţa comisiei,
absolventul trebuie să-şi facă un inventar al ideilor de bază, ordonate logic şi cronologoic, care să-i
permită să prezinte esenţa lucrării de licenţă.
Deşi partea de prezentare diferă în funcţie de tipul lucrării, de personalitatea absolventului, de
unele condiţii conjucturale, se recomandă ca absolventul să se prezinte în faţa comisiei, să precizeze titlul
şi obiectivele lucrării de licenţă, structura acesteia, enumerând pe scurt obiectivele specifice pe
capitole (cu un foarte scurt comentariu).
Este posibil ca membrii comisiei de examinare să solicite renunţarea la detalieri, fiind mai
degrabă interesaţi de natura soluţiilor proiectate, de produsul software realizat, de contribuţia
personală a absolventului, de evaluarea efortului economic, de modalităţile de implementare a
soluţiilor propuse şi de estimarea efectelor economice.
Pentru partea de prezentare se recomandă o prezentare în Power Point a problematicilor
arătate, a obiectivelor lucrării şi caracteristicilor soluţiei de informatizare propuse, în circa 8-10 slide-
uri.
Urmează apoi prezentarea programului realizat la calculator, demonstraţia practică a
funcţionării lui cu date de test, vizualizarea rezultatelor execuţiei.

14
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA BUCURESTI Anexa 4
FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA

FISA de EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA

TITLU: ---------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------
AUTOR: ______________________________________________________

PROFESOR COORDONATOR____________________________________

SEMNATURA
DATA TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT
PROFESOR

Nota propusă: …………………………………………………..

Observatii:
1. In cadrul disciplinei Elaborarea lucrarii de licenta se verifica inregistrarea, în această fișă, a stadiului
elaborarii proiectului, conform calendarului stabilit;
2. Studentii care nu au completata lunar această fișă nu vor avea incheiata situația la disciplina
Elaborarea lucrarii de licenta .

15
 ANEXA 5

AVIZ INDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC, AVIZ DECAN,

______________________________ ____________

DOMNULE DECAN,

Subsemnatul(a)______________________________________________
student(ă) în anul _____ de studii, la Facultatea de INFORMATICĂ
MANAGERIALĂ, vă rog să-mi aprobaţi ca temă pentru
lucrarea..de..licenţă:
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
având coordonator ştiinţific pe ____________________________________________
_____________________________________________________________________________

Semnătura student___________________

Nr. Tel. ___________________________________________

Adresa email: ________________________________________

Data___________

DOMNULUI DECAN
AL FACULTĂŢII DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

16
 Universitatea Româno–Americană
Facultatea de Informatică Managerială

LUCRARE DE LICENŢĂ
(Aceasta este coperta)

Coordonator ştiinţific:
Grad didactic, nume, prenume

Absolvent:
Nume, iniţiala tatălui, prenume

București
2018
17
 Universitatea Româno–Americană
Facultatea de Informatică Managerială

TITLUL LUCRĂRII

(Aceasta este prima pagină)

Coordonator ştiinţific:
Grad didactic, nume, prenume

Absolvent:
Nume, iniţiala tatălui, prenume

București
2018
18