UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Profesor îndrumător:
Asist. Roangheș Mureanu Ana-Maria
Prof.univ.dr. Erdeli George

Absolvent
DINCULESCU Adrian

Călimănești
2020
 UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Infrastructura de cazare și baza de

alimentatițe publică în stațiunea
Călimănești – Căciulata - Cozia

Profesor îndrumător:
Asist. Roangheș Mureanu Ana-Maria
Prof.univ.dr. Erdeli George

Absolvent
DINCULESCU Adrian

Călimănești
2020
 CUPRINS
Introducere 3

Cap. I Asezare fizico – geografică 4

I.1. Pozițiafizico – geografică4
I.2. Scurt istoric 5
I.3. Populația 6
I.4. Economie 7

Cap. II Potențial turistic 8

II.1. Potențial turistic natural 8
II.1.1. Relief 12
II.1.2. Climă 13
II.1.3. Hidrografie 13
II.1.4. Soluri 13
II.1. Potențial turistic antropic 14

Cap. III. Tipuri de turism existente 20

III.1. Turism balnear 20
III.2. Turism monahal 21
III.3. Turism cultural 22
III.4. Turism montan 23

Cap. IV. Baza tehnico – materială 24

IV.1. Structuri de cazare 24
IV.2. Structuri de alimentație publică 25
IV.3. Structuri de tratament 26
IV.4. Structuri de agrement 27

1
Cap. V. Infrastructura turistică 29
V.1. Evolutia numărului de unități de cazare 29
V.2. Evoluția numărului de locuri in unitățile de cazare 36
V.3. Evoluția numărului de sosiri 37
V.4. Evoluția numărului de înnoptări 37
V.5. Sejurul mediu 39

Cap VI. Infrastructura turistică de alimentație publică 40

VI.1. Structuri de alimentaţie publică în staţiunea Călimăneşti-Căciulata-Cozia 41

Cap. VII. Strategii de promovare a turismului balneoclimateric din stațiunea

Călimănești – Căciulata 46
VII.1. Analiza Swot 46
VII.2. Strategii de dezvoltare 49
VII.3. Programe de dezvoltare 52

Concluzii 55

Bibliografie 57

2
INTRODUCERE

Turismul a devenit,după cum arata realitatea,unul dintre cele mai vaste fenomene sociale
ale anilor nostrii cu implicaţii insemnate asupra economiilor naţionale ale multor ţari şi asupra
relaţiilor economice internaţionale, representând astăzi cea mai mare afacere din lume.
Transformarile produse in viaţa social-economică a lumii (introducerea automatizarii,
folosirea ciberneticii si techinicii de calcul în diverse sectoare economice, industrializarea
agriculturii) au dus la o importantă concentrare a populaţiei în centre urbane în cadrul cărora se
înregistrează aglomerări ale locurilor de şcolarizare şi de muncă, ale căilor şi mijloacelor de
transport, ale familiilor în blocuri de locuinţe, ale punctelor de distracţie.
Societatea industriala oferă posibilitatea de creştere a productivitaţii muncii cu multe efecte
pozitive asupra membrilor societaţii, dar şi cu efecte negative manifestându-se sub forma
agresivitaţilor biologice (poluare, lipsa de mişcare, maladii frecvente) precum si a celor de ordin
nervos (stres psihic, constrângerile din viaţa sociala şi profesională).De aici, doriţa si tendinţa
oamenilor societaţii contemporane de a-şi petrece timpul liber calătorind sau visând la locuri
liniştite din natură, vizitând oraşe şi sate din ţara de baştina sau din alte ţari.
Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi internaţional,
cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele stiinţei medicale datorită
faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele <<boli ale civilizaţiei>>.
Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o
creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban,
conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.
În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte
integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot realiza obiective
multiple şi complexe.
Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu o valoare
deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice,
terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice,
medicamentoase.
În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate ca fiind
servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în altele reprezintă
profilul principal ce caracterizează activitatea turistică.
În aceasta lucrare s-a incercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la baza
formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo-turistice
permanente Călimaneşti-Căciulata.

3
 Capitolul I
Asezare fizico-geografica a staţiunii Călimăneşti - Căciulata

Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o altitudine moderată fiind înconjurată, pe
de o parte şi de alta de înălţimile împădurite ale culmilor Coziei (1670m) şi ale plaiului Frăsinet,
care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu pante domoale.Peisajul subalpin oferă vizitatorului venit
la cură numeroase posibilităţi de drumeţii şi excursii.

Fig.nr. 1.(Sursa: https://www.google.com/search harta calimanesti)

I.1.Poziție fizico – geografică

Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al
Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, la 18 km
distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie
de 8.633 locuitori, impreuna cu statiunea Caciulata acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-
Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului.
Desi altitudinea statiunii este de 280 m, datorita acestor masive muntoase climatul local
este subalpin. Numeroasele si diversele izvoare de ape minerale au facut ca statiunea sa fie
indicata in foarte multe categorii de afectiuni, astfel incat ea este recomandata in egala masura
pentru boli reumatice si ale aparatului urinar, pentru boli circulatorii si digestive, pentru boli de
nutritie si alergice etc.

4
 Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în
Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului
Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7), la 18 km nord de
Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu
localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general
Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002.
Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele
Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie
vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927.

I.2. Scurt istoric

Călimăneşti Căciulata are o existenţă îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede

dacice şi castrele de la Jiblea şi Arutela. Pe timpul împăratului Hadrian apele de la Bivolari au fost
folosite de romani la termele Arutela, precum şi de populaţia dacică.
Conform unor păreri mau recente, ca aşezare umană, Călimănesti-Căciulata s-ar fi format
prin secolele V-VIII, când vechea obşte sătească având o arie mai mare de întindere, s-ar fi
împărţit între câţiva oameni de vază, printre care şi Căliman. Prima menţiune documentară apare
în condica Mănăstirii Cozia pe 20 mai 1388, când prin documentul amintit,Mircea cel Bătrân
primeşte de la Nan Udaba, “locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe care acesta îl închină Mănăstirii
Cozia: “…a binevoit domnia mea să ridice din temelie mănăstire...locul numit Călimăneşti pe
Olt...”
Este foarte probabil ca decizia ridicării pe acele locuri a mănăstirii Cozia să fi fost
determinată de utilizarea apelor minerale. În 1543 lângă M.Cozia s-a înălţat Bolniţa, de către Radu
Paisie. La Bolniţa Coziei, numeroşi negustori precum unii faimoşi domnitori ai Ţării Româneşti
şi-au tratat suferinţele.
Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor izvoare de
sănătate, folosindu-se observaţiile localnicilor, care cunoşteau existenţa unor bazine cu “apă
neagră” şi care miroseau a “apă clocită”. Astfel, o nouă sursă vine să-şi auroleze faima:izvorul de
la Căciulata. Se citează în literatura de specialitate descoperirea întâmplătoare de către doi
călugări, în 1849, care venind de la pscuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a plăcut,
iar unul fiind bolnav a simţit o ameliorare a stării lui de sănătate.

5
 Lucrări de captare vor fi făcute în anul 1848 de către C-tin Golescu, ajutat de localnici, cu
fonduri din subscripţia publică.În urma constatării efectelor minunate ale acestor ape asupra
propriei sănătăţi, va construi un stabiliment rudimentar, primul de acest gen de pe aceste
meleaguri.
În 1873, apele minerale de la Călimăneşti sunt medaliate la expoziţia de la Viena, iar în 1893
primesc “Diploma de Grand Prix” şi medalia de aur.
După 1910, staţiunea trece în concesiunea societăţii “Govora-Călimăneşti” pe o perioadă de
50 de ani.
Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a sa fiind
destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de specialitate.
În 1924 se construiesc hotelurile 1 şi 2 Jantea. Bazarul şi Teatrul cu terasă spre Olt în 1934,
construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm. Vâlcea-Sibiu.
Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al staţiunii a fost
C.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central.
În prezent, societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul Călimăneşti sunt:S.C.
Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala Căciulata, S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A.

1.3. Populatie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Călimănești se ridică la
7.622 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.605 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,61%), cu o minoritate de romi (5,64%).
Pentru 4,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,44%). Pentru
4,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Populaţia Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Călimănești se
ridică la 7.622 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 8.605 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,61%), cu o minoritate de
romi (5,64%). Pentru 4,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,44%). Pentru 4,53% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

6
 Fig.nr. 2.(Sursa: www. wikipedia.ro)

1.4. Economia
Conform datelor furnizate de Borg Design – de pe cd-ul Lista Firme, rezultă că la începutul
anului 2011, în orașul Călimănești au fost înregistrate 200 de societăți comerciale, ceea ce
reprezenta un procent de aproximativ 5% din totalul firmelor înregistrate la nivelul județului.
Dintre acestea, un număr foarte mare își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, respectiv
78.5% (157 de societăți comerciale înregistrate de ListaFirme.ro).
Numărul mediu total al salariaților pentru anul 2010 a fost de 3163 (conform datelor
INSSE), dintre care un număr de 2932 de persoane erau încadrate în sectorul serviciilor (ceea ce
reprezintă un procent de 92%). Sectoarele industriei, construcțiilor și agricultură au oferit în anul
2010 un total de 231 din numărul total de locuri de muncă – în procent de 8%. În anul 2010
ramura cea mai bine reprezentantă din punct de vedere al numărului de societăți comerciale
înregistrate este cea a serviciilor.
Următoarele sectoare sunt cele ale construcțiilor, industriei și agriculturii. Cele mai multe
firme înregistrate au fost în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul (71 de firme) și în
domeniul hotelier și al serviciilor conexe (37 de firme).

7
 Capitolul II
Potentialul turistic al statiunii Călimăneşti - Căciulata

Situată la poalele sudice ale Carpaţilor Meridionali, la ieşirea Oltului din defileul de la
Cozia, staţiunea Călimăneşti-Căciulata este cea mai importantă staţiune balneoclimaterică din
judeţul Vâlcea şi una dintre cele mai valoroase din ţară. Complexul balneoclimateric cuprinde
staţiunile Călimăneşti, Căciulata şi Cozia, actualmente reunite, dispunând de un potenţial natural
de excepţie, valorificat în bună parte pentru activităţile turistice. Indiscutabil apele subterane,
respectiv apele minerale, termale şi termominerale reprezintă principala bogăţie a staţiunii
Călimăneşti - Căciulata asociate şi cu un microclimat de adăpost.
Ca urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţiei balneare i se asociază şi cea climatică, ceea
ce justifică încadrarea staţiunii în categoria staţiunilor balneoclimaterice. Statiunea este indicată în
tratamentul unor afecţiuni ale aparatului digestiv, renale şi ale căilor urinare, hepatobiliare,
reumatism degenerativ, inflamatoriu şi subarticular, metabolice şi de nutritie (inclusiv obezitatea),
neurologice şi ginecologice, ORL, dermatologice, endocrine, profesionale. La Călimăneşti se află
şi cea mai mare bază de tratament balneo-climateric din România, staţiunea dispunând de peste
5.000 de locuri de cazare, iar în cadrul bazelor de tratament se pot trata simultan aproximativ
1.500 de pacienţi.

II.1. Potentialul turistic natural

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este străjuită, în partea de nord, de munţii Coziei cu
creasta lor pleşuvă şi cu vârfurile dispuse în evantai. Datorită frumuseţii deosebite şi accesibilităţii
sale, muntele Cozia este vizitat anual de peste 20.000 de turişti. Cele mai accesibile şi cu peisaj
încântător la tot pasul sunt culmile sudice ale masivului. Ascensiunea către vârf se realizează în 5
ore, cu posibilitatea reîntoarcerii în aceeaşi zi.
Prin Ordinul nr.7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător, au fost
constituite în cadrul sectorului silvic 13 parcuri naţionale , printre care şi Parcul Naţional Cozia,
având o suprafaţă de 17.000 ha.
Limitele Parcului Naţional Cozia1 sunt următoarele :
I. Masivul muntos Cozia integral, limitat la nord de valea Băiaşului, la est de valea Groşilor, la
sud de valea Coisca şi la vest de Valea Oltului ;
1 sunt următoarele :1Sursa : ArhivaOcolului Silvic Călimăneşti

8
 Foto nr. 1. Muntele Cozia (sursa: https://www.google.com/search Muntele Cozia)

II. Ramura estică a munţilor Căpăţânii, limitată astfel : culmea principală ce porneşte de la
Călimăneşti spre vârful Naruţu, mărginind spre vest bazinele hidrografice ale văii Căciulata şi
Lotrişor, apoi valea lui Stan , de la obârşie şi până la vărsarea în Lotru ;
III.O mică porţiune din versantul stâng inferior al râului Lotru şi culmea Turţudonului, cuprinse
între Valea Lotrului şi Olt, la confluenţa lor. Această porţiune prezintă un interes ştiinţific, fiind în
parte constituită ca rezervaţii.

Foto nr. 2. Valea Oltului (sursa: arhiva personală)

Suprafaţa cea mai mare, de 80%, se include în fondul forestier care reprezintă de fapt, în
prezent, însăşi parcul naţional. Întregul parc este inclus în judeţul Vâlcea, respectiv SUCURSALA
Romsilva-Vâlcea, în raza a trei ocoale silvice : Călimăneşti, Brezoi şi Loviştea ; suprafaţa cea mai
mare se include, însă, în raza Ocolului Silvic Călimăneşti.

9
 Pe Cozia, natura a dăltuit în piatră profile bizare, amintind de formaţiunile megalitice :
Baba, Sfinxul, Moşneagul, etc. Motiv pentru care menţionăm ipoteza profesorului Ion Conea
privind identificarea muntelui Cozia cu Kogaionon, vechi centru de ritualuri sacre ale geto-dacilor,
amintit în scrierile istoricului Herodot.
Aici, flora, cu elemente specifice Europei centrale, este îmbogăţită şi cu alte plante
provenite din mai multe colţuri ale globului : Caucaz, Alpi, Balcani, din ţinuturile mediteraneene
şi circumpolare ale Europei şi Asiei.
În zona înaltă trăiesc câteva specii de plante şi animale ocrotite de lege, fiind declarate
monumente ale naturii : iedera albă, floarea de colţ şi laleaua pestriţă sau bibilica , râsul, capra
neagră, cocoşul de munte, cerbul.

Foto nr. 3. https://wordpress.com plante-pe-cale-de-disparitie

Sunt prezente şi alte plante rare , precum măceşul Coziei, pesma Coziei, rocoţelele Coziei.
La varietatea floristică şi faunistică au contribuit atât condiţiile locale de topoclimat, cât şi
,,insulele de uscat '', ridicate pe verticală odată cu Munţii Coziei-Naruţu şi care au fost ulterior
spălate de văile curgătoare. Iată deci alte elemente de interes, nu numai turistic, demne de a fi
ocrotite.
Factorii naturali de cură sunt reprezentaţi de :
a).Climă, respectiv condiţii de bioclimat sedativo-indiferent, care se caracterizează prin solicitarea
slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la cură
să se facă treptat, pe nesimţite.
b).Plante medicinale – în baza Cozia se efectuează tratamente prin băi de plante cu efect sedativ,
provenite din flora spontană autohtonă.
c).Ape minerale, principalul potenţial turistic natural, care au făcut cunoscută staţiunea, atât pe
plan naţional, cât şi internaţional.

10
Apele minerale de la Călimăneşti-Căciulata sunt cunoscute de pe timpul dacilor şi romanilor (cele
de la Arutela).

Ele pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel :

1).După temperatură :
-ape reci (sub 200C) – sunt majoritatea ;
-ape termale, care sunt de trei categorii :
-hipotermale (20-340C) – Cozia 3 şi 4 ;
-termale (42-430C) – forajele 1004 Căciulata, 1 şi 5 Cozia ;
-geotermale (peste 870C) – forajele 1006 Căciulata,1007 Călimăneşti şi 1008 Cozia.
2).După mineralizare (la litru) :
-ape oligominerale (sub 1 g/1000) – Călimăneşti 7 şi 14 ;
-ape hipotone (1-8 g/1000) – majoritatea surselor de cură internă ;
-ape izotone (8-9 g/1000) – Călimăneşti 5 şi 8 ;
-ape hipertone (peste 10 g /1000) – Călimăneşti 6.
3).După compoziţia chimică :1
-sulfuroase ;
-clorurosodice ;
-calcice ;
-magneziene.
Apele minerale izvorăsc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu strate de marne.
Numărul izvoarelor captate este de 33. În Căciulata există un izvor captat la o depărtare de 4 m de
malul Oltului. El era cunoscut altădată sub numele de Izvorul lui Golescu, iar astăzi sub numele de
Căciulata.
Pentru cura internă se utilizează următoarele izvoare de pe malul drept al Oltului, variate în
concentraţie, dar aproape identice din punct de vedere al compoziţiei :
Izvorul nr.6 (cel mai concentrat), utilizat în special în constipaţiile atone rebele, cât şi
pentru spălarea ochilor în blefaroconjunctivitele cronice.
Izvorul nr.7, cel mai slab mineralizat, utilizat atât de bolnavi, cât şi de localnici, ca apă
potabilă.
Izvorul nr.8, puternic mineralizat, constituie apa de selecţie pentru bolile hepato-
colesticite cronice cât şi gastro-colitele şi hipo-acide. Este utilizat, de asemenea, cu succes, sub

11,,Curierul de Vâlcea’’ , 17 mai 2005 , p.12

11
formă de injecţii intramusculare în alergii de diverse etiologii, precum şi în diferite eczeme ale
pielii.
Izvorul nr.14, este o apă minerală hipotonă, utilizată în gastroduodenale hiperacide şi
ulcere gastroduodenale cronice.
Izvorul Căciulata I, cunoscut încă din 1830, având ca efect treapeutic bolile de rinichi si o
justificată reputaţie internaţională, are o apă limpede, cu gust plăcut, puţin sărat, cu miros de
hidrogen sulfurat puţin pronunţat, cu reacţie slab alcalină, având o temperatură de 120C.
Izvorul Căciulata II cuprinde şi gaz metan.
Izvorul Căciulata III are o temperatură de 530C şi un debit enorm (60 vagoane/24 ore).
Izvoarele Păuşa I şi Păuşa II, aflate pe malul stâng al Oltului, cu ape hipotone,
sulfuroase, bicarbonatate, conţinând clorură de sodiu în cantităţi inferioare izvorului Căciulata I.
Pentru cura externă (băi) se utilizează izvoarele nr.9, 10, 11, 12 şi 12 bis (la Călimăneşti).
Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate într-un mare rezervor şi încălzite,
înainte de utilizare, la temperatura dorită.
Lângă izvorul nr.6 din Parcul Central Călimăneşti se află o frumoasă peşteră care nu este,
însă, redată circuitului turistic datorită gazelor emanate (cu o concentraţie mare de sulf, ce produce
stare de somnolenţă).
Peştera are o lungime de circa 300 de metri şi o singură intrare, dinspre parc, blocată însă
cu o uriaşă uşă metalică.
În 1977, din peşteră s-a adunat nămol, care a fost ambalat în pungi şi trimis la baza de
tratament Cozia, pentru a fi folosit la împachetări cu nămol.

II.1.1.Relieful
Ca urmare a asezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura
balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi internaţional.
Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă, unitară la prima
vedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impune prin masivitatea, sălbăticia şi
frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de atractivitate.
Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o serie de
piscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii au suferit influenţa
agenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori, care, în final, au dus la apariţia unor forme
de microrelief structural erozional, forme prezente în ambele masive.

12
 Asemenea forme de relief structural sunt : chipuri de piatră-forme bizare ale unor fiinţe ca
“Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; , coloane, turnuri, grote,
cascade şi chei.
Oltul intră în defileul de la Cozia în aval de confluenţa cu Lotru şi cursul său desparte
Năruţu şi Muncnii Lotrişorului de Masivul Cozia, adâncind albia între culmile secundare ale
acestor munţi, creându-şi vestitele “Cârlige”.

II.1.2. Clima
Staţiunea se bucură de o climă continentală temperată, fără schimbări bruşte de temperatură,
caracteristic depresiunilor subcarpatice.
Clima moderată determină o temperatură medie anuală de +10 grade C, cu veri calde,
toamne lungi, cu un colorit încântător şi ierni blânde.
Asimetria caracteristică a depresiunii Oltului, cu versantul Nordic prelung şi domol, permite
ca prin expunerea ei spre sud să aibă mereu soarele în faţă. Totodată, muntele îi asigură un adăpost
mai ales de influenţele curenţilor reci. Ca urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţiei balneare i se
asociază şi cea climatică.
Clima localităţii,ca şi aerul mereu proaspăt, oferă condiţii prielnice tratamentului balnear în
tot timpul anului. Bioclimatul sedativ se caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervos
central şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat,
indiferent de clima ţării de origine, sezon sau afecţiune.

II.1.3. Hidrografia
Principalul curs de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care fac faima
staţiunii.
Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, co o concentraţie de sare între 0,5-29g/l,
izvorând din conglomerate eocene totdeauna la contact cu strate de marnă.
Afluienţii locali ai Oltului sunt : pâraiele Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea dreaptă,
cu orientare generală E-V.

II.1.4. Solurile
În funcție de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor (materialul
parental, formele de relief, clima și activitatea biologică), solurile existente sunt variate. Se
constată prezența predominantă a solurilor brune de pădure (cambisoluri), aflate în diferite grade
de podzolire. Acestea au textură uniformă pe întregul profil, fapt ce determină o rezistență

13
uniformă la eroziune. În dealurile mai înalte, de la contactul cu muntele, apar spodosoluri cu
textură grosieră pe întregul profil și conținut ridicat de schelet, care îi conferă o rezistență redusă
la eroziune. Apar și argiluvisoluri în părțile mai joase și pe terase, cu rezistență neuniformă la
eroziune, slab structurate și conținut scăzut de humus. Pe porțiuni reduse se întâlnesc și soluri
nisipoase, mai ales în partea sudică a regiunii. În lunci sunt soluri aluvionare slab evoluate, cu
textură nisipoasă care permit infiltrarea apelor de suprafață. In Subcarpatii Valcii, ca si in alte
sectoare subcarpatice, invelisul vegetal protejeaza partial versantii acoperiti si solurile.
Solul, ca factor al mediului, şi în acelaşi timp produs al condiţiilor de pedogeneză, constituie
una din resursele naturale de primă importanţă pentru învelişul biotic în general, şi pentru
existenţa umană în special. Diversitatea factorilor fizico-geografici (relief, climă, vegetaţie etc.)
colaborată cu acţiunea antropică au determinat bogata varietate a tipurilor de sol din cadrul zonei
studiate. Totuşi nu trebuie uitat faptul că dintre factorii pedogenetici, roca se subordonează clar
climei şi vegetaţiei. Topoclimatele umede din Subcarpaţi favorizează circulaţia descendentă a
soluţiilor, şi determină alterarea puternică a mineralelor din roci.

II.2. Potentialul turistic antropic

La poalele muntelui Cozia, pe malul drept al Oltului, se află bătrâna şi frumoasa mănăstire
a Coziei, cel mai de seamă complex de artă feudală din judeţul
Vâlcea,1 ctitorie şi loc de odihnă veşnică al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).
După unele cercetări, numele ,,Cozia'' pare a fi de origine turcă, venind de la cuvântul ,,koz'', care
înseamnă nucă. Cum însă până la sfârşitul secolului al XIV-lea, în limba română nu au pătruns, în
general, cuvinte turceşti, este posibil ca la origine termenul să fi fost de influenţă cumană sau
pecenegă. Multă vreme mănăstirea a mai fost cunoscută şi sub numele de ,,Nucet''. Denumirea i se
trăgea probabil, de la numeroasele păduri de nuci ce creşteau odinioară în această regiune şi ale
căror urme se mai văd şi astăzi.
Frumosul edificiu, înălţat la ieşirea Oltului din defileu, a fost construit în perioada 1387-
1388, iar de-a lungul anilor a avut de suferit stricăciuni, care au necesitat mai multe renovări.
Complexul prezintă o incintă deschisă spre vest, cu trei laturi (sud, est şi nord), în colţurile
cărora se află, la sud-est, paraclisul lui Amfilohie, iar la nord-est paraclisul lui Ioan Hurezanul. În
mijlocul acestei incinte, se ridică biserica principală, care se detaşează de întregul complex prin

1 ctitorie şi loc de odihnă veşnică al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).1 Gheorghe Cârstea- ,,Vâlcea – monografie’’ ,
Ed.Sport-Turism , Bucureşti , 1980 , p.281
2 M. Davidescu - ,, MănăstireaCozia’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966, p. 7

14
măreţia ei, prin proporţiile, soluţiile constructive şi mai ales, prin aspectul plasticii ei
monumentale.

Foto nr. 5.Mănăstirea Cozia (sursa: https://www.google.com/search Mănăstirea Cozia)

Construită după planul triconic, biserica are faţadele decorate prin dispoziţia materialului de
construcţie : rânduri de cărămizi alternate cu rânduri tencuite , cărămizi zimţate sub cornişe şi
cruciuliţe de teracotă în jurul arcadelor. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate în motive
originale. Registrul superior al faţadelor este decorat cu rozete sculptate cu ancadramente în piatră.
În colţul de sud-est, lângă paraclisul lui Amfilohie, se află Cerdacul lui Mircea, din care admirăm
priveliştea Oltului, loc unde voievodul Mircea ţinea adesea sfaturi domneşti, şi care, se pare că l-ar
fi inspirat pe Grigore Alexandrescu când a scris poezia ,,Umbra lui Mircea la Cozia '' şi oricare
vizitator îşi aduce aminte, murmurând pentru sine: "Ale turnurilor umbre peste unde stau
culcate, /Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, / Şi-ale valurilor mândre generaţii
spumegate / Zidul vechi al mănăstirii în cadenţă îl izbesc.
Aici este adăpostit, în prezent, un muzeu înzestrat cu valoroase seturi de odăjdii din
sec.XVI-XIX, vechi manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult. Aici găsim Epitaful din
1396 , Evanghelia tipărită de mitropolitul Varlaam la 1644, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei din
1673. Tot aici a existat şi o broderie adusă din ambianţa bizantină, executată în fir de aur şi argint
şi mătase albastră, având în partea de jos o bandă de crini stilizaţi, iar de jur împrejur o inscripţie
liturgică în limba veche slavonă, totul pe un fond vişiniu , ,,Epitaful de la Cozia'' , considerat ca
fiind unul din cele mai vechi din România. El se află în prezent la Muzeul de Artă al României.
Mănăstirea Cozia adăposteşte, în pronaos, două morminte. Unul este al ctitorului , pe care
stă scris : ,, Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea Domnul Ţării Româneşti , adormit în anul 1418 ''.
Mormântul a fost, de-a lungul secolelor, în mai multe rânduri, profanat. La restaurarea din 1931-
1938, la adâncimea de peste un metru, sub vechea pardoseală din cărămizi dispuse în zig-zag, s-a

15
descoperit capacul original al sarcofagului, rupt în mai multe bucăţi, imitând forma corpului
omenesc (asemănător celor egiptene şi mormintelor medievale apusene din sec.XIII-XIV).11
Alături de marele voievod se află mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul,
călugărită aici după moartea viteazului voievod.
Peste drum de mănăstirea Cozia, într-o poiană înaltă, la marginea pădurii , se află Bolniţa,
monument istoric, socotită a fi prin armonia proporţiilor şi acurateţea stilului o bijuterie de
arhitectură, cel mai reprezentativ edificiu de acest fel al secolului al XVI-lea.
Cuvânt de origine slavonă, "bolniţă" înseamnă spital, infirmerie, loc de ingrijire a
persoanelor batrâne si bolnave. Construirea Bolniţei şi a clădirilor de alături este legată de
folosirea tot mai intensă a bogăţiei de ape minerale din jur. Nu prea departe de mănăstire, spre
nord, în apropierea şoselei naţionale , vechile ruine ale unei biserici cunoscută sub numele de
,,Cozia Veche'' au fost reconstituite întocmai, ridicându-se o biserică nouă, sub ctitoria familiei
Mihăilă.
Pe malul stâng al Oltului se văd ruinele castrului roman Arutela. Ruinele au fost scoase la
iveală, în locul numit Bivolari, de către Grigore Tocilescu, în anul 1896, împreună cu ruinele unor
terme romane. La nord de castrul roman au fost forate izvoare cu apă minerală sulfuroasă,
mezotermală. Poiana Bivolari este dominată de Turnul lui Traian, situat în nord, folosit ca turn de
strajă de către populaţia locală, încă din epoca fierului timpuriu.
Intrând în defileul Oltului, pe malul stâng al acestuia, ne întâmpină stânca ce poartă numele de
Masa lui Traian, care l-a inspirat pe Dimitrie Bolintineanu , când a scris poezia : ,, Cea din urmă
noapte a lui Mihai Viteazul''.
Dacă urcăm pe valea Păuşii şi străbatem muntele Sălbaticul, ajungem la Mănăstirea
Stânişoara, monument istoric construit din lemn la o dată necunoscută (drum accesibil şi
autoturismelor în anotimpul cald).
Mănăstire de călugări, cu hramul "Sfântul Gheorghe", mănăstirea Stânişoara este
amplasată la poalele masivului Cozia, pe versantul său sudic. Actuala biserică din piatră a fost
construită între anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus. Întregul aşezămant
monahal se află într-un cadru natural liniştit, înconjurat de frumuseţi naturale ispititoare.

11.Costin Ştefănescu, Al.Gârneaţă - ,,Călimăneşti-Căciulata – mic îndreptarturistic’’, Ed. Meridiane, Bucureşti,

1968, p.76
2 V.Berbece, C. Marinoiu - ,,Vâlcea – ghidturistic’’, Ed.Sport-Turism, Bucureşti, 1976, p.69

16
 Foto nr. 6. Mănăstirea Cozia (sursa: https://www.google.com/search Mănăstirea Stânişoara)

Denumirea de Stânişoara se datorează faptului că în incinta vechii biserici părăsite se afla

stâna mănăstirii Cozia.
Mănăstirea Turnu aparţine oraşului Călimaneşti şi se află la 600 m de staţia C.F.R. Turnu.
Este aşezată sub muntele cel mare al Coziei, de unde şi denumirea de Mănăstirea Turnu. Biserica
cea Mică, cu hramul "Intrarea in biserică", a fost ridicată în anul 1676 în locul uneia din lemn, de
către episcopul Râmnicului si mitropolit al Ţării Românesti, Varlaam, stins din viaţă în anul 1702.
Biserica Mare, cu hramul "Schimbarea la faţă", a fost zidită între 1897- 1901, de către
episcopul Gherasim Timus. Anton Lapinschi, arhitectul şi pictorul care a realizat-o, a făcut ceva
cu totul străin de stilul bisericii vechi: a aşezat biserica la primul etaj al corpului de chilii, deasupra
trapezei. Pictura a fost executată tot de el, intâi pe pânze detaşate, care apoi au fost aplicate pe
perete. Biserica are formă patrată, cu o turla mare la mijloc şi câte una mica, din lemn, în cele
patru colţuri. Este uşor de remarcat faptul ca mănăstirea nu respectă rânduielile îndatinate.

Foto nr. 7. Mănăstirea Cozia (sursa: https://www.google.com/search Mănăstirea Turnu)

17
 Ne îndreptăm spre Călimăneşti, pentru a putea vizita în insula Ostrov (odinioară ea însăşi
un punct de atracţie turistică), schitul Ostrov, refăcut de către Radu cel Mare în anul 1500 şi
reclădit între 1520-1522 de către Despina Doamna, soţia lui Neagoe Basarab.
Pictura interioară şi exterioară, care se păstrează şi astăzi, a fost executată în perioada 1756-
1760, după tehnica specifică şcolii postbrâncoveneşti. Schitul a fost salvat de la distrugere.
Temelia schitului a fost consolidată, după care s-a procedat la ridicarea monumentului cu 5,90 m
faţă de vechiul amplasament.
Singurul element de decoraţie exterioară îl constituie cornişa din zimţi de cărămidă. Biserica a
avut şi o bogată colecţie de obiecte, donate de Despina Doamna, care s-a călugărit aici sub numele
de Platonida Monahia, colecţie ce se află la Muzeul de Artă din Bucureşti. Pe insulă se află şi un
bust al lui Mihai Eminescu.

Foto nr. 8. Mănăstirea Cozia (sursa: https://www.google.com/search Mănăstirea Ostrov)

Actualmente, in jurul schitului exista un parc in mijlocul caruia exista intr-o noua stralucire
Schitul Ostrov, una dintre bijuteriile artei romanesti, loc de inchinaciune si pomenire a inaintasilor
neamului romanesc.
Mănăstirile din jurul Călimăneştiului îndeplinesc mai puţin cerinţele turistice, deoarece la
aceste mănăstiri nu întâlnim pensiuni sau minihoteluri (ca la Mănăstirea Putna sau Horezu). Însă,
unele din ele impresionează prin vechimea lor, fiind şi monumente istorice, altele prin activitatea
culturală şi spirituală pe care au desfăşurat-o, ştiut fiind că bisericile au fost adevărate focare de
cultură. Pictura bisericească a fost considerată ,, Biblia celor neştiutori de carte ''. Călătorul îşi
poate satisface dorinţele spirituale, vizitând aceste mănăstiri din nordul Olteniei.
În localitate există variate locuri de agrement şi de distracţie : Parcul Central, Parcul
Ostrov, Casa de Cultură, biblioteca ,, A.E.Baconski '', ştrandurile termale de la Căciulata şi Cozia,
discoteca din complexul hotelier din microstaţiunea Cozia.
În cadrul manifestărilor folclorice, de un bun renume se bucură festivalul folcloric ,,
Cântecele Oltului '', ce are loc în prima duminică a lunii august şi care reuneşte artişti folclorici de
18
pe malurile Oltului, de la izvor şi până la vărsare, inclusiv formaţii invitate din alte ţări, cum ar fi
Turcia, Italia, Bulgaria, Franţa, etc.
Ca punct de atracţie turistică poate fi considerat şi Podul Suspendat ce leagă, prin pădure,
Călimăneşti de Căciulata. El a fost realizat din cablu, oţel laminat şi podit cu scândură, fiind
construit în primul război mondial de către armata germană, ca punct strategic.
Pe vârful Cozia funcţionează staţia meteorologică, înfiinţată la 12 septembrie 1979. Situată
la altitudinea de 1576,7 m, staţia meteorologică Vf.Cozia are o platformă redusă (12 x 11,2 m),
aflându-se între Vf.Ciuha Mare (Ciuha Neamţului) – 1664 m şi Vf.Ciuha Mică – 1636 m.1
Pe Vf.Ciuha Mică se află Staţia Releu de radioteleviziune, cu dependinţele aferente acesteia,
inclusiv Releul, construit în 1973 şi având o înălţime de 70 m. În apropiere de Releu a fost
construită, în 1972, Cabana Cozia, în prezent cu o capacitate de 40 locuri

Foto nr. 9.Cabana Cozia si staţia meteo ( sursa: proalpin.ro)

11Staţia meteorologică Vf.Cozia – evidenţă internă

19
 Capitolul III
Tipuri de turism existente

Incercand sa definim forma de turism am putea spune ca reprezinta modalitatea completa

de furnizare a serviciilor turistice sau prestatiile ce alcatuiesc un produs
turistic (cazare, restaurante, transport, agrement).
Ca urmare a modificarilor ce au loc in preferintele turistilor, in prezent exista un numar
mare de forme de turism, acestea clasificandu-se dupa:
1. locul de origine al turistului (turism intern si international);
2. motivul calatoriei (turism de odihna, recreativ, sportiv, cultural, stiintific, de afaceri);
3. in functie de mobilitatea turistului (turism itinerant si de sejur);
4. modalitatea de angajare a prestatiilor turistice (turism organizat, semiorganizat, pe cont
propriu);
5. mijlocul de transport folosit (turism naval, aerian, auto, drumetie, cicloturism, echitatie).
Volumul, diversitatea si valoarea resurselor turistice ale judetului Valcea favorizeaza
dezvoltarea si promovarea unor variate forme de turism, care sa valorifice cat mai bine aceste
resurse.

III.1.Turism balnear
Valcea se inscrie printre judetele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a facut ca activitatea
balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvolatare aici.
Dincolo de evolutia circulatiei turistice din ultimii ani determinata de factori conjuncturali,
neconcludenti pentru tendintele pe termen lung ale turismului balnear, cercetarile si studiile
efectuate asupra cererilor turistice releva existenta unei importante cereri potentiale a populatiei
romanesti pentru turismul de sanatate.
Prin urmare, turismul balnear valcean are sarcina de a-si mentine traditia si renumele in
conditiile unei concurente tot mai aprige de a se dezvolta si adapta tendintelor internationale,
pastrand insa produsul turistic balnerar local nealterat.
Turismul balnear este principala forma de turism practicabila in judetul Valcea, datorita valorii
resurselor baleneo-turistice, respectiv, a factorilor de cura localizati in arealele culoarului Oltului
si Depresiunea Govora – Olanesti.

20
 Apele minerale de mare varietate fizico-chimica si bioclimatul benefic terapiei creaza
conditiile cele mai favorabile tratamentului afectiunilor aparatului digestiv, renale, reumatice,
respiratorii si de metabolism.

III.2.Turism monahal
Aici in “Oltenia de sub munte” se afla cateva din perlele Romaniei, constructii
arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului ortodoxiei pe
aceste meleaguri. Sa amintim Sfanta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batran, manastirile
Govora, Bistrita, Arnota, Surpatele, Manastitea Dintr-un Lemn si nu mai putin celebra Manastire
Hurez, cel mai frumos si elocvent exemplu de arhitectura brancoveneasca.
Multimea manastirilor si schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Ramnicului se
constituie in tot atatea marturii ale credintei si evlaviei noastre strabune, asupra istoriei nationale,
ca si asupra puterilor creatoare ale poporului roman. Fiecare in parte reprezinta un act de identitate
nationala, dovada preemptorie ca, daca natiunea romana s-a plamadit odata cu crestinismul ei,
acesta s-a plantat organic intr-un mediu a carui spiritualitate, mergand impreuna si contopindu-se,
putea nazui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei “popor ortodox de limba
latina”.
Turismul la “manastiri” se dezvolta constant si merita apreciate aici, in mod deosebit,
eforturile depuse de Episcopia Ramnicului pentru reconstructia unor manastiri (Bistrita) si pentru
reamenajarea altora unde s-au creat conditii deosebite, atat pentru viata monahala, cat si pentru
vizitatori (Hurez, Manastirea Dintr-un Lemn, Turnu, etc.).

Obiective turistice monahale

Manastirea Cozia – Calimanesti – Caciulata
Manastirea Govora - Govora
Ansamblul Manastirii Hurez – Horezu
Biserica Adormirea Maicii Domnului – Bujoreni
Biserica Bolnitei Adormirea Maicii Domnului – Ramnicu Valcea
Biserica Cuvioasa Paraschiva – Ramnicu Valcea
Biserica Buna Vestire – Ramnicu Valcea
Duminica Tuturor Sfintilor – Ramnicu Valcea
Biserica Episcopiei Ramnicului Sf.Nicolae – Ramnicu Valcea
Biserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul – Bistrita

21
 Biserica Sf. Ingeri din Romanii de Jos – Horezu
Biserica Sf. Nicolae – Baile Olanesti
Biserica Sf. Voievozi – Calimanesti – Caciulata
Biserica Vioresti – Gorunesti (Slatioara)
Cula Duca – Horezu
Cula Greceanu – Horezu
Manastirea Dintr-un Lemn – Surpatele
Manastirea Arnota – Bistrita
Manastirea Stanisoara – Calimanesti – Caciulata
Manastirea Surpatele – Surpatele
Schitul Cornetu Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Brezoi
Schitul Iezeru – Baile Olanesti
Schitul Pahomie – Sf. Proroc Ilie – Baile Olanesti
Schitul Turnul – Calimanesti – Caciulata
Biserica Dintr-un Lemn Sf. Nicolae – Govora

III.3.Turism cultural
Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a
resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural istoric
judetean care inglobeaza bunuri mobile si imobile cu valoare deosebita, este o marturie a
potentialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu, ale “Olteniei de
sub munte”.
Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita atat de componentele arheologice
(situri si inventarul acestora, intre care trebuie sa amintim cetatea dacica de la Buridava si castrul
roman de la Arutela situat pe celebra “Cale a lui Traian”), cat si etnografice, respectiv
monumentele, muzeele cu inventarul lor, muzeele in aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni,
Culele de la Maldaresti) precum si splendida arhitectura de cult reprezentativa pentru evul mediu
romanesc.
Acesta forma de turism se poate practica in arealele: Depresiunea subcarpatica Horezu
(Manastirea Hurezi, Centrul de ceramica Populara Horezu), Depresiunea subcarpatica Govora -
Olanesti (cu numeroase monumente istorice si arhitecturale), Dealurile subcarpatice, culoarul
Oltului, Muntii Coziei.

22
III.4.Turism montan
Turismul montan – drumeţie montană, este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane
practicabile de către iubitorii de munte:
- Căciulata- Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura La Troiţă - Poiana Stânişoarei -
Muchia Vlădesei - Muntele Durduc; - Căciulata
- Cozia - Poiana Bivolari - Stâna La Muşeţel - Curmătura La Troiţă - Poiana Stânişoarei

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE

Centrul Etnografic din Barbatesti – Barbatesti
Centrul Etnografic din Gorunesti – Gorunesti (Slatioara)
Centrul Etnografic din Horezu – Horezu
Centrul Etnografic din Vladesti – Vladesti

23
 Capitolul IV
Baza tehnico materială

Pentru formarea unui produs turistic competitiv este necesară existenţa unei infrastructuri
generale şi turistice adecvate.Dezvoltarea acestei infrastructuri este condiţionată de o bună
dezvoltare în ansamblu a economiei unei ţări sau regiuni.
Ţara noastră posedă un bogat potenţial natural cât şi antropic ce determină existenţa unei cereri
turistice atât naţională cât şi din partea turiştilor străini. Însă, aceste resurse nu sunt suficiente
pentru o bază tahnico-materială corespunzătoare exigenţelor crescânde ale turiştilor.
În activitatea de turism este de dorit o continuă creştere cantitativă şi calitativă a circulaţiei
turistice, o îmbunătăţire şi diversificare a prestaţiilor turistice. În realizarea acestor deziderate este
necesară o permanentă analiză economico-financiară, a ofertei turistice prin analiza bazei tehnico-
materiale, atracţia turistică a zonei, eficienţa economico-socială şi rezultatele economico-
financiare.
Bogăţiei de resurse din staţiunea Călimăneşti-Căciulata i se alătură baza tehnico-materială,
infrastructura generală şi turistică de aici.
Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turistul
pentru realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au în vedere atât
mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând altor ramuri.

IV. 1. Structuri de cazare

Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-materiale, fiind
indispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice
prin ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită investiţiilor majore necesare, destul de
inelastică la schimbările cererii, pe timp scurt.
În staţiunea Călimăneşti-Căciulata, în ultimii ani, a avut loc o scădere a numărului acestor
structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic, nemairăspunzând cerinţelor, iar altele
au trecut în locaţie de gestiune sau au fost vândute.
În staţiune, îşi desfăşoară activitatea de turism societăţile: S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A.,
administrator al hotelurilor Căciulata, Cozia, Oltul şi Hotel Central; S.C.Sind România, Filiala
Căciulata-Hotel Traian, S.C. Scorilo şi S.C Europa 15 A. În cadrul acestor societăţi, pe teritoriul
oraşului funcţionează şase hoteluri grupate în patru baze de tratament, trei popasuri turistice şi
doua hanuri, cu o capacitate totală de 3083 de locuri.

24
 Foto nr. 10. Hotel central Călimăneşti Foto nr. 11. Complex Cozia
(Sursa: www. valceaturistica.ro) (Sursa: www. valceaturistica.ro)

S.C.Călimăneşti-Căciulata se află în topul primelor zece firme cu profil balneoclimateric.

Procesul de privatizare s-a finalizat în 1999, S.C. Călimănesti-Căciulata S.A. fiind în prezent o
societate cu capital privat, 100% românesc. Pe baza de activitate a staţiunii, ca urmare a
retrocedarii unor clădiri revendicate de foştii proprietari, au apărut noi societăţi de turism care fac
concurenţă. Pentru a face faţă acestei situaţii, societatea a acţionat pentru îmbunătăţirea gradului
de confort şi creşterea calităţii serviciilor de turism în toate domeniile de activitate.
Hotelurile din staţiune au ca dotări: parcare, restaurant, terasă, bar, discotecă, sală de
conferinţe, seif, facilităţi pentru handicapaţi, sală de gimnastică, farmacie, magazin, agenţie de
turism, saună, pescuit, teren de sport, piscină interioară şi exterioară, schimb valutar şi se acceptă
cărţi de credit.
Dintre servicii: room service, spălătorie, bagaje, lift. Camerele sunt cu doua paturi,
apartamente, televizoare color conectate la TV prin cablu, telefon, frigider. Sunt disponibile şi
servicii de genul frizerie, coafură.
Activitatea de cazare este susţinută de 5 vile de o stea cu 225 de locuri şi 2 vile de 4
stele(Liliacul şi Trandafirul) situate într-o singură clădire cu 48 de locuri de cazare, având în
interior restaurant cu 80 de locuri şi bază de tratament proprie.

IV.2. Structuri de alimentație publică

Staţiunea Călimănesti-Căciulata dispune de unităţi de alimentaţie publică, în principal

integrate unităţilor de cazare, îndeosebi marilor hoteluri, dar se evidenţiază şi unităţi independente.
Datorită profilului staţiunii şi necesităţii unor sejururi prelungite, alimentaţia este foarte
importantă şi necesar a se realiza în incinta structurilor de cazare, serviciilor de alimentaţie fiind
chiar incluse în pachetul de servicii achiziţionat de turistul venit în cură.

25
S.C. Călimăneşti-Căciulata pune la dispoziţie turiştilor veniţi în staţiune:
- 4 restaurante cu 1680 locuri în saloane şi terase acoperite sau descoperite;
- 4 baruri de zi cu 120 de locuri;
- 2 bufete cu 20 de loocuri în saloane şi 120 de locuri pe terase acoperite şi descoperite;
Hotelul Traian, în administraţia S.C. Sind România, deţine un restaurant de 400 de locuri şi
bar. Servirea mesei se face pe bază chip-carduri.

Foto nr. 12. Hotel central Călimăneşti (sursa: www.agentia de turism Euro Team Travel.ro)

Concluzionând, putem spune că situaţia reţelei de alimentaţie publică în staţiune este

avantajoasă, în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor, trebuie menţionat că acesta
este insuficient. În condiţiile economiei de piaţă se urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie publica să
se lărgească şi să se diversifice.

IV.3. Structuri de tratament

După naţionalizarea de la 11 iunie 1948, staţiunea a trecut în proprietatea statului şi a luat

fiinţă Întreprinderea Balneară de Stat pe principii economice, cu director coordonator medial şi
director adjunct administrativ, până în 1960. Prin HCM 9/60 se hotărăşte o nouă organizare a
staţiunilor.
În 1970 se unifică Serviciul Medical Balnear cu Întreprinderea de Gospodărie Orăşenească şi
se formează Complexul Balnear Călimăneşti în cadrul căruia funcţionează şi policlinica Balneară.
După 1990 începe procesul de privatizare, dar Policlinica Balneară rămâne în continuare.
Concomitent cu spaţiile de cazare s-a dezvoltat şi o bază de tratament modernă, integrată în
baza de cazare, care se compune din trei segmente distincte:
baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;
26
baza de tratament Căciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi;
baza de tratament Călimăneşti-Căciulata, cu o capacitate de 2160 proceduri pe zi.

Foto nr. 13 Hotel Oltul Foto nr. 14. Baza de tratament

(Sursa: www. valceaturistica.ro) (Sursa: www. călimăneşti – căciulata.ro)

Aceasta atestă existenţa unei baze materiale de tratament, una din cele mai dezvoltate din
ţară, diversificată, aptă să satisfacă toate cerinţele de tratament pentru afecţiunile încadrate în
profilul staţiunii.
Secţiile de fizioterapie sunt dotate cu toată gama de aparatură la nivel mondial:
magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, curenţi cu impulsuri, curenţi dinamici, ultrasunet, solux, băi
de lumină, aerosol terapie.
Stau la dispoziţia pacienţilor laboratoare de analize clinice, laboratoare de explorări
funcţionale şi camere de gaedă cu program permanent.
În cadrul bazelor de tratament există un personal medical de o înaltă calificare profesională
şi cu o bogată experienţă în domeniul balneologiei, cu care conducerea staţiunii colaborează foarte
bine.

IV.4. Structuri de agrement

Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii favorabile pentru

desfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută, reconfortantă.
Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să asigure
posibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către turişti.

27
 Agenţia de turism a S.C. Călimănesti-Căciulata oferă la cerere excursii în judeţ şi în alte
zone, cu mijloace proprii de transport, dispunând de microbuze Mercedes.
Activitatea de producţie a S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A. este susţinită de un laborator de
cofetărie şi patiserie, o gospodărie anexă pentru creşterea porcilor, 4 sere pentru flori, plante
ornamentale, legume şi zarzavaturi, un atelier pentru preparate din carne, sală polivalentă cu 240
de locuri şi 3 săli de conferinţă cu un total de 120 de locuri.
Concluzionând, putem spune că situaţia reţelei de alimentaţie publică în staţiune este avantajoasă,
în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor, trebuie menţionat că acesta este
insuficient. În condiţiile economiei de piaţă se urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie să se lărgească
şi să se diversifice.

Foto nr.15. plimbari cu vaporasul pe Olt13 (Sursa: www. valceaturistica.ro)

Foto nr. 16. Aqua Park (Sursa: www. agerpres.ro)

28
 Capitolul V.
Infrastructura turistică din staţiunea Călimăneşti – Căciulata

Zona Călimăneşti-Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt datorat
diversităţii şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici.
Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul volumului şi structurii cererii
turistice.
În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori:
-numărul de turişti
-numărul de înnoptări
-sejurul mediu
-densitatea circulaţiei turistice.
Structurile de primire turistică sau infrastructură turistică, împreună cu resursele attractive
şi căile de transport reprezintă însuşiri esenţiale care dau definiţia turismului ca activitate umană.

Baza de cazare.
Din punct de vedere al bazei de cazare problema este discutabilă, ţinându-se cont de faptul
că există toate tipurile de amenajări turistice, începând cu hoteluri de 3*, continuând cu pensiuni,
vile şi ajungând la campinguri, precum şi dotări de alimentaţie ( restaurante, baruri de zi şi de
noapte, cafenele, terase, etc.).
Cele mai multe unităţi de cazare au fost contruite după anul 1990, reprezentate prin marile
hoteluri Oltul, Căciulata, Cozia, care aveau rolul de a gazdui ramura turismului sindicalist, de
masă, specific perioadei respective, oferind pachete turistice ce includeau, pe lângă cazare şi masă
în restaurantele proprii şi o bză de tratament complexă pentru acea vreme.Pe lângă acestea s-a
remarcat prezenţa unor baze de cazare private, mult mai selecte şi confortabile, care practică şi
tarife mai ridicate, de regulă neincluse în programe turistice, ci cu o clientelă sosită individual
după accesarea platformelor de internet.

V.1.Evoluția numărului de unități de cazare

HOTELUL- este structura de primire amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care pune
la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de
servicii specifice şi dispune de recepţii şi spaţii de alimentaţie în incintă.

29
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea,
prepararea alimentelor şi servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri- apartament.

HOTELUL CĂCIULATA ***- este structurat pe 10 etaje şi are în total 406 locuri de
cazare. Din punct de vedere al structurii spaţiilor de cazare acest hotel dispune de 198 camere,
dintre care 174 cu câte 2 paturi şi 24 cu pat dublu, şi 5 apartamente.

Foto nr. 17. Hotel Caciulata (Sursa: www. Calimanesti – Caciulata.ro)

Hotelul Căciulata se încadrează la categoria de 3 stele. Recent hotelul a fost renovat

aproape în totalitate, în momentul de faţă el corespunde din punct de vedere al dotărilor şi
serviciilor categoriei de încadrare.
Fiecare spaţiu de cazare dispune de telefon, televizor, frigider la cerere. Hotelul dispune de lifturi,
salon- pensiune- 150 locuri, salon restaurant- 250 locuri, 2 cluburi cu câte 30 locuri fiecare, bar de
zi.
Din punct de vedere al structuri organizatorice, hotelul Căciulata, cât şi Cozia şi Oltul, sunt
structurate astfel:
-compartimentul de cazare cu cele două servicii:
-serviciul de recepţie;
-serviciul de etaj;
-compartimentul de alimentaţie cu cele două sectoare:
-sectorul de producţie;
-sectorul de servire;
-compartimentul tehnic, care asigură buna desfăşurare a activităţilor din celelalte compartimente.

30
 HOTELUL COZIA ***- se încadrează din punct de vedere al dotărilor şi serviciilor la
categoria 3 stele. Hotelul dispune de 400 locuri de cazare, în camere cu două paturi şi apartamente.
Fiecare spaţiu de cazare este dotat cu telefon, televizor, frigider la cerere. Hotelul are în incinta sa
un salon- pensiune ci 160 locuri,un salon restaurant cu 250 locuri, sală polivalentă cu 200 locuri,
bar de zi cu 30 locuri.

Foto nr. 18. Hotel Cozia (Sursa: www. Calimanesti – Caciulata.ro)

HOTELUL OLTUL ***-se încadrează din punct de vedere al dotărilor şi serviciilor la

categoria 3 stele.
Hotelul are în structura sa etajul Mezanin cu 24 camere. Celelalte etaje 6 la număr au câte
37 camere la fiecare nivel. În total hotelul dispune de 246 camere cu câte două paturi, în total 492
locuri de cazare.

Foto nr. 19. Hotel Oltul (Sursa: www. Calimanesti – Caciulata.ro

31
 Hotelul Oltul dispune de un salon restaurant cu 300 locuri, sala albastră cu 64 locuri salon
Mezanin cu 80 locuri, un club cu 100 locuri, bar de zi cu 25 locuri.
În cadrul acestui complex hotelier există anumite spaţii comune, cu destinaţii precise şi
către care turiştii se deplasează atât prin exterior cât şi prin interior, toate cele trei hoteluri
comunicând între ele prin interior.
Aceste spaţii sunt:
săli de recepţii;
săli de jocuri mecanice;
frizerie- coafură;
agenţie de turism;
terenuri de sport;
bază proprie de diagnostic şi tratament balnear;
piscine interioare şi exterioare;
punct farmaceutic;
parcare.

HOTELUL CENTRAL ***- dispune de 300 locuri cazare în camere cu două, trei paturi şi
apartamente, telefon, televizor, frigider la cerere, lift, salon pensiune, salon restaurant, bar de zi,
club, disco-bar, agenţie CFR, bază proprie de diagnostic şi tratament balnear, piscine interioare,
parcare.

Foto nr. 20. Hotel Central (Sursa: www. Calimanesti – Caciulata.ro)

32
 Hotelul Central se încadrează la categoria 3 stele şi corespunde din punct de vedere al
dotărilor şi serviciilor categoriei la care se încadrează.

MOTELUL- este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata

apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru satisfacerea nevoilor de
cazare şi de masă ale turiştilor, cât şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de transport.
Criteriile minime pentru încadrarea acestor structuri de cazare- hotel, hotel apartament, motel -
într-una din grupa de stele ce pot fi atribuite privesc construcţiile şi instalaţiile, dotarea cu
mobilier, lenjerie şi alte obiecte, serviciile minime oferite turiştilor şi alte condiţii.
Motelul Cozia dispune de locuri de cazare în camere cu două paturi, baie, duş, televizor.

Foto nr. 21. Motel Cozia (Sursa: www. Calimanesti – Caciulata.ro)

Restaurantul dispune de 200 locuri la mese, într-un cadru intim ce beneficiază de toate
dotările necesare relaxării turiştilor şi de o terasă amenajată pentru servirea mesei în aer liber.
Toate acestea sunt întregite de serviciile de calitate oferite turiştilor şi de amabilitatea şi
ospitalitatea lucrătorilor. Restaurantul oferă posibilitatea organizării de mese festive.

VILELE- sunt structuri de primire de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri

independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni balneoclimaterice sau în zone şi localităţi
de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.
Turiştii sosiţi în staţiunea Călimăneşti- Căciulata au ca principală motivaţie ameliorarea şi tratarea
diferitelor afecţiuni ca urmare a diagnosticării, dat fiind specificul staţiunii.
Majoritatea turiştilor sosesc în staţiune pentru un sejur de mai multe zile, situaţie aproape
permanentă pe parcursul unui an calendaristic. În lunile de vară sosesc în staţiune şi turişti care nu
au ca motivaţie de bază tratarea unor boli ci pur şi simplu vin să se odihnească, să se recreeze, să
se bucure din plin de aerul curat şi de potenţialul natural de care beneficiază zona.

33
 În tabelul ce urmează sunt prezentate date statistice cu privire la numărul unităţilor de
cazare turistică amplasate în localităţi ale judeţului Vâlcea. Din tabel va reieşi numărul de structuri
de primire pe tipuri de unităţi de cazare din staţiunea Călimăneşti- Căciulata.

UNITATI DE CAZARE STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA :

Baza de cazare turistică din Statiunea Calimanesti Caciulata Cozia Tabel nr.1.
Evoluţia 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
turistică
Hoteluri 8 8 8 9 9 9 9 10 10 12
Moteluri 2 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Hosteluri 1 1 1
Vile turistice. 12 9 10 10 9 9 9 9 9 11
Cabane 1 1 1 1 1 1 1 1
Bungalouri 1 2 2 2 2 1
Campinguri 1 1 1
Popasuri 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2
turistice
Tabere 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2
pentru elevi
Pensiuni 13 12 15 12 15 14 16 18 18 18
Turistice

Tab.nr. 1.(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vâlcea)

Capacităţi de cazare- locuri

Unitaţi 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
de
cazare
Hoteluri 2200 2263 2313 2334 2536 2538 2536 2620 2687 2779

Moteluri 90 134 142 140 140 142 140 140 140 140

Vile 312 302 325 228 216 216 216 216 216 236

Pensiuni 233 220 285 255 294 285 343 387 385 396

Cabane 12 12 12 10 10 10 10 10 10 10

Tab.nr. 2.(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vâlcea)

34
 Capacități de cazare
3000

2500

2000

1500

1000

500

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Hoteluri Moteluri Vile Pensiuni Cabane

Între circuitele economice ale serviciilor organizate de hotelieri, apreciate drept funcţii,
există o interferenţă continuă, se completează şi se susţin reciproc, fiecare şi împreună ţintind către
aceeaşi finalitate- satisfacerea cât mai deplină a nevoilor clientului turist.

Capacităţi de cazare- locuri

Unitaţi 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 201 2019
de 8
cazare
Hoteluri 2200 2263 2313 2334 2536 2538 2536 2620 268 2779
7
Motelur 90 134 142 140 140 142 140 140 140 140
i
Vile 312 302 325 228 216 216 216 216 216 236
Pensiuni 233 220 285 255 294 285 343 387 385 396
Cabane 12 12 12 10 10 10 10 10 10 10
Tab.nr. 3.(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vâlcea)

Capacități de cazare
3000

2500

2000

1500

1000

500
35
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Hoteluri Moteluri Vile Pensiuni Cabane

 Între circuitele economice ale serviciilor organizate de hotelieri, apreciate drept funcţii,
există o interferenţă continuă, se completează şi se susţin reciproc, fiecare şi împreună ţintind către
aceeaşi finalitate- satisfacerea cât mai deplină a nevoilor clientului turist.

S.C. CALIMANESTI-CACIULATA S.A. amplasata in statiunea Calimanesti-Caciulata  la

poalele Carpatilor Merdionali pe malul raului Olt, la 18 km nord de Rm. Valcea si la 80 km sud de
Sibiu, in judetul Valcea; soseaua E81/DN7,  asigura in unitatile aflate in patrimoniul sau, servicii
de cazare, masa si tratament balnear la un inalt standard de calitate.
S.C. CALIMANESTI-CACIULATA S.A. amplasata in statiunea Calimanesti-Caciulata  la
poalele Carpatilor Merdionali pe malul raului Olt, la 18 km nord de Rm. Valcea si la 80 km sud de
Sibiu, in judetul Valcea; soseaua E81/DN7,  asigura in unitatile aflate in patrimoniul sau, servicii
de cazare, masa si tratament balnear la un inalt standard de calitate.

Climatul este continental de dealuri si coline, lipsit de contraste termice, caracteristic

depresiunilor subcarpatice adapostite. Temperatura medie anuala este de +9,8°C, in timpul verii de
+19°C.
Microclimatul statiunii ofera conditiile dezvoltarii unei foarte bogate flore si faune. Din
suprafata totala a statiunii, aproape jumatate este impadurita : 13% rasinoase si 87% foioase.
Zonele impadurite disperseaza curentii de aer, filtreaza aerul si il purifica, mareste continutul
aerului in oxigen si aeroioni negativi.

V.2.Evoluția numărului de locuri in unitățile de cazare

Zona Călimăneşti-Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt datorat diversităţii
şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici.
Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul volumului şi structurii
cererii turistice.
În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori:
-numărul de turişti
-numărul de înnoptări
-sejurul mediu
-densitatea circulaţiei turistice.

36
V.3. Evoluția numărului de sosiri
Analizând datele existente se observă că după anul 1989, numărul turiştilor sosiţi în
staţiunea Călimăneşti-Căciulata a scăzut.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe judete si localitati

Tipuri de 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
structuri Număr
de persoa
primire ne
turistică

Hoteluri 53126 88934 62479 65035 77233 109081 117250 125441 127505 144106

Moteluri 4265 88934 4001 4819 3895 5765 7729 6313 7212 8804
Vile 7025 88934 5766 6027 7257 9409 12351 12148 10437 10699
turistice
Cabane 76 88934 : 102 79 95 146 188 72 431
turistice
Bungalouri 12 88934 416 158 113 378 187 : : :
Campin 2692 88934 2144 372 : : : : : :
guri
Popasuri 150 88934 83 1674 1964 2541 2217 4620 4925 3760
turistice
Tabere de 685 88934 255 1254 1546 2197 1913 1642 2464 1417
elevi şi
preşcolari

Pensiuni 1146 2133 4957 5292 5040 6934 10734 11759 11723 12936
turistice
Tab.nr. 4.(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vâlcea)

Începând cu anul 2000 se înregistrează o creştere a acestui indicator, de la 31616 în 2000

la 44600 în 2005. Această creştere se înregistrează atât la numărul de turişti romani, cât şi la
turiştii srăini.

V.4. Evoluția numărului de inoptări

Un alt indicator ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice este numărul de
înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat ca produs între numărul total de turişti şi durata
activităţii turistice efectuată acestora exprimată în zile.

37
 În anii 2004 şi 2005 observăm că în primul an numărul turiştilor este tot mai mic decât în cel
de-al doilea, dar numărul nopţilor de cazare are o evoluţie inversă, astfel in anul 2003 s-a
înregistrat un număr total de 41733 de turişti dintre care 40462 turişti români, iar numărul
înnoptărilor a fost de 360027. În anul 2004 numărul turiştilor a fost de 43574 dintre care 42360
turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de 340920.

Anul Nr. turişti Nr. înnoptări

2010 383961 23955
2011 450948 27535
2012 458833 22837
2013 490227 33127
2014 474493 19392
2015 557943 30748
2016 578089 25575
2017 582047 36187
2018 656664 35570

2019 734019 39425

Tab.nr.
Nr. turişti 5.(Sursa:
800000 Anuarul
statistic al
700000 judeţului
Vâlcea)
600000

500000

400000
Nr. înnoptări
300000 45000

200000 40000

100000 35000

30000
0
2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
25000

20000

15000

10000
38
5000

0
2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
 V.5. Sejurul mediu

Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile turist(NZT) şi
numărul total de turişti (NT), respectiv:

DS= ΣNYT / ΣNT

În ceea ce priveşte ultimii ani, 2002-2004, se observă că gradul de ocupare a capacităţii

existente în staţiune a crescut progresiv : de la 58,22% în 2002 la 65,66 în 2004.
Valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale este condiţionată de manifestarea efectivă a
cererii turistice. Atragerea unui număr sporit de turişti ridicarea gradului de utilizare a capacităţii
existente şi implicit veniturilor realizate din diverse prestaţii turistice.

Capitolul VI. Infrastructura turistică de alimentație publică

Componenta principală a bazei tehnico- materială, cazarea turistică, prin numărul său
important de locuri şi prin structura acestora, aflată într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii
turistice, constituie un puternic sprijin pentru întreaga activitate turistică din ţara noastră.
În ultimii ani structurile de primire turistică s-au diminuat datorită scoaterii din circuitul
turistic a unor unităţi de cazare ca necorespunzătoare, trecerea unora dintre ele la alte
departamente, schimbarea destinaţiei iniţiale sau cedarea proprietăţilor de drept, devenind spaţii cu
circuit închis.
De când omul a devenit călător, el a avut nevoie de o găzduire temporară, cât timp el se găsea
departe de locuinţa lui. Predecesorii hotelului actual, au fost hanurile şi pensiunile. Ele primeau
oaspeţi din necesitatea de a-şi reface forţele pentru continuarea călătoriei pe drumurile spre marile
târguri comerciale. Cu timpul, hotelurile luxoase au însoţit vestitele staţiuni termale şi balneare ale
secolului trecut. Înaintând în timp, se conturează şi dobândeşte o pondere deosebit de mare în

39
multe ţări, pensiunea, ca formă de organizare a serviciilor de cazare turistică cu siguranţă, ca
urmare şi a sporirii numărului de vizitatori, transformării turismului în fenomen de masă.
Astăzi structurile de primire s-au dezvoltat foarte mult, atât din punct de vedere al
numărului, tipurilor de structuri de primire, categoriei de clasificare, cât mai ales din punct de
vedere al serviciilor oferite turiştilor, serviciile de bază, funcţii ale structurilor de primire care sunt
întregite şi prin prestarea unor servicii complementare, servicii care s-au diversificat şi ele foarte
mult ţinând cont de dorinţele şi preferinţele turiştilor de satisfacerea tuturor nevoilor acestora.
Asemenea evoluţie şi dezvoltare în timp au cunoscut şi structurile turistice din staţiunea
Călimăneşti- Căciulata. Activităţile manageriale ale lucrătorilor din acest domeniu, atât în sectorul
de stat cât şi în cel privat, au condus la o permanentizare a serviciilor turistice, care printr-o gamă
variată de servicii şi prin calitatea acestora atrag an de an tot mai mulţi turişti de toate vârstele şi
de toate categoriile profesionale. Evident că motivaţia principală a turiştilor care aleg ca destinaţie
această zonă, este legată de specificul zonei, de prezenţa izvoarelor minerale, de dotările special
amenajate în vederea efectuării tratamentelor pentru ameliorarea sau vindecarea diferitelor
afecţiuni.

VI.1.Structuri de alimentaţie publică în staţiunea Călimăneşti - Căciulata – Cozia

Capacităţi de cazare- locuri

Hoteluri 2369 2369 2369 2189

Moteluri 144 78 78 130

Vile 467 467 467 239

Pensiuni 546 614 622 684

Cabane 17 91 91 91

Tab.nr. 6.(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vâlcea)

40
 Între circuitele economice ale serviciilor organizate de hotelieri, apreciate drept funcţii,
există o interferenţă continuă, se completează şi se susţin reciproc, fiecare şi împreună ţintind
către aceeaşi finalitate- satisfacerea cât mai deplină a nevoilor clientului turist.

Tip local Nume Stele Locuri

Restaurant Andreea 3 300
Restaurant Central 2 318
Restaurant Cozia 2 160
Gradina de vara Dada 2 250
Restaurant Domnitei 4 36
Bar de zi Ioana 2 40
Restaurant Kartier 3 58
Buffet Bar La Carul cu Bere 3 130
Restaurant Parc 2 150
Restaurant PerlaOltului 3 200
Buffet Bar Pescarus 3 60
Restaurant Seaca 3 120
Restaurant Sebastian 2 80
Restaurant Teilor 2 124
Restaurant Trandafirul 3 48
Restaurant Blue River 3 180
Bar de zi Hotel Caciulata 3 30
Restaurant Hotel Caciulata 3 424
Terasa Camelot 2 400
Restaurant Crama Casa Romaneasca 3 186
Restaurant autoservire Casa Romaneasca 3 180
Bar de zi Hotel Central 2 50
Bar de zi Hotel Cozia 3 20
Restaurant Hotel Cozia 3 500
Restaurant Hotel Dada 2 95
Restaurant Karefly 4 50
Restaurant La Mami 2 40
Restaurant LotrisorPetrom 2 112
Restaurant Hotel Oltul 2 590
Bar de zi Hotel Oltul 3 24
Bar de zi Hotel OrizontCozia 3 40
Restaurant Hotel OrizontCozia 3 100
Restaurant Pensiune Hotel Pausa 2 100
Bar de zi Hotel Traian 2 30
Restaurant Hotel Traian 2 330
Tab.nr. 7.(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vâlcea)

Pensiunea Bucura

41
 La Călimănești – Căciulata, Pensiunea Bucura reprezintă o destinație de excelnță. Este
unitatea hotelieră pe care am ales să o prezentăm astăzi. Bucura este situată în zona Cozia a
stațiunii și pune la dispoziție două săli de restaurant alături de o terasă de vară. Găsiți aici rețeta
unei bucătării care depășește standardele ofertei populare din stațiune și care nu se lăcomește la un
comerț ”mult și mai puțin calitativ”, oferind turiștilor posibilitatea gustului și diversității. Farfuria
oferită de bucătarul șef de la Bucura este frumos ornată, are în interior produse de calitate și un
gust ales ca să fie bun pentru toate exigențele. Pensiunea Bucura oferă servicii turistice la nivelul
4***, dar prețurile sunt orientate după media stațiunii Călimănești – Căciulata.

Foto nr. 22 ( sursa www.descopera.ro)

Terasa Camelot
se afla in statiunea Calimanesti-Caciulata renumita pentru apele sale termale. Situata pe
marginea raului Olt, langa parc si departe de traficul rutier, intr-un decor pitoresc creat la
confluenta raului cu muntele, Terasa Camelot este o adevarata oaza de liniste si relaxare. Va
invitam sa petreceti zilele insorite de vara intr-o atmosfera de vacanta la terasa si piscina cu apa
calda. Va oferim mancare de calitate, cocktail-uri gustoase si muzica ambientala in ton cu
frumusetea locului.

Foto nr.23 ( sursa www.calimanesti – caciulata..ro)

42
Terasa Dada
Este amplasată lângă drumul principal ce străbate stațiunea (Calea lui Traian / DN E81),
vizavi de intrarea în curtea complexului format din hotelurile Căciulata, Cozia și Oltul si dispune
de 400 locuri

Foto nr. 24 ( sursa www.calimanesti – caciulata..ro)

Pensiunea Restaurant Parc este o unitate turistică cu regim hotelier ,situată

ultracentral, zona 0 a stațiunii , vis-a vis de hotel Traian si hotel Valcea , lângă parcul Caciulata,
lângă piscina Camelot ,baza de tratament , izvoarele termale și Aqua Park.
Pensiunea este dotată cu restaurant si terasa si cazare .
Cazare, confort, modern, discreție, paturi matrimoniale.

Foto nr.25 - 26 ( sursa www.calimanesti – caciulata..ro)

Perla Oltului

43
 Situat în stațiunea balneară Calimănești de pe Valea Oltului, Hotelul Perla Oltului oferă
acces gratuit la o piscină termală interioară și un centru de fitness și are un restaurant care servește
mâncăruri sârbești tradiționale.

Foto nr. 27 ( sursa www.descopera.ro)

Restaurant Domnitei 3* 
Amplasat în Călimăneşti Căciulata, restaurant Domniţei 3* este situat pe marginea
drumului naţional oferă o terasă cu o privelişte deosebita. Complexul pune la dispoziţia turiştilor
spaţii de cazare dotate cu: grup sanitar propriu, uscator de păr, televizor LED, minibar, internet,
sistem încalzire.

Foto nr. 28 ( sursa www.hotel guru.ro)

Happy Pizza
Livreaza pizza doar vecinilor. Și sunt vecini cu tot Calimanestiul !!! Bun gust si respect
fata de clienti, cu o bucatarie ce imbina atat traditionalul cat si noul, cu preparate atent
selectionate, incercam sa satisfacem toate placerile culinare.
În meniu puteți găsi și delicioasele salate cu piept de pui, ton sau mozzarella și panini cu
prusciutto crudo, cu mozzarella, cu șuncă și mozzarella, cu kaizer afumat și cu ton. Alături de
pizza se poate servi o cafea espresso cu gust intens, marca Kimbo Napoli, un cappuccino cremos
sau alte băuturi reci sau calde. Oferim și servicii de livrare la domiciliu pentru comenzi de peste
30 lei, iar dacă valoarea comenzii depășește 50 de lei primești o bere de la Pizza Happy!

44
 Foto nr. 29 ( sursa arhiva personală)

Staţiunea mai pune la dispoziţie o multitudine de terase, gradini de vară, restaurante si

cafenele cu meniuri diversificate şi pentru toate gusturile.Vă asteptăm cu drag.

Capitolul VII
Strategii de promovare a turismului balneoclimateric din stațiunea Călimănești
– Căciulata

România se află printer ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale si termale din
Europa ce au efecte terapeutice miraculoase, o mare parte dintre acestea aflându-se pe supafaţa
JudeţuluiVâlcea. Astfel principala atracţie o reprezintă staţiunile balneo-climaterice vestite pentru
apele termale şi peisajele inedite.

45
 În urma unor studii efectuate asupra posibilităţiilor de dezvoltare turistică a staţiunilor
româneşti, specialiştii apreciază că, în următorii ani, Valea Oltului va lua locul Văii
Prahovei,devenind noul pol investiţional.
Pe baza acestor afirmaţii se urmăreşte găsirea unor soluţii de valorificare şi eleborarea unor
strategii de promovare turistică a staţiunii balneo-climaterice Călimăneşti – Căciulata.

7.1.ANALIZA SWOT

Activităţile economice principale sunt turismul și fabricarea hârtiei și cartonului ondulat.

Activitatea turistică se poate desfăşura in peisajul bazinului râului Olt, înconjurat de munţi
pitoreşti, definind unul dintre punctele cu cel mai mare potenţial turistic al ţării, într-o zonă cu un
microclimat stabil și fără schimbări bruște de temperatură. Este un oraş a cărui apariție, involuție
sau evoluție a fost, în ultimii 250 de ani, legată permanent de izvoarele de apă minerală și termală,
dar și de turism ca principală resursă economică. Turismul poate fi considerat în oraşul
Călimănești ramura economică cu cel mai mare potenţial de creştere având în vedere zona
deosebit de frumoasă, unică în Europa. De aceea, cel mai mare angajator și cea mai importantă
firmă, ca cifră de faceri și profit înregistrate la nivelul orașului, este societatea Călimănești
Căciulata SA (ce deține hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, Central, Teilor, pensiunea Pescăruș și
vilele Liliacul, Trandafirul, Turnu și Furnica).
Potenţialul local nu este valorificat la reala lui valoare, iar analiza informaţiilor existente
cu privire la dotările zonei şi la numărul de turişti atraşi, evidenţiază acest lucru. Pe de altă parte
trebuie identificate şi prezervate acele forme ale activităţilor turistice care să nu interfereze cu
biodiversitatea specifică zonei şi care să nu aducă modificări peisajului natural și surselor de ape
minerale. De asemenea, se poate observa o mișcare mult prea subtilă de diversificare a activităților
economice locale, însă la un nivel mult prea mic pentru a avea un impact considerabil în crearea
locurilor de muncă.
Echipare cu infrastructură și servicii

Deşi starea infrastructurii în Călimănești nu este satisfăcătoare, la data elaborării prezentei

lucrări se poate observa că au existat anumite inițiative ale autorităților centrale, în ultimii ani,
materializate prin proiectele de extindere a rețelei de alimentare cu apă, canalizare şi reabilitare de
străzi. In prezent mai puțin de 50% din locuitorii orașului sunt racordați la sistemul de alimentare
cu apă și de colectare a apelor uzate, doar locuitorii stațiunii Călimănești-Căciulata fiind racordați
în întregime la sistem.

46
 Apele uzate menajere ajung în prezent într-o staţie de epurare mecano-biologică. In oraşul
Călimănești, toți consumatorii casnici, sociali sau locali sunt racordați la sistemul de alimentare cu
energie electrică. Serviciile de sănătate publică sunt asigurate pentru populație, în limitele unei
bune funcționări. Proporția medicilor și personalului din mediul privat este covârșitoare, fiind de 5
ori mai mulți medici în domeniul privat decât în domeniul public. La acestea se adaugă două
laboratoare de tehnică dentară (privată). Prin urmare, la o populație de 8690 locuitori, Călimănești
înregistrează 2.5 medici la 1.000 locuitori, un nivel situat sub media Uniunii Europene care
depășește 3 medici la 1.000 locuitori. Infrastructura de educație are ca instituție principală Grupul
Scolar Economic Administrativ și de Servicii Calimănești ce deservește o populație școlară de
aproape 587 de copii, populația fiind în scădere.
Cadrul natural și construit Din punct de vedere al mediului natural si al mediului urban,
teritoriul administrativ al Oraşului Călimănești este situat intr-o depresiune intramontană în care
cele două localități – Călimănești și Căciulata – ale căror resurse sunt valorificate încă din 1830 și
în care există activitățile specifice turismului balnear, s-au dezvoltat complementar.
Peisajul urban indică o imagine tipică pentru o staţiune balneoclimaterică montană cu
renume dobândit în sute de ani de existenţă. Condiţiile naturale de relief, de climă, materialele de
construcţii folosite la cladiri, caracterul unic al peisajului şi izvoarele de apă minerală au influenţat
poziţia oraşului, structura și înfățișarea acestuia. In localitatea Călimănești, ansamblul istoric de pe
Calea lui Traian reprezintă centrul vital al orașului, ax care se prelungește până în localitatea
Căciulata. De-a lungul acestei axe privirea este concentrată spre clădirile ce o mărginesc sau spre
elementele deosebite ale cadrului natural şi izvoarele de apă minerală. În anumite zone, de
exemplu în dreptul Mănăstirii Cozia se propune includerea malului stâng al Oltului în zona
protejată, pentru a nu se interveni în peisajul deosebit de valoros din jurul acestui monument de
primă valoare pentru arhitectura României. Monumentele istorice şi arhitectonice din această zonă
reprezintă elementele ce atrag vizitatorii şi concentrează mişcarea spre zonele de interes, scoţând
în evidenţă valorile construite şi naturale ale oraşului – staţiune. Datorită lipsei activităților
economice poluante, în general, starea calității elementelor mediului urban (calitatea aerului,
calitatea apelor subterane și a celor de suprafață) este foarte bună, neexistând amenințări de acest
gen.
Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află intr-o proporție importantă în stare de declin
– din punct de vedere architectural, social și economic: multe clădiri prezintă risc structural, alte
clădiri au fost abandonate, proprietarii privați nu investesc în clădirile de patrimoniu.
Administrația publică locală Primăria orașului Călimănești se ocupă de managementul
eficient al orașului, care include relația cu cetățenii, oferta de servicii publice și implementarea

47
politicilor de dezvoltare prin programe și proiecte. Primăria are în implementare o serie de
proiecte importante de investiții în infrastructură si servicii (prezentate în capitolul I), fără a avea
însă o unitate specială de management si implementare a proiectelor finanțate din fonduri externe.

PUNCTE TARI
 Amplasare directă pe drumul expres E81, pe traseul de legătură între Oltenia şi
Transilvania
 Apropierea de municipiile Râmnicu Vâlcea și Sibiu
 Prezenţa apelor minerale valoroase cu proprietăţi curative
 Poziţionare geografică și climaterică favorabilă
 Amplasament și mediu natural atractiv
 Bioclimat şi cadru natural valoros, nepoluat
 Valori culturale și istorice prezente
 Atracții turistice în împrejurimi
 Administrație activă și implicată
 Infrastructură existentă pentru spa, turism balnear, sporturi în natură, timp liber
 Existenţa resurselor regenerabile (lemnoase, eoliene, solare,)posibil de utilizat în cadrul
unui sistem de încălzire locale

OPORTUNITATI
 Dezvoltarea de noi produse și servicii turistice
 Posibilitatea creării unor noi tipuri de cooperare cu celelalte stațiuni turistice din
zonă pentru a crea un pol turistic balnear de importanță națională și regională
Valorificarea cadrului natural înconjurător
 Ridicarea standardelor de calitate pentru servicii și utilități atât la nivel urban, cât
și în turism
 Creșterea numărului de turiști, atât locali, cât și internaționali
 Existența programelor europene de finanțare
 Creșterea numărului de clădiri renovate și reabilitate
 Dezvoltarea unei unități de formare profesională în turism
 Furnizarea de produse sportive pe timp de iarna
 Realizarea unui sistem de licențe în turism implementat la nivel local.

48
PUNCTE SLABE
 Lipsa activităților de recreere suport turismului
 Lipsa unui program susținut de formare în turism
 Lipsa cadrelor medicale specializate în domeniul turismului balneo-climateric
 Lipsa unor programe / proiecte de punere în valoare a cadrului natural (ex. trasee
montane)
 Absenţa unor măsuri active de protejare şi valorificare a cadrului natural
 Lipsa de finanțări în sectorul de marketing turistic pentru identificarea produselor de
turism, a creării acestora și a formelor de promovare
 Lipsa unei unităţi speciale de implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe.


PERICOLE
 Dependența față de sistemul de vouchere subvenționate
 Apariția de noi destinatii competitive în piața de turism (Olăneşti, Govora, Ocnele Mari)
 Creșterea costurilor de energie influențând tariful de cazare
 Scăderea atractivităţii turistice datorită echipării precare cu servicii si utilităţi publice
 Diminuarea resurselor financiare disponibile pentru implementarea proiectelor
Diminuarea cotei din bugetul local, provenite din transferul de la bugetul județean

7.2 . STRATEGII DE DEZVOLTARE

Paralel cu dezvoltarea balneologiei naţionale, în epoca noastră se semnalează şi amploarea
deosebită luată de balneologia internaţională, care antrenează deplasarea a milioane de oameni
spre staţiunile balneoclimaterice din alte ţări. Acest fapt a reţinut atenţia O.M.S., care într-un
raport aprecia că anual 20 milioane de oameni din Europa se deplasează dintr-o ţară în alta, la
cura balneară.
La prima vedere, sfera de cuprindere a turismului balnear tradiţional pare să fie constituită
dintr-un segment de clientelă potenţială efectiv strict delimitat şi chiar limitat – populaţia cu
afecţiuni cronice. Într-o abordare sistematică, însă, prin coroborarea diferitelor tipuri de factori,
sfera de cuprindere a turismului balnear se lărgeşte considerabil.
Un prim factor care lărgeşte piaţa turismului balnear, îl constituie sporirea ponderii populaţiei
vârstnice din totalul populaţiei din ţările dezvoltate economic, astfel în Austria – 14,2% din

49
populaţie are peste 65 de ani, în Suedia – 13,9%, Germania – 13,4%, Marea Britanie – 13,4%, iar
în Ţările Scandinave, grupa de vârstă de peste 65 de ani deţine 36,5% din totalul populaţiei.2
Aprecierile pe care le-au obţinut apele minerale la diferite reuniuni internaţionale, cadrul
natural deosebit oferit de Valea Oltului, precum şi de marile hoteluri construite în Căciulata sunt
factori favorabili care au dus la includerea acestei staţiuni în circuitul internaţional. Pentru aceasta
însă, sunt necesare o serie de măsuri în următoarele condiţii:
- într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de
modernizare a construcţiilor vechi şicreşterea nivelului lor de confort, întrucât
aceste clădiri sunt în general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile. Apoi
se vor realiza construcţii noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total de 150
locuri) având 3 stele cu arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului;
- sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente,
realizarea încă a 530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste
lipsuri cantitative, noile unităţi vor avea categoria lux a I-a şi vor asigura un nivel
crescut de diversificare a unităţilor;
- intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor hidrominerale;
- valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui sanatoriu
destinat copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată de cadrul
natural pitoresc şi nepoluat;
- profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de
recreere, acestea având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin întâlnit în
staţiunile balneoclimaterice: tinerii. Condiţii naturale bune pentru organizarea unui
centru de recreere – divertisment îl constituie insula Ostrov.
Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor viza localităţile şi arterele cu trafic
mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul de a reţine turişti în apropierea unor staţiuni
care devin foarte aglomerate la sfârşit de săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului, amenajarea
unui camping, terenuri de picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un ştrand, terenuri de
sport..
Pe Valea Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre litoral vor fi
amenajate terenuri de camping.

2 Dr. Ioan State, Nicolae Neacşu „Turismulbalnear – Economia şiorganizareaactivităţii de turismînRomânia”, Petre
Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999.

50
O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea Oltului, Malaia pe Valea
Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care oferă posibilitatea amenajării lor pentru
practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului.
Agenţia de Turism va trebui să-şi construiască în mintea consumatorului o imagine de firmă
serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite pentru a elimina sau reduce
neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al clienţilor potenţiali. Menţionăm că acest sentiment
dispare (în cazul în care el a existat) după cumpărarea vacanţei.
Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în urma unei
selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la rândul ei generează într-o
proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte şi insecuritate, care pot fi depăşite prin
intermediul calităţii serviciilor şi prin garanţii oferite.
Ca şi strategii de dezvoltare ar putea fi propuse:

Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul că piaţa nu

poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele subpieţe sau segmente de piaţă,
diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale (în capul pieţei internaţionale) şi de
particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă, apartenenţă la diferite categorii profesionale (în
cazul pieţei naţionale). Prin această strategie agenţia de turism a sindicatelor Vâlcea se va strădui
să convingă consumatorii de utilitatea şi superioritatea produselor turistice oferite faţă de alţi
prestatori concurenţi printr-o publicitatea intensivă. În consecinţă, dacă această strategie implică
eforturi mai reduse în domeniul perfecţionării produselor turistice ea ajută la promovarea noilor
pachete de programe turistice, deci implicit la realizarea obiectivelor propuse.
Strategia creării unor produse turistice ocazionale – oferă posibilitatea ieşirii pe piaţă cu produse
turistice noi, care satisfac nevoia unui anumit segment de piaţă la un anumit eveniment deosebit
din viaţă:
- „Ziua absolventului”, este un produs turistic ce se adresează
absolvenţilor de liceu în perioada aprilie- iunie a fiecărui an, intră în categoria
acţiunilor turistice cu eficienţă economică mare;
- Sărbătorirea majoratului;
- Sărbătorirea pensionării salariaţilor,
- Sărbătorirea zilelor de 1 şi 8 martie, sunt prilejuri de o
ieşire pe piaţă cu produse turistice ocazionale.
Strategia segmentării pieţei care presupune descompunerea unei pieţe turistice în mai multe
segmente, studierea cerinţelor clientelei segmentelor de piaţă, orientarea ofertei de servicii şi

51
readaptarea permanentă a produselor turistice la cerinţele specifice ale segmentelor de piaţă,
considerate ca abordabile pentru promovarea produselor turistice oferite.
Adoptarea acestei strategii este determinată şi de concurenţa ascuţită de pe piaţa turistică, care face
ca organizatorii şi prestatorii de servicii turistice să se adapteze nu întregii pieţe, ci numai
segmentelor capabile să absoarbă produsul turistic oferit.
Din punct de vedere economico-organizatoric, evaluarea atentă a tuturor costurilor necesare
realizării programelor şi acţiunilor turistice planificate creează premisele unei strategii de
marketing pentru lansarea şi comercializarea produsului turistic.

7.3 PROGRAME DE DEZVOLTARE

Două proiecte europene importante, accesate de administraţia locală din Călimăneşti prind
contur. „Mirajul Oltului” şi proiectul de reabilitare a infrastructurii de turism, inclusiv a parcurilor
din localitate sunt în prezent în faza de contractare, urmând ca, în perioada următoare să înceapă
şiinvestiţiile propriu- zise, după ce vor fi stabilite firmele care vor lucra în zonă. „Mirajul Oltului”
şi „Modernizarea parcurilor balneare din Călimăneşti – Căciulata” atrag împreună, pentru
staţiunea balneoclimaterică vâlceană şi, implicit, pentru judeţul Vâlcea aproape 60 de milioane de
lei vechi. Proiectele sunt întocmite în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vâlcea şi, conform
declaraţiilor primarului Ilie Amuzan, constituie îndeplinirea visului său de modernizare a staţiunii
pe care o gospodăreşte. „Proiectul Mirajul Oltului a prins contur, deoarece s-a semnat contractul.
Proiectul are termen de implementare 31 de luni şi ne vom încadra în acest termen. Proiectul va fi
o pată de culoare în zonă, deoarece Călimăneştiul merită să fie o staţiune cu potenţial de  agrement
mult mai mare decât în prezent”, a precizat primarul localităţii, Ilie Amuzan.
Aquapark şi lac navigabil la Călimăneşti
„Modernizarea parcurilor balneare din staţiuneaCălimăneşti – Căciulata” este un proiect întocmit
de Consiliul Local al staţiuniiCălimăneşti, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, ca şi
„Mirajul Oltului”. În anul 2005, Consiliul Local Călimăneşti împreună cu Consiliul Judeţean
Vâlcea au depus pentru finanţare un proiect denumit „Călimăneşti 2007 – Dezvoltarea
infrastructurii turistice din staţiuneaCălimăneşti – Căciulata. Proiectul a obţinut un punctaj mare
în urma evaluării la nivel naţionalşi a fost inclus pe lista de rezervă a proiectelor finanţabile prin
Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Ulterior, proiectul a fost dezvoltat în două
proiecte distincte. Astfel, „Modernizarea parcurilor balneare din staţiuneaCălimăneşti –
Căciulata include, pe lângă reabilitarea celor două parcuri, şi amenajarea trotuarelor aferente
străzii Calea lui Traian, o esplanadă pietonală între Parcul Izvoare şi Complexul Căciulata şi
amenajarea platformei de campare de lângă Parcul Izvoare. Valoarea totală a proiectului este de

52
25.518.959 lei. Valoarea eligibilă a proiectului se ridică la 20.394.027 lei, iar cea neeligibilă la
5.124.932,59 lei, plus TVA în valoare de 4.017.618,59 lei. Consiliul Judeţean Vâlcea, în calitate
de partener, va asigura cheltuielile neeligibile, de 1.107.314 lei, plus TVA aferentă, iar Consiliul
Local Călimăneşti urmează să asigure cofinanţarea de 2,05% din totalul cheltuielilor eligibile,
respectiv 418.077,55 lei, plus TVA, precum şi toate eventualele depăşiri ale bugetului contractat,
precum şi sustenabilitatea proiectului pe o perioadă de minim 5 ani de la finalizarea acestuia.

„Mirajul Oltului” a prins deja contur

Pe de altă parte, „Mirajul Oltului”, care priveşte extinderea infrastructurii turistice de
agrement a staţiuniiCălimăneşti – Căciulata a fost depus spre finanţare în cadrul
Programului Operaţional Regional, axa prioritară 5 (Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului) şi a fost deja demarat în staţiunea vâlceană.
Proiectul are în vedere dotarea staţiunii cu parcuri de agrement, relaxare şi sport. Astfel, în zona
centrală a staţiunii va fi amplasat un parc acvatic, pe malul drept al Oltului, pe un teren având
suprafaţa de 4420 de metri pătraţişi aflat în proprietatea oraşuluiCălimăneşti. Un alt parc, de sport
şi agrement va fi amplasat la Jiblea, la nivelul Drumului Naţional 7, pe varianta ocolitoare a
localităţiiCălimăneşti, pe un teren  de 13.162 de metri pătraţi, pus la dispoziţie de Primăria
Călimăneşti. Valoarea totală a proiectului este de 33.636.122,31 lei, din care 26.059.926 lei
cheltuieli eligibile şi 2.205.723 lei cheltuieli neeligibile, plus 5.370.473,31 lei TVA. În acest caz,
50% din cheltuielile eligibile ale proiectului, respectiv suma de 13.029.963 lei va fi suportată de
Consiliul Local Călimăneşti, în timp ce Consiliul Judeţean Vâlcea va asigura suma de
7.576.196,31 lei. Conducerea administraţiei locale speră ca, în acest fel, să fie crescută
atractivitatea ariei cu potenţial balnear natural in statiuneaCălimăneşti – Căciulata şi să fie create
facilităţi pentru investitorii privaţi, în vederea realizării de noi capacităţi de servicii integrate.
„Avem în plan un parc acvatic şi un centru de relaxare în zona centrală a staţiunii, un parc de
agrement şi sport la Jiblea, alei pietonale, pasarele şi un traseu de cură, proiectul urmând să fie
implementat 31 de luni. Vom avea un Aqua Parc în zona Casei de Cultură a oraşului, cu bazine de
înot acoperite şi descoperite, săli de fitness, saună, precum şi un parc de agrement şi sport situat în
zona stadionului. Tot aici, se propune realizarea unor pontoane, astfel încât lacul de acumulare de
la Călimăneşti să devină navigabil, iar turiştii să se poată plimba cu vaporaşele între Călimăneştişi
Cozia. La proiectul cu reabilitarea parcurilor avem în vederea refacerii aleilor, iluminatului public,
dotării cu mobilier urban, refacerea chioşcurilor de muzică din cele două parcuri, refacerea
fântânii arteziene, precum şi plantarea de arbori şiarbuşti”, a menţionat primarul Amuzan.

53
Obiectivul proiectului este de a reabilita si de a dezvolta infrastructura de turism in statiunea
Calimanesti, in principal prin reabilitarea unora dintre parcurile locale. Se estimeaza ca realizarea
acestui proiect va conduce la cresterea numarului de turisti, a noptilor de cazare, a activitatilor
economice, inclusive la crearea de locuri de munca.Aceste lucrari includ:-Spatii de parcare si
drumuri, aleii, spaţii verzi, terenuri de sport, punct de control, iluminare public.

CONCLUZII

Valorificarea patrimoniului turistic al unui judeţ implică în prealabil asigurarea unor

condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului de către turişti.
Îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele
destinaţii care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacţie într-o călătorie de vacanţă.
Stațiunea Calimănești – Căciulata prin potenţialul său turistic natural şi antropic contribuie
la menţinerea echilibrului biologic şi fiziologic al omului pentru care turismul oferă soluţii.

54
 În ciuda faptului că Stațiunea Calimănești – Căciulata dispune de importante resurse
naturale şi antropice, multe de valoare internaţională, acesta nu dispune de o ofertă turistică
suficient de diversificată, cu structuri turistice puternice, cu servicii turistice de calitate deosebită
care să satisfacă necesităţile unui turism modern, competitiv cu cel de pe piaţa europeană şi
internaţională.
Accentul pentru dezvoltarea viitoare a turismului trebuie pus pe regândirea exploatării şi
valorificării resurselor turistice în scopul diversificării activităţilor şi a serviciilor turistice oferite
turiştilor interni şi străini.
Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca
contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o caracteristică importanta a secolului
nostru.
Pentru ţara noastră ca şi pentru judeţul Vâlcea, si in special la nivelul statiunii Calimanesti-
Caciulata, potenţialul turistic este o mină de aur care trebuie foarte bine exploatat şi pus într-o
lumină care să-i justifice adevărata sa valoare.
Realizările în turism pot fi o artă, drept pentru care dezvoltarea turismului trebuie dirijată în
mod ştiinţific:
- agenţiile de turism îşi propun să analizeze piaţa pentru determinarea
oportunităţilor şi pericolelor ce pot apărea;
- scopul este satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice din
Vâlcea şi zonele adiacente în condiţiile obţinerii unui profit;
- agenţiile de turism trebuie să ducă o campanie de conştientizare de către
consumatori a costurilor şi preţurilor reale ale serviciilor turistice, o politică
deschisă şi transparentă faţă de consumatori;
- accentuarea în materiale promoţionale a caracteristicilor vacanţelor pentru
care consumatorul prezintă un interes sporit, acestea fiind în general zona,
preţul şi bineînţeles avantajele;
- materialele publicitare vor fi realizate astfel încât să producă o dorinţă foarte
puternică de a cumpăra vacanţa prezentată însă fără a induce în eroare
potenţialul turistic prin prezentarea eronată a ofertei,
- agenţiile de turism să ofere servicii turistice bazate numai şi numai pe
nevoile, dorinţele consumatorilor;
- oferte maleabile – servicii la cerere, care să poată fi cumpărate separat,
servicii care să poată fi scoase din pachetul de servicii oferite, posibilitatea

55
 înlocuirii lor cu altele (la cererea clientului) de o calitate mai slabă, dar mai
ieftine, etc;
- agenţiile trebuie să-şi înnoiască anual oferta de servicii, să-şi îmbogăţească
oferta cu noi vacanţe, eventual să introducă noi genuri de vacanţe.
Publicul românesc trebuie educat pentru consumul turismului, astfel încât este benefic
pentru acesta părăsirea aglomerărilor urbane , a poluării şi stresului zilnic în favoarea evadării în
natură.

BIBLIOGRAFIE

[1] V. Berbece , V. Botvinic, Mic îndreptarturistic Călimăneşti – Căciulata , Ediţia a II- a

adăugită, Editura Sport Turism, Bucureşti 1978;
[2] V. Tufescu,"Subcarpații și depresiunile marginale ale Transilvaniei", 1966, Bucuresti;
[3] Gheorghe Cârstea- ,,Vâlcea – monografie’’ , Ed.Sport-Turism , Bucureşti , 1980.
[4] M. Davidescu- ,, MănăstireaCozia’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966;

56
[5] Costin Ştefănescu, Al.Gârneaţă - ,,Călimăneşti-Căciulata – mic îndreptar turistic’’, Ed.
Meridiane, Bucureşti;
[6] V.Berbece, C. Marinoiu- ,,Vâlcea – ghidturistic’’, Ed.Sport-Turism, Bucureşti, 1976;
[7] Cocean P. Geografia Turismului Editura Presa UniversitarăClujană2006;
[8] Dr. Ioan State, Nicolae Neacşu „Turismul balnear – Economia şi organizarea activităţii de
turism în România”, Petre Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999;
[9] Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti2001;
[10] Davidescu M. Mănăstirea Cozia, Editura Meridiane, Bucureşti1996;
[11] Diaconu M. Hanciuc N. Iordache , Marketing în turism, Editura Independenţa Economică,
2003
[12] State I., Nicolae Neacşu, Turismul Balnear, Universitatea Dimitrie Cantemir, cursuri uz
intern, 2002;
[13] Cosmescu Ion, Turismul, EdituraEconomică, Bucureşti1999;
[14] Berbece I., Victor BotvinicCălimăneşti – Căciulata, EditurapentruTurism,
Bucureşti 1973.
[15] Josef – Charvat „Prezentul şi viitorul balneologiei”, Editura Lang & Co, Berna, 2000,
p.119
[16] Dr. Ioan State, Nicolae Neacşu „Turismul balnear – Economia şi organizarea activităţii de
turism în România”
[17] Petre Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999
[18] Cristureanu Cristina „Economia şi politica turismului internaţional” Ed. Abeona,
Bucureşti, 1992.
[19] Josef – Charvat „Prezentul şi viitorul balneologiei”, Editura Lang & Co, Berna, 2000,
p.119
[20] Dr. Ioan State, Nicolae Neacşu „Turismul balnear – Economia şi organizarea activităţii de
turism în România”
[21] Petre Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999
[22] Cristureanu Cristina „Economia şi politica turismului internaţional” Ed. Abeona,
Bucureşti, 1992.
[23] Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II - Localităţile urbane; Editura Fortuna,
RâmnicuVâlcea, 2012 (pag. 22)

57