MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI

SPORTULUI

Universitatea Româno–Americană Romanian American University

Facultatea de Informatică Managerială Faculty of Computer Science for
Bd. Expoziţiei, nr. 1B, Sector 1, Business Management
Bucureşti, cod 012101, România 1 B Expoziţiei Bd., sector 1,
Telefon: +4-0725.120.140 Bucharest, 012101, Romania
Fax: + 40-21-318.35.66 Telefon: +4-0725.120.140
Web: www.rau.ro Fax: + 40-21-318.35.66
Web: www.rau.ro

GHID

DE ELABORARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

2010-2011

1
 I. ALEGEREA TEMEI PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ

1. Despre Examenul de licenţă

La finalizarea studiilor universitare de licenţă, ciclul de 3 ani, studenţii susţin examenul de
licenţă, prin care trebuie să demonstreze gradul de însuşire şi aprofundare a cunoştinţelor
teoretice ce definesc specializarea în domeniul informaticii economice, dar şi capacitatea de a le
folosi în soluţionarea unor probleme concrete din cadrul societăţilor comerciale, abilitatea de a
proiecta şi realiza practic un produs software care să răspundă unor cerinţe reale, formulate de
absolvent împreună cu coordonatorul ştiinţific al lucrării de licentă. Examenul de licenţă constituie
deci actul final al studiilor universitare de licenţă.
Examenul de licenţă organizat de Facultatea de Informatică Managerială cuprinde, conform
metodologiei aprobate de Senatul Universităţii Româno – Americane, două probe şi anume:
 Proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de Specialitate – examen scris;
 Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă elaborată de absolvent.
Lucrarea de licenţă este realizată de absolvent sub îndrumarea unui cadru didactic, pentru o
temă aleasă din lista temelor orientative (vezi “Teme propuse pentru lucrarea de licenta”) şi
acceptată de coordonatorul ştiinţific. Ea va fi susţinută în faţa unei comisii de licenţă, formată din 3
membri si un secretar.
Lucrarea de licenţă este o lucrare scrisă, de anvergură, realizată de absolvent cu un scop precis
şi pe baza unui plan prestabilit şi riguros, conform unei structuri cadru (vezi “Conţinutul cadru al
lucrării de licenţă”). Ea trebuie să conţină, în mod obligatoriu, un produs software realizat pentru
tematica respectivă, într-un limbaj de programare ales de absolvent.
Cererea prin care se solicită aprobarea temei şi a coordonatorului lucrării de licenţă va fi
avizată de coordonatorul ştiinţific ales şi va fi aprobată de decanul facultăţii.
Lucrarea de licenţă nu trebuie privită ca un act formal necesar încheierii studiilor universitare, ci
ca o încununare a întregii activităţi de instruire desfăşurată de absolvent. Lucrarea de licenţă are
un caracter aplicativ, prezintă şi rezolvă din punctul de vedere al specialistului în informatică, o
problemă reală de evidenţă economică, propunând soluţii de proiectare, realizare, dezvoltare şi
implementare a unui produs software. Programul trebuie realizat conform metodologiilor studiate,
fiind evaluat din punct de vedere al eficienţei economice, al posibilităţilor de exploatare curentă şi
de dezvoltare ulterioară. Toate acestea dau măsura, în cel mai înalt grad, a calităţii şi nivelului
pregătirii teoretice şi aplicative de specialitate a studentului, a probităţii lui profesionale. Pornind de
la probleme reale, specifice domeniului de evidenţă economică şi bazându-se pe pregătirea
ştiinţifică anterioară, absolventul analizează situaţia existentă şi cerinţele beneficiarului, formulează
probleme, identifică oportunităţi, concepe şi proiectează strategii de prelucrare automată a datelor şi
verifică veridicitatea lor. Mai mult, prin competenţele de economist, absolventul estimează costurile
investiţiei aferente platformei hardware şi software pe care o proiectează şi o propune, calculează
eficienţa economică a acesteia. Scopul lucrării de licenţă este de a pune în evidenţă cunoştinţele

2
acumulate, discernământul, deprinderile practice, inventivitatea şi creativitatea, absolventului, fiind
un atestat al performanţelor dobândite de absolvent în anii pregătirii universitare.

2. Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă

Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă presupune mai întâi alegerea unei firme reale, a
unui domeniu sau sector de activitate din cadrul acesteia, ca obiect de studiu, ce va fi investigat
pentru informatizare, pentru prelucrarea automată a datelor pe o platformă hardware şi/sau software
ce va fi propusă de absolvent, la încheierea cercetării şi proiectării realizate de acesta.
O etapă foarte importantă în realizarea lucrării de licenţă o constituie alegerea temei, pentru că
implică o anumită cunoaştere a domeniului ales şi a problemelor concrete ce se pot ridica în
decursul cercetării şi studiului, a posibilităţilor practice de a utiliza tehnologii informatice adecvate
şi bine stăpânite de absolvent.
De aceea, pentru a conduce la o soluţie corectă şi la o realizare de succes a lucrării de licenţă,
opţiunea autorului trebuie să aibă o bună motivaţie, să aibă la bază un minimum de informaţie
asupra specificului domeniului sau problematicii abordate. Procesul efectiv de alegere a temei
lucrării de licenţă este propriu fiecărei persoane, în acord cu personalitatea, scopurile, posibilităţile
de documentare şi aptitudinile fiecăruia.
Astfel, acesta poate alege o temă din lista cu teme orientative (vezi lista “Teme propuse pentru
lucrarea de licenţă“), după o documentare sumară cu caracter exploratoriu, sau poate propune o
temă pentru care studentul manifestă un interes deosebit sau pe care o cunoaşte din practica sa la un
loc de muncă; în ambele situaţii tema trebuie să fie în concordanţă cu specializarea de Informatică
Economică.
Însemnătatea „primului pas” pentru munca de elaborare a lucrării de licenţă impune respectarea
riguroasă a următoarelor reguli:
a) domeniul ales spre cercetare să aibă o strânsă legătură cu specializarea
absolventului;
b) delimitarea, în cadrul domeniului ales, a segmentului de activitate de care absolventul
consideră că este atras şi pe care îl poate aborda cu cele mai bune rezultate;
c) segmentul de activitate pentru care optează autorul şi problemele alese pentru
soluţionare din punct de vedere informatic ar trebui să vizeze activităţi cu perspective
de dezvoltare, în care absolventul se va putea integra şi lucra; lucrarea de licenţă
constituie, astfel, un prilej de completare şi desăvârşire profesională a absolventului,
menită să-i ofere acestuia o experienţă reală suplimentară.
d) absolventul ar trebui să fie sigur de existenţa surselor şi posibilităţilor practice de
documentare şi informare în domeniul şi la firma aleasă;
e) alegerea temei lucrării de licenţă poate fi făcută personal de către autor, la sugestia
cadrului didactic coordonator sau la cererea expresă a anumitor agenţi economici sau
instituţii .
3
 Sunt recomandate, pentru a facilita alegerea temei lucrării de licenţă, următoarele criterii:
- înclinaţii deosebite pentru o anumită problematică studiată în anii de studiu, aptitudini de
cercetare, analiză, abilităţi de modelare, de imaginaţie etc.;
- documentare uşor accesibilă, la care se adaugă criterii personale, specifice sau chiar
conjuncturale;
OBS: Opţiunea studentului pentru tema lucrării de licenţă se face la sfârşitul anului II (20 mai)
sau cel mai târziu până la data de 20 octombrie anul III şi se aduce la cunoştinţa decanului printr-
o cerere în care solicită aprobarea temei şi, eventual, a coordonatorului dorit. Studenţii care nu
depun cererile de opţiune până la termenul stabilit vor fi repartizaţi din oficiu la alte cadre
didactice, care mai au locuri libere pentru coordonarea de lucrări de licenţă.

3. Alegerea coordonatorului ştiinţific al lucrării de licenţă

În primul rând este ales coordonatorul ştiinţific al lucrării de licenţă şi apoi, împreună şi în
consens cu acesta, este aleasă tema.
Lucrările de licenţă pot fi coordonate numai de cadre didactice care au titlul didactic
de lector, conferenţiar sau profesor universitar.
Asistentul universitar care este doctorand sau doctor în domeniul de referinţă poate
îndruma lucrări de licenţă numai sub coordonarea unui profesor sau conferenţiar universitar.
In cazul asistenţilor cu drept de îndrumare, planul, urmărirea muncii studentului, evaluarea
finală a lucrării, întocmirea referatului şi stabilirea notei se va face numai în urma consultării directe
a profesorului coordonator, acesta semnând referatul şi documentele oficiale.
Coordonatorul poate sugera acea temă pentru care asigură maximum de asistenţă şi, în
cunoştinţă de cauză, care sunt cele mai importante şi interesante aspecte care să fie abordate în
lucrarea de licenţă, deci poate sugera un titlu specific care să personalizeze lucrarea. Fără a stabili
criterii riguroase pentru alegerea coordonatorului lucrării de licenţă, putem aprecia că o alegere
bună ar trebui să ţină seama de următoarele aspecte:
- modul, gradul şi profunzimea comunicării pe care absolventul a realizat-o în perioada anilor
de studiu (sau intuieşte că o poate realiza) cu cadrul didactic coordonator, astfel încât să-şi poată
exprima liber opiniile personale în domeniul abordat în cadrul lucrării de licenţă.
- domeniul disciplinei agreate sau însuşite într-o mai mare măsură în perioada studiilor
universitare;
- experienţele anterioare de colaborare cu cadrele didactice în cadrul cercurilor ştiinţifice.
OBS: Fiecare cadru didactic are alocat un număr de lucrări de licenţă ce pot fi coordonate.
Cererile de îndrumare sunt aprobate în ordinea depunerii lor la secretara de an din cadrul
secretariatului facultăţii. În cazul în care se completează numărul stabilit pentru un anumit
profesor coordonator, cererile suplimentare vor fi repartizate altor cadre didactice.

4
4. Structurarea planului lucrării de licenţă
Planul sau structura reprezintă concret “cuprinsul” lucrării, capitolele şi subcapitolele care
să confere conţinut lucrării de licenţă şi care să se deruleze logic. Planul lucrării de licenţă se
întocmeşte împreună cu coordonatorul de lucrare, astfel încât absolventul să-şi poată prezenta cât
mai bine rezultatele cercetării şi proiectării.
În general, indiferent de temă, structura unei lucrări de licenţă cuprinde:
- o introducere de 1- 2 pagini în care se prezintă oportunitatea şi importanţa temei lucrării
de licenţă, se motivează alegerea ei;
- un capitol despre entitatea luată în studiu ca bază de cercetare (scurt istoric, obiect de
activitate, structura organizatorică, rezultate înregistrate, direcţii de dezvoltare a activităţii). În acest
capitol o importanţă deosebită o prezintă studiul sistemului informaţional, modelarea datelor şi a
prelucrărilor, analiza critică a sistemului existent şi stabilirea direcţiilor de perfecţionare a
sistemului informaţional existent.
- unul sau două capitole cu conţinut teoretic, metodologic în care se prezintă definiţii,
noţiuni, concepte, metodologii, reglementări, puncte de vedere existente în literatura de specialitate
naţională şi internaţională, în legătură cu tematica abordată sau tehnologiile informatice utilizate.
- un capitol cu aplicabilitate practică la unitatea cercetată, care constă în proiectarea
aplicaţiei sau sistemului informatic propus, cu descrierea tuturor componentelor (intrări, ieşiri,
algoritmi de prelucrare, codificare, validare şi securitate a datelor, interfaţă, etc). Practic, aceasta
este soluţia de proiectare propusă de autor.
- un capitol final în care se descrie produsul software realizat, se precizează condiţiile şi
modalităţile de implementare şi exploatare curentă, se estimează eficienţa economică a acestuia. Tot
aici pot fi adăugate concluziile autorului şi aportul personal la soluţionarea problemelor ridicate de
tema de cercetare.
Fiecare capitol va fi structurat pe subcapitole, paragrafe şi subparagrafe, al căror titlu trebuie
să concorde cu conţinutul lor şi să fie menţionate în cuprins.
Studentul va trebui să acorde atenţie maximă capitolelor în care se realizează studiul şi
analiza sistemului existent şi apoi proiectarea noului sistem, care pun în evidenţă aportul său
personal, constatările şi observaţiile proprii, propunerile şi soluţiile formulate.
Planul prestabilit pentru realizarea lucrării trebuie să evidenţieze pregătirea teoretică,
metodologică, aptitudinea de a interpreta rezultatele investigaţiei efectuate, capacitatea de a formula
propuneri de perfecţionare a domeniului abordat şi, nu în ultimul rând, capacitatea de a efectua o
aplicaţie practică, concretă, specifică domeniului abordat în lucrare.
Structura planului trebuie să asigure omogenitatea lucrării şi coerenţa, succesiunea logică a
capitolelor, conducând în final la realizarea obiectivului stabilit prin tema aleasă pentru lucrarea de
licenţă.
Un exemplu de conţinut cadru pentru realizarea lucrării de licenţă la specializarea
Informatică Economică, este următorul:
5
 CONTINUTUL CADRU AL LUCRARII DE LICENTA
(Continut cadru orientativ)
. Pagina de titlu
. Cuprins
INTRODUCERE
- Obiectivele si oportunitatea temei propuse
- Stadiul actual de tratare a temei in literatura de specialitate si sublinierea
contributiei personale in abordarea acestei teme.

Cap. 1 STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

1.1 Prezentarea succinta a unitatii economico-sociale
1.2 Activitatile desfasurate in unitatea economica (caracteristicile generale ale sistemului
economic din unitate)
1.3 Studiul sistemului de conducere
1.4 Studiul sistemului condus
1.5 Studiul sistemului informational
1.5.1. Schema fluxului informational aferent temei
1.5.2. Aria de cuprindere; circuitului informational aferent temei in cadrul sistemului
informational general al unitatii
1.5.3. Descrierea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor (MCD).
1.5.4. Proceduri de prelucrare a datelor utilizate. Modelul conceptual al
prelucrarilor (MCP)
1.5.5. Analiza critica a sistemului actual si identificarea neajunsurilor (punctelor
critice) existente in functionarea sistemului existent
1.5.6. Directii de perfectionare a sistemului actual

Cap. 2. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC (daca este cazul)

2.1 Obiectivele si oportunitatea aplicatiei informatice
2.2. Locul aplicatiei informatice in sistem
2.3. Definirea situatiilor (rapoartelor) finale
2.4 Definirea sistemului de codificare
2.5 Modelarea datelor si modelarea prelucrarilor (model conceptual, logic si fizic)
2.6 Diagrama Entitate-Asociere
2.7 Stabilirea colectiilor de date
2.8 Alegerea tehnologiei de prelucrare (stabilirea platformei hardware, software si de
comunicatii)
2.9 Estimarea necesarului de resurse si a calendarului de realizare

6
Cap. 3. PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE
3.1 Definirea aplicatiei informatice
3.2 Proiectarea logica si fizica a iesirilor
3.3 Proiectarea logica si fizica a intrarilor
3.4 Proiectarea sistemului de codificare a datelor
3.5 Proiectarea bazei de date
3.6 Schema de sistem a aplicatiei
3.7 Proiectarea interfetei aplicatiei
3.8 Schema de flux informational a noului sistem
3.9 Propuneri de dotare cu echipamente IT si costuri aferente

Cap. 4. PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE

4.1 Consideratii generale privind:
. Cerintele platformei hardware si software ale produsului program;
. Instalarea si lansarea in executie
4.2 Descrierea functiunilor aplicatiei
. Prezentarea sistemului de meniuri al aplicatiei

Cap. 5. EFICIENTA SI UTILITATEA APLICATIEI INFORMATICE

5.1. Conditii privind implementarea aplicatiei
5.2. Exploatarea curenta a aplicatiei (operatii de executie)
5.3. Considerații privind eficiența aplicației informatice

ANEXE
Anexa nr. 1: Secvente din codul sursa
Anexe……: Machete videoformat de preluare date;
Rapoarte de iesire cu date de test;
Rezultatul unei rulari cu date de test
BIBLIOGRAFIE (manuale universitare, cărţi, articole, site-uri)
OBS: Capitolul 2 PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC nu este
necesar în cazul proiectării unei aplicații informatice, astfel că poate fi înlocuit cu un capitol de
prezentare a tehnologiilor informatice utilizate pentru realizarea aplicaţiei.

4. Întocmirea calendarului de elaborare a lucrării de licenţă

După stabilirea planului lucrării de licenţă – conform temei alese se va proceda la elaborarea
unui grafic care să precizeze termenele de realizare a diferitelor părţi (capitole) componente din
lucrare. Acest desfăşurător al activităţilor desfăşurate de absolvent şi al etapelor de validare a lor de
către coordonatorul ştiinţific, permite ritmicitatea elaborării lucrării de licenţă, intervenţia
7
coordonatorului în timp real şi evitarea stresului în legătură cu finalizarea elaborării lucrării, fiind
evidenţiate în ”Fişa de evidenţă a lucrării de licenţă”.
Există termene stabilite conform planului de învăţământ, astfel:
 primele 2 capitole ale lucrării de licenţă sunt prezentate la colocviul din sesiunea din iarnă
(semestrul I), deci în săptămâna a 14-a a semestrului I, la disciplina Proiecte I Elaborarea
lucrării de licență, în faţa unei comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este
coordonatorul lucrării de licenţă. Studentul trebuie să aibă evaluarea acestei părţi a lucrării
de licenţă de către coordonatorul ştiinţific al lucrării, exprimată prin nota înscrisă pe ”Fişa
de evidenţă a lucrării de licenţă”.
- Lucrarea în totalitate, cu produsul software realizat, pe semestrul II, în sesiunea de vară, la
colocviul de la disciplina Proiecte II Elaborarea lucrării de licență. Lucrarea va fi prezentată
şi susţinută în faţa unei comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este
coordonatorul lucrării de licenţă. La acest colocviu se va susţine şi o probă scrisă, constând
dintr-un test grilă, la care studentul trebuie să obţină nota ≥5. Din notele obţinute la cele 2
probe (scris şi oral) se va calcula media, care va fi nota pentru disciplina Proiecte II
Elaborarea lucrării de licență. Pentru a promova această disciplină nota obţinută trebuie să
fie ≥5.

II. DOCUMENTAREA PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1.Documentarea teoretică
Acest tip de documentare are în vedere consultarea literaturii, a legislaţiei referitoare la
subiectul abordat în lucrare, pentru o bună fundamentare teoretică, de natură să „garanteze”
fezabilitatea studiului.
Documentarea teoretică presupune mai întâi identificarea şi depistarea surselor de
documentare şi apoi culegerea, selectarea şi sistematizarea informaţiei.
În sfera documentaţiei teoretice se include şi studiul bibliografiei de specialitate, adică a
acelor materiale şi publicaţii care tratează direct, concret problemele cercetate. Bibliografia de
specialitate este reprezentată de cursuri, manuale de specialitate, monografii, anchete, analize,
culegeri de studii, studii de caz, buletine informative.
Documentarea trebuie făcută într-o manieră globală, care să valorifice cât mai multe
informaţii referitoare la temă, utilizând orice sursă aflată la îndemână (bibliografia indicată de
coordonator, reviste de specialitate, Internet, analizele efectuate în domeniu de firme specializate,
etc), cu o vechime maximă de 10 ani.
Evidenţierea surselor documentare se va face în cadrul lucrării la subcapitolul
„BIBLIOGRAFIE”.

8
 Modul de lucru pentru realizarea studiului documentar este propriu fiecăruia, reliefând atât
capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, cât şi abilitatea de a reţine acele informaţii care
sunt utile pentru soluţionarea problematicii propuse de tema lucrării de licenţă.

2. Documentarea practică (aplicativă)

Documentarea practică vizează investigarea fenomenelor aşa cum se prezintă ele în viaţa
reală. În această fază studentul vine în contact direct cu realitatea (entitatea) pe care şi-a propus să o
cerceteze. Ea constituie unul dintre punctele „forte” în programul de elaborare a lucrării de licenţă,
întrucât de calitatea şi profunzimea documentării practice depind conţinutul principal al lucrării,
gradul de fundamentare a concluziilor, propunerilor şi soluţiilor emise.
Documentarea practică se realizează, în principal, la sediul societăţii comerciale alese ca
obiect de studiu şi trebuie să includă aspectele tehnice, de management, circuitul informaţional,
latura financiară, juridică, inclusiv relaţiile interumane, comunicarea.
Lucrarea de licenţă trebuie să demonstreze capacitatea şi abilitatea absolventului de a
elabora soluţii concrete – într-un domeniu operaţional - bazate pe interpretarea datelor culese, pe
valorificarea cunoştinţelor teoretico – metodologice şi pe experienţa practică de lucru într-un mediu
de programare.
Documentarea la o firmă tip societate comercială, firmă non-profit, bancă, instituţie
bugetară, birou notarial sau de avocatură, cabinet de audit financiar, instituţie a statului etc. se face
diferit, în funcţie de tema lucrării de licenţă. Motodologiile de proiectare studiate, instrumentarul
tehnic al acestora pun la dispoziţia viitorilor absolvenţi tehnici şi metode de investigare adecvate
complexităţii problemelor reale întâlnite în mediul economic.
Prezentarea concretă (efectivă) a aparatului ştiinţific se poate realiza cel puţin în două moduri:
 prin utilizarea notelor de subsol (trimiterea la notă făcându-se în text);
 prin inserarea în text a numărului de ordine al sursei bibliografice listată la sfârşitul
lucrării.
Se recomandă să se utilizeze numere pentru trimiterile bibliografice (de ex. [7]) şi simbolul
(x) pentru notele personale, precizând însă, că aparatul ştiinţific al lucrării de licenţă nu trebuie să
constituie un obiectiv în sine, ci doar un instrument care accentuează nota de acurateţe
metodologică.

III. RECOMANDĂRI PRIVIND REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1. Aspecte generale
Redactarea finală a lucrării de licenţă se va face cu un program de tehnoredactare (Microsoft
Word sau altul similar), respectând următoarele caracteristici:
 Textul va fi redactat la 1.5 randuri pentru intreaga lucrare.

9
  Marginile paginii (A4) vor fi stabilite astfel: 2.5 cm sus, jos şi dreapta. Marginea din stânga
va fi de 3 cm, pentru a permite ulterior legarea lucrării.
 Se poate alege orice tip de caractere (fonturi), iar mărimea acestora să fie de 12 (Cel mai
folosit este fontul Times New Roman de 12);
 Semnele de punctuaţie (".", ";", ",", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spatiu.
 Alinierea textului va fi la ambele margini ale paginii ("justify").
 Pentru titluri, subtitlurile capitolelor si tabelelor, notele de subsol, lista figurilor şi
bibliografie se pot folosi alte formatări .
 Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor; în cazul utilizării acronimelor, la prima apariţie
în text se specifică atât termenul în limba de origine, cât şi pe cel în limba română.

2. Detalii privind stilul de redactare

 Stilul trebuie sa fie clar şi concis.
 Presupuneţi de la început că scrieţi lucrarea pentru a o trimite la o revistă de ştiinţă.
 O mulţime de detalii de formatare pot fi învatate urmărind tehnoredactarea folosită de
edituri la cursurile, tratatele universitare şi cărţile de specialitate.
 Evitaţi folosirea termenilor "eu", "mie", "a mea", "al meu", precum şi propoziţii de genul
"Din punctul meu de vedere", "După părerea mea" etc.
 Daţi lucrarea prietenilor sau familiei să o citească înainte de o prezenta coordonatorului.
Dacă ei nu inteleg, înseamnă că, mai mult ca sigur, stilul de exprimare suferă şi lucrarea
trebuie revizuită.

3. Referinţele din text

 Dacă folosiţi cuvintele sau ideile cuiva se impune să citaţi autorul. Este foarte important,
deoarece pedepsele pentru plagiat sunt foarte severe.
 Există numeroase căi pentru a formaliza o referinţă în text. De exemplu: "text ... (nume de
familie, anul).", "nume de familie (anul) nota că ...." sau " în anul ..., nume de familie,
spunea că ...".
 Prima data când este citată o referinţă in text, scrieţi toate numele de familie ale autorilor.
De exemplu: "Radu, Miclea, Nemes, Albu, Modovan & Dxsmodkoxi (1993) sustin că ...".
Dacă articolul are trei sau mai mulţi autori, folosiţi abrevierea s.a.. Când referinţa este citată
a doua sau a treia oară, se va trece numai primul autor şi anul publicării articolului.
 Citaţiile multiple din paranteză sunt aşezate in ordine alfabetică şi separate prin ";" urmat de
un spaţiu, ca in exemplul următor: "text ... (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zamfirescu,
1980).
 Pentru citatele directe trebuie să precizaţi numărul paginii. Spre exemplu: Popescu (1970)
nota ca "... (p.12)".

10
  Daca aţi trecut in text mai mult de trei sau patru citate in 10 pagini, trebuie sa ştiţi că aţi
depăşit limita superioară admisă.
 Asezaţi citatul care are mai mult de 40 de cuvinte, ca un bloc independent de text, la cinci
spaţii distanţă de marginea din stânga. In acest caz omiteţi ghilimelele şi includeţi numărul
paginii in paranteze după ultimul punct. Dacă citatul se întinde pe mai multe paragrafe,
atunci de la al doilea paragraf folosiţi aliniatul de 5 spatii.
Exemple de referinţe:
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Titlul cărţii, Editura, ISBN, Localitate
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2005). Titlul articolului, Proceedings of xxx xxx, pag.
14-17, ISBN, locaţia conferinţei, perioada de desfăşurare, Editor, Bucureşti
Kusiak, A. (2006). Numele lucrării. Titlul revistei, Vol., Nr., (luna şi anul ediţei) numere de pagină
(prima-ultima), ISSN
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, În: Numele lucrării, numere de
pagină (prima-ultima), Editor, ISBN, Locul publicării
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, Disponibile la:
http://www.adresa-exacta-a-site-ului Accesat la: AAAA-LL-ZZ

4. Pagina de titlu
 Este o pagina separata nenumerotată.
 În partea de sus a paginii se va scrie cu majuscule UNIVERSITATEA ROMÂNO-
AMERICANĂ şi, pe rândul următor, FACULTATEA DE INFORMATICĂ
MANAGERIALĂ.
 Titlul lucrării trebuie aşezat in centrul primei pagini şi tipărit cu litere mari şi/sau mici; el
trebuie să cuprindă aproximativ 10-12 cuvinte.
 Titlul trebuie sa ofere informatii despre continutul lucrarii. Trebuie sa fie scurt, cel mai
obisnuit fiind acela care enunta concis variabile dependente si cele independente.
 Numele şi gradul didactic al coordonatorului trebuie trecut sub titlul lucrării, în partea stângă
a paginii.
 Numele autorului trebuie trecut sub numele coordonatorului , în partea dreaptă a paginii.
 În partea de jos a paginii se va scrie anul redactării lucrării şi oraşul ( ex. BUCURESTI 2008)
 Aceleaşi informaţii trebuie imprimate şi pe copertă cu prilejul legării. Titlul lucrării nu apare
pe copertă , el fiind înlocuit cu sintagma LUCRARE DE LICENŢĂ.

5. Cuprinsul
 Se scrie pe o pagină separată, numerotată cu numărul 2. El precizează numele capitolelor,
subcapitolelor, a tuturor componentelor lucrării de licenţă şi pagina acestora.
 Capitolele şi subcapitolele se identifică distinct şi unitar (ex. CAPITOLUL 1. Titlu capitol 1;
1.1 Titlu subcapitol1; 1.2. Titlu subcapitol2;
11
6. Conţinutul lucrării
 Incepe cu pagina 3 sau imediat următoare celei care încheie cuprinsul.
 Pagina începe prin tiparirea titlului capitolului, centrat, apoi continuă cu titlul subcapitolului
(pe următorul rând, la 1,5 rânduri), folosind paragrafe normale si aliniate de 5 caractere.
 La început informaţi cititorul despre problema cercetata, explicaţi de ce este importantă şi
oportună tematica abordată, prin ce se remarcă analiza efectuată (Introducere).
 Lucrarea se continuă cu celelalte capitole, conform cuprinsului stabilit;
 In cazurile in care cititorul se aşteaptă la rezultate semnificative şi acestea nu pot fi
evidenţiate, atunci trebuie să discutaţi acest aspect.
 Nu prezentaţi date brute decât dacă, din anumite motive, analizaţi un singur subiect. Altfel,
acestea vor fi trecute la ANEXE.

7. Tabelele
 Tabelele mari, continând informaţiile brute, vor fi asezate la sfârşitul lucrării, ca anexe;
celelalte se pot insera în textul lucrării.
 Fiecare tabel trebuie să apară, pe cât posibil, pe o pagină separată şi va fi notat consecutiv.
Alegeti titluri relativ scurte, dar consistente. Nu se pune punct după numărul sau numele
tabelului.
 Când folosiţi coloane cu numere zecimale, aliniati virgula (punctul zecimal).
 Dacă faceţi trimiteri din text, puteti indica acest lucru astfel "datele din Tabelul nr. 3 ..." şi
nu "Tabelul de mai sus, de la pagina 2, ...".

8. Figurile
 Fiecare figură trebuie poziţionata pe cât posibil pe o pagină separata, exceptând situaţia în
care dimensiunea ei nu impune acest lucru, caz in care pot fi grupate mai multe figuri pe o
pagină, împreună cu explicaţiile însoţitoare.
 Cuvantul "Figura" este un termen tehnic prin care inţelegem un ansamblu de materiale
iconografice utilizate de autor, după cum urmeaza: grafice, hărţi, desene şi
ilustraţii/fotografii.
 Figurile pot fi reproduse prin mijloace specifice in alb/negru sau color.
 Rezoluţia şi dimensiunile reprezentării trebuie să fie suficiente pentru a putea transmite
mesajul conţinut.
 Centraţi fiecare figură pe pagină
 Tastaţi numărul graficului şi apoi numele lui. Nu se pune punct după numărul sau numele
graficului.
 Daca faceti trimiteri din text, puteţi indica acest lucru astfel "datele din Graficul nr. 3 ..." şi
nu "Graficul de mai sus, de la pagina 2, ...".
12
9. Anexele
 Conţin date brute si instrumente utilizate care nu pot fi prezentate in interiorul
lucrării, dar care determină şi susţin concluziile ei.

10. Bibliografia
 Bibliografia se tehnoredactează la sfârşitul lucrării, pe pagini distincte
 Toate referinţele şi notele de subsol rebuie să aibă corespondent în cadrul bibliografiei.
 Pentru fiecare autor daţi numele de familie urmat de virgula şi apoi initialele şi prenumele
urmate de puncte. Ex.: Popescu, I.Vasile.
 Separaţi autorii prin virgulă, iar ultimul autor este introdus dupa semnul & dacă textul este
redactat in limba engleză.
 După introducerea numelui autorului se trece titlul lucrării, editura, anul publicării, orasul şi
tara, toate cu virgulă între ele.
 Pentru citarea unei reviste se specifică: titlul revistei, numărul volumului, numărul revistei.
Scrieti titlul cu litera mare, in romană, sau în limba de origine.
 Bibliografia se întocmeşte obligatoriu în ordinea alfabetică a NUMELUI autorilor ( ex.
BARBU, Ion; MARIN, Vasile; POPESCU, Andrei, etc).
 Sursele bibliografice cu autor colectiv precum şi adresele web se trec la finalul listei

IV. RECOMANDĂRI PRIVIND SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Susţinerea lucrării de licenţă constă în prezentarea acesteia în faţa comisiei de examen de

licenţă la care absolventul a fost repartizat.
În expunerea lucrării, autorul demonstrează membrilor comisiei aptitudinile şi calităţile sale
de cercetător, capacitatea de a-şi susţine ideile, părerile şi propunerile.
La susţinerea lucrării de licenţă poate participa şi coordonatorul ştiinţific, dacă acesta nu este
membru în comisia de examen.
Rezultatul final al susţinerii lucrării de licenţă, exprimat de comisie depinde de mai mulţi
factori, şi anume:
- de conţinutul lucrării scrise, validat de coordonator şi apreciat prin nota pusă în referatul
întocmit;
- de calitatea expunerii absolventului, care demonstrează în ce măsură autorul cunoaşte şi
stăpâneşte întregul conţinut al lucrării şi poate susţine soluţia propusă prin produsul software
realizat.
Întrucât este de dorit ca lucrarea de licenţă să fie prezentată în mod liber în faţa comisiei,
absolventul trebuie să-şi facă un inventar al ideilor de bază, ordonate logic şi cronologoic, care să-i
permită să prezinte esenţa lucrării de licenţă.
13
 Deşi partea de prezentare diferă în funcţie de tipul lucrării, de personalitatea absolventului, de
unele condiţii conjucturale, se recomandă ca absolventul să se prezinte în faţa comisiei, să precizeze
titlul şi obiectivele lucrării de licenţă, structura acesteia, enumerând pe scurt obiectivele specifice pe
capitole (cu un foarte scurt comentariu).
Este posibil ca membrii comisiei de examinare să solicite renunţarea la detalieri, fiind mai
degrabă interesaţi de natura soluţiilor proiectate, de produsul software realizat, de contribuţia
personală a absolventului, de evaluarea efortului economic, de modalităţile de implementare a
soluţiilor propuse şi de estimarea efectelor economice.
Pentru partea de prezentare se recomandă o prezentare în Power Point a problematicilor
arătate, a obiectivelor lucrării şi caracteristicilor soluţiei de informatizare propuse, în circa 8-10
slide-uri.
Urmează apoi prezentarea programului realizat la calculator, demonstraţia practică a
funcţionării lui cu date de test, vizualizarea rezultatelor execuţiei.

La acest ghid se pot consulta următoarele ANEXE:

1. TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ
2. BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ
3. TEME PROPUSE PENTRU LUCRAREA DE LICENTA
4. FISA de EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA
5. CERERE pentru înscriere şi alegere LUCRARE DE LICENTĂ

14
 ANEXA 1
TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ
DISCIPLINELE LA CARE SE SUSŢINE EXAMENUL DE LICENŢĂ

I. PROIECTAREA APLICAŢIILOR CU BAZE DE DATE

1. Metodologii de proiectare şi realizare a aplicaţiilor/sistemelor informatice
Sisteme informatice şi aplicaţii informatice: obiective; componente; tipuri. Baze de date; clasificare.
Principii de realizare a sistemelor informatice; metodologii; metode şi tehnici; etapele de realizare;
activităţile specifice metodologiilor IBM şi SSADM.
2. Modelarea structurată a sistemelor informatice
Modelarea conceptuală a datelor (modelul entitate-asociere, studiul dependenţelor funcţionale,
reguli de validare a modelului, reguli de trecere de la modelul entitate-asociere la schema
conceptuala a bazei de date). Modelarea logică a datelor (modelul relaţional, ierarhic, reţea, orientat
pe obiecte, distribuit). Modelarea fizică a datelor (organizarea fizică a datelor). Modelarea
conceptuală a prelucrărilor (diagrama de flux a datelor, tehnici de descriere a prelucrărilor:
pseudocod, scheme logice, tabele de decizie). Modelul fizic al prelucrărilor (ciclul de viaţă al
entităţii, diagrama fluxului de date fizice –DFDF, reguli de construire şi validare a diagramelor),
modelul logic al prelucrărilor (Diagrama fluxului de date logice – DFDL, proceduri şi prelucrări
specifice). Integrarea modelului datelor şi modelului prelucrărilor. Utilizarea modelelor în
metodologiile IBM şi SSADM.
3. Studiul şi analiza sistemelor existente
Obiective şi activităţi. Delimitarea ariei de cuprindere. Investigarea sistemului (studiul
caracteristicilor generale ale unităţii, studiul activităţilor, studiul sistemului de conducere, studiul
sistemului informaţional). Sistematizarea informaţiilor (tehnici/metode de reprezentare a
informaţiilor culese). Analiza sistemului existent. Direcţiile de perfecţionare a sistemului (cerinţele
noului sistem, stabilirea soluţiei de realizare).
4. Proiectarea sistemelor/aplicaţiilor informatice
Obiective şi activităţi. Structurarea sistemului informatic. Definirea şi proiectarea ieşirilor
informaţionale. Proiectarea sistemului de codificare a datelor. Definirea şi proiectarea intrărilor
informaţionale. Proiectarea fişierelor de date. Proiectarea bazei de date: schema conceptuală
(tehnica normalizării), schema logică şi schema fizică. Proiectarea prelucrărilor şi a interfeţei cu
utilizatorii.

5. Realizarea aplicaţiilor cu baze de date

Sisteme de gestiune a bazelor de date: FoxPro, SQL, Access. Instrumente de realizare a aplicaţiilor:
limbaje de programare specifice SGBD-urilor (FOX, PL/SQL, VBA); generatoare de componente
ale aplicaţiilor: generatorul de videoformate, generatorul de rapoarte, generatorul de meniuri,
generatoare de proiecte / aplicaţii.
15
II. LIMBAJE DE PROGRAMARE
1. Concepte de bază în limbajul C++. Constante, variabile, identificatori, clase de memorie,
constante simbolice, secvenţe de evitare, şiruri.
2. Operatori, expresii, instrucţiuni. Operatori de adresare, aritmetici, operatori raţionali şi de
egalitate, operatori logici, operatori pe biţi, atribuire etc. Evaluarea expresiilor, conversii,
valori.
3. Implementarea structurilor fundamentale de programare.
4. Masive şi pointeri. Aritmetica pointerilor. Masive de pointeri şi pointeri la pointeri.
5. Funcţii. Mecanisme de transmitere a parametrilor; pointeri la funcţii şi funcţii ca argumente
în funcţii. Recursivitate. Biblioteci standard de funcţii C. Lucru cu şiruri de caractere.
6. Structuri şi reuniuni de date. Structuri şi funcţii de prelucrare; masive de structuri;
pointeri la structuri; structuri autoreferite. Funcţiile de intrare / ieşire cu şi fără format.
7. Programarea pe obiecte în limbajul C++. Clase. Constructori. Destructor. Moşteniri
simple şi multiple. Polimorfism. Clase derivate. Supra definirea operatorilor. Funcţii şi clase
virtuale. Clase abstracte. Clase template.

16
 ANEXA 2
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA

BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
Cornelia Botezatu Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice.
Editura ProUniversitaria, Buc, 2005
Virgil Chichernea, G. Baze de date. Sistemul FoxPro vol.II, Editura
Garais Prouniversitaria, 2006
Daniela Crisan Limbajul C / C++. Fundamente, Vol. 1, Editura
PROUNIVERSITARIA, 2006
Daniela Crisan Limbajul C / C++. Programare orientata obiect, Vol.2 ,
Editura UNIVERSITARA, 2006
Ionel Iacob SGBD Oracle – Ghid aplicativ pentru realizarea
solutiilor informatice, Editura ProUniversitaria, 2007,
pag 11-195
I. Smeureanu, I. Ivan, M. Limbajul C/C++ prin exemple, Ed. CISON, Bucureşti,
Dârdală 1995, pag.43-60;
79-134; 239-254
I. Smeureanu, I. Ivan, M. Structuri şi obiecte în C/C++, Ed. CISON, Bucureşti,
Dârdală 2000, pag. 8-40,
72-127
I. Muşlea C/C++ pentru avansaţi, Ed. Microinformatica, Cluj,
1995, pag. 9-150

BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ
C. Botezatu, Ionel Iacob Proiectarea sistemelor informatice. Studii de caz pentru
managementul activităţii unei societăţi. Editura
Universul Juridic, 2005
V. Chichernea, C. Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare,
Botezatu, I. Iacob, C. Ed. Sylvi, Bucureşti 2001
Fabian R. Mihalca, S.
Goron
Gh. Sabău, C. Ioniţă, G. Baze de date relaţionale. Aplicaţii în turism, Editura
Bădescu, V. Avram, P. CISON, 1998, pag. 2-3, 41-150
Oprea, C.Cârstea
L. Negrescu Limbajul C/C++ pentru începători, Ed.
Microinformatica, Cluj,1996, pag.300-361, 394-592
I. Lungu, C. Bodea, C. Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare,
Ioniţă, G. Bădescu Ed. All, 1995, pag.2-22, 26-57, 60-162, 164-196, 218-
244, 330-352

17
 ANEXA 3
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ
FACULTATEA DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

TEME PROPUSE PENTRU LUCRAREA DE LICENTA

1 ACTIVITATEA BURSIERĂ. MODELE UTILIZATE ÎN GESTIONAREA PORTOFOLIILOR

2 ANALIZA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU ACTIVITATEA DE
APROVIZIONARE ŞI DISTRIBUŢIE
3 ANALIZA, PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU
ACTIVITATEA DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR IT
4 ANALIZA, PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL UNEI
UNITĂŢI SANITARE
5 APLICAREA MODELELOR MATEMATICE ÎN TRANZACŢII CU OPŢIUNI LA BURSĂ
6 APLICATIE INFORMATICA PENTRU EVALUAREA RISCULUI BANCAR FOLOSIND TEORIA
“ROUGH SET”
7 APLICATIE INFORMATICA PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
8 APLICATII DE OPTIMIZARE A REŢELELOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE
9 APLICATII INFORMATICE PENTRU EVIDENŢA CREDITELOR BANCARE LA O BANCĂ
COMERCIALĂ
10 APLICATII INFORMATICE PENTRU CREDITAREA BANCARĂ INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
11 APLICAŢIE CLIENT-SERVER ÎN DOMENIUL STOCURILOR PENTRU O SOCIETATE
COMERCIALĂ
12 APLICAŢIE CLIENT-SERVER ÎN DOMENIUL GESTIUNII MATERIILOR PRIME ŞI
MATERIALELOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ
13 APLICAŢIE FINANCIAR CONTABILĂ PENTRU INTERNET /INTRANET
14 APLICAŢIE INFORMATICĂ PENTRU OPTIMIZAREA MANAGEMENTULUI UNEI FIRME
15 APLICAŢIE INFORMATICĂ PENTRU URMĂRIREA ACTIVITĂŢILOR DIN INTERIORUL
DEPARTAMENTULUI DE TRANSPORT AL UNEI FIRME
16 APLICAŢIE PENTRU ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE IMPLEMENTATE ÎNTR-O
COMPANIE MULTINAŢIONALĂ
17 APLICAŢIE PENTRU ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE ÎNTR-O SOCIETATE
COMERCIALĂ DE TIP INTERNET - CAFÉ
18 APLICAŢIE WEB DEZVOLTATĂ ÎN PHP ŞI My-SQL
19 APLICAŢIE WEB DEZVOLTATĂ CU PRODUSE ORACLE 10g (Discoverer, Developer)
20 APLICAŢIE WEB TELEMARKETING
21 APLICAŢIE INFORMATICA PENTRU MONITORIZAREA UNEI REŢELE DE CALCULATOARE
22 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE IMPLEMENTAT PENTRU EDITURI ELECTRONICE
23 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU ASISTAREA DECIZIILOR DE CREDITARE ŞI
STABILIREA SCORINGULUI BANCAR PENTRU PERSOANELE FIZICE/JURIDICE
24 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU GESTIONAREA CĂRŢILOR ŞI CITITORILOR DINTR-
O BIBLIOTECĂ
25 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU REZERVAREA DE LOCURI ŞI VÂNZAREA DE
BILETE LA O SC. DE TRANSPORT
26 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL

18
 MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
27 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTU GESTIUNEA CONTRACTELOR ŞI FURNIZORILOR
28 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE MANAGEMENT
29 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE REALIZARE A ORARELOR
UNIVERSITARE PE FACULTĂŢI/UNIVERSITATE
30 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ADMINISTRAREA OPERAŢIUNILOR DE CREDITARE ÎN
CADRUL UNEI BĂNCI COMERCIALE ŞI STABILIREA RESTANŢELOR BANCARE
31 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI
32 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI LA O AGENŢIE DE ASIGURĂRI
33 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE ŞI CALCULAŢIA
COSTURILOR ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII METODEI GLOBALE PE EXEMPLUL UNEI SOCIETĂŢI
34 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA LEASING-ULUI
35 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU DESCHIDEREA ŞI URMĂRIREA DEPOZITELOR LA O
SOCIETATE BANCARĂ
36 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EFECTUAREA ŞI URMĂRIREA DECONTĂRILOR
INTERNAŢIONALE LA O S.C. DE COMERŢ EXTERIOR
37 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENŢA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL ŞI A
INCASĂRILOR LA O SOCIETATE DE TRANSPORTURI
38 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII LA O FIRMĂ DE PARIURI
SPORTIVE
39 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII UNEI BIBLIOTECI
40 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA CERTIFICATELOR MEDICALE
(MANAGEMENTUL) LA UN CABINET MEDICO-VETERINAR
41 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA CERTIFICATELOR MEDICALE LA NIVELUL
DOCTORILOR DE FAMILIE
42 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA POLIŢELOR DE ASIGURARE A PERSOANELOR
FIZICE
43 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU O AGENŢIE IMOBILIARĂ
44 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU PLANIFICAREA ŞI URMĂRIREA PRODUCŢIEI DE
SOFTWARE LA FIRMA…..
45 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU PLANIFICAREA, REALIZAREA ŞI URMĂRIREA
REPARAŢIILOR CAPITALE
46 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU REZERVAREA DE LOCURI ŞI VÂNZAREA DE BILETE LA O
SC. DE TRANSPORT PERSOANE ÎN STRĂINĂTATE
47 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU VÂNZĂRI AUTO
48 APLICAȚIE INFORMATICĂ PRIVIND GESTIUNEA ŞI PRODUCŢIA MATERIILOR
PRIME/MĂRFURILOR
49 APLICAŢIE INTERNET - SUPORT PENTRU DESFĂŞURAREA CURSURILOR ŞI SEMINARIILOR
50 APLICAŢII ALE SIMULĂRII ÎN STUDIUL FENOMENELOR DE AŞTEPTARE
51 APLICAŢII ALE STRUCTURILOR DE DATE ÎN GESTIUNEA DOCUMENTELOR ECONOMICE
52 APLICAŢII DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE REALIZATE ÎN .NET
53 APLICAŢII JAVA DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE
54 APLICAŢII SOFTWARE PENTRU FUNDAMENTAREA DECIZIILOR ÎN AFACERI
55 ASIGURAREA SECURITĂTII INFORMAŢIEI ÎN REŢELE DE CALCULATOARE
56 BAZE DE DATE ON-LINE PENTRU PROMOVAREA REGIUNILOR GEOGRAFICE

19
57 BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE IMPORT-EXPORT DINTR-O SOCIETATE DE
TRANSPORT MĂRFURI
58 BAZE DE DATE PENTRU URMĂRIREA OPERATIVĂ A ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR
59 BAZE DE DATE PENTRU EVIDENTA ACTIVITATILOR UNUI SPITAL/POLICLINICĂ
60 BAZE DE DATE ON-LINE PENTRU REZERVAREA LOCURILOR ŞI GESTIUNEA VÂNZĂRILOR
DE BILETE PENTRU O SOCIETATE DE TRANSPORT FEROVIAR/RUTIER
61 CHIOŞC INFORMAŢIONAL DESTINAT STUDENŢILOR
62 COORDONAREA PROIECTELOR COMPLEXE CU AJUTORUL METODELOR DE PLANIFICARE ŞI
CONTROL ÎN REŢEA
63 DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE ÎN MEDII INTEGRATE
64 DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR WEB PRIN PHP
65 DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR WEB UTILIZÂND CONCEPTELE DOT.NET
66 DEZVOLTAREA PAGINILOR WEB UTILIZÂND DHTML
67 DEZVOLTAREA PLATFORMELOR COLABORATIVE ÎN INSTRUIREA ASISTATĂ
68 DEZVOLTAREA UNEI APLICAŢII DISTRIBUITE UTILIZÂND STANDARDUL JAVA PENTRU
PRODUSELE ORACLE
69 DEZVOLTAREA UNUI JOC ÎN REŢEA FOLOSIND TEHNOLOGII PHP MYSQL
70 DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE COMERŢ ELECTRONIC FOLOSIND PHP ŞI MYSQL
71 DEZVOLTAREA UNUI SITE UTILIZÂND JAVA PENTRU UN COMERŢ ELECTRONIC
72 GESTIONAREA UNUI PORTOFOLIU DE ACTIVE FINANCIARE PRIN APLICAREA DE MODELE
MATEMATICE DE ESTIMARE A PROFITABILITĂŢII
73 GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DIDACTICE PENTRU INSTITUŢII DE INVĂŢĂMÂNT SUPERIOR
74 GESTIUNEA DOCUMENTELOR ŞI SEMNĂTURA ELECTRONICĂ LA NIVEL DE
INTREPRINDERE
75 GESTIUNEA RELAŢIEI CU CLIENŢII PENTRU OPERATORII DE TELEFONIE MOBILĂ
76 GESTIUNEA TRANZACŢIILOR DE TIP E-SHOP PE INTERNET
77 IMPLEMENTAREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR DE E-GUVERNMENT IN
ADMINISTRATIA LOCALA
78 IMPLEMENTAREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR DE E-LEARNING
79 INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢII UNEI SOCIETĂŢI DE TRANSPORT PERSOANE
80 MAGAZIN VIRTUAL PENTRU ACHIZIŢIE DE ECHIPAMENTE
81 MAGAZIN VIRTUAL BAZAT PE TEHNOLOGIE ASP, CU COMENZI ACCEPTATE PE BAZĂ DE
CREDIT CARD VERIFICAT DE APLICAŢII EXTERNE
82 MAGAZIN VIRTUAL BAZAT PE TEHNOLOGIE SSP
83 MAGAZIN VIRTUAL FOLOSIND PHP SI My-SQL
84 METODE DE SECURIZARE A TRANSMISIILOR DE DATE PRIN INTERMEDIUL CRIPTĂRII CU
ALGORITMI AVANSAŢI
85 MODELAREA ACTIVITATILOR INTREPRINDERII PRIN TEHNICI COMPARATIVE (OMT, SADT,
UML)
86 MODELAREA ECONOMICO-MATEMATICA LĂ A ACTIVITĂŢII DE APROVIZIONARE-
DESFACERE
87 MODELAREA TEHNOLOGIILOR ŞI INTERFEŢE MULTIMEDIA PENTRU CONDUCEREA DE
PROCESE
88 MODELE ŞI PROGRAME PENTRU ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
89 MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT A UNEI COMPANII

20
90 OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE APROVIZIONARE ŞI DESFACERE A SOCIETĂŢII….
91 OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT LA S.C…..
92 OPTIMIZAREA GESTIUNII STOCURILOR PRIN SIMULARE. STUDIU DE CAZ LA SC…
93 PLANIFICAREA FABRICAŢIEI PENTRU ANTREPRIZE DE CONSTRUCŢII-MONTAJ
94 PORTAL DESTINAT COMERŢULUI ELECTRONIC UTILIZÂND MICROSOFT CMS SERVER
95 PORTAL PENTRU COMERŢ ELECTRONIC GESTIONAT MICROSOFT E-COMMERCE SERVER
96 PORTAL WEB CU FACILITĂŢI AUDIO-CONFERINŢA ŞI VIDEO-CONFERINŢA BAZATE PE
APLICAŢII DE LA TERŢI
97 PRODUS SOFTWARE PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL UNUI IMM
98 PROGRAM PENTRU GESTIUNEA UNUI DEPOZIT DE COMPONENTE ŞI PRODUSE IT
99 PROIECTARE ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU OPTIMIZAREA
PRODUCŢIEI LA S.C…….
100 PROIECTAREA DE SISTEME DE INSTRUIRE INTERACTIVĂ ONLINE
101 PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE DE GESTIUNE A
PROIECTELOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ
102 PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU O AGENŢIE DE
PRESĂ
103 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APICAŢII DESTINATE EVIDENŢEI CONTABILE
104 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE
DECONTARE CU FURNIZORII ŞI BENEFICIARII ÎN CADRUL S.C……..
105 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE
RECEPŢIE LA NIVEL ORGANIZATIONAL
106 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE DE GESTIUNE A POLIŢELOR
DE ASIGURĂRI
107 PROIECTAREA ŞI GESTIONAREA UNEI BAZE DE IMAGINI LA O AGENŢIE DE PUBLICITATE
(IN VB 6.0)
108 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE
DISTRIBUŢIE A UNEI FIRME
109 PROIECTAREA SI PROGRAMAREA UNUI JOC IN C++
110 PROIECTAREA SI REALIZAREA UNUI SITE DE VÂNZĂRI AUTO
111 PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI REŢELE LOCALE ŞI A UNEI APLICAŢII DE
CONTORIZARE A ACTIVITĂŢII REŢELEI.
112 PROIECTAREA ŞI MONITORIZAREA UNEI REŢELE LAN
113 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI AFACERI ELECTRONICE, METODOLOGIE ŞI STUDIU DE
CAZ
114 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE CU BAZE DE DATE PENTRU
ACTIVITATEA DE MARKETING A UNEI FIRME
115 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE DE GESTIUNE A
MIJLOACELOR FIXE LA S.C…..
116 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE LA UN SERVICE AUTO
117 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU EVIDENŢA ŞI
GESTIONAREA OFERTELOR IMOBILIARE ÎN CADRUL UNEI AGENŢII IMOBILIARE
118 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA
PRODUCŢIEI
119 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL

21
 AFACERILOR INTERNAŢIONALE
120 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU PRELUCRAREA
STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE
121 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PRIVIND RISCUL BANCAR
122 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA
CONTRACTELOR ŞI CLIENŢILOR
123 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU UN FOND MUTUAL DE
INVESTIŢII
124 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU CONDUCEREA ACTIVITĂŢII
UNEI S.C. DE CONSTRUCŢII
125 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI BIBLIOTECI ELECTRONICE
126 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI COMPONENTE DE E-COMMERCE
127 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI PORTAL PENTRU MEDIUL DE AFACERI ONLINE
128 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI PORTAL PENTRU O SOCIETATE DE PUBLICITATE
129 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM DE E-LEARNING UTILIZAT ÎN MEDIUL
UNIVERSITAR
130 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC LA O FIRMĂ DE ASIGURĂRI
131 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU GESTIUNEA PRODUCŢIEI
132 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE TURISTIC PENTRU O AGENŢIE DE TURISM
133 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE WEB PENTRU ADMINISTRAREA UNEI BIBLIOTECI
134 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE WEB PENTRU ADMINISTRAREA UNUI MAGAZIN DE
ÎNCHIRIERI DVD-URI
135 PROIECTAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE RECEPŢIE A UNUI
HOTEL
136 PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU CABINET DE MEDICINA MUNCII
137 PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU DEPARTAMENTUL (ACTIVITATEA) DE
DISTRIBUŢIE A UNEI FIRME
138 PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PRIVIND DERULAREA ACTIVITĂŢILOR
COMERCIALE
139 PROIECTAREA UNEI REŢELE WAN
140 PROIECTAREA UNOR APLICAŢII PENTRU ACTIVITATEA DE CONTROL-RECEPŢIE A
PRODUSELOR UNEI FIRME
141 PROIECTAREA, REALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE
142 REALIZAREA SISTEMELOR DE E-LEARNING
143 REALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE
144 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU PROMOVAREA POTENŢIALULUI
TURISTIC ROMÂNESC
145 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU UN CABINET DE CARDIOLOGIE
146 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU CALCULUL DEVIZELOR LA ………..
147 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA CREDITELOR DE CONSUM
148 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA ON-LINE A CLIENŢILOR
UNEI FIRME
149 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PORTOFOLIILOR DE
PROIECTE PENTRU UN CENTRU DE CERCETARE
150 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PROCESULUI DE

22
 FABRICAŢIE
151 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL UNIVERSITAR
152 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU O AGENŢIE IMOBILIARĂ
153 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PRIVIND GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE
PRODUCŢIE LA O S.C.
154 REALIZAREA UNEI APLICAŢII PENTRU GESTIUNEA MĂRFURILOR/PRODUSELOR FINITE
155 REALIZAREA UNEI PAGINI WEB INTERACTIVE FOLOSIND FLASH 8 PRO, PHP, MYSQL
156 REALIZAREA UNUI MAGAZIN INTERNET-CA APLICAŢIE CU BAZE DE DATE
157 REALIZAREA UNUI SISTEM DE GESTIUNE A FONDULUI DE CURSURI ELECTRONICE OFERITE
PRIN SISTEMUL DE INVĂŢĂMÂNT DE TIP IDD
158 REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CU BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE
MARKETING A UNEI FIRME
159 REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC MODERN PENTRU MANAGEMENTUL
CONTRACTELOR
160 REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CU BAZE DE DATE PENTRU CONDUCEREA
ACTIVITĂŢII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE
161 REALIZAREA UNUI SITE DE COMERŢ ELECTRONIC LA SC....
162 REALIZAREA UNUI SITE DE PREZENTARE ŞI PROMOVARE A PRODUSELOR PENTRU O
ÎNTREPRINDERE INDUSTRIALĂ
163 REALIZAREA UNUI SITE DE PREZENTARE ŞI PROMOVARE A SERVICIILOR PENTRU O
SOCIETATE COMERCIALĂ
164 REZERVĂRI DE LOCURI LA HOTEL PRIN INTERNET - SITE ON-LINE DEZVOLTAT ÎN JAVA CU
ELEMENTE DE FLASH
165 REZERVĂRI DE LOCURI LA HOTEL UTILIZÂND BAZE DE DATE
166 SISTEM DE GESTIUNE ŞI MONITORIZARE A ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE LA
NIVELUL ÎNTREPRINDERII
167 SISTEM DE INSTRUIRE ASISTATĂ DESTINAT DOMENIULUI FINANCIAR-CONTABIL
168 SISTEM DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII
169 SISTEM DE WORKFLOW PENTRU GESTIUNEA DOCUMENTELOR
170 SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT PENTRU EVIDENŢA PACIENŢILOR ÎN SISTEMUL
ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
171 SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT PENTRU EVIDENŢA PACIENŢILOR ÎN SISTEMUL
ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
172 SISTEM INFORMATIC PENTRU O AGENŢIE DE TURISM
173 SOLUŢII INTRANET / INTERNET PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII UNEI INTREPRINDERI
174 ŞABLOANE DE PROIECTARE ŞI REALIZARE A APLICAŢIILOR JAVA ÎN UML
175 TEHNOLOGII DE INSTRUIRE WEB
176 TEHNOLOGII INTERNET - SUPORT ON-LINE PENTRU INVĂŢATUL LA DISTANŢĂ

NOTĂ:
a. Temele propuse pentru Lucrarea de Licenţă se adresează studenţilor din anul II.
b. Studenţii pot opta pentru una din temele propuse, solicitând aceasta printr-o cerere care va fi depusă
la Decanat
c. Studenţii pot propune şi alte teme, cu condiţia ca tema să fie acceptată de către un Coordonator
Stiinţific.

23
 Lista Coordonatorilor Stiintifici pentru realizarea lucrarii de licenta

NR.CRT. Coordonator stiintific

1 Prof. univ. dr. Cornelia Paulina Botezatu

2 Prof. univ. dr. Virgil Chichernea
3 Prof. univ.dr. Maria Moise
4 Prof. univ. dr. Cezar Mihalcescu
5 Conf. univ. dr. Cezar Botezatu
6 Conf. univ. dr. George Carutasu
7 Conf. univ. dr. Daniela Crisan
8 Conf. univ. dr. Cristina Coculescu
9 Lect. univ. dr. Ionel Iacob
10 Lect. univ. drd. Alexandru Tabusca
11 Lect. univ. drd. Lavinia Stanica
12 Lect. univ. drd. Alexandru Enaceanu
13 Lect. univ. drd. Gabriel Garais

24
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA BUCURESTI Anexa 4
FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA

FISA de EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA

TEMA:----------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------
AUTOR: ______________________________________________________
PROFESOR COORDONATOR____________________________________

SEMNATURA
DATA TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT
PROFESOR

Nota propusa sem I: …………………………………………………..

SEMNATURA
DATA TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT
PROFESOR

Nota propusa sem II: …………………………………………………..

Observatii:
1. In cadrul disciplinelor Proiecte I si Proiecte II se verifica inregistrarea in aceasta fisa a stadiului
elaborarii proiectului, conform calendarului stabilit;
2. Studentii care nu au completata lunar aceasta fisa nu vor avea incheiata situatia la disciplinele
Proiecte I.Elaborarea lucrarii de licenta si Proiecte II.Elaborarea lucrarii de licenta .

25
 ANEXA 5

AVIZ INDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC, AVIZ DECAN,

______________________________ ____________

DOAMNĂ DECAN,

Subsemnatul(a)______________________________________________
student(ă) în anul _____ de studii, la Facultatea de INFORMATICĂ
MANAGERIALĂ, vă rog să-mi aprobaţi ca temă pentru
lucrarea..de..licenţă:
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
avand coordonator ştiinţific pe ____________________________________________
_____________________________________________________________________________

Semnătura student___________________

Nr. Tel. ___________________________________________

Adresa email: ________________________________________

Data___________

DOAMNEI DECAN
A FACULTĂŢII DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

26